UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
CATEDRA „CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ"
INDICAŢII METODICEPRIVIND ELABORAREA ŞI SUSŢINEREA
TEZEI DE LICENŢĂpentru studenţii specialităţii
"CONTABILITATE"
Chişinău - 2012
CUPRINS
1. Introducere............................................................................................................................4
2. Scopul şi sarcinile elaborării tezei de licenţă.........................................................................4
3. Alegerea temei şi procesul de elaborare a tezei de licenţă.....................................................5
4. Obligaţiunile conducătorului ştiinţific şi ale studentului în cadrul pregătirii tezei de licenţă 6
5. Studierea surselor bibliografice şi a informaţiei unităţilor economice...................................7
6. Culegerea şi sistematizarea materialului practic....................................................................7
7. Structura şi conţinutul tezei de licenţă..................................................................................8
8. Volumul şi modul de prezentare a tezei de licenţă..................................................................... 11
9. Susţinerea preventivă a tezei de licenţă.................................................................................15
10...............................................................................................................................................
Referinţa la teza de licenţă.........................................................................................................16
11...............................................................................................................................................
Susţinerea tezei de licenţă..........................................................................................................16
12. Anexe...............................................................................................................................................18
I. INTRODUCERE
În conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare ce prevăd examinarea de stat a
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior de stat ale Republicii Moldova la finisarea
programului de studiere profesională studenţii au dreptul să execute şi să susţină teza de licenţă.
Teza de licenţă este considerată drept o etapă finală a pregătirii profesionale si se întocmeşte la
ultimul an de studii la facultate. Aceasta reprezintă prin sine o cercetare definitivată, executată în
mod de sine stătător asupra unui subiect, care conţine elemente de noutate ştiinţifică, precum şi să
dispună de însemnătate practică.
Indicaţiile metodice privind elaborarea şi apărarea tezei de licenţă servesc la asigurarea
metodică a studenţilor care pregătesc teza de licenţă, stabilesc cerinţele unice privind conţinutul şi
elaborarea, şi totodată specifică obligaţiile atât a studentului, cât şi a conducătorului ştiinţific al
lucrării de licenţă.
II. SCOPUL ŞI SARCINILE ELABORĂRII TEZEI DE LICENŢĂ
Procesul de pregătire a specialiştilor contabili se finalizează cu susţinerea tezei de licenţă.
Elaborarea acesteia necesită studierea şi însuşirea prevederilor sistemului naţional de contabilitate,
cunoaşterea obiectivelor şi factorilor ce determină modul de ţinere a contabilităţii, culegerea,
sesizarea şi generalizarea informaţiei privind aspectele teoretice şi practice ale unui sector concret al
contabilităţii.
Scopul elaborării tezei de licenţă constă în aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate în
domeniul contabilităţii şi analizei activităţii economico-financiare. Totodată studentul va demonstra
capacităţile de a cerceta şi evalua organizarea şi ţinerea contabilităţii la o entitate economică
concretă, aptitudinile de a formula în baza materialului practic concluziile şi recomandările
respective.
Elaborarea tezei de licenţă presupune realizarea următoarelor sarcini:
sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei alese;
cercetarea modului de organizare şi ţinere a contabilităţii şi analizei economico-financiare la
o întreprindere concretă;
elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sectorului examinat al contabilităţii,
analizei economico-financiare;
analiza nivelului de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei economice, în
general, şi a celei contabile, în particular;
5
acumularea cunoştinţelor necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare în
diferite domenii ale contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare.
În procesul elaborării tezei de licenţă se va ţine cont de următoarele:
teza se va axa pe prevederile actelor legislative şi normativ-instructive, cum ar fi legislaţia
Republicii Moldova cu privire la tema cercetată, Standardele Naţionale de Contabilitate
(S.N.C.) şi comentariile cu privire la aplicarea acestora, Planul de conturi contabile al
activităţii economico-financiare a întreprinderilor, Codul Fiscal, diverse regulamente,
instrucţiuni, indicaţii metodice etc.;
în teză se vor aplica, analiza şi generaliza documente primare şi centralizatoare, date
statistice şi contabile din activitatea unei întreprinderi concrete;
elaborarea tezei necesită sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele abordate
în teză şi formularea propunerilor proprii ale studentului;
teza va cuprinde o evaluare a modului de ţinere a contabilităţii în funcţie de forma de
contabilitate aplicată la întreprindere;
teza de licenţă se va perfecta conform prezentelor indicaţii metodice.
III. ALEGEREA TEMEI ŞI PROCESUL DE ELABORARE A TEZEI DE
LICENŢĂ
Tematica tezelor de licenţă se examinează şi se aprobă pentru fiecare an de studii la şedinţa
catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică". Studenţilor li se oferă posibilitatea de a alege una
din temele aprobate de catedră. Totodată studenţii pot propune o temă originală, care corespunde
intereselor ştiinţifice şi practice personale. Nu se admite elaborarea tezelor de licenţă cu aceeaşi
temă pe baza materialului practic al aceleiaşi întreprinderi de doi sau mai mulţi studenţi.
Drept factori ce determină alegerea tezei de licenţă pot fi:
actualitatea problemei respective, cunoaşterea în linii generale a particularităţilor
contabilităţii sectorului respectiv;
dorinţa de a continua cercetările efectuate în cadrul elaborării rapoartelor la practica de
iniţiere în specialitate; comunicărilor la conferinţele ştiinţifice sau cercurile studenţeşti;
existenţa surselor bibliografice, actelor normative şi regulamentelor în vigoare;
posibilitatea culegerii materialelor practice aferente temei.
În vederea aprobării temei alese, studentul prezintă o cerere pe numele şefului catedrei
„Contabilitate şi Informatică Economică" (vezi anexa 1), în care indică tema şi unitatea economică
materialele căreia vor servi drept bază pentru elaborarea tezei de licenţă.
6
Şeful catedrei aprobă tema tezei de licenţă, desemnează conducătorul ştiinţific al tezei şi
stabileşte termenul de prezentare a acesteia la catedră.
Procesul ulterior de pregătire a tezei de licenţă poate fi divizat în următoarele etape:
determinarea obiectului de studiu şi elaborarea planului;
studierea surselor bibliografice cu referinţă la temă;
culegerea, prelucrarea şi sistematizarea materialelor practice;
pregătirea manuscrisului tezei, inclusiv formularea concluziilor şi propunerilor autorului;
definitivarea (perfectarea) tezei de licenţă;
prezentarea tezei de licenţă la catedră;
susţinerea tezei de licenţă.
Un loc important în pregătirea tezei de licenţă îl constituie elaborarea planului. Iniţial se
acceptă un plan orientativ. In acest scop studentul studiază în prealabil sursele bibliografice care se
referă la tema tezei. Ulterior planul orientativ este examinat şi coordonat cu conducătorul ştiinţific
de la catedră. Structura şi conţinutul tezei de licenţă sânt determinate de particularităţile temei alese.
Varianta finală a planului tezei de licenţă se aproba de către conducătorul desemnat de şeful
catedrei.
IV. OBLIGAŢIUNILE CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC ŞI ALE STUDENTULUI ÎN CADRUL PREGĂTIRII TEZEI DE LICENŢĂ
Călăuza metodică şi ştiinţifică la pregătirea, întocmirea şi apărarea tezei de licenţă este
asigurată de către conducătorul ştiinţific desemnat de catedră din cadrul activului de profesori ai
acestea, care dispun de grad ştiinţific, specialiştilor practicieni, colaboratorilor instituţiilor de
cercetări ştiinţifice, precum şi din rândul specialiştilor organelor autorităţilor locale şi centrale.
Obligaţiunile conducătorului ştiinţific sunt următoarele:
să acorde ajutor studentului la determinarea definitivă a subiectului tezei de licenţă;
verificarea şi redactarea planului tezei;
consultarea asupra alegerii surselor bibliografice şi prelucrării informaţiei;
controlul asupra respectării termenilor de studiere a subiectului tezei în conformitate cu
planul adoptat;
studierea tezei de licenţă, elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a conţinutului,
controlul asupra corectitudinii întocmirii tezei, calculelor efectuate de către autor, precum şi
asupra utilizării informaţiei din documentele financiare şi materialele altor autori.
pregătirea avizului la teza de licenţă în conformitate cu cerinţele înaintate şi cu indicarea
calificativului de admis (neadmis) a studentului la apărare.
Obligaţiile studentului ce întocmeşte teza de licenţă sunt următoarele:
7
să aleagă corect şi argumentat subiectul, care să fie actual atât pentru întreprinderea pe
materialele căreia se face investigarea, cât şi pentru economie în general;
să selecteze şi să analizeze materialele teoretice şi practice pe problema cercetată;
să elaboreze propuneri şi recomandări argumentate ştiinţific, care să aibă importanţă practică
pentru agentul economic studiat;
să întocmească planul tezei de licenţă şi să-l prezinte pentru examinare conducătorului
ştiinţific;
să expună în formă scrisă rezultatele obţinute în strictă conformitate cu planul şi cerinţele
înaintate faţă de conţinutul şi perfectarea tezei de licenţă;
să respecte recomandările conducătorului ştiinţific;
să prezinte la catedră la termen teza de licenţă definitivată;
să pregătească un scurt raport privind rezultatele obţinute în cursul investigaţiei şi să-l
expună la susţinerea tezei de licenţă.
V. STUDIEREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE ŞI A INFORMAŢIEI UNITĂŢILOR ECONOMICE
După aprobarea temei tezei de licenţă se întocmeşte bibliografia, se studiază legislaţia în
vigoare, regulamentele, actele normativ-instructive şi literatura de specialitate (manuale,
monografii, publicaţii din ediţii periodice etc.) aferente temei tezei.
Studierea surselor bibliografice oferă studentului posibilitatea de a expune succesiv materialul
tezei în conformitate cu tehnologia culegerii, grupării, evaluării, înregistrării şi generalizării
informaţiei contabile. În acest context atenţionăm asupra faptului, că se interzice categoric copierea
surselor bibliografice, precum şi a materialelor din alte teze de licenţă. Studentul expune materialul
cu cuvintele proprii, comentând aspectele pozitive şi negative ale modului de ţinere a contabilităţii
la întreprinderea respectivă.
Textul tezei de licenţă trebuie să reflecte modul de ţinere a contabilităţii în conformitate cu
informaţiile prezentate în documentele contabile primare şi centralizatoare, calculele şi borderourile
respective, rapoartele financiare, planurile de afaceri, etc. Informaţiile în cauză se anexează ca copii
ale formularelor respective sau se fac extrase din sursele de informaţii utilizate.
VI. CULEGEREA Şl SISTEMATIZAREA MATERIALULUI PRACTIC
Teza de licenţă se elaborează, în mod obligatoriu, în baza materialelor practice din activitatea
unei întreprinderi concrete. Ca urmare, culegerea unor astfel de materiale are o importanţă
deosebită, determinând, în mare parte, rezultatele finale ale elaborării tezei.
8
Anticipat studentul se familiarizează cu tehnologia de fabricare a produselor şi de prestare a
serviciilor, cu organizarea procesului de producţie şi de gestiune. Particularităţile acestora
determină principiile de ţinere a contabilităţii la întreprindere şi, în primul rând, contabilitatea
consumurilor şi calcularea costului produselor (serviciilor), întocmirea documentelor primare şi
centralizatoare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, statistice sau interne.
Fiecare sector al contabilităţii se va cerceta în mod consecvent. Astfel, contabilitatea
mijloacelor fixe va fi examinată după următoarea schemă: modul de recunoaştere şi evaluare a
mijloacelor fixe, documentele primare şi centralizatoare, evidenţa analitică şi sintetică a intrării
mijloacelor fixe, metodele de calculare a uzurii mijloacelor fixe, evidenţa reparaţiilor şi a
investiţiilor capitale ulterioare, contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe, inventarierea şi reflectarea
divergenţelor dintre rezultatele inventarierii şi datele contabilităţii.
Examinând modul de ţinere a contabilităţii aferente temei alese, studentul precizează şi
prezintă în teză conţinutul economic al operaţiilor efectuate, caracterizează modul de generalizare şi
grupare a documentelor primare, reflectarea operaţiilor în registrele de evidenţă analitică şi sintetică,
particularităţile circulaţiei documentelor etc. Spre exemplu, în teza de licenţă cu tema
„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" este necesar de
reflectat: metoda de evaluare ulterioară a materialelor aplicată la întreprindere conform politicii de
contabilitate, luând în consideraţie consumurile de transport-aprovizionare; modul de perfectare
documentară a operaţiilor de intrare şi ieşire a materialelor, inclusiv borderourilor cumulative cu
caracteristica registrelor de evidenţă sintetică şi analitică; modul de repartizare a consumurilor de
transport-aprovizionare pe obiectele de evidenţă; - înregistrările contabile întocmite în baza
documentelor centralizatoare; modul de verificare a datelor analitice cu cele sintetice (îndeosebi în
cazul prelucrării computerizate a informaţiilor contabile); particularităţile evidenţei obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată, inclusiv evidenţa operativă a utilizării acestora etc.
Toate documentele primare, registrele contabile şi rapoartele financiare folosite în teza de
licenţă trebuie controlate din punct de vedere al veridicităţii şi comparabilităţii datelor cuprinse în
ele. In borderourile cumulative se completează toate poziţiile pe orizontală şi verticală şi se
determină totalurile respective. Nu se admite prezentarea în calitate de anexe a documentelor care
nu ţin nemijlocit de temă, cum ar fi: Statutul întreprinderii, licenţa (autorizaţia) care permite
desfăşurarea activităţii (dacă tema nu vizează contabilitatea activelor nemateriale) etc. Unul şi
acelaşi document se anexează numai o singură dată (un singur formular) şi nu se repetă de două sau
mai multe ori.
O atenţie deosebită în procesul de culegere şi prelucrare a materialului practic se va acorda
depistării avantajelor şi dezavantajelor sectorului respectiv al contabilităţii, modului în care
contabilitatea asigură conducerea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii
9
complete şi operative. Acest aspect este important deoarece, în final, vor fi formulate propuneri
concrete privind perfecţionarea contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare la
întreprinderea cercetată.
Se va ţine cont şi de faptul că în teza de licenţă studentul expune particularităţile evidenţei
contabile în condiţiile formei de contabilitate pe care o aplică întreprinderea, menţionând cazurile
de nerespectare a cerinţelor actelor normative.
VII. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL TEZEI DE LICENŢĂ
Elementele structurale ale tezei de licenţă sunt următoarele:
1. Foaia de titlu.
2. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).
3. Introducerea.
4. Partea de bază – 2-3 capitole.
5. Încheierea.
6. Bibliografia.
7. Anexele.
La rândul său, fiecare capitol va cuprinde, cel puţin, două paragrafe.
În introducere (4-5 pagini) se argumentează actualitatea temei alese, se apreciază nivelul de
studiere a temei în literatura de specialitate, se formulează scopurile şi sarcinile pe care şi le propune
spre realizare autorul în procesul elaborării tezei de licenţă. în mod obligatoriu se prezintă o scurtă
caracteristică a unităţii economice materialele căreia servesc drept bază pentru elaborarea tezei. În
deosebi se oglindesc aspectele activităţii unităţii economice care influenţează modul de ţinere a
contabilităţii: constituirea întreprinderii, capacitatea acesteia, specializarea, gradul de asigurare cu
forţă de muncă, indicatorii principali ai dezvoltării economice în ultimii trei ani, indicatorii
eficienţei economice. Caracterizând indicatorii economico-financiari de bază ai activităţii
întreprinderii, este necesar de menţionat volumul şi costul vânzărilor, valoarea adăugată, numărul
mediu scriptic al salariaţilor, randamentul mijloacelor fixe, productivitatea muncii, profitul brut,
profitabilitatea, rentabilitatea etc.
Teza de licenţă poate să includă fie trei capitole consacrate contabilităţii, fie două capitole
consacrate contabilităţii şi unul – analizei economico-financiare.
În funcţie de temă în teză se va expune materialul numai reieşind din particularităţile
contabilităţii şi analizei sectorului concret din activitatea întreprinderii.
Astfel, în primul capitol accentul se va pune pe caracteristica generală a obiectelor de studiu,
componenţa, recunoaşterea şi evaluarea acestora.
10
În primul paragraf studentul va sistematiza actele normativ-legislative cu referinţa la tema
tezei de licenţă: legislaţia în vigoare, standardele naţionale de contabilitate, comentariile cu privire
la aplicarea acestora, Planul de conturi, Codul fiscal, instrucţiunile, regulamentele etc., va expune
succint prevederile acestora care reglementează modul de soluţionare a problemelor contabilităţii la
tema dată.
În paragraful doi studentul va prezenta definiţia, componenţa obiectului contabilităţii la tema
tezei, clasificarea în raport cu diferite criterii, modul de recunoaştere, evaluare iniţială şi ulterioară.
Expunerea materialului va fi efectuată consecvent şi deplin în conformitate cu informaţiile culese
din practica activităţii întreprinderii şi utilizate de către student.
Capitolele consacrate contabilităţii trebuie să cuprindă o caracteristică şi analiză critică a
practicii de organizare şi ţinere a contabilităţii. Se dezvăluie modul de perfectare a documentelor
privind operaţiile economice la tema tezei de licenţă, gruparea acestor documente pe criterii
omogene şi întocmirea documentelor centralizatoare, reflectarea formulelor contabile respective cu
indicarea datelor reale. Ulterior în baza totalurilor din documentele centralizatoare se explică modul
de completare a registrelor de evidenţă sintetică şi analitică, iar în baza totalurilor din registrele
sintetice - întocmirea Cărţii mari şi bilanţului contabil, obţinând în aşa mod legătura dintre toate
celelalte etape ulterioare de generalizare a datelor. Se menţionează deficienţele depistate, se
formulează recomandări de perfecţionare a contabilităţii reieşind din situaţia existentă la
întreprindere. In acest scop se examinează minuţios fiecare etapă din tehnologia structurală a
contabilităţii ce se referă la tema dată, inclusiv calculele respective, calculaţiile, registrele contabile,
rapoartele financiare, devizele, planurile de afaceri (business-planurile) etc.
Se recomandă de a îmbina expunerea textului tezei ce ţine de contabilitate cu principiile de
bază ale contabilităţii, cu controlul intern şi analiza operativă. Prezentarea materialului într-un astfel
de mod va permite de a stabili corelaţia dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune.
În condiţiile prelucrării computerizate a informaţiei contabile textul tezei se expune în strictă
conformitate cu această formă de contabilitate. In aceste condiţii înregistrările contabile se fac în
baza fiecărui document primar sau centralizator.
Orice situaţie aferentă contabilităţii la tema tezei de licenţă (perfectarea documentară a
operaţiilor sau evenimentelor, caracteristica documentelor centralizatoare, metodele de evaluare,
calcularea uzurii mijloacelor fixe, amortizării activelor nemateriale, întocmirea calculelor,
formulelor contabile, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică, respectarea regulilor standardelor
de contabilitate etc.) studentul o studiază la întreprindere, o supune unei examinări critice
evidenţiind părţile pozitive şi/sau negative, formulând propuneri (recomandări) orientate spre
înlăturarea neajunsurilor depistate.
Propunerile autorului trebuie să fie determinate de necesitatea înlăturării neajunsurilor şi
11
abaterilor depistate în elaborarea tezei şi cuprind perfecţionarea documentelor primare,
centralizatoare, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică. O atenţie deosebită se va acorda
formulelor contabile specifice întocmite de întreprindere. Acestea vor reflecta atât particularităţile
contabilităţii la întreprinderea dată, cât şi unele abateri de la prevederile actelor normative. În al
doilea caz se cere de a corecta formulele contabile eronate cu comentariile aferente în textul tezei.
Materialul practic folosit în teză trebuie să fie comentat şi corelat. Comentariile şi legătura
reciprocă dintre etapele respective de generalizare a informaţiei contabile se fac în baza datelor
reale cu trimiterea obligatorie la anexa corespunzătoare.
Capitolele consacrate analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii necesită
respectarea unor anumite cerinţe. Astfel, analiza va avea drept scop evaluarea situaţiei financiare şi
patrimoniale sau a altor parametri ai activităţii întreprinderii, determinarea influenţei factorilor
respectivi asupra modificării indicatorilor rezultativi, stabilirea rezervelor interne de creştere a
acestor indicatori pe viitor. Structura şi conţinutul capitolului aferent analizei activităţii economico-
financiare depinde de tema tezei de licenţă.
Toate capitolele şi paragrafele tezei trebuie corelate între ele. La sfârşitul fiecărui capitol se
recomandă o trecere logică la compartimentul care urmează a fi examinat în capitolul ulterior.
Încheierea se va expune pe 2-3 pagini şi va conţine trei părţi.
În prima parte autorul apreciază starea generală a contabilităţii la întreprindere (până la 0,5
pagini). Succint se menţionează documentele primare şi centralizatoare, registrele sintetice şi
analitice, Cartea mare, rapoartele financiare care reflectă tehnologia de culegere, prelucrare şi
generalizare a datelor şi calculare a indicatorilor respectivi. Generalizarea se face în baza
materialului expus în partea textuală a tezei de licenţă. Se evaluează starea contabilităţii de către
autorul tezei.
În baza materialului din capitolul analitic se indică rezultatele obţinute pe parcursul efectuării
analizei la tema dată.
În a doua parte a încheierii se evidenţiază toate neajunsurile, lacunele, erorile, dezavantajele
menţionate în textul tezei enumerându-le: primul, al doilea etc. cu estimarea consecinţelor acestora.
De exemplu, neincluderea în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) a unui element de
consum şi ataşarea acestuia la cheltuieli conduce la micşorarea costului şi, ca urmare, la majorarea
neîntemeiată a profitului obţinut. Rezultatele evidenţiate pot fi indicate în mărime absolută şi în
procente.
Partea a treia a încheierii cuprinde concluziile şi propunerile autorului, orientate spre
înlăturarea părţilor negative şi perfecţionarea contabilităţii (analizei economico-financiare). Astfel
de concluzii şi propuneri trebuie să rezulte de partea textuală a tezei în aşa mod asigurându-se
legătura dintre partea textuală şi încheiere. Dacă în textul tezei nu au fost evidenţiate neajunsurile,
12
concluziile şi propunerile prezentate în încheiere, aceasta din urmă nu va corespunde conţinutului
tezei. Concomitent, se evaluează avantajele propunerilor formulate de autor. Uneori, în acest scop,
autorul poate apela la diferite calcule, grafice, tabele, poate elabora proiectele unor documente sau
registre, poate propune corectări în înregistrările contabile.
În baza materialelor din capitolul privind analiza economico-financiară autorul determină
mărimea rezervelor interne depistate şi formulează propuneri privind valorificarea acestora.
Planul-model al unor teze de licenţă, în dependenţă de temă, este prezentat în anexa 4 la
indicaţiile metodice.
Anexele la teză vor include documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi
alte rapoarte, diferite calcule etc. Trimiterea în text la anexe se face prin indicarea numărului lor
fără simbolul „nr.". De exemplu, achitarea salariilor personalului întreprinderii este perfectată prin
Lista de plată (anexa 7). În continuare se comentează conţinutul anexei, modul de completare şi de
calculare a datelor.
VIII. VOLUMUL ŞI MODUL DE PREZENTARE A TEZEI DE LICENŢĂ
Teza de licenţă trebuie să corespundă unor anumite cerinţe nu numai după conţinut, dar şi
după modul de prezentare. Astfel, volumul tezei va constitui 60-65 pagini de tipar cu excepţia
bibliografiei şi anexelor.
Elementele obligatorie ale prezentării tezei sânt următoarele:
a) coperta;
b) foaia de titlu;
c) cuprinsul;
d) expunerea textuală a tezei (pe capitole şi paragrafe);
e) bibliografia;
f) anexele.
Pe coperta tezei de licenţă se aplică o etichetă cu dimensiunea 10x15 cm, care reflectă numele
şi prenumele deplin al autorului, tema tezei şi unitatea economică materialele căreia au servit drept
bază pentru elaborarea tezei.
Pe foaia de titlu se indică instituţia de învăţământ, facultatea, catedra, tema tezei şi unitatea
economică respectivă, numele şi prenumele deplin al studentului, numele, prenumele, gradul
ştiinţific şi titlul didactic al conducătorului, localitatea şi anul în care se elaborează teza de licenţă.
Denumirea temei şi alte elemente se indică cu majuscule fără a pune punct după fiecare din ele
(vezi anexa 2).
Foaia de titlu este urmată de cuprins, în care capitolele se numerotează cu cifre romane, iar
13
paragrafele - cu cifre arabe. Pentru fiecare capitol şi paragraf se indică numărul paginii la care
acesta începe.
Tezele de licenţă se prezintă pe hârtie albă, format A 4, pe o singură parte a foii. Textul pe
pagini se va amplasa în aşa mod încât câmpul va avea următoarele dimensiuni: din stânga - 3 cm,
din dreapta - 1 cm, de sus - 2,5 cm, de jos - 2,5 cm. Teza se redactează computerizat utilizându-se
următoarele semne corespunzătoare: font -12 pt., la 1,5 intervale, caractere Times New Roman. Pe
o pagină se plasează aproximativ 28-29 de rânduri. Se admite utilizarea majusculelor la scrierea
titlurilor, evidenţierea anumitor cuvinte cu Bold sau Italic. Toate paginile se numerotează cu cifre
arabe, începând cu pagina a treia (prima pagină - foaia de titlu şi a doua - cuprinsul - nu se
numerotează). Expunerea fiecărui capitol al tezei va începe pe o pagină nouă. Numărul paginii se
indică pe câmpul din dreapta al paginii, sus sau jos. Intre paragrafe se vor lăsa 2-3 rânduri libere.
Expunerea materialului se face de la persoana a treia. De exemplu, se vor evita expresiile „eu
consider", „după părerea mea" folosind forma „autorul este de părerea", „în opinia noastră" etc.
Dacă teza de licenţă conţine scheme, grafice şi tabele, acestea în mod obligatoriu vor fi
numerotate. Textul care explică desenul (figura) trebuie amplasat sub acesta (aceasta).
Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor se
atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1, numărul se
atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor prezentate în
tabel. In mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul este prezentat pe
două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor respective şi
numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului".
Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se
numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.
Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul
următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde
numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se
prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o
poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".
În teza de licenţă unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii
lei, 100 mii decalitri etc.
Toate cuvintele în teză se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine
cunoscută (kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de
exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). în acest scop
se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze -
abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în teza va fi prin abreviere.
14
Înregistrările (formulele) contabile se vor prezenta cu aplicarea îmbinării de cuvinte „ Debit
contul" sau „ Credit contul" şi denumirii depline a conturilor, formulând conţinutul economic al
operaţiei. La fiecare cont se va indica suma din anexa respectivă la teză, de exemplu:
Debit contul 811 „Activităţi de bază" - 3000 lei;
Credit contul 211 „Materiale" - 3000 lei.
Înregistrarea contabilă se întocmeşte, de regulă, în baza totalurilor din documentele
centralizatoare întocmite în rezultatul grupării şi evaluării documentelor primare în luna gestionară.
Din aceste considerente, pentru a exclude debitarea sau creditarea repetată a unui cont, studentul
întocmeşte înregistrarea contabilă compusă, indicând documentul centralizator în care se conţin
datele numerice. De exemplu, în luna curentă la întreprinderea „Steaua" în baza borderoului de
repartizare a materialelor consumate (anexa 8) a fost întocmită formula contabilă:
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie" - la valoarea materialelor consumate pentru
montarea utilajelor -21500 lei;
Debit contul 811 „Activităţi de bază" - la consumul de materii prime şi materiale pentru fabricarea
unor produse concrete în activitatea de bază - 425000 lei;
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" - la valoarea materialelor consumate în activităţile auxiliare -
46000 lei;
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" - la consumul de materiale pentru întreţinerea
şi reparaţia utilajelor, maşinilor, clădirilor cu destinaţie secţională - 38000 lei;
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale" - la valoarea materialelor consumate pentru deservirea
procesului de desfacere
(ambalarea produselor, întreţinerea mijloacelor fixe care deservesc desfacerea) - 8000 lei;
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative" - la consumul de materiale pentru întreţinerea
şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală - 12000 lei;
Credit contul 211 „Materiale" - la valoarea totală a materialelor consumate pe întreprindere -
550500 lei.
În scopul concretizării modului de contabilizare a unor operaţii economice apare necesitatea de a
indica în formula contabilă şi subcontul respectiv. In acest caz, înregistrarea contabilă va include simbolul
contului sintetic, denumirea acestuia, simbolul subcontului şi denumirea acestuia în conformitate cu Planul
de conturi în vigoare. De exemplu, recunoaşterea venitului din vânzarea produselor finite unui cumpărător
din ţară se va reflecta prin următoarea formula contabilă:
Debit contul 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale", subcontul 2211 „Facturi de
primit din ţară" - la valoarea produselor vândute, inclusiv TVA - 60000 lei;
Credit contul 611 „ Venituri din vânzări", subcontul 6111 „ Venituri din vânzarea produselor" - la suma
venitului recunoscut - 50000 lei;
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată" - la suma TVA aferentă -10000 lei.
15
Dacă întreprinderea în baza materialelor căreia se elaborează teza de licenţă în desfăşurarea
datelor din contul sintetic respectiv aplică diferite subconturi neprevăzute în Planul de conturi în
vigoare, studentul trebuie să argumenteze necesitatea acestora cu particularităţile aferente.
În teză nu se admit însemnări, corectări, conturări de litere etc. Dacă în teză sânt folosite citate
şi expuneri necesare pentru argumentarea unor opinii, date etc. din text, trimiterea la sursa
bibliografică respectivă se va face astfel: după citată, în paranteze, se indică numărul de ordine al
sursei bibliografice şi pagina respectivă, de exemplu (4, p.144). Citata trebuie să conţină suficiente
elemente care să asigure corespunderea exactă a acesteia cu sursa bibliografică.
Teza în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific cu indicarea
datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia (vezi anexa 4), în
care sursele bibliografice se grupează astfel:
1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii
Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.
2. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).
3. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc.).
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea
alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii
editurii, anului editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc.).
Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţă, V. Bucur, V. Ţurcanu; ASEM - Ed. a
II-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.
În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va
include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului
revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.
Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării
planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-
23.
Întocmirea corectă a bibliografiei demonstrează capacitatea autorului de a selecta sursele
necesare, oferă conducătorului tezei posibilitatea de a aprecia volumul şi calitatea lucrului efectuat
de student, plenitudinea datelor şi importanţa surselor incluse în bibliografie.
Anexele la teza de licenţă se perfectează ca o continuare a tezei. Fiecare anexă începe pe o
pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu,
Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.
16
IX. SUSŢINEREA PREVENTIVĂ A TEZEI DE LICENŢĂ
În termen de nu mai mult decât cu o lună până la susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru
examenul de licenţă are loc susţinerea preventivă a tezei. Scopul susţinerii preventive constă în
controlul asupra corespunderii lucrării cerinţelor în vigoare, precum şi admiterea tezei de licenţă
pentru susţinere. Susţinerea preventivă se petrece în faţa Comisiei pentru susţinere preventivă a
tezelor de licenţă, membrii căreia sunt desemnaţi de către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică
Economică” din activul de profesori ai catedrei.
La susţinerea preventivă studentul urmează să prezinte în formă verbală un scurt raport (5-7
minute) privind rezultatele obţinute pe parcursul cercetării subiectului abordat în teză, precum şi o
scurtă prezentare a conţinutului acesteia.
X. REFERINŢA LA TEZA DE LICENŢĂ
Teza de licenţă definitivată şi semnată de către student în două locuri special destinate pentru
aceasta se prezintă la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică” pentru a fi înregistrată.
Prima semnătură se aplică în încheiere mai jos de ultimul rând al textului (tot aici se indică data
definitivării tezei). A doua semnătură se aplică pe foaia de titlu, mai jos de denumirea subiectului,
din stânga.
După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi prezintă
referinţa.
Referinţa se întocmeşte într-o formă liberă şi include:
• caracteristica generală a tezei, actualitatea temei;
• desfăşurarea conţinutului tezei conform structurii acesteia;
• nivelul de expunere a materialului (asigurarea caracterului complet al datelor, prezenţa
calculelor, schemelor, graficelor etc.);
• aprecierea modului de prezentare a tezei;
• aspectele pozitive şi negative ale tezei;
• concluziile generale.
Menţionând aspectele pozitive ale tezei, conducătorul va menţiona succint aportul studentului
în studierea temei, capacitatea de a aborda critic sursele bibliografice de specialitate şi de a analiza
starea contabilităţii la întreprinderea respectivă.
În concluzia generală a referinţei se menţionează dacă teza corespunde sau nu cerinţelor în
vigoare. Dacă teza corespunde cerinţelor conducătorul o admite spre susţinere.
17
Şeful catedrei, luând în considerare tematica tezei de licenţă şi referinţa conducătorului, face
cunoştinţă cu teza, indică pe foaia de titlu „Se admite spre susţinere", semnătura, data, luna, anul. în
cazul când se depistează că teza de licenţă este copiată, ea se reţine şi nu se admite spre susţinere.
Tezele de licenţă care nu sunt admise spre susţinere se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa
studentului şi conducătorului ştiinţific.
XI. SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ
Teza admisă spre susţinere de către şeful de catedră se prezintă Comisiei Examenelor de
Licenţă.
Susţinerea tezei are drept scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă.
Studentul trebuie să se orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la
întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi practic.
Principala sarcină a studenţilor la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute
conţinutul textului expus în teză, menţionând motivul alegerii temei, obiectivele tezei, căile de
realizare a acestora, concluziile principale, obstacolele întâlnite în procesul elaborării tezei.
În scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului tezei de licenţă studentul
prezintă diferite calcule, tabele, grafice, scheme, proiecte de documente primare şi centralizatoare,
registre de evidenţă elaborate de el. Toate acestea trebuie să fundamenteze concluziile şi
propunerile formulate de autor.
După expunerea succintă a conţinutului tezei autorul răspunde la întrebările membrilor
Comisiei Examenelor de Licenţă.
Ulterior se anunţă concluziile generale din referinţa conducătorului ştiinţific, menţionându-se
obiecţiile şi neajunsurile indicate în ea. Autorul tezei îşi exprimă atitudinea sa faţă de neajunsurile
indicate în referinţă, concretizând şi explicând cauzele neajunsurilor sau lacunelor comise.
Decizia Comisiei Examenelor de Licenţă privind aprecierea tezei se bazează pe calitatea tezei,
concluziile conducătorului, rezultatele susţinerii. Cu note înalte sunt apreciate tezele care corespund
următoarelor cerinţe:
• sânt îndeplinite conform prezentelor indicaţii metodice;
• evidenţiază corect problemele-cheie ale tezei;
• desfăşoară pe deplin toate problemele abordate;
• conţin comentarii, aprecieri şi recomandări proprii ale studentului;
• sunt bazate pe publicaţii ale diferitor autori;
• conţin un material aplicativ bogat şi o analiză amplă a acestuia;
• sânt susţinute în faţa Comisiei Examenelor de Licenţă la un nivel înalt.
18
Plan-model al tezei de licenţă cu tema:
„Contabilitatea activelor nemateriale"
Introducere
Capitolul I. Noţiuni generale privind activele nemateriale, recunoaşterea şi evaluarea acestora
1.1 .Noţiunea de active nemateriale, componenţa şi clasificarea acestora1.2 .Modul de recunoaştere şi evaluare a activelor nemateriale
Capitolul II. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale şi a amortizării acestora
2.1.Contabilitatea activelor nemateriale create de către întreprindere şi a celor procurate2.2.Contabilitatea activelor nemateriale primite cu titlu gratuit, depuse sub formă de aport în capitatul statutar şi a celor subvenţionale2.3.Contabilitatea amortizării activelor nemateriale2.4.Contabilitatea cheltuielilor ulterioare aferente activelor nemateriale
Capitolul III. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale şi a ieşirii acestora
3.1. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale cu păstrarea titlului de proprietar (vânzarea, predarea cu titlu gratuit, depunerea sub formă de aport în capitalul statutar etc.)3.2.Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale
Încheiere
Bibliografie
Anexe
19
Plan-model al tezei de licenţă cu tema:
„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată"
Introducere
Capitolul I Noţiuni generale privind componenţa, recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
1.1. Noţiuni generale privind componenţa, caracteristica şi clasificarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată1.2 . Recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Capitolul II. Contabilitatea materialelor
2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrărilor de materiale2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale2.3. Evidenţa materialelor la depozit şi în contabilitate: legătura reciprocă dintre datele acestora
Capitolul III. Particularităţile contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
3.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.2. Contabilitatea ieşirii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.3. Evidenţa operativă a utilizării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
Încheiere
Bibliografie
Anexe
20
VII. BIBLIOGRAFIA GENERALĂ RECOMANDATĂ
Acte legislative şi normative ale Republicii Moldova
1. Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007.
2. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1, din ianuarie 2007.
3. Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29 iulie 2003.
4. Ordinul cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor № 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
5. Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
6. Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
7. Regulamentul privind inventarierea Nr. 27, aprobat de Ministerul Finanţelor al R. M. (Monitorul oficial al RM Nr. 123 – 124, din 27.07.2004).
8. Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii "Contabilitate", USM.
Manuale, cărţi, monografii, broşuri şi articole
9. Needles B.E., Anderson H.R., Caldwell J.C. Principiile de bază ale contabilităţii. Ediţia a V-a. Editura „Arc”, Chişinău, 2000 – 1240 p.
10. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău, 2003 – 640 p.
11. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate managerială. Ghid practico-didactic, Editura ACAP, Chişinău, 2000 – 264 p.
12. Букур В.С. Учет нематериальных активов. Editura Cartier, Chişinău, 2002 – 316 p.13. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005 –
562 p.14. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.15. C. Dolghi, „Particularităţi ale contabilităţii în activitatea de asigurări”, Somersbi SRL, Chişinău
2009.16. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Colectiv de autori: coordonator - Hennie
Van Greuning. Editura Irexon, Bucureşti, 2007 - 566 p. 17. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.18. Tuhari T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău, 2002 – 215 p.19. Ţurcanu V. Calculaţia costurilor: (lucrare didactică). Editura ASEM, Chişinău, 2001 – 115 p.20. Ţurcanu V., Iachimovschi A. Îndrumări teoretice şi aplicaţi practice la contabilitate (lucrare
metodico-didactică). ASEM, Chişinău, 2002 – 188 p.21. Bojian O. Contabilitatea întreprinderilor: Teorie, aplicaţii, actualizări. Editura Eficient,
Bucureşti, 1996 - 322 p.22. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005
– 562 p.23. Coordonator Nederiţă A. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica
Moldova. Editura ACAP, Chişinău, 1998 – 432 p.24. Вещунова Н.Л. «Бухгалтерский учет в страховых компаниях» // Проспект, ТК Велби,
Москва, 2006г.
21
25. Galiceanu Ion, Galiceanu Mihaela, Cristea Mirela. Contabilitate bancară, Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică, 1999.
26. 21.Козлова Е.П., Галанина Е.Н. Бухгалтерский учет в коммерческих банках. Москва: Финансы и статистика, 2000 г.
27. Ebbeken K., Possler L., Ristea M. Calculaţia şi managementul costurilor. – Bucureşti: Editura Teora, 2001.
28. Casian A. Gestiunea finanţelor publice. – Chişinău, 2008.29. Nani M. Evidenţa bugetară. – Chişinău, 1994.30. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile. – Chişinău,
2010.31. Secrieru A. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova – Chişinău, 2009.
22
23
Top Related