UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA „CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ"

INDICAŢII METODICEPRIVIND ELABORAREA ŞI SUSŢINEREA

TEZEI DE LICENŢĂpentru studenţii specialităţii

"CONTABILITATE"

Chişinău - 2012

CUPRINS

1. Introducere............................................................................................................................4

2. Scopul şi sarcinile elaborării tezei de licenţă.........................................................................4

3. Alegerea temei şi procesul de elaborare a tezei de licenţă.....................................................5

4. Obligaţiunile conducătorului ştiinţific şi ale studentului în cadrul pregătirii tezei de licenţă 6

5. Studierea surselor bibliografice şi a informaţiei unităţilor economice...................................7

6. Culegerea şi sistematizarea materialului practic....................................................................7

7. Structura şi conţinutul tezei de licenţă..................................................................................8

8. Volumul şi modul de prezentare a tezei de licenţă..................................................................... 11

9. Susţinerea preventivă a tezei de licenţă.................................................................................15

10...............................................................................................................................................

Referinţa la teza de licenţă.........................................................................................................16

11...............................................................................................................................................

Susţinerea tezei de licenţă..........................................................................................................16

12. Anexe...............................................................................................................................................18

I. INTRODUCERE

În conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare ce prevăd examinarea de stat a

absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior de stat ale Republicii Moldova la finisarea

programului de studiere profesională studenţii au dreptul să execute şi să susţină teza de licenţă.

Teza de licenţă este considerată drept o etapă finală a pregătirii profesionale si se întocmeşte la

ultimul an de studii la facultate. Aceasta reprezintă prin sine o cercetare definitivată, executată în

mod de sine stătător asupra unui subiect, care conţine elemente de noutate ştiinţifică, precum şi să

dispună de însemnătate practică.

Indicaţiile metodice privind elaborarea şi apărarea tezei de licenţă servesc la asigurarea

metodică a studenţilor care pregătesc teza de licenţă, stabilesc cerinţele unice privind conţinutul şi

elaborarea, şi totodată specifică obligaţiile atât a studentului, cât şi a conducătorului ştiinţific al

lucrării de licenţă.

II. SCOPUL ŞI SARCINILE ELABORĂRII TEZEI DE LICENŢĂ

Procesul de pregătire a specialiştilor contabili se finalizează cu susţinerea tezei de licenţă.

Elaborarea acesteia necesită studierea şi însuşirea prevederilor sistemului naţional de contabilitate,

cunoaşterea obiectivelor şi factorilor ce determină modul de ţinere a contabilităţii, culegerea,

sesizarea şi generalizarea informaţiei privind aspectele teoretice şi practice ale unui sector concret al

contabilităţii.

Scopul elaborării tezei de licenţă constă în aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate în

domeniul contabilităţii şi analizei activităţii economico-financiare. Totodată studentul va demonstra

capacităţile de a cerceta şi evalua organizarea şi ţinerea contabilităţii la o entitate economică

concretă, aptitudinile de a formula în baza materialului practic concluziile şi recomandările

respective.

Elaborarea tezei de licenţă presupune realizarea următoarelor sarcini:

sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei alese;

cercetarea modului de organizare şi ţinere a contabilităţii şi analizei economico-financiare la

o întreprindere concretă;

elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sectorului examinat al contabilităţii,

analizei economico-financiare;

analiza nivelului de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei economice, în

general, şi a celei contabile, în particular;

5

acumularea cunoştinţelor necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare în

diferite domenii ale contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare.

În procesul elaborării tezei de licenţă se va ţine cont de următoarele:

teza se va axa pe prevederile actelor legislative şi normativ-instructive, cum ar fi legislaţia

Republicii Moldova cu privire la tema cercetată, Standardele Naţionale de Contabilitate

(S.N.C.) şi comentariile cu privire la aplicarea acestora, Planul de conturi contabile al

activităţii economico-financiare a întreprinderilor, Codul Fiscal, diverse regulamente,

instrucţiuni, indicaţii metodice etc.;

în teză se vor aplica, analiza şi generaliza documente primare şi centralizatoare, date

statistice şi contabile din activitatea unei întreprinderi concrete;

elaborarea tezei necesită sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele abordate

în teză şi formularea propunerilor proprii ale studentului;

teza va cuprinde o evaluare a modului de ţinere a contabilităţii în funcţie de forma de

contabilitate aplicată la întreprindere;

teza de licenţă se va perfecta conform prezentelor indicaţii metodice.

III. ALEGEREA TEMEI ŞI PROCESUL DE ELABORARE A TEZEI DE

LICENŢĂ

Tematica tezelor de licenţă se examinează şi se aprobă pentru fiecare an de studii la şedinţa

catedrei „Contabilitate şi Informatică Economică". Studenţilor li se oferă posibilitatea de a alege una

din temele aprobate de catedră. Totodată studenţii pot propune o temă originală, care corespunde

intereselor ştiinţifice şi practice personale. Nu se admite elaborarea tezelor de licenţă cu aceeaşi

temă pe baza materialului practic al aceleiaşi întreprinderi de doi sau mai mulţi studenţi.

Drept factori ce determină alegerea tezei de licenţă pot fi:

actualitatea problemei respective, cunoaşterea în linii generale a particularităţilor

contabilităţii sectorului respectiv;

dorinţa de a continua cercetările efectuate în cadrul elaborării rapoartelor la practica de

iniţiere în specialitate; comunicărilor la conferinţele ştiinţifice sau cercurile studenţeşti;

existenţa surselor bibliografice, actelor normative şi regulamentelor în vigoare;

posibilitatea culegerii materialelor practice aferente temei.

În vederea aprobării temei alese, studentul prezintă o cerere pe numele şefului catedrei

„Contabilitate şi Informatică Economică" (vezi anexa 1), în care indică tema şi unitatea economică

materialele căreia vor servi drept bază pentru elaborarea tezei de licenţă.

6

Şeful catedrei aprobă tema tezei de licenţă, desemnează conducătorul ştiinţific al tezei şi

stabileşte termenul de prezentare a acesteia la catedră.

Procesul ulterior de pregătire a tezei de licenţă poate fi divizat în următoarele etape:

determinarea obiectului de studiu şi elaborarea planului;

studierea surselor bibliografice cu referinţă la temă;

culegerea, prelucrarea şi sistematizarea materialelor practice;

pregătirea manuscrisului tezei, inclusiv formularea concluziilor şi propunerilor autorului;

definitivarea (perfectarea) tezei de licenţă;

prezentarea tezei de licenţă la catedră;

susţinerea tezei de licenţă.

Un loc important în pregătirea tezei de licenţă îl constituie elaborarea planului. Iniţial se

acceptă un plan orientativ. In acest scop studentul studiază în prealabil sursele bibliografice care se

referă la tema tezei. Ulterior planul orientativ este examinat şi coordonat cu conducătorul ştiinţific

de la catedră. Structura şi conţinutul tezei de licenţă sânt determinate de particularităţile temei alese.

Varianta finală a planului tezei de licenţă se aproba de către conducătorul desemnat de şeful

catedrei.

IV. OBLIGAŢIUNILE CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC ŞI ALE STUDENTULUI ÎN CADRUL PREGĂTIRII TEZEI DE LICENŢĂ

Călăuza metodică şi ştiinţifică la pregătirea, întocmirea şi apărarea tezei de licenţă este

asigurată de către conducătorul ştiinţific desemnat de catedră din cadrul activului de profesori ai

acestea, care dispun de grad ştiinţific, specialiştilor practicieni, colaboratorilor instituţiilor de

cercetări ştiinţifice, precum şi din rândul specialiştilor organelor autorităţilor locale şi centrale.

Obligaţiunile conducătorului ştiinţific sunt următoarele:

să acorde ajutor studentului la determinarea definitivă a subiectului tezei de licenţă;

verificarea şi redactarea planului tezei;

consultarea asupra alegerii surselor bibliografice şi prelucrării informaţiei;

controlul asupra respectării termenilor de studiere a subiectului tezei în conformitate cu

planul adoptat;

studierea tezei de licenţă, elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a conţinutului,

controlul asupra corectitudinii întocmirii tezei, calculelor efectuate de către autor, precum şi

asupra utilizării informaţiei din documentele financiare şi materialele altor autori.

pregătirea avizului la teza de licenţă în conformitate cu cerinţele înaintate şi cu indicarea

calificativului de admis (neadmis) a studentului la apărare.

Obligaţiile studentului ce întocmeşte teza de licenţă sunt următoarele:

7

să aleagă corect şi argumentat subiectul, care să fie actual atât pentru întreprinderea pe

materialele căreia se face investigarea, cât şi pentru economie în general;

să selecteze şi să analizeze materialele teoretice şi practice pe problema cercetată;

să elaboreze propuneri şi recomandări argumentate ştiinţific, care să aibă importanţă practică

pentru agentul economic studiat;

să întocmească planul tezei de licenţă şi să-l prezinte pentru examinare conducătorului

ştiinţific;

să expună în formă scrisă rezultatele obţinute în strictă conformitate cu planul şi cerinţele

înaintate faţă de conţinutul şi perfectarea tezei de licenţă;

să respecte recomandările conducătorului ştiinţific;

să prezinte la catedră la termen teza de licenţă definitivată;

să pregătească un scurt raport privind rezultatele obţinute în cursul investigaţiei şi să-l

expună la susţinerea tezei de licenţă.

V. STUDIEREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE ŞI A INFORMAŢIEI UNITĂŢILOR ECONOMICE

După aprobarea temei tezei de licenţă se întocmeşte bibliografia, se studiază legislaţia în

vigoare, regulamentele, actele normativ-instructive şi literatura de specialitate (manuale,

monografii, publicaţii din ediţii periodice etc.) aferente temei tezei.

Studierea surselor bibliografice oferă studentului posibilitatea de a expune succesiv materialul

tezei în conformitate cu tehnologia culegerii, grupării, evaluării, înregistrării şi generalizării

informaţiei contabile. În acest context atenţionăm asupra faptului, că se interzice categoric copierea

surselor bibliografice, precum şi a materialelor din alte teze de licenţă. Studentul expune materialul

cu cuvintele proprii, comentând aspectele pozitive şi negative ale modului de ţinere a contabilităţii

la întreprinderea respectivă.

Textul tezei de licenţă trebuie să reflecte modul de ţinere a contabilităţii în conformitate cu

informaţiile prezentate în documentele contabile primare şi centralizatoare, calculele şi borderourile

respective, rapoartele financiare, planurile de afaceri, etc. Informaţiile în cauză se anexează ca copii

ale formularelor respective sau se fac extrase din sursele de informaţii utilizate.

VI. CULEGEREA Şl SISTEMATIZAREA MATERIALULUI PRACTIC

Teza de licenţă se elaborează, în mod obligatoriu, în baza materialelor practice din activitatea

unei întreprinderi concrete. Ca urmare, culegerea unor astfel de materiale are o importanţă

deosebită, determinând, în mare parte, rezultatele finale ale elaborării tezei.

8

Anticipat studentul se familiarizează cu tehnologia de fabricare a produselor şi de prestare a

serviciilor, cu organizarea procesului de producţie şi de gestiune. Particularităţile acestora

determină principiile de ţinere a contabilităţii la întreprindere şi, în primul rând, contabilitatea

consumurilor şi calcularea costului produselor (serviciilor), întocmirea documentelor primare şi

centralizatoare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, statistice sau interne.

Fiecare sector al contabilităţii se va cerceta în mod consecvent. Astfel, contabilitatea

mijloacelor fixe va fi examinată după următoarea schemă: modul de recunoaştere şi evaluare a

mijloacelor fixe, documentele primare şi centralizatoare, evidenţa analitică şi sintetică a intrării

mijloacelor fixe, metodele de calculare a uzurii mijloacelor fixe, evidenţa reparaţiilor şi a

investiţiilor capitale ulterioare, contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe, inventarierea şi reflectarea

divergenţelor dintre rezultatele inventarierii şi datele contabilităţii.

Examinând modul de ţinere a contabilităţii aferente temei alese, studentul precizează şi

prezintă în teză conţinutul economic al operaţiilor efectuate, caracterizează modul de generalizare şi

grupare a documentelor primare, reflectarea operaţiilor în registrele de evidenţă analitică şi sintetică,

particularităţile circulaţiei documentelor etc. Spre exemplu, în teza de licenţă cu tema

„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" este necesar de

reflectat: metoda de evaluare ulterioară a materialelor aplicată la întreprindere conform politicii de

contabilitate, luând în consideraţie consumurile de transport-aprovizionare; modul de perfectare

documentară a operaţiilor de intrare şi ieşire a materialelor, inclusiv borderourilor cumulative cu

caracteristica registrelor de evidenţă sintetică şi analitică; modul de repartizare a consumurilor de

transport-aprovizionare pe obiectele de evidenţă; - înregistrările contabile întocmite în baza

documentelor centralizatoare; modul de verificare a datelor analitice cu cele sintetice (îndeosebi în

cazul prelucrării computerizate a informaţiilor contabile); particularităţile evidenţei obiectelor de

mică valoare şi scurtă durată, inclusiv evidenţa operativă a utilizării acestora etc.

Toate documentele primare, registrele contabile şi rapoartele financiare folosite în teza de

licenţă trebuie controlate din punct de vedere al veridicităţii şi comparabilităţii datelor cuprinse în

ele. In borderourile cumulative se completează toate poziţiile pe orizontală şi verticală şi se

determină totalurile respective. Nu se admite prezentarea în calitate de anexe a documentelor care

nu ţin nemijlocit de temă, cum ar fi: Statutul întreprinderii, licenţa (autorizaţia) care permite

desfăşurarea activităţii (dacă tema nu vizează contabilitatea activelor nemateriale) etc. Unul şi

acelaşi document se anexează numai o singură dată (un singur formular) şi nu se repetă de două sau

mai multe ori.

O atenţie deosebită în procesul de culegere şi prelucrare a materialului practic se va acorda

depistării avantajelor şi dezavantajelor sectorului respectiv al contabilităţii, modului în care

contabilitatea asigură conducerea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii

9

complete şi operative. Acest aspect este important deoarece, în final, vor fi formulate propuneri

concrete privind perfecţionarea contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare la

întreprinderea cercetată.

Se va ţine cont şi de faptul că în teza de licenţă studentul expune particularităţile evidenţei

contabile în condiţiile formei de contabilitate pe care o aplică întreprinderea, menţionând cazurile

de nerespectare a cerinţelor actelor normative.

VII. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL TEZEI DE LICENŢĂ

Elementele structurale ale tezei de licenţă sunt următoarele:

1. Foaia de titlu.

2. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).

3. Introducerea.

4. Partea de bază – 2-3 capitole.

5. Încheierea.

6. Bibliografia.

7. Anexele.

La rândul său, fiecare capitol va cuprinde, cel puţin, două paragrafe.

În introducere (4-5 pagini) se argumentează actualitatea temei alese, se apreciază nivelul de

studiere a temei în literatura de specialitate, se formulează scopurile şi sarcinile pe care şi le propune

spre realizare autorul în procesul elaborării tezei de licenţă. în mod obligatoriu se prezintă o scurtă

caracteristică a unităţii economice materialele căreia servesc drept bază pentru elaborarea tezei. În

deosebi se oglindesc aspectele activităţii unităţii economice care influenţează modul de ţinere a

contabilităţii: constituirea întreprinderii, capacitatea acesteia, specializarea, gradul de asigurare cu

forţă de muncă, indicatorii principali ai dezvoltării economice în ultimii trei ani, indicatorii

eficienţei economice. Caracterizând indicatorii economico-financiari de bază ai activităţii

întreprinderii, este necesar de menţionat volumul şi costul vânzărilor, valoarea adăugată, numărul

mediu scriptic al salariaţilor, randamentul mijloacelor fixe, productivitatea muncii, profitul brut,

profitabilitatea, rentabilitatea etc.

Teza de licenţă poate să includă fie trei capitole consacrate contabilităţii, fie două capitole

consacrate contabilităţii şi unul – analizei economico-financiare.

În funcţie de temă în teză se va expune materialul numai reieşind din particularităţile

contabilităţii şi analizei sectorului concret din activitatea întreprinderii.

Astfel, în primul capitol accentul se va pune pe caracteristica generală a obiectelor de studiu,

componenţa, recunoaşterea şi evaluarea acestora.

10

În primul paragraf studentul va sistematiza actele normativ-legislative cu referinţa la tema

tezei de licenţă: legislaţia în vigoare, standardele naţionale de contabilitate, comentariile cu privire

la aplicarea acestora, Planul de conturi, Codul fiscal, instrucţiunile, regulamentele etc., va expune

succint prevederile acestora care reglementează modul de soluţionare a problemelor contabilităţii la

tema dată.

În paragraful doi studentul va prezenta definiţia, componenţa obiectului contabilităţii la tema

tezei, clasificarea în raport cu diferite criterii, modul de recunoaştere, evaluare iniţială şi ulterioară.

Expunerea materialului va fi efectuată consecvent şi deplin în conformitate cu informaţiile culese

din practica activităţii întreprinderii şi utilizate de către student.

Capitolele consacrate contabilităţii trebuie să cuprindă o caracteristică şi analiză critică a

practicii de organizare şi ţinere a contabilităţii. Se dezvăluie modul de perfectare a documentelor

privind operaţiile economice la tema tezei de licenţă, gruparea acestor documente pe criterii

omogene şi întocmirea documentelor centralizatoare, reflectarea formulelor contabile respective cu

indicarea datelor reale. Ulterior în baza totalurilor din documentele centralizatoare se explică modul

de completare a registrelor de evidenţă sintetică şi analitică, iar în baza totalurilor din registrele

sintetice - întocmirea Cărţii mari şi bilanţului contabil, obţinând în aşa mod legătura dintre toate

celelalte etape ulterioare de generalizare a datelor. Se menţionează deficienţele depistate, se

formulează recomandări de perfecţionare a contabilităţii reieşind din situaţia existentă la

întreprindere. In acest scop se examinează minuţios fiecare etapă din tehnologia structurală a

contabilităţii ce se referă la tema dată, inclusiv calculele respective, calculaţiile, registrele contabile,

rapoartele financiare, devizele, planurile de afaceri (business-planurile) etc.

Se recomandă de a îmbina expunerea textului tezei ce ţine de contabilitate cu principiile de

bază ale contabilităţii, cu controlul intern şi analiza operativă. Prezentarea materialului într-un astfel

de mod va permite de a stabili corelaţia dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune.

În condiţiile prelucrării computerizate a informaţiei contabile textul tezei se expune în strictă

conformitate cu această formă de contabilitate. In aceste condiţii înregistrările contabile se fac în

baza fiecărui document primar sau centralizator.

Orice situaţie aferentă contabilităţii la tema tezei de licenţă (perfectarea documentară a

operaţiilor sau evenimentelor, caracteristica documentelor centralizatoare, metodele de evaluare,

calcularea uzurii mijloacelor fixe, amortizării activelor nemateriale, întocmirea calculelor,

formulelor contabile, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică, respectarea regulilor standardelor

de contabilitate etc.) studentul o studiază la întreprindere, o supune unei examinări critice

evidenţiind părţile pozitive şi/sau negative, formulând propuneri (recomandări) orientate spre

înlăturarea neajunsurilor depistate.

Propunerile autorului trebuie să fie determinate de necesitatea înlăturării neajunsurilor şi

11

abaterilor depistate în elaborarea tezei şi cuprind perfecţionarea documentelor primare,

centralizatoare, registrelor de evidenţă analitică şi sintetică. O atenţie deosebită se va acorda

formulelor contabile specifice întocmite de întreprindere. Acestea vor reflecta atât particularităţile

contabilităţii la întreprinderea dată, cât şi unele abateri de la prevederile actelor normative. În al

doilea caz se cere de a corecta formulele contabile eronate cu comentariile aferente în textul tezei.

Materialul practic folosit în teză trebuie să fie comentat şi corelat. Comentariile şi legătura

reciprocă dintre etapele respective de generalizare a informaţiei contabile se fac în baza datelor

reale cu trimiterea obligatorie la anexa corespunzătoare.

Capitolele consacrate analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii necesită

respectarea unor anumite cerinţe. Astfel, analiza va avea drept scop evaluarea situaţiei financiare şi

patrimoniale sau a altor parametri ai activităţii întreprinderii, determinarea influenţei factorilor

respectivi asupra modificării indicatorilor rezultativi, stabilirea rezervelor interne de creştere a

acestor indicatori pe viitor. Structura şi conţinutul capitolului aferent analizei activităţii economico-

financiare depinde de tema tezei de licenţă.

Toate capitolele şi paragrafele tezei trebuie corelate între ele. La sfârşitul fiecărui capitol se

recomandă o trecere logică la compartimentul care urmează a fi examinat în capitolul ulterior.

Încheierea se va expune pe 2-3 pagini şi va conţine trei părţi.

În prima parte autorul apreciază starea generală a contabilităţii la întreprindere (până la 0,5

pagini). Succint se menţionează documentele primare şi centralizatoare, registrele sintetice şi

analitice, Cartea mare, rapoartele financiare care reflectă tehnologia de culegere, prelucrare şi

generalizare a datelor şi calculare a indicatorilor respectivi. Generalizarea se face în baza

materialului expus în partea textuală a tezei de licenţă. Se evaluează starea contabilităţii de către

autorul tezei.

În baza materialului din capitolul analitic se indică rezultatele obţinute pe parcursul efectuării

analizei la tema dată.

În a doua parte a încheierii se evidenţiază toate neajunsurile, lacunele, erorile, dezavantajele

menţionate în textul tezei enumerându-le: primul, al doilea etc. cu estimarea consecinţelor acestora.

De exemplu, neincluderea în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) a unui element de

consum şi ataşarea acestuia la cheltuieli conduce la micşorarea costului şi, ca urmare, la majorarea

neîntemeiată a profitului obţinut. Rezultatele evidenţiate pot fi indicate în mărime absolută şi în

procente.

Partea a treia a încheierii cuprinde concluziile şi propunerile autorului, orientate spre

înlăturarea părţilor negative şi perfecţionarea contabilităţii (analizei economico-financiare). Astfel

de concluzii şi propuneri trebuie să rezulte de partea textuală a tezei în aşa mod asigurându-se

legătura dintre partea textuală şi încheiere. Dacă în textul tezei nu au fost evidenţiate neajunsurile,

12

concluziile şi propunerile prezentate în încheiere, aceasta din urmă nu va corespunde conţinutului

tezei. Concomitent, se evaluează avantajele propunerilor formulate de autor. Uneori, în acest scop,

autorul poate apela la diferite calcule, grafice, tabele, poate elabora proiectele unor documente sau

registre, poate propune corectări în înregistrările contabile.

În baza materialelor din capitolul privind analiza economico-financiară autorul determină

mărimea rezervelor interne depistate şi formulează propuneri privind valorificarea acestora.

Planul-model al unor teze de licenţă, în dependenţă de temă, este prezentat în anexa 4 la

indicaţiile metodice.

Anexele la teză vor include documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi

alte rapoarte, diferite calcule etc. Trimiterea în text la anexe se face prin indicarea numărului lor

fără simbolul „nr.". De exemplu, achitarea salariilor personalului întreprinderii este perfectată prin

Lista de plată (anexa 7). În continuare se comentează conţinutul anexei, modul de completare şi de

calculare a datelor.

VIII. VOLUMUL ŞI MODUL DE PREZENTARE A TEZEI DE LICENŢĂ

Teza de licenţă trebuie să corespundă unor anumite cerinţe nu numai după conţinut, dar şi

după modul de prezentare. Astfel, volumul tezei va constitui 60-65 pagini de tipar cu excepţia

bibliografiei şi anexelor.

Elementele obligatorie ale prezentării tezei sânt următoarele:

a) coperta;

b) foaia de titlu;

c) cuprinsul;

d) expunerea textuală a tezei (pe capitole şi paragrafe);

e) bibliografia;

f) anexele.

Pe coperta tezei de licenţă se aplică o etichetă cu dimensiunea 10x15 cm, care reflectă numele

şi prenumele deplin al autorului, tema tezei şi unitatea economică materialele căreia au servit drept

bază pentru elaborarea tezei.

Pe foaia de titlu se indică instituţia de învăţământ, facultatea, catedra, tema tezei şi unitatea

economică respectivă, numele şi prenumele deplin al studentului, numele, prenumele, gradul

ştiinţific şi titlul didactic al conducătorului, localitatea şi anul în care se elaborează teza de licenţă.

Denumirea temei şi alte elemente se indică cu majuscule fără a pune punct după fiecare din ele

(vezi anexa 2).

Foaia de titlu este urmată de cuprins, în care capitolele se numerotează cu cifre romane, iar

13

paragrafele - cu cifre arabe. Pentru fiecare capitol şi paragraf se indică numărul paginii la care

acesta începe.

Tezele de licenţă se prezintă pe hârtie albă, format A 4, pe o singură parte a foii. Textul pe

pagini se va amplasa în aşa mod încât câmpul va avea următoarele dimensiuni: din stânga - 3 cm,

din dreapta - 1 cm, de sus - 2,5 cm, de jos - 2,5 cm. Teza se redactează computerizat utilizându-se

următoarele semne corespunzătoare: font -12 pt., la 1,5 intervale, caractere Times New Roman. Pe

o pagină se plasează aproximativ 28-29 de rânduri. Se admite utilizarea majusculelor la scrierea

titlurilor, evidenţierea anumitor cuvinte cu Bold sau Italic. Toate paginile se numerotează cu cifre

arabe, începând cu pagina a treia (prima pagină - foaia de titlu şi a doua - cuprinsul - nu se

numerotează). Expunerea fiecărui capitol al tezei va începe pe o pagină nouă. Numărul paginii se

indică pe câmpul din dreapta al paginii, sus sau jos. Intre paragrafe se vor lăsa 2-3 rânduri libere.

Expunerea materialului se face de la persoana a treia. De exemplu, se vor evita expresiile „eu

consider", „după părerea mea" folosind forma „autorul este de părerea", „în opinia noastră" etc.

Dacă teza de licenţă conţine scheme, grafice şi tabele, acestea în mod obligatoriu vor fi

numerotate. Textul care explică desenul (figura) trebuie amplasat sub acesta (aceasta).

Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor se

atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1, numărul se

atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor prezentate în

tabel. In mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul este prezentat pe

două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor respective şi

numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea tabelului".

Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi diagramele se

numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.

Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul

următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde

numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se

prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o

poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".

În teza de licenţă unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5 mii

lei, 100 mii decalitri etc.

Toate cuvintele în teză se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este bine

cunoscută (kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile respective, de

exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.). în acest scop

se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze -

abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în teza va fi prin abreviere.

14

Înregistrările (formulele) contabile se vor prezenta cu aplicarea îmbinării de cuvinte „ Debit

contul" sau „ Credit contul" şi denumirii depline a conturilor, formulând conţinutul economic al

operaţiei. La fiecare cont se va indica suma din anexa respectivă la teză, de exemplu:

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - 3000 lei;

Credit contul 211 „Materiale" - 3000 lei.

Înregistrarea contabilă se întocmeşte, de regulă, în baza totalurilor din documentele

centralizatoare întocmite în rezultatul grupării şi evaluării documentelor primare în luna gestionară.

Din aceste considerente, pentru a exclude debitarea sau creditarea repetată a unui cont, studentul

întocmeşte înregistrarea contabilă compusă, indicând documentul centralizator în care se conţin

datele numerice. De exemplu, în luna curentă la întreprinderea „Steaua" în baza borderoului de

repartizare a materialelor consumate (anexa 8) a fost întocmită formula contabilă:

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie" - la valoarea materialelor consumate pentru

montarea utilajelor -21500 lei;

Debit contul 811 „Activităţi de bază" - la consumul de materii prime şi materiale pentru fabricarea

unor produse concrete în activitatea de bază - 425000 lei;

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" - la valoarea materialelor consumate în activităţile auxiliare -

46000 lei;

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" - la consumul de materiale pentru întreţinerea

şi reparaţia utilajelor, maşinilor, clădirilor cu destinaţie secţională - 38000 lei;

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale" - la valoarea materialelor consumate pentru deservirea

procesului de desfacere

(ambalarea produselor, întreţinerea mijloacelor fixe care deservesc desfacerea) - 8000 lei;

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative" - la consumul de materiale pentru întreţinerea

şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală - 12000 lei;

Credit contul 211 „Materiale" - la valoarea totală a materialelor consumate pe întreprindere -

550500 lei.

În scopul concretizării modului de contabilizare a unor operaţii economice apare necesitatea de a

indica în formula contabilă şi subcontul respectiv. In acest caz, înregistrarea contabilă va include simbolul

contului sintetic, denumirea acestuia, simbolul subcontului şi denumirea acestuia în conformitate cu Planul

de conturi în vigoare. De exemplu, recunoaşterea venitului din vânzarea produselor finite unui cumpărător

din ţară se va reflecta prin următoarea formula contabilă:

Debit contul 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale", subcontul 2211 „Facturi de

primit din ţară" - la valoarea produselor vândute, inclusiv TVA - 60000 lei;

Credit contul 611 „ Venituri din vânzări", subcontul 6111 „ Venituri din vânzarea produselor" - la suma

venitului recunoscut - 50000 lei;

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată" - la suma TVA aferentă -10000 lei.

15

Dacă întreprinderea în baza materialelor căreia se elaborează teza de licenţă în desfăşurarea

datelor din contul sintetic respectiv aplică diferite subconturi neprevăzute în Planul de conturi în

vigoare, studentul trebuie să argumenteze necesitatea acestora cu particularităţile aferente.

În teză nu se admit însemnări, corectări, conturări de litere etc. Dacă în teză sânt folosite citate

şi expuneri necesare pentru argumentarea unor opinii, date etc. din text, trimiterea la sursa

bibliografică respectivă se va face astfel: după citată, în paranteze, se indică numărul de ordine al

sursei bibliografice şi pagina respectivă, de exemplu (4, p.144). Citata trebuie să conţină suficiente

elemente care să asigure corespunderea exactă a acesteia cu sursa bibliografică.

Teza în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific cu indicarea

datei.

Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia (vezi anexa 4), în

care sursele bibliografice se grupează astfel:

1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii

Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.

2. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).

3. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc.).

Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea

alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii

editurii, anului editării şi numărului de pagini.

Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de

punctuaţie (punct, liniuţă etc.).

Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţă, V. Bucur, V. Ţurcanu; ASEM - Ed. a

II-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.

În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va

include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului

revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.

Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării

planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-

23.

Întocmirea corectă a bibliografiei demonstrează capacitatea autorului de a selecta sursele

necesare, oferă conducătorului tezei posibilitatea de a aprecia volumul şi calitatea lucrului efectuat

de student, plenitudinea datelor şi importanţa surselor incluse în bibliografie.

Anexele la teza de licenţă se perfectează ca o continuare a tezei. Fiecare anexă începe pe o

pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de exemplu,

Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

16

IX. SUSŢINEREA PREVENTIVĂ A TEZEI DE LICENŢĂ

În termen de nu mai mult decât cu o lună până la susţinerea tezei în faţa Comisiei pentru

examenul de licenţă are loc susţinerea preventivă a tezei. Scopul susţinerii preventive constă în

controlul asupra corespunderii lucrării cerinţelor în vigoare, precum şi admiterea tezei de licenţă

pentru susţinere. Susţinerea preventivă se petrece în faţa Comisiei pentru susţinere preventivă a

tezelor de licenţă, membrii căreia sunt desemnaţi de către şeful catedrei „Contabilitate şi Informatică

Economică” din activul de profesori ai catedrei.

La susţinerea preventivă studentul urmează să prezinte în formă verbală un scurt raport (5-7

minute) privind rezultatele obţinute pe parcursul cercetării subiectului abordat în teză, precum şi o

scurtă prezentare a conţinutului acesteia.

X. REFERINŢA LA TEZA DE LICENŢĂ

Teza de licenţă definitivată şi semnată de către student în două locuri special destinate pentru

aceasta se prezintă la catedra „Contabilitate şi Informatică Economică” pentru a fi înregistrată.

Prima semnătură se aplică în încheiere mai jos de ultimul rând al textului (tot aici se indică data

definitivării tezei). A doua semnătură se aplică pe foaia de titlu, mai jos de denumirea subiectului,

din stânga.

După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi prezintă

referinţa.

Referinţa se întocmeşte într-o formă liberă şi include:

• caracteristica generală a tezei, actualitatea temei;

• desfăşurarea conţinutului tezei conform structurii acesteia;

• nivelul de expunere a materialului (asigurarea caracterului complet al datelor, prezenţa

calculelor, schemelor, graficelor etc.);

• aprecierea modului de prezentare a tezei;

• aspectele pozitive şi negative ale tezei;

• concluziile generale.

Menţionând aspectele pozitive ale tezei, conducătorul va menţiona succint aportul studentului

în studierea temei, capacitatea de a aborda critic sursele bibliografice de specialitate şi de a analiza

starea contabilităţii la întreprinderea respectivă.

În concluzia generală a referinţei se menţionează dacă teza corespunde sau nu cerinţelor în

vigoare. Dacă teza corespunde cerinţelor conducătorul o admite spre susţinere.

17

Şeful catedrei, luând în considerare tematica tezei de licenţă şi referinţa conducătorului, face

cunoştinţă cu teza, indică pe foaia de titlu „Se admite spre susţinere", semnătura, data, luna, anul. în

cazul când se depistează că teza de licenţă este copiată, ea se reţine şi nu se admite spre susţinere.

Tezele de licenţă care nu sunt admise spre susţinere se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa

studentului şi conducătorului ştiinţific.

XI. SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ

Teza admisă spre susţinere de către şeful de catedră se prezintă Comisiei Examenelor de

Licenţă.

Susţinerea tezei are drept scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă.

Studentul trebuie să se orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la

întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi practic.

Principala sarcină a studenţilor la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute

conţinutul textului expus în teză, menţionând motivul alegerii temei, obiectivele tezei, căile de

realizare a acestora, concluziile principale, obstacolele întâlnite în procesul elaborării tezei.

În scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului tezei de licenţă studentul

prezintă diferite calcule, tabele, grafice, scheme, proiecte de documente primare şi centralizatoare,

registre de evidenţă elaborate de el. Toate acestea trebuie să fundamenteze concluziile şi

propunerile formulate de autor.

După expunerea succintă a conţinutului tezei autorul răspunde la întrebările membrilor

Comisiei Examenelor de Licenţă.

Ulterior se anunţă concluziile generale din referinţa conducătorului ştiinţific, menţionându-se

obiecţiile şi neajunsurile indicate în ea. Autorul tezei îşi exprimă atitudinea sa faţă de neajunsurile

indicate în referinţă, concretizând şi explicând cauzele neajunsurilor sau lacunelor comise.

Decizia Comisiei Examenelor de Licenţă privind aprecierea tezei se bazează pe calitatea tezei,

concluziile conducătorului, rezultatele susţinerii. Cu note înalte sunt apreciate tezele care corespund

următoarelor cerinţe:

• sânt îndeplinite conform prezentelor indicaţii metodice;

• evidenţiază corect problemele-cheie ale tezei;

• desfăşoară pe deplin toate problemele abordate;

• conţin comentarii, aprecieri şi recomandări proprii ale studentului;

• sunt bazate pe publicaţii ale diferitor autori;

• conţin un material aplicativ bogat şi o analiză amplă a acestuia;

• sânt susţinute în faţa Comisiei Examenelor de Licenţă la un nivel înalt.

18

Plan-model al tezei de licenţă cu tema:

„Contabilitatea activelor nemateriale"

Introducere

Capitolul I. Noţiuni generale privind activele nemateriale, recunoaşterea şi evaluarea acestora

1.1 .Noţiunea de active nemateriale, componenţa şi clasificarea acestora1.2 .Modul de recunoaştere şi evaluare a activelor nemateriale

Capitolul II. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale şi a amortizării acestora

2.1.Contabilitatea activelor nemateriale create de către întreprindere şi a celor procurate2.2.Contabilitatea activelor nemateriale primite cu titlu gratuit, depuse sub formă de aport în capitatul statutar şi a celor subvenţionale2.3.Contabilitatea amortizării activelor nemateriale2.4.Contabilitatea cheltuielilor ulterioare aferente activelor nemateriale

Capitolul III. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale şi a ieşirii acestora

3.1. Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale cu păstrarea titlului de proprietar (vânzarea, predarea cu titlu gratuit, depunerea sub formă de aport în capitalul statutar etc.)3.2.Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale

Încheiere

Bibliografie

Anexe

19

Plan-model al tezei de licenţă cu tema:

„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată"

Introducere

Capitolul I Noţiuni generale privind componenţa, recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

1.1. Noţiuni generale privind componenţa, caracteristica şi clasificarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată1.2 . Recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Capitolul II. Contabilitatea materialelor

2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrărilor de materiale2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale2.3. Evidenţa materialelor la depozit şi în contabilitate: legătura reciprocă dintre datele acestora

Capitolul III. Particularităţile contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

3.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea intrării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.2. Contabilitatea ieşirii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată3.3. Evidenţa operativă a utilizării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Încheiere

Bibliografie

Anexe

20

VII. BIBLIOGRAFIA GENERALĂ RECOMANDATĂ

Acte legislative şi normative ale Republicii Moldova

1. Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007.

2. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1, din ianuarie 2007.

3. Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162 din 29 iulie 2003.

4. Ordinul cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor № 174 din 25.12.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

5. Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

6. Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.

7. Regulamentul privind inventarierea Nr. 27, aprobat de Ministerul Finanţelor al R. M. (Monitorul oficial al RM Nr. 123 – 124, din 27.07.2004).

8. Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii specialităţii "Contabilitate", USM.

Manuale, cărţi, monografii, broşuri şi articole

9. Needles B.E., Anderson H.R., Caldwell J.C. Principiile de bază ale contabilităţii. Ediţia a V-a. Editura „Arc”, Chişinău, 2000 – 1240 p.

10. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău, 2003 – 640 p.

11. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate managerială. Ghid practico-didactic, Editura ACAP, Chişinău, 2000 – 264 p.

12. Букур В.С. Учет нематериальных активов. Editura Cartier, Chişinău, 2002 – 316 p.13. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005 –

562 p.14. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.15. C. Dolghi, „Particularităţi ale contabilităţii în activitatea de asigurări”, Somersbi SRL, Chişinău

2009.16. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Colectiv de autori: coordonator - Hennie

Van Greuning. Editura Irexon, Bucureşti, 2007 - 566 p. 17. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.18. Tuhari T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău, 2002 – 215 p.19. Ţurcanu V. Calculaţia costurilor: (lucrare didactică). Editura ASEM, Chişinău, 2001 – 115 p.20. Ţurcanu V., Iachimovschi A. Îndrumări teoretice şi aplicaţi practice la contabilitate (lucrare

metodico-didactică). ASEM, Chişinău, 2002 – 188 p.21. Bojian O. Contabilitatea întreprinderilor: Teorie, aplicaţii, actualizări. Editura Eficient,

Bucureşti, 1996 - 322 p.22. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005

– 562 p.23. Coordonator Nederiţă A. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica

Moldova. Editura ACAP, Chişinău, 1998 – 432 p.24. Вещунова Н.Л. «Бухгалтерский учет в страховых компаниях» // Проспект, ТК Велби,

Москва, 2006г.

21

25. Galiceanu Ion, Galiceanu Mihaela, Cristea Mirela. Contabilitate bancară, Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică, 1999.

26. 21.Козлова Е.П., Галанина Е.Н. Бухгалтерский учет в коммерческих банках. Москва: Финансы и статистика, 2000 г.

27. Ebbeken K., Possler L., Ristea M. Calculaţia şi managementul costurilor. – Bucureşti: Editura Teora, 2001.

28. Casian A. Gestiunea finanţelor publice. – Chişinău, 2008.29. Nani M. Evidenţa bugetară. – Chişinău, 1994.30. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în instituţiile. – Chişinău,

2010.31. Secrieru A. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova – Chişinău, 2009.

22

23