5/25/2018 Limbajul.amg

1/5

Limbajul

Dezvoltarea limbajului.Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila

funcia simbolic a cuvintelor i de a nva limbajul (articularea i regulile

de folosire a cuvintelor). nainte de a li se preda gramatic la coala, eifolosesc aceste reguli, se exprim. Limbajul nu nseamn simpl repetare

de cuvinte, sau simple reflexe condiionate. e aceea unii psi!ologi

consider c structurile limbajului sunt nnscute. ei copiii sunt diferii n

ceea ce privete ritmul n care nv limba, totui ei parcurg o ordine

similar n nvarea sensului cuvintelor i nsuirea regulilor generale de

folosire a lor. "oam C!oms#$ consider c de%voltarea limbajului se

nc!eie n pubertate sau ceva mai t&r%iu, dar nu dup adolescen.

'e%voltarea unei persoane pornete de la starea iniial geneticdeterminat, trece printr*o succesiune de stri +,,-i ajunge, n cele

din urm, la 'starea staionar' (stead$ state) , care nu pare dup aceea

s se modifice dec&t marginal (s %icem, mbogind vocabularul). tarea

staionar este atins la o v&rst relativ fix, la pubertate sau ceva mai

devreme.' ("oam C!oms#$, n Teorii ale limbajului, teorii ale nvrii)

Limbajul si temperamentele

Sangvinicul: vorbire puternic, rapid, clar, cu accente i intonaii corecte,

curgtoare, nsoit de gesturi vii imimic expresiv.

Colericul:vorbire rapid, inegal (cnd pauze ntre cuvinte, cnd accelerri),

intonaii inegale cu creteri i descreteri, mimic i gestic expresive, emoii viu

exprimate n coninut i ton.

Flegmaticul:vorbire lent, egal, fr gesturi i mimic expresiv, fr emoii

exprimate.

5/25/2018 Limbajul.amg

2/5

Melancolicul:vorbire slab, nceat pn la oapt, intonaie monoton ca

intensitate inlime, expresivitate emoional srac.

n ceea ce privete scrisul, acesta fiind i micare, temperamentul este foarteevident. !e aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale,

dect caliti ale personalitii n ansamblu.

LIMBAJUL

Fisa de observatie pentru aprecierea vocabularului:

Nr. Crt. Indicatori Da Nu

" #ntr$o convorbire isi gaseste usor cuvintele

% &unoaste sensul cuvintelor pe care le foloseste

' e face usor inteles de cei din ur

* #si adapteaza vocabularul in functie de interlocutor

+ xplica, defineste cuvintele mai greu de inteles

- oloseste terminologia specifica fiecarei materii

/ &ere des explicatii la auzirea unui cuvint nou

0 oloseste figuri de stil

1 2u foloseste exprimari stereotipe

"3 2u face greseli gramaticale

4otal5:

*rei sau mai putini de !Da": vocabular redus

Intre patru si opt de !Da": vocabular mediu

#este opt de !Da": vocabular bogat

$e%ultat:

5/25/2018 Limbajul.amg

3/5

Fisa de observatie pentru aprecierea exprimarii verbale:

Nr. Crt. Indicatori Da Nu

" xprimare ingriita, controlata

% 6orbeste fluent, fara poticniri

' oloseste corect formele gramaticale

* 2u prezinta discontinuitati in exprimare

+ xprima un numar mare de idei in cuvinte putine

- 2u se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit

/ 2u se exprima greoi

0 !a raspunsuri clare si concise la intrebari

1ace exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce serefera

"3 7astreaza discutia la un nivel decent

4otal5:

*rei sau mai putini de !Da": e&primare greoaie

Intre patru si opt de !Da": e&primare normala

#este opt de !Da": e&primare buna

$e%ultat:

Fisa de observatie pentru aprecierea expresivitatii limbajului:

5/25/2018 Limbajul.amg

4/5

Nr. Crt. Indicatori Da Nu

" oloseste intonatia specifica la emiterea unei idei

% 8dapteaza tonul in functie de situatie' oloseste cuvinte adaptate situatiei

* oloseste fraze scurte, usor de inteles

+ #mpune ritm comunicarii

- tabileste contact vizual cu interlocutorul

/ videntiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire

0 oloseste ocuri de cuvinte

1 oloseste figuri de stil, citate etc

"3 ensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica

4otal5:

*rei sau mai putini de !Da": e&presivitate redusa

Intre patru si opt de !Da": e&presivitate medie

#este opt de !Da": e&presivitate bogata'

$e%ultat:

Funciile limbajului

5/25/2018 Limbajul.amg

5/5

Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) , un destinatar, unmesaj (oral sau scris) i un canal de transmitere (aerul, linia telefonic,pota, etc.).

Mesajul e compus prin baza unuicod

(o limb anume) ,un subiect

,o tem(real sau imaginar).

1. Funcia referenial- transmite informaii despre lumea real sauimaginar

!. Funcia emotiv/ expresiv- e"prim subiecti#itatea emitorului$strile, sentimentele, #alorile sale (mijloace specializate pentru a orealiza sunt interjeciile$ %&', ai' )

. Funcia poetic- asigur cea mai bun structurare i reliefare ate"tului, i este centrat asupra mesajului , asigur*ndu-i acestuia o

structurare care +l face perceptibil la ni#elul formei i adesea uor defi"at +n memorie prin funcia poetic un mesaj nu mai e un simpluinstrument- un #e&icul pentru informaie- ci un te"t interesant in sine$plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. regnanta mesajului eprodus de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. unciapoetic se manifest desigur +n poezie, dar nu numai +n ea eprezent +n #orbirea curent, +n e"presii i locuiuni populare, +nsloganuri, pro#erbe etc.

. Funcia conativ- este a"at pe receptor, +ncerc*nd s-l influeneze,

i s-l incite, prin indemn, rugminte, ordin etc.(o ilustreaz foartebine imperati#ele$ ino', /pune')0. Funcia fatic- #erific menine contactul cu receptorul (+n formule

ca$ %lo' 2ei' M asculi3- %a da, da, da)4. Funcia metalingvistic- controleaz codul, cu#intele folosite,

discut*ndu-le +ntelesul sau forma, pentru a fa#oriza +nelegerea lorcorect.

unciile limbajului au fost descrise +n forma de mai sus de 5.6a7oboson$ modelul e uor de +nteles, fiindc fiecare funcie apare +nlegtura cu c*te unul din componentele actului de comunicare.

8ntr-un mesaj se manifest de obicei mai multe funcii ale limbajului,simultan, dar ele sunt dominante +n anumite sec#ene.