Dezvoltarea economoica si protectia mediului ambiant
Studiu de caz - Petrom
Aspecte privind relatia dezvoltare economica – protectia mediului
Civilizatia industriala – al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim – a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungându-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Atât timp cât civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gândire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru câstiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare al civilizatiei noastre. Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, cât si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt indisolubil legate, primul reprezentând locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului. In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume cât mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gândi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:
nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pânzei freatice;
consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;
agricultura – datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice – a devenit, pe lânga consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;
industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti.
Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte:
biologic – infestarea cu substante nocive s.a.; estetic – degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;
functional – afectarea factorilor de mediu.
in aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii. Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gândirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamânt. Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si constrângerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice. Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, când prezentul este sigur, oamenii, isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordând problemelor de mediu importanta cuvenita. Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate – care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale – nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de dorit. Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate, progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin:
defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana);
utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate;
activitati industriale puternic poluante s.a.
Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducând atât la masiva poluare a factorilor de mediu, cât si la disparitia unor specii de plante si animale. Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate – progres atât din partea de cerere cât si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce – cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila. In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte când este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie evitate atât industriile puternic poluante, cât si agricultura extensiva in care sunt utilizate fara discernamânt diferite substante toxice – pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice – pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres social si economic.
Dezvoltarea durabilă
În anii `80 au devenit din ce în ce mai evidente schimbările majore ale mediului, schimbări care surveneau într-un mod cât se poate de neaşteptat, fiind în mare parte neprevăzute de specialişti. Odată cu apariţia acestor modificări, populaţia a devenit din ce în ce mai conştientă de prezenţa unor elemente de risc, care puteau afecta continuitatea în bune condiţii a umanităţii . Pentru a nu se ajunge la o situaţie de criză, organizaţiile mondiale din domeniul protecţiei mediului au propus schimbări fundamentale în stilul de viaţă al populaţiei, rezultatele concretizându-se în apariţia unui nou concept, şi anume “dezvoltarea durabilă” sau “durabilitatea”.Acest concept este unul complex şi intens contestat la nivel internaţional, fiind menţionat pentru prima dată în anii `80, iniţial ca mod de abordare a dezvoltării economice în scopul reducerii cât mai ample a degradării mediului înconjurător, fiind ulterior integrat în “mişcarea ecologistă” de protejare a mediului natural al planetei . Conceptul a început să fie tratat într-un sens mai larg în anul 1987, odată cu publicarea raportului “Our Common Future”, de către Comisia Mondială a Mediului şi Dezvoltării, raport cunoscut mai mult sub numele de “Raportul Brundtland” (în cadrul acestui raport au fost stabilite principiile şi legile dezvoltării durabile grupate în 5 categorii: conservarea mediului natural, protecţia bio-
diversităţii şi a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaţiile viitoare, eliminarea disparităţilor economice mondiale). La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiţii ale dezvoltării durabile, şase dintre acestea fiind menţionate în Raportul „Our Common Future”, cea mai completă dintre acestea definind dezvoltarea durabilă ca „o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Brundtland, 1987). În cea mai mare parte, conceptul formulează doar finalitatea spre care trebuie să tindă, modul de acţiune fiind prezentat doar la modul general, lăsând loc diferitelor interpretări şi deschizând calea către noi abordări şi studii. Ideea de bază care emană din acest raport este avertismentul autorilor cu privire la limitele pe care le au modelele actuale de dezvoltare. Noţiunea de durabilitate a căpătat înţelesuri multiple şi datorită pătrunderii în sfera de preocupări a economiştilor, ecologiştilor, sociologilor, arhitecţilor, parlamentarilor, organelor locale, organismelor internaţionale .Concluziile Raportului BrundtlandA. Către o creştere economică calitativăRaportul Brundtland recomandă o nouă abordare dezvoltării economice: problemele sărăciei şi sub-dezvoltării nu pot fi remediate fără a se implementa un nou concept de creştere, în care statele dezvoltate să joace un rol cheie. Echilibrul dintre creşterea economică şi mediul natural trebuie astfel menţinut încât resursele naturale să poată susţine creşterea pe o perioadă lungă de timp. Raportul subliniază revitalizarea (impulsionarea) creşterii economice în statele dezvoltate, punând accent pe aspectele calitative ale acesteia. Creşterea trebuie astfel implementată încât să presupună un nivel scăzut de consum al energiei, o satisfacere mai bună a nevoilor de bază în ţările în curs de dezvoltare (nevoia de curent electric, apă curentă, igienă şi îmbunătăţirea sănătăţii publice).B. Aspecte tehniceNecesitatea creării de comisii şi direcţii ale organismelor publice care să preia diferite sectoare strategice atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cum ar fi populaţia şi forţa de muncă, producţia alimentelor, securitatea, energia etc. Spre exemplu, raportul comisiei WCED World Commission on Environment and Development recomandă stoparea creşterii populaţiei, în special în ţările lumii a III-a, unde, datorită supraaglomerării oraşelor, probleme ca accesul la apa potabilă şi lipsa locuinţelor s-au acutizat. Populaţia trebuie informată şi făcută să înţeleagă că necesităţile lor trebuie să se adapteze limitelor naturale, deci sistemul nevoilor trebuie adaptat resurselor naturale. Tot astfel, pentru a putea păstra mediul natural, va fi nevoie să căutăm şi să dezvoltăm noi metode de producţie (atât în industrie, cât şi în agricultură), precum şi noi metode şi surse de producere a energiei. Astfel, alegerea tehnologiei, cât şi controlul strict al factorilor cu risc de poluare şi risipă reprezintă, de asemenea, subiecte centrale ale metodei de dezvoltare durabilă. Crearea de organisme internaţionale care să se implice direct în implementarea acestui nou proiect este necesară, deoarece deciziile câtorva guverne nu pot avea un succes deplin în condiţiile în care globalizarea a cuprins întreaga viaţă economico-socială.Ulterior, în anul 1992, în cadrul Summit-ului Pământului („Rio Earth”), conceptul apare din
ce în ce mai prezent în cadrul a două documente: „Agenda 21” şi „Declaraţia de la Rio”. Summit-ului Pământului („Rio Earth”) desfăşurat la Rio de Janeiro a reprezentat o conferinţă mondială fără precedent în istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, datorită numărului mare de participanţi şi a temelor abordate. Mesajul acestui Summit a constat în ideea că doar modificarea atitudinii şi a comportamentului întregii lumi va putea aduce schimbările dorite în profunda criză dintre natură şi om. Mesajul reflectă complexitatea problemelor cu care se confruntă umanitatea: sărăcia, consumul excesiv de resurse, poluarea etc.
PETROM
Membru OMV GrupOMV Petrom S.A. este cea mai importantă companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie .Compania deține aproximativ 550 de benzinării numai în România [3] . , de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia [4] . Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009,[5] iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro [6]
În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.
In 1998 a fost semnată asocierea dintre PETROM şi ELF AQUITAINE, precum şi contractul de concesionare referitor la explorarea şi exploatarea în comun a Blocului Neptun din Marea Neagră.Au fost elaborate şi aprobate standardele de firmă, concomitent cu lansarea pe piaţă a: benzinei Super Plus etilata, benzinei Super Plus fără Plumb.
În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.
În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.
În anul 2002 se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiții depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD( Banca Europeana pentru restrictie si Dezvoltare) pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare
Pe data de 23 iulie 2004, OMV Austria, a achiziționat 51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane
Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.
În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare și al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante și locuri de joacă pentru copii. De asemenea, stațiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea mașinilor, verificarea presiunii roților și spălarea parbrizelor.
În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de euro..
În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce privește producerea de electricitate prin achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obținute toate autorizațiile, cu o capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom va construi și opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producție la jumătatea anului 2011. [9].
Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.
Petrom aspect financiare
Structura acţionariatului Petrom este următoarea:-51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)-20,64% Ministerul Economiei-20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist)-2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare)-6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate)
Programul amplu investitional derulat de catre OMV-Petrom a adus in ultimii 4 ani o crestere a imobilizarilor corporale cu apx. 78%, in timp ce activele imobilizate au crescut cu
62%. Activele circulante au avut evolutii oscilante, atat stocurile cat si creantele fiind direct legate de pretul titeiului pe piata internationala.
Cifra de afaceri a companiei a avut o evolutie oscilanta incepand cu anul 2006, fiind in mod direct influentata de evolutia cotatiei titeiului pe piata internationala. Rezultatul din exploatare in anul 2008 a fost puternic afectat de nivelul provizioanelor constituite, pentru ca in anul 2009, cand cifra de afaceri a scazut simtitor, rezultatul din exploatare sa fie imbunatatit cu venituri provenite din anularea de provizioane. In anul 2010 compania a reusit sa isi creasca cifra de afaceri cu 8.7% fata de 2009, cresterea fiind in special pe activitatea comerciala. Diminuarea costurilor cu materia prima a determinat obtinerea unui profit din exploatare in 2010 in crestere cu peste 160% fata de anul precedent, fiind de altfel cel mai ridicat profit operational realizat de la privatizare. Rezultatul financiar a influentat negativ profitul companiei, fiind primul an in care compania nu reuseste obtinerea unui rezultat favorbail din operatiunile financiare.
In primul trimestru din 2011, la nivel consolidat putem observa o crestere destul de insemnata a veniturilor din vanzari, marja bruta obtinuta fiind de 37.6% fata de 36.3% in primul trimestru din 2010. Marja neta determinata ca si raport intre profitul net si veniturile din vanzari s-a diminuat ,in primul trimestru din 2011 pana la nivelul de 16.9%, in perioada similara aferenta anului 2010 fiind de 20.5%.. Profitul inainte de dobanzi si impozitare (EBIT) s-a mentinut pe o tendinta ascendenta, cresterea consemnata fata de primul trimestru din 2011 fiind de peste 25%. Rezultatul net pe actiune a fost mai ridicat cu 0.0006 lei, iar anualizat luand in calcul ultimele 4 trimestre acesta a atins valoarea de 0.0395 lei, fiind cel mai ridicat din ultimii 3 ani.
Rezultatul global total conform IFRS pentru primul trimestru din 2011 a fost mai redus cu 193.54 milioane lei, datorita pierderilor (deocamdata nerealizate) din reevaluarea instrumentelor de acoperire a riscului in cuantum de 375.52 milioane lei. Urmarind evolutia indicatorului EBITDA (castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare))raportat la cifra de afaceri neta, putem observa ca programele de restructurare si eficientizare a activitatii confirma valida politica dusa de entitate in decursul ultimilor ani. Astfel valoarea acestui indicator a atins cea mai ridicata valoare din ultimii 5 ani analizati, depasind pragul de 30%.
In ceea ce priveste investitiile, Petrom a reinvestit profitul operational in productia romaneasca de titei si gaze, care inlocuieste importuri. In medie , Petrom a investit peste 1 miliard EUR pe an. Aproape intreg profitul operational a fost reinvestit in Romania. Nivelul actual de productie anuala inlocuieste importuri de energie in valoare de ~4 mld EUR/an.
Petrom este un pilon de stabilitate – cel mai mare angajator privat si contribuabil la bugetul de stat. Indirect , asigura de doua ori mai multe locuri de munca decat numarul propriu de angajati. Echivalentul a ~11% din veniturile anuale la bugetul de stat neconsolidat
reprezinta contributia companiei Petrom , care , de asemenea are efecte indirecte suplimentare semnificative la nivelul intregii economii.
Dezvoltarea Durabila in cadrul Petrom
Petrom a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani o adevărată cultură a responsabilității faţă de mediu și faţă de societatea în care activăm. Când Petrom s-a alăturat Grupului OMV, în 2004, managementul a luat decizia de a formaliza eforturile în acest domeniu. Principiile-cheie ale sustenabilității Petrom au fost încorporate și asimilate treptat în strategia de business și în organizație. In 2012 compania si-a reafirmat angajamentul în acest demers comun pentru sustenabilitate în cadrul conceptului de „Resourcefulness. ” Conceptul nostru de dezvoltare durabilă:
„Resourcefulness”
„Resourcefulness” înseamnă obţinerea unei cresteri profitabile in mod durabil si responsabil. Aceasta ne ajută ca, pe termen lung, să creăm situaţii de câștig reciproc pentru companie, societate și mediu, pentru că obiectivul nostru este să asigurăm energia necesară atât generațiilor prezente, cât și celor viitoare. Din poziția de cel mai mare producător de petrol și gaze din sud-estul Europei, Petrom se confruntă cu provocări majore. În contextul unei creșteri constante a cererii de energie la nivel mondial, resursele naturale se diminuează. În plus, devin tot mai importante preocupările legate de furnizarea de energie la preţuri accesibile, dar și cele legate de schimbările climatice.
Comportamentul responsabil, gestionarea atentă a resurselor și investiţiile în inovaţie reprezintă principiile de bază care ne ghidează conduita. De aceea, „atitudinea responsabilă faţă de resurse” este un principiu de bază în activitatea noastră. Lansat în 2011, conceptul de „Resourcefulness” al Grupului se bazează pe angajamentul și efortul nostru de a pune sustenabilitatea chiar în centrul activităţilor noastre. Este abordarea noastră de a implementa iniţiative în domenii precum managementul mediului, noi surse de energie, educaţie și dezvoltare, sănătate, securitate, diversitate, etică în afaceri, drepturile omului, angajamentul părților interesate și al comunităţii într-o singură strategie holistică.Din această perspectivă, anul 2012 este pentru Petrom un nou început, ducem „Resourcefulness” la următorul nivel, concentrându-ne pe rezultate tangibile în trei domenii cheie: “Eco-eficienta”, “Eco-inovatie” si “Educatie pentru dezvoltare”.
Eco-eficienta-angajamentul pentru managementul mediului inconjurator
Avem o responsabilitate deosebită, deoarece lucrăm cu resurse naturale limitate. Actionam cat mai eficient si sigur posibil si ne asumam cele mai bune practici și procese de mediu.
Deoarece gazele naturale sunt cel mai curat combustibil fosil, ne vom concentra și mai mult pe utilizarea acestora în generarea de electricitate.
În cadrul eforturilor noastre privind Eco-eficienta, punem un accent deosebit pe gestionarea emisiilor de CO 2 si a apei. Avem o serie de proiecte în derulare, care abordează impactul nostru asupra mediului. De exemplu, compania Petrom a investit aproximativ 530 mil. euro în centrala electrică de la Brazi. Cu o capacitate de 860 MW, centrala este una dintre cele mai mari centrale cu ciclu combinat din estul Europei și poate furniza până la 8-9% din necesarul de electricitate al României –suficient cat sa acopere consumul de electricitate al Bucureștiului. Centrala dispune de tehnologie de ultimă generaţie, este de doua ori mai eficienta decat media sectorului si contribuie la reducerea emisiilor.
Eco-inovaţie – angajamentul nostru pentru noi energii
Eco-inovaţia are potenţialul de a oferi alternative valoroase la combustibilii fosili tradiţionali, reducând în același timp emisiile de CO 2. În cadrul Petrom, susţinem angajamentul asumat de Grupul OMV în ceea ce privește Eco-inovaţia, în special în manipularea și transportul gazelor.În cadrul Grupului, Petrom explorează modalitati noi si mai eficiente de uitilizare a expertizei pe care o avem în domeniul energetic pentru a aduce inovații, în special în cazul surselor de energie alternativă, cu accent deosebit pe biocombustibili de generaţia a doua, pentru a putea susţine dezvoltarea pe termen lung a companiei. Inovaţia și expertiza sunt împărtășite în întregul grup OMV, pentru a identifica alternative valoroase la combustibilii fosili tradiţionali și soluţii noi în domeniul mobilităţii.
Deprinderi pentru a reuși – educație pentru dezvoltare
Încurajăm și promovăm competenţele de care au nevoie oamenii pentru a reuși. Acest lucru este valabil nu doar pentru cei aproximativ 21.600 de angajaţi ai noștri, ci și pentru părţile interesate. Ne concentrăm în primul rând pe investiţiile destinate dezvoltării economice a comunităţilor în care operăm prin intermediul cursurilor de formare profesională, sprijinirea forţei de muncă de la nivel local și dezvoltarea furnizorilor locali. Susţinem educația în comunitățile în care operăm, dar și educaţia în domeniul energiei și antreprenoriatului.Una dintre inițiativele noastre în 2012 a fost sprijinul acordat pentru organizarea unui Târg de Locuri de Muncă în Pitești, care a adus laolaltă în jur de 400 de foști angajaţi și 40 de subcontractori dornici să își extindă numărul de angajați. De asemenea, un centru de formare profesională dedicat angajaților Petrom va incepe sa functioneze pana la finalul anului 2013. Noul centru va oferi cursuri de înaltă calitate pentru dezvoltarea continuă a angajaţilor noștri, cu accent clar pe programe care indeplinesc nevoile specifice ale fortei de muncă în domeniul de petrol și gaze. Aceste programe vor ţine cont de cele mai recente inovaţii, căutând în același timp să integreze noi tehnologii pentru a ne asigura că oamenii noștri cunosc cele mai bune practici internaţionale.
Etica în afaceri și guvernanţa
Încrederea și integritatea constituie fundamentul uturor activităţilor noastre corporative. Angajaţii noștri au obligaţia să adopte o atitudine etică și responsabila, toate activitatile lor trebuind sa fie caracterizate de cinste, transparenţă și integritate. Procedurile de guvernanţă decurg din Codul de etică în afaceri, care cuprinde reguli clare privind conflictele de interese , cadourile si ospitalitatea, precum și evaluarea terţilor. Sistemul privind conformitatea și procesele aferente ajută la asigurarea respectării reglementărilor noastre. Comportamentul loial faţă de părţile interesate sporește substanţial reputaţia de bun angajator și partener de afaceri.
Petrom a adoptat Codul de Conduită al OMV, aderând astfel la principiile UNGC. Alături de Codul de Conduită în Afaceri, UNGC reprezintă un cadru de acţiune, atât pentru angajaţi, cât și pentru furnizori. Pe lângă cursurile de formare, dezvoltăm programe anuale de comunicare privind conformitatea. Din 2012, aceste programe includ evenimente profesionale dedicate conformităţii („Zilele Conformităţii”), care demonstrează abordarea noastră faţă de conformitate, subliniaza beneficiile unei activitati cu conduita conformă și încurajează comportamentul conform al angajaţilor.
Petrom a preluat majoritatea activelor sale de la industria petrolieră de stat care a operat în România timp de mai mult de 50 ani într-un cadru legal care, cel puțin în perioada regimului comunist, se preocupa prea puțin de problemele legate de protecția mediului. Chiar dacă în ultima vreme Petrom a efectuat investiții semnificative pentru îmbunătățirea activității sale, poluarea istorică rămâne dificil de cuantificat și de remediat, mai ales datorită faptului că activitatea Petrom se desfășoară pe mii de amplasamente răspândite în întreaga țară.Situația Petrom privind protecția mediului a fost evaluată de trei consultanți de renume pe plan internațional: Dames & Moore în 1999, Nexant în 2001 și URS Corporation în 2003. în rapoartele lor, toți cei trei consultanți au subliniat faptul că răspunderile asociate cu contaminările istorice sunt extrem de dificil de evaluat. Raportul URS Corporation prevede printre altele ca:-problemele privind solul şi pânza freatică sunt tipice pentru societăţile de explorare, rafinare, transport şi distribuţie a petrolului şi se referă în principal la pierderile şi/sau scurgerile de ţiţei şi produse petroliere. Scurgerile şi pierderile pot apărea din conducte învechite sau prost întreţinute, rezervoare de depozitare sau instalaţii de prelucrare şi pot duce la contaminarea solului şi a pânzei freatice de sub aceste instalaţii cu hidrocarburi şi alte substanţe. Contaminarea poate migra de pe obiectiv prin apele subterane care pot avea un impact în afara limitelor obiectivului.-chiar şi în cazul rafinăriilor pentru care s-au efectuat o serie de evaluări, nu există evaluări consistente privind amploarea contaminării, necesitatea de a efectua lucrări de remediere în conformitate cu reglementările şi privind costurile de curăţare.
Pentru toate acestea, Petrom trebuie sa isi asume raspunderi de mediu, pentru ca statul isi asuma raspunderi de mediu doar pentru poluarea dinainte de privatizare, deci in
cazul in care Petrom nu desfiinteaza anumite statii si cladiri care polueaza este obligat sa plateasca amenzi.
Abordarea aspectelor de mediu
Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operaţiunilor sale asupra mediului, prin reducerea deşeurilor, a emisiilor şi evacuărilor în atmosferă şi prin utilizarea eficientă a energiei. Anul 2009 a reprezentat un progres major în clarificarea, consolidarea şi alinierea proceselor şi cerinţelor pe care le aplică în Petrom faţă de Reglementările Grupului OMV.
Toate activităţile cu relevanţă de mediu sunt conduse conform politicii HSE Petrom. Această politică exprimă angajamentul lor pentru reducerea impactului asupra mediului, îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu şi o dezvoltare durabilă, prin participarea la măsurile de protecţie a climei. Reglementările de management al mediului în Petrom au fost aliniate cu cerinţele Grupului OMV şi constituie cadrul general pentru îmbunătăţire continuă, cu scopul de a se asigura că toate activităţile lor se conformează unor standarde ridicate de mediu.
Strategia de restructurare şi modernizare Petrom include şi implementarea unor tehnologii care să asigure protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor tehnologice şi a necesarului de personal, în scopul măririi rentabilităţii, precum şi realizarea unor condiţii mai bune de muncă pentru personalul societăţii si protectia mediului.
În cadrul acestei strategii, un loc important îl ocupă programul de redimensionare a instalatiilor existente, avand in vedere reducerea cantitatilor de titei si gaze extrase.
Scaderea cantitatii de gaze extrase a determinat si redimensionarea statiilor de comprimare gaze. In aceste conditii, in urma cu cativa ani, au fost efectuate lucrari de modernizare a statiei de comprimare Moinesti, prin inlocuirea compresoarelor existente cu compresoare moderne, dimensionate corespunzator cantitatii de gaze transportate. Suprafata ocupata de instalatiile de comprimare active s-a redus semnificativ.
Dupa ce au fost puse in functiune statii modernizate, instalatiile existente au ramas neutilizate. In aceste conditii este necesara dezafectarea instalatiilor si constructiilor existente care au fost scoase din functiune.
MASURI PE CARE PETROM ISI PROPUNE SA LE RESPECTE:
Autoritatea de mediu poate impune instituirea unui program de monitorizare sau trecerea la masuri concrete pentru diminuarea gradului de poluare a solului, pe baza unor studii de specialitate intocmite de societati autorizate, conform reglementarilor legale.
PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE
In perioada de executie a operatiunilor de dezafectare a unei zone poluate, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa incheierea lucrarilor si reabilitarea suprafetelor afectate.
Activitatea de demolare a cladirilor vechi care nu mai sunt utilizate si nu sunt create conform normelor in vigoare se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat (zona cu destinatie industriala), neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ.
PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLICDesfasurarea normala a procesului de demolare a constructiilor si instalatiilor nefolosite si uzate nu conduce la poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.
GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR
CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA DEŞEURILOR
Deşeurile rezultate în urma demontarii utilajelor si instalatiilor se vor depozita centralizat în habe specializate pentru diverse tipuri de materiale (metalice, nemetalice, feroase, neferoase: bronz, alame, cupru, aluminiu).
Pentru lucrarile de dezafectare a instalatiilor stricate se vor respecta urmatoarele:
înaintea inceperii lucrarilor de dezafectare fractiile lichide din separatoare, rezervoare, decantoare trebuie sa fie evacuate cu autovidanja la depozite si vor fi introduse in fluxul tehnologic;
reziduurile petroliere solide este nevoie sa fie colectate in habe metalice etanse si transportate la statiile de bioremediere.
rezervoarele si conductele trebuie sa fie spalate si curatate cu abur, dupa care sa fie taiate cu flacara oxiacetilenica si transportate la depozite de colectare deseuri feroase autorizate;
fragmentele din beton rezultate din dezafectarea fundatiilor, caminelor etc. sunt concasate si reutilizate sau depozitate in spatii pentru care se vor obtine aprobarile legale de la autoritatile competente.
Este responsabilitatea contractorului sa colecteze, manipuleze, transporte si elimine toate deseurile colectate, in conformitate cu prevederile legale si sa prezinte beneficiarului (OMV PETROM S.A.) documente justificative privind corecta gestionare a acestora. OMV PETROM este direct interesat in verificarea si tinerea sub control a acestor documente pentru stingerea in mod eficient a oricaror dispute cu autoritatile de mediu.
Contractorul va fi autorizat in conformitate cu precizarile Legii 426/2001 privind regimul deseurilor.
Deseurile menajere rezultate in cadrul organizarii de santier sunt colectate de firma de salubritate din zona.
In cazul in care datorita golirii necorespunzatoare a instalatiilor si utilajelor inainte de dezafectare sau din alte cauze se produce poluarea factorilor de mediu apa sau sol, se vor lua urmatoarele masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate;
colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor; efectuarea de analize in vederea stabilirii gradului de poluare; intocmirea unui program de masuri pentru readucerea concentratiei
poluantilor la un nivel admisibil.CONDIŢII TEHNICE GENERALE
Deşeurile rezultate trebuie sa fie sortate conform prevederilor de mai sus, vor fi evidenţiate cantitativ şi calitativ, în gestiunea internă a beneficiarului (proprietarului).
Habele de depozitare vor fi amplasate în spaţii adecvate, îngrădite, avându-se în vedere protejarea mediului ambiant.
Destinaţia ulterioară a acestor deşeuri vor fi centrele teritoriale de colectare a deşeurilor în vederea trimiterii către combinatele siderurgice.
LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI
Lucrarile de refacere a amplasamentului ce se finalizeaza cu redarea in circuitul initial al acestuia se vor efectua in mai multe etape. Prima dintre acestea va avea loc la sfarsitul procesului de demolare si este reprezentata de curatirea terenului de poluantii vizibili. Scopul prezentei etape este de a inlatura riscul de poluare si accidente, ca urmare a degradarii instalatiilor existente scoase deja din functiune datorita procesului de coroziune sau a unor incercari de patrundere prin efractie si de demontare componente din instalatii de catre persoane neautorizate.
Intr-o etapa viitoare, independenta de aceasta, va avea loc depoluarea solului, daca este cazul si readucerea concentratiei de hidrocarburi din petrol sub pragul de alerta corespunzator categoriei de folosinta (mai putin sensibila), in conformitate cu Ordinul 756/03.11.1997. Aceasta se va realiza pe baza unor studii si analize de sol si apa, intocmite de organisme abilitate. Aceste etape ce se vor realiza ulterior vor fi supuse obtinerii unui nou acord de mediu si se vor desfasura sub supravegherea Agentiei de mediu.
Lucrarile de depoluare vor consta in inlaturarea solului afectat, tratarea acestuia prin metode de bioremediere de catre firme specializate in acest sens si refacerea
profilului natural al terenului utilizand sol cu concentratii ale substantelor poluante sub pragul de alerta.
Se va stabili de asemenea un program de monitorizare a concentratiei hidrocarburilor din petrol.
LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
Contractorul va asigura dotarile minim necesare organizarii de santier:
- grup sanitar ecologic;- cabina sef santier;- cabina vestiar muncitori;- spatiu de depozitare deseuri colectate prevazut cu habe etanse pentru
colectarea deseurilor lichide sau semilichide si platforma impermeabilizata pentru depozitarea deseurilor feroase voluminoase sau a resturilor de beton contaminat cu hidrocarburi.
Organizarea de santier se va realiza in incinta parcului, in zona portilor de acces, pe amplasamentul actual al remizei PSI si va fi imprejmuita si marcata corespunzator.
Este interzisa efectuarea oricaror lucrari de reparatii/intretinere a utilajelor de lucru in cadrul organizarii de santier. Orice astfel de lucrari se vor efectua in ateliere specializate, autorizate conform cerintelor legislative.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare deoarece timpul total de desfasurare a acesteia este de circa 60 zile.
S-au luat în consideraţie, alături de aspectele tehnice şi tehnologice, întreaga gamă de surse, cauze, efecte, soluţii şi măsuri de precauţii, precum şi implicaţiile privind mediul ambiant.
Managementul energetic:
Consumul de energie:
Consumul total de energie în Petrom a fost de 61,36 PJ în 2009 (2008: 81,57 PJ).
Eficienţa energetică:
Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un obiectiv major pentru diviziile Petrom. Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul Intensităţii Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, EII a fost redus cu 17% între 2004
şi 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008. În ultimii ani, au înregistrat un real progres în ceea ce priveşte optimizarea proceselor. În Petrom, proiectele de modernizare, în desfăşurare, care implică o investiţie totală de peste 4 mld. euro, începând din 2005, vor conduce la îmbunătăţiri semnificative ale eficienţei energetice. În Petrom Rafinare sunt implementate instrumente de gestiune a energiei, de exemplu, o bază de date în timp real, contabilizarea productivităţii şi indicatori de performanţă a eficienţei energetice. Micile proiecte de investiţie pentru optimizarea energiei sunt încurajate. De asemenea, a fost dezvoltat un sistem de recompensare a angajaţilor pentru ideile de îmbunătăţire cu impact semnificativ asupra eficienţei energetice şi reducerii consumurilor energetice.
În Petrom Marketing, toate depozitele noi şi staţiile de alimentare au integrate proiecte de eficienţă energetică în planurile de punere în funcţiune. Depozitul Jilava este un bun exemplu în acest sens.
Petrom E&P a demarat o serie de analize ample, la nivelul Grupurilor de Zăcăminte, cu scopul de a dezvolta studii de bază pentru toate sursele de emisie a GHG, inclusiv cuantificarea emisilor pentru fiecare tip de sursă. Deşi iniţial a fost planificată efectuarea mai multor studii , diminuările semnificative de buget, ca rezultat al crizei financiare, au determinat reducerea acestui program la doar două (din 16) Grupuri de Zăcăminte onshore. Studiile au ca scop pregătirea inventarierii exacte a emisiilor GHG şi a bilanţurilor energetice pentru fiecare Grup de Zăcăminte, în vederea întocmirii unor planuri detaliate pentru eliminarea sau reducerea emisiilor GHG. Au inceput lucrări de proiectare pentru înlocuirea unor cazane cu aburi din instalaţiile existente, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice. De asemenea, un prim proiect-pilot, cu relevanţă de eficienţă energetică, constând într-o unitate energetică de 1 MW, alimentată cu gaze de sondă, a fost pus în funcţiune cu succes în Runcu - Iconiţa. Planurile Petrom E&P, de îmbunătăţire progresivă a eficienţei energetice prin modernizarea infrastructurii, au fost amânate la începutul anului 2009, din cauza crizei financiare, care a determinat reducerea semnificativă a bugetelor operaţionale.
Prin construirea noii centrale electrice de la Brazi, alimentată cu gaze, Petrom dezvoltă o nouă afacere în domeniul energetic. Această nouă centrală funcţionează în ciclu combinat, asigurând cele mai bune practici de eficienţă energetică.
Schimbări climatice
Mediul devine un factor tot mai important în evoluţia sistemelor energetice, cu impact previzibil asupra mixului energetic şi calităţii produselor energetice finale, precum şi asupra dezvoltării tehnologiilor de conversie şi utilizare a energiei.
Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru Petrom. În ultimii 4 ani, au participat activ la măsuri de protecţie a climei, prin explorarea de noi tehnologii, precum centrale electrice cu zero emisii (Zero Emission Power Plants - ZEP) şi captarea dioxidului de
carbon combinată cu creşterea factorului de recuperare a ţiţeiului (tehnologia Enhanced Oil Recovery - EOR), producerea de biocombustibili, precum şi punerea în aplicare a unor metode pentru reducerea emisiilor GHG (de exemplu, tehnologii energetice mai eficiente pentru conversie şi utilizare finală; comercializarea certificatelor CO2).
Centrala electrică cu emisii aproape zero:
Petrom efectuează un studiu referitor la o centrală electrică, bazată pe arderea cu oxigen, ca parte a programului de reducere a emisiilor CO2 din Grupul OMV. Obiectivul acestui proiect este de a aplica o nouă tehnologie de combustie a gazului cu o compoziţie specială, pentru producerea de electricitate fără emisii de CO2. A fost semnat un contract cu AE&E Austria privind obţinerea de informaţii tehnice şi economice, pentru a lua o decizie cu privire la investiţia într-o centrală electrică în România, cu o putere netă electrică de aproximativ 15 MWe, bazată pe tehnologia de ardere cu oxigen, pentru amestecul de gaze cu conţinut ridicat de CO2.
Centrala va fi alimentată cu gaze bogate în CO2, de la unul dintre grupurile de zăcăminte Petrom.
Producţia de energie electrică va fi folosită pentru cererea de energie a operaţiunilor Petrom sau va fi livrată în reţeaua electrică naţională. Dioxidul de carbon captat de la această centrală va fi comprimat şi reinjectat într-un zăcământ, pentru a creşte producţia de ţiţei (EOR). Centrala electrică Petrom, folosind tehnologia de ardere cu oxigen, ar putea fi una dintre primele centrale de acest tip din Europa, având în vedere capacitatea acesteia şi compoziţia gazului de alimentare.Gazele naturale, având un conţinut ridicat de CO2, sunt adecvate pentru această tehnologie. Proiecte ZEP/EOR pot aduce o contribuţie majoră la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili, în următorii ani.
Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră
Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxid de azot (N2O) ale Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2009 (2008: 5 mil. tone).
Comercializarea certificatelor de CO2
La 1 ianuarie 2007, Petrom a inclus 19 instalaţii în Sistemul European de tranzacţionare a certificatelor de emisii CO2 (EU ETS). În anul 2009, una dintre instalaţii a fost închisă şi retrasă din proiect. Astfel, Petrom este înregistrat cu 18 instalaţii la sfârşitul anului 2009. Ca o consecinţă a reducerii emisiilor, alocărilor suplimentare, precum şi a opririlor neplanificate, un surplus de 1,6 milioane de certificate a fost înregistrat pentru Petrom la sfârşitul anului 2009.
Reducerea emisiilor directe de GHG
Domeniile importante pentru Petrom în reducerea emisiilor directe de GHG sunt:
Eficienţa energetică: Toate măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice contribuie direct la reducerea emisiilor GHG.
Optimizarea proceselor: În rafinăria Petrobrazi, adaptarea procesului de reţinere a gazelor şi, prin urmare, optimizarea utilizării gazelor de faclă, au condus la o reducere de 73.000 tone CO2 pe an.
În rafinăriile Petrom, emisiile specifice de CO2 au fost semnificativ reduse începând din anul 2005, prin schimbări structurale (în special prin închiderea activităţilor de petrochimie), măsuri de eficienţă energetică (rezultând din reducerea consumului specific de combustibil) şi prin creşterea gradului de utilizare a combustibililor gazoşi.
Arderea la faclă şi emisiile de gaze de sondă:
Reducerea volumului de gaze arse la faclă, precum şi a emisiilor de gaze de sondă este un element important în strategia HSE a diviziei Petrom E&P.
Strategia cu privire la emisiile de CO2
Adoptând obiectivele şi strategia cu privire la emisiile de CO2 ale Grupului OMV, Petrom s-a angajat să promoveze proiecte care să asigure atât aprovizionarea cu energie, cât şi reducerea impactului asupra mediului, cauzat de schimbările climatice. Aceste proiecte fac parte din domeniul energiei regenerabile, eficienţei energetice şi soluţiilor inovatoare pentru reducerea emisiilor de GHG, în timpul proceselor industriale şi de producţie.
Managementul durabil al resurselor
Managementul resurselor de apă:
Petrom foloseşte apa din mai multe surse pentru operaţiunile de răcire, generare de aburi şi procesare industrială. Consumul apei de suprafaţă a fost de aproximativ 29,52 mil. metri cubi , iar consumul de apă subterană a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi. Apa uzată (în total 27,72 mil. metri cubi) este evacuată, după efectuarea tratamentelor specifice, în instalaţiile de tratare a apei din Petrom sau în cele deţinute de autorităţile locale.
Obiectivul lor este să foloseasca apa cât mai eficient, reducând impactul asupra comunităţilor locale şi a mediului. În acest sens, adoptă o abordare integrată a managementului resurselor de apă, unde şi alte efecte asupra mediului sunt luate în considerare, cu accent pe prevenirea poluării şi reducerea impactului la sursă.
Consumul total de apă în Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, între 2005 şi 2009, în principal datorită activităţii de restructurare. Apa uzată este deversată după tratamentele specifice din instalaţiile de tratare. În rafinăria Arpechim, investiţiile în sistemele de
management al apei uzate au dus la îmbunătăţirea indicatorilor de calitate aferenţi: reducerea cu 50% a consumului chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a fenolilor şi cu 70% a amoniacului. La rafinăria Petrobrazi, un proiect în valoare de 34 mil. euro, a inclus măsuri precum curăţarea şi refacerea separatoarelor API (Institutul American de Petrol) de produse petroliere, reorganizarea tratării biologice printr-o etapă de denitrificare, noi echipamente de măsurare şi reabilitarea sistemului de canalizare.
În operaţiunile Petrom E&P, se gestionează cantităţi mari de apă tehnologică - 42 mil. metri cubi (pe an). În producţia de petrol şi gaze, proporţia apei de zăcământ poate depăşi 90%.
Petrom E&P reinjectează aproximativ 95% din apa de zăcământ. Cantităţile rămase sunt tratate corespunzător şi apoi deversate.
Managementul deşeurilor
Activităţile lor generează o varietate de deşeuri lichide şi solide, incluzând deşeuri petroliere (şlam), deşeuri chimice, catalizatori uzaţi şi deşeuri din construcţie. Obiectivul lor este să gestioneze deşeurile într-o manieră care să nu genereze riscuri asupra celor care lucrează în sau pentru Petrom, comunităţilor locale sau asupra mediului. Cantităţile mari de deşeuri periculoase care au fost acumulate într-o perioadă lungă de timp (batalele din E&P şi rafinării) vor fi supuse unor programe specifice de gestiune a deşeurilor în următorii ani.
Cu toate acestea, din cauza crizei financiare care a afectat şi compania Petrom, proiectele planificate pentru construirea infrastructurii deşeurilor au fost amânate pentru urmatorii ani. Dacă în anul 2008 a fost realizată construcţia de bază a cinci instalaţii de bioremediere, în anul 2009 s-au realizat clădiri de birouri, garaje, rampe de cântărire şi laboratoare. Pentru alte zece instalaţii de bioremediere şi opt depozite de deşeuri, a fost dezvoltată şi demarată o ofertă de consultanţă pentru proiectare, inginerie, autorizare şi supraveghere. După finalizare, infrastructura deşeurilor va permite Petrom să înceapă lucrările de decontaminare şi abandonare a peste 10.000 de sonde vechi şi sute de instalaţii de producţie.
Aceasta va face ca Petrom să devină cel mai mare deţinător şi operator privat de infrastructură a deşeurilor din România. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu firme specializate în domeniul gestiunii deşeurilor specifice.
Gestionarea pierderilor de ţiţei
Secţia de fertilizatori a Doljchim acoperă o suprafaţă de aproximativ 220 de hectare, unde se regăsesc multe instalaţii ce au fost închise.
Curăţarea acestei locaţii, eliminarea deşeurilor şi demolarea instalaţiilor închise a reprezentat o mare provocare în ultimii ani. Petrom se asigură că materialele rezultate din dezmembrare sunt utilizate în mod optim. Una dintre cele mai mari probleme în domeniul protecţiei mediului a putut fi rezolvată: batalele de slamuri fosfo-amoniacale au fost închise, obţinându-se toate autorizaţiile de mediu necesare pentru închidere.
Noroi de foraj
Gestiunea deşeurilor din activitatea de extracţie a fost mult îmbunătăţită prin schimbarea substanţelor chimice şi a fluidelor de foraj. Aceasta le-a permis să opreasca descărcarea fluidelor de foraj folosite, deoarece deşeurile de foraj au devenit potenţial reciclabile. Petrom este prima companie de petrol care desfăşoară activitatea de foraj la mare adâncime în largul Mării Negre, folosind, de asemenea, pentru prima dată, fluid de foraj pe bază de ulei sintetic cu conţinut scăzut de substanţe aromatice. Platforma şi echipamentele de foraj au fost instalate astfel încât să se asigure că descărcările de deşeuri solide şi fluide nu se realizează în Marea Neagră.
Deversări şi pierderi
Pierderi de ţiţei:
Funcţionarea şi integritatea tehnică a conductelor sunt monitorizate în mod regulat. Pe lângă alte tehnici utilizate, sectoarele de conducte sunt verificate periodic cu dispozitive specifice, care evaluează starea conductelor.
În cazul Petrom E&P numărul pierderilor din conducte rămâne ridicat. Majoritatea problemelor sunt legate de vechimea infrastructurii. Petrom E&P a dezvoltat un program, în curs de desfăşurare, pentru înlocuirea vechilor conducte cu altele noi, în special în zonele stabilite ca fiind puncte critice, ca urmare a frecvenţei deversărilor.
Petrom E&P a dezvoltat planuri specifice de intervenţie pentru fiecare grup de zăcăminte şi a organizat echipe locale de intervenţie în caz de pierdere de ţiţei, precum şi punerea la dispoziţie a materialelor şi echipamentelor necesare. Pierderile minore sunt gestionate intern, în timp ce pentru cele majore avem contracte cu firme specializate, pentru a aplica rapid măsurile corespunzătoare. Activităţile referitoare la pierderile de ţiţei sunt reglementate prin standardul Petrom E&P „Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale”.
Reprezentanţii Grupurilor de Zăcăminte au primit instruire adecvată şi au avut loc exerciţii anuale pentru a testa capacitatea de răspuns.
Petrom a înregistrat aproximativ un total de 16 pierderi semnificative de hidrocarburi (>1.000 litri, nivelurile 3, 4 şi 5 pe o scară de la 1 la 5) şi 2.591 de scurgeri
minore pe an (2008: 10 şi, respectiv, 1.572); cantitatea de hidrocarburi pierdută a fost de 90.674 litri în 2009 (2008: 116.126 litri).
Creşterea numărului de pierderi a fost generată de îmbunătăţirea raportării pierderilor, în special la pierderile de nivel 1 şi 2 şi de implementarea sistemului „CARE”, de raportare online.
Pierderi de gaze din conducte
Petrom operează o reţea mică de distribuţie a gazelor naturale, fără nicio staţie de compresoare şi cu o lungime totală de aproximativ 900 km. Distribuţia gazelor naturale în România este reglementată ca „sistem închis”. Balanţa volumetrică este raportată lunar de Petrom către Autoritatea Română de Reglementare, considerând consum propriu (nevoile tehnologice, încălzirea birourilor) variaţia stocului de gaze în conductă (în conductele proprii şi în sistemele terţelor părţi) şi erorile/toleranţele dispozitivelor de măsurare a gazelor. Cauza principală a diferenţelor din balanţa volumelor de gaze o reprezintă contoarele de gaze.
Petrom operează aproximativ 20.000 de dispozitive de contorizare în teren. Diferenţa totală este sub nivelul de toleranţă acceptat pentru contorizarea gazelor.
Emisii atmosferice
Unele dintre emisiile provenite de la operaţiunile lor au un potenţial impact asupra calităţii aerului, aici fiind incluse dioxidul de sulf, oxizi de azot şi hidrocarburile care nu conţin metan. Petrom încearcă să evite, să prevină şi să reducă emisiile atmosferice pentru a diminua potenţialul efect asupra sănătăţii umane şi daunele asupra mediului înconjurător.
Mai multe proiecte de modernizare la rafinăriile Petrom au dus la îmbunătăţiri importante în domeniul protecţiei mediului. Cazanele Babcock de la instalaţia de ardere din rafinăria Arpechim au fost înlocuite cu arzătoare de înaltă eficienţă, cu nivel scăzut de NOx. Automatizarea creşte eficienţa arderii în această instalaţie cu până la 90%, conducând la reducerea consumului de energie cu 300-400 TJ (TerraJoule)/an (echivalent cu 2 mil. euro /an) şi o scădere a emisiilor de NOx cu 75%, până la nivelul actual, de sub 100 tone/an.
În rafinăria Petrobrazi, programul de înlocuire a arzătoarelor a continuat. În acest sens, au fost achiziţionate arzătoare cu nivel scăzut de NOx, pentru unităţile de cocsare şi izomerizare, pentru a fi instalate în anul 2010. Rezervoarele de etanol/ ETBE şi MTBE/ETBE au fost dotate cu capace interne plutitoare, rezultând reducerea emisiilor atmosferice asociate cu până la 95%. Rezervoarele au fost vopsite cu straturi de protecţie a reflexiei termice sau radiaţiei luminoase de minimum 70%.
De asemenea, au fost instalate noi sisteme de automatizare şi control, precum şi noi dispozitive de siguranţă împotriva incendiilor.
Petrom Marketing a instalat sisteme de recuperare a vaporilor la toate staţiile de distribuţie principale, pentru a reduce la minimum emisiile de hidrocarburi. Gradul de acoperire a sistemelor de recuperare a vaporilor în staţiile de distribuţie a crescut în ultimii doi ani cu 96%.
Biodiversitate
Biodiversitatea reprezintă o responsabilitate principală în dezvoltarea durabilă. Petrom acordă o atenţie deosebită operaţiunilor din zonele de conservare a naturii, solicitând angajamentul specialiştilor şi asociaţiilor din acest domeniu.
Procesele lor sunt planificate pe baza unor studii şi evaluări, cu scopul de a identifica riscurile şi de a dezvolta planuri specifice pentru o monitorizare atentă.
Transport
Pentru transportul ţiţeiului, gazelor, produselor petroliere şi petrochimice, Petrom foloseşte o structură logistică formată dintr-o reţea de conducte, autocisterne cu carcasă dublă, închiriate pentru transportul rutier, precum şi mijloace specifice pentru asigurarea transportului pe calea ferată. Transportul feroviar reprezintă 80-85% pentru livrările de produse din rafinării şi 30% pentru livrările de ţiţei din zona de producţie, în timp ce transportul rutier reprezintă 8-10% pentru livrările de produse din rafinării. Transportul prin conducte reprezintă 6,5-10% din livrările de produse din rafinării şi 70% din livrările de ţiţei din zona de producţie.
Orice mijloc de transport închiriat de la contractori trebuie să fie certificat de o autoritate competentă de reglementare şi să îndeplinească toate cerinţele din acordurile naţionale şi internaţionale relevante.
Impactul produselor Petrom asupra mediului
Combustibili mai puţin poluanţi
Ca urmare a Reglemetărilor Grupului OMV, începând cu 2006, Petrom a investit în divizia Rafinare, pentru a avea capabilitatea de a produce la nivelul standardelor Uniunii Europene. Astfel, o nouă instalaţie destinată producţiei de benzină cu un conţinut redus de sulf a fost pusă în funcţiune la Petrobrazi. Instalaţia de posttratare, aferentă cracării catalitice, are o capacitate de peste 700.000 de tone, iar investiţiile s-au ridicat la mai mult de 90 mil. euro. Începând cu 2009, Petrom a atins capacitatea completă pentru a produce combustibili Euro V.
80% din benzina vândută de Petrom nu a conţinut sulf (conţinutul de sulf mai mic de 10 ppm), iar 18% a avut un conţinut de sulf între 150 şi 700 ppm. De asemenea, 80% din
benzina vândută la staţiile lor de alimentare a avut un conţinut de hidrocarburi aromatice de maximum 35%, iar 20% a avut un conţinut de hidrocarburi aromatice cuprins între 38 şi 42%. Toate staţiile de alimentare Petrom au avut spre vânzare numai benzină cu minimum 8,51% bio-ETBE (echivalentul a minimum 4% bioetanol) şi motorină cu minimum 4% FAME (biocomponent).
Pentru reţeaua de 659 de staţii din România şi Moldova, ofera GPL în cadrul a 68 de staţii de alimentare, acestea reprezentând aproximativ 10% din totalul staţiilor.
Implementarea REACH Regulamentul European nr. 1907/2006 pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţia Produselor Chimice (REACH) a intrat în vigoare în iunie 2008. Deoarece acest regulament este obligatoriu pentru fiecare companie din Uniunea Europeană care produce sau importă (din afara Comunităţii Europene) produse chimice (substanţe şi amestecuri) şi, de asemenea, pentru utilizatorii de produse chimice (produse de alte companii), compania Petrom este foarte interesată să abordeze şi să aplice cea mai bună strategie pentru implementare.
Principalele măsuri pentru a implementa Directiva REACH sunt menţionate mai jos:
O echipă destinată implementării REACH a fost creată în 2008, având membri din toate diviziile Petrom. La nivel local, fiecare divizie şi-a stabilit echipe cu sarcini specifice.
Procesul de preînregistrare, în sistemul IT REACH, a tuturor substanţelor produse/importate de către companie a fost finalizat la sfârşitul anului 2008. Astfel, a fost publicat, fără nici un cost, un pachet minim de informaţii referitoare la substanţele produse prin procesele de rafinare şi chimice.
In ianuarie 2009, Directoratul Petrom a aprobat o Directivă Corporativă care a stabilit cadrul de implementare a directivei europene REACH în toată compania.
Următoarea etapă, după preînregistrare, este înregistrarea substanţelor la Agenţia Europeană pentru Substanţe Chimice - ECHA (Helsinki). Aceasta presupune colectarea tuturor datelor relevante, pregătirea unui dosar tehnic pentru fiecare substanţă (acţiune care necesită costuri) şi depunerea acestora la ECHA. În acest scop, Petrom beneficiază de suportul consorţiilor relevante de rafinării din care OMV R&M face parte în prezent (de exemplu, CONCAWE - pentru majoritatea produselor petroliere, LOA - pentru olefine şi produse aromatice, FERC - pentru compuşi oxigenaţi de combustibil).
Divizia Rafinare a luat toate măsurile necesare şi a alocat resursele adecvate pentru implementarea proceselor referitoare la înregistrarea substanţelor sub incidenţa REACH.
Conformarea cu cerinţele legale
Conformarea cu reglementările de mediu este monitorizată la nivel de punct de lucru, precum şi la nivel de segment de afacere, prin utilizarea unor aplicaţii IT. Integrarea
proceselor de monitorizare este în curs de implementare, aceasta fiind una dintre marile provocări în Petrom. În 2005, un amplu proces a fost iniţiat pentru reactualizarea autorizaţiilor de mediu şi a programelor de conformare aferente. În Petrom sunt efectuate cu regularitate audituri HSE, de conformare legală, pentru verificarea tuturor activităţilor. Până în decembrie 2009, 95% din punctele de lucru ale Petrom au obţinut autorizaţiile necesare, restul de 5% fiind în proces de reautorizare. Urmărirea sistematică, bazată pe sisteme IT adecvate, permite identificarea riscurilor de neconformitate, astfel încât să poată fi luate măsurile necesare în timp util.
În Petrom Marketing, toate depozitele şi staţiile de alimentare au realizat măsurile de protecţie a mediului impuse prin programele de conformare. Neconformităţile se referă, în cea mai mare parte, la poluarea istorică, înainte de 2004. În prezent, Petrom Marketing a lansat 16 proiecte de decontaminare pentru fostele depozite operaţionale, care au fost supuse demolării şi lucrărilor de curăţare.
Compania Petrom a primit amenzi pentru neconformitate în valoare de 0,44 mil. euro (în 2008: 0,55 mil. euro). Amenzile se referă la incidentele de mediu, inclusiv pierderile şi depăşirea limitelor la deversare, neconformităţi la gestionarea deşeurilor, precum şi la depăşirea termenelor de realizare a măsurilor stabilite prin autorizaţii şi rapoarte de inspecţie.
Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului
Începând cu 2007, Petrom aplică o metodă standardizată, Contabilitatea Managementului de Mediu (EMA), pentru identificarea, colectarea şi analizarea informaţiei fizice, cu privire la utilizarea, fluxurile şi destinaţiile energiei, apei şi materialelor (inclusiv deşeurilor), precum şi a informaţiei monetare, cu privire la costurile aferente mediului înconjurător, venituri şi beneficii.
Metoda se bazează pe un document director al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) şi al diviziei pentru Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite (UNDSD), dezvoltat în vederea obţinerii unor date relevante de mediu, comparabile la nivel internaţional. Petrom se concentrează, în principal, pe informaţia monetară referitoare la protecţia mediului, precum şi pe prevenţie. Cheltuielile referitoare la instalaţiile, activităţile şi proiectele derulate pentru protecţia mediului şi/sau reducerea impactului negativ asupra mediului sunt colectate şi centralizate într-un mod standardizat.
Petrom a cheltuit aproximativ 818.393.252 lei pe an pentru acţiuni de protecţia mediului şi prevenţie, din care 260.807.558 lei reprezintă investiţii şi 557.585.695 lei reprezintă cheltuieli cu personalul intern, servicii contractate de la terţi, taxe şi contribuţii pentru activităţile cu relevanţă de mediu, ca remedieri, cercetare şi dezvoltare, gestionarea deşeurilor, mentenanţa echipamentelor, precum şi consumul de apă, energie, materiale operaţionale şi deprecierea aferentă echipamentelor cu relevanţă de mediu.