,,i-tij'ii,,i+',::,i. i.',-'. :r :i.' .. : .: I rt'#;:i;#i*uF'"i r i

r/r'VT

,-" . i_!i; ij/ :::. I;;,:ii I I,l ti:lr ;"i',... iiI :: ;liii x, rk

! lrt rr ,lirrsn of fin.e, tlmt ursrtltl. rr.sccrrriT,h e

"bri glr,tesf heoilerl ol inr t rnt,tiott,,A lcitttltlont Jor tt slatle, pt.ince,s lo oef.Arttl. ntotlc.u.t:lr"s to lteho,lil ltrc. swellin, s,re,re ITltt;t. sliotil.cl th.e root.lilt.e l{orrt1, tiki h,intsel,f

,

f l"u.,,l{ t.tLc ytort of lVlnrs ; und' nt Lii iteets,t.'(r$t,.-(tL itt, lilrc h,otrnds, slzorrld ftmfine, sruor.rl, ttnd. Jire?,,,:,:r.r,:,,, .i

r.l!

2?.1 r rpoltr.\ cl'lrr:cII

naturii l.r" *i'iatrrrale, rnate aceste fapte. Actorii ile pescelri"l gi ar'litrrrile lor rlrarnal.ice t.relrrrie corrsiderale rlrept,"nlrle,rr nrarea surni( /cllr/rers /o thi,s gt.ent accorrtpt)care sint apoi reanrplificate de ,,puterea inchipuirii,,( trntqittortl {ot'ces) irrtr*o realitate iroua. AstfeI irmilul,.O

_cle lernn,. (roootl.ert 0/ (care sugereazd o irrgricliresimbolicir Ei reclrrctiv5) se l;ransformd inl.r-o clepsitlrd _-o imagine cifrici ce depiqegte grarrifere 'rale*raticii"vom ircerca sf; explicitirn moclul f* care clepsidra

clevi*e .. obiect ce meritd si fie stucliat de ,,ptrterc"l""tri_puirii_noa:ll;r'e(', modr-rl i' care perso'ajele sale tlevin atitcle- irrdepencJente de izvorul lor istorie, inciI pcretul poot,tchiar sA introcluci, rlup5 1'r'ecedenttrl creat, d; Sta;i;il-inCapitolul I al Poeficii, gi al[i eroi eare nu poarta'numei-sto'ice

,ri totuEi rnen$i^ treaz interesul auditorirrl,ri fatdde.,,irnit.[ia'( poetului. 'freb'ie sd rispnndem apoi t*-irr-trebarea, secltrcitoare i. *aivil.atea ei, intreba.u f*_ "".*orice sttrclent i'rcepdtor are dreptul sfi o p.na -* gi a,:eiea

o qi prrne: cle ce oare sE acorddin atita lnteres lur'ii fi,:-ti'e a lui a-fost-odati * lurrre alc:ituitr din lroveSti irna,ginare tiespre indivizi -imaginari ? Este o i"i,=fru'r" p*._ma.entd in isl,oria criticii .* inci de ci'cl platon ; ;t*penttu priura dati c[ poetrrl este trn nrincirros _, o in_trebare i* ar:elagi timp fireasci qi i*con-rorla. lrste Iireascd

nvincl in veclere ci, pent'tr ap6ritoml lileratr.r.ii de ima-ginafie, ea devine n* pr:ole5lomenorl la tonte i"t""fre.il*rtrnritoare.

.gi esl.e incornodh pentrtr ci sirnpla ei "n,rn_l;.re aine*i*tf, sft scoatd crin itr*c!ie literatirrir ii, "rr"ia(:u, ea. pc lo{.i aeeia ee o Li'ateazi dr.ept o arti ser.ioasf,, rJe

rrr[eres general ulnan. Allrnci de ce anr rn::i acorcla atitairrteres literatt*ii cle fictirrne ? Irste nrai i,$or ;i'i;,*r,-lezi aceasti intrebare eferrre'r.ari elecit *,''ii gii.*sti'linr'5sptrns,.

o solu{ie a. fi si srrhiir:riern acel ctrrac{e.i:;r.ic a-fost-odat.i al ficfi-r"inii gi sd ir caracr:erizim tlrept "

p"*irririiut*cle evaclare di^ rrrrnea i.conjurdtoare. Natnra artificiarh,irnagi'rari a fic{i'nii,- a f.ist i'torrreauna grorificatd de ceice fug. de realil,ate. lnlr acleviir, .rerr,l ; ;;,;i;';;l;il_care literaturii tocrnai re nserne'ea terreir,rr:i,

.,ii,oiJ*-

]TIUNE, ISTORTn gt REALTTA,TI El\4prRICA / 22-5

riritl-o elrepI o s,ublimare necesard pent.u poetul frtrstralclre, visirtri cr_r oehii deschiqi, ne oferd qi noua celorlaltivizir,rnile sale. Se poate tle asernenea adluga cd NorthropFr,vg qi-r consl.ruit sistemul sAu ambitios ci pe trn orn,lgiiraclrrs grancloarei dori'n{ei rrmane : dorin{a igi creeazi inrnocl arbitrar formele sale imaginare ca pe o lrrme incare vrea si trSiasea;ea prefera or-clinr:a artificialA a cr,r-vintelor, in locr,rl ortlinei impuse gi irnplacabile a nat.urii,in ctrr"lrul cEreia ar fi osinclitzi s[ Lrdiasci in lipsn ima-girratiei. Astfel mitul inlocuieEte istoria, clomeniul luilinritiuclr.r-se la acel tiirim cle nic?iieri, asemir-ritor cutinrrtnl cleseris de Fretrd: aici lucrurile se petrec aga clrmarn rlori rroi s;i se petreacd, crr alte cuvirrte aici ptrtemsii:tpini ar:ele forte care in ltunea real;i nll se srrpuncorr I lolr rlrr i rrostl.r r"

Oiire ins5, in citrtla serioziti{ii sisternulrri lui Frye,tt=rrrlirr(ele sale evazioniste nu ar putea pdrea, la urmattt'mei, frivole ? Nu curnva aceste tondin!-e l-arr irnpiedi-cirI s;] ciqtige rnai mult aderenfi printre noi, qi pentrtr,rai multA vrenie ? In cir-rcla tutu.or te.taliilor, tiaclifiacriticir a privit intotcleauna cu ostilitate orice teorie careilrrlepirta opera literard de ,,realitateft (indiferenl. ce sensi-im atribrri acesteia) qi o linea Ia clistantfl prea nrultliinp. AceeaEi tracli{ie a incercat si apropie'clin nou fic..tittnea cle adevdrurile terestre ce ne incnnjoari" Ce alt-cera iil' prrtea erpliea tririnicia unui anumit concept de,,inritaIie( qi citrtarea tenace a unor- ,,obiecte ale imita-tiei'(. !n citrcla faptr-rlui eh aclmitern, totoclati:r, caracterularbit.ar, artificial al rleciziei fic[ionale ? Criiicrrl-sarranta iustificat intotdeauna interesul sarr pen tru literaturhsprijinindu-se []e afirrnafia ci opera liie'ar:i tlebrrie sdinflrter-rteze lumea ce o prececle Ei ii urmeazi : el vede iin opeli

-

prorlrrs al maiestriei qi al inventivitatii urnane-- ,n moclel al acelei lunri, dac6 n, rrlt rnoclel pentr.rlacea lunre" De aceea criticul nostru, clevotat concepfieiarrroldiene privitoare la,,;1r;lvi tatea srr perioi.rr-i,, ur l:oeriui,nrt iryi poate perrnite si pllorifice capacitatea fir:iiirrii rrer ne oferi o ylosilrilitate rle evadare irr lurnea irrr:rginaru-Irti, r'a o alternntiv.l ademrrnil'are la re:rlilatea r;e rre irr-

226 ., TDORIA CRITICII

conioar.l. El este cle,asernenea crbligat si lespingi teza _concluzie a {.eoriei .lui lilr_\,e, cl" pilori _ p;;;;i;ir t*eiaarta treb,ie sir ir'ite urtt-, itr,ii ii.groba decit viata iarpoemele trebtrie i' eere di' trrrnfi rri on .o,,]orn *r*'urrn.ficti*ni a'terioa're (ariicli struct'rii irt;il;;tir;-'i"*i-

*a.te care absoarrre irr sine toate fir:tirr.irej, in roc oi-iin".terascri -

spre obiect*l inriLafiei cri,, r,i"i"r, - l.L.i"".apoerrrultri.Sintem prin urmare nevoiti sfr ne irrtrebim clin noucare este senstrr crevo!itr.ii

'oastre fa{,A rJe fi;iiL;;i;,'dinmornent ce acceptfim icreen cle a 'rr o forosi pu-"n"ou*t"ca o posibilitate de evacrare cli, rearitate,

.i"ii"iriiii_".insfl ei crr r.oat;-r seriozitar;e". -n"i"ie, cresi.rJ*r si justifica'eaalternativi conform cdreia ficiiunea al.e rolul clee:remp,"t.nr. al unui -

p_rincipiu moral t ,ri,u*r*^I. -dii."*urt

inainte cle secorur al'xvl-iea, "il",a-"n teoretician conser-vator ca Giulio Cesare {.caligelo afirrna cA poemul

_iirritearlerrarrrl cll airrto^rI ficlirin;1i,,'-1.,o"*urr irrdenrnati s5c,reclem i^ -arlevdrtrl tezei ;;p;i;"i; ;;";i o,r"

"ii.ill,"r"tle nrai sus, Poernul, cu alt;e ctwint*, "*t* o poveste plds*muiti care n.r reprezi'tfr ficrer irn it.";;;;"i;i-"."ritatil

conerete ci semnifici.ficlel, cu ajutorti *"go.ti,"ral"a_rrrrile unei realitd_ti transcenderite. Astfel.",,t*frlf J f uiAristotel se transforrnd i* ,,fab'lar( ltri n..ar'Fot.irritins.d invi{ht'rii ,nor veacuri i^tregi cre teorie literarddiclacticd' aceasta inseamni sd nu ne ocupdm ere fictiuneca fic{iune, di* moment ce interes,,l ,."it;^ il', f_e,At".Acu ea se limiteazi.la spb{irele strat. alegoric. L;^;l-;;"_ment clat, in Apologi.ct sa, sir phirip SiJ""r,-in"*'"ii""_mafia, destul rle ambig'd, ei p*etui ne oferH fie o lrrmeeare difer5 in rnocl ai.bltrar .1" a ,roustra, fie ,rla careeste mai buni din punct cre vecrere morar .r".it "o.-nin*in{eles ci innediat irupa aeeea siir-,uu se ret.ase ne te-re_nul sigur al argume*tului rlictacl;ic ;;p;.'"",-.u iu,""^

,,cliferitii,t este al:s6rbita in ."";; ,,;r;;i lrJni..f 'Ei ""i,'f"ninclul nostr'tr, trebuie sa nrugrn,' ua ne hotirirn craci

:lo"irT. o -

ficJir.r*e aute*tici, "'L se ;:.tojrrstificS. .sall ol_rto_di". de fie{irrne, a cdroi e;risLe.f5 ;,;1rr.;;;;,;ti:";f"."tnerti' depinde de acrerrarrrr [.ra'rcr:rrtient ce treh,rie'reve-

FICIIIUNE, IsTOnrE Fr nEALTTAT'd T).|4ptrrrc{ I 227

laf, adevir a cirui exist-enlA, la rindrrl ei, depinde de aceafic{iune: Ne vom decitle, probabil, sd respingern teza luiSidney : nevoia noastrh istoricA de poezie aratfl ci pro-'pensiunea omului spre fic{iune este mai mare, mai sem;-nificativi decit eea spre filosofie. Imboldurile moraldtrr.r pot annla interesul nostrr-r fafd de acele opere straniidespre nigte strdini pe care nu ii vom intitni rriciodatf,.

Agarlar, dupd ce am eliminat evazionismul qi didac-ticisrnul, consiclerinclu*le solu{ii nepotrivite, ne reihtoar-cem ln intrebarea inifialI, nu atit de superfltrf, : de ceIle-ar peocupa atit de mult fic{irrr}qfl, cri si cirt.d ea arschimba ceva in realitatea noastrf, ?' Acest ,,ca qi cincl((este problema centrali : crrrn poate tipir:trl ,,ca gi cind((al licfitrnii sd se rlestrame pinff acolo incit, ca ficfittne,si scltitnl,re eeva in realitatea noastrS ? (ln acest caz in*trebarea, devenincl clin ipol.etieii, cleclarativi, nu maipoate fi evitat.i).

Fdrf, a ne folosi de ficfiune pentru a evacla clin lumeacoticlian5 .gi fdri a nega capacitatea ei de a ne ajuta sdurmirim o propozitiune filosofica oareeare, trebtrie s.iaeceptitn ideea ci ltrmea fictiunii este pe cleplin demnide interesul nostru : ea reprezinti, in acest moment, pen-tt:t. noi, adevdrr.rl. ln acelaEi tirnp sintern conqtierrii

"enlr ne putem auto-amdg1i, strsfinind cu inc6p6firiare niluzie : qtirn prea bine ci ficfiunea nll se confunrld cuadevfrrul. Nu sArirn pe scenl ca sl o salv5m pe Descle-nlona clin miinile ucigaqe ale lui Oilrello, qi totuEi con_tinudm s.i urmirim intirnplirile clin piesd cu atenfiaineordati gi cu o mare pa.ticipare emolionali

De la Aristotel -- in replica sa dati lui platon, rHs-

I

iV

puns ce constituie o justificare a fic{iunii -_ pin6 laSidney, la Doctortrl Johnson gi apoi la Wallace dt"uur.u,istoria crit.icii Iiterare este plina cie ince.cirile teoretieie*nilor rle a cla un sens-ace-stii conqtiinfe .h,,bie; **pii"rti,consti i' faptul cfr, dupi opinia tlrturor, iiuzia fic{iunii:.:l:" "j]Ji,. de fapt indispensahili experientei e.stetice qi(rlal.a fiirrrl ornniltrnzerrta exllcrierrtpj csl.nlicr:) ecorromieitltltaue, aga crrm se .ref lecl.i ea irr clrltrrra resper:tivf,.

lioclot',r1 .l ulirrr,;tiLr a L'rllririliit uragi:;h'al aceur;1.ir ir-lee,ytt'irrL'e atit.ca rrltcle. Lll a abonlaL.t_r in a sa prcJr(i tnS.lLtrltespetn.e, rrrrrle se prour.rrr!d ilnpolr.iva unitatilor. ilelitrrll f i rlr: lot: :

IVU este adeudrat cd. oarrtenii confwdd" ori(_:e re:prezetltu'e ur reo.litatee, cd orice Jubuld. rh,utnuticda fost cotlsideratd clcntnd. tle r:rezctre bo r:hirn. a

.siIost r:rezutd ctt ctrlecdl'ttt, irt rttoterialitcrteu ei.../ se ccorrld eract atittt crcdit, cit i se poute (rrjo,'rJ{lutzei pir:sc. Atunci cirul intpresioneuzd ptLltlicu,I,acesta ii acctrtld cretlitul ctnenit unei imngini t'i-rlele u utttti ot-igirtul real, IJics.;. rcplerenLiltl in luiaspectutorulrti ceea ce el irtstLsi ur sitrtfi dat.,d, a:. tre-bui sd facti scu sd sulere cele sirntilate pe scerud.Ne c:opleSegte nru gindul cd rdtl pe cilr.e iL .uedenreste renl, ci sceltt cd Si nai ant putea suJeri rlirt catLzelLtLI"Li l"d,tl usemiitr.6.tor'... QesJo{qq-c.o- prilejtdtd de tra-getlie izco'rd";te din. cottpi,iit1u noaitra cd "rjii este oficfiiturc; dccd aseshntele sj fr,tiddr;ile rti s

F'ICTIUNE, ISTORIE SI NEAI-'I:[ATE, EMFIRICA / 23 [230 'r-EOnlA cRrTlC

pective, tot astfel littrs Livirrs qi Tlruhydirles insereazicuvintari care nu ail fost niciodati recunoscttte de ceicirora le sint airibuite.,, Isl;nricuI Ei poetul se confund$aslfel, iar tliferertla dintre fic[iune qi cronicfi este ai[r-Iatir.

Scaligero ne rearniute'9te nici cit' tle naivf, este con-ceplia nSastrn clespre istorie clacd o confuuclfun pe aceastircu i'aptele brute, crr qirr'rl evenirrrerrtelcl ca nlate"

Prrtem cotrcepe istoria ca tlll lan{ cle feuomene sartca o clisciplind irrnanistS. Altfel sptts, istolia .poate in-senlrln fie illxui continuu al realitd{ilor empirice ttepre-Iucrate, fie flor-nra iirtelectr-rali care clicteaz{ topalitateame|sr.rlrri evenimentelor. Atit rnaterialele brute, ill&-Iltl-

i rnitele clerte, clt ^5i carlrr.rl foriral imprts acestortr -de i'te-; i""t,,f ,.o=tr.r, poi ti co^siclerate drepl. istorie : atit is.toriair triritd de oameni, cit qi islori. istoricilor. Dilr al.uncii.irt.i-"itiL-ri,-,t"1*' isto.ice ptin prizrna ttuttia sau altuia

clintr.e ntoclelele calrzale oferite de rliscursttl istol'ic, nesituilm pe url tlrirn ai fic[iunii pe care Scaliger:o il ase-rnuia cti acela al formei poetice- Is,!9tit'-g$o-eulrtffcon-!-gpenl noi, .se na$te -ca-{ilci,-a-n-ritttlui qi tut-se e'lilrl'ezuraijilio.iota-.pe.cleplin ele sUb -ttltela r:lrir:gie-i $i]le' Llmattistuliaii.ii"uf iru ar^pt,tea salgi consl.ituie propri* sa reirlitateistorich, nr.I ar putea nici rnicar sA sesizeze tttnrt-tltuliupt*io.: istoriei, clacd nu ar poseda ea-!eg-orlile-fqrma-tive ce ii sint oferite rlrept rleprinderi viiionare de cf,tretiiiciffinele istoriei ; la aceste

-rle^prindeti tlisctrrsive re-..r.gu el pentru a se feri sfl vndfr faptele isto-rice. ca faptebt,-rie. Teorebicianul istoriei poate tlescoperi scheme declasificare gi motlele istorirx alternative similare aceloracreate de Northro;;-F;t; pent*r literat'ri Ei criticii ei. {

In cincla faptui'i ci subtil'l Scaligero le atribuia. is"toricilor o m5iestrie care ii apropie cle poe[i itr tenclin{alor cornttnh rle a imbog5{i istoria ca fapt brut, pt'ttemtotuqi sfr facem o discrirninare int|e cele doui tipirri tleactivitd{i. Cdci ln rnocl cert puteur cotrsidera * oricitar p6re;r cle cleqarti aceastd idee *- cii istorici-rl este ris-pg{3ator;.,,fatn ife "o l*"iii-t" elin afara-.1itci'rsrjliii s5tr,spre dgosqlire de poet (aqa cunl este el conr:eptt[ cle

Aristol.el). Moclelul de..dlsqtrrs al..istoriculrri, oricit ar fitle elegant, are o func{ie ex;rlicativi, iar fenomenele pcare irrcearcd sf, le e>iijliCifel'fimin

-

cel prrlin pentnrspiritele ce nu au fost prinse in capcana structurii res*pective .* ln afara sistelnulrri, ele constituirrd dovezile,pozitive sau negative. Intr-ndevir, insS,gi no[itrnea de,,dovacli{( * no{iunea potiivit cireia acest termen are osemnificafie, oricil ar fi ea cle grerr rle stahilit

-* snge-reazi un criteriu, necesital.ea unui sprijin, a unei sern-nificatii empirice, care este strdind poetulrri qi creativitil,iisale mult rnai liltere. Istoria" ca inqimire de ,,fapte(. tre-buie. irrtr-.trn {el sau altul, si serveasci clrept's,rrs5 qi,,-verificare" (sau, in sens negativ, s5 ofere cel putin po-sil:ilitatca unpi ,,falsificdri.() a istoriei istoriciloi ; iapieleinsi nu pot clovedi in mod similar ch un poem este-fals.Aceasti dependen{5 ,,fa{f, de fapte'( (iar ghilinrelele atraici rolrrl de a sugera scepticismul meu in privinta rrneiternrinologii realiste atit de naive) diminueazd puritateamoclelelor formale ale istoricului, imptrninclu*i opereisale o r:eferenfialitate pe care poetrll o ignoreazd srrri-zind : ,,A nu qti r:5 cirrl;ei ii Iipsesc coarnele este o crimirnai prrfin gravd clecit a o zugrdvi neartisfic((, il asigurdAristol;el pe poet, dar. nu tot astfel- l*ar ptrtea asigtria qipe istoric. Despre cliferenla dintre fornrele poetuhri qiale istorir:ului vom vortri insi clin nou mai departe.

Am putea infelege qi mai bine motivul atentiei pecare Scaligero i-o acordf, stiruitor istoriei brute ca surlsia pbeziei, ginrlinrlrr-rie la prrnctrrl rle plecare al cliscrrfieide fa[[

-

acea naivf, intrebar.e privincl interesul n,rsir,,rfali de imaginar -

qi, in eontinuare, gindindu-ne la pro:*blema comun6 a amdgirii qi a iluziei. CHci eristd o ambi-guitaie in realitatea aparentd a povestirilor pe care lecitim, sau * qi rnai evident -_ in piesele pe care le vedemreprezentate. Cind rrrmlrim o piesi, vedem niqte persoaneirnplical"e intr-o serie de iniimplfiri care ar putea aveaanttmite corrsecinte. Pentru aceste persoanel cu nurneleEi rlesLinele lor intiivicluale, pare s.i exisl.e un ,,inflinte(6 i.1i lur

,,rlrr1ri({, nqadar: irr rrrorl rert, avr--lrr rle-a flle cu o inri- {

tatie a isl.'ri.i ir se'sirl p.oprirr a.isr,teliiru. Este iutr*a-clevd. o ir'iLa{ie, ri*r ."*n '.* r:riticii t:*iinr.*,tili;';,i -

, :i.".:]1, o ,,sinirila[ie((, ^iar imitafia ori sinirrlalia refrezintd{ :l::. mudtlJ istolic,in care se petr.er:e orice ir.rt.implar.e,_-;(ual'e rru rlirr aceasL{ concepfie asupra 1-riesei de teatr.uca istorie si'ruratd sarr imagi.a.i a izvc;rit docf ina ri*teralisl.i a ver.si*ilitilii, prnpusa cle criticii it.lie.i re-trascentiqti:;i rnai tirzir-r rle cei frarrcerzi ? Ne alnintim r:;i,1'toLri'it ar:e.st.i croctrirre, or-ice salt irr ti'rp srrrr spafiLr,o'ice hiatrs irr flu:rul ac[irrr-rii ar viola conceptin rioastraempi.ica pr:ivitoare ra morrur i' carr.e se sr"rccecl er.e*i*nrerrtele). (leea ce se petrece in fa[a..oc]iilor noq[r:i pal.e

1a fi de dorneniur istoriei, cleqi rear:1iile'oaslr-e si't nrai rs'fistictrte (th.rpi c.m r-re-a airas atentia Doctorrrl John-sor.r) riecit acelea provocate cle

'igte experierie 'eare pecar-e le-am o{rser'a, {ie qi c' Lrrr sentimert cle' r.ir,or.afie,ca uolleurs.

Am aritat limpecle in Capitolul 4 cd, clupd pdrerearne., clistinc{ia fdcutd cle A'iq[otel int'e foezie Ei istorieeste cea mai pertinent[- Am vdzut cd, clegi preocupnt inp.irn'l rind de logicd, el foloseqte termeiri'pe ,_-art: ,roii--am aplica evenirnentelor cronologice (inceput, nrijloc,sfir;it), pentru-a caracteriza qir_ul-de intinpldri de pescend. Bineilfeles cd el poate defini natura specialf, aformei poetice numai clupd ce a transformat senr*ifica[iattzt-talA a acestor termeni di* cro'ologic6, i' logicf,, Iisteaclg;uirat ci preocuparea sa cent.rali pure a fi ilcepr-rtul,niijlocul gi sfirEitul, ca gi semrrificafia hri post hoc. pie-sele de teatru, cu al lor ,,inailrter. Ei ,,clup&I('seanrdnd cuviafa. noastrf,, in cnrgerea ei ; cit de clifeiite par insi{ elecle via{i atu'ci cind termenii rnai sus ainirtiti sint

'ro-difica{i pentr.u a-l reflecta pe propter hoc. La Aristotelf diacrorricul se convel'teq[e in sincrorric, ]'or.nra aristote-

) liani cele sh fie purificatd, prin inldturarea elernentelor\irrsuficient dezvoltate ale experierr{ei normale -- lircune,

.. -

'fallte nesernrrif icaLive sarr srrpe.f lue. chiar qi rriata rrnui': sir.rgur. om, mar"ginili aEa curn este tle inceltuttrl gi sfir.gitul

ei crr:rrologic --

rlaqtelea Ei rnoartea, rru poale sd coristi*tuie o ac[iune indivirlrraid, dacd poetrrl nu a selectat., ar.an* |

!1Ll\r,, tilLrRrr,

jarl inr:irlente'le respecfive ii.,sa incit ele si rlevina uir in-,-ilreg. r\risiotel face aceasla alir.rrraiie el insurEi lntr-un,pasaj care clemonslr'eazd cfl, inca cle Ia inceputul ,Capi*l,olului 23, nlr ntai are nici o inrloiald in privinfa rratr-rriicirzuale a jstoriei : el sclie cA un poern narati.v sau ti,lragedie

,,r,or fi ciiferiie ca stmctur6 cle compozifiile is- ,torice, c:rre iir rrrotl necesar prezirrtd nrl o singuri acfiune, I

ci o siugrrri perioaclfl qi tot ce s-a intimplat in acea pe- frrioacla unei persoane salt mai multora, incliferenl; cit cle opufin sint legate intre ele intimplarile respecLive(. (Bvi-clent, concepIia Stagiritului referitoar-e Ia,.conrpozi!iileistoricc-'{ este aici rnai naivd decit cea a lui Scaligero ;ele se lirniteazd, clin punctul lui cie vedere, la o sirnpltiexpurrere de fapte). lrr acest punct for:rna poeticd se bu-.cuid cie o incleperitlen{d aparent absoluta fatd cle seria Ide evenirnente extelrre. lVloilelul istoriculni nu poate in-ch'dzni sd aspire la o atare autonornie a formei, clacd is*l,oricul snstine clr hotdrire istoricitatea modelului sdu-

clitc6, cr-t alte cur.inte, el pretinde cfi este mai mtdfclecit poet.

Arn obselr,at insA rnai intrinte cd prezentarea clraina-tic.l in sine, oricit a fi dle strinsd unitatea aristotelici aformei, pdstreazi pentru privitor aparenta unei pure sec*ven{ialitdti istorice. For-rna poetici a creat induntlul aces-'l.ei secven{ialitdli nuclee}g relatiilor interne pe care pri-vitonrl, cti aiutorui*depiT".lerilor sale cle peiceptie este-ticd, inveriii sA le cileascd, reconstruind istoria ca pies6tle teatru. Opr-.ra esteticd este acolo, la fel de inocentii'qi de t.lcut.5 in privin{a semnifica{iei sale cum sint qi fap-l;ele istoriei aleatolii in privin{a propriilor lor semnifi*calii. Flle au fost transforrnate insd cle forma poeticdln elemente ce nll rnai sint deloc aleqfi4i penl;m cei in*vi{a}i sd le cleSciri'e6 $i-eH-C-asoci;;l;t* ele altfel decifprin rimpla succesiune cazuald reprezentata de concell-ilele ,,inainte'i gi ,,clnpdtt- trroemul reprezintd aqaclar clatr:lecriticului, rlar in alt fel ck'cit acela in care faptele cio;

.

noltrgit'e reltrezirr[a dirLelc istoricrilrri (dacd,irr crrn]vnaceste fa;:te, in viziunea noastrd, l.rag clupi ele nori!nirnbrrlrri teleologic). Cici forma poetici se rnindregte in

2J4 I'EONI.A CRITICIJ

i primrrl rincl cu teleologia sar ca '

car.acter.istic?r ese.tiald-Poebrrl are libertertea cle a insrrila o tereologie poemLrlui,tr:leologie al:senLi in obiecl.'l irnitafiei ; *"urt lrrcru i]diferenfiazti de c'el mai aroga.t isto'ic, cafe ar dori siimocleleze trecnl.r,rl in fornrele dictate cle fantezia sa lrar*ticular:5.

F'ICT:IUNE, ISTONTX $I REAI,]TATE EMPINICA / 235

bineirrteles! nlt ar sernina cu autenticrrl L,ear) ar gAsi*ope Cordelia respiriud cu aclevdrat qi am saluta miracolulce a salvat*o, salvind-rrl Ei pe el tol.oclatd. Sirntirn insiin acelaEi timp ci piesa

-

qi pldcerea fie care ne-o pri-lejuieqte *= se termind birre aSa cutn se ternrini, cddestinul hri Lear esl;e fixat pentru totdeauna in formainvar:ial:i16, c--u caractere cursive

-

Reqele Lear. I)a, estebine aga, cfrql_p3ssa se cuztine sd se terrnine astfel, TfrifiriStrltrel ne nmirri,e$fe cI ncest

,'s."e eiiWnC( eite rnai de-grabf, estetic decit, morql. Asl^fel sd eXirlici preferinfa sapentru rrerosirnilitaiea iinposiirilS iir ioirrl poiitritit,ltii vc- Irosirnile, oricit rle sinccr am iilegF-o rr.i pe cea rle-a rloua Iintr*n situa{ie clin via{a reald. Ne gisirn aclrrR foarteaproape de miezul elenrenl,rrhri cazuistie, dacf, nn chiarsofistic, clin realital.ea specialff a literattrrii.

,,Materialitatea(( reprezent5rii clramatiee impune deci'necesitatea ca aceasta i5 fi; o seeventialitate iixd. pre-zenl,ati cle interpreti rlespre cnre slim foarle bine cd'sintdoar interpre{i. F.egulile polrivit eirora se desfdqoard res-pectivele sequ.it,t.tt's cletermini flcea fixitate invariabild,atit de net opusi aleatorilor ,,inainte.t 5i ,,dupH,( dinvia{a cotidianff. La fel cle diferite sint qi eriteriile rlupficare jttrlecim natrrra mai lrrrnA satr rnai rea a eonsecin*telor, in cele doud cazuri. ?ocmai datoritii ideii ci mo-. odalit[tile arl;ei sint specifice, caclrul eare a fost socotitpotrivit pentru desff;gurarea dramatic5, pentr-u inragineavie{ii in miqcare, este mdrginit cle o corl.ini qi cle arcadadln avanscenfl ; el r5rnine la fel de indepf,rl.at cle viafanoastri adevdratd ea o naturd moartd fafi de fructelede pe mas5. $i, la fel de oportun, scena elisabetand re-apare, pe misurd ce reprezentafiile teatrale se r.educ totmai rnull; la lmppening-uri, iar linia despf,rtitoare clintrear:ti qi viati, dintre scenf, qi public este gata sd dispard. s

M-am referit in cele cle mai srrs Ia opera dramatiefrrleoarece, printre celelalte arte literar.e, ea pare sf, fie,;in sensul cel mai palpabil, cel mai nemijlor:it, o irnitafieru is[nriei, atiicl a istoriei ca realitate empiricii. Ea estec&{'lltl'izali de o prezentii ce o f;rce aselnindtoare cu

Datoriti caracteristicilor forrnale aminl.ite, scena se*u:pn.!-g. cle viaffl, fiirrrl creatf, astfel acea j,conqtiin!5 a1fictitlLliiu cirre rle impieclicfl sd lrrdm tlrept tdttrraiitate is-ltbrici cele ce se petrec in piesa jucati in fafa o"liilornogtri. Bxisti ceva deoseb_it, izlril.or qi in cele di' trrm5:rnistolic in acelJiT-?6-ntirr-rpl;iri, in acea imil,atie aistoriei : fqptele tfebtrie. si se clesf"igoare intr-o anrinriti\orrlin-q Ei s;rr clrrei la rrrr al*rrne rlezrodirni,,f , .,, ;;.;;i;; I{g{il_titiv. Pentru cd tolul se pet.re-ce in ccesf' fel in'piesade fafi 1i pentr.rr cii -_ claca esl.e o lrrcr.rre jzllutita

-iotul ar l,r.el-rrri sarr chiar trebuie si se petreacl irr acest_fel,..- clatoritX necesitd{ilor di*ifrtF-rne. A5t ;L,rn po._tul*;r-indait segmentrifdddrniifE, tr:airs{ormincrurr intr*un cercformal ce ge hrlnegte din sine insuqi, girnl cle evenimentel_egate apar.ent doar prin relafia inainie-gi-clrrpi se riove- Ideqte a fi o secvenfialitate inghe{ati ; existf, o irlentitate Itulburfitoare intre desfdqur:firile ei repetate, sper:tacotdttpd spectaeoi, interpretare dupi interpretare. Daci ob-ser"v.im o alterare prea puternicti a modului in care in*timplfirile se desfdqoard In opera dramaticA, vom spunecfr nu mai avem de-a face cu nceecgi piesi_

Doctorul Johnson ne rearninteqte -

fieindu-se ecoulteoriei aristotelice potrivit cf,reia imil,atia prociuce pl5- |cere -

c5 ne delectSrn urmArincl suferinfe fictive care ;ne-ar indurera claci le*am intilrri in viafa adevdral.i I(,,daci asasinatele qi tr{cl{rile ni s*ar pdrea reale, nu ne-armai prici'ui

'ici o plicere,,) ; el justificfi astfel clorintanoastti ca trageclia pe care o urmf,rinr si se incheie pii" icataslrofa obignuitf,, impusd cle necesiti{ile piesei. pru-f9.1"* gralierea cle ull;irn moment, ,:e salveazfit sp"rarrle giviefi, in lumea re'lI a jr,rrnalel.i, clar rru irm ilerr.i ca sitragediile si fie rnodificate inJr*un chi;r asemin&r;or. Amfi mai rnulfum.i!i clacd un Lcar rlin viafa realir i,:are,

i.tir'pii'i i-eale vizrrte irr 'iat, r:cir.idiar6; crr rnurl. iira..irt teri ciuenratogr.afulLri, -pi",* t tf * [,eutnr reprezerrlar rln

lil;j";lj,,jJ':,1':tt," 0 t.rr,,', i,- ,,,u,r,,,'ir* r,,,'lri;;;i'i:,.,, ryi,:;emi r i ro,,,, l;i; ir :;:, l,"r,i?";:llll,: -til .:;n; Ill ;li I Ili gl"_.,sirrrrrietrzd(. In ti"l,i._ la" i,, parte, opera re$_; pt:cIiva pr.czinti arrurlrite *1"n,*,,t" tle ar.l.il,ici,i .* ure_

, nriinatoare alcatlei Ai,, ,uunr.uiie'.I viir{ii,

.t,,rrii,,iir,,i,,-i "or*LJ,:ril,..lrgi,,5l'u:'l:?lil,,?fi.;3rg;orit:c irrLerrtie rre a irrrrrrc" i,, e,'un,l*. L)aca rrcr:elltirrrr irreeaci picsa inrir.i r irrrirnpra.e ,-*,,id, ist,r,ia t,r -.iu,r,,,,i,.*.atuncj

^epopeea qi. dupa *" .o,rroiiul inrit:i istolia ca r:li:;*(:r'rr"s, 7 fie ea istorie .arativ[,-rn*'iriog."fie naratirrii, poe_rnltl li|ic sart rontanul to pu.ro""a iniii sea.,rI'd rrrairnult sau .rnai pufin,

"u 'ru"*'riu*, ".,

autobiografia sau511.

confesi.r-re.ar acestea rrin u.md rii"o. ii-"ui''?r,"'rnr,rrsat. rn mocr istoric, creq;i rrrai s.biectiv itecit ari-i.. 'lJiferenta cle.t,1 r'iq

"

; ; i,l,-,, i#,*ilf i,'_"'5;.' : ri*'J lx _ i;, fl:ffi il]rile .e pe scend gi cele iu"f*,

"*f.e rnai pufin evicle.tAij:|,.:l* lTl,"ti" cir qi obie"t"r ui'ui,rr forme cte discurs(elrolleea Ei'espec[iv,compozi{l.l isloricd.. sarr pr_r,,,f r;iarrrol_rirgr-afi.). l)in piinctul rle Veriere ul ;;i"ii;;;..i;J::]it::':l"t"t:,,'raterial,e( si'I. la lel,f* p.r*ur,.f;;';;;Au,""pcsibilA rlintre disculs pe de o-parfe Ei proor.iil! ,aleftrrrrre, t:onverr[iorrale sair -niu,,igr,,iel;i; ;;rlili' liil lr.-ttrerrtelor. sate. rg..d*

.alLa, genfrorri "

-;:;;b;;.;iirii"r*clife.ila fata rie^ fiirrfere Er' iT,"ii"riere ra ca.e triscursurse referi sau (in c.azul fic{irrnii) pr.otr

438 / 1'EC)RIA cRrrrcft

firn nrartorii fuziunii dirrtrp isLorie qi arta, fnzirlne in carettneori istoria are tolul preponderent, aqa curn a srrgerat,;i Aristotel. Ne gindim de pilcld la aga*nurnitul l,noudocument;rr((, par"l;e a norrlui iulnalism, ca qi la rineleexemple remarcabile de istor:ii .1i biografii din trecut.Problema este dacd scriitornl apeleazd la forrni saus_e feregte de ea, conceutrinclu-se asupra faptelor zrcci-clentale, invalmfigite, care resping forrna. l)af forrna, aqacurn gtim rie la liant, nu se las5 ocolitd cu uqrrrinf5 :i^s5.gi urrnirirea accidentalului, ca rrrrnirire, nu p'ate fio proceduri accidentatd. 'Ieoriile post*kanl.iene, claci nuEi teoria aristotelicS, Eterg dist.inctia dintre cliscursulcare ii irnpune istoriei o formd qi cel care aparent nuface all;ceva clecit sfi r:eprorlucf, flrr,xrrl istoric,

=rip.,n pureiintimplirri. La urma unrei, imagi^afia -.; ou capaciiat.ea isa de a crea fonne _- esl,e ace*a care cli un contur. in- Iteligibil datelor brute ale istoriei, i'cerci.cl parcf, si gepttnh de acord cu compromisul dintre istorie qi poeziesttgerat ln acea traz6 cr-r drrblir bitaie rlin poefico luiAristotel.-se i'folege cle la si.e c[, dae6 imagirra{ia crea-ntoare de forme vede oricum f.r'nre i* secveniialiiatea is-torica aleatorie, aeeasta se clatoreEte in ma.e rnastrrd re-la{iilor ei anterioare cu ficfiunea, relatii care o creternrinis5 perceapd asemerrea forrne. Ilraginatia forteazi astfel Iisloria s,I se incaclreze irr catego'iile forinei umane : cle ]fapt ea transformd istoria in ficliune, aga curut ldsa sise infeleagh Scaligero. Aceasta a fost de aserner.u* l"u*fundarnentalH a lui Northrop Frye ; cliscrirninincl, i^ spiritkantian, intre orcli.ea naturii gi i:rclinea cuvintelor, el Lon-sideri cf, cea de-a doua co'stituie domenitrl imagi'a[ieilibere, care toar.5 natu.a in Jorme unlanel creind astfelrniturile noastre. ($i wallace stevens se inscrie pe aceastf,linie, numai cd el,sulrriniaza cu perse\reren[i clauneleprodttse de lumea faptelor, exterioirh necesarielor rroas*tre

-ficfiuni).I' af ara aeestor inter:pretrri i* farroarea f ictirrrrii,ee pornesc de la Ar:istotel qi cle la l{ant, rnai existl qi oalt.{ ipotezd l;eoretic5, nu prea rles ,:liscrirath r irri*.cor*,nde a cliscrimi'a irrtr:e .ficliurrea. por-'r.ic6, ce se trueuril de

i1'ICltltlNlir, ISTOnIE $I RE'{LITATE EMPInICA / 219

o liberl,ate speciali, li eqgl* -cliq-qq{s istoric a cErui na-

tqrl,, -rlqqi Jlagionat4, 'lvo11qie" Ainii-o ilcielilate orlgi-

nzria tali ile',,realitat6l. Impins rle aceastd {icielitAte,cliscursul istorii aririntit incearcft sd tragd dupi sine citmai mult clin lumea real{. Irentrtt ci, oricit s-ar apropia.,ca qi cnmtr de ,reste(', tic!iunile poq!ic,e se caractetizeaz'Aprin dnrrriiile pr:oceilec iehrrice,

-tnotlele de juxl.aprrnete,nromente tle attloreferiirti, alrrzii cotrvenIionale qi

-

celrnbi important ** prin elementele ttnei folrne ce repre-zinta o transfonnate a elbrnenteloi bi;ecifice unei sirnplero[erirrte einpifit{i- 'foate cele enttmeraLe tnai srrs strigiin[r-trri singtrr glas : ,,artefact", atletnenindtt-ne si accep-tdm prerneditarea trnei ihrzii. Gra{ie formei transforma-tionale, r,ealitatea simulati, cu ,,materialitatea'( sa spe-cifici, dobindegte o asemeirea prezert[d irtcit, pentru noi,acea realitate reprezinti aclrm adevirttl. de fapt ttn acle*v$r nnterior, care poate motlela 5i adevfrrul istorie. Laaeest subiect m{ voi intoarce mai tirzitt.

Pentnr moment rni voi mlrgini si afirm r:i opera ntteste o mirrcittni

-sj cn, f5rf, sA fie un atlevdr, ea ne inte-.reseaza ln srne. aceasta inseairinf,, de fapt, si afirrnf,modath err Siclney

cii clintre to!:i scriitor"ii tle sub soore, poetul este celntai pufiitt, rnincinos... el nrt afinnd ni.rni.c gi tle aeeean.u. minte niciarlatd. Cd.ci, dttpd. nfin,e, a",minfi in-seentttlt n trlirmo efi estc nd.e.udrat ceen ce cste Jols...El i,tt in.uocft tniloritnten altor istorii, r'i, lncd dinntontentzd itttrdri.i in scendr. apeleoz,ft la Muze sd lIirt.spit'e ctL o ndscocire frutnoasd... .!i de aceea, ca gii.sfor"ic care cdtttintl arleudrul ei., poate rdtnine itwcdrcntd de falsuri, paezia, cdutind, ficliun,ea, se uatolosi rle narufiune, ce su"biect d.e bazd al ttnei in*uen,tii profitubite

$ipriiininrht-nui pe acest frapyrternt rlirr Sirlne.y, trebuiesfr r'ccrrnose ir-rsii cii, rlin llical;e, llenl.rtt altl,orul :;,1u ,,in-verrtia(t este ,,profil.abil:'r(( tlr:oarece el se re{eri rnai de-

, ;, ;, ;;,;,,';", ,-:;i,i, ciec* riir,i.rI tirrl,ir,,,o,, t,,i,,,n ii ;'l',;i l:,];:,,tr lrri A.istorcl, aErr,rt"s..rr i.,ii ., ,,,i",ii,.,i,,j' pr,,il,,"llti,,,r,ii,Ji,oirti,,iiljJ,ilirl;1Sitlrrel, 5i rrirl.rrr.ir._ o,.g,,n,oi,taiiei"salc, scoase rlin contex.,iil :T, J'li i! ;llli *',11.,::i::l ;"*: n,

";":;;,:;"ii "T, " ",,

, Dacd ficfirrrI ri,.i"-,il-iiijilll',ilftt#;1;,H;1r"il|a, irt,cariratsir sa rre rei, -r r o r. r a .' i,;;;

.,r ai;i.,r,, +;:r rl,

n;rr,.'J,',, !l;*lF t,rr"J:

"X:centr'drn atentia.j ca qi ,1"ii.stotei, Lsupla finalitatii ei in_re.re : acea.sr.ti ;'usurie-i';;;,.ili";j- Iurrcfiurra.e ar fiecaruie.ler,er.ir r,lirr ."o.tirrt*a ;;;;;i";: ce apa.e i.r..elirA i'ltroplia srr rtratelialil.irte. fitr. ,,_,,i tleyirre fiipfa ce poatei-rlAsrnrri for.rne : clpacitat"n ,. - lt,i r,1, rne r,a r e.i ei,,r i,', i,, J, -j *"rJi"" *1i,." il:i,.:j, :1-":" l:elibera rle istor.i,e. pe care ii st6 in putinfir si o lemotle_Iezc

2{2 . 'i'EoRr;\ cRrrrclr

seamni atu'ci cii scalige'. fl :rvrrt dreprate ia ,r.nla ur-rnei, cti istoricul 9i poetrrl se afjri pe acela-si plarr. plfrs_mrrinrl Iiciirrni rrrnarnistc irr cunrrrrr ? { tare loirrri.la..l, ,-ri,,*torul cirrora percepem un. momerrr Lrer*ri" crin

",,1i.,."'mana

reprezinti 'n

nrodel de co*fipririrtie ot"tt*ueto,aceluia pri' care percepem episodur ci'rrrnatic pt-n1rr",.* rt"p.ogt.? Existfr, prin rrrmare, vre'. cri iit'r.rtttrtt pili,.li." uo*uatcle ro.lne umaniste, eare si fie la inirlfiinea con,ti-rttttrrn*ttltti clin datele arrte*formare p.oprii erperie.feicoticlierre ? Este e'iclent c[ md voi nprrne rrr-rei alari iclei,invocincl incd o clatf, cliferen{a de mater,iaritate r:li'r.repoezie qi istorie, menfionati de Jloctortrl .T.rrnso'.,

I* capitoltrl precerrent am_ proeer-rat la o simprificaredr-a-sticd_ in privin[a impacturdi itreorogic "r-

^."ii"""ri.-mului clin secolur ai x\/I.tl-rea gi a forrirei *p..iii"" ^n*rr-mate de el cincl este privil; clin perspectiva tiiosoti.,i

,,lui_tice(';-se poate splrnscd in aceit {ei am ir'p's.ir, *ira"tformal in consonan[i cr-r .ecesiLi[ile air".ir..,itri"'rrru,istoric qi ale pozifiei mele teoretice. pe sctrr-t aceasta afost ver-si.rnea rnea niitologizati a istor:iei' .r;rig;;;'ilr.e,eapacil.atea respecr.ivei veriirr.i cre a exprica taltete qr'rrrrsura in car:e avern acces la ere irrcrepencrent' rre dis-cursurile interpr:efative concnrente) poate fi prrsA la in-doialS. Di. acest punct cle veclere'ea se afl5 in *eeeaEisituafie cu o.ice

'ersi''e istoricd ; n' inte'{io.ez insasa calific tclate rnocrelele scrrernatice sar.r rrramatice aleistoriei -drept fic{irr.i sirnpriste numai pe't.rr ci rnorie-lele

'rele ar prrtr."a fi caracte.izate astfer gi ."i.,Ei- "*t-aclevarat eii orir:e rnodel istoric, cr: reclr.rcfiiie sal" siruc-turale, cll consecve*{a sil inter:prel.atir,fi, are o a.rrmil,.iatrto-referenfialitate, t_.n toate ci noi, persevere.{i, ilsocotirn clepenclent de-

,,clovezi,,, aclicir cle clrrlele ni.pr*_lnc.ate' Fieca.e r*oclel sistemic es.c co.sr;rrrit ctri' pro*priile sille {orme, reclnctii, adevdrrrri cornune cte oidini.sto.tic, qi reprezint;i l;otr,rclatfr urr rispuns la ficestea, -*cleqi respectivele acleviinrri cornune afirmi .e s*

-s-trrro.-

clou eazi. cla tr:loi'- Ace:rsti subo'rrrrr;,rre nrar.r:rreaza puncturin care:it.'cr.,rlr istoriczi --'r'ir:it s,:rl- aJrroFria rJe aur.o-

FTCTIUNE, IS onIE $I RIiAL,ITATE aMPIRICA / 2{3

referentialitate, diferX de stnrtct.ttra poeticS aqa cum esteea definitl iie tradi{ia formali ce incepe cu Aristotel.Drrpi cum ne confirmi subor"dorrarea anrintitS, este vorbacle diferen{a clintre tlonfi ,,materiatiti[i" cea empirici gicea iluzorie.

lfrebuie prin urmare si sul:liniez clin nou ci fic{iu-nea poeticf, se afli intr-rtn raport rle discontinrritate fa{5rle celelnlte ficIitrni lltntu]e_; ea reprezinlh indepArtarea;:oernr-tlui cle materialele brute ale istoriei qi transfor-rnArpa ncestor materiale, care i-au fapititat evoiutia ipreo structurd autonomd. Asemenea trahsformlri ne trimitcdtre teleologia inlerne

" opu,'.i, cStre eentrtrl ei estetic-

Ca ficfiune poetie6, opera risprrnde numai acelei teleo-logii ale eHrei relatii interne sirrL indepenclenLe rle srrr-sele externe clin realitatea istoricf,. Orice element luatdin aceasl;d realitate j 1111 inciclent, un personai, o idee,chiar cuvintele qi semnifica{iile lor: obiqrruite .- trebuiesi aibi o noui justificare, legati cle rolul jucat de el incaclrul respectivr-rlui moclel teleologie inclris- In consecin!5elenrentul in, cauzf, trebr-rie s5 igi modifice semnificafia, Ide fapf ins.igi natura sa Ei sLatutrrl ontologic, in.virtnteaacesl.or funclii interdepenr-lente. Sd ne aminlim cle pildice tip special rle personaj trebrrie sd clevini Lear pentrunoi ca .sd iqi poati incleplini rolul cazuistic in tragediasa, care rSspunde rlnor l'eguli, comportamente qi conse*cin{e

-

Ei treeeqte in noi reac{ii -

atit. de difelite de,,inl,irnplarea reali'( aparent.,,irnil.at5t{.

Am spus insh ed poernul nlr se inclephrteazf, numaide realital;ea istorie6 brtrtd Ei nu o tr.ansforrrr5 nurriai peaceasta ; el se ocupd qi de adevirurile comune pe carerliscursul istoric ni Ie frrrnizeaz| pentrtr a putea infelegediferitele momente rlin culttrra noastri. DupI enm smmai sugerat, istoria irleilor, sau mai clegrabd. ideile isto-\ricului privitoare la istoria irleilor sint de asemene& tra*l;ate tle poet dlepL mal.eriale brrrLe ce lneriti si fie trans-fonnatc. (Ja gi crivinl,ele pe care le selecleazri, ca gi fap-,tele, i-rer.sorrn.iele, atit.rrdirrile rtrorale, convenfiile generale I

{

,p*s

l L(Jltl_3" Ltli t.t,lcll

qi .elirrice, _,_ c,nceplele i:;t'i.ir:e rrrit,logizate (r,e;lreze.-tirrrl irglre!area rniSt:d.ii irrre..e . crrrt.r.ii) se i'fdtiseazdI.roetuliri c. .igte aclerrdruri com.ne i;; ;;-";ili'i:i'i;poate transforma, chi:ir "'iorincrrr-le'rra"e urii'-,,n.*rn..O corrgtiin!d istor.icA ,]r?i ;',;lute, ,.,iui p:itr.rrrzitoare,Ittai urnurrd lloale {i tlubirrtlilfl'rrrrrrr;ri pr,i6 irnb11gaflrcalcclurii geneiarizale, rrependu,ii*'

.ru iereorogie -

]ectu.dspecifici istoricrrl,i ; aceastd ipl:og6{ire **"poutE .-"_l.,ti"ucr-r ai'toi'rl co'trib.{iei mocrificatoar.e a poettrlui. Ar. pro-fita firi i.croiala de pe .r"r.ri ,rirui ati'i

".-tritutii qipropriile rnere rerluc{ii ale'afiont,ri*,""i"i"iilrrrr]il'oinsecolr-rl al xvlll-lea, cdrora le-an at'i'Lrit cali{.atea trneiest.etici metaforice (in lurnina posibitei ;";;;t;";"*'ur,_l.opo'ro.fisrn a.vreurrui s.eptic). rnsrrgi Fr#io*,,r aclat glas in surcr

^E indoielilur f'ersou,."i r'i particurare,.eferitoar.e la rndsura in care i.rrrr.., al:strac[iilor irna_]e_1i1te a ltri pope_filosoftrl u.u ,."o semnifica{ie pentr_ubdtrirrul in carne s,i oase, afla[ iri pragul rnoriii.l\{*anr ocupat cu alid ocazie cle ,?cpile ct ltuclei, tra_lin. acest poclrr ca o expresie desi'irgiia a cliatoguiui crrsine .mi.tit rnai strs, tliarog a cSrui cornple-titate a fcstcle obicei negrijata de istorii icreilor. 11? &Ii i'i-r=i".i

"i"i,irl_tr*o dernonstra{ie sr_rccintd, prirnn frttie, rf"", f "

,* ,ir_gur exelrlplu, este al:':p.t,desltrl de specl.:rrculos, tlin poe*mul lui Poe' Au.to*rl iqi torrst.rieEte poenrtrl pe fu*dalurtensiu'ii dintre-eva{3t"g, p.otejatd de silfi, iri,r "urtitu-tea.. temporald, qi stdruifoarete' i*pulsr,.i L;;CI"J. ' f

"rntrlte pasajl, juxtapu.erile rndiestrite Oi.,t"e--fr*igitutvas. rle porl;ela' chinezesc, pe. cle o pirrte, qi castitateare.la sau lumea

,,magazinrrliri cle jircdr"lia,' ""rtl,-iiprltade viali, pe cle a"iia parte,

-._ .1evii echivalente rnetafo_rice" ale adeviruriloi com',re np*"ifi"" **toriii"ii- ilri_visite a acelor timpuri (Ei a lui pope insugi). lJnul dinpasajele poernului preia irrsA nretafola "n*"na'u--plr_{ela.ului cle crrrina $i o silegte ciintr,o rraLa si ,ii.tina'in-trenga greutate ai.it a clelicatei lrrrni a artei, .tt qi- acontinentului viernuincl cle oanreni :

FICTI(/Nt:. lSTottrE gI RD:\LI.TATE Et\{prRtCA /()rt sltirti,l ,{lltrr.s o/ Japarr t.hey rci,sa'I'h.e silt:

,:t

Iirt;JI

I

:,46 l'EOzuA cRt'ficrr

mintul, sau a celui inl,rupa.t Si a celui clespir-lil L1e t:.Lrp;China, a$adar, nu poirl;e sd insbrnite nlereu acelaqi lucruin poemul ltri IJope ,5i nici poemtrl nu poate sii insernneace.lagi iucr:u pentrrr noi, care c;iul,5m, cu ajutortrl sf,u,sa ii in[elegem pe Pope qi totoclatX vrernea llri.

lntr-un stucliu anterior, aritam in nrorl similar" cumcontextul ch:arnatic al tragecliei h.ri .{,'arrctus rle Mariowene ajuti si ne fotrndm, ca istclrici, o i.rJee despre ornulIlenarsterii -* despre aspectul sirr faustic, c:r s:i spunenla;a. 1't Din legencla hri Faust reznlt[ o irnagine mai co*rnun[ a acelui aspect faustic, riar intr:eg potentialrrl per,sonajtrlui Faush se 'poal;e manilesl;a numai in ansarnblultragecliei h'ti N1arlowe, aEa incit acest potetr{i:rl devinepentru istoric o categorio norrnativii. A,5 rnai pntea apelala exemplul. lui Flamlet, incercincl s[ sr:]ri{ez, crr a.iutorulaciiunii Ei al limbajului, configr_rralia rrnic;i cle credin!iqi scepticisrn, sau consecintele juclec5lii qi ac{iunii, iarapoi i-ag oferi r.ezr-rltatele mele ist.oricului, pentru a*1ajuta sd igi extincli categoriile. I)ar, pentru scopul defafH, un alt exemplu, srrccint si evident, referitor la for[acuvintt.tltti, ponte si ilustreze mal bine rnodnl in carepoeLul ii este de folos istolici.rlui preoculrat cle epoeaRenaEterii.

In contextr:l ,Sonetrtlui BT al lui Shakespeale, Fre-Llell ! tlzou al't too rleu' for nry possessi?ro (,,r\dio ! E6tiprea scump s5-rni apar{iift), cuvlntnl clear (,,serrn1p(() areun continut cleosebil. de bogat- La ineeput ne gindinec6. tlear este cuvintul pe carE il rosteEte un indrdgostit,apoi in.cepem sA ne indoim, cind irrtilnim terrnenrrl pos-"sessinq (,ra aparfinetr), perrtru a fi, in sfirEit, siguri *citind expresii, ca estirwfie (,,pre[n), charter of ... tltortl*(,,dreptul... r'alorii"), brxr.ds (,,datorii'() qi altele, .- cd estevorba de adjectivtrl denr al negustornltri. Anrtrigurrl eu*vint decn', care trimite in acelaqi tirnp irr direcliile opuseirle itrbirii Ei nego[ului, rlitijeaz.i evoltrtia clificilA a so^netului ; indrigostitul trebrrie sf; rentrnte la jtrriimintelecle fidelitate, in fatroarea faptei ce are rrn ;rr:e$ lurnesr:.Acesta este doar tnul rlirl ntunefoasele sonet;e in carecr:nceptul fideliti!ii, avind c tradi{ie ven*r.abil;,i, se ltrptl

FIC'lItrNE, IST'ORIn 5t nEALTTATE Er,llf,tn!c.\ , 2-17

cu adevirrrl noii lumi ; gi, in bund parte clin ele, gisimla inceprrl. termeni negust6lsEti, vrrlgari, "rr* p.ir, ill"rirle cr.rvinte, arnintesc ile lirnbajLrl irirlrAgostifiior. 1SA negindirn,

"

de- pildA,. la preciotts (,prefiosi,ij in'g,;.,p.it lr,.o.-r:tous Jriertcls (,,prieteni pre[iosi(,) din Sottefitl'SO _ Vih".,,t2 t!n- se-ssio,s oJ stueet silen,t th,otLrlltt. (,,1n r:lipele cinrlgi'dul, ticut gi clrrlce't) --

urrul rlin cele riiai stralrrcitoaredintr-un gru;r de pocme strfllr-rciioare.l iNici r-r*ul clin aceste poeme nu se co'centreazi irrsdatit de linrperle intr-o singurd vocabulir ca sorrefrrr BT inacljectir,'ul derrrn c.vi.t cire emite in afari, rnen{ionincltoiorlatii irr sinea sa cele .clorrfr fatete ale i"iut"rtit,_,i lrrr-plicat. l. ci'da crevo{iu'ii sare, i'crrdgostitrir

"ii rr*tuevita linrl:ajirl estirnir:ii reci qi, otratx at.ai i,i !,].ruacestuia, ii satisface exigen{ele, tritd de persoana inJ.e_gitS trre'tr, a se coneerilra-"s.ipr" calcuirrii *tnnan.a"-lor de.. echivalenti qi apoi su ,.il,.^g. i' lumea viselor ;aceasti .l,me. reprezinti o n,r,r-reilitate mai prielnicn,

,,flatincl( o ficlelitate_ care ii apare aclrrn lipsita- al--r*r-loare .(rnateriali)- Thu.s haue "I hod tl:t,ee,'as n dr"o*doth, flatte.r * I In sleep a ld,ng, bzrt; utolchtrt ,ri- it"l,tnalter (uA$n ai fost

_

al ineu, ci_n rris amegito", 7 h,somn un rege, un nimie in zori(()., . .9-nr

-pdrea cf, Jinrbajul irrsrisi, ca insl,rrrmerrf al iu_bll-rl, a tost corupt de spiritul mereantil. ori c're cite orilndrigostitrrl vrea sii foloseasci epitetul ,,scrrrnp-,,,- u"".tncapitfi qi o implicatie

'egusto'eaici. Nairrra i""iufira .afecfitrrrii sale ii irnpune.-ptretulrri sd glsea.sca ;;i;l;r*po-tririite pentru ea in .ealitatea tangiEiri. Ir** -oJnio-rele- sale, irrspirate clin ceea ee lumeisoeotegte

,,*"ir*po,devin clrrqmanul dragostei ; ele o trans{ormd' in'r".tir"iiuei-inaterialS, aqa cum lrrmea mercantili face ""

,rr"iof.o-.ele poet.lui si devins reare. valoarea crragostei sale tre-buie nrisrrral:I ir-r termeni tereqtri; rrragostea este asfferclistrusS, ei'cl clevine

.t,prea .".,rnp.i.,. Acceptiu'"" f "g;tarle inbir:e din expr.esia too d.ean, cu rratui.a sa rnefrrli_toat'e, se tra'sfornri in realitatea arir.rneticr, i,-n*x,rrirrirfi

a serisrrlni c.mpleme^rar, car"e se m;rteriarizlcazd i' r,er*sttrile prrr-:rnului. Itlhirea este viclirrra urrei nrel_afore ero*

niite, aitcorati irilr'-o ltrrne rrl calei lin-r[-laj a fost ledustle prrpria -i rrakird ; lrrnrea insiisi este victirna aceleittittttli rlecizrrt.e. Irrbirea esle elinrirratA tle lirrrba.i Ei dernereantilismul pe carLr acesta il scrve:;[e. ilstfL-i ilrcil in-tlraigostitrrl iEi pielrle qi cnrrintele qi cllagostea. $i totugiitrbirea sa supravie{uieqte, cel 1:tr{irr in visrrl ce reprc*zittti o ltegafe a rnateriei (no sttclt nrctttcr), o negare aceea ce a clevenit realitatea. in plrrs, lroelul face ca dra-gost,ea si-qi gdseasci pini la rrrrni rrn loc in iiniltaj, inlitnllajrrl sdlr, deci ilr rnateria poemulrri, impnninclu-i ad-iectivr-rltri rleo' semnil'ica[ia tloriti de el ,gi splijinind-oirpoi vels cu vers. $i tnai cleparte, dincolo de poernul res-pcc:tiv qi cle toate Sonefele, aceasta semtrificatie se in-l;itrueaz;i in lot ce plttenl sii gtim Ei sd sini{im clesple spi*ritrrl RenaEterii, in Iupta sa cu stnrcllrlile trecnte Ei con-teinporane ale realitdtii q;i ale valorilor ei.

China sau deor, aga cum aLr fost folosite cle Pope gilespectir. Shakespeare, sirlt niqte mostre mlniaturale alemoclrtlui in care poetul violeazd mocltil cortnn rle func-{ionare :r curriritrrlui (auto-clef inirea intr-o forrnulI ri-gicla) ; el ii impr-rlte, perseverent, o ftrric{ie clublA * anu-r-rre o precizie clgblI. iar nu o estornpare a conturrrlui. Intianrintesc de afiirnafia lui Sigrrrcl llurcliharilt potrivit cd*reia ader'5rata ambiguitate in poezie inseamnA nu ci ulrcttvinl posedA mai multe in{elesuri, ci cd ,,mai ltulie in-{elesuri posedi un singur cttvint((. 15 Este t'orba in acel;rqitimp cle o reducfie :ii de o iradiere a semnifica{iilor. Inrrcest rnod, creatorii de fic{iuni au clesfdctrt qi apoi atl re-fdcttt adevArulile oolnllne din jurul lor, transforrnincitt-leintr-o formA ce se auto-sustine, adicd in arti ; iar: artaeste pentru noi o fereastrd pritr care ptitem sA ii vedetnpe ei Ei cultrrra lor f Surind o vizirrne proprie asupraItrmii. Clepidra devine astlel insa;i imaginea vrernii incare tr[ieqte poetul,

Agadar -

peutru a ne intoarce la ieleea cu care arllirrceput *- prrten prefui fictiuuea, ca adevir metaforical tnontentttltti, clatorita capacitat,ii ei cle a tre oferi crviziune a echivalen[elor Ei o;toziliilor, i'izittne it: ntorl

firesc disple!uitti cle rlisciplinele n ai prrfin lilter.e. Illattrita deviafiilor Si tlernsfortndrilor, poemui se afla frtr-un raport cle rliscontinrritate cu r.ealil.atea gi cu ce;ltlalte tipur:i 11e discrlrs ciire ilicearcd sa inglobeze a..',irealitale ; el ne oferd insa lorme]e care vor deveni pertlu noi norrlle cle strucl.rlrare il realita{ii. Departe rlefi un rnuzeu al ideologiilor unei anumite peribarJe saurlemclrtstrafie er icleologiilor istorice priuitoare la perioadt't-"speclivii, poemul poate deveni un cuvinb cu rol foitirativ, o rndsrrrir a iuadecvdrii vechilor noastre crrvinl-- acele fr-rrmuldr-i iritorice care cautd sd explice tclt ceece se gincleqte gi se simte la un rnoment dat intr'-o culturd. Al fi o exagerare sd ii atribuim o ertare prioiitatliteratnrii, sil afirrndm c5 ficfiunea

-

cu ajuLorul cazLrirticii specilice realit5{ii de tip ,,ca Ei cincl'( * poa[e sne ofere ochelarii necesari pentru a vedea realitaten c-crnul]5, exterioarAr care pind acurur s-a ferit cle noi. Ctoate acestea poemnl, in $ensul lar-g al tennenului, e:;ttrtr"obairil cel mai bine echipat pentr.u a crea un liml-ricare sii lie la indllinrea viziunii, din moment ce poate areconstruiascl linrbajnl semenilor poetului.

Ctrrn pind acunl mi-am concentlat atenfia asupra un{eriemple cle maniprrlar-e verbald. s-ar prrtea crecle penLrmoment cd arn redus poemul la versul propriu-zis, iciutla interesului merr fa{d de poezie ca fic{irine, inierrmirturisit incd din prirnele pagini. l)eqi exemplele n-intereseazfi, cdci ele aduc clarificiri in cliscufia ile fa{lnr ag clori ca aceaste disculie s[ se limitezb la ele, pcuirca intenfionez sA rnd r"efer aici la poesis in general. 'V,recunoiigte, bineinteles, cd stricte{ea oricirei structrivcrbale in versuri pelmite reconstnrc[ii spectaculoase alirnbajului, iar acestea reprezintd exemltle eviclentecit se poate tle concentrate pentru ilustrarea tezelor vItlcr.rlnte de ltrine aici. Dar afirn:afia mea cle bazii, fonrrrlatd anterior, are rrn caracter mai larg : potrivit ei, nontele Ei sursele irleologiei, ale conven{iilor generice* mai ales -- ale cuvintelnr ii servesc poetului clrernateriale lrr"ute : el le deviazf, gi le transfigureazaefortrrl sfiu rle . ii cler formei poernulrri rrn caracter i

@Istoria criticii fu.rizeazd ne'unrdrate exempre cle teo*reticieni care aLl i'cercat s5 exprice capaeir;atea poeziei.qa ficfiune cle a viola aparenteie llorme ale altor clis-l:ctusuri, cirpacitatea ei cre a rega nofiunea

"oni.irrn' uulcurrsecventa sau trotirrnea conrrttrH rle l.ealitateatrib'incln--i o arrumitfr .inrpe'fec{iune. Ar.istoter. i,r*Gs.bti.ia_ faprrrr ca r.'irtutea

"uroii"iiri*iii^;;;-li#' rrupoate asigura o irrtrig;i siltistjicitar.e rlaes irr_r este ins'{itecle mai pufirr evirrenir virrnte a srriprizei ; ca atar"e. -.in-trigii sirrrple" ti esLe p'efe'at;i,,i,it.ig;'"n",',ioo!i,]'.*cor rti.e rle.scollerir.i,.s'u

.asl,u,.,,a,.i,ir,. *i rlr"tii. "' e'L rru'

J rr nrorl asenrf,riiror', virtutea consecveirIei persorra.iu-lui 5;s poate afir:ma_ cle.;i este i,isutita .fu ufju."iJil,,.Jo*.-secvenf.i a aceluiaqi personaj, iar virtut*u ""ro.ri*iiilatil, ispecificfl i^trigii, esln de a.ern*,r"a perfect

",i*p"iiiira Icu inrposibilitatea empirica. IJ. ari ooru,ripi,,-, .iiLii""ti"plato'ica clintre arta

.,ir:asticd,, qi ,,ia"mitili,; e;;;";ri;E:l.atA ($i rleforrrat.{) rre.n te'retician ar nu,,"ii".ii'""Jac'opo. Mazzoni, roffel incit irnii;at1o riri*ra' r""iri""i"r""eristente cedeazi. teren in {a[a ltinrii invnr*ain,'l.p"i_cjoase, a poetului (cleqi acea*id l,,rr.e trebuie si fie oiluzie creclibil5 : este verosimlrd, co. acrevirtrl, da.i,,. * 1:il"li:ill). Faptrrt ei.,po.errrt imltctegre, plirr rte ,lihacre,,

250 I TEontA (:Rrrrctr

1.ern Li1 exernpltr paracrig-in;riic al .rnui astfer cre prc.cesil .co*stituie poern*l liric,'ctr sl;rictefea sa sp"citi"d; .ta,

:r,,j::. ',"o,,'ie,

poetici preocrrpati cle a'aliro,."* f.,u.r;*i'"r,lrcLrlrle t.elruie s{ ia i' c,'sirlerar"e gi mongtrii iitur.n*i,rnai clezlinafi ca stlrretrrli.

- --r""' "T,,*::,:"''! rrr'['tELs]LU, IJrlll {le tllDaclg,elementul prlr

,,creclibil,{ cr,l cel ,,nriracrrlos* il ohfig5pe cititor si creacli,._ sd. ,,accepte ceea ce rr_Ar ii gi,,,tit:a .." poate i'tirrrplan" co.for'r unei atari cloctrine, ia*-tezia.-(plmn,tosty) __ dentrrnit{ mai tirzirr 1n,r,ri; -I^"u*manifest[ cu gi cunt ar. fi aclevdrul insrrsi,-ru $i cllrn arfi o,desc'perire fir:nl;;l i'dur.rt*rl realit.itii ,1i n.r o i'*y:"llu arbitrard, o alte'rativd l* rearitatea n'oastrd ccti-tlra.a. l.le rici rezult,fl temerire r;er:lretieienireir riiirnesis*

FICTII.INII, Is'rORrE gI REAT,TTA:r,r rmplnrcA, j.jlrrliri lil.eral, ca rJe pilda llclr,varcl Young, carer urrnincl iuc6linia trasa{,[ de P]aton, prir:esc cu neincreclere

,,hime-re le'( far r leziei.

Ocial;fi cr-r teoria hri Coleridge, ,,fanteziar (.ftncyJ estedegraclatd, ea inscriindrr-se in lirniiarile prozaice ni* ,uu_litdtii ernpirice ; acum rolrrl de a opera modificiiri a-su*pra rlormelor experienlej noastre ii revine imaginafieiorganice a poetrrlui. in Capitolul 1.tr clin .Ilior1r.rtphia Lite_'t'nrie, colerirlge mirtulise.ste ca el si wolclsivoith clo.ea.tca poehrl sI uneascA ,,firielitatea iafd a"

"J"oi"i;i";"-i-rrrii{(.cu ,,capacitatea tle n stirni interesr-rl noutd{ii, prin

modificar:ea culorilor imaginatiei. Irarmecul r,.us[*btutpe care un aer:iclent cle itrmilrd sau cle umlrrl, ca cle pilderazele lrinii sau apusul cle soare, il impr'.{slie asupra unuipeisaj bi'ecunosctrt, lthr.ea sir reprezinl;e *. Lxempltrpractie al trnei atari combinatii.,(

Ifn ecou al concep{,elor, ba chiar al clrviutelor cle maistls, poate fi sesizat in rlefinitia r:lati romirrrtrrlrri in prozAde irnii scritori clin a doua itinrffiate a secoltrlui al XIX-Iea, ca Ifawl.horne si Jarnes ; ei r:onsiclerd rrtrnan{*l clreptlrn gen literar

,,al lnmi'ii lLrnii{(, incercincl sA il diferen_lieze de rom.all (gen presupus ,,,realist((). De pilcld, in bi_Irecrrnoscrltnl eapitol introcltrctiv ,,vat'l[r', clin Litera sta-t:o'iie, Flawthorne se descrie p" si,,n i'suEi ca autor ar_lretipal de r-onrantr_rri, qezind

,,in sal'nrrl pustiu, luminatdoar rle lica.irea focului de iirbuni ,gi cie razele i""ii,silindu-/se/ si /plismuiasci/ scene imaginare, -;r;;; .dott2 si, s5 poatd s6 se rever-se in descrieri plirre cle cu_loare pe-pagini de hirtie ltrcioasi". * Dat fiincl arnesteculdi*tre obiectele reale, lumina r*nii Ei licdrirea foeurui,rl'ncd' puterea de inngin,afie riiminea ut, Inddrdtniciein,u.ctiuil clfiar la a *o.serrrerea ord, cazul iirrii in-sigw sd. fie priuit cn d.ispet-at. Litmina tirr.li, .i.r"hr,tr*o incdpere tnwtdtiard. iade altfi pe catrot., ilrtnA

il Tlerrnen folositqi ittr.rrgination. (n_t.).t. lllratlrrcerea acestrri paragr.al,

rnrlazi,. npariine lrri Eugeti I.ll.]tti 'pag. 5l**53i" (rr-t.).precrlrn si a celor ee ur*(l,iteril stacojie, f:l-F'.I--, lg6?,

dc Colcr id g(-., ca rfl t.l i sr.:rinri rrcr zr-r fi r tr:t, /ri rrcE

l52 i'tiloRl.\ crli'i'li]lt

sri se lecrrnrluscd cttit cle pr-ecis L

2_a{ , TErtnt,t cRt.l.rcrl

pirica trar-rsformatS de ei. u.ii critici clin secolul nostruau descoperir o apropiere i'tre lezet" A;-;;";; ;i ""_

cesitatea rearizdrii ,,'nui echilibru ori a unei reconcirieriintre caritatire opuse sau criscordante((, neccsitate arir-mata cle coieridge. Ideea centraia constd ;iiil;";;oriqi"

'gi rezisle'fi, cit*gi -in "apn"itnt"J .,,-r,"u a poetului *Ie a

- reconcilia eiementele opus,:. Astfel, i" _"it"l"i'l;;"-lgt la inceputril veacurui ;i xlx-j"a --

..turitate i' va_rietate(( -,

cele clou'- 'oJirr'i u,rtit"ti"" poartd, i' modp.r:iclox:rl, accente egale. Ii, ,-oncepgia lui dl..;,rii g.*i..,care recLrnoagte ci a fosl i.frue.tat cle tezele-c;r";;ig-_e.e, re'el:rreir conflrziei vie[ii cre.pincre cie

""p,.ii"'#'p""_m'l*i rrc' ir o re-crea irrtr'-o formir totaii. c"i*iJ"ti,r-rrrri asenre.ea traclifii teorr:tice este repreze.tatd cle aceac.iticii a formei. care-pretr.rieste forma prirr l'aportar.e lacrbstacorere a'riformar" r,i.'ii,t", Jeci,pri^ raportare laelerne.tele anestetice relrie si rl"ri.ri"'t", tr.'sforrna.e innrateriale ale imaginartiei estel,ice. r{tarri l.ii*.li r,,i..r""rac''ceptul .nei fr.umuse!i riQuro'sc, crificiie. aii"i"i""

"31'" iqi sr-rpune ad.versa.ul firin ,rrrrorrriie ;''"1;";;;',ilcdtre o iuclecatei estqticd ,;i rf.inata care clepdqegte este-ticLrl si lormalrrr, caci pir',lr't ci e.t" capacilatea rrmarrrtJe a reor-clona iumea expe:.irn{iala.^ itr epoca noastrd traciitia ,r" *ni srrs se materiarize;rzdi. i.rieresul e.'rpricit aralai ao .titi" rnta J".-nor-" +i-

mai important -._

farti cie cleviatiif" al l;-";;;"; "*

se materialjzeaz.i de rsemerrea in miqcntun. ir"p."r"ntuti,de exemplu, cle Leo Spitzer), ce afirmd ,.o.," ;;il^;;__cif ici tutei anurnite ^

opere 'iitir,ii, construitc chiar ' pebaza unei cleviatii. ln .exceptior*rul.re,r ui"ii *'.Tp.u-zintA chintesenta unei as"-"n", rnterpretari, SigurdBurcl

256 TEORIA C,ITITICII

leologii ima.e'te, clegraclatd ac,m irr aleatoriul ,,ioc li_ber('. voi incerca sii ionrbat asernenea teze i, capit,c,l

'lfinai. Aq vrea sI subliniez aici cloar faptul .i. poiriuitr-ersiunilor tirzii ale conceptulrri cle rictiune-'fJrlnulatinifial de Aristotel, fictiu.ea este "o,.,rrtiuJa a"'l"fulftt'clamental al iluziei iri pi;opiia sa strticrurir i vursirrituamirltitil se cdncerrtrea4i ca atare asLlpra

""."aia;aruiitrtto-r'ele.e.tial ar operei. De aici 'nlutta_ioniir*r"_*ij tfl:l]j,^,,t.-:: p:jrrli irr sirre clenrisrilicarea oper.ci.,fo,nirii_Jilcare rnvoc;arti de .Iacqugg Bqrricla, aLrto_reierinta men_tire tot.si

'rclirrea fictiLi.ii lroliste -

d".. *"r"i'""^ ii"_liture. Agariar teoreticie.ii cr:i rnai nratnri ai acestei noitiarlilii ru:cepttl teza iui Derrirl:r f;iri si .u,rurri" lo-frin_cipiile lor: ei re1-i' propri'r lor concept ar structuriinlretice,.totaiizate", ce'i.rarizate, permitincltr-ne totocrateSi ol:set'r,i-i1n c:i ace;rstir

-ctructtu.i este o umLrr:i arnagi_toari;ii .,nei realitrii dece'trarizare qi=u -.,,i,-,i"ii*li;".ru-centr-alizat- Dacd, impr"er-rnd cu rierricla, .e crecicinm sacleconstruim iluzia. irisearnni ca, intr-o oarecare m;isurd,t'emrn{5m la joc qi la magia sa eruto-irnprrsi, gi ,ir"a_astfel. sd pierclern sinitatei m.rald pe ca1'e o ciipitasemclntoritil ordi'ei impr-rse cie operir. llici ne clecicrern pen-tru il,zie trebrrie sd- conl;inr-rim iocr-rr ir-r .t"piine'"u-rio;ti'ti cle carizi : sd fim consLie'fi, cleci, c:i il;t;-.."u".epr-ezintli cnnoagi.erea i-rnei realit:iti caie n. se lasd cu*pri's.i.cle jocul nosr.r

"ii .r,, ii-rr": "trsolut..-tiillul.,tp.oemtrlui, sl.abili'rlr-r-Ei propriile lirnite, ne oferi t"t"OJtaqi aceastii ctinoaqtere. Arta nu annleazd faptele, ".t otitnrai nufi' fapt,l mortii, a;arlar forta umand'pe ca'e ea ointrtrchipeazi nrr poate sh aib:i r'rr:cit o .aturi provizor:ie.Ctr.toate ci, cliniolo cle mitul lirnltajului toi.al, rdmin,treabsorbite c1e acesta, f aptele erl.erne, cletermiirat", ..*forta ctrvintril.i ii di omrrlui plsibiiitatea si, r:t-.eze., pen-tnr- el insrrgi acolo untle traieqte, Ei pentru semenii lui,acolo unrle tririesc ei, drr;:ir moartea' sa).

,. In capitolrrl 'r am ardtat c, Irrar.on, afirmincl in so-Jistttl'atura iluzorie a artei, r-a rep.criat pe artist oen-tru motivul ci ercesta s*a.r margini ia

'a.ri i,,..i,.iiu'"E"c'-ttn ii apar e:le rlin pozitia unrje se [;isestt: in n.",, -"fipa.

FECTI(]NE, ISTORTE SI TiEAIITA'TE EMPIRICA / ].,JArt.islul, spune lrlato', n1r imita nici rnacar obiectul i^-it

i,11tr13 I, ci ap-e rer y[" .,' -Jiqq1-9 .p!11pectir,d i nr I i virl ualA :

:.liTj:il"ijt?t_",c1rynulatd cri alti parricrrlarirare. (Dra_rrril'irglll, (tlr.rzin(ltr*se intr_trrr rrumdr de personaje, esteinci si rnai vinovat, penr,ru cJ multiplic['perspeJii""i"l.Prirr urmare, pentnl platon. ,,fantasticuf::' se

-q,o1r{tUicfa.rr parlicrrlaritaterr. rrrrtri unghi sirrgular.

"t virirrnii"ri- ;i;aceea trebuie co.ciamnqt._Fiptul cl-farrtasti"i,r'u1-Ju saii taptireze pe alfii_ver fi explicat.t" t"o."ti"i""ii-"n,1",i'rcepinrl cu Aristotel, \ror crefini capacitilile ro.mei eii"-tire, c.-te-leologia ei om.ir,,ord. sr,rspici,nea lui pr"Glutirie poeti clerivi clin suspicirnea sa iaf[ cle sofisti. a";;;;;.diipA el. poetr_rl are, ca qi sofistr:I, capacitatea cle a urziiluzii. .{Ea cum vor afirma clupi acee. A.i=tnt"t Ei Uo"_torul Johnson

-

fiecare in felul sdu pr"opriu _, lumeacazrii,ctici a poetului,, lumea lui or putee ii, "*"niniJ-*ainlocrriascd nu numai lnmea fapl.uliri ce ester, .iur'^"rri".$i himea nrorali, sanctionatf, metaforic, a t.i ai tr:iitLi

sa ire-

I

I

I

Poet.l iEi co'struieste i^sd l*mea i'gerioasd a iluzieicu a rlrtornl 'nor modalitdti murt mai ipeciale, *ui i,r-to-rloclreate, clecit acelea {olosite. potririit clocirinei luiPlaton, cle moderrrr firosofic ar poerirlui

-- sofisti,i.

^ca.i]roei*1. nesocoti.cl limitele clisc*rsr,rlui normal si cutti-,,i,-,rl rlevialia c1e.1a acest,e limil.e, avanseazi **'"u ,1,,_'loritl j.xtapunerilor qi al repetitiilor struct.rale' -'_'c]ela i*ritatia uniclimensionari ia complicaliile manipulateale a*to-refe.i.!ei. E. II. Gombrich rilr,ng" rre Ia co.c-ep-trrl rle aul.o-refer"infii ra conceptrrl cle itirzie frcincr apelh clialog-til Cratqlus al 16i plato' lt, ,S,,

-".,-^^Jr ''or,,ficri: apel aici 1a Sofist,l. DeEi poeniul ca iluzie tinclesa ;:rloclriascd lrrmea faptelor, el nu o rreagd : pqemull:e*r1q-e![tq

-" -_prtn au!q. rqfqpirrfd :* cd-nu este itecii o

llrLz:g, recunosci'ct astfel qi reat i tate" rl"i;;.;.;;i-n"ri;io"fapie. Dar qi el este la fei cle statornic. Ifin moment ce.. cere sa fie l,at drept adevir (satr conf'nciat eu acesta). tpoemul- se clovecleqte :i fi urr_,atte-fact congtient, cl*

_.1,.r" Isi a.to*referential, -care nu pirate Ji i*vi.lr!J. cre rnitizar-ei fl;-r e ite iirsa nrif ire fidJ i,rlii J*'l"i;iii;ii;,'i.,'#rTiei""

2JS, .t,lorrrq crH1,j,l(.t1I

::,..l:,tl,r;;,lli:rr, ce.e sa fie corisirt*rat, in iirregr.lirareas Lrsf iriir rcl u: ;:; ; l,ljltllii,:, jl+i.nny,'r ur se a"?,'i. itii"a,. ) a (

"

m rr cco isr. r r i ni, ;; i;;;:ir -"',, rril i

"'1-,, l; i,T,,,l:"ii'="T*'b'Lr r iri iza' rAmir rir rrr,,''i,.i r"1a',r"'i.opn, i ta{i le s.re'furma re.

,,.flil:t[:T,]: ^'t:llriu "i,p* 1o.rei^rre iruziona.e aposerra l.i ;ir;",,i":,.";:ij|,:Lr,Tl,l"', cici ;;;..;' rjrosoi;'l?;,iJ'l"lilil:,. :::"' p *,mi t J . ;",::. ;'"# l';T,, ;i:il' ;;-,,,1.7,,1,,.i,11ii,'iiil ,,1?l,,ii;;,"?,:i"o.,{,pr.ezr.:r;,i;';;#1,,

ocrrllr.i"r, irt reirlilailr' "_";^ll'Llu39

c, per,spectir.i r;alti_sir corrrl;ttrlrre ajLr,:l l,;rtrr,j| (^ri-r.^-tarr{iale. plalon poatg1t';r lit: tie pii.iicr rr*.-''i,,,.,i"il::l:fi a puc I rr I t rj,,'a''e- tace-ttrsd

-

caie nir ,""".;u-1ii;f#;f,4rc_; peltlrr r.ioi ggii.11i1 o1,,

.

r' i',,i"i,1 i::,1''Y*nt ierti trrrli^ca-mol a r i.i"a "',,u''iil''i 11 r rt r ri eirrpi.;"

-'1'1,'.1. apa$afi

-rle reaj i tr,t c{ -iilr;r,ildj ilin ;,,;;;iA'li" ; Irrrzrir este lofrrl' c

:,r:,:: ongi,i,,l rltiillrl1fr:i]':.!-:*jil"n ,,-'#ili \ff ll I :;;t J * _.ttl*1,:rl#fj j, ;:, * ru,,,'x iljr /Lra particrrlara. ptre [)laton p"

"o"l.f)l:"iiy", indivirlirrra poate fi respirrsdp,,, Li.r r ta., il": "&'jh'lll!l,,i,1, J.".",,j,'"',..,. t".' "i!ir r,illll.l n: noi tori. Oi ,"*-r.'ili,.i,"^lu''TA'-ea esre sa-te.rtaliz.t irrtr'-o'opela au- J.tTl"ii,:;,:n ..",1i,1 ce s-a ma-

ililjo,i amsgire'- ;*;;""''f',ilijil! iii:?;;,,,,'juT.o'-na rr isf an {a un fapt. Yoi ir rcheia, asa cr r rlr o ,- i._ ^ _

ii.Tl : : i i :.,# ifuf i::':: I "' il,' l',1i5 o,l

;'',,l;J;i'J 1; ;i. j?le

-am *.rb,,. ",,,ii,rtllrluol

."o*' n ti t.i te' a' il-"i' ;"'";i1."De fapt nimitttti, ;; i;,:,:f,,?ii'"o,iufli!;i tntru totut rorurl

"i::':'::,,,;::#:",,,::,, ji,i";,*i#i:i:1,,ii,,;'ii:t?.ri;;)p d r r u r L rt e i r t ri t e t r il t * a i,"

",

iL i i,nft t ;, :: :;:r,Lo i,,, JiI

I

t

!,Iij.tIlll.\rtlj, t$tOltrE gI RE:\L,I.t-\_fH tri!,IprRICA ./ 2jg

cttttt sd. Jie creat ex nihilo. Dcn, istot_itt r:ttre in,h.ii. irtlI i t e r ut u, d. c a n ut e ri e b r ut t1- i s;t e" " i Ir i," i "

"

r, i"," ;;' ":,

; rr;: Itd.tortre a oantettilor- uii, ir". ,ii, ;;;;" atcdtttiLd cIi,LiurrnuLcle statice a.le itleologiei.'ll,.tnl. istoria ca 1frtrld e.ri,stet(iatd" TtdtrtLnLre firimn i-n.riru..atur.,i, ior It s -t

u

.r i u

.in s t it t Ll i o t t r tl i zat d. ca i icol o-e-i e'' u t t t e d r tp(t acr: ao Irrt pnr-te ca rezultat

-al fenome"Ltoi p; ;;;:"-;;;;;;, Itttra ni le dezudluie. iBI

iSirrterm crr toli=i,, rlin clouii ptrncte cle rreclere, sultiecte *intr-o lume treciloare, imaginata de noi : mai ir_rtii inop{)zilie c* rrrc.rrire **tu.n?-'"uie par. a fi obiecte. inal cloile:r rincl creoarece ne afram sub srdpi'irea acestorIucrui-i, eie lenrezentind o.iro,rt.it nostru cleterminat.Pent*r a ne eliLera cle o

".;;;;;; pasir..itate, ne consti_tuim propria noastrd rume ai"'"rrl""tere respectir.e. re*constittri'cii'r-'e astfer pe,ere,,r"Eia" obicei trerrlrie si nefolosim, in acest _s"o.p,.,le- ""t_g;.iii" pe care ni le oferdc.ltura rroastri. Do.incr ra aonir,.i* r,r-"u u.ilri .rilta,legAm prezqntur 'ost.r .r" t."c.rtiir ei, utilizincr catego-ri'e formative ale i.t".il'"", ;;;, l; ;;,i,;;i.

"".iir",construiesc pentru. noi u""t i"""ui. Categoriile istoricecreeaza insa in noj o pasivitale """a, pentru cd sinter,nsubordonafi formelo" ;";;;;"it"'"".,tt,,.ii s,i ale purtd_torilor ei cle cuvint, printre ;;";';_;i; Irt*i"ii EiirT"tiiarrle.iori. Mai uoate existal toirigi,'i,,"a o mocl:rlitate cli_Ite.irllra'e' datorata poeturrri,

",1 'co,,,riti,, ell er sd fieacel creator unic care, in gi prin opu.u sa, se elibereazlnartittl cle pasirzitate gl crelara ii,r-1o., sistem ringvistic.Sistemul sAu va propllne noi norme categorice pentruirnaginafia lui si ar

'oastri, iar aceste rlorme vor p.straformele congtiinfei Lrmane,'"".1 .""tin vitalitatea iiber_tdlii noastre vizionare. Apoi, fdr5 lncloiala, purtatori decuvirrt non-poetici, ca isiori"ii sati- criticii, vor apireadin nou Ei vor transforma u."ri""ror,,,e in aclerrirrrri en-

i

i

II

mrne,i.g.he1ate.1".,"r'";',?#;:i",1"1*T"';",X"'s:H',if;

_-., .r Irrter.pr.etare sugeratds?rDJecl in lirrrL.ra epglezd: I) de , sen,sul dublu al sultstantivululsubiect 5i 2) supus (n. t ).

{

'l

260,]'I'EORIA CRITICJTI

poetului cc- va sat vind obieck:lc rrioar{.r: care \-or colr.iituimaterialul brut al operelor sale i'iitoarc. Ilr ceeil rte iipunerx la clispozitie ne va fi inapoial, r-iar srrb o i,;n11acare ne va surprinde $i ne va neiiniEti. S-ar pr,rtea sii timr:hiar gi mai tulburall virzind cA penl-ru momer1t irrri cie;rrenit noi inEine aproerpe poefi, cle \rrrmt ce ii pcrnri:emselectivitiitii formative a clepsjtirc.i s;i r;e sr-rbstitr-rie irna-ginii

-

incS neformate pe ileplirL --

ps care () ,r\.'em,,1esprc imensitalea timpultri.

PAR,TEA A 'I'REIA

IIXTENSIIINEA SISTEh,IULTJI