MrNISTERUL trDUCATEFS $E *ffiRCHTAffiESMarcela Peneg

' N: \':'tl\

.Jr \.

\:-,7 ilt la-5-

I ',\rl,\,I i 'r. tri,- \.

r,ln r: n tmensea FexEtffie sSase a Etg*a

2007

:[ ,: lj ""9:: ], u,.,it"t"u r

\

I

Raporturile noastrecu ceilalli oameni

Noi $i ceilalti oameni (actualizare) , Relatiile dinheoameni in cadrul grupului: de rudenie. de prietenie. decolaborare gi de competitie. de autoritate (conducetorulgrupului, supunerea, revolta, invidia, egoismul, admiterea _respingerea din / de cAtre grup).

Noi gi ceilclti oomenioctuolizore

^ Solutl Eu s(nt fonut.Impreund cu Moria vi vominsofi intr-o m inunoticdldtoria prin acesf manuol.

Sfi ne arnintirn!

Copiii, ca gioameniimari, fac parte din diferitegrupuri.

Grupu.ile au condu.ceiori Si reguli dupa careactioneaz;.

Membrii grupu.itorse bucurd de drepturi, darau Siindatoriri.

.r'--4Fqfi, ,

,rw o

date:. in mine pdtrunse o infiorare caldd.

a) invdldtorul; tb) povestitorul. pe cend era gcolar.,

. Sd iegim Fi noi la soare.) Toti elevii clasei; b) un mic grup de joacd(-, ) rntietlari'dJ . Despre cete grupuri este vorba in text? Denumitije.' . De cine este condus oruput de elevi?

. Din care enunt reiese atitudinea Scolarului fald deinvdtetorul sdu?

. Cali prieteni avea micul icolar? Ce faceau ei impreune?

. La cine se referd povestitorul cand spune ,,... mergeamfericit spre casd cdtre ai mei,.,"

. Enumerali persoane care sunl "ale voastre".

4

Eu sunt Mario! Mdbucur cd vom oveo prilejulsd ne cunoostem Si sd neimprietenim.

Eo1. Citili textul. ldentificali personajele:

Cheia,,Era o zi cu un cer senin gi, pe ferestrete deschise

ale clasei, ndvdlea lumina ca o fulguire de aur.-

Beie!, zise invdldtorul nostru, sd ie1im gi noi lasoare.Am sd vd citesc o poveste care se cheama

Cunoostereo estec6lre inlelegere

pasui cel moi importontSi prietenie.

^ _

. Su.nteli de acord cu informatia din enunlul de mai sus?Argumeniati.'

Jocuri de cunoogtereCine sunt eu?

_.^. Prezentafi colegilor cete trej fotografii de cand erafj maimJcl.Expljcali continutul fotografiilor.

Crengufofermecqtd

O crenguld fermecaldtrece de la un coleg la altul.Ftecare dintre voi, cand primestecrengula, igi exprimd o dorinid.un gand adresat crengutei.

A46no de cjutor?::?l*'^llgT"ti-o parmd din carron, care va sta ra un

:;j""*,ll"t*^"]lt o,aca un erev v" me,s;'l";;#;iU;:"*"",::lllnl11: :: "r "," ."""i" i" ;ffiJ1";#; ;lnv;qti sd aco1dafi ;;i;, i; ilil*ffil:

r--+ ^..Wi tlc erf erifir :i,nhe1 ,;ilucrdri realizate d'e voi.; .Y:il"ji"";^.i,:1, a ereviror- "u'n"rioi speciale. Deruillre

Desenali zambete, chipuri za mbitoar'Ardtali prietenie ceill#;fi;iffiene veseleesi oferili-le celor care au nevoie de ere.

9i eu am fost mic...

f ."'

Relotiile dintre oomeni?n codrul grupului

in codru Igrupului sepot stobilirelo{ii:

Relotii de rudenieStudiu de csz1. Citili gi comentati cazul:Andrei este elev in clasa a lv-a. Doru, fratele

sdu maimic, invald in clasa a ll-a. Pdrinlii muncesc, avandgijd sd nu Ie lipseascd nimic copiilor.

Acum, cei doi bdieli igi pregdtesc temele. Doru ilintreabd pe Andrei, iar acesta ii explicd cu rdbdare. Doruintarzie efectuarea temelor, deoarece iii gesegte alteocupatii.

Dupd terminarea temelor Andrei igi indeplinegte gi alteindatoriri pe care le are in familie.

Sosesc pdrinlii. Toli sunt bucurogi. Caietele lui Dorunu sunt pe placul pdrinlilor. Acegtia hodresc ca Doru sdrdmend acasd gi se-fiscrie temele corect, in timp ce ei vormerge la bunici. Doru se supiird pe Andrei pentru ce nu-gipoate vedea veriEorii.j\ intrebriri:5f 2. Din cine este formata familia lui Andrei?-l 3. Ce pdrere aveti despre felul in care i9i pregStegtetemele fiecare dinire cei doifrati?

. Cum se compofte Andrei? Dar Doru?

. Dacd Andrei il ajutd pe Doru, consider4i ce Doru nu-lpoate ajuta pe Andrei? La ce treburi?

4. Ce mnsecinle aravea indiferenta pdrintilorin legeturdcu atitudinea lui Doru fatd de indatorjrile sale gcolare?

5- Avea Doru dreptul se se supere peAndrei? De ce?6. Voi cum v-a1i {l purtat, dacd ati fi fost in locul lui

Doru? Dar in locul luiAndrei?7. intre Andrei gi Doru ar putea exista relalii de

prietenie gi de colaborare? in ce conditii?8. Ce rude au Andrei gi Doru? Care sunt relaliile

stabilite cu aceste rude?6

de rudenielobonore

Vocabularrelalii: legeturi sau raporturiintre persoanerudenie: leg5ture dircctd, desange, sau prin aliantd intrepetsoane care formeazaacela9i neam sau vitaafecliune: iubireatitudiner pozitie, punct devedere, comportarecooperare: conlucrare,colaborarb, munce impreune

. Relaliile pot fi pozitive Sinegative.

Grupali, in acest sens,urmAtoarele relatii: colaborarea,respectul, afectiunea, ajutorul,conflictul, autoritatea abuzivi,indiferenla, protectia.

Continuali lista.

Copiii sunt c insteapdrin!ilor, ior pdrintliloudo copiilor.

9. Cit ti textul. Precizati (E) relatiile dintre persoane:,,i, Doamne, ftunos era pe atunci, ceci Fi pdrinlii, ifratii, gi

surorile imierau sdnabgi ti casa ne era indestulatd giloate imimergeau dupd plac, fArd bac de superare, de parcd era toatdlumea a meal" (lan Cteangb, Anintiri din copil6rie)

trEI

IEE

armonieintelegereindiferentd

conflicterespectproiectie

colaborare Eafectiune nintrajutorare Fl

O Fam ilia este grupu I intemeiat prin cdsdtorie Si care poate fi alcdtuit din sol, sotie !i copii.incadrul familiei, copiii gdsesc climatul necesar bunei-cregteri. Ei sunt proiejati gi inconjurali deafecliune. Aici invate limba maternd, afld despre bunici gi stribunici, despre obiceiurile 9i datinilefamiliei.

ReJatiile dintre membriifamiliei sunt relalii familiale, care trebuie sa se bazeze pe afectiune,dar gi pe respect, cooperare, proteclie, incredere. Fiecare familie are rudele sale. intre rudeexistd leg5turi de rudenie, bazate pe afecliune, incredere, respect, cooperare.

10. Realizali arborelefami-liei voastre.

11. Desenali persoanelecare fac parte din familia voasUe.

12. Scrieti felicitdri Qi adre-sali-vd perintilor, fratilor, surorilor,bunicilor gi altor rude, cu ocaziazilelor de nagtere Si a altorsdrbitori

pdrinti

buni.i

,,.nf, Fonn[00o dln.,.r"- pfletnflce0e

Realizali o familie din pie-tricele aiese de voi. lmaginati-va s+rdbuniciscurte d ialog u ri purtate intrepersoanele care fac parte dinaceastd familie.

"Copiluleste inregistrat imediat dupd nagterea sa Qiare de la aceasadatd dreptul de a-Qicunoagte pdrinlii gi de a fi Uescut de aceFtia."(Declaralia universalS a drepturilor omului)

r,-:-- -

.-=

Relcfii de prietenie- Prietenul trebuie sd te ajuie ?n orice

irnprejurorel

Ce pdrere oveli?Lucian s-a mutat intr-o clasd noui. intrebarea care il

fremen# este cu cine sd se imprieteneascd. Colegd seu debancd este prea EcuL Toatd ziua rezolv;i probleme. ,Nu meatrage deloc figura lui"-gendegte Lucian- El F|ai dori un prietencare sd-l inveseieascd tot timpul. Ofteazd: ,,Ce grozav amdus-o cu Cdtdtin!imiscria bilelele in ore gi ne distram pe cinsle.CAbl:n lAcea multe isprdvi. dar eu nu spuneam nimAnui nimi:.pentru cd intre prieteni trebuie sd Qtii sd piistrezi secretele!Trebuie sA-l aperi pe prieten!

i elfecea ta t'et ca mne. Asld daprietenie!"

S.a.ui- fldar se luim aminte A

Ce pot spune despre tine,Dupd ce ne-am cunoscut?Ai crescut destul de bine,Dar nu egti bine-crescut!

Substantivul greu ii pare,lar pronumele mai greu,Dintre cele personaleRecunoagte doar pe Eu.(PaUla Silvestru, George Zarafu,Rede!, copiil

- Chior gi c6nci foci o foptd rec?

,)rt.f

1. Sunteti de acord cu felulin care'inlelege Lucianrelaliile de prietenie? De ce?

2. De ce nu-l accepta Lucian pe colegul seu debancd?

3, Ce urm5ri credeli cii are scrierea bilelelelor intimpul oreior?

4. Cum intelegeli voi o prietenie adevdrate? Candirebuie sA-ti ajuti prietenul? Suni 9i situalii in care nutfebuie ajutat prietenul? De ce?

5. impirlili in grupe, scrieti caie oscrisoare lu! Lucian. Exprimati-ve dorinta de afi prieieni, cornunicandu-i cum ati dori sA sepoade prietenul vostru.

L 6. Fiind inirebali de un reporter dupd ce criterii 9i-auales pr.eren'i. ciliva elevi au rdspuns:

. avem aceleaFi preocupdri ' este pldcut, simpatic.poate minli pentru mine . igi respectA cuvantul . esteputern;c, invinge mereu. suntem vecini. se'imbracd frumos. este milos, bun, tolerant. este premiant' nu $tiu.

Comental: criteriile. Spuneli pe care le alegelivoi$i moiivaii alegerea. Continuati lista.

=a-":g 50 neTrnemtt Relaliile dintre prieteni sunt reralii de prietenie. Ere se stabiresc intre persoane care se

accepte gi care au anumite preocuperi comune. Aceste relalii trebuie sd se bazeze pe cinste,adevdr gi dreptate. Numai astfel cooperarea, toleranla, devotamentul, pdstrarea secretului,sacriflciul devin insugiri morale pozitive.

lnvetand se ne alegem prietenii, invdtdm sd apreciem corect oamenii. Se nu uitdm cetrebuie sd-i ajutem pe toti semenii nogtri, chiar dacd intre noi nu existd relatii de prietenie.-9_

"fftsX ne verif iedrn. sd opticdm$fuuty ,. ro! elevii din clasa in care invdtati ve sunt colegi de

clasii. Ve sunt toti prieteni? Argumentati rAspunsul.

Lucrem in grup8. Scrie cinci caliteti ale tale $i cinci caliteti ale

colegului de bancA, in timp ce gielface acela$i lucru.Schimbali lisiele. insemnati (tr1) impreund catitegte;are seaflein ambele liste. Dace ele sunt mai mult de dou5 pentrufiecare dintre voi, inseamnd cd vd cunoagteti bine.

,9. Scrieti o compunere despre prietenul vostru.10, Spuneti cu care dintre colegi v-ati dori se realizati un

probleme a clasei. Denumiti proiectul. Argumentati alegerea.11. Cine ti-ar putea fi prieten? in ce condiiii?

un coleg, ! un vecin, I un vdr, I fratele tdu, I un necunoscut!12. Spuneg dacd cei doi frati,

din versurile urmStoare, sunt prieteni.Explicati r;spunsul:

Noi suntem doi frali in casdSi nu ne certdm deloc.isuntem cuminli la masdi cuminliin orice loc.

Avem hamuri, cerc gi minge,Cend pe-afare ne jucem,lar cand ploud sau cand ninge,Lini?tiliin case sEm.

(Elera Fataga, Doi frali cuninll

in ce condilii cei doifrati nu arprieteni?

proiect care sA se refere la o

JoLu R{Bucuria din certiciciin calendarul clasei voastre, notati ziua de

na$tere a fiecdrui coleg. Adunaliin cerc, veti rela:acete o intamplare din clasd care sd-i facd placeresdrbdtoriiului. Strangeti impresiile voastre intr-ocerticica pe care se i-o d5ruiti celui sdrbetorit.

Cutia cu problemeO astfel de cutie va putea exista in fiecare

clasa. in ea se pot introduce bilelele cu uneleprobleme aperute intre colegi. Consiliul pentrurezolvarea problemelor va analiza fiecare pro-blemd gi va da unele solutii.

,-:-

Sfudiu de caz: Solidoritstes. Cjtili textele urmdtoare. Dezbate(i tema solidaritelii,

pornind de la intrebdrile date.

. Putem asemAnasoborul de p6sdri cu ungrup de oameni? Explicalirespunsul.

. De ce s-au adunatpesdrile? Ce scop comunaveau?

. Ce deosebire gesitiintre solidaritatea piserilormari gi cea a pdserelelor?

Sd ?nlelegem nevoio de solidoritotel,,4 fost demult o iarnd aprigd. Toate pdsdrile, mai si mici.

s-au stens in sobor mare ca sd geseascd o cale de scii[are.-Altchip nu este, dragele mele, a zis pajura, decat sid furdm

oleace de foc din cer, ca gi omul!-

Foarte bine! lipe neamul pdseresc. Dar cine sd se ducd?Toate pdserib cele marise unirA spunand cd ele nu se pot

duce; uneb ce sunt nevolnice, altele cd sunt de mare folos. Eleprivird spre pdsArib mici.

Stigletele, care era cel mai mjc, iegiinainte Fi spuse:-

De vreme ce trebuie, md duc eu!Dupd o ca6brie istovitoare, cu peneb perlite, stigletele se

tostogoli spre pbmenl cu feAma de soarc in cioc.ViizenduJ singur ti gol, pdsdrite cete mdrunte s_au stans

in jurul stigletelui:-

Fralilor gi surorilor, sd ne unim gi se-l ajuam!-

Cum?-

Sd ddm fiecare cate o pand. Zis gi fdcu indatd stigleteleprimi un strai nou, dinloate culorile, iar pdsdretele cdntai in corisprava lui..."

([,lihailSadoveanu, stigletele)Solidoritoteo porneste de lo cunoogtere!

Acolo, departe, urmd statuia, se afld ofemeie std la masa de lucru. Coase. Aldluri e

RAndunicd. scumpd rendunica, nu vreimele?"

_ .

,:fandunica se uitd in sus gi vdzu... Ah! ce vdzu! Ochii prinlutuiFericit erau plinide tacrimi gi lacrimile curgeau pe obrajii lui de air

- De ce pangi? MLai udat penete.

-

- Cand eram viu gi aveam ti eu o inimd ca ceilatli oameni,

rdspunse statuia, nu gtiam ce sunt laqimile, cAci lreiam ferd'griji intr_unpalat. Niciodatid n-am gtiut ce se petrece dincolo de e/. cacl Ot ce mainconjura era frumos. Eram prinlulFericit, dacd necunoagterea celorlallio poti numi fericire.. . ^Acum,

de la aceastd indtlime, pot vedea toate suferinlele oraguluigipleng, cu toate cd inima mi-e de ptumbc;dsulii sdrdcdcioasd. Ocopilagulei.sd-i duci rubinul sabiei

(O scat W i1de, Pti n lu I Fei ci t). Spuneti de ce era fericit printul cand era vju?. Cand a devenit printul trist?. Cum s-a gandit el se-i ajute pe cei. Ati incercat vreodatd sd ve situati in

simlit? Cum ati actionat?

necdjiti?locul unui

'10

Vocabularsolidar: unit, legat prinunitate de gandire,sentimente, scopsolidaritate: unitate insentimente, scop, spi tdein!elegeresobol sfat, adunarc

coleg care are nevoie de prietenie? Ce ati

Colqbororeo gi competitic- Fiecare cr vreo sd c6gtige ?nfr-o

competitie, desi important este sd porticipe.- Sd porticipe cinstitl

Cui ?i dofi dreptate? De ce?a. Mihaela gi Emilia sunt prietene bune. Ele

frecvenleazd un cerc de desen. Discutd tot limput desprepreocupdrile lor comune. Se informeazd reciproc.Colaborarea lor este un exemplu in grup.

De curand s-a lansat un concurs al cercurilor dedesen. Fetele s-au inscris la aceastd competilie. Oare cineva cegtiga?

-Ce veidesena, Emilia? a intrebat indiscretd Mihaeta.-

Deocamdatd este secret.Mihaela s-a supdnL Cum sd-ifacd Emitia tocmai ei

asemenea gest? Ce fel de prietend ii este?Concursula fost cag gatde Emilia. Mihaela i-a intors

spatele in momentulinmendrii diplomei. De atunci s-a ruptprietenia dintre ele.

b. Alecu gi Dan sunt buni atergdlori. Se antreneazdimpreund.

Astdzi au pafticipat la o impoftantd intrccere.Ce ghinion! ln timpul competiliei, Dan s-a impiedicat.

DeFi s-a redresat imediat, a piedut locul L La festivitateade premiere, Dan a fost primutcare t-a felicitat pecetigdtor.Acesta era chiarAlecu, care a mutlumit gi s'a grdbit sd_Siexime regrclul penlru micut accident.--..

_1lnl;.:irlj.]j '1. C" 'et de retalii existau intre N.4ihaeta Fi Emitia?

C-um colaborau ele?2. Cand s-au rupt relaliile dintre cele doue? De ce?3. Ce au devenit Mihaela $i Emilia, una fatd de cea_lalti, in timpul competitiei? Dar Atecu gi Dan?4. Care dintre concurenti a procedat corect?5. Ce deosebire gdsili intre a iudinea celor care au

pierdut competilia?6. Ce provoacA lipsa de corectitudine intr-o prietenie?7. Considerali cd doi concurenti pot fi gi prieteni?

Expllcatj respunsul.

Ce perere aveti?'Se gtii se pierzi cu

demnitate 9i sd cAgtigi fdretrufie!

. Dace omul s-ar cer-ceta mai intai pe sine, arvedea in ce mesura estecapabil sd se depd$easc5.

Pascal, Cugetdi

Vocabulara colabora: a pariicipaimpreune cu alte persoane larealizarea unei acjiunicompetilie: concurs, intrecereadversar: persoand care faceconcurenld, rival

11

ln

8. Colaborati in cad rul grupelor pentruclasei:

a boniribui laorganizarea unui spectacol al

. stabiliti sarcinile;' Iepartizali sarcinile;. aiegeli un conduc5tor sau un colectiv de conducere;. completati lista cu alte propuneri.9. Organizali un concurs de dans. Stabiliti $i. un juriu;. un regulament al concursului;. diplome pentru ce$tigatori;. invitatii etc.10" in activitatea clasei se stabilesc relatii de colaborare Si

de competitie. Explicati enunlurile urmitoare:. Dace in cadrul unei activitdli, dup5 ce ti-ai indeplinit

tndatorirea, il ajuti pe colegul tAu, care a avut mai mult de decupat,este o gre$eale?

'Dace ii sufli sau il lagi sA copieze problema esie un ajutor?12

Ce pdrere aveli?"Racul, broasca gi o gtiucii,lntr-o zi s-au apucat,De pe malin lac s-aducdUn sac cu grau incdrcat.$i la el tolise inhamd:Trag, intind, dar iau de seamdCd sacul st;i neclintit,Cdci se trage neunit.Raculinapoi se da,Broasca tot in sus sdlta,tiuca foafte se izbeaQi nimic nu isprevea..."

(Alexandru Donici, Racul, braasca 9ia gtiuca)

conditiile

Dileme

E pedurca gata;Motiv pentru ceafte?Au fecuta n grup9inu Qtiu s-a-npaftdl

. Scrieli o compunerepornind de la imaginea demai sus.

. De ce nu au izbutit cele trei personaje se face ceea ce gi-au propus?' Gesiti vreo asemanare inire felul cum au aclionat vietelile din poezie 9i

care nu ali reugit se duceli la cap un proiect?. De ce este nevoie de colaborare intr-o acliune?

in timpul unei competilii, membrii grupului devin competitori; fiecare dintre eiadicd de intrecere.dorind se cagtige.iniocmai regulileintrecerea trebuie se fie cinstitd. Fiecare participant trebuie se respecte

concursului. lnvidia este un sentiment negativ Respectarea reguiilor stabilite, previne apari!ia

'(o a a -.:a:=:-::: -)

conflictelor.

Robinson Crusoe gi slujitorul sdu, Vineri

conducetor?2. Ce l-a determinat pe Vineri sd fie credincios, supus

9i ascultAtor conduc6torului sdu? Pane unde mergeadevotamentul siiu? De ce? Ce importanld are faptul cdRobinson Crusoe,,/l ldmurea rostul muncii lor'?

Relaliile de autoritate pornesc, de obicei, de la cej mai varstnici cdtre cei mai tineri. de lacei mai instruili cetre cei mai pulin instruili, de la cei care au o functie cetre subalterni.Cine poate avea autoritate?

Crusoe se-qi dobandeascede ani de singurdtate?pe Robinson sd devine

un prieten asupraceluilalt...

pdrinlii asupracopiilor

bunicii asupra politistul decircula!ieasupra...

invdtetorulasupra...

Autoritot ea. Conducdtorul grupului- Cine estein stone sd respecte vc qjunge el insu5i

demn de respect.- Autoritoteo se bo zeozd pe respecl

-

Comentali faptele:

,,Dupid ce l-a salvat pe Wneridin mainile unorselbatici, RobinsonCrusoe Fi-a dobandit un slujitor credincios pe care l-a invdlat se seimbrace, sd vorbeascd, se munceasce gi sd se hrdneascd, in celmai scurt timp. Wneri s-a dovedit a fi un om credincios, iubitor gineprefdcut. Nu avea genduriascunse. Era voios gilegat desEpenulsdu cu o dragoste de fiu.

Toate dovezile date l-au convins pe Robinson cd Vineri ti-ar fidat gi viala pentru sapand sdu; era vesel, sarguitor gi fericit cd seinlelegeau. Robinson ii ldmurea rostul muncii lor, iar Vineri erarecunoscdtor de grija pe care i-o pufta."

(Dariel De{ae, Robinson Crusoe)

1. Cum a izbutit Robinsonun slujitor, dupe doudzeci $i trei

. Ce insugiri l-au ajutat

De ce este bund autoritatea?Exemplificali cu situalii'in care v-a ajutat autoritatea adultilor sau in care, nesocotind aceaste

auioritate, ati gregii.13

Vocabularauloritate: dreplul, puterea de aconduce, de a da dispozilii, de aimpune ascultareconducetot: persoane careindrum6, conduce un grup deoameni, o institulie 9i poartdrespunderea activitilii saleautoritar: persoan6 care iSijmpune autoritatea

Cdnd este rea outoritofea?Alegeli situatiile in care autoritatea poate avea urmari nedorite.

lisia.

cand este cand este insolitd I cand nu se bazeaza peexageratd de violenle I convingere gi inlelegere

$eful clasei a lv-a A. este primul la invatdturd. este hotdrat. nu iarta greselile. nu analizeaze cauzele. nu accepta pdrerile celor-lalti. nu-9i recunoagte gregelile

$eful clasei a lv-a B. este printre cei mai bunila invAtAturd. se consultd cu toli colegii. ajuta membrii grupului i

i . are initiativd Si incurajea-zd initiativa celorlalti

| . este apreciat de colegi

Exemplificati. Continuati

cand se bazeaza perelatii pozitive

$eful clasei a lv-a C. are rezuitate foarte bunela invatdturd. este nehoterat. nu are'incredere nici in el,nici in colegi. este retras. este intelegetor cu ceilalti. nu are initiativd

Alegem geful closeilAstdzi alegem geful clasei. Am invitat trei colegi din clasele paralele, pentru a prezenta

unele trdseturi morale ale gefilor acestor clase:

are

t

| . este corect ii---- ,r- i

' Realizali corespondente intre insugirile gefilor de clasd prezentati mai sus Si caracteriz5rileurmdtoare: cooperant, autoritar, nehoGrat.

um JCIe desed$Situali-ve in rolul unuia dintre cei trei gefi de clasd.

Anunlati colegii, intr-un fel propriu gefului de clasii, despreorganizarea unei excursii.

De ceil alegeli?. Alegeli unul dintre cei trei conducdtori de mai sus.

Motivati alegerea. Dacd nu vA convine nici unul, realizaliportretul gefului de clasd pe care il preferali.

. esie ingamfat

. are initiativi

14

Ce pdrere aveli?. De ce este nevoie ca geful clasej sii fie ales prin votul tuturor elevilor din

clasd?. E normal ca geful clasei sd beneficieze de unele avantaje? Care? De

ce?' Un conducdtor poate fi criticat? in ce conditii?

.

. Cine poate fi conducdtorul unei familii? Cine conduce familia voastrd?

gi tu poti fi conducdtor?n closo tal. Descopere-! insusirjle care te-ar indrept5ti sd fii conducetor.. Recunoaqte-ti insu$irile datorite cArora nu ai fi acceptat de colegi.

.

. Gandegtete cum ai putea corecta unele defecte. Cere ajutorul persoa_nelor in care ai incredere.

a1 --\ titr 50 rettnem!\q1JO crupurile igi aleg cate un conduc5tor.

Conducdtorul se alege prin votul membrilorgrupului. Fiecare membru al grupului aredreptul de a alege gide a fi ales. Nu uita: Bunulmers al clasei depinde gi de hotirarea ta.

Egti de ocord?N-o spun din fanfaronadd,Dar zicala mie-mi place:Fdrd muncd nu se face,Nici chiar.. omul de zdpade!

(Patila Silvestru, ch. Zarafu)

. Fiecare membru al grupului are dreptul de a alege gj de a fi ales.

. BucurS{e gi tu de acest drept!

Leciurd

Autoritoteo lui 6orrone

Doardoud zite ae vacanle au tecut 9i mie mis-a pdrut un veac de cend nu Lam maivezd pe Garrone. Cu cat il cunosc mai bine, cu atet lin mai mutt ta el; gi ta fel se intampa gi cutoli ceila$i, in afard de ceiaroganliQiviolenli, care de altfet nu Fi-aringddui sd se ia la ha4d cu el,deoarece nici el nu le permite sd izbucneascA cu aroganlA gi viotenld in fala lui. De cab ori unbdiat mai mare ridicd mana asupra unuia maimic, celmicstrjgd: Ganone!giatunci beiaful mareinceteazd de a-l mai lovi. Ela incepd Erziu gcoala, llindcd a fost batnav doi ani. Este cel maiinalt Si cel mai voinic din clasd, ridicd o bancd intr-o mend, tot timpul mdnancd. E bun ta suflet.Orice lucru i s-ar cere, creion, gume, heftie, imprumutd tot; gi nu vorbegte, nici nu rade in clasd:totdeauna ste nemigcat in banca prea stemid pentru el, cu spinarea incovoiat;d gi capul tdsatintre umeri; Qi cend il privesc, imi zAmbegte cu ochii intredeschigi, vrand parcd se-mi spund: ,,Eibine, Enrico, suntem sau nu prieteni?'

imi vine sd rdd cdnd ilvAd aga mare $isolid, ala cum e el gicu menecile de ta haind gi cupantalonii toate atet de stamte 9i de scufte pe el, cu o beretd care nu-i std deloc pe cap, tunschilug, cu pantofii butucdnogigi cu o cravatd totdeauna rdsucitdca o sfoard. Scumpulde Garrone,e de ajuns se-l prive1ti o da6 in fafi, ca sdTi fie drag. Toli bdielii mici ar vrea sd-i fie vecini debancd.

tie bine la matematicd.SAnbdtd dimineatd i-a dat un ban unuia dintr-a in6ia, care phngea in mijlocut drumului,

fiindcid cineva i-l luase pe-al luigi nu mai avea cu ce sd-gi cumpere caiet. Acum std de treizile injurul uneiscrisoride opt paginicu ornamentalii pe margini, fdcute cu tocul $i penita, cu ocaziazileionomastice a mamei sale. Mama sa, inaltdgi voinicd, la fel ca el, gi la fel de simpaticd, vinedeseori seJ ia de la gcoald.

Mie mi-e foarte drag. Sunt incenbt candii steng mana aceea puternicd, simlind parcdmena unui bdrbat. Suft a6t de convins cd Qi-arrisca viata ca sd-gisalveze un coleg, cd s-arldsaomoret ca sdJ apere, se vede a6t de limpede inochii lui; Fi, degi pare cd bombdne intotdeaunacu vocea aceea groasd, se simte, totugi, cd are oinimd nobild.

(Edmondo deAmlcis, Cuore)

.DeceGarrone?

. Ce credeti, auioritatea lui Garrone areurmdri pozitive asupra purtdrii colegilor sdi?Exemplificati.

. Puneti ln scene textul .,Autoritatea lui

Garrone".16

vrea sd fiti prietenj cu

5u unereo gi revoltc. ,

- Prin ceeo ce focem trebuie sd devenimfolositori- Folositori bineluil

omenfoti cczurile:. - .$?tul.cias:i a I.V-a I d pus in discutie ven,;rea coteg:!or c ! oJuryebb de ord mai devreme. pentru a prcge ctasa, jriveJrretpnmtpi odspelilor de a doua zi. Tcli colegii au tast de acorcl.

- e.u nu vot ven!. Fa spus Doru lui Malei. Eu nu weaL, sa n j

supun nimdnui.9i aFa a fecut.

_^,- :,?" ce tr-.bu.e respectata o hotjrAre acccprala ieTaJor'taiea mer'tbrilor gr.rpului drn ca.e faceti parle?. .

Astdzi, dupd mecl deoarece ceide la B,:au mencal bdtaie,,,Mugurel $eiul echipei. i-a aclunat i le_a spus:

- Lu zic sA le dem o bclie inq1mfaJilor de la A!

- Cum?

- C.um altfel decet aga... a zis Mugurel ardtand pumnul.Nu aidrepiate, au s;rit ca a$i baiefli.

- Latlor! Vi e teamti! Nu vd sLpuneli holAririi melez

- r\u e orept sa ne puftem a,a! ^lu

I rem!-

Vd revot,2ti)Bdielii au picat.

C hotbrere luaie ingrup trebuie respectatdde toti membrii grupuiui.

Vocabularsupunere: acceplare, ascul_laae, respeciarerevolte: indignare, nesupune-re, rezvrdtire impotriva uneiauto.ila!i

Ce pdrere aveli?Dacd vreau ceva sd zic,Unii-mispun cd sunt prea miciimizlc sd am rdbdarePend ce voi cregle mare.Dar eu md gendesc Fi ztc:Cun sA gtiu cand voifi ntare,Dacd nu invdi de mic?

Ce pdrere aveli?. Ce parere aveti despre felul i1 ca.e s_a

.,se b plebascA cebr de ta A"?gandit Mugurel

'Aveau dreptate coechipierii sii nu_l asculte? De ce?. Ce solutie gdsiti voi pentru rezolvarea situatiei?

^^-^^.9:1:ld.r! ca recunoa$terea gregetii gi acieptarea pe_oepser e un tucru drept? Arg umen tati. ardtano consectllele nere_cunoastent.

\,,J 1r ,. ;t;re fi!U H-oJi16ri,e,luate jn fa'lriJie. in gruput $co,ar g,in at.e g.upui.i,

_L)- conduse de persoane responsabiJe. t.ebuie respecL:e. Derespeclarea lor depinde buna desidgurare a activitdlii acestorpl?."^r1.

.l"lirirlt" tuare in srupur de jo"ca po, ri un"on t*9ii".r\Lr trebu e sa ne supunem ..orbeg!e..oticlrci hola15ri.

t@l Copilul are dreptul la libedatea de exprimare.(arl. 13, Conventia cu prv re la DrepiuriJe copil!lui)17

.7

!r:Studiu de cezPegele gi Micul Prinf

Autoritoteo regeluiPe cea de-a doua planetd trdia un rege. Regele linea

cu strdgnicie ca nimenisd nu-i calce autoritatea. El nu ingeduianesupunerea. Fiind insd foafte cumsecade, nu dddea decetporunci chibzuite.

- Dacd eu i-ag porunci generalului - avea obiceiul sd

spune - se se prefacd intt-o pasdre de mare gi dacd generalulnu s-ar supune, n-ar fi vina generalului, ar fi a mea.

-

Ag vrea sd ved un asfinlit de soare! Dacd egti rege,poruncegte-i soarelui sd asfinleascd, zise Micul Print.

- Dacd eu i-ag porunci generalului sd se prefacd intFo

pasdre de mare gi dacd generalul nu s-ar supune, cine-ar fi devind? Eu sau el?

-

Mdria-Ta, zise hotdret Micul Print.-

intocmai. Trebuie sd ceri de la frecare numai ceea cepoate da fiecare. Autoitatea se bizuie pe raliune. Dacd-i poruncegtipoporuluitdu sd se azvedein marc, else va rdzvrdli. An dreptulsdcersupunere, pentru cd poruncile mele suntinJelepte.

- $i asfinlitul meu de soare?-

Vei avea gi un asfinlit de soare. Voi da aceastdporuncd.

- Cend?

-

Hm!va fr astd-seard, pe la gapte Qipatruzecide minute.-Am sd plec maidepafte!-

Nu pleca, zise regele, te voiface ministruljustiliei.-

Dar n-am pe cinejudeca aici.-

Te vei judeca atunci pe tine insuti. E lucrul cel maigreu, mai greu decet a judeca pe altii. Dacd ajungi sd te judecicum trebuie, egtiintr-adevdr un intelept.

(Antoine de SainlExupery, Micul Prinl)1. Discutati cazul pornind de la pdrerile regelui

despre autoritate Si supunere. RAspundeli la intreberi:. Cum igi pestra regele autoritatea?. Pe ce se baza atunci cand sustinea ce nimeni

nu-i va incdlca poruncile?. Ce considera regele cd ar insemna dacd i-ar cere unui

general se se transforme intr-o pasdre de mare?. Ce insugire a sa ii dddea regelui dreptul sd ceard

supunere?. Ce perere avea regele despre judecata de sine?2. Realizali o scurta expunere (de cateva enunluri) despre

autoritate. Prezentali discursul in fata clasei.18

Invidiq gi egoismul- Ce otitudine oi fo!6, de cel carete-aintrecut? iiporti picd?- Nu. Md g6ndesc cum pot foce Si eu moi mult.

5d ?nlelegem ce esfe invidio gi egoismull,,Noua impdrdteasd era frumoasd, dar trufafe gi mandrA,

de n-ar fi ingidduit nici in ruptul capului s_o inieicd alta infrumusele...

Cend oglinjoara i-a spus cd Albd-ca_Zdpada e mutt maifrumoasd, impdrAEasa se inspeimzinb grozav

i, delpzmd siciude. indah seingelbenigise invezi, de ziceaicd_inoafr. pDiaFiciuda cregteau in inima ei ca buruiana cea rea gi se cuibdriserda6tde adanc, ce imperdbasa nu-gimaig^sea pice niciziua. nicinoaptea.

i a6ta vreme cal nu era ea cea maj frumoasA dinimparetie, bizmalii chinuia sufletd fer> r;gaz 9i n_avea tinigte.. .Din aceastd pricind, impdrdteasa se uraba vdz'nd cu ochii. Ea igi lud tumea in cap gi sepierdu in adencut pddurii sdrbatice, ca sd-gi ascundd acoro urabnia.6i de atunci, oamenii au

rdsuflat ugurali cd au scdpat de ea..." (Fta\ii ctirl]rt,, Abe_ca_Zep;da...).. ..

Ce puteti spune despre chipul imperdtesei? Dar despre su_fletul ei?

. De ce o rodea invidia pe impdratease?

. Cum se purta imper6teasa cu Albd_ca -Zepada? De ce?

. Ce consecinle a avut invidia asupra impiardtesei?.

-"Leul se trezi inconjurat de fldceri. innebunit de groazd striga

du?A aiutgr: Elefantd seri cu trompa incercate ae ald. it urceiespinare gi-l salvd. Dar leul nu a mai vrut sd coboare db acolo...,,

. ' ce-d-eosebire sesiti inrre atitudinea

"",",0",, "l,tii,ii!,j""",:i]de acord? De ce?

. Care credefi cii ar trebui s6 fie sfergitul povegti:?

\d ;'-r i "e''iiilerti)Y R d u r a t e aC provocatS de ego-

a. s6 realizali 9i voi ceeace au realizat cei pe care iiinvidiali.

.Decenuvi

b. sd contesta(i meritele celuipe care il invidiali, dand frau liberinvidiei.

19

Vocabularinvidie: sentiment egoistde pirere de reu, detecaz, de ciudd, provocatde succesulaltuiaegoist cel carc se preo-cupa numai de intereselesale personale gi neso-cotegte intereseie altorainvidios: slSpanit deinvidie, pizmuitoraltruisl: opusul egoislulu i

ism gi de invidie neizoleaze de grup gi neaduce numai insatis-factii. De aceea irebuiese ne infrangem acesteporniri negative.

-

2. N/atei a fost etichetat drept egoist de cetre Valentir. pentruca nu r-a dat caietul sd copieze. Are dreptate Valentin?, .

3.Ali fostvreodate invidiogi? Ce hoterare credelj ce arfitrebuirse alegeti, dintre urmdtoarele douS?

!*lI

Admitereo gi respingereo- Cum te-qi simti docd nu ai fi occeptot intr-un

grup? Ai fi violent2- Nicidecum. Ag cduta couzele ?n purtoreo neo.

Rdlugco ceo urdtd,,Biata Elugce, aceea care iegise din ou uitima. era aa de

ure6, incet bate nlele celelalte o ciupeau gi o inghionteau; i nu

numai ralele, dar Figdinile. ,,E prea mare!", ziceau taate ordtdni;le.Sdraca rdlu1cd nu mai gtia ce sd facd. Era mahnitd din pricind cAera aga de ure6 9i toab peserib din curte radeau o'e ea.

RdluFCa n-a mai rdbdat Si a sdit pesie garC.-

Grozav e?ti de ura6, au zis ralele sdlbatice.Arfi prea trist sd povestim prin cAb a tecut rAPFca, in iarna

aceea...in fala pdsd rilo r a I be ti mati, tdlugca a p I ecat ca pu L Atu n ci a .

vdzutin apd cd era o lebddd. r"Lebdda cea 6ndrd era ferlcitd, dar nu se mAnirea; fiino'cd a

inimd bund nLi-ideloc mandrd..."(t-lans Ch. Andefsen, Pov-.Fr)

1. Cum apreciatiatitudinea celorlalte pdsdrifatA cie rdtugcb?O considerati justificaia? Motivali.

2. Adresali-i o scrisoare ravsEi.11..'aiat-o ound'J nevidenli insusirile pe care nirnenl nu i le-a descoperit.

3, Ati fost vreodata in situatia celui resp ns sau a celui carerespinge? Cum v-ati simtit?

4. Dupd ce criterii acceptati un

Vocabulara admite: a accepta, a pdmica bun, a fi de acord, aingedui, a peimitea respinge: a refuza, a n!admite, a nu accepta

: :.. at t.:

Oricare copil dore$-

Este cooperant.Este corect.Este frurnos.

Are initiativd.Este invldios.Este tolerant

Este vesel.Este vio ent.Sare in ejutor.

O te sd fie acceptat degrup. Respingerea decetre grup nu este un sen-timent pldcut. La randulnostru trebuie sd nepurt6m astfel, incat sa nufacem rdu grupului.

Armonizarea relatii-lorin cadrul grupului are caurmare o activitate plAcutdgi cu bune rezultate. TffiFI!l

mErl

5. Continuati lista, adduganci qi alie irdsdturi..

6. Cu care dintre colegi ai dorise mergiin excursie? De ce?7. Care colegi te-ar respinge pe tine? De ce?8. Alcdtuili o listi cu colegii vogtri. Gdsili cel pulin cate o

calitate fiecdruia.

20

ReeopituloreNoi gi ceilclJi oomeni

1- Cititi urmdtorul fragment din l,licul prin! de Antoine de Saint-Exupery@escoperiliasemdnari intre felurile ierburilor Qi faptele oamenilor.

A gfi sd deosebegti-Pe planera r'"4icuiuj prin! se gdseau, ca pe toate pranetere, 9i ierburi bune gi ierburi rere.Prin urmare, seminle bune de ierburj bune 9i seminle reie de ierbtii rete. Nunaici seminlele n_

ai cum sd le vezi. Ele dorm in {ainib pementutui,pAnd cend i se ndzarc ceb uneia sd se trezeascd.Alunciincepe sd se intlndd tiscoate la soare, majinEi cu sfiiciune, un firicet plin de farmec ginev1tdmdlor DacA e vorba despre un firde ridichesa! de trandafir, il poli ldsa sd creascd-n voia lui.Dar dacd e vorba despre o plantd rca, trebuie sdsmLtl-oi numaidecet aceastd plantd, chiat din clpain carc aidescoperit-o. Oa pe planeta Micului prin!se aflau nigte seminle ingrozitoare... seminlele d;baobab. Pementul planeteiera plin de ele. Or, deiin baobab, dacd prinzi de veste prea lerziu, nu tem a i poli descotorosi niciodaE. Nd pdde\te intrcagaplanetd. O stApunge cu rdddcinile. gi, da;dplaneta este prca micA gidacd baobabii sunt preamu\i, o fac sd sard-n aer.

- E ceva ce line de discjplind, mi_a rdspuns

apoi M icu I Pri nl. Du pd ce te-a i dichis it de dimineald,trebuie sd dichise|ti cu grijd Fj planeta. Trebuie sdte stdduie,ti sd smulgl intotdeauna baobabii, deindatd ce-i deosebeglide copdceiide trandafir, cucare se aseandnd mult, cend sunt foarle tineri. Eo treabd faafte plicticoasd, dar foafte ugoard.

Uneori, de lagj o treabd pentru mai Erziu,nu-i nicio pagubd. Cend e insA vorba de baobabi,intotdeauna se intampE o graaznicd nenorocire.tiam undeva o planetd, locuitd de un IEndau Nuiuase seama la treicopacej..."

lar eu, sub indrumdrile Micului prinl, am.;se.at aceasta plane:A. I/lie. unuia. nu-mi prea

itace se fac pe moratistul. insa primejdja baobabilor. elel de pulin cunoscutd gi neajunsurile care il:ardesc pe acela ce s-arafla pe o astfelde planedat i a6t de mari, incat, de astd datd, md abat de la

21

,j:::_, !a, i spun:.,.Copii! Fili atenli la baobabiT Doar de aceea m-am trudit atata cu acestdesen ca sd re dau de veste prieten,or meica-i pagte o primejii-pte Engd care trec de murtdvreme, ca gi mine, fdrA se_si dea s",iitali,tiiJ'iJ";;;;;;:;rz7ti:il:

cend am desena! baobabii am rost insurtetit de

Ce pdrere aveli?2. Rispundeti ta inhdberi:

_" . Cu cine puteti asemdna baobabii din

rragmentul AFti sd deosebegti...? Tineli seama defaptul ca Micul print povestea cd pe mica sa planetacresc gi ierburi bune $i ierburi rele. Credeii cd sereferea numai la ierburi?

. O plantd rea trebuie smulsd la timp. Ce altefapte nu pot fi amanate? De ce?3. Spuneti ce inteles are enuntul:

. ,Dupd ce te-ai dichisit de diminLafi, trebuie se

dighisesticu gijd giptaneta ta. Trebuie sd te steduiegtisd smulgi intotdeauna baobabii de indatd ce_i p;!deosebide mpdceiide tnndalia cu care se aseamdnemuft, cend sunt foaie tineri... De un baobab, daGd pinzide veste prea terziu, nu te mai poli descotorosi.....-

4. Voi cum deosebiti faptele bune de cele rele?Uu cine discutati faptele voastre?

5. Prezentali, in fata clasei. portretul prietenuluivostru. l\rotivati aleqerea., .

6..Prezentali fapte proprii care s6 pund inlumind ideile de: colaborare, competitie, autori_tate, invidie, admitere sau respingere.

Comentali faptele prezentate Je voi.

Un copil cuminte

De c6nd gerul s-a l6satSi e frig cumplit,Pentru pes;rele, DanCase-a megterit.

lar pe policioare-n faldE cate-o cantind,Unde piisdrile vinLa pranz Si la cind.

- Luati boabe. Stati in casd.

Eu sunt lenge voi;Prietenii se ajutdLa nevoi!

,7. Organizaliin grupe, atcdtuiti listecu trSsatu-ri morale pozitive gi negative.rncaoralt taptele unor personaje literarecunoscute. in aceste grupdri.

8. Andrei stricd jocul colegilor. Uneori este vio_lent. Dacd v-ar fi coleg, cum l_ati ajutasdscapedefaptele rele?.

9. Anca are pdrinli sdraci gi multi frali. Lucrurileer sunl neingrijite. Este respinse de colegi. Voi cesorul gastlt pentru aceastd situatie?

Colega mea Prielena mea

22

10. Completati:

1. Relatie intre colegi de ...2. ln clas6 colaborezi cu ...3. Cu unii colegi poli avea ... de prietenie.4. La joace te intelneiti cu ... de ioacd.5. Prietenii li-i ... singur.6. $eful clasei are... asupra colectivului clasei.

7. $eful clasei trebuie sii fie un bun .8. 6rice hotdr6re tuata Oe catre-m-emOriigrupului trebuie ...9. Trdsdture morala negativa care semanifesta printr-un sentiment de pdrerede reu fate de succesele altora.

t

23

1. RealizaJi corespondenle intre proverbe 9i tipurile de relalii !a care se referd,numerotend corespunzdtor.1. Spune-mi cu cine te insotegte ca sd-li spun cine eFti.2. Unde-s doi puterea cregte.3. Poaftdle cu pdrinlii cum ai dori sd se poarte copiiitdi cu tine.

trT1tl

respectcolaborareprietenie

Realizeaza corecti S. - dou; co.espondente; B. - lrei corespondenle; F_8. - patru corespondenle.

2. Completati, folosind cuvintele din paranteza:. Relatiile stabilite intre prieteni sunt reialii de.... Relatiile de prietenie presupun ..., dar nu exclud .... Relatiile de competitie trebuie sA se bazeze pe .... Conducdtorul ... un grup.(indrume sau conduce, cinste, colaborarea, prietenie, competilia)

Com azd corect: S. - dou5 enun - treienu - pahu enunluri.

3. insemnali(x) tipulde relalii intalnite in urmetorul fragment. Explicali, oral, alegerea.autoritate A ; supunere E; ldcomie E; egoism ffi ; revottd E; colaboraieB.

Ciubotelele ogaruluiCblin Gruia

,,Drumul nu se maivedea.-

Uite ce zic eu, cumetre, vorbi apdsat Ogarul. E noapte gie frig. Majai gibani la dumneata. Pedurca e plind de lehari.

- 9i ce-i de fdcut atunci? intrebd iepurete incet.-

Pdide ce sunt hanurile? Ha! Ha! E aproape Hanul lJrsului.lepurele nu avu incotro qi-l ascuhe pe Ogar... Se apropie zgribulit de

vatre...

- Ei, MoF Maftine, dd-ne de mancat gide bdut! strigd Ogarut,

apoiincepu sd menencecu hcomie, iar, cend fu sd pldteascd, ilpusepe iepure, fdre se lind seamd cd era descutt

i dezbrdcat..."

lnsemneazi

24

' mai mult de douA situatii.explicd corect: S. - o silualie; B. - doud situ

; Unitatea 2Relatiile dintre oameniin diverse situalii.Drepturile copilului

situatiigrup.

frGlffi--eoL@i6_E

lvlanifestarea relatijlor dintre oameniin diferite situatji .iormale ' situalii limitd * probleme personate sau deLlrepturjte copilului

&

PeticulSacul, doldora de grau,Traversend in car un reu.A ziirit in apa marePeticul de pe spinare.9iiispuse superat-

Cine te-o fi prins de minePetice neobdzat?Nu-li dai seama cd, prin tine,Eu me simt dezonorat?Peticul cusut in spateii rdspunse:

-

Ai dreptate!

Relofiile dintre oomeni?n situcfii normole

- E odevdrot cd munlele n-are nevoie de munl e,dar omul ore nevoie de om?

- Da. De omul bun.

gi soculPar urat gi sunt cam mic,Dar te-ajut gi eu un pic.Sacul insd l-a-ntreruPt

'i-n menia lui l-a rupt.

lar acum, nepeticit,Se credea mai ardtos,Dar, curgand g6ul pe jos,Ciorile l-au ciugulit.

Astfel saculingemfatRepede s-a dezumflat...

lonel Gologan

Comentali atitudinea saculuifatd de petic. Puteli asemdna aceste doui personaje cu doioameni? Pornind de la aceaste asemdnare, insemnati insugirile personajului care reprezintdsacul cu S 9i cele ale personajului petic cu P.

- ing6mfat, dispretuitor, care nesocote9te ajutorul celor din.iur, necugetat E

- modest, bun, cooperant, saritor la intrajutorare, necesar tr

Sunteti de ocord?Unii oameni ii dispretuiesc pe cei cu ajutorul cerora au dus la capdt o realizare. Vi s-a

intamplat acest lucru? Cum ati rezolvat situatia?Secretul lui AlexAlexandru are rezultate foarte bune lainvd-

tdturd. Asazi, colegii l-au rugat sd le dezvdluiesecretul.

Alexandru s-a referit la:. respectarea programului zilnic ' ordinea

efectudrii temelor. rolul autocontrolului . al lecturii. al atenliei la explicatiile din clasa'al cercurilorgcolare I.a.

. Voi cum ve preg5tili temele?

. Simtiti bucuria de a impertegi gi altorasecretele succeselor voastre? De ce?

O zi deosebitdElevii claselor a lV-a pleacd in

excursie. Ceide Ia a lv-a Ase ingremddescla urcare. E mare gdhgie. Unii incep sdmdnence aruncend ambalajele, apoi seplimbd de la un loc la altul.

Cend au ajuns la primulpopas, ghidulcelotde la B i-a feliciat. Ghidulde laAtdcea.

. De ce tdcea ghidul clasei a lv-a A?

. Voi cum vd comportati in excursie?Cum ali atins aceaste performantd?

26

Pe stroddAndrei giAlecu vin de la Fcoald. Darcum

vin? Andrei aleargd, deranjeazd tre.cdtorii,strigd, traverseazd in fuge printre magini.Alecumerge liniFlit gi-i cere gi lui Andrei se facAacelagi lucru. Andrei rade dispretuitor

Acum gi-au cumperatceb un corn. Andreiaruncd ambalajul pe trotuar. Atecu il ridicd.Andrei rade.

. Ce putetispune despre atitudinea celordoi $colari?

. De ce trebuie sd cunoa$tem gi sdrespectdm regulile strdzii?

. Voice vd ganditisA faceliin acest sens?impdr!i1i pe grupe, realizali un

prorect de comportare civjlizatA, ingcoald 9i pe stradd. Selectati propu-

nerile pentru proiectul clasei. Urmerili respec_tarea cerintelor.

Voi cum vd odresafi?

5@C de roaStabilili rolurile pe care te veti interpreta:

bibliotecara $colii. medicul, un vAnzetor,politistul strdzii 9.a.

lmaginati-vd ce veti comunica Si modulin care vd vetj adresa.Realizati scurte dialoguri.Comentati felul in care v-a!i comportat.Repetali jocul, in cazul in care s_au

constatat gregeli. Corectati gregel jle.

27

Lo domnul directorRadu a fost chemat astdzi la domnul

director. A plecat imediat. Ajuns in fala cabi_netului, el gi-a mai aruncat o privire asupratinutei, a ciocdnit Fiapoia deschis uga. tntend,a salutat politicos

i-a ateptat. Domnuldireclori-a datvegtibunein tegdturd cu cegfigarea unujconcurs. Radu a ascultatcu atenlie, iarlasfergita multumit pentru cuvintele de apreciere carei-au fost adresate.Acerut permisiunea de a seretrage gi, dupdce asalutat, a plecat spre clasd.

. Comentati purtarea lui Radu.

. Spuneti dace se mai intample gi altfel.Dali exemple.

. Voi cum vd comportati la medic, jabibliotec5, in magazin, pe strade, la unspectacol?

-Domnule docror, mn dorre miseeual

-Vi lnulirm.sc. Si 91i1j cinn sunt fiicos.

__ -

i:+{U8

SuntefiDe

de acord?ce?

,,Pentru a trdi intre oamenitrebuie se F i sd te porli cuoamenii."

(J.J. Rousseau, Cuge6ri 9i maxime)

Leciurdtmpreund

co doi frotiy' n oragul cel mare, in care sunt aalia oameni gi a6tea case Fi n-au toli loc unde

se-Oifacd ogrddind gide aceea, ceimai mu\itrebuie sd se mu\umeasce cu floriin glastre, eraugi doi copii sdrmani, care aveau o grddind pulin mai mare decet un vas de flori. Nu erau frate fisord, dar se inlelegeau intre ei ca gi cum ar fi fost.

Copiii gtiau cd aveau voie sd stea pe scdunele intre cutii, la umbra trandafirilor 9i sd sejoace.

larna, petrecerea asta se isprdvea. Geamurile erau inghelate. Copiii insd incdlzeau pesobd bdnuli de arame, ii lipeau de geamurile inghelate 9i, deodate, se ivea un rotocol strdveziugi prin rotocot se uita, de la f,ecare fereastrd, cab un ochi drdgdlag 9i b6nd: erau bdiela?ul 9ifetila. Pe el il chema Karl gi pe ea Gretchen. Vara fdceau numai un pas 9i erau unul hngd altul,iarna insd, trebuia sd se coboare gi se se urce pe o mufime de scdri, 9i afard ningea.

-Au inceput sd roiascd albinele cele albe - zicea bunica.-Au gi o regind? intrebe beielagul, fiindcd Ftia cd albinele cele adevdrate au o regind.-

Da, au -

spunea bunica. E acolo unde-i roiul mai des, e mai mare decet celelalte, darnu ste muft pe pdment se urce iarin norii cei negri. Noaptea, ea pornegte in zbor pe strdzi Fi seuiE pe fereaste in case gi atunci geamurile ingheatd Fi se fac flori de zdpadd pe la ferestre.

- Da, da, am vezut ziceau copiii, giacum Stiau ce e adevdrat ce spunea bunica-

- Crdiasa Zdpezii vine gi pe la noi? a intrebat odate fetila.

-Ateta-itrebuie, se vie- a respuns bdielagul- sd incerce sd-lifacd vreun rdu, cd o punpe sobd Fi inda6 se topegte.

Bunica l-a mengeiat pe pdr sia inceput altd poveste..

(Hans Ch. Andersen, Creiasa zdpezii)ati dat dovade in relaliile cu prietenii vostri? Ce

. Cum i$i petreceau timpulcei doi copii prezentali inlectura? Cum se intelegeau ei?

existau

. Cine erau albinele celealbe? Dar regina loc?

. Ce ar fi fost in stare seface beiatul ca se le scape pefetild 9i pe bunicS de rautdtileCraiasei Zdpezii?

Voi ce sacrificii ati ficapabili sA faceti pentruprieteniile voastre?

. Ce fel deintre ei?

,]

. Care sunt dovezile de prietenie de caredovezi de prietenie ati primit?

-_-\

f:-

Relofiile dintre oomeni?n situotii grove

- Ceinleles ore enunlul: din ierburile firove5e ?mpletesfe frAh ghia cu core se leag elefontul.

- C6. unirea face pulerea.

,oan gi Eugen au plecat ta plimieEcLrb-iei1Etelq ffi'dum bravd. S-au jucat giau pomit sprecasd. Pe drum au inalnit un beten cdzut la marginea drumului. Se simlea rdu.

- Ce facem? a intrebat Dan grdbit.

Eugen s-a uitat la ceas gi a zis:-

Eu n-am ce face. Trebuie sd fiu acasd. Mi-am dat cuventuL $i a plecat.Dan s-a repezit la gospoddriile apropiate. Oamenii t-au dus pe beten b spital. Et a fost

salvat. Acasd, Dan a explicat motivul inarzierii 9i pdrinlii au apreciat fapta sa.,i11 De ce nu-l puteli leuda pe Eugen pentru punctualitatea sa?.12. Cum ali vrea sd se poarte ceilalti cu voi, dac5 v-ati afla intr-o situalie gravii? Obignuiti

sa va puneti aceastd intrebare? lncercali!zL

Foto bobei gi foto mogneogului,,.... din inimii, bietul mogneag poate c-ar mai fi zis ceb

ceva, dar acum apucase a canta gdina la casa lui.lntr-una din zile, mogneagul, fiind foafte amdret de c.ab-i

spunea baba, chemd fata gi-i zise:-

Draga tatei, iaca ce-mispune mdla: cd n-o asculli, cde?ti rea de gurd

i cd nu este chip sid mai stai aici. Du-te gi tuincotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sd nu se mai facd atebgebeavd din pricina ta.

Atunci fata seru6 mena btd-sdu Fi cu lacrimi in ochiporne?te in toat;d lumea."

Singurd ?n lume(lon Cteang6, Povegti)

/J1. Ce inteles are enuntul .apucase a cdnta geina

la casa lui'? La cine se referS?2. Unde a trimis-o mogneagul pe fatd? De ce?3. De ce a sarutat fata mana tatdlui seu cu lacrimi

in ochi?.4/ Credeli ce toate mamele vitrege sunt rele?5. Ce parere aveti de atitudinea mogneagului?6. Ce a ajutat-o pe fatd se nu fie singurd in lume?t: Ce ati fi fdcut voi, dace ati fi fost in tocut fetei?

Dar al mogneagului?

8" Desenati unul dintre per-sonajele povestii.

9. Puneli in scend povestea.10. Confectionali pepu 9 ipentru un teatru de pipugi.

Prezentati acest spectacol intr-ogcoala in care sunt elevi cu nevoispeciale.

6rovitoteo incendiilorBogdan 9i Nelu, cunoscend cet de grave

sunt incendiile gi ce urmdri devastatoare au,inda6 ce au observat primele fleceri in casavecinilot au sunat pompierii.

. Voi cum ati actiona in cazul unuiincendiu?

. Cum preveniti asemenea situatii?

Este cutremur!Pdintii au invdlato pe Ana cum sd se apere in caz

de cutremur. Ei i-au aretat care este locul cel mai ferit dinapaftament, unde se poate retrage in caz de pericol. $i IaQcoald au fdcut repetilii.

- Nu trebuie se intem in panicd. spune mereu

doamna inveldbare. Trebuie sd tim sd ne apdrdm in orice

situalie!. De ce nu trebuie sA iegiti pe scdrile bloculuiin timp

de cutremur?. De ce nu trebuie se stati chiar lange casA in timpul

cutremurului?. De ce nu trebuie s5 stali sub arbori in timpul

ciescercdrilor electrice sau se aveli obiecte de metal inmene?

Ce n u mere de telefontrebuie sd existe la vedere, atatacasi cat gi la scoale?

lnsemnali adresele ale ceror numere de telefon nutrebuie sd lipseascd din agenda voastr6:

Furio opeiFuria apelordezl6nluite i-a prins pe cei

trei fraliin case. bnica, sora cea mare. Fi-aurcat fralii in pod 9i apoi pe acoperiq. inceteva ore a aperut un elicopter Copiii aufost salvali.

. Ce s-ar fi intamplat dacd lonica ar flinceput sd plangd si n-ar fi gdsit o solutie?

Ce foci dacd.... sim!i miros de gaz in

locuinte:-

aprind lumina I-

deschid fereastra E. s-a spart o leav6;-

chem un vecin B-

incerc sd repar !. fierul de calcat pe care l-ai

uitat in prize scoate fum:-

torn apd pe el I-

il scot din priz5 U. o persoand necunoscutd te

invite la cofetdrie sau iti cere s5-idai voie in cas;:

SalvareaPompieriiPoiilia

so

Coaforul ICofeteria trElectricitatea E

ApaGazeleTeatrul

gET

- rdspund afirmativ D

- rdspund negativ p

(@)

EEI]

rr:ri i :'. ! i , .

,,Copilul va beneficia, totdeauna, printre primii de proteclie gi

(Convenlla cu privire la Drepturile Copilului)

30

*Probleme personole sou de grup?- E drept cd nu trebuie sd r6dem de cei nenorociti?- E drept. Cine poofe fi sigur cd vo trdi totdeaunc

bind?

Scufito Rogie,,intr-o zi. maice-sa ii zise:-

Sculild Rogie, ia pune-n cogulel bucata asta de cozonac Aisticla devin gidu-le bunicii, cd e bolnavd gisldbia gibundtdlile astea orsd-ifacd bine,sd-gi mai vine in puteri. Dar vezi sd mergifrumos, se nu b abati din drum Fisd nu alergi. Cend o fi se in in casd, nu uita sd saluli frumos.

Bunica locuiain pddure. ide cum inhd Scufila Rogiein rurigtea codrului,

numai ce-i iegi Iupulinainte:-

Bune ziua, Scufild Rogie!fncotro?-

Bune ziua, lupule. Md duc la bunicula.-

Dar unde gade bunica ta?-

Colo in pddure, cum ajungi sub cei trei stejari, ai gi dat decasa ei..." (Fraliicrimm)

'L Bunica Scufllei Ro$ii era bolnavb.Comentati cazul pornind de la intreberile date:. De ce trebuia sd ajunge Scufita Ro$ie la bunic6?. Ce sfaturi i-a dat mama sa? De ce i-a dat aceste sfaturi?. De ce a sfdtuit-o mama pe fetitd sE nu se abatd din drum?. Unde a dus nesocotirea sfaturilor mamei?. Ce curs ati da voi acestei pove$ti?

ProblemelE Ancufei sunt gi ole noostrel

leri, mama Ancutei a venit la gcoaE. Era tare supdratd. Avorbit cu doamna invdldtoare. Dupd plecarea densei, doamnane-a vorbit despre boala Anculei.

- Familia Anculei teiegte modest, a addugat doamna

invdliitoare. Ce-am putea face pentru ea?Noi am discutat intre noi, am povestit pdrinlilot ne-am

impe1ftin grupe, am lucrat giam vendut iconile, felicitdri, colaje,am organizat o serbare, ne-au ajutat gi perintii, astfel am putut-osalva pe colega noastrd.

Ce bucurogi am fo* cend Ancuta s-a intors la gcoald!(fragment dintr-o compunere)

31

:3G expIecifl:Boala Ancutei este o

probleme personala.ln ce conditii a devenit

aceasta o problemd a intre-gului grup?

. Relatati consecinleleunor cazuri de intrajutoraresau de indiferentd.

Ne-am simlit ca intr-o famile.

Unde-s mulfi, putereo cregtea. Mai su ceteva zile pend la vacanl6.

Toli copiii sunt bucuto?i cu gendul la MosCrdciun gi la toate bucuriile iernii. DoarCostache este trist. Mama lui a murit, iar tatdlsdu a avut un accident la fabricd gi acum estein spilal.

- Ce-ar fi seJ tudm la noi in vacanld?

i-am spus mamei.-

Te-ai gendit foade bine, fiul meu.-

Dar eu trebuie sd merg zilnic la tata,mi-a spus Costache a doua zi.

- Vom merge impreund...

Suntefi de ocord?Bucuros este nu numaicelcare primegte, ci, in primulrend, celcare daruiegte.2. Redali fapte care v-au fecut si cunoagteti astfel de bucurii.

b. Anton era printre cei mai buni lainvdldturd. in ultimul timp nu maiinvatd deloc.Std izolat gi nu scoate o vorbd. in famitie suntconflicte.

Doamna invdldtoare le-a spus elevilor:-

Copii, Anton are probleme. TrebuieseJ ajutdm.

i grupul a hotdrdl: in ltecare zi.Anton igi va face lecliile cu unul dintre colegi,pene se vor rezolva problemele din familie.

Vorbele bune ale colegilor. incurajarea,semnele zilnice de prietenie au adus pulindlumind in viala bdiatului, care a inceput sd-tirevind.

Gdsili o solutie pentruARICI

,,Mare om ar li ariciu'Dacd n-ar avea un viciu:Prea se crede imperati prea umbld intepat.Trece-alaiul lui pe ulili,Strdjuit de mii de suliti.Dumnealui, maian pe vard,lgi scrantise un piciori acum tridgea sii moaraSub o tufd de mohor-

Ot md doare! Vai me doare!i ce sete gi ce soare.La a ape curgdtoareCum s-ajungiin trei picioare?"{Marcel Breslagu, Ariciul c-un piciatsc6ntit)

\,42 J *54 reTrneml-

Nu putem privi cu indiferente necazurile celor delangd noi. Ajutandu-ne unii pe altii nu ne vom simti singuriSi neputinciogi in situalii dificile.

E greu sd ne imaginem viata fSra doctor, gofer,brutar, scriitor Si ceilalli oameni care, prin meseriile pecare le au, ne ajut5 zilnic.

"E bine sd te induiogezi de nenorocireaprietenilor, dar e mai bine sd le viiin ajutor"Voliaire

5s opfiecm!3. Realizatl Cartea de onoare a clasei.Notati in ea faptele deoseblte ale colegilor vostri.4. Realizati pugculita claseisi pugculita individualS.

Folosili economiile gi pentru fapte de intrajutorare.

Lecturd

Neincredereor-K'tf ibtui nu, nu din invidie ce ela oblinut premiu gieu nu, m-am certat cu Coretti, azi-

dimineatd. Nu, nu din invidie. Dar ceft e cd am gregit.lnvdldtorulil agezase Engd mine, eu scriam pe caietul de caligrafie, el m-a lovit cu cotul

gim-a fecd sd mezgdlesc pagina gi maiales, povestirea lunard,sange romaniol", pe care trebuiase o copiez pentru ,,ziderag", ci\ci era bolnav in zilele acelea. Eu m-am infuiat gi i-am spus uncuvant ureL El mi-a rdspuns, zembind:

- N-am fdcut-o inadins.

Ar ft trebuit sd1 cred pentru ce cunosc bine, dar nu mi-a p6cut deloc zambetul lui 9im-am gendit: ,,Oh, acum, cd a luat premiu, s-a infumural!" gi imediat, sd md rdzbun, i-am dat unbrenci atat de puternic, incet i s-a rupt o pagind. Atunci, rogu de menie:

- Tu aifdcut-o, intr-adevdr, inadins! spuse gi ridicd mena.

inveldbrut ne-a vdzut, iar el se retrase. Dar addugd:-

Te agtept afar.i!Mie mi-a pdrut riiu, mise dusese orice urmd de menie, simleam chiar cd regret mult. Nu,

Corettinu putea face ceva reu, inadins. E prea bun, md gendii.Mi-am amintitde ziuain care l-am vdzutacasd la el, cum muncea din greu, cum oingrijea

pe mama luibolnavd, giapoicu ce6 bucurie Lam primitin casa noastrd, gicet de mult l-a ptdcuttatiil meu. Ce ag fi dat se nu-ifl spus cuventul acela, sd nu-ififdcut mojicia aceea! Md gandeamla sfatul pe care mi l-arlidattatdlmeu. ,,Aigregit?",,Da". ,,Atunci cere-i iertare". Dar nu indrezneam,md gendeam cd me umilesc.il priveam cu coada ochiului, ii vedeam flanela descusutd la umdr,poate fiindcid dusese o incdrcdturd prea mare de lemne. Simleam cd lin foafte mutt la el 1i-mispuneam: ,,Curaj", dar cuventul ,,iaftA-md" imi rdmaneain get.

in sfergit, veni clipa iegirii. Cand am ajuns instrade, am vdzuta4elmd urmdrea. Md opii, Fi-la1teptaicu linia in mend. Else apropie, eu ridicai Inia.

- Nu, Enrico, spuse el, cu zambetul lui bun,

indepddand linia cu mana, hai sd fim prieteni ca 9iinainte!

Eu am remas uluit pentru un moment, apoiamsimtit cd o mene md impinge inainte gi md trezii inbratele lui. g me sdrutd

i imispuse:-

Sd nu ne mai ceftdm niciodatd, vrei?-

Niciodatii! Niciodatd! i-am respuns.$i ne-am despddit mu\umili. Dar, cend am

ajuns acase gi i-am povestit totultatdlui meu, crezendcd-ifac pliicere, el se incruntd gLmispuse:

-Trebuia sd-iintinzitu mena, celdinEi, din mo-mentcetu aigreiit. Nu trebuia sd ridicilinia asupra unuicoleg mai bun decet ne, asupra fiului unui soldat!

. Unde a dus neincrederea luiEnrico in prietenul Coretti?

. Care dintre cei doi bdieli s-adovedit a fi mai bun? De ce?

. La ce ajuta folosirea cuvan-tului ,,iarte-m5" atunci cand amsdvdrgit o gregealS?

. De ce trebuie sd $tim sa'intindem mana spre impecare celdinEi, atunci cand am gre$it?(Edmondo deAmicis, CLlor'4

33

* DREPTURILE

*

A*

Copilul are urmetoarele drepturi:. Dreptul la viata

\., Dreptul de a avea o religieDreptul de asociere in grupuri

. Dreptul la informare culturald: ce4i, ziare, televiziune

. Dreptul de a beneficia de serviciile institutiilor de ingrijire a copilului,cand acesta nu mai are familie sau cend familia nu-l poate cre$te9i educa

A Dreptul de a fi adoptat numai in interesul s5uI ' Dreptul de a fi protejat impotriva violentei gi-abuz0Tltor' ; Dreotul de a se bucura de o viatd decente

Drepturile copilului au fost adoptate de Organizatia NaliunilorUnite (O.N.U.) in documentele:

Declaralia Drepturilor Copilului, adoptat6 in '1959Convenlia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata in 1989

qi care a devenit legea internationale a drepturilor copilului, pe carea semnat-o 9i Romania in 1990.

Prin promovarea drepturilor copilului se urmareste protectiacopilului 9i cregterea luiin spiritul pdcii, demnitatii, tolerantei, libertetii,egalit5lii, solidaritdtii. Se are'in vedere nevoia de a se acorda oprotectie special6 copilului, din cauza lipsei sale de maturitate fizica9i intelectualS.

O mare importanta in apararea drepturilor copilului o areUNICEF (Fondul lnternalional deAjutorare a Copiilor) fondatin 1946.ln Romania exista Comitetul National Roman UNICEF careurmdregte atat acliuni umanitare, cat gi afirmarea copiilor, respectareadrepturilor copiilor

ffi66,ffi"661 Gffistuqf;HFEf,;:.*f;i

:.-\

COPTLULUIDreptul la ingrijire 9i ganse egale pentru copiii care sufere deun handicap mintal sau fizicDreptul la sdndtate, de a beneficia de serviciile medicaleDreptul de a avea un nivel de viald care sd-i asigure dezvoltareasa fizicd, minble, morald 9Dreptul la educatie, invdFmantul primar fiind obligatoriu 9igratuitDreptul la odihne gi timp iiber, de a se juca 9i de a practicaactivitdli recreative proprii varstei, dreptul la vacanteDreptul de a fi considerat nevinovat pand la dovedirea vinovegeiDreptul de a fi protejat impotriva exploateriigi de a nu fi implicatin munci diSunetoare sandtetiiDreptul de a fi ocrotit impotriva rdpirii 9i vanzSriiDreptul de a nu fl supus la tortura, la pedepse crude, inumaneDreptul de a trei in pace 9i siguranti

. Dezbateti Drepturile Copilului. Descoperiti consecintelenerespectdrii acestor drepturi.

@.*

\.

fk4-q*

t

O,N.U. : organizalie internalionalS din care fac parte !5rite lumii,protejeazi pacea 9i rezohe conflictele dintre lii

abuz : incelcaae a unui drept, fapt; rea, nedreaptdin!elegere, acordact prin care se aduce la cunogtinli o mdsure luateluarca Sjingrijirea unuicopilde c6tre o afte famitie decatcea

in care s-a nescuta exploala i a folosi munca unej peFoane in mod necinstitdecent : conform bunei-cuviinle, civilizat, normal

dlcoreo drepturilor copiluluiI- Cum qezi cd ne putem opdro drepturile pe

cane le ovem?- Cunoscdndu-le, tnainte de toote!

nc

.Dece

.Dece

Ce drepturi ole copilului s-ou ?ncdlcot?

la gcoalS?viald decente?

"Beiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onigor iegise cu Faseoi la mugurul proaspdt al primeve i. Era un copilaF palid,miirunlel gi abia 6ra nigte ciubote grele ale unui frate mai mare.

- Ce mai faci. mdifldcdule2 il inlrcbai eu

Degi

?!R-{"2" i ::r: -'."t\i;n"r::1. Dali exemple de cazuri in care copiilor li

rasd Qi culoare, de sex, de limbd, religie etc.

"Frumos An Nou a se fie!A nins doue zile.La cuftea casei lui conu' Migu e zarvd mare. Epom de iarnd, la care sunt poftili copiii tuturorprietenilar. Bradul impodobit ili ia ochii. Copiii gdtiliagteaptd neEbddtori da ru ri le.

in vremea aceasta, aldturi, e un suflelel stinghercare se zbate Qi se frdmen6... Se apropie de fereastrd:Aaaa! Ce frumos! Un lpet rdsund deodab de afard.

R e dintre oomenitn diferite situofii

Recapitulore

elofiil

l. Citili poezia:Potru fetife

(din fotctorut sarbesc)

Merge mama Ia ptimbareCu cele patru fetile ale sale.Mama zice:-

Voi cumpAra o geantd mare!Patru fetile zic:- 9i patru gentule mai mici!

Mama zice:-

Voicumpera o ogtindd mare!Patru fetile zic:- i patru ogtinzi mici!

Mama zice:-

Voi cumpera o pdtdrie mare!Patru fetile zic:- i patru pdtdrii mici!

Mama zice:-

Voicumpara un gherghef!Patru fetite tac.(traducere de Spiridon Vangheti)

.2. Comentagi colinutul versurilor gi al imaginilpornind de la intrebdrile:

^^,^ -._9_" f.u],9"I"htii credeu c6 existe inrre mamd $icete patru fetile?

^..,_.,'_9:1:iq"r"li. "6 intre mamd si cete patru fetile

exrsta relalii de colaborare gi intraiutorare?.

'De ce au tdcut fetjtele atunci cdnd mama lorl*-:-"pu: .e va cumpAra un gherghef? Cum credelica vor acliona aceste fetite in cazuricare arcere unelesacrificii, dacd nu vor invdla sd se ajute de mici?

S"i'ridiu eia edzAndr_ei s-a gendit cd ar putea sd-gi calce gisingur batista.

Zis gifdcut. Apus fierul de cdlcatin prizd. Gata! Fieruleste fierbinte. Andrei cabe batista cu pldcere.

"Ce mare scofald se cabi o batistd!" iii zice el cusatisfaclie.

Terrr! Se aude telefonul. Andrei aleargd la telefon:-

Alo!Andrei!-

Da, Matei.-

Wno repede in fata blocului! Am o surprize pentru tine.Andreialearge, fdrd se se maigendeascd la fierulde cdlcat. Seinalnegte cullqLei. DiscutA

in voie Si, abia cend se intoarce acasd, igi aduce aminte de fier.

3. Comentali intamplarea, pornind de la intreberile:

Toti ovem drepturi. Ce drepturi are Grivei,ce drepturi i s-au incelcat?,,Eu am numai trei picioare9ide-abia nd mifc: Top-Top.RAd cend md-nElnesc copiii9i md cheamA

1. Completali:. Grupul este alcatuit djn cel pulin/t. persoane.. Relaliile dintre membrii grupului se pot manifesta in situati' cunoagterea g; respeclarea requlilor orupulLri este o::fr' cunoaSterea gi respectarea regulilor gruputui estu o ll61i3 r Si in situalii,tll,lIru al grupulfflrar'tl

, r i{cercuiti

lnunda!rv

Cornpleteazd corect: S, - o lacunai B. _ douj lacune;F.B- irei lacune.

n,-rt2i denumif te c'.e ".e parte dinQl"lgt - i.raz-usL'l

lncer'utegte corecit S. - doud denumiri: B. - trei denumi ; F.B. - patru denumirj.

3. Realizali corespondenle intre drepturi si indatoriri, numerotand corespunzator.drepturi

1. dreptul Ia informare culturale, Ia lecturd

-

2. dreptul de a fi proteja,rmpotriva violentei

3. dreptulde a avea o famjtie4. dreptul la sdnatate5. dreptul la educatie

Realizeaz6 corect:

indatoririE indatorirea de a nu fi violentf, indatorirea de a respecta carteaq indatorirea de a respecta institutjile sanitareSi personalul sanitarSl indatorirea de a frecventa scoalaS indatorirea de a respecta programul familiei

4. Prezentaliin fala clasei unul dintre drepturile copilulu

Enun!5 corect dreptul: S. - prezent6nd esenjialul;B. - insolind gide exemple polrivite;

IB. _ 1!soll!q 9ldg =1!g rnaleriate itustratjve, titerare etc.

5. invetem jucandu-ne. Alollmaginati-vri o situalie dificild.

corect numerul afisat in clase si inclar cazul.

- fa.E a silletiza: B. - sintetizeatd: F-B- _ anr_nF in cel

O urgenld!Folositi telefonul - jucdrje pentru aagenda proprie (pompieri, polilie, anunla cazul. FormaliSalvare etc.). Expuneli

aubaia:'/1 |

Expune corect cazult S.

40mai scurt 1irnp.

\Comunitatea

Comunitatea locald (sat, comund, orag, judet, sector). Poporul * Natiunea. Comunitatea internationala

Unitatea

Comunitoteo locold-,,Nu Siiu oitii cum sunt, dor eu, c6nd md

o6ndesc lo locul nosterii mele...""

- Vrei sd spui id ostdzi vom descoperi noutdtidespre locclitoteo noastrd.

l:)! i lF- i i iie.'jrr!|l Se spune in istorie ce, din cele mai vechi

timpuri, oamenii acestor locuri $i-au ridicai a$ezdri,

La Scoale, cei doi colegi, Maria 9i lonut, au aflat ce totilocuitorii unei localitdti formeaze o comunitate locald Eis-au informat in legature cu viata comunitdlii lor locale. Prinintermediul scrisorilor, ei au reusit sa afle multe noutdli despreviala gi obiceiurile altor comunit6ti locale

Ce gtim despre comunitoteo locold?1. cum se numegte localitatea voastrS?2. Ce alte comunitdli locale mai cunoa9teti?3. Prin ce se aseamdna 9i se deosebesc localitdlile

intre ele?4. Ce $titi despre istoria localitatii voastre 9i despre

numele acestei localitdti?. Ce obiceiuri gi tradilii ati cunoscut?

asemAndri 9i ce deosebiri gdsiti grupul clasei gi comuniiatea locale?

in special pe vaile raurilor, alcdtuind comunitdticonduse de sfatul oamenilor intelepti; acestiajudecau faptele dupe obiceiul pemantului.

in zilele noastre, comunit5tile locale suntalcatuiie din locuitorii satelor sau ai ora9elor'Aceste localiteli sunt grupate in iudete. O comunepoate fi alcAiuite din unul sau mai multe sate carese gospoderesc impreund. Membrii comunitatii lo-cale se ajuti intre ei, avand interese comunePrimarul este ales prin votul cetdlenilor localitetiirespective. PrimAria este institutia in care primarulgi ajutoarele sale hoteresc buna gospodarire atreburilor comunitdtii locale.

Vocabularcomunitate locala I totalitatealocuitorilor carc apa(in unui satsau ora9, carc aclioneazS imPre-una av6nd aceleagi interese.Cand ne prezentem cuiva nespunem numele, uneori 9i locul deorigine, (unde ne-am nescut giamcopilerit)generatie : bunici, perinti, copiilocalitate rulald I sat. comunalocalitate urbana : oraq

1 L ocalitete urb

Locuitorii ].]nei comunitdti respeciii regulilede convietuire ale comunitdtii $i legile ldrii. Ceicare nu le respecte sunt dezaprobali deconceteteni Si pedepsiti de lege.

Comunitatea locale are traditii gi obiceiurilegate de diferite sdrbdtori, de muncile agricole,de pdstorit, de evenjmentele din familie; botezuri,nunli, inmormanidri. Aceste tradilii 9i obiceiurise transmit din generatie in generalie.

Cea mai mare comunitate locald oconstituie ora$ul Bucure$ti, capiiala patrieinoastre. Oragul Bucuregti are peste doud milioane de locuitori gi este imp6dit in 6 sectoare.Legenda spune ce acest orag a fost intemeiat, cu sute de ani in urm;, de cetre ciobanul Bucur.De la intemeietorul sdu gi-a luat numele agezarea.

l\,4ulte agezdri poartA numele unor personalitdli ilustre, fiind locul natal al acestora, alteagezeri ne amintesc de evenimente istorice, de ocupalii ale locuitorilor, de aspeciul imprejurim ilor.

Romania are 41 de judele la care se adaugd ora$ul Bucuregti.

Judetele tarii

SUCEAVA

FIIT

BAcAU IVASLU

sibiu r_qFsov.ALCEA{ fI IARGES frrrncu ) \

sibiu ' F*.;,- Gheg

-/-Pitesti!'o

-\ U CONSTANTGi

AteneulRoman

-z rlAoaA,lr-.

C luj-Na'poca ersu MuMUiES

'lMt$,^.

'l'-l lure oodnl,

ResiF , L .-

-J:i-31'1ff;;O,''1":J'-;

OR

.t_l=I

5d lucndm in grup

*j:Tl*!f,n*,p9, arcetuifi Mica isrorie a roca_ll'il1 li""T^s ?::y;. ;i j:;;i;;d.ii"il:,lffi :ilde Iabdtrani, O" tu,r.ui, J"lu"irffi;il:r^^^,.7.

Coleclionati obiectc vechi. lucrate derocatr gi organjzali muzeul $colij.8--Observali planul localitelii sauReda;i cu,ajutorul s"rnn"ror"

"JnuJ1iinur",pald, jnstituljile, straOa 9i f ocuinla-rio'astra.9. Organizali o plimbare i. . -. v, !rq,,,4dtr (r pfimDare in imprejUrim jle $cOliiNotalr-vA observatiile in legdture cu; sDatjiJp va,i _^-,,I ,_ _-ev, vol,,,s rr reqarura cl.spaliile vezi, monu_mentele. circulalja pjetonilor,

.uloarea t^.,,i^r-r^.aspectul strezij etc. culoarea locujnlelor,

,^,^- l9i Di."Iuti.observaliite voastre riiruocmilt un proiect privind infrumu_::j::9: -.:i in care rocuiti. stabrrjiisarcrntle ce- va revin vouA. Cereti aiutorulpannllor, directorulur gcolii, primdriei...-, ,rr. trvatuali periodic activitareavoastra in grup.

",*"ffi ; T::5,i!,,i'"*:f :t?jl,,ilzona pe care o veli gospodAri singuri.Planul

comunei lndependenta, Judelul Cdtera$j

Magazin \

EN

mesterij

al cartierului.strada princl-

Cqocerilut- o veche in de-Giilcire:tn comunjldljle locale

Poporul

Vocabularpopor : totalitatea locuitorilorunei teri; toli celelenii unei lericelelean: locuitor al unei teri,avand drepturi 9i indatoririfa!6 de aceasta

"Poporul libereste curajos, deschis,urnan, devotat. Dug-manul lui esle autori-tatea excesivd."

Helveiius

\ . Cititi gi comentati intelesul citatului urmator:,,Podoaba cea mai aleasd gi maj mendfi-ntre

podoabeb Friieste poporulromen. in sufletu-ilarg, nespusde duios, trecut prin focd a6tor suferinle, am gdsit izvorulcurat al frumoaselor lui cenlece Fi tot inletesul istoric altreiniciei noastre pe ace pemant. in marea lui putere demuncd, de luptd gide rdbdare, am gdsit sprijinut speranletornoastre... "

Alexandru VlanuF

ji# r.": sffinf tmi. Cali Iocuitori are lara noastrd?. Ce limbe vorbeite poporul roman?. Ce insugiri ale romanilor reies din citatul de mai sus?

'" Ce a vrut sd spund Alexandru Vlahute prin cuvintele:"...sufletu-i larg... trecut prin focul a6tor suferinle..."?

. Ce obiceiuri gi traditii pdsheaze romanii Si le transmitdin generatie in generatie?

5d pdtrundem inlelesul versurilor:,,E vila noastrd fauritd gi unui-i Decebal cel harnjc,De doi bdrbali cu brale tai lar cebtalt, Traian cel drept..."i cu voinla olelild, (lon S. Nenilescu, putde /e,Cu minli detepte, inimi mari.

'. . Cine au fost stremogii neamului nostru? Ce puteti spunedespre ei? Dar despre conducdtorii lor?. Cu ce popoare ne inrudim prin aceeagi origine latin;?. Ce asemdndri gi ce deosebiri gdsitiintre o familie Si un popor?

45

Decebal Traian

t-;

Totalitatea cetatenilor unei teri formeaze poporul. in spaliulvegheat de l\.4untii Carpali, Dundrea 9i Marea Neagre traiestepoporul roman, urmag al dacilor gi al romanilor. Poporul nostruse invecineaze cu atte popoare europene: bulgarii, ucrainenii,sarbii, maghiarii, moldovenii. Poporul roman este de origine latin6,inrudindu-se cu popoarele: italian, francez, spaniol, portughez.

Romanii sunt mandrii de stremosii lor: dacii 9i romanii.Noi, romanii, suntem un popor pa9nic, iubitor de tare,

prietenos 9i tolerant. Pe pdmantulvechii Dacii, pe l6ngb romdni,traiesc in bund inlelegere 9i alte grupuri etnice (maghiari, germani,sarbi, romi, evrei S.a.). Ele se bucure de acelea$i drepturi ca 9iromanii.

1. Spuneli la cine se refera poetul Mihai Eminescu inurmetoarele versuri:

,, Fii i tdi trdiascd n u nai in frdtieCa a noplii stele, ca a zilei zori.'

(L4ihai Eminesc!, ce-l do resc eu Jie, dulce Romenie!), {{rExnlicati de ce trebuie se treiasce fiii tdrii numai in

fretie. Dati exemple de realizari ale grupului clasei voastrebazate pe intelegere si cooperare.

3. Realizati, in echipe, un scurt referat despre uneveniment din istoria ldrii noastre, ln care romanii $i-audovedit fretia.

4. Scriitoru I Alexandru Vlahutd spunea ce poporul roman este un popor curajos, harnic, cusuflet larg. Credeti ce fiecare roman este curajos, harnic ai cu suflet larg? Puteli fi curajogi $i in

timp de pace? Ce puteli face pentrua invata sd fiti harnici 9i generogi?

5. Realizati un concurs derecitdri$io expozilie de desene carese ilustreze curajul, harnicia 9igenerozitatea oamenilor.

6. ContinuatisA scrietiin carteade onoare a clasei fapte deosebitede solidaritate din viata clasei, acomunitdtii locale si a poporuluinostru.

.B L*zj),

colLmna luiTraian

C D Rosenthal

P;9une

* Nofiuneo.Comunitoteo internsfionold

Astizi, Moric Si Ionut sunt reporteri. Eidiscutd cu ghidul muzeului de istorie din locolitote.

lonuf.GhiduL

Maria. Domnule profesor, am vrea sd aflem daca poporulSi naliunea inseamnd acelagi lucru.

Ghidul: ASa cum ne aratd izvoarele istorice din acest muzeu,poporul roman s-a formatintr-un timp indelungat, inurma convieluirii dacilor cu romani in acest spatiude la Dunere, Marea Neagra gi Munlii Carpati,folosind o limbd noue, limba romand, $i adoptandcregtinismul ca religie.9i cand a apSrut natiunea?Natiunea a apiirut mult mai terziu, in urmaintensificdrii lupiei poporului roman pentru unitateanationale. Amintim in acest sens revoluliile de Ia1821 9i de la 1848, Unirea Moldovei cu TaraRomAnescd in 1859 9i anul '1918 care marcheazedesevar$irea statului nalional unitar roman.

.

inleleg ca natiunea reprezinti o mai bunb Si mairecentd formd de otganizate a poporului.Da. intei a aperut poporul 9i mai rziu, natiunea.Trebuie se subliniem cd unitatea de teritoriu. de Iimbe9i de credinld au contribuit la formarea gi consoli-darea natiunii romane.Natiunea este tot una cu nationalitatea?in Romania existA mai multe grupuriale minoritelilornationale (maghiari, germani q.a.) sau nationalitdtjcare convieluiesc impreund cu romanii. Membriiacestor grupuri sunt cetdteni romani, se bucure detoate drepturile 9i au indatoriri fat6 de lara in caretrdiesc.Pot spune cd eu sunt cetetean roman de nationa-Iitate romanSllareu suntcetdtean roman de nalionalitate german6!Vd mullum jm!

47

'i*i'

,,Cregtinismul a pidstratunitatea noastre ca neam, afo s6nca de care s-au izbitndvdlirile strdine."

lMihaiEminescu

Maria.

GhiduL

lonutGhidul:

Maria:

lonuf.

Vocabularnatiunea romana este o gruparede oameni mult mai mare decatcomunitata locale: este ocomunitate ai caaei membri au unteritoriu comun, o limbe, o istorjeSi o cultlra.comune Si sunt unilip.in aceleagi obice;uri de vial5,prin acelagi mod de a gAndi.

,,pe teritoflul pa trie inoastre, aldturi de iomAniIratesc gi alie nalionaljtAt;lmaghiarS, germand, sarb;erc. Statul recunoaste sig-aranteaza drepturjle minori-talrtor natjonale..'

"ff:t: ne veFif;,-dm. sd oplicdm:iL,

"'," *;'#J'lili fiiilJffi j:f l#::J,; .un t ei?,4"ni o"

p1;;,'":1gf,4;+1#kl?ii;flii*;l"T"t:lff

' 'J,"ii:,Jl';irii :i"1[ ff:l;;l'e mporranra zi,ei deDe ce este nevoie deo cornunifste

rnrernofionoldZ

i,i,tJ .::l:,;1:" j:gte rnuite state, pra nera noasrri esteconstituita dini.-o sing"ra rr"u, ; .#'' prdnela noastra esledre ue rezotvat nr^ht6h^,^ -._. lr.n,tate internalionala careffi ';fi., J#:,:'j::f '"6 ;#;#'. 55 "llTff :',T:,i#:'"'" u:fl:,Ti,:,:: :q::, :r. ffi# ;,ffi:fil::l

","

J,", J:,:{x, :,x;Ii I il;3 ::1x;,j;l illii u"ln

" ",. ",,,

:l1i:,.i:Xl:*y^.:y,1*"("r:i,ilr..creatdinie453:;:,:':ffiJTi:1,:"j:i:t | 1;!;i; ffiii. ;[il:iH[:o. N u rcuprinde

; ""6;;#;::,: ;ll,.i #fliff

',".liji;mondial.

TI

I

(Constitulia Rom6niei, articolul 6)

OMSOrganizalia Mondiald a SEndtelij FAOOrganizalja Natiunilor Unirrpentru Alimentalje si eqricuiiJr,i

. roii

ONUOrganizatia Naliunilor Unite

UNICEFFondul lntemational de

Ajutorare a CopijlorUNESCO

Organ jzalia Natiun jlor unirepentru Educalie, gtiinld gi Cuiiure

ifFl

ffi48

. Consiliul Europei a fost infiintat in 1949,din zece state europene. Astazi cuprindemajolitatea liirilor europene care s-au angajat sdrespecte principiile democratiej 9i drepturjleomului. Sediul seu este la Strasbourg, in Franla.Romania a devenit membrd a C.E. in 1993. C.E.a adoptat Conventia Europeand a DrepturilorOmului. La Strasbourg functioneaze Curtea

- Drepturilor Omului. Acestui for i se adreseazd toti

- cei ale ceror drepturi au fost incdlcate gi care nuau putut rezolva nedreptdlile in tdriie lrr,

Uniuneo EuropeondUniunea Europeane este o asociere de

state europene care urmdresc aceleagi scopuri,ale cooperdrii:

. in 1957, gase lSri europene (Belgia,Germania, Franla, ltalia, Luxemburg qi Olanda)au format o uniune de gase t6ri: ComunitateaEuropeanA.

. in 1973 Ia Comunitatea Europeane ader6Danemarca, lrlanda gi l\,4area Britanie;in 1981 sealiiture Grecia; in 1986: Spania Si portugalia.

.ln 1993 Comunitatea Europeand a devenitUniunea Europeand.

. in 1995 la U.E. adere Austria, Finlanda $iSuedia, iar in 2004 adere incd .10 state: Cipru,lvlalta, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, polonia,Slovenia, Slovacia, Ungaria.

.ln prezent. Uniunea Europeane cuprinde2+de state. Tara noastr5 9i Butgaria sunt in cursde aderare.

Sediul U.E. este oragul Bruxelles din Belgia.Drapelul albastru cu 12 stele galbene a fost

drapelul Comunitblii Europene. El a devenit 9idrapelul Uniunii Europene, adoptat de ConsiliulEuropei.

Privind drapelul Uniunii Europene, observAmce pe fondul albastru care sjmbolizeazd armonia,intelegerea 9i pacea, stelele, in numer constantde 12, reprezintd popoarele Europei. Stelele suntdispuse intr-un cerc, simbol at unitetii, precumorele pe cadranul unui ceas.

Strasbourg

49

lmnul Uniunii EuropeneOda bucuriei

Slavd tie stea cura6Voie bune pe pemenlAstdzi te simlim aproape,Sol din raica soare sfent.Vraja ta aduce iardgiPe popor lengd poporToli pe lume frati noi suntem.CAnd apari ugoard-n zbor

Vocabulardemocralie: treburile tdriisunt conduse de repzenlaliiale$i ai poporului, in lrmatunor alegerilibere

Cine a avut noroculDe prieteni buni sid dea,Cine Qtie ce-i iubireaLengd noicanand sd stea.Fericit un suflet drag tePoate face pe pdment.Cine n-a simlit iubireaPlece dintre noi pangand_Compozitor Ludvig van BeethovenVersuri de Friedrich Schiller

pe care

@U,

rlif(.-

. Organizati cercuri de lectu16 pentru cunoagtereapaginilor de aur din literatura europeana pentru copii.

I Dramatizali fragmente din aceste pagini t;terare.l\ . Organizatiaudilii muzicale din tezauruipopoarclor vecine.,l ..,Apelali la filme documentare in scopul cunoagterii{) reliefului gi bogaliilor larilor vecine. obiceiurilor. "ndeletaic;ilor,;r -

asemdnarilor de datini gi obiceiuri.ln cadrul unor proiecte comune privind eoucatia. siabiliti

'--,' relatii de parteneriat cu gcoli din tarile U.E. pe teme: ,,Ferestre,rh spre prietenie'. .Jocul ldrd honlier1 , ..Un singur grai _ altt pieteniei . .copibria intr-o EuropA unia.

. urgantzali acliuni de popularizare a tradjtiilor gi obiceiurile! noastre pfln:', -cirli create de voi despre comunitatea locali gi

\ nalionale. Redactati informatiile in limba rom6nri gi intr_olimbe de circulatie internationa16; insotili texiele dedesene proprii;

-albume 9i filme despre meleagurile Si tradiliile romanesti;-obiecte specifice realizate de voi: cusaturi, modelaje,impletituri, cioplituri;

-culegeri de creatii locale: vechi cantece populare,povegti, ghicitori, proverbe;

-organizati excursiile prieteniei 9i valorjficati experientadobandite;

-redati in revista gcolji gi a clasei preocupdrile voastreprivind

,,Copildria intr-o Europa unitd,,.50

Ludvig van Beethoven

Reccpitulore

ComunitateoCONCURS

corect.. incercuiti respunsul

:;

Yq-,..-L" 1

@?,

qlo UndeEi ridicau oameniia$ezdrile, din cele mai vechitimpuri?

aii-n munl(o) pe veite rauritorc. licdmpie /l

!2 . Toli locuitorii uneiagezdri formeaza:

Oo comunitate localdb. un judet c. o institutie

6sub nuEurope

Iry5Z

. Uniunea Europeanemele de Comunitateaand a luat fiinte in anul

1959 'OOO

$

es.,. r--------.-..'"Yii.""'b",T:.*

c "htutp,:h:io;;t

:'"-;"*'"*n"1".,i*'^",", qdnu IXtJlii""'a

*-

Ca'cuinvecinbm?

t"-care popor ne

@ungurii b. franceziic. spaniolii

7. Drapelul UniuniiEuropene are:a. trei culori b. doud culori

O culoarea albastrecu 12 stele galbene

51

1 r. n;spunceli ta intrebiiri:a. uum se numegte localitatea voastra?u.

^r-are sUnt jnstitulijle mai imorc De cine sunt coni;"; ffJ'itli':1':-d'n lo-calitatea voastra?rtle comunitdtji locale?

E+srl,lgqq! s. - lq, tntr"b"l."; e. _ t. ao,ra intr"Ml; i.e- ra rret i*reoeri2. Completali enunturite;a Noi facem parte din poporrf..v. audllloglt poporului nostru sunt.

.u. rn lara noastrd. aldturi de romeni treiesc si...ComDleleaza corectj S. - un enunt; B. _ doub e1rnlun, f.e. _trui"nrn1r.i.

Qlmr:*',"'q4,'*lii:"",;ff "ff *:fi jj:;:ffi,"T,

4. Realizali corespondente ir'r

. mersul cu colinduJ rtre obiceiuri si evenimenre, numer,2. rogjtur oudror

r' -'-"xrrcrr'e' numerotarllcorespunzdtor'

3 cufundatul pruncului in apa din cristernild ! crdciun4. bocitut I inmorm6ntare5. scoaterea crucii din apd f Botez6. lustruirea ghetulelor I Nlos Nicolae

E Boboteazdlqe!'E

Unitatea

Societate si stat5

* Organizarea statale a societ6lii. lnstitutiiledemocratice ale statului roman. Simboluri ale statului rombn

l

1

* Orgonizarea societdtii. Stotul- Am aflqt cine exercird outoritoteo gi conduce

activitcteoln fomilie,ln closd,tntr-o comunitote locald.- Sd vedem ce esfe statul gi cum organizeozd el

octivitoted societdtii.

De ce ou simtit oomenii nevoio de a seorganizo?

Din cele mai vechi timpuri, oamenii de pe acestemeleaguri nu au trdit izolati. Ei au desfegurat activiteji comune$i gi-au ales conducetori. Au creat legi care se-i apere der5ufdcdtori gi au infiinlat armate ca se-Si apere granilele.Organizandu-se toi mai bine, oamenii au constituit un stat.

Pe teritoriul locuit de romani, statula ap5rutdin cele maivechitimpuri. Primul stat a fost cel constituit de regele dacilor, Burebista.

N,4ulti ani la rand, istoria vorbe$te despre statelelTransilvania, Tara Romaneasc5, l\4oldova $i Dobrogea.

in 1601, sub conducerea domnitorului Mihai Viteazul s-aconstituii, pentru scurt timp, un stat unitar, format dinTransilvania, l\iloldova gi Tara RomdneascS. in 1859 s-au unitMoldova cu Tara Romaneascd, constituind statul care aveasd se numeascd Romdnia. in 1918 se desevar$egte statulnalional unitar romen.

Ce rol ore stotul?un monarh (rege) S esre monarhie)IaIUt DOaIe Tt COnOUS Oeaun preqedinte $i este republica

Statulvegheazd la pastrarea ordinii publice, apara drepturilecet6tenilor, urmdre$te dezvoltarea economlce, a invdtamantului,a sdnatdlii, apdrd granitele Ierii, prin anumite institutii create Si pebaza unor legi, principala lege fiind constitulia.

Cefel de stot este Romdnio?Romania este un stateuropean, cu un terjioriu de238 391 km,

$i cu o populatie de peste 22 milioane de locuitori. Romaniaeste o republicd.

,,Romania este stat national, suveran gi independent,u n itar g i i nd i vizi bil." (art. 1, Constitulia Romaniei)

,Forma de guverndma este republica."(art. 2, Consutulla Romaniei)

,,Statul are ca fundament unitatea poporului romen!"(art. 4, Constitulia Romanlei)

. Explicalicum arfiviata unei societAliin care nu arexistaconducere gi organizare.

54

Vocabular

societater totalitatea oame-nilor care trAiesc laolaltS, legaliprin anumite relatii

stat: totalilatea institutiilor cuajutorul cdrora este asigurataconducerea Si organizateasocietalii ink-un te toriu deli-miiat de granita

stat unitan avAnd o condu-cerc unicd

indivizibil: al carui teritoriu nupoate fi divizat {impd4it)forma de guvernAment:modl1lde organizare a puteriistatului:

. monarhiei

. republice.

stotului* Institutiile democroticesle romon

Culn este orgdnizot stotul2Care sunt cele ttei puteri ole sfofului2

-i Constitutia Romaniei este legeagaranteazd drepturile cetdlenilor.

fundamentale care prevede organizarea statului 9iFiecare cetetean are indatorirea de a respecta Constitutia gi legile t6rii.

Cele trei puteri ale statului sunt:

Puterea executiva(care asigurd

aplicarea legilor)vF"'**-l

.Aceste puteri actjoneaze independent, astfel puterea se imparte.Stotul romdn este un stat democrotic

-.

ln statul democrat puterea politic5 este exercitate pe o perioadd de timp limitate, decdtre reprezentanlii alegi ai poporului, in urma unor alegeri libere.

Fiind un stat democratic, in Romania, poporul este suveran. El igi alege, prin vot liber,reprezentanlii.

Organul reprezentativ suprem al poporului este parlamentul.

Puterea legislativd(care de legile)

PARLAMENTUL

Puterea judecitoreasca(care sanctioneazdincdlcarea legilor)

JUSTITIA

! lll-f

jt!;{t

Palatul Parlamentului

.

Parlamentuleste ales prin votullJber al cetdlenilor gi controleazdactivitatea pregedintelui, a guvernuluiSr a institutiilor iudecetoresti

Tot prin vot liber este ales sipregedintele republicii. preqedintelLeste Seful statului.

Principalele instjtulii ale statuluisunt: Pa rlamentu I, pre$edintia,Guvernut, institutiile judecdtore$ti.

ln comune gi orage se aleoprjmarul gi consilii locale carJrezolva treburile locale.

Sediulcuvernului

Pa latu I Jusliliei

Dezbateli tema, pornind de la urmatoareleintrebdri:

'l. Ce fel de stat este Romania?2. Care sunt principalele institulii ale siatului

roman? Ce atributii au ele?3. Ce credeti cd s-ar intampla dace treburile tdrii

ar fi conduse de o singura persoand?4. Ce insusiri credeti cA trebuie sd dovedeasci

persoanele alese pent.u a conduce?5. De ce trebuie sd invdlem sa respectem de mici

regulile grupurilor din care facem parte? Ce asemAndrigi ce deosebiri credell c; exist5 intre regulile grupului gilegiie societelii?

6. Credeli cb ar fi posibile o societate fAre legi?7- Ce este Constitutia?8. Ce indaiorire au cetdtenii fald de Constitulie gi

de celelalte legi ale t5rii?

stotuluiAjutati urmetoarele persoane sd stabi-

leascd instituliile de care au nevoie:. Locuim in Bucuregti, sectorul 4. Vecinii

nogtri au un bebelu$. Unde va fi el declarat defericitul tati? Ce act va primi?

la pogta I : la primeria capitalei f:la primrria sectorului 4 I..Ana are gase ani. Care este institulja cAreia

trebuie sd i se adreseze pdrinlii pentru ca Ana sdinvete carte? Ce documente sunt necesare? Dece?

primdriei [ ; gcolii f ; potiliei !.. Bunicul lui Florin locuie$te in comuna

lndependenta. Nigte reufdcatori i-au furat calul?Cui trebuie sA se adreseze?

gcolii I ; politiei f ; spitalului I.. Presupunelicii alivrea sd fitiales primarul

copiilor din localitatea voastrS. Prezeniali un pro-gram realist de lucru, in fala aiegetorilor, astfelincat se-i convingeti se vA aleagd.

Cetdlen ii i9i exprime liberopiniile fatd de cei aleqi sa-ireprezinte.

Suntem persoane importante!

Repartizati roluri