Totul despre HTML

Consortiul World Wide Web, W3, a defnit si standardizat specifcatiile HTML 4.0 sia versiunilor anterioare (1, 1.1, .0, 3. !" fecare versiune a adus instructiuni (nu#ite si controale, #arca$e, ta% & uri! noi 'ata de versiunea anterioara. Larandul lor si producatorii bro serelor realizeaza noi versiuni care sa )intelea%a)noile #arca$e" ei introduc uneori si #arca$e proprii, in plus 'ata de specifcatiilestandard, pe care le )intele%e) doar bro serul lor.

Code*

+ +T+ - +

script lan%ua%e/ ava2cript var acu# / ne ate(!" #in/(acu#.%etMinutes(! 10! 5 0 * "docu#ent. rite(acu#.%etHours(!6 * 6 #in 6acu#.%etMinutes(!!" 7script

///////////////////////////////////////

8&& 2ite2earc9 :oo%le &&

;- M #et9od/:<T action/)9ttp*77 .%oo%le.co#7searc9)

input t=pe/9idden na#e/ie value/>T;&?

input t=pe/9idden na#e/oe value/>T;&?

T+@L< b%color/)A000000) tr td

+ H <;/)9ttp*77 .%oo%le.co#7)

BM: 2 C/)9ttp*77 .%oo%le.co#7lo%os7Lo%o 40blD.%i')

border/)0) +LT/):oo%le) idt9/)1 ?) 9ei%9t/)E3) 7+

7td

td

BFG>T T G</teIt na#e/J size/31 #aIlen%t9/ EE value/))

BFG>T t=pe/sub#it na#e/btn: K+L></):oo%le 2earc9)

'ont size/&1 'ace/ta9o#a color/ 9ite

input t=pe/9idden na#e/do#ains value/) -> -M+BF F+M<) br input t=pe/radio na#e/sitesearc9 value/)) stron% WWW input t=pe/radio na#e/sitesearc9 value/) .da$acDal.%o.ro) c9ecDed Wire a acDal br

7'ont

7td 7tr 7T+@L<

7;- M

8&& 2ite2earc9 :oo%le &&

a.gros:link {color:blue; text-decoration:none; font-weight:bold; text-align:right}

a.gros:visited {color:red; text-decoration:none; font-weight:bold; text-align:right}

a.gros:hover {color:blue; text-decoration:none; font-weight:bold;background:yellow; text-align:right}

.fond { background:yellow; color:black; font-weight:bold}

a.fond:link {color:blue; text-decoration:none; font-weight:bold}

a.fond:visited {color:red; text-decoration:none; font-weight:bold}

a.fond:hover {color:yellow; text-decoration:none; font-weight:bold;background:black}

/*

a:link {color:blue; text-decoration:none}

a:visited {color:red; text-decoration:none}

a:hover {color:blue; text-decoration:none; background:yellow}

*/

a:link {color:blue; text-decoration:none}

a:visited {color:red; text-decoration:none}

a:hover {color:# cc; text-decoration:none; background:#!!"" }

.cod {background:#dddddd}

.alin {text-indent: !$x; text-align:%ustify}

.alinst {text-indent: !$x; text-align:%ustify; &argin-left:'!$x}

.alindr {text-indent: !$x; text-align:%ustify; &argin-right:'!$x}

.alinstdr {text-indent: !$x; text-align:%ustify; &argin-left:(!$x; &argin-right:(!$x}

.&ic {font-si)e: !$t; text-align:right}

$re.'!stgalben {background:yellow; text-align:%ustify; &argin-left:'!$x}

Satul Avram Iancu

Comuna Avram Iancu, parte a ţinutului Ţării Moţilor, este situată în jumătatea sa nordică, la 25km de oraşul Câmpeni, considerat de moţi drept capitală a ţării! lor şi loc de întâlnire a "âului Mic

#Arieşul Mic$ cu "âul Mare #Arieşul Mare$%Aşe&ată în e'tremitatea nord(vestică a judeţului Al)a,comuna Avram Iancu are limitele de sud, sud(vest şi vest cu vecini ca* +ul&eştii de us #jud%

-unedoara$, comuna -ălmă.el #jud% Arad$ şi respectiv Crişciorul de us #jud% +i/or$% 0imitele cuaceste localităţi sunt şi limitele judeţului Al)a cu cele trei judeţe* -unedoara, Arad şi +i/or % Aşe&areacomunei Avram Iancu se poate raporta la câteva repere .eo.ra1ice* râul Arieş şi Munţii +i/orului%o&iţia sa în )a&inul superior al Arieşului Mic, la 34 km vest de con1luenţa acestuia cu Arieşul Mare,într(o depresiune intramontană relativ lar.ă, de&voltată la con1luenţa Arieşului Mic cu văile idrişoara

şi 6o)rana, au 1ăcut să devină una dintre cele mai însemnate localităţi montane, de care este strânsle.ată istoria românilor din Ardeal

Industria meşteşu.ului speciali&at

Apariţia şi de&voltarea unor ateliere meşteşu.ăreşti de con1ecţionare a vaselor din lemn #)utoaie,ciu)ere, doniţe, putini, 1ar1urii etc%$, precum şi a altor o)iecte de u& casnic sau arti&anal, au 1ostdeterminate de insu1icienţa producţiei a.ricole şi de a )un den ţa m a t er i a l ul ui l em nos%Meşteşu.urile din lemn, în condiţiile i&olării, au asi.urat un venit mai mare decât lemnul cioplit sau1asonat% asele aveau trecere mai mare şi în sc/im)ul lor se puteau o)ţine cereale% e de altă parte,

produsele din se puteau transporta pe cai sau în căruţe #1i.% 5$, 1iindcă drumurile de ţară s(au desc/ismai târ&iu% Meşterii prelucrării lemnului cunoşteau aproape toate meşteşu.urile din motive economice )ine determinate%

7)iective turistice

( Mu&eul Memorial 8Avram Iancu8 (9 km 1aţă de primărie #1i.% :$;

( Crucea 8<roilor8 ( =%5 km 1aţă de primărie;