MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................
CURRICULUMpentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
MECANIC UTILAJE SI INSTALATII IN INDUSTRIE
Domeniul de pregătire de bază:MECANICA
Domeniul de pregătire profesională generală: MECANICĂ DE MONTAJ, ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
AUTORI:
Rudnic Mona-Aliss prof. ing., grd.I,. Colegiul Tehnic Material Rulant Transporturi Feroviare Bucureşti
Elisabeta Cartacuzencu prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic ,,Henri Coandă” TulceaMaria Ionică prof. ing., grd.I, Grupul Şcolar ,,Astra” Piteşti
COORDONARE C.N.D.I.P.T.:
ANGELA POPESCU – inspector de specialitate
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii
Calificarea: Mecanic utilaje şi instalaţii în industrieDomeniul de pregătire de bază: MECANICADomeniul de pregătire profesională generală: MECANICĂ DE MONTAJ, ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
I. Pregătire practicăModulul I. Instalaţii de ridicat şi transportat
Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120
Modulul II. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120
Modulul III. Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor Total ore: 315 din care Laborator tehnologic 135
Instruire practică 180
Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul IV. Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor
Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an
Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
INSTALAŢII DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE ŞI
PNEUMATICE
REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR, UTILAJELOR
ŞI INSTALAŢIILOR
TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU CONDUCEREA ŞI
CIRCULAŢIA FLUIDELOR
4
Modulul I: INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT
1. Notă introductivă
Modulul “ Instalaţii de ridicat şi transportat” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
90 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “ Instalaţii de ridicat şi transportat” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3 din domeniul Mecanic.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
a. Instalaţii de ridicat şi transportat
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
Denumirea modulului : INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTATCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Clasificarea instalaţiilor de ridicat şi transportat ; Instalaţii de ridicat
-Mecanisme de ridicat-Macarale-Poduri rulante
Instalaţii de transportat-Pentru transport continuu
-Pentru transport în tranşe
Clasifica instalaţiile de ridicat. Identifica mecanismele pentru ridicat şi transportat.
Prezintă dispozitivele cu acţionare manuală.
Prezintă dispozitivele şi utilajele cu acţionare mecanică.
Clasifica instalaţiile pentru transportat.
Clasificarea instalaţiilor de ridicat;
Clasificarea instalaţiilor de transportat;
Recunoaşterea dispozitivelor cu acţionare manuală;
Recunoasterea dispozitivelor si utilajelor cu acţionare mecanică;
Identifică maşini şi utilaje folosite în depozite.
Rezultatul învăţării 2 : Identificarea organelor pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor
Organe flexibile-Frânghii-Cabluri de oţel-Lanţuri
Lucrări de fixare a organelor flexibile-Lucrări de solidarizare prin impletire-Lucrări de solidarizare prin cleme
Organe de acţionare si ghidare-Tambure-Role pentru cablu-Role pentru lanţuri
Organe pentru deplasare-Roţi de rulare-Căi de rulare
Organe şi dispozitive pentru suspendarea şi prinderea
Identifică mijloacele şi dispozitivele pentru prinderea sarcinilor.
Identifica rolul funcţional al mijloacelor şi dispozitivelor pentru prinderea sarcinilor.
Identifica lucrările de fixare a organelor flexibile(lucrări de solidarizare prin împletire,
lucrări de solidarizare prin cleme)
Identifica organele de acţionare şi ghidare, organele de deplasare şi organele şi dispozitivele pentru
Identificarea organelor flexibile
Executarea lucrărilor de fixare a organelor flexibile
Identificarea organelor de acţionare şi ghidare
Identificarea organelor pentru deplasare
29
sarcinilor-Organe şi dispozitive pentru sarcini individuale
-Organe şi dispozitive pentru sarcini varsate
suspendarea şi prinderea sarcinilor
Identifica organele de deplasare (roţi de rulare,căi de rulare)
Identifica organele şi dispozitivele pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor
Identificarea organelor şi dispozitivelor pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor
Rezultatul învăţării 3 :Descrierea modului de acţionare şi funcţionare al instalaţiilor de ridicat şi transportat Modurile de acţionare a instalaţiilor de
ridicat si transportat manuală,mecanizată,electromecanică,
hidropneumatica Elemente componente ale istalaţiilor de
ridicat şi transportat pe scheme constructive motoare, reductoare, frane, cuplaje, elemente pentru inversarea sensului de miscare, elemente de comanda, tamburi Scheme de acţionare a instalaţiilor de
ridicat şi transportat electromecanica hidraulica Funcţionarea instalaţiilor de ridicat şi
transportat scheme constructive: vinci cu cremaliera, vinci cu şurub, vinci acţionat hidraulic
Cunoaşte modurile de acţionare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
Identifica elementele componente ale istalaţiilor de ridicat şi transportat pe scheme constructive
Utilizeză schemele de acţionare (electromecanică , hidraulică) a instalaţiilor de ridicat şi transportat
Cunoaşter funcţionarea instalaţiilor de ridicat si transportat -scripeţi, palan simplu, palan dublu, palan diferenţial, cric cu şurub, cric cu cremalieră, cric hidraulic, vinciuri acţionate manual, vinciuri acţionate mecanic sau electric, trolii cu acţionare manuală si electrică, cabestane, ascensoare, macarale fixe şi rotitoare, poduri rulante.-benzi transportoare, elevatoare cu cupe
Indicarea modurilor de acţionare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
Identificarea elementelor componente ale instalaţiilor de ridicat şi transportat pe scheme constructive
Descrierea funcţionării instalaţiilor pe scheme de acţionare
Explicarea funcţionării maşinilor de ridicat (scripeţi, palan simplu, palan dublu, palan diferenţial, cric cu şurub, cric cu cremaliera, cric hidraulic, vinciuri acţionate manual, vinciuri acţionate mecanic sau electric, trolii cu acţionare manuală si electrică, cabestane, ascensoare, macarale fixe şi rotitoare, poduri rulante.)
Rezultatul învăţării 4 :Întreţinerea instalaţiilor de ridicat şi transportat Ungerea elementelor componente ale instalaţiilor Citeşte documentaţie tehnică Asigurarea ungerii elementelor componente ale
2
de ridicat şi transportat-Tipuri de unsori şi uleiuri minerale-Caracteristicile uleiului:
-compoziţia chimică-vâscozitatea-temperatura-densitatea-impurităţile
-Aparate pentru măsurarea nivelului uleilui: -indicator de nivel vizual -indicator de nivel electric
Lucrări de exploatare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
-lucrări de control zilnic, periodic, supraveghere în funcţionare-norme de tehnica securităţii muncii şi PSI în vigoare
referitoare la materialele de ungere
Identifica tipul de ulei şi/sau unsoare
Determina calitatea uleiului
Utilizează aparatele pentru măsurarea uleiului
Verifica şi supraveghează starea tehnică a aparatelor de măsură şi control
Verifica nivelul uleiului, strângerea şuruburilor şi a piuliţelor
Curăţă elementele componente ale instalaţiilor
instalaţiilor
Exploatarea raţională a instalaţiilor
Determinarea compoziţiei chimice, vâscozităţii, temperaturii, densităţii şi impurităţilor
Justificarea alegerii unsorilor şi lubrifianţilor pentru întreţinere
Măsurarea nivelului uleiului
Demontarea şi montarea şuruburilor şi piuliţelor uzate.
Reglarea parametrilor
Realizarea legăturilor de prindereAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI în vigoare
Rezultatul învăţării 5:Executarea lucrărilor de reparare a instalaţiilor de ridicat şi transportat. Lucrari de revizii, reparaţii curente, reparaţii
capitale-Lucrări de revizie-filtre, rezervoare-subansamble-aparate de măsură şi control-Lucrări de remediere: -înlocuire-reparaţie, recondiţionare, reglaj
-strângerea legăturilor de prindere
Prezintă lucrările de reparare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
Înlocuieşte elementele intens solicitate
Recondiţionează elementele componente de complexitate medie
Depistarea defectelor apărute
Executarea lucrărilor de reparaţii
Executarea lucrărilor de recondiţionare
Verificarea execuţiei lucrărilorAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
_______________________ Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
3
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1. Maşini si instalaţii pentru ridicat si transportat Clasificarea maşinilor si instalaţiilor de ridicat si transportat ;Instalaţii de ridicat-Mecanisme de ridicat-Macarale-Poduri rulante
Instalaţii de transportat-Pentru transport continuu-Pentru transport în tranşe
Tema2 . Organe pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor Organe flexibile
-Frânghii-Cabluri de oţel-Lanţuri
Organe de acţionare şi ghidare -Tambure -Role pentru cablu -Role pentru lanţuri
1. Organe pentru deplasare -Roţi de rulare -Căi de rulare
Organe şi dispozitive pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor-Organe şi dispozitive pentru sarcini individuale-Organe şi dispozitive pentru sarcini vărsate
Tema 3: Modurile de acţionare a instalaţiilor de ridicat şi transportat-manuală -mecanizată-electromecanică-hidropneumatic
Tema 4: Elemente componente ale istalaţiilor de ridicat şi transportat pe scheme constructive
motoare, reductoare, frâne, cuplaje, elemente pentru inversarea sensului de mişcare, elemente de comandă, tamburi
Tema 5: Scheme de actionare a instalatiilor de ridicat si transportat-electromecanică-hidraulică
Tema 6 : Funcţionarea instalaţiilor de ridicat şi transportat-scheme constructive: vinci cu cremaliera, vinci cu şurub, vinci acţionat hidraulic
Tema 7 : Lucrări de exploatare a instalaţiilor de ridicat şi transportat-lucrări de control zilnic, periodic, supraveghere în functionare-norme de tehnica securitaţii muncii şi PSI in vigoare
Tema 8 : Lucrări de revizii, reparaţii curente, reparaţii capitale Lucrări de revizie
-filtre, rezervoare-subansamble-aparate de măsură şi control
Lucrări de remediere:
29
-inlocuire-reparaţie-recondiţionare-reglaj
-strângerea legăturilor de prindere
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Softuri educaţionale pe domeniul mecanic Calculator, videoproiector; Dispozitive de transmiterea miscarii Machete si utilaje specifice domeniului de activitate; Echipament de protecţie specific.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,, Instalaţii de ridicat si transportat” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Instalaţii de ridicat si transportat” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare;
5
Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Instalaţii de ridicat si transportat”, se recomandă si următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :1. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
6
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor,
suflantelor şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.
7
Modulul II: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
1.Notă introductivă
Modulul “ Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
90 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “ Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2.Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice
8
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
Modulul: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Executarea operaţiior de întreţinere a instalaţiilor hidrauliceAgentul hidraulic
tipuri: apa, ulei mineral,lichide sintetice
operaţii de întreţinere a agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea temperaturii în limite admisibile
Operaţii de întreţinere ale elementelor componente ale instalaţiei hidraulice
tipuri de operaţii: degresare, înlocuire elemente uzate, spălare, protejare împotriva coroziunii, supravegherea pompelor în timpul funcţionării
executarea operatiilor de întreţinere a elementelor componente ale instalaţiilor hidraulice
Identifica agentul hidraulic
Cunoaşte proprietăţile agentului hidraulicPrecizează operaţiile de întreţinere a agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea temperaturii în limite admisibile
Precizează operaţiile de întreţinere ale elementelor componente ale instalaţiei hidraulice
Identifica abaterile funcţionale: zgomote, vibraţii, funcţionare în şocuri, pierderi de ulei în instalatiile hidraulice.
Precizează normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Indicarea operaţiilor de întreţinere a agentului hidraulic
Executarea operaţiilor de întreţinere a elementelor componente ale instalaţiilor
Cunoaşterea proprietăţilor agentului hidraulic
Efectuarea în echipă a operaţiilor de întreţinere a agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea temperaturii în limite admisibile
Efectuarea operaţiilor de întreţinere ale elementelor componente ale instalaţiei hidraulice
Executarea operaţiilor de eliminare a abaterilor funcţionale: zgomote, vibraţii, funcţionare în şocuri, pierderi de ulei în instalaţiile hidraulice
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 2 : Executarea operaţiilor de asamblare a sistemelor hidraulice
elemente componente ale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dinţate, cu palete
repararea motoarelor hidraulice: alezarea şi rodarea cilindrilor, înlocuirea garniturilor, înlocuirea robineţilor de comandă şi a supapelor
Precizează elementele componente ale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dinţate, cu palete
Descrie metodele de reparare a motoarelor hidraulice
Identificarea elementelor constructive ale sistemelor hidrauliceExecutarea reparării pompelor Executarea reparării motoarelor hidraulice Identificarea elementelor componenteale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dintate, cu palete
9
Executarea în echipă a operaţiilor de alezare şi rodare a cilindrilor, înlocuirea garniturilor, înlocuirea robineţilor de comandă şi a supapelorAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 3 : Executarea operaţiilor de întreţinere a instalaţiilor pneumaticeCompresoare
-tipuri: cu piston, rotative, centrifuge
Compresorul cu piston-părţi componente: piston, cilindru, manta de racire, supapă de aspiraţie, supapă de refulare-principiul de funcţionare
operaţii de întreţinere – supravegherea funcţionării: presiune gaze, presiune ulei şi apaă de racire, nivel ulei, temperatura apei, temperatura gazelor, curăţirea filtrelor, verificarea etanşeitătii supapelor
Prezintă tipurile de compresoare
Prezintă compresorul cu piston
Prezintă graficul de verificare şi revizii tehnice ale compresoarelor cu piston
Stabileşte lucrările de exploatare, revizie, întreţinere si reparare a compresoarelor
Explica principiul de funcţionare al turbocompresoarelor
Stabileşte lucrările de exploatare, revizie, întreţinere si reparare a turbocompresoarelor
Indicarea tipurilor de compresoareDescrierea principiului de functionare al compresorului cu piston Identificarea părtilor componente ale compresorului cu pistonExecutarea operaţiilor de întreţinere a compresorului cu piston Precizarea operaţiilor de exploatare, revizie, întreţinere şi reparare a compresoarelorIdentificarea vizuală si auditivă a pieselor şi subansamblurilor defecteExecutarea în echipă a unor operaţii de reparare şi control final al pieselor şi subansamblurilor compresoarelorAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
_________________________ Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
10
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1: Agentul hidraulic- tipuri: apa, ulei mineral,lichide sintetice- operaţii de întreţinere a agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea temperaturii în
limite admisibileTema 2: Operaţii de întreţinere a elementelor componenete ale instalaţiei hidraulice
- tipuri de operaţii: degresare, înlocuire elemente uzate, spălare, protejare īmpotriva coroziunii, supravegherea pompelor īn timpul funcţionării
- executarea operaţiilor de întreţinere a elementelor componente ale instalaţiilor hidraulice- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 3 : Operaţii de reparare a sistemelor hidraulice - elemente componente ale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dintate, cu palete- repararea motoarelor hidraulice: alezarea şi rodarea cilindrilor, înlocuirea garniturilor,
înlocuirea robineţilor de comandă şi a supapelorTema 4: Compresoare
- tipuri: cu piston, rotative, centrifugeTema 5: Compresorul cu piston
- părţi componente: piston, cilindru, manta de răcire, supapa de aspiraţie, supapa de refulare
- principiul de funcţionare - operaţii de întreţinere – supravegherea funcţionării: presiune gaze, presiune ulei şi apă de răcire, nivel ulei, temperatura apei, temperatura gazelor, curaţirea filtrelor, verificarea etanşeitaţii supapelor
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Softuri educaţionale pe domeniul mecanic Calculator, videoproiector; Dispozitive de transmiterea miscarii Machete si utilaje specifice domeniului de activitate; Echipament de protecţie specific.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,, Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
29
Modulul „Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice”, se recomandă si următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup
7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
12
2.Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor,
suflantelor şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000
13
Modulul III: REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR
1.Notă introductivă
Modulul “ Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 315 ore conform planului de învăţământ, din care:
135 ore – laborator tehnologic 180 ore – instruire practică
Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “ Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
14
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
Modulul: REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Precizează operaţiile de demontare a pieselor şi subansamblurilor masinilor, utilajelor şi instalaţiilor
Operaţii de demontare a pieselor şi subansamblelor -organe filetate: şuruburi, piuliţe, prezoane-lagăre: cu alunecare, cu rostogolire; bucşe-îmbinări etanşe: manşoane de cauciuc, garnituri
Lucrări de reparare şi punere în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor-spălarea şi curăţirea pieselor-constatarea defectelor şi sortarea pieselor în: piese bune, de recondiţionat, de înlocuit
Transportul pieselor şi subansamblelor-metode de transport utilizând mijloace adecvate
Selectează operaţiile de demontare a pieselor şi subansamblurilor
Identifica organele filetate, lagărele, îmbinările etanşe.
Prezintă lucrările de reparare şi punere în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor -Demontarea organelor filetate-Demontarea îmbinărilor cu pene-Demontarea rulmenţilor-Demontarea lagărelor cu alunecare-Demontarea îmbinărilor etanşe
Grupează piesele componente: piese bune, piese de recondiţionat, piese de înlocuit
Prezintă metodele de transport
Demontarea organelor filetate
Demontarea lagărelor şi bucşelor
Demontarea elementelor cu îmbinări etanşe
Spălarea şi curăţirea pieselor
Sortarea pieselor şi constatarea defectelor
Indicarea metodelor de transport a pieselor şi subansamblurilor cu mijloace adecvate
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 2: Repararea şi înlocuirea lagărelor, cuplajelor si frânelor
Lucrări de reparare a :-Lagărelor cu alunecare, cu rostogolire-Frânelor: conice, cilindrice cu inel extensibil, plate cu placi
Prin: răzuire, înlocuire materiale
Precizează şi executa lucrările de reparare a: -Lagărelor cu alunecare, cu rostogolire
-Frânelor: conice, cilindrice cu inel extensibil, plate cu placi
Executarea lucrărilor de reparare a lagărelor
Executarea lucrărilor de reparare a frânelor
15
antifricţiune, curăţare pete oxid, înlocuire
- Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice Lucrări de înlocuire
-a cuplajelor elestice, dinţate, cu flanşe
-norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Precizează lucrările de înlocuireExecutarea lucrărilor de înlocuire a cuplajelor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul invatarii 3 : Repararea pieselor cu suprafeţe de ghidare
Lucrări de reparare a -Ghidajelor-Coloanelor si traverselor-Meselor, cărucioarelor si saniilor
Prin răzuire manuală, rabotare, frezare, rectificare, pilire
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Prezintă lucrările de reparare a:-Ghidajelor-Coloanelor şi traverselor-Meselor, cărucioarelor şi saniilor
Executarea lucrărilor de reparare a ghidajelor
Executarea lucrărilor de reparare a coloanelor şi traverselor
Executarea lucrărilor de reparare a meselor , cărucioarelor şi săniilor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
_________________________ Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
16
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1: Operaţii de demontare a pieselor şi subansamblelor - organe filetate: şuruburi, piuliţe, prezoane- lagăre: cu alunecare, cu rostogolire; bucşe- îmbinări etanşe: manşoane de cauciuc, garnituri
Tema 2: Lucrări de reparare şi punere în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor- spălarea şi curăţirea pieselor- constatarea defectelor şi sortarea pieselor în: piese bune, de recondiţionat, de înlocuit
Tema 3: Transportul pieselor şi subansamblelor - metode de transport utilizând mijloace adecvate
- Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specificeTema 4: Lucrări de reparare a :
- Lagărelor cu alunecare, cu rostogolire- Frânelor: conice, cilindrice cu inel extensibil, plate cu placiPrin: răzuire, înlocuire materiale antifricţiune, curăţare pete oxid, înlocuire
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice Tema 5: Lucrări de înlocuire
- a cuplajelor elastice, dinţate, cu flanşe - norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 6: Lucrări de reparare a - Ghidajelor- Coloanelor şi traverselor- Meselor, cărucioarelor şi săniilor - Prin răzuire manuală, rabotare, frezare, rectificare, pilire
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Softuri educaţionale pe domeniul mecanic Calculator, videoproiector; Dispozitive de transmiterea miscarii Machete si utilaje specifice domeniului de activitate; Echipament de protecţie specific.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,, Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
29
Modulul „Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor”, se recomandă si următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificareExerciţii de simulareExerciţii de rezolvare de probleme in grup
7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2.Finală
18
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor,
suflantelor şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.
19
Modulul IV: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU CONDUCEREA ŞI CIRCULAŢIA FLUIDELOR
1. Notă introductivă
Modulul “Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor” face parte din Stagiul de pregătire practică CDL necesar dobândirii calificării profesionale de nivel 2 ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore de instruire practica, conform planului de învăţământ.
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.Modulul “Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor”
vizează dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor
20
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU CONDUCEREA ŞI CIRCULAŢIA FLUIDELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Identificarea elementelor de legătura specifice
Tipuri de flanşe-circulare, triunghiulare, patrate, ovale
Tipuri de armături-robinete cu ventil, cu ac, cepTipuri de fitinguri
- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
Identifica tipurile de flanşe circulare, triunghiulare,
pătrate, ovaleIdentificarea tipurilor de armături
robinete cu ventil, cu ac, cep
Identifica tipurile de fitinguri- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
Recunoaşterea tipurilor de flanşe circulare, triunghiulare, pătrate, ovale
Recunoaşterea tipurilor de armături robinete cu ventil, cu ac, cep
Recunoaşterea tipurilor de fitinguri- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
Rezultatul învăţării 2 : Executarea asamblării conductelor si recipientelor
Operaţii pregătitoare-tăierea ţevilor-îndoirea ţevilor-filetarea ţevilor-mandrinarea ţevilor-ajustarea, spălarea şi curăţirea
Operaţii de montare -îmbinări demontabile-îmbinări nedemontabile
Prezintă şi executa operaţiile pregătitoare (tăierea ţevilor,îndoirea ţevilorfiletarea ţevilor,mandrinarea ţevilor,ajustarea, spălarea şi curăţirea )
Executa operaţiile de montare(îmbinări demontabile,îmbinări nedemontabile)
Executarea în echipă a operaţiilor pregătitoare asamblării conductelor şi recipientelor:tăierea ţevilor,îndoirea ţevilor filetarea ţevilor,mandrinarea ţevilor,ajustarea, splarea şi curăţirea Executarea în echipă a operaţiilor de montare a conductelor şi recipientelor (îmbinări demontabile,îmbinări nedemontabile)Executarea în echipă a lucrărilor suplimentare de montare a conductelor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specificeRezultatul învăţării 3 : Executarea montării armăturilor Tehnologia de asamblare a
armăturilor cu conductele-alegerea şi utilizarea SDV-urilor specifice-alegerea şi utilizarea armaturilor -executarea montajului
Descrie tehnologia de asamblare a armăturilor cu conducteleAlege sculele, dispozitivele specificeIdentifica etapele de montaj a armaturilor Citeşte fişele tehnologiceExecuta operaţiile de montaj
Montarea armăturilor cu conducte Montarea armăturilor ca ansambluri distincteIdentificarea operaţiilor tehnologice de asamblare a armăturilor cu conductele
Identificarea SDV-urilor specificeRealizarea montajului unei armături
29
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specificeRezultatul învăţării 4 : Verificarea etanşeitatii suprafeţelorTipuri de etanşări
-cu contact, fara contact, fixe, mobile
Materiale pentru execuţia garniturilor
-piele, clingherit, plută, azbest, cauciuc, plumb moale, policlorură de vinil, aluminiu moale, cupru moale, oţel moale
Dispozitive de obţinere a garniturilor de decupat şi de perforat
-elemente componente-funcţionarea dispozitivelor
Precizează tipurile de etanşări cu contact, fara contact, fixe,
mobileAlege materialele pentru execuţia garniturilorJustifica alegerea materialelor pentru execuţia garniturilor
Utilizează dispozitivele de obţinere a garniturilor de decupat şi perforat
Identificarea metodelelor de control a etanşeitatii Executarea verificării etanşeitatii prin metoda de control cu bule de gaz în lichid
Identificarea tipurilor de etanşări cu contact, fără contact, fixe, mobile
Precizarea proprietăţilor materialelor pentru execuţia garniturilorIdentificarea dispozitivelor de obţinere a garniturilor de decupat şi perforat Realizarea unor garnituri cu dimensiuni diferite în conformitate cu prescripţiile de calitateAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii sş PSI specifice
Rezultatul învăţării 5 : Executarea lucrărilor de protecţie şi izolare a conductelor si armăturilor
Metode de protecţie şi izolare a conductelor şi armăturilor
Descrie metodele de protecţie şi izolare a conductelor şi armăturilor
Executarea lucrărilor de protecţie a conductelor şi armăturilorExecutarea lucrărilor de izolare a conductelor şi armăturilorCunoaşterea metodelor de protecţie şi izolare a conductelor şi armăturilor.Executarea în echipă a lucrărilor de eliminare a neetanşeităţilor la conducteAplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 6 : Indicarea posibilităţii de etanşare a suprafeţelorMetode de control a etanşeitatii
cu bule de gaz în lichid cu indicatori chimici
Metoda de control cu bule de gaz în lichid
verificarea etanşeităţii prin cufundare în lichid
verificarea etanşeităţii prin
Descrie metodele de control a etanşeităţii cu bule de gaz în lichid cu indicatori chimici
Descrie metoda de control cu bule de gaz în lichid
Clasificarea etanşărilorIndicarea materialelor pentru execuţia garniturilorIndicarea elementelor componente şi explicarea functionării dispozitivelor de obţinere a garniturilor pe o schema dată
Executarea în echipă a operatiilor de control a etanşeităţii cu bule de gaz în lichid cu indicatori chimici
22
acoperiri cu emulsie de apă cu săpun sau detergent
norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Participarea la operaţii de eliminare a neetanşeităţilor cu respectarea măsurilor specifice de protecţia şi securitatea muncii în domeniu
_________________________ Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
23
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
Tema 1: Tipuri de flanşe- circulare, triunghiulare, pătrate, ovale
Tema 2: Tipuri de armături- robinete cu ventil, cu ac, cep
Tema 3: Tipuri de fitinguri- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
Tema 4 : Operaţii pregătitoare-tăierea ţevilor-îndoirea ţevilor-filetarea ţevilor-mandrinarea ţevilor-ajustarea, spălarea şi curăţirea
Tema 5 : Operaţii de montare -îmbinări demontabile-îmbinări nedemontabile
Tema 6 : Tehnologia de asamblare a armăturilor cu conducteleTema 7: Tipuri de etanşări
- cu contact, fără contact, fixe, mobileTema 8: Materiale pentru execuţia garniturilor
- piele, clingherit, plută, azbest, cauciuc, plumb moale, policlorură de vinil, aluminiu moale, cupru moale, oţel moale
Tema 9: Dispozitive de obţinere a garniturilor de decupat şi de perforat- elemente componente- funcţionarea dispozitivelor
Tema 10 : Metode de protecţie şi izolare a conductelor si armăturilorTema 11: Metode de control a etanşeităţii
- cu bule de gaz în lichid- cu indicatori chimici
Tema 12: Metoda de control cu bule de gaz în lichid- verificarea etanşeităţii prin cufundare în lichid- verificarea etanşeităţii prin acoperiri cu emulsie de apă cu săpun sau detergent- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări in cadrul orelor de instruire practică din Stagiul de pregătire practică CDL.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
Dispozitive de transmiterea miscarii Machete si utilaje specifice domeniului de activitate; Echipament de protecţie specific.
29
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,, Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în atelierele din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Vizite de documentare la agenţii economici Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor”, se recomandă si următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup
33 2
7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2.Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008
33 3
Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica Timişoara, 2006
Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor, suflantelor şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.
Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.
33 4
Top Related