1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
CHIMIECLASELE VII-IX
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-
nator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,
expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi știinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior,
LT „Academician Constantin Sibirschi”, Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și
Management, Chișinău•• Maia CHERDIVARA, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,
Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău •• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău •• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău
Chimie : Curriculum naţional : Clasele 7-9 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici [et al.], Valentin Crudu, Mariana Goraș; grupul de lucru: Elena Mihailov (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 112 p. : tab.Referinţe bibliogr.: p. 110-112 (39 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-0-2.373.5.091:54(073)C 42
3
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC,
coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general • Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice,
expert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi știinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU: • Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, LT „Academician
Constantin Sibirschi”, Chișinău • Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, Liceul de Limbi Moderne și
Management, Chișinău • Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,
Chișinău • Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, LT „Titu Maiorescu”, Chișinău • Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, LT „Mihai Eminescu”, Chișinău
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
4
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, ce vizează competențele – cheie din per-spectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX reprezintă un document reglator, care are în vedere pre-zentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodo-logice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul gimnazial fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând realizarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, prezentată în plan pedagogic în Curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și
internațional;• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la
nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și
celor specifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale
învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX cuprinde următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice disciplinei, Unități de competență, Unități de conținuturi, Activități de învățare – evaluare, Produse de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Lista bibliografică. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități pre-
5
zentate pentru fiecare clasă, care reprezintă competențele specifice disciplinei, mani-festate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de stabilire a obiectivelor de eva-luare finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competență – unităților de conținuturi – activități de învățare – evaluare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-
sele VII-IX-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curriculare specifice disciplinei Chimie pentru clasele VII-IX; dintre competențele structurale ale Curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX se adresează cadrelor didacti-ce, elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoa-ne interesate.
6
I. Repere conceptuale
Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării substanțelor, înțelegerea impactului Chimiei asupra calității vieții, reprezintă baza competenței transversale pentru științe. Ea se manifestă prin abilitatea de a utili-za substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele care dezvoltă gândirea abstractă a elevilor.
Sistemul de competențe din cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este for-mat din competențe–cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competență.
Competențe–cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare ce marchează așteptările societății referitor la parcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversa-le, se prezintă în Curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor 5 competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților de învățare – evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimna-ziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt pre-văzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competență sintetizate sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
7
Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competență sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele VII-IX pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de termeni specifici disciplinei (cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevilor la finalizarea unităților de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesului de învățare și motivare a elevilor sunt importante abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.
Conținuturile curriculare pentru clasa a VII-a vor dezvolta cunoștințele elevilor des-pre lumea înconjurătoare: mediu – materie – substanțe – compoziția substanțelor – amestecuri – apă – aer – protecția mediului. În clasa a VIII-a elevii își vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor – formule chimice – Legea conservării masei substanțelor – reacții chimice – cantitatea de substanță și masa substanței – clasele de compuși anorganici – acizi – baze – oxizi – săruri – legături genetice – apa – soluțiile – produsele chimice – utilizarea inofensivă a substanțelor – calitatea vieții. În clasa a IX-a elevii vor descoperi cunoștințe noi despre: Legea Periodicității și Sistemul Periodic – procesele chimice în soluții – di-socierea electrolitică – reacții de schimb ionic – metalele și compușii lor cu importanță practică – nemetalele și compușii lor cu importanță practică – utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană – rolul Chimiei pentru progresul modern. Cadrul didactic va corela conținuturile propuse cu activități de învățare consonante, astfel în-cât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexibi-le care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elementele de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare; învățare în baza proiectului, învățare prin rezolva-rea sarcinilor/problemelor, învățare prin colaborare etc.
8
Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi modifi-cate în funcție de problemele comunității și interesele elevilor. Prin elaborarea proiec-telor elevii vor reuși să perceapă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristi-cile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în Curriculum a proiectelor transdiscipli-nare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics; eTwinning – proiect euro-pean) asigură calitatea educației pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.
Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chi-mice. Efectuarea lucrărilor de laborator și a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a observa, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comporta-ment ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chimice în diverse situații coti-diene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.
9
II. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Nr. de ore
pe săptămânăNr. de
ore anual
Disciplină obligatorie
Matematică și științe
VII 1 34
VIII 2 68
IX 2 66
III. Competențe specifice disciplinei CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitu-
dine și deschidere.CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativi-
tate.CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstrând
perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele
de securitate personală și socială. CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de
sănătatea personală și grijă față de mediu.
10
IV. U
nită
ți d
e în
văța
reCL
ASA
A V
II –A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. S
ubst
anțe
le ş
i fen
omen
ele
chim
ice
în v
iața
noa
stră
1.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le
ce se
refe
ră la
: sub
stan
ță,
prop
rietă
țile
subs
tanț
ei, f
eno-
men
ele
fizic
e, c
him
ice,
reac
țiile
ch
imic
e, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e.1.
2. C
arac
teriz
area
obi
ec-
tulu
i de
stud
iu a
l Chi
mie
i; a
prop
rietă
ților
fizic
e și
fizio
logi
-ce
ale
uno
r sub
stan
țe u
tiliza
te
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
1.3.
Com
para
rea
corp
urilo
r și
subs
tanț
elor
; pro
prie
tățil
or
subs
tanț
elor
; fen
omen
elor
fiz
ice
și ch
imic
e.1.
4. Id
entifi
care
a fe
nom
enel
or
chim
ice
din
med
iu în
baz
a se
m-
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice.
1.5.
Apl
icar
ea te
hnic
ilor d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e, v
asel
e,
utila
jul î
n la
bora
toru
l de
chi-
mie
, res
pect
ând
regu
lile
de
secu
ritat
e.1.
6. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or su
bsta
nțel
or, a
fe
nom
enel
or fi
zice
și ch
imice
, re
spec
tând
regu
lile d
e se
curit
ate.
Chim
ia –
ştii
nța
desp
re su
bsta
nțe
Dezv
olta
-re
a Ch
imie
i, ob
ținer
ea su
bsta
nțel
or n
oi și
a
mat
eria
lelo
r mod
erne
. Rea
lizăr
ile c
him
iștil
or
din
Repu
blic
a M
oldo
va.
Corp
uri fi
zice
şi s
ubst
anțe
.Di
vers
itate
a su
bsta
nțel
or.
Met
ode
de in
vesti
gare
a su
bsta
nțel
or: o
b-se
rvar
ea, d
escr
iere
a, m
ăsur
area
, exp
erim
en-
tul.
Regu
lile
de se
curit
ate
în la
bora
toru
l de
chim
ie. V
ase
și us
tens
ile d
e la
bora
tor.
Prop
rietă
țile
subs
tanț
elor
Pro
prie
tățil
e fi-
zice.
Noț
iuni
des
pre
prop
rietă
țile
chim
ice
și fi-
ziolo
gice
ale
subs
tanț
elor
. Acț
iune
a un
or
subs
tanț
e ch
imic
e as
upra
om
ului
și a
med
iu-
lui.
Feno
men
e fiz
ice
şi c
him
ice.
Rea
cțiil
e ch
imi-
ce și
influ
ența
lor a
supr
a m
ediu
lui ș
i cal
ității
vi
eții.
Sem
nele
reac
țiilo
r chi
mic
e.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ch
imie
, sub
stan
ță, p
ropr
ietă
țile
fizic
e/ch
i-m
ice/
fizio
logi
ce a
le su
bsta
nțel
or, f
enom
ene
fizic
e, fe
nom
ene
chim
ice,
reac
ții c
him
ice.
Inst
ruct
aj: R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șc
olar
de
chim
ie, î
n lu
crul
cu su
bsta
nțel
e și
utila
jul c
him
ic.
Exer
ciții
:•
Elab
orar
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
/răs
puns
urilo
r priv
ind
ca-
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or u
tiliza
te
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă; r
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
a-te
în la
bora
toru
l de
chim
ie.
• Re
cuno
aște
rea
vase
lor ș
i util
ajul
ui d
e la
bora
tor ș
i exp
lica-
rea
mod
ului
de
lucr
u cu
ele
.•
Iden
tifica
rea
asem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
din
tre:
a)
cor
puri
alcă
tuite
din
dife
rite
subs
tanț
e (s
ticlă
, lem
n,
cauc
iuc,
mas
e pl
astic
e, fi
bre,
met
ale)
; b) p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
elor
; c) f
enom
enel
e fiz
ice
(topi
rea
și so
lidifi
care
a,
evap
orar
ea și
con
dens
area
, dizo
lvar
ea și
cris
taliz
area
) și
chim
ice
(ard
erea
, des
com
pune
rea)
.•
Cara
cter
izare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
(sta
rea
de a
greg
are,
cu
loar
ea, m
irosu
l, gu
stul
, sol
ubili
tate
a în
apă
; tem
pera
tu-
ra d
e to
pire
, de
fierb
ere;
con
ducti
bilit
atea
ele
ctric
ă, d
en-
sitat
ea e
tc.)
ale
unor
subs
tanț
e (a
pă, z
ahăr
, sar
e de
buc
ă-tă
rie, fi
er, c
upru
, alu
min
iu, g
rafit
etc
.), în
baz
a ex
perie
nței
pe
rson
ale
și a
info
rmaț
iei d
in d
iver
se su
rse
de d
ocum
en-
tare
(man
uale
, enc
iclo
pedi
i, co
mpe
ndii,
surs
e di
gita
le).
• Pr
opun
erea
mod
ului
de
utiliz
are
a un
or su
bsta
nțe
por-
nind
de
la p
ropr
ietă
țile
aces
tora
.•
Exem
plifi
care
a fe
nom
enel
or/r
eacț
iilor
chi
mic
e di
n ac
tivi-
tate
a co
tidia
nă în
cor
elar
e cu
sem
nele
cor
espu
nzăt
oare
al
e ac
esto
r fen
omen
e/re
acții
.
11
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E1
. Ide
ntific
area
uno
r pro
prie
tăți
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or:
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
solu
bilit
atea
în a
pă.
E2. I
denti
ficar
ea se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e: sc
him
bare
a cu
lorii
/miro
sulu
i, de
gaja
rea
lum
inii/
căld
urii/
a un
ui g
az,
form
area
sau
disp
ariți
a un
ui p
reci
pita
t.Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 1.
Teh
nici
de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
va
sele
, util
ajul
în la
bora
toru
l de
chim
ie (l
uare
a pr
obei
, cân
-tă
rirea
, măs
urar
ea v
olum
ului
de
lichi
d, în
călzi
rea,
obs
erva
-re
a st
ruct
urii
flăcă
rii).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2. In
vesti
gare
a fe
nom
enel
or fi
zice
(eva
pora
rea
apei
; măr
unțir
ea c
rete
i; di
zolv
area
zahă
rulu
i; to
pire
a, so
lidifi
care
a pa
rafin
ei; m
odifi
care
a fo
rmei
sârm
ei
de c
upru
/alu
min
iu) ș
i fen
omen
elor
chi
mic
e (a
rder
ea lu
mâ-
nării
/chi
britu
lui,
inte
racț
iune
a so
dei a
limen
tare
cu
oțet
).
Activ
ități
crea
tive:
Ela
bora
rea,
în g
rup,
a u
nui p
oste
r de
spre
obi
ectu
l de
stud
iu a
l Chi
mie
i/im
port
anța
Chi
mie
i ca
știi
nță/
subs
tanț
ele
și m
ater
iale
le m
oder
ne/r
ealiz
ările
ch
imiș
tilor
din
Rep
ublic
a M
oldo
va.
Jocu
ri di
dacti
ce: D
iver
sitat
ea su
bsta
nțel
or/C
uvin
te
încr
uciș
ate/
Pira
mid
a in
vesti
gării
/Ce
s-ar
întâ
mpl
a, d
acă…
? et
c.
12
2. S
iste
mul
Per
iodi
c al
ele
men
telo
r chi
mic
e şi
str
uctu
ra a
tom
ului
2.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: ato
m,
elem
ent c
him
ic, c
arac
teris
ticile
el
emen
tulu
i chi
mic
con
form
po
ziție
i în
Sist
emul
Per
iodi
c.2.
2. C
arac
teriz
area
ele
men
te-
lor c
him
ice
cu n
umer
ele
ato-
mic
e 1-
20 în
baz
a al
gorit
mul
ui:
a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul P
erio
dic
(den
umire
a, si
mbo
lul c
him
ic,
num
ărul
ato
mic
, mas
a at
omi-
că re
lativ
ă, p
erio
ada,
gru
pa,
subg
rupa
, car
acte
rul m
etal
ic
sau
nem
etal
ic);
b) st
ruct
ura
atom
ului
(sar
cina
nuc
leul
ui,
num
ărul
de
prot
oni,
neut
roni
, el
ectr
oni,
repa
rtiza
rea
elec
-tr
onilo
r pe
stra
turi)
; c) v
alen
ța
supe
rioar
ă și
vale
nța
infe
rioar
ă (la
nem
etal
e).
2.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
-ta
lă a
pro
prie
tățil
or fi
zice
ale
met
alel
or și
nem
etal
elor
în
baza
mos
trel
or d
e su
bsta
nțe.
2.4.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v pr
ivin
d ca
ract
eriza
rea
elem
ente
lor
chim
ice.
Atom
ii –
parti
cule
con
stitu
ente
ale
su
bsta
nțel
or.
Elem
ente
le c
him
ice.
Sim
bolu
rile
și de
num
iri-
le e
lem
ente
lor c
him
ice
cu n
umer
ele
de o
rdi-
ne 1
-20,
26,
29,
30,
35,
47,
53,
56,
79,
80,
82.
N
oțiu
ni d
espr
e m
asa
atom
ică
rela
tivă.
Sist
emul
Per
iodi
c al
ele
men
telo
r chi
mic
e:
perio
ade,
gru
pe, s
ubgr
upe
prin
cipa
le/s
ecun
-da
re. E
lem
ente
met
alic
e, n
emet
alic
e. M
eta-
le, n
emet
ale.
Stru
ctur
a at
omul
ui: n
ucle
ul (p
roto
ni, n
eu-
tron
i) și
înve
lișul
ele
ctro
nic.
Repa
rtiza
rea
elec
tron
ilor p
e st
ratu
ri (s
che-
me
elec
tron
ice)
pen
tru
elem
ente
le c
u nu
me-
rele
ato
mic
e 1-
20).
Vale
nța
elem
entu
lui c
him
ic (î
n ba
za sc
he-
mel
or e
lect
roni
ce și
Sis
tem
ului
Per
iodi
c).
Noț
iune
a de
ele
ctro
nega
tivita
te. V
alen
ța
supe
rioar
ă, in
ferio
ară
(pen
tru
nem
etal
e).
Cara
cter
istic
a el
emen
telo
r chi
mic
e co
nfor
m
poziț
iei î
n Si
stem
ul P
erio
dic.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:at
om, e
lem
ent c
him
ic, s
imbo
l chi
mic
, den
u-m
irea
elem
entu
lui c
him
ic, g
rupă
, sub
grup
ă pr
inci
pală
/sec
unda
ră, p
erio
adă,
mas
ă at
omi-
că re
lativ
ă, m
etal
, nem
etal
, num
ăr d
e or
di-
ne/a
tom
ic, p
roto
n, n
eutr
on, e
lect
ron,
înve
liș
elec
tron
ic, s
trat
ele
ctro
nic,
sche
mă
elec
tro-
nică
, ele
ctro
nega
tivita
te; v
alen
ță, v
alen
ța
supe
rioar
ă, in
ferio
ară.
Exer
ciții
:•
Scrie
rea,
citi
rea
simbo
luril
or c
him
ice,
den
umire
a el
emen
te-
lor c
him
ice
(cu
num
erel
e de
ord
ine
1-20
, 26,
29,
30,
35,
47,
53
, 56,
79,
80,
82)
, ide
ntific
area
mas
ei a
tom
ice
rela
tive.
• Di
fere
nție
rea
noțiu
nilo
r de
elem
ent c
him
ic și
subs
tanț
ă în
en
unțu
ri co
ntex
tual
e.•
Iden
tifica
rea
elem
entu
lui c
him
ic în
Sis
tem
ul P
erio
dic
în
baza
unu
i par
amet
ru in
dica
t (nu
măr
de
ordi
ne/d
e pr
o-to
ni, A
r, et
c.).
• De
term
inar
ea v
alen
țelo
r ele
men
telo
r chi
mic
e, în
baz
a sc
hem
elor
ele
ctro
nice
și a
Sis
tem
ului
Per
iodi
c.•
Com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
ele
men
telo
r chi
mi-
ce c
u nu
mer
ele
atom
ice
1-20
con
form
alg
oritm
ului
: a)
poz
iția
în S
iste
mul
ui P
erio
dic
(den
umire
a, si
mbo
lul c
hi-
mic
, num
ărul
de
ordi
ne/a
tom
ic, m
asa
atom
ică
rela
tivă,
pe
rioad
a, g
rupa
, sub
grup
a, c
arac
teru
l met
alic
sau
nem
e-ta
lic);
b) st
ruct
ura
atom
ului
(sar
cina
nuc
leul
ui, n
umăr
ul
de p
roto
ni, n
eutr
oni,
elec
tron
i, re
parti
zare
a el
ectr
onilo
r pe
stra
turi)
.c)
val
ența
supe
rioar
ă, v
alen
ța in
ferio
ară
(la n
emet
ale)
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E3
. Com
para
rea
prop
rietă
ților
fizic
e al
e m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor (
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
luci
u), î
n ba
za m
ostr
e-lo
r de
subs
tanț
e.Jo
curi
dida
ctice
: Puz
zle/M
emor
y et
c.Jo
c di
dacti
c di
gita
l: At
omul
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 1.
Ar
bore
le c
him
ic a
l Fam
iliei
și v
alor
ile p
erso
nale
.Te
mă
alte
rnati
vă: E
timol
ogia
den
umiri
lor e
lem
ente
lor c
hi-
mic
e.
13
3. C
ompo
ziția
subs
tanț
ei şi
legă
tura
chi
mic
ă
3.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: mo-
lecu
lă, f
orm
ula
chim
ică,
mas
a m
olec
ular
ă re
lativ
ă, le
gătu
ra
chim
ică,
tipu
rile
de le
gătu
ri ch
imic
e, io
n.3.
2. A
lcăt
uire
a fo
rmul
elor
chi
-m
ice
și m
odel
elor
mol
ecul
elor
un
or c
ompu
și bi
nari
în b
aza
vale
nței
.3.
3. D
eter
min
area
tipu
lui d
e le
gătu
ră c
him
ică,
val
ențe
lor
elem
ente
lor c
him
ice,
a m
asei
m
olec
ular
e re
lativ
e în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice.
3.4.
Rep
reze
ntar
ea c
ompo
ziție
i un
or su
bsta
nțe
cu le
gătu
ră
cova
lent
ă pr
in fo
rmul
e el
ectr
o-ni
ce și
mod
ele
bilă
– a
x.3.
5. C
arac
teriz
area
com
pozi
-ție
i, pr
oprie
tățil
or fi
zice
și uti
lizăr
ii un
or su
bsta
nțe
simpl
e și
com
puse
, ce
se re
găse
sc în
vi
ața
de zi
cu
zi.3.
6. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
priv
ind
cara
cter
izare
a un
or su
bsta
nțe.
Div
ersi
tate
a şi
com
pozi
ția su
bsta
nțel
or.
Form
ula
chim
ică
– co
mpo
ziția
cal
itativ
ă și
canti
tativ
ă a
subs
tanț
ei. S
ubst
anțe
sim
ple
și co
mpu
se. N
oțiu
nea
de m
olec
ulă.
Tipu
ri de
legă
tură
chi
mic
ă. L
egăt
ura
co-
vale
ntă
nepo
lară
şi p
olar
ă (p
e ex
empl
ele:
hi
drog
en, c
lor,
oxig
en, a
zot;
clor
ură
de h
idro
-ge
n, a
pă).
Form
ulel
e el
ectr
onic
e și
mod
elel
e m
olec
ulel
or.
Legă
tura
ioni
că (p
e ex
empl
ul c
loru
rii d
e so
diu)
. Noț
iune
a de
ioni
, sar
cină
a io
nilo
r. N
oțiu
nea
de le
gătu
ră m
etal
ică.
Form
ula
chim
ică
şi v
alen
ța e
lem
ente
lor
chim
ice.
Mas
a m
olec
ular
ă re
lativ
ă.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
: m
olec
ula,
form
ula
chim
ică,
indi
ce,
com
poziț
ie c
alita
tivă/
canti
tativ
ă, su
bsta
nțe
simpl
e/co
mpu
se, c
ompu
s bin
ar, m
asă
mo-
lecu
lară
rela
tivă;
legă
tură
chi
mic
ă, le
gătu
ră
cova
lent
ă (n
epol
ară,
pol
ară)
, met
alic
ă, io
ni-
că; i
on, s
arci
na io
nulu
i.
Exer
ciții
:•
Iden
tifica
rea
subs
tanț
elor
sim
ple
și co
mpu
se/c
ompo
ziție
i ca
litati
ve și
can
titati
ve în
baz
a fo
rmul
elor
chi
mic
e și
mo-
dele
lor m
olec
ulel
or; ti
pulu
i de
legă
tură
chi
mic
ă în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice.
• M
odel
area
form
ulel
or e
lect
roni
ce a
le u
nor s
ubst
anțe
cu
legă
tură
cov
alen
tă.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
com
pușil
or b
inar
i în
baz
a va
lenț
ei e
lem
ente
lor c
him
ice
și de
term
inar
ea
vale
nței
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e.•
Desc
riere
a co
mpo
ziție
i, pr
oprie
tățil
or fi
zice
și uti
lizăr
ii un
or su
bsta
nțe
simpl
e și
com
puse
, ce
se re
găse
sc în
via
ța
cotid
iană
.•
Calc
ular
ea m
asel
or m
olec
ular
e re
lativ
e al
e su
bsta
nțel
or
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. C
onst
ruire
a m
odel
elor
bilă
– a
x al
e m
olec
ulel
or d
e hi
drog
en, o
xige
n, a
zot,
clor
, apă
, clo
rură
de
hidr
ogen
.Jo
curi
dida
ctice
: Cuv
inte
încr
uciș
ate/
Dom
ino
chim
ic/e
tc.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
2:Pa
șapo
rtul
chi
mic
al u
nei s
ubst
anțe
.Te
mă
alte
rnati
vă: S
ubst
anțe
le d
in tr
usa
med
ical
ă/bu
cătă
rie.
14
4. S
ubst
anțe
pur
e şi
am
este
curi
în v
iața
coti
dian
ă
4.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
: sub
stan
ța p
ură,
am
este
c om
ogen
/ete
roge
n,
solu
ție, m
etod
ele
de se
para
re
a am
este
curil
or, î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
unic
are.
4.2.
Car
acte
rizar
ea a
mes
tecu
-ril
or u
tiliza
te în
via
ța c
otidi
ană,
ae
rulu
i, ap
elor
nat
ural
e; a
me-
tode
lor d
e se
para
re/p
urifi
care
a
subs
tanț
elor
din
am
este
curi.
4.3.
Apl
icar
ea p
racti
că a
me-
tode
lor d
e se
para
re a
am
es-
tecu
rilor
în la
bora
tor,
resp
ec-
tând
regu
lile
de se
curit
ate;
în
activ
itate
a co
tidia
nă p
entr
u pr
otec
ția m
ediu
lui ș
i săn
ătăț
ii.4.
4. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
priv
ind
subs
tanț
ele
pure
și a
mes
tecu
-ril
e în
via
ța d
e zi
cu zi
.4.
5. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
ce se
refe
ră la
nec
esita
tea
cuno
aște
rii su
bsta
nțel
or și
pr
oces
elor
chi
mic
e.
Subs
tanț
e pu
re ş
i am
este
curi.
Am
este
curi
omog
ene
şi e
tero
gene
.M
etod
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or d
in
ames
tecu
ri et
erog
ene
(acț
iune
a m
agne
tulu
i, de
cant
area
, filtr
area
) și o
mog
ene
(dis
tilar
ea,
vapo
rizar
ea, c
rista
lizar
ea).
Aeru
l – a
mes
tec
de su
bsta
nțe
gazo
ase.
Co
mpo
ziția
aer
ului
. Sub
stan
țele
car
e po
luea
-ză
aer
ul.
Apa
natu
rală
– a
mes
tec
de su
bsta
nțe.
Pur
ifi-
care
a ap
ei n
atur
ale.
Apa
pot
abilă
și d
istil
ată.
Im
port
anța
ape
i. Pr
otec
ția re
surs
elor
acv
a-tic
e.M
etod
ele
de s
epar
are
a am
este
curil
or și
as
igur
area
cal
ității
vie
ții.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
: su
bsta
nță
pură
, am
este
c om
ogen
/ete
roge
n,
solu
ție, v
apor
izare
, cris
taliz
are,
dis
tilar
e,
deca
ntar
e, fi
ltrar
e.
Exer
ciții
:•
Desc
riere
a am
este
curil
or o
mog
ene
(oțe
t, sir
op) ș
i ete
ro-
gene
(lap
te, a
pă c
arbo
gazo
asă)
întâ
lnite
în v
iața
coti
dia-
nă, i
ndic
ând:
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
com
poziț
ia,
utiliz
area
.•
Core
lare
a co
mpo
ziție
i am
este
curil
or o
mog
ene
și et
erog
e-ne
cu
met
odel
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or.
• El
abor
area
sche
mel
or d
e se
para
re a
am
este
curil
or d
in
mai
mul
te su
bsta
nțe.
• Ex
empl
ifica
rea
aplic
ării
met
odel
or d
e se
para
re a
su
bsta
nțel
or d
in a
mes
tecu
ri ce
se re
găse
sc în
via
ța c
oti-
dian
ă; p
urifi
care
a ap
ei și
aer
ului
, sep
arar
ea m
etal
elor
din
de
șeur
i, pr
eluc
rare
a pe
trol
ului
, ext
rage
rea
zahă
rulu
i și
purifi
care
a lu
i etc
.•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
/răs
puns
urilo
r priv
ind
met
odel
e de
sepa
rare
a a
mes
tecu
rilor
; car
acte
ristic
ile
aeru
lui,
apei
nat
ural
e, a
pei p
otab
ile și
dis
tilat
e; m
etod
ele
de p
urifi
care
.•
Mod
elar
ea p
roce
sulu
i de
purifi
care
a a
pei.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
5. S
epar
area
subs
tanț
elor
din
tr-u
n am
este
c de
fier
și c
ar-
bon/
sulf
prin
acț
iune
a m
agne
tulu
i.E
6. D
ecan
tare
a un
ui a
mes
tec
de a
pă și
nisi
p; la
pte
de v
ar.
E 7.
Filt
rare
a un
ui a
mes
tec
de a
pă și
căr
bune
.E
8. D
ecan
tare
a un
ui a
mes
tec
de u
lei ș
i apă
, util
izând
pâl
nia
de se
para
re.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3. P
urifi
care
a să
rii d
e bu
cătă
rie.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
3.Cr
ește
rea
cris
tale
lor d
e cl
orur
ă de
sodi
u.Te
mă
alte
rnati
vă: F
acto
rii d
e po
luar
e a
apei
/aer
ului
în lo
ca-
litat
ea m
ea.
15
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– în
treb
are
cauz
ală
form
ulat
ă, ră
spun
s exp
us;
– ex
erci
țiu re
zolv
at;
– fiș
ă de
lucr
u co
mpl
etat
ă;
– po
ster
ela
bora
t; –
proi
ect e
labo
rat ș
i pre
zent
at;
– lu
crar
e pr
actic
ă/ex
perie
nță
de la
bora
tor/
expe
rienț
ă de
labo
rato
r dig
itală
real
izată
con
form
inst
rucț
iuni
lor;
– ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă e
labo
rat;
– jo
c di
dacti
c re
aliza
t;–
test
de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
. La sf
ârși
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul/e
leva
poa
te:
• op
era,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
elem
ente
le d
e lim
baj c
him
ic: s
ubst
anță
, pro
prie
tățil
e su
bsta
nței
, fen
omen
e fiz
ice,
chi
mic
e,
reac
ții c
him
ice,
ato
m, e
lem
ent c
him
ic, s
imbo
luri
chim
ice,
den
umiri
le e
lem
ente
lor c
him
ice,
gru
pă, s
ubgr
upă
prin
cipa
lă/s
ecun
dară
, per
ioad
ă,
mas
ă at
omic
ă re
lativ
ă, m
etal
, nem
etal
, num
ăr d
e or
dine
/num
ăr a
tom
ic, p
roto
n, n
eutr
on, e
lect
ron,
înve
liș e
lect
roni
c, st
rat e
lect
roni
c, sc
hem
ă el
ectr
onic
ă, e
lect
rone
gativ
itate
, val
ență
, val
ența
supe
rioar
ă, v
alen
ța in
ferio
ară
(la n
emet
ale)
, mol
ecul
a, fo
rmul
ă ch
imic
ă, in
dice
, com
poziț
ie
calit
ativă
/can
titati
vă, c
ompu
s bin
ar, m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă,
legă
tură
chi
mic
ă, le
gătu
ră c
oval
entă
nep
olar
ă/po
lară
, leg
ătur
ă m
etal
ică,
legă
-tu
ră io
nică
, ion
, sar
cina
ionu
lui,
subs
tanț
ă pu
ră, a
mes
tec
omog
en/e
tero
gen,
solu
ție, c
rista
lizar
e, d
istil
are,
dec
anta
re, fi
ltrar
e;•
dete
rmin
a tip
ul d
e le
gătu
ră c
him
ică
și m
asa
mol
ecul
ară
rela
tivă
în b
aza
com
poziț
iei s
ubst
anțe
i;•
cara
cter
iza:
– ob
iect
ul d
e st
udiu
al C
him
iei;
prop
rietă
țile
fizic
e și
fizio
logi
ce a
le u
nor s
ubst
anțe
; –
elem
ente
le c
him
ice
cu n
umer
ele
atom
ice
1-20
, în
baza
alg
oritm
ului
: a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul P
erio
dic
(den
umire
a, si
mbo
lul c
him
ic, n
umăr
ul
atom
ic, m
asa
atom
ică
rela
tivă,
per
ioad
a, g
rupa
, sub
grup
a, c
arac
teru
l met
alic
sau
nem
etal
ic);
b) st
ruct
ura
atom
ului
(sar
cina
nuc
leul
ui,
num
ărul
de
prot
oni,
neut
roni
, ele
ctro
ni, r
epar
tizar
ea e
lect
roni
lor p
e st
ratu
ri); c
) val
ența
supe
rioar
ă și
vale
nța
infe
rioar
ă;
– co
mpo
ziția
, în
baza
form
ulei
chi
mic
e, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
utiliz
area
uno
r sub
stan
țe si
mpl
e și
com
puse
, reg
ăsite
în v
iața
de
zi cu
zi;
– am
este
curil
e uti
lizat
e în
via
ța c
otidi
ană,
aer
ul, a
pa și
met
odel
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or d
in a
mes
tecu
ri et
erog
ene
(acț
iune
a m
agne
tu-
lui,
deca
ntar
ea, fi
ltrar
ea) ș
i am
este
curi
omog
ene
(dis
tilar
ea, c
rista
lizar
ea);
• co
mpa
ra: c
orpu
rile
și su
bsta
nțel
e; p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
elor
; fen
omen
ele
fizic
e și
chim
ice,
obs
erva
te în
con
text
e co
tidie
ne;
• id
entifi
ca fe
nom
enel
e ch
imic
e di
n m
ediu
în b
aza
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice;
• al
cătu
i for
mul
ele
chim
ice
și m
odel
ele
mol
ecul
elor
uno
r com
puși
bina
ri în
baz
a va
lenț
ei;
• ap
lica:
–
tehn
icile
de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
vas
ele,
util
ajul
în la
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e;–
met
odel
e de
sepa
rare
a a
mes
tecu
rilor
în la
bora
tor ș
i în
viaț
a co
tidia
nă, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e;•
repr
ezen
ta c
ompo
ziția
uno
r sub
stan
țe c
u le
gătu
ră c
oval
entă
prin
form
ule
elec
tron
ice
și m
odel
e bi
lă-a
x;
16
• in
vesti
ga e
xper
imen
tal,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e:
– pr
oprie
tățil
e fiz
ice
ale
met
alel
or și
nem
etal
elor
în b
aza
mos
trel
or d
e su
bsta
nțe;
–
prop
rietă
țile
subs
tanț
elor
, fen
omen
ele
fizic
e și
chim
ice;
–
met
ode
de se
para
re a
am
este
curil
or o
mog
ene
și et
erog
ene;
• el
abor
a și
prez
enta
un
proi
ect c
reati
v:
– de
car
acte
rizar
e a
elem
ente
lor c
him
ice;
–
de c
arac
teriz
are
a un
ei su
bsta
nțe;
–
priv
ind
subs
tanț
ele
pure
și a
mes
tecu
rile
în v
iața
coti
dian
ă;
• fo
rmul
a co
nclu
zii p
erso
nale
refe
ritoa
re la
ben
efici
ile c
unoa
șter
ii su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e, p
redo
min
ante
:–
core
ctitu
dine
și d
esch
ider
e în
util
izare
a lim
baju
lui c
him
ic;
– cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
în c
arac
teriz
area
subs
tanț
elor
și p
roce
selo
r chi
mic
e;–
pers
ever
ență
și re
spon
sabi
litat
e în
luar
ea d
ecizi
ilor l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
;–
exig
ență
pen
tru
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală;
– re
spon
sabi
litat
e fa
ță d
e să
năta
tea
pers
onal
ă și
grijă
față
de
med
iu.
17
CLA
SA A
VIII
-AU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
1. S
ubst
anța
– c
ompo
nent
a ch
imic
ă a
mat
erie
i
1.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le:
subs
tanț
ă sim
plă
și co
mpu
să;
oxid
, aci
d, b
ază,
sare
; can
titat
e de
su
bsta
nță,
mol
, mas
ă m
olar
ă.1.
2. A
plic
area
noț
iuni
lor d
e va
lenț
ă a
elem
ente
lor c
him
ice,
de
sarc
ină
a io
nilo
r pen
tru
al-
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
subs
tanț
elor
com
puse
.1.
3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or d
e ca
lcul
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice,
uti
lizân
d no
țiuni
le: c
antit
atea
de
subs
tanț
ă, m
asă
mol
ară.
1.4.
Cer
ceta
rea
expe
rimen
tală
a
mos
trel
or d
e su
bsta
nțe
simpl
e și
com
puse
; a c
orel
ație
i din
tre
mas
a su
bsta
nțel
or și
can
titat
ea d
e su
bsta
nță.
Subs
tanț
e si
mpl
e şi
com
puse
. For
mul
ele
chim
ice
și de
num
irile
subs
tanț
elor
sim
ple.
Fo
rmul
ele
chim
ice
ale
subs
tanț
elor
com
pu-
se/c
ompu
șilor
chi
mic
i în
baza
val
ențe
i, sa
rci-
nii i
onilo
r.N
oțiu
ni d
e ox
izi, a
cizi,
baz
e, să
ruri.
Subs
tanț
ele
simpl
e și
com
puse
din
juru
l nos
-tr
u.Ca
ract
eris
ticile
can
titati
ve a
le su
bsta
nței
. Ca
ntita
tea
de su
bsta
nță.
Mol
ul. M
asa
mol
ară
Calc
ule
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e: c
orel
ația
di
ntre
can
titat
ea d
e su
bsta
nță
și m
asa
subs
tanț
ei.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ac
id, b
ază,
sare
, can
titat
e de
subs
tanț
ă, m
ol,
mas
ă m
olar
ă.
Inst
ruct
aj: R
egul
ile d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șco
lar
de c
him
ie, î
n lu
crul
cu
subs
tanț
ele
și uti
laju
l chi
mic
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
• Ci
tirea
form
ulel
or c
him
ice,
com
enta
rea
com
poziț
iei
subs
tanț
elor
în b
aza
form
ulel
or.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
oxizi
lor î
n ba
za
vale
nței
, util
izând
Sis
tem
ul P
erio
dic.
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
în b
aza
sarc
inii
ioni
lor,
utiliz
ând
Tabe
lul
Solu
bilit
ății.
• Ca
lcul
area
mas
ei m
olar
e în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
subs
tanț
ei în
baz
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță.
• De
term
inar
ea c
antit
ății
de su
bsta
nță
în b
aza
mas
ei
subs
tanț
ei.
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E
1. D
escr
iere
a un
or m
ostr
e de
subs
tanț
e sim
ple
și co
m-
puse
.E
2. C
alcu
lare
a m
asei
, cân
tărir
ea/m
ăsur
area
pro
bei c
e co
resp
unde
unu
i num
ăr a
num
it de
mol
i de
apă,
car
bo-
nat d
e ca
lciu
, zah
ăr e
tc.
Jocu
ri di
dacti
ce: C
uvin
te în
cruc
ișate
/Dom
ino
chim
ic/
Puzz
le.
18
2. R
eacț
ii ch
imic
e
2.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la: e
cuaț
ia c
him
ică,
reac
ția
chim
ică,
tipu
rile
de re
acții
chi
mi-
ce, î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
uni-
care
.2.
2. E
xem
plifi
care
a pr
oces
elor
ch
imic
e ob
serv
ate
în lu
mea
în-
conj
urăt
oare
în c
orel
are
cu se
m-
nele
reac
țiilo
r chi
mic
e.2.
3. D
ifere
nție
rea
reac
țiilo
r chi
-m
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za
ecua
țiilo
r chi
mic
e.2.
4. A
plic
area
Leg
ii co
nser
vării
m
asei
subs
tanț
elor
pen
tru
sta-
bilir
ea c
oefic
ienț
ilor î
n ec
uații
le
chim
ice.
2.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, u
tili-
zând
noț
iune
a de
can
titat
e de
su
bsta
nță.
2.6.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v ce
se re
feră
la
utiliz
area
și im
port
anța
reac
țiilo
r ch
imic
e.
Reac
țiile
chi
mic
e –
proc
ese
de tr
ansf
orm
are
a su
bsta
nțel
or. S
emne
le re
acții
lor c
him
ice.
Lege
a co
nser
vării
mas
ei su
bsta
nțel
or.
Ecua
ții c
him
ice.
Tipu
ri de
reac
ții c
him
ice:
reac
ții d
e co
mbi
na-
re, d
e de
scom
pune
re. N
oțiu
ni d
e re
acții
de
subs
tituț
ie, r
eacț
ii de
schi
mb.
Calc
ule
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e: d
eter
mi-
nare
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui re
acta
nt/
prod
us d
e re
acție
, cun
oscâ
nd c
antit
atea
de
subs
tanț
ă a
unui
pro
dus d
e re
acție
/rea
ctan
t.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ec
uație
chi
mic
ă, re
acta
nt/s
ubst
anță
iniți
ală,
pr
odus
de
reac
ție/s
ubst
anță
fina
lă, c
oefic
i-en
t, re
acție
de
com
bina
re, d
esco
mpu
nere
, su
bstit
uție
, sch
imb.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
• Id
entifi
care
a re
acții
lor d
e co
mbi
nare
, des
com
pune
re,
subs
tituț
ie și
schi
mb
în b
aza
sche
mel
or și
ecu
ațiil
or
chim
ice.
• St
abili
rea
coefi
cien
ților
în e
cuaț
iile
chim
ice.
• Ci
tirea
ecu
ațiil
or c
him
ice,
com
enta
rea
tipul
ui
subs
tanț
elor
(rea
ctan
ți/su
bsta
nțe
iniți
ale
sau
prod
uși
de re
acție
/sub
stan
țe fi
nale
), tip
ului
reac
ției,
a co
efici
ențil
or st
abili
ți.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• El
abor
area
unu
i alg
oritm
de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nea
de c
antit
a-te
de
subs
tanț
ă.•
Dete
rmin
area
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui re
acta
nt/p
rodu
s de
reac
ție, c
onfo
rm
canti
tății
de
subs
tanț
ă a
unui
pro
dus d
e re
acție
/rea
c-ta
nt.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
3. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e co
mbi
nare
și d
e de
scom
-pu
nere
, ide
ntific
area
sem
nelo
r ace
stor
reac
ții.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
1:Re
acții
le c
him
ice
în lu
mea
înco
njur
ătoa
re.
19
3. O
xige
nul.
Hid
roge
nul
3.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la o
xige
n, h
idro
gen;
reac
ții
de a
rder
e, o
xida
re, r
educ
ere,
su
bstit
uție
, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e.3.
2. C
arac
teriz
area
ele
men
telo
r ch
imic
e ox
igen
, hid
roge
n co
nfor
m
poziț
iei î
n Si
stem
ul P
erio
dic.
3.3.
Ela
bora
rea
și ap
licar
ea
algo
ritm
ului
de
cara
cter
izare
a
unei
subs
tanț
e ch
imic
e pe
ex
empl
ul o
xige
nulu
i, hi
drog
e-nu
lui (
com
poziț
ia, s
truc
tura
, ob
ținer
ea, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
iden
tifica
rea,
util
izare
a,
impo
rtan
ța).
3.4.
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
chi
-m
ice
și a
met
odel
or d
e ob
ținer
e al
e ox
igen
ului
și h
idro
genu
lui p
rin
ecua
ții c
him
ice.
3.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
obțin
erii
și a
prop
rietă
ților
oxi
ge-
nulu
i și h
idro
genu
lui,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate.
3.6.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice
prin
tr
ansp
uner
ea a
lgor
itmilo
r de
dete
rmin
are
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
pent
ru st
abili
rea
mas
ei
subs
tanț
ei.
3.7.
For
mul
area
con
cluz
iilor
ce
se
refe
ră la
impo
rtan
ța o
xige
nulu
i, hi
drog
enul
ui și
com
pușil
or lo
r.
Oxi
genu
l, hi
drog
enul
ca
elem
ente
chi
mic
e.
Răsp
ândi
rea
în n
atur
ă. C
arac
teris
tica
gene
ra-
lă c
onfo
rm p
oziți
ei în
Sis
tem
ul P
erio
dic.
Oxi
genu
l, hi
drog
enul
ca
subs
tanț
e si
mpl
e.
Prop
rietă
țile
fizic
e. O
bțin
erea
oxi
genu
lui d
in
pero
xid
de h
idro
gen,
apă
, în
urm
a pr
oces
ului
de
foto
sinte
ză; a
hid
roge
nul d
in m
etan
, apă
, ac
id c
lorh
idric
, sul
furic
în re
acție
cu
mag
ne-
ziu, z
inc,
alu
min
iu. R
eacț
ia d
e su
bstit
uție
. Id
entifi
care
a ox
igen
ului
, hid
roge
nulu
i.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e:- a
le o
xige
nulu
i: re
acția
cu
met
alel
e ca
lciu
, m
agne
ziu, a
lum
iniu
, zin
c, fi
er, c
upru
; cu
ne-
met
alel
e hi
drog
en, s
ulf,
fosf
or, a
zot,
carb
on
(ard
erea
com
plet
ă, in
com
plet
ă); c
u m
etan
ul;
- ale
hid
roge
nulu
i: re
acția
cu
nem
etal
ele
oxig
en, c
lor,
sulf,
car
bon,
azo
t; cu
oxi
zii m
eta-
lelo
r (re
acție
de
redu
cere
).O
zonu
l – fo
rmă
alot
ropi
că a
oxi
genu
lui,
rolu
l bi
olog
ic. P
rote
cția
stra
tulu
i de
ozon
al P
ă-m
ântu
lui.
Oxi
zii –
pro
duși
ai re
acție
i de
oxid
are.
N
oțiu
ni d
e re
acții
de
arde
re. A
sigur
area
se
curit
ății
în c
azul
util
izării
pro
cese
lor d
e ar
dere
.O
xige
nul,
hidr
ogen
ul ş
i com
puşi
i lor
– u
ti-liz
area
și in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:al
otro
pie,
form
ă al
otro
pică
, ozo
n, re
acții
de
oxid
are,
ard
ere,
redu
cere
, sub
stitu
ție.
Exer
ciții
:•
Elab
orar
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
ce
vize
ază
utiliz
area
, ide
ntific
area
oxi
genu
lui,
hidr
ogen
ului
; im
port
anța
stra
tulu
i de
ozon
; nec
esita
-te
a re
spec
tării
regu
lilor
de
secu
ritat
e, în
caz
ul u
tiliză
rii
proc
esel
or d
e ar
dere
.•
Core
lare
a de
num
irilo
r oxi
zilor
cu fo
rmul
ele
lor c
him
ice;
• Co
mpl
etar
ea fi
șei d
e ca
ract
eriza
re a
oxi
genu
lui/h
i-dr
ogen
ului
ca
elem
ent c
him
ic și
ca
susb
stan
ță si
mpl
ă,
conf
orm
alg
oritm
ului
.•
Alcă
tuire
a ec
uații
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e ce
car
acte
ri-ze
ază
met
odel
e de
obț
iner
e, p
ropr
ietă
țile
chim
ice
ale
oxig
enul
ui, h
idro
genu
lui.
• Co
mpa
rare
a hi
drog
enul
ui și
oxi
genu
lui;
oxig
enul
ui și
oz
onul
ui c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui.
• Co
mpa
rare
a pr
oces
elor
de
oxid
are
și ar
dere
; a
reac
țiilo
r de
com
bina
re, d
esco
mpu
nere
și su
bstit
uție
co
nfor
m sc
hem
elor
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
une
i sub
stan
țe în
baz
a ec
uații
lor
chim
ice,
cun
oscâ
nd c
antit
atea
de
subs
tanț
ă a
alte
i su
bsta
nțe.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. O
bțin
erea
oxi
genu
lui p
rin d
esco
mpu
nere
a pe
roxi
-du
lui d
e hi
drog
en, c
apta
rea
și id
entifi
care
a lu
i.E
5. C
erce
tare
a și
desc
riere
a m
ostr
elor
de
dife
riți o
xizi.
E 6.
Obț
iner
ea h
idro
genu
lui p
rin in
tera
cțiu
nea
met
ale-
lor c
u ac
izi, c
apta
rea
și id
entifi
care
a lu
i.
Joc
dida
ctic:
Puz
zle.
Stud
iu d
e ca
z: O
zonu
l – p
rote
ctor
ul T
erre
i.
20
4. C
lase
le d
e co
mpu
şi a
norg
anic
i
4.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la: c
lase
le d
e co
mpu
și an
-or
gani
ci (o
xizi,
aci
zi, b
aze,
săru
ri);
legă
tura
gen
etică
; ind
icat
ori,
scal
ă pH
, med
iu (a
cid,
baz
ic, n
eutr
u);
reac
ția d
e sc
him
b, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e.4.
2. C
orel
area
com
poziț
iei
subs
tanț
ei cu
den
umire
a, cl
asa
de
com
puși,
util
izare
a, im
port
anța
, ac
țiune
a as
upra
org
anism
ului
um
an.
4.3.
Car
acte
rizar
ea o
xizil
or, b
a-ze
lor,
acizi
lor,
săru
rilor
con
form
al
gorit
mul
ui.
4.4.
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
chi-
mice
și a
met
odel
or d
e ob
ținer
e al
e ox
izilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or
prin
ecu
ații c
him
ice.
4.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
chim
ice a
le o
xizilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or, r
espe
c-tâ
nd re
gulile
de
secu
ritat
e.4.
6. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or în
ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e uti
lizân
d no
țiuni
le m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță.
4.7.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v, p
rivin
d uti
li-za
rea
și im
port
anța
oxi
zilor
, aci
zi-
lor,
baze
lor,
săru
rilor
.4.
8. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or c
e se
re
feră
la b
enefi
ciile
oxi
zilor
, aci
zi-lo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or.
Clas
ifica
rea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
în b
aza
com
poziț
iei ș
i sol
ubili
tății
.N
oțiu
ni d
espr
e şi
ruril
e ge
netic
e al
e m
etal
e-lo
r și n
emet
alel
or; s
eria
acti
vită
ții m
etal
elor
. Id
entifi
care
a ac
izilo
r și b
azel
or c
u in
dica
tori.
Aciz
ii: c
ompo
ziția
, cla
sifica
rea,
den
umiri
le
(aci
d cl
orhi
dric
, sul
fhid
ric, s
ulfu
ros,
sulfu
ric,
azoti
c, fo
sfor
ic,c
arbo
nic,
silic
ic).
Prop
rietă
țile
chim
ice
gene
rale
și o
bțin
erea
(pe
exem
plul
ac
izilo
r clo
rhid
ric, s
ulfu
ric, f
osfo
ric).
Reac
ția d
e sc
him
b.Ba
zele
: com
poziț
ia, c
lasifi
care
a, d
enum
irile
. Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le, o
bțin
erea
.O
xizi
i: co
mpo
ziția
, cla
sifica
rea
(oxi
zi ba
zici ș
i ac
izi),
denu
miri
le. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
-ra
le, o
bțin
erea
.Să
ruril
e: c
ompo
ziția
, cla
sifica
rea
(sol
ubile
și
inso
lubi
le),
denu
miri
le. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
, obț
iner
ea.
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
cla
sele
de
com
puși
anor
gani
ci.
Aciz
ii, b
azel
e, o
xizi
i, să
ruril
e –
utiliz
area
și
influ
ența
asu
pra
calit
ății
vieț
ii și
med
iulu
i.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ox
id a
cid,
oxi
d ba
zic, a
cid
oxig
enat
, aci
d ne
oxig
enat
, baz
ă al
calin
ă, b
ază
inso
lubi
lă,
sare
, șiru
l gen
etic,
seria
acti
vită
ții m
etal
elor
, in
dica
tor,
scal
ă pH
, med
iu a
cid,
med
iu b
azic
, m
ediu
neu
tru,
reac
ție d
e sc
him
b, le
gătu
ră
gene
tică.
Exer
ciții
:•
Iden
tifica
rea
form
ulel
or a
cizil
or, b
azel
or, o
xizil
or, s
ăru-
rilor
din
tr-u
n șir
de
subs
tanț
e pr
opus
e.•
Com
para
rea
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
și o
xizil
or c
on-
form
dife
ritor
crit
erii.
• Co
rela
rea
denu
miri
lor ș
i for
mul
elor
oxi
zilor
, aci
zilor
, ba
zelo
r, să
ruril
or.
• Co
mpl
etar
ea sc
hem
elor
de
reac
ții, s
chem
elor
lacu
na-
re, v
izând
pro
prie
tățil
e ch
imic
e/ob
ținer
ea c
ompu
șilor
an
orga
nici
.•
Com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
pro
prie
tățil
or
chim
ice/
obțin
erii
com
pușil
or a
norg
anic
i în
baza
sche
-m
ei le
gătu
rilor
gen
etice
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea c
antit
ății
de su
bsta
nță/
mas
ei în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, c
unos
când
can
titat
ea/m
asa
alte
i su
bsta
nțe.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
7. Id
entifi
care
a ac
izilo
r și b
azel
or a
lcalin
e cu
aju
toru
l indi
-ca
toril
or a
cido-
bazic
i, in
dica
toru
lui u
nive
rsal
și sc
alei
pH.
E 8.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le a
cizil
or.
E 9.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le b
azel
or.
E 10
. Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le o
xizil
or (o
xid
de
calc
iu c
u ap
a, o
xid
de c
upru
cu
acid
clo
rhid
ric/s
ulfu
ric,
oxid
de
carb
on (I
V) c
u ap
ă de
var
).E
11. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
ale
săru
rilor
.Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 1.
Leg
ătur
a re
cipr
ocă
dint
re p
rin-
cipa
lele
cla
se d
e co
mpu
și an
orga
nici
.Jo
curi
dida
ctice
: Găs
ește
intr
usul
/Găs
iți c
ores
pond
ența
/Pu
zzle
etc
.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
2.
Top
10 su
bsta
nțe
anor
gani
ce d
in v
iața
mea
.
21
5. A
pa şi
sol
uțiil
e
5.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la: s
oluț
ii, p
arte
a de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate;
apa
pot
abilă
în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;5.
2. C
arac
teriz
area
com
poziț
iei,
stru
ctur
ii, p
ropr
ietă
ților
fizic
e și
chim
ice,
util
izării
și ro
lulu
i ape
i/ so
luții
lor î
n vi
ața
cotid
iană
.5.
3. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or a
pei,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate.
5.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a co
rela
țiilo
r din
tre
part
ea d
e m
asă
a su
bsta
nței
dizo
l-va
te, m
asa
subs
tanț
ei d
izolv
ate
și m
asa
solu
ției.
5.5.
Pre
para
rea
solu
ției c
u o
anu-
mită
par
te d
e m
asă
a su
bsta
nței
di
zolv
ate.
5.6.
Arg
umen
tare
a ce
rințe
lor f
ață
de a
pa p
otab
ilă, c
alita
tea,
pur
ifi-
care
a și
prot
ecția
ei.
5.7.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v, c
e se
refe
ră
la im
port
anța
ape
i/sol
uțiil
or.
Apa
– co
mpu
s cu
impo
rtan
ță v
itală
. Răs
-pâ
ndire
a în
nat
ură.
Pro
prie
tățil
e fiz
ice.
Rol
ul
biol
ogic
.Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e ap
ei: d
esco
mpu
ne-
rea,
inte
racț
iune
a cu
met
alel
e (s
odiu
, pot
a-siu
, cal
ciu,
fier
), cu
oxi
zii b
azic
i și o
xizii
aci
zi.Ap
a ca
sol
vent
. Dizo
lvar
ea. S
oluț
iile.
Com
pozi
ția s
oluț
iilor
. Par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e în
solu
ție.
Rolu
l vita
l și i
mpo
rtan
ța so
luții
lor î
n vi
ața
cotid
iană
.Ap
a po
tabi
lă. C
alita
tea
apei
pot
abile
în
Repu
blic
a M
oldo
va. S
urse
le d
e po
luar
e a
apei
. Pur
ifica
rea
apei
.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:so
luție
, sol
vent
, sub
stan
ță d
izolv
ată,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e, a
pă p
otab
ilă.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
• Co
mpl
etar
ea fi
șei d
e ca
ract
eriza
re a
pro
prie
tățil
or
fizic
e, c
him
ice
ale
apei
.•
Desc
riere
a tip
urilo
r de
apă,
surs
elor
de
polu
are,
ce
rințe
lor f
ață
de a
pa p
otab
ilă.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea p
ărții
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate
în
solu
ție.
• De
term
inar
ea m
asei
subs
tanț
ei/v
olum
ului
ape
i pen
tru
prep
arar
ea so
luție
i cu
o an
umită
mas
ă/pa
rte
de m
asă
de su
bsta
nță
dizo
lvat
ă.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
12. I
nves
tigar
ea u
nor p
ropr
ietă
ți fiz
ice
și ch
imic
e al
e ap
ei.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2. P
repa
rare
a un
ei so
luții
de
clo-
rură
de
sodi
u cu
o a
num
ită p
arte
de
mas
ă a
subs
tanț
ei
dizo
lvat
e.
Activ
ități
crea
tive:
•
Asal
t de
idei
des
pre
econ
omisi
rea
apei
în c
ondi
ții c
as-
nice
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 3:
Apa
– m
iraco
lul v
ieții
.
22
6. P
rodu
sele
chi
mic
e şi
cal
itate
a vi
eții
6.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la p
rodu
sele
chi
mic
e și
utiliz
area
lor,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are.
6.2.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
pr
ivin
d se
lect
area
și u
tiliza
rea
inof
ensiv
ă a
prod
usel
or c
him
ice,
în
treb
uinț
ate
în v
iața
coti
dian
ă.6.
3. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ,
ce
se re
feră
la
pro
prie
tățil
e și
utiliz
area
ino-
fens
ivă
a un
ui p
rodu
s chi
mic
.
Prod
usel
e ch
imic
e și
utiliz
area
lor i
nofe
n-siv
ă în
via
ța c
otidi
ană,
impa
ctul
lor a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții.
Pict
ogra
mel
e pr
odus
elor
chi
mic
e.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:pr
odus
chi
mic
, sub
stan
țe c
austi
ce/in
flam
a-bi
le/t
oxic
e/co
roziv
e; o
xida
nte/
antio
xida
nte;
ar
omati
zato
ri.
Exer
ciții
/Acti
vită
ți cr
eativ
e:
• Id
entifi
care
a re
gulil
or d
e uti
lizar
e in
ofen
sivă
a un
ui
prod
us c
him
ic (d
e ex
empl
u: so
da a
limen
tară
, pas
ta
de d
inți,
det
erge
nt d
e va
se, s
oluț
ii pe
ntru
cur
ățat
ar
agaz
ul, d
e în
depă
rtar
e a
calc
arul
ui e
tc.)
în b
aza
info
rmaț
iei d
e pe
etic
hete
și p
icto
gram
e.•
Expl
icar
ea se
mni
ficaț
iei p
icto
gram
elor
de
peric
ol a
le
prod
usel
or c
him
ice.
• M
odel
area
situ
ațiil
or d
e se
lect
are
și uti
lizar
e in
ofen
si-
vă a
pro
duse
lor c
him
ice.
Jocu
ri di
dacti
ce: G
hici
subs
tanț
a/pr
odus
ul e
tc.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
4:Re
clam
a un
ui p
rodu
s chi
mic
.
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– en
unț a
rgum
enta
t not
at/f
orm
ulat
; –
într
ebar
e ca
uzal
ă fo
rmul
ată,
răsp
uns f
orm
ulat
; –
algo
ritm
ela
bora
t; –
fișă
de lu
cru
com
plet
ată;
–
ecua
ție c
him
ică
mod
elat
ă;
– sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; –
exer
cițiu
rezo
lvat
;–
prob
lem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor;
– ex
perim
ent/
lucr
are
prac
tică/
expe
rienț
ă de
labo
rato
r/ex
perie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; –
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
ela
bora
t; –
pict
ogra
me
ale
prod
usel
or c
him
ice
iden
tifica
te și
exp
licat
e;–
regu
li de
util
izare
inof
ensiv
ă a
unui
pro
dus c
him
ic e
xplic
ate;
–
joc
dida
ctic
real
izat;
– pr
oiec
t ela
bora
t și p
reze
ntat
; –
test
de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
23
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
III -a
, ele
vul/e
leva
poa
te:
• op
era,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
elem
ente
le d
e lim
baj c
him
ic: c
antit
ate
de su
bsta
nță,
mol
, mas
ă m
olar
ă; e
cuaț
ie c
him
ică,
reac
-ta
nt/s
ubst
anță
iniți
ală,
pro
dus d
e re
acție
/sub
stan
ța fi
nală
; alo
trop
ie, f
orm
ă al
otro
pică
, ozo
n; re
acție
de
com
bina
re, d
e de
scom
pune
re, d
e su
bstit
uție
, de
schi
mb,
de
oxid
are,
de
arde
re, d
e re
duce
re; c
lase
de
com
puși
anor
gani
ci, o
xid
(aci
d, b
azic
), ac
id (o
xige
nat,
neox
igen
at),
bază
(a
lcal
ină,
inso
lubi
lă),
sare
; șir
gene
tic, s
eria
acti
vită
ții m
etal
elor
, ind
icat
or, s
cală
pH,
med
iu (a
cid,
baz
ic, n
eutr
u), l
egăt
ură
gene
tică,
solu
ție,
solv
ent,
subs
tanț
ă di
zolv
ată,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e, a
pă p
otab
ilă, p
rodu
se c
him
ice;
• ap
lica
Lege
a co
nser
vării
mas
ei su
bsta
nței
pen
tru
stab
ilire
a co
efici
ențil
or în
ecu
ațiil
e ch
imic
e;•
alcă
tui f
orm
ulel
e ch
imic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se în
baz
a va
lenț
ei și
sarc
inii
ioni
lor;
• ex
empl
ifica
pro
cese
le c
him
ice
obse
rvat
e în
lum
ea în
conj
urăt
oare
în c
orel
are
cu se
mne
le re
acții
lor c
him
ice;
• ca
ract
eriza
:–
elem
ente
le c
him
ice
oxig
en și
hid
roge
n co
nfor
m p
oziți
ei în
Sis
tem
ul P
erio
dic;
–
com
poziț
ia, s
truc
tura
, obț
iner
ea, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
iden
tifica
rea,
util
izare
a, im
port
anța
oxi
genu
lui ș
i hid
roge
nulu
i;–
com
poziț
ia, s
truc
tura
, pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e, u
tiliza
rea,
rolu
l oxi
zilor
, aci
zilor
, baz
elor
, săr
urilo
r; ap
ei și
solu
țiilo
r în
viaț
a co
tidia
nă;
• di
fere
nția
reac
țiile
chi
mic
e de
dife
rite
tipur
i în
baza
ecu
ațiil
or c
him
ice;
• ar
gum
enta
cer
ințe
le fa
ță d
e ap
a po
tabi
lă, c
alita
tea,
pur
ifica
rea
și pr
otec
ția e
i;•
core
la c
ompo
ziția
subs
tanț
ei c
u de
num
irea,
cla
sa d
e co
mpu
și, u
tiliza
rea,
acț
iune
a as
upra
org
anism
ului
um
an și
impo
rtan
ța;
• m
odel
a pr
in e
cuaț
ii pr
oprie
tățil
e ch
imic
e, m
etod
ele
de o
bțin
ere
ale
oxig
enul
ui, h
idro
genu
lui,
oxizi
lor,
acizi
lor,
baze
lor ș
i săr
urilo
r;•
rezo
lva
prob
lem
e:
– uti
lizân
d no
țiuni
le d
e m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță
în b
aza
form
ulel
or și
ecu
ațiil
or c
him
ice;
–
în b
aza
core
lații
lor d
intr
e pa
rtea
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate,
mas
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e și
mas
a so
luție
i; –
priv
ind
sele
ctar
ea și
util
izare
a in
ofen
sivă
a pr
odus
elor
chi
mic
e, d
in v
iața
coti
dian
ă;•
cerc
eta
expe
rimen
tal, r
espe
ctân
d re
gulile
de
secu
ritat
e: m
ostr
e de
subs
tanț
e sim
ple
și co
mpu
se o
bțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
oxig
enul
ui și
hid
roge
nulu
i; –
prop
rietă
țile
chim
ice
ale
oxizi
lor,
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
; a a
pei;
• pr
epar
a o
solu
ție c
u o
anum
ită p
arte
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate;
• el
abor
a și
prez
enta
, în
mod
inde
pend
ent s
au p
rin c
olab
orar
e în
ech
ipă/
grup
, pro
iect
e cr
eativ
e ce
se re
feră
la:
– uti
lizar
ea și
impo
rtan
ța re
acții
lor c
him
ice;
ape
i; su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e;
– pr
oprie
tățil
e și
utiliz
area
inof
ensiv
ă a
unui
pro
dus c
him
ic,
• fo
rmul
a co
nclu
zii p
erso
nale
refe
ritoa
re la
ben
efici
ile c
unoa
șter
ii su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e, p
redo
min
ante
:–
core
ctitu
dine
și d
esch
ider
e în
util
izare
a lim
baju
lui c
him
ic;
– cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
în c
arac
teriz
area
subs
tanț
elor
și p
roce
selo
r chi
mic
e;–
pers
ever
ență
și re
spon
sabi
litat
e în
luar
ea d
ecizi
ilor l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
;–
exig
ență
pen
tru
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală;
– re
spon
sabi
litat
e fa
ță d
e să
năta
tea
pers
onal
ă și
grijă
față
de
med
iu.
24
CLA
SA A
IX-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. L
egea
Per
iodi
cită
ții ş
i Sis
tem
ul P
erio
dic
1.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la: L
egea
per
iodi
cită
ții,
Sist
emul
Per
iodi
c, o
xida
nt, r
edu-
căto
r, gr
ad d
e ox
idar
e în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e.1.
2. C
arac
teriz
area
com
para
-tiv
ă a
elem
ente
lor c
him
ice,
a
subs
tanț
elor
sim
ple
și a
com
pușil
or a
cest
or e
lem
ente
co
nfor
m p
oziți
ei în
Sis
tem
ul
Perio
dic.
1.3.
Exe
mpl
ifica
rea
în b
aza
Legi
i Pe
riodi
cită
ții a
var
iație
i per
iodi
-ce
a p
ropr
ietă
ților
ele
men
telo
r ch
imic
e: m
etal
ice,
nem
etal
ice,
de
redu
căto
r, de
oxi
dant
.1.
4. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e,
utiliz
ând
core
lații
le d
intr
e ca
n-tit
atea
de
subs
tanț
ă și
mas
a su
bsta
nței
.1.
5. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
refe
ritor
la
impo
rtan
ța L
egii
perio
dici
tății
și
a Si
stem
ului
Per
iodi
c.
Sist
emul
Per
iodi
c şi
str
uctu
ra a
tom
ului
. N
oțiu
ni d
e ox
idan
t, de
redu
căto
r și g
rad
de o
xida
re.
Lege
a Pe
riodi
cită
ții. S
chim
bare
a pe
rio-
dică
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e și
nem
e-ta
lice,
de
redu
căto
r și o
xida
nt p
entr
u el
emen
tele
chi
mic
e di
n pe
rioad
ele
I-III
Cara
cter
istic
ile e
lem
ente
lor c
him
ice
conf
orm
poz
iției
în S
iste
mul
Per
iodi
c:
simbo
lul c
him
ic, d
enum
irea
elem
entu
lui,
perio
ada,
gru
pa, s
ubgr
upa
prin
cipa
lă/
secu
ndar
ă st
ruct
ura
atom
ului
, ele
ctro
nii
de v
alen
ță și
val
ențe
le/g
rade
le d
e ox
ida-
re p
osib
ile; c
arac
teru
l (m
etal
ic/n
emet
a-lic
; oxi
dant
/red
ucăt
or);
subs
tanț
a sim
plă
(form
ula,
den
umire
a, c
arac
teru
l (m
etal
/ne
met
al, c
arac
teru
l baz
ic/a
cid)
; oxi
dul
supe
rior (
form
ula,
den
umire
a, c
arac
teru
l ba
zic/a
cid)
; hid
roxi
dul s
uper
ior (
form
ula,
de
num
irea)
; com
pusu
l hid
roge
nat p
en-
tru
nem
etal
e (fo
rmul
a și
denu
mire
a);
Serii
le g
eneti
ce a
le m
etal
elor
și n
emet
a-le
lor.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:Le
gea
Perio
dici
tății
, oxi
dant
, red
ucăt
or.
Inst
ruct
aj: R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șc
olar
de
chim
ie, î
n lu
crul
cu
subs
tanț
ele
și uti
laju
l chi
mic
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te,
utiliz
ând
noțiu
nile
chi
mic
e no
i.•
Com
para
rea,
în b
aza
Sist
emul
ui P
erio
dic,
a e
lem
ente
lor c
hi-
mic
e, a
subs
tanț
elor
sim
ple,
a c
ompu
șilor
lor.
• De
duce
rea
schi
mbă
rii p
erio
dice
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/
nem
etal
ice,
de
redu
căto
r/ox
idan
t a e
lem
ente
lor d
in p
erio
a-de
le I-
III și
exp
licar
ea L
egii
Perio
dici
tății
.•
Core
lare
a, în
baz
a Si
stem
ului
Per
iodi
c, a
car
acte
rulu
i met
alic
/ne
met
alic
, de
redu
căto
r/oxi
dant
ale
ele
men
tulu
i chi
mic
cu
com
poziț
ia/p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
ei si
mpl
e/a
com
pușil
or lu
i.•
Com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
ele
men
telo
r chi
mic
e,
a co
mpu
șilor
lor î
n ba
za a
lgor
itmul
ui.
• Ar
anja
rea
elem
ente
lor/
subs
tanț
elor
pro
puse
în o
rdin
ea
creș
terii
/mic
șoră
rii p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/ne
met
alic
e, d
e re
ducă
tor/
oxid
ant.
• Ar
gum
enta
rea
rolu
lui L
egii
Perio
dici
tății
pen
tru
prog
resu
l m
oder
n.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: D
eter
min
area
în b
aza
ecua
ției c
hi-
mic
e a
mas
ei u
nui r
eact
ant/
prod
us d
e re
acție
, con
form
mas
ei
unui
pro
dus d
e re
acție
/rea
ctan
t.Jo
curi
dida
ctice
: Cuv
inte
încr
uciș
ate/
Puzz
le e
tc.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
1:Si
stem
ul P
erio
dic
– al
fabe
tul m
ater
iei.
25
2. S
oluț
iile
şi d
isoc
iere
a el
ectr
oliti
că
2.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
: diso
cier
ea e
lect
ro-
litică
, rea
cții
de sc
him
b io
nic,
ec
uații
ioni
ce, î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
unic
are.
2.2.
Iden
tifica
rea
ioni
lor
prez
enți
în so
luții
le/p
repa
rate
le
utiliz
ate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă,
în b
aza
etich
etel
or p
rodu
selo
r.2.
3. M
odel
area
prin
ecu
ații
chim
ice
a di
soci
erii
elec
trol
itice
a
acizi
lor t
ari,
baze
lor a
lcal
ine,
să
ruril
or n
eutr
e; a
reac
țiilo
r de
schi
mb
(prin
ecu
ații
mol
ecul
are
și io
nice
).2.
4. In
vesti
gare
a ex
perim
en-
tală
a c
ondi
țiilo
r de
real
izare
a
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c, re
s-pe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e.2.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
în b
aza
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or d
e sc
him
b, u
tilizâ
nd c
orel
ațiil
e di
ntre
can
titat
ea d
e su
bsta
nță
și m
asa
subs
tanț
ei.
2.6.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v, p
rivin
d re
acții
le d
e sc
him
b io
nic.
2.7.
For
mul
area
con
cluz
iilor
ce
se re
feră
la u
tilita
tea
prac
tică
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic.
Sol
ubili
tate
a su
bsta
nțel
or în
apă
. T
abel
ul so
lubi
lităț
ii. D
isoc
iere
a el
ectr
oliti
că.
Ele
ctro
liți ș
i nee
lect
roliț
i, el
ectr
oliți
tari
și sla
bi. D
isoci
erea
aci
zilor
, baz
elor
alc
a-lin
e și
săru
rilor
neu
tre.
Ioni
i – fo
rmă
de
prez
ență
a e
lem
ente
lor c
him
ice
în o
rga-
nism
și în
med
iu. R
olul
bio
logi
c al
ioni
lor.
Rea
cții
de s
chim
b io
nic.
Con
diții
le d
e re
aliza
re a
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c.
Ecua
ții m
olec
ular
e, io
nice
com
plet
e și
redu
se. R
eacț
iile
de sc
him
b io
nic
utiliz
a-te
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:el
ectr
olit,
nee
lect
rolit
, diso
cier
e el
ectr
o-liti
că, e
lect
rolit
tare
/sla
b, re
acții
ioni
ce,
ecua
ție io
nică
com
plet
ă, e
cuaț
ie io
nică
re
dusă
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te,
utiliz
ând
noțiu
nile
noi
.•
Alcă
tuire
a ec
uații
lor d
e di
soci
ere
pent
ru a
cizi
tari
(ecu
ații
sum
are)
, baz
e al
calin
e, să
ruri
neut
re.
• Al
cătu
irea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or d
e sc
him
b io
nic
în fo
rmă
mo-
lecu
lară
, ion
ică
com
plet
ă, io
nică
redu
să.
• Ex
empl
ifica
rea
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c, c
u uti
lizar
e pr
acti-
că, î
n ac
tivita
tea
cotid
iană
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
/can
tităț
ii de
subs
tanț
ă a
unui
reac
tant
/pr
odus
de
reac
ție în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e a
reac
ției d
e sc
him
b, c
unos
când
can
titat
ea d
e su
bsta
nță/
mas
a un
ui a
lt re
acta
nt/p
rodu
s de
reac
ție.
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E
1. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic
cu fo
rmar
ea u
nui
prec
ipita
t.E
2. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic c
u fo
rmar
ea u
nui g
az.
E 3.
Inve
stiga
rea
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c cu
form
area
ape
i.Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 1.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
exp
erim
enta
-le
la te
ma:
„Re
acții
de
schi
mb
ioni
c”.
Jocu
ri di
dacti
ce: C
uvin
te în
cruc
ișat
e/Do
min
o/M
emor
y.Ac
tivită
ți cr
eativ
e:
• In
terp
reta
rea
și co
mpa
rare
a in
form
ațiil
or re
ferit
oare
la io
ni,
prez
enta
te p
e eti
chet
ele/
pros
pect
ele
de u
tiliza
re a
dife
ritor
pr
odus
e: a
pă m
iner
ală
de d
iferit
e m
ărci
; a d
iferit
or su
pli-
men
te m
iner
ale
etc.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
2:Ap
a po
tabi
lă d
in R
epub
lica
Mol
dova
: pre
zent
și v
iitor
.
26
3. M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or c
u im
port
anță
pra
ctică
3.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
re
feră
la: m
etal
e; m
etal
e al
cali-
ne, a
liaje
, cor
oziu
ne, a
mfo
teri-
tate
, îng
rășă
mân
t min
eral
, adi
-tiv
alim
enta
r, în
dife
rite
situa
ții
de c
omun
icar
e.3.
2. C
arac
teriz
area
com
para
tivă
a m
etal
elor
con
form
alg
oritm
u-lu
i: po
ziția
în S
istem
ul P
erio
dic,
ro
lul b
iolo
gic,
răsp
ândi
rea
în n
a-tu
ră, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, c
him
i-ce
, obț
iner
e, u
tiliza
re, c
ompu
șii
cu im
port
anță
pra
ctică
.3.
3. M
odel
area
prin
ecu
ații
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
a
obțin
erii,
a le
gătu
rilor
gen
etice
al
e m
etal
elor
și c
ompu
șilor
lor.
3.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
met
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r, re
spec
tând
re-
gulil
e de
secu
ritat
e.3.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
ce v
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e,
obțin
erea
, util
izare
a m
eta-
lelo
r și a
com
pușil
or lo
r cu
impo
rtan
ță p
racti
că.
3.6.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v, c
e se
re-
feră
la im
port
anța
și u
tiliza
rea
met
alel
or, c
ompu
șilor
met
ale-
lor ș
i alia
jelo
r.
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
met
alel
or
conf
orm
poz
iției
în T
abel
ul P
erio
dic.
Șiru
l ac
tivită
ții m
etal
elor
.Pr
oprie
tățil
e fiz
ice
gene
rale
ale
met
ale-
lor,
dom
eniil
e lo
r de
utiliz
are.
Noț
iune
a de
alia
je.
Răsp
ândi
rea
met
alel
or în
nat
ură.
Met
o-de
gen
eral
e de
obț
iner
e a
met
alel
or (d
in
oxizi
).M
etal
ele
sodi
u, p
otas
iu, c
alci
u, a
lum
i-ni
u, fi
er: p
ropr
ietă
țile
fizic
e, u
tiliza
rea;
co
mpu
șii c
u im
port
anță
pra
ctică
(oxi
zii,
hidr
oxizi
i, să
ruril
e); p
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
: rea
cția
cu
oxig
enul
, clo
rul,
sul-
ful,
apa,
aci
dul c
lorh
idric
, sul
furic
dilu
at,
fosf
oric
, săr
urile
, oxi
zii m
etal
elor
(pen
tru
alum
iniu
); se
riile
lor g
eneti
ce.
Com
puşi
i met
alel
or c
u im
port
anță
pr
actic
ă. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
, ob
ținer
ea, u
tiliza
rea:
hid
roxi
dulu
i de
so-
diu,
de
pota
siu; o
xidu
lui,
hidr
oxid
ului
de
calc
iu; o
xidu
lui,
hidr
oxid
ului
de
alum
iniu
; ox
izilo
r și h
idro
xizil
or d
e fie
r. Să
ruril
e cu
im
port
anță
pra
ctică
, util
izare
a lo
r.N
oțiu
ne d
e am
fote
ritat
e a
alum
iniu
lui ș
i a
com
pușil
or lu
i (fă
ră e
cuaț
ii ch
imic
e).
Noț
iune
de
coro
ziun
e. M
etod
e ge
nera
le
de c
omba
tere
a c
oroz
iuni
i.Al
iaje
le p
rinci
pale
ale
alu
min
iulu
i (du
r-al
umin
iul),
ale
fier
ului
(fon
ta și
oțe
lul);
pr
oprie
tăți
fizic
e sp
ecifi
ce, u
tiliza
re.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te,
utiliz
ând
noțiu
nile
noi
.•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a m
etal
elor
, a
com
pușil
or m
etal
elor
.•
Exem
plifi
care
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
met
odel
or d
e ob
ținer
e a
met
alel
or, c
ompu
șilor
met
alel
or c
u im
port
anță
pr
actic
ă pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e (m
olec
ular
e și
ioni
ce) î
n ba
za
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
subs
tanț
e an
orga
nice
.•
Exem
plifi
care
a și
argu
men
tare
a co
rela
ției:
un m
etal
– io
nul
de m
etal
– in
fluen
ța a
supr
a or
gani
smul
ui –
sele
ctar
ea c
o-re
ctă
a pr
odus
elor
alim
enta
re –
prin
cipi
i ale
une
i alim
enta
ții
sănă
toas
e.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
unu
i rea
ctan
t/pr
odus
de
reac
ție în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e ce
car
acte
rizea
ză p
ropr
ietă
țile/
obțin
erea
un
ui m
etal
/com
pus a
l met
alul
ui.
• Ca
lcul
area
mas
ei c
loru
rii d
e so
diu
nece
sare
pen
tru
pre-
para
rea
unei
solu
ții fi
ziolo
gice
; con
sum
ate
zilni
c (u
tilizâ
nd
info
rmaț
ia d
e pe
etic
hete
le d
iferit
or p
rodu
se a
limen
tare
pr
ecum
chi
psur
i, pe
smeț
i, m
urăt
uri e
tc.),
esti
mar
ea v
alor
ilor
obțin
ute
și fo
rmul
area
con
cluz
iilor
.•
Calcu
lare
a co
nțin
utul
ui io
nilo
r de
calci
u/de
fier
(II)
în d
iferit
e pr
o-du
se a
limen
tare
/sup
limen
te a
limen
tare
pen
tru st
abilir
ea ra
ției
alim
enta
re zi
lnice
, ce
ar co
ntrib
ui la
un
mod
sănă
tos d
e via
ță.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. In
vesti
gare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
ale
met
alel
or.
E 5.
Inve
stiga
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e ba
zelo
r alc
alin
e.E
6. In
vesti
gare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice
ale
oxid
ului
și h
idro
xi-
dulu
i de
calc
iu.
27
3.7.
Tra
nspu
nere
a pr
oprie
tățil
or,
proc
esel
or c
him
ice
ce v
izeaz
ă m
etal
ele/
com
pușii
met
alel
or în
sit
uații
con
text
uale
acti
vită
ții
uman
e.3.
8. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
ce se
refe
ră la
impo
rtan
ța m
e-ta
lelo
r, co
mpu
șilor
met
alel
or,
alia
jelo
r.
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
met
ale
și co
mpu
șii lo
r.M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or –
influ
ența
as
upra
cal
ității
vie
ții ş
i med
iulu
i. Io
nii
met
alel
or și
rolu
l lor
bio
logi
c. M
e-ta
lele
alc
alin
e: n
orm
e de
util
izare
în
alim
enta
ție a
clo
rurii
de
sodi
u, im
pact
ul
asup
ra o
rgan
ismul
ui u
man
a c
onsu
mul
ui
insu
ficie
nt/e
xces
iv, a
bila
nțul
ui io
nilo
r de
sodi
u/po
tasiu
asu
pra
sănă
tății
. Noț
iuni
de
îngr
ășăm
inte
min
eral
e cu
pot
asiu
. Io
nii d
e ca
lciu
și fi
er: c
ondi
țiile
asim
ilări
efici
ente
; pro
duse
și o
bice
iuri
ce d
uc
la e
limin
area
cal
ciul
ui d
in o
rgan
ism,
cons
ecin
țele
pie
rder
ii ca
lciu
lui/fi
erul
ui.
Alum
iniu
l: pr
odus
ele
ce c
onțin
alu
min
iu
(în c
alita
te d
e am
bala
j), io
ni d
e al
umin
iu;
cons
ecin
țele
acu
mul
ării
alum
iniu
lui î
n or
gani
sm. N
oțiu
nea
de a
ditiv
i alim
enta
ri.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:m
etal
alc
alin
, alia
j, co
roziu
ne, a
mfo
terit
a-te
, îng
rășă
mân
t min
eral
, adi
tiv a
limen
tar.
E 7.
Inve
stiga
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e al
umin
iulu
i și
com
pușil
or lu
i.E
8. In
vesti
gare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice
ale
fieru
lui ș
i co
mpu
șilor
lui.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
ta-
le la
tem
a: „
Met
alel
e și
com
pușii
lor”
.
Jocu
ri di
dacti
ce:
Ghic
i met
alul
/com
pusu
l/Cuv
inte
încr
uciș
ate
etc.
Activ
ități
crea
tive:
•
Desc
ifrar
ea m
arca
jelo
r de
pe a
mba
laje
le p
rodu
selo
r alim
en-
tare
, ide
ntific
area
pre
zenț
ei în
ele
a c
ompu
șilor
met
alel
or
conf
orm
cod
urilo
r adi
tivilo
r; a
met
alel
or c
onfo
rm p
icto
gra-
mel
or c
e in
dică
tipu
l am
bala
julu
i; el
abor
area
con
cluz
iilor
pe
rson
ale.
• El
abor
area
pos
tere
lor c
e el
ucid
ează
pro
prie
tățil
e, u
tiliza
rea
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r, ro
lul l
or b
iolo
gic,
pro
blem
ele
ce
vize
ază
prot
ecția
med
iulu
i și s
ănăt
atea
om
ului
.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
3:Is
toria
une
i mon
ede.
Tem
a al
tern
ativă
: Car
acte
rul c
ontr
adic
toriu
al a
lum
iniu
lui ș
i al
com
pușil
or lu
i.
28
4. N
emet
alel
e şi
com
puşi
i lor
cu
impo
rtan
ță p
racti
că
4.1.
Ope
rare
a cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră la
nem
etal
e, c
ompu
șii
nem
etal
elor
, com
pușii
org
anic
i ai
car
bonu
lui;
volu
mul
mol
ar,
halo
gen,
ads
orbț
ie.
4.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
ra-
tivă
a ne
met
alel
or c
onfo
rm
algo
ritm
ului
: poz
iția
în S
iste
mul
Pe
riodi
c, ro
lul b
iolo
gic,
răsp
ân-
dire
a în
nat
ură,
pro
prie
tățil
e fiz
ice,
chi
mic
e, o
bțin
ere,
util
i-za
re, c
ompu
șii c
u im
port
anță
pr
actic
ă.4.
3. M
odel
area
prin
ecu
ații
chi-
mic
e a
prop
rietă
ților
chi
mic
e, a
ob
ținer
ii, a
legă
turil
or g
eneti
ce
ale
nem
etal
elor
și c
ompu
șilor
lo
r.4.
4 In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or n
emet
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r, a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
ioni
lor,
a ox
idul
ui
de c
arbo
n (IV
), re
spec
tând
re-
gulil
e de
secu
ritat
e.4.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or c
e vi
zeaz
ă pr
oprie
tățil
e, o
bțin
erea
, uti
lizar
ea n
emet
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r cu
impo
rtan
ță
prac
tică.
Star
ea g
azoa
să a
subs
tanț
elor
. Vol
umul
m
olar
al g
azel
or. N
oțiu
nea
de c
ondi
ții
norm
ale.
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
nem
etal
elor
co
nfor
m p
oziți
ei în
Sis
tem
ul P
erio
dic.
Și
rul e
lect
rone
gativ
ității
. Ser
ia g
eneti
că a
ne
met
alel
or.
Răsp
ândi
rea
nem
etal
elor
în n
atur
ă: în
st
are
nativ
ă, în
form
ă de
com
puși.
Nem
etal
ele
clor
, sul
f, az
ot, f
osfo
r, ca
r-bo
n, si
liciu
: com
poziț
ia su
bsta
nțel
or
simpl
e, st
ruct
ura,
pro
prie
tățil
e fiz
ice,
fo
rmel
e al
otro
pice
(fos
for,
carb
on),
utili-
zare
a; se
riile
lor g
eneti
ce.
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
nem
etal
elor
: - c
loru
l: re
acția
cu
met
alel
e, h
idro
genu
l, ap
a;- s
ulfu
l: re
acția
cu
met
alel
e, h
idro
genu
l, ox
igen
ul;
- azo
tul:
reac
ția c
u ox
igen
ul, h
idro
genu
l;- f
osfo
rul ș
i sili
ciul
: rea
cția
cu
oxig
enul
;- c
arbo
nul:
reac
ția c
u ox
igen
ul, h
idro
ge-
nul,
oxizi
i met
alel
or.
Com
puşi
i nem
etal
elor
cu
impo
rtan
ță
prac
tică:
pro
prie
tăți
fizic
e, c
him
ice
gene
-ra
le, o
bțin
ere,
util
izare
:- o
xid
de su
lf (IV
), ox
id d
e su
lf (V
I), o
xid
de a
zot (
II), o
xid
de a
zot (
IV),
oxid
de
fosf
or (V
), ox
id d
e ca
rbon
(II),
oxi
d de
ca
rbon
(IV)
, oxi
d de
silic
iu.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te
utiliz
ând
noțiu
nile
chi
mic
e no
i.•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a n
emet
ale-
lor,
a co
mpu
șilor
nem
etal
elor
.•
Exem
plifi
care
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
met
odel
or d
e ob
ținer
e a
nem
etal
elor
și a
com
pușil
or n
emet
alel
or c
u im
port
anță
pra
ctică
prin
ecu
ații
chim
ice
(mol
ecul
are
și io
ni-
ce),
în b
aza
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
subs
tanț
e an
orga
nice
.•
Exem
plifi
care
a și
argu
men
tare
a co
rela
ției:
un n
emet
al –
co
mpu
sul l
ui –
influ
ența
asu
pra
orga
nism
ului
– se
lect
area
co
rect
ă a
prod
usel
or u
tiliza
te –
prin
cipi
i ale
une
i util
izări
inof
ensiv
e pe
ntru
om
și m
ediu
.•
Core
lare
a tr
ansf
orm
ărilo
r rec
ipro
ce a
le c
arbo
națil
or și
hi
droc
arbo
națil
or c
u pr
oces
ele
natu
rale
, cu
cele
din
acti
vita
-te
a co
tidia
nă, i
mpa
ctul
ace
stor
tran
sfor
măr
i asu
pra
med
iulu
i și
omul
ui.
• Sp
ecifi
care
a re
gulil
or d
e se
curit
ate
în c
azul
util
izării
apa
rata
-ju
lui p
e ba
ză d
e ga
ze n
atur
ale
și pr
odus
e pe
trol
iere
.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea v
olum
ului
unu
i gaz
(c.n
.) co
nfor
m c
antit
ății
de su
bsta
nță;
a c
antit
ății
de su
bsta
nță
conf
orm
vol
umul
ui
gazu
lui (
c.n)
.•
Calc
ular
ea m
asei
unu
i gaz
con
form
vol
umul
ui lu
i (c.
n.);
vo
lum
ului
unu
i gaz
(c.n
.) co
nfor
m m
asei
lui.
• De
term
inar
ea m
asei
/vol
umul
ui u
nui g
az (c
.n.)
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
ce c
arac
teriz
ează
pro
prie
tățil
e/ob
ținer
ea
unui
nem
etal
/com
pus a
l unu
i nem
etal
.
29
4.6.
Tra
nspu
nere
a pr
oprie
tățil
or,
proc
esel
or c
him
ice
ce v
izeaz
ă ne
met
alel
e/co
mpu
șii n
eme-
tale
lor î
n sit
uații
con
text
uale
ac
tivită
ții u
man
e.4.
7. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
ce
se re
feră
la
utiliz
area
și im
port
anța
nem
e-ta
lelo
r com
pușil
or lo
r în
viaț
a om
ului
.4.
8. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
priv
ind
impo
rtan
ța n
emet
alel
or
și co
mpu
șilor
lor.
- aci
d cl
orhi
dric
, aci
d su
lfuric
, aci
d az
otic,
ac
id fo
sfor
ic, a
cid
carb
onic
;- a
mon
iacu
l, să
ruril
e de
am
oniu
.Cl
orur
a de
hid
roge
n, su
lfura
de
hidr
ogen
(o
bțin
erea
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
impa
ctul
as
upra
org
anism
ului
și m
ediu
lui).
Săru
rile
cu im
port
anță
pra
ctică
, util
izare
a.Co
mpu
şii o
rgan
ici a
i car
bonu
lui:
met
an,
prop
an, b
utan
, alc
ool e
tilic
, aci
d ac
etic,
po
lietil
enă,
cau
ciuc
(for
mul
a m
olec
u-la
ră, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, u
tiliza
rea
în
activ
itățil
e co
tidie
ne și
pro
prie
tățil
e ch
i-m
ice
ce il
ustr
ează
util
izare
a).
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
nem
etal
e și
com
pușii
lor.
Nem
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or –
influ
ența
as
upra
cal
ității
vie
ții ş
i med
iulu
i. Co
mpu
șii n
emet
alel
or d
in p
rodu
sele
ch
imic
e de
cur
ățar
e, im
pact
ul lo
r asu
pra
sănă
tății
și m
ediu
lui.
Com
pușii
nem
etal
elor
– a
ditiv
ii alim
enta
ri,
bene
ficii ș
i dau
ne. N
oțiu
ni d
e în
grăș
ămin
te
min
eral
e cu
azo
t, fo
sfor
. Car
bonu
l: no
țiuni
de
cărb
une
activ
at, a
dsor
bție
impo
rtan
ța
prev
eniri
i for
măr
ii oxid
ului
de
carb
on (I
I) în
pr
oces
ele
de a
rder
e; a
acu
mul
ării o
xidul
ui
de ca
rbon
(IV)
în sp
ațiil
e în
chise
. O
xidul
de
silici
u –
mat
erie
prim
ă pe
ntru
pr
oduc
erea
bat
eriil
or so
lare
, com
pone
nt a
l sti
clei,
cera
mici
i, cim
entu
lui.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
: vo
lum
mol
ar, h
alog
en, a
dsor
bție
, met
an,
prop
an, b
utan
, alc
ool e
tilic
, aci
d ac
etic,
po
lietil
enă,
cau
ciuc
.
• Ca
lcul
area
can
tităț
ii in
ofen
sive
de n
itraț
i în
conț
inut
ul u
nor
porț
ii de
legu
me/
fruc
te/a
limen
te/s
uplim
ente
nut
ritive
incl
u-se
în d
ieta
ziln
ică.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
9. Id
entifi
care
a io
nulu
i de
clor
ură.
E 10
. Ide
ntific
area
ionu
lui d
e su
lfat.
E 11
. Ide
ntific
area
ionu
lui d
e am
oniu
.E
12. I
denti
ficar
ea io
nulu
i de
carb
onat
și a
oxid
ului
de
carb
on (I
V).
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
ta-
le la
tem
a „N
emet
alel
e și
com
pușii
lor”
.
Jocu
ri di
dacti
ce: G
hici
nem
etal
ul/c
ompu
sul;
cuvi
nte
încr
uciș
ate
etc.
Activ
ități
crea
tive:
•
Desc
ifrar
ea m
arca
jelo
r de
pe a
mba
laje
le p
rodu
selo
r alim
en-
tare
, ide
ntific
area
con
form
cod
ului
adi
tivul
ui a
nem
etal
elor
/ co
mpu
șilor
nem
etal
elor
, util
izați
în c
alita
te d
e ga
ze d
e am
ba-
lare
/gaz
e pr
opul
soar
e, e
labo
rare
a co
nclu
ziilo
r.•
Elab
orar
ea p
oste
relo
r ce
eluc
idea
ză p
ropr
ietă
țile,
util
izare
a ne
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r, ro
lul b
iolo
gic,
pro
tecț
ia m
e-di
ului
și să
năta
tea
omul
ui.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
4:Re
cord
urile
nem
etal
elor
și a
le c
ompu
șilor
lor.
30
5. C
him
ia ş
i pro
gres
ul m
oder
n
5.1.
Arg
umen
tare
a uti
lizăr
ii su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e în
di
ferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții
uman
e.5.
2. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
ce
eluc
idea
ză v
a-lo
area
Chi
mie
i ca
știin
ță și
art
ă;5.
3. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or c
e se
refe
ră la
subs
tanț
ele
anor
-ga
nice
și im
port
anța
stud
ierii
ac
esto
r sub
stan
țe.
Chim
ia ş
i dom
eniu
l um
anita
r al
activ
ității
um
ane
(muz
ică,
pic
tură
, de
sign
etc.
).Ch
imia
şi t
ehno
logi
ile m
oder
ne.
Prin
cipi
i de
utiliz
are
inof
ensi
vă.
a su
bsta
nțel
or și
a re
acții
lor c
him
ice
în
viaț
a co
ntem
pora
nă și
grij
a fa
ță d
e m
e-di
u.
Exer
ciții
:•
Prez
enta
rea
subs
tanț
elor
con
form
alg
oritm
ului
: den
umire
a tr
ivia
lă/s
iste
mati
că –
form
ula
chim
ică
– do
men
iul d
e uti
liza-
re –
pro
prie
tate
a ce
det
erm
ină
utiliz
area
ei –
influ
ența
asu
-pr
a să
nătă
ții/m
ediu
lui –
con
cluz
ii pe
rson
ale.
• Ca
ract
eriza
rea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
ce a
u ta
ngen
ță c
u m
uzic
a, p
ictu
ra, d
esig
nul,
tehn
olog
iile
mod
erne
.•
Repr
ezen
tare
a pr
oces
elor
chi
mic
e ob
serv
ate
în m
ediu
și
utiliz
ate
în v
iața
coti
dian
ă pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 5:
Chim
ia –
știi
nță
și ar
tă.
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– en
unț a
rgum
enta
t not
at sa
u fo
rmul
at;
– în
treb
are
cauz
ală
form
ulat
ă;
– al
gorit
m e
labo
rat;
– ex
erci
țiu re
zolv
at;
– fiș
ă de
lucr
u co
mpl
etat
ă;
– ec
uație
chi
mic
ă al
cătu
ită;
– sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; –
prob
lem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor s
tudi
ați/p
rin a
plic
area
alg
oritm
ilor î
n sit
uații
noi
; –
expe
rimen
t/lu
crar
e pr
actic
ă/ex
perie
nță
de la
bora
tor/
expe
rienț
ă de
labo
rato
r dig
itală
real
izată
con
form
inst
rucț
iuni
lor;
– ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă e
labo
rat;
– jo
c di
dacti
c re
aliza
t; –
proi
ect e
labo
rat ș
i pre
zent
at;
– te
st d
e ev
alua
re fo
rmati
vă/s
umati
vă re
zolv
at. La
sfâr
șitu
l cla
sei a
IX-a
, ele
vul/e
leva
poa
te:
• op
era,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
elem
ente
de
limba
j chi
mic
: Leg
ea P
erio
dici
tății
, Sis
tem
ul P
erio
dic,
oxi
dant
și re
ducă
tor,
elec
tro-
lit, n
eele
ctro
lit, d
isoci
ere
elec
trol
itică
, ele
ctro
lit ta
re/s
lab,
reac
ții io
nice
, ecu
ație
ioni
că c
ompl
etă,
ecu
ație
ioni
că re
dusă
, met
al a
lcal
in, a
liaj,
coro
ziune
, am
fote
ritat
e, în
grăș
ămân
t min
eral
, adi
tiv a
limen
tar,
volu
m m
olar
, hal
ogen
, ads
orbț
ie, c
ompu
și or
gani
ci a
i car
bonu
lui:
met
an, p
ro-
pan,
but
an, a
lcoo
l etil
ic, a
cid
aceti
c, p
olie
tilen
ă, c
auci
uc.
31
• ca
ract
eriza
: –
com
para
tiv e
lem
ente
le c
him
ice,
subs
tanț
ele
simpl
e și
com
pușii
ace
stor
ele
men
te c
onfo
rm p
oziți
ei în
Sist
emul
Per
iodi
c;–
com
para
tiv m
etal
ele
și ne
met
alel
e co
nfor
m a
lgor
itmul
ui: p
oziți
a în
Sis
tem
ul P
erio
dic,
rolu
l bio
logi
c, ră
spân
dire
a în
nat
ură,
pro
prie
tățil
e fiz
ice,
chi
mic
e, o
bțin
erea
, util
izare
a, c
ompu
șii c
u im
port
anță
pra
ctică
;•
mod
ela:
– pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e di
soci
erea
ele
ctro
litică
a a
cizil
or ta
ri, b
azel
or a
lcal
ine
și să
ruril
or n
eutr
e;–
prin
ecu
ații
mol
ecul
are
și io
nice
: rea
cțiil
e de
schi
mb
ioni
c, re
acții
le c
e ca
ract
erize
ază
prop
rietă
țile
chim
ice,
obț
iner
ea m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor,
com
pușil
or m
etal
elor
și n
emet
alel
or, l
egăt
urile
gen
etice
din
tre
met
ale
și co
mpu
șii lo
r, ne
met
ale
și co
mpu
șii lo
r;•
rezo
lva:
–
prob
lem
e de
cal
cul î
n ba
za fo
rmul
elor
chi
mic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
: can
titat
ea d
e su
bsta
nță,
mas
ă m
olar
ă și
volu
m m
olar
;–
prob
lem
e de
cal
cul î
n ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e pe
ntru
a d
eter
min
a ca
ntita
tea
de su
bsta
nță/
mas
a/vo
lum
ul u
nei s
ubst
anțe
, cun
oscâ
nd c
an-
titat
ea d
e su
bsta
nță/
mas
a/vo
lum
ul a
ltei s
ubst
anțe
;–
prob
lem
e ce
vize
ază
prop
rietă
țile,
obț
iner
ea, u
tiliza
rea
met
alel
or/n
emet
alel
or și
a c
ompu
șilor
lor c
u im
port
anță
pra
ctică
;•
expl
ica:
–
prop
rietă
țile
chim
ice
ale
met
alel
or/n
emet
alel
or în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice;
–
varia
ția p
erio
dică
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/ne
met
alic
e al
e el
emen
telo
r chi
mic
e di
n pe
rioad
ele
I-III
în b
aza
Legi
i Per
iodi
cită
ții;
• id
entifi
ca io
nii p
reze
nți î
n so
luții
le/p
repa
rate
le u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
în b
aza
etich
etel
or p
rodu
selo
r; •
inve
stiga
exp
erim
enta
l, re
spec
tând
regu
lile
de se
curit
ate:
– co
ndiți
ile d
e re
aliza
re a
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c; re
acții
le d
e id
entifi
care
a io
nilo
r, a
oxid
ului
de
carb
on (I
V);
– pr
oprie
tățil
e m
etal
elor
/nem
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r;•
elab
ora
și pr
ezen
ta p
roie
cte
crea
tive,
în m
od in
depe
nden
t sau
prin
col
abor
are
în e
chip
ă/gr
up, c
e se
refe
ră la
:–
impo
rtan
ța L
egii
Perio
dici
tății
și a
Sis
tem
ului
Per
iodi
c;–
solu
ții și
reac
ții d
e sc
him
b io
nic;
– im
port
anța
și u
tiliza
rea
met
alel
or, c
ompu
șilor
met
alel
or, a
liaje
lor,
nem
etal
elor
și c
ompu
șilor
lor î
n vi
ața
omul
ui;
– va
loar
ea C
him
iei;
• fo
rmul
a co
nclu
zii p
erso
nale
refe
ritoa
re la
ben
efici
ile c
unoa
șter
ii su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e, p
redo
min
ante
:–
core
ctitu
dine
și d
esch
ider
e în
util
izare
a lim
baju
lui c
him
ic;
– cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
în c
arac
teriz
area
subs
tanț
elor
și p
roce
selo
r chi
mic
e;–
pers
ever
ență
și re
spon
sabi
litat
e în
luar
ea d
ecizi
ilor l
a re
zolv
area
pro
blem
elor
;–
exig
ență
pen
tru
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală;
– re
spon
sabi
litat
e fa
ță d
e să
năta
tea
pers
onal
ă și
grijă
față
de
med
iu.
32
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele 3 acțiuni/procese fiind com-plementare, cuprinzând astfel întreaga activitate cognitivă și formativă.
Proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu Curriculumul la Chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei Chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Pro-fesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evaluării, respectând succesiunea acestora în conformitate cu logica internă a disciplinei și ținând cont de specificul competențelor vizate.
În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este necesar de ținut cont că competența elevului include nu doar componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, specifice pentru fie-care elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psihologic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/digitale.
Specificul formării competențelor la Chimie este determinat de experimentul chi-mic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demon-strative. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice, realiza-rea experimentelor reale și virtuale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice ce se regăsesc în viața cotidiană. Integrarea sistematică a experimentului la lecțiile de Chimie creează condițiile nece-sare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște.
33
Este necesar ca sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context semnificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) îi va ajuta pe elevi să-și creeze propriile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la Chimie va asigura egalizarea șanselor de reușită și va permite dezvoltarea potențialului creativ, individual în ritm propriu.
Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la Chi-mie, realizarea evaluării formative; oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin realizarea proiectelor individuale și în grup.
În procesul educațional la Chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, de planificare a învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.
Curriculumul la Chimie centrat pe competențe orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării etc.
Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătește pentru soluționarea problemelor vieții. Problemele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să-i motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, să conțină informații contextuale captivante ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.
Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,
34
Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea individu-ală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevului /elevei care poate și dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom – factorul esențial de succes profesional și social.
Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în funcție de specificul grupului de instruire.
Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă, care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la Chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrarea practică și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea etc. Formele de evaluare vor fi alese în funcție de obiectivele planificate și de specificul conținutului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de Chimie, precum și de formare sistematică a deprinde-rilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).
În procesul educațional la Chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și a principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.
Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesori-elevi, de eficiența materialelor didactice etc.
35
36
IntroducereSistemul educațional actual, fiind influențat de schimbările socioeconomice,
informaționale și tehnologice rapide, necesită formarea persoanelor competente, ca-pabile de a se adapta și a activa productiv în circumstanțe noi, de a rezolva problemele cu care se confruntă. În ultimele decenii, în țările europene, precum și în Republica Moldova, se constată diminuarea interesului elevilor pentru învățarea științelor exacte, iar această problemă poate avea consecințe grave în plan economic.
Modificarea metodologiei didactice, prin dezvoltarea capacităților creative ale elevilor și formarea competențelor relevante pentru viitor, poate produce o schimbare radicală a acestei situații. Curriculumul Național 2019 pune accentul pe utilizarea metodelor centrate pe elev: învățarea prin investigare, învățarea în bază de proiecte, învățarea axată pe problemă.
Utilizarea acestor metode va permite creșterea nivelului de înțelegere a elevilor pentru temele discutate la Chimie, Fizică, Biologie, înțelegerea relevanței a ceea ce fac/învață la ore pentru viața cotidiană. De asemenea, aceasta va contribui la dezvoltarea abilităților cognitive, la creșterea motivației elevilor pentru studierea științelor exacte, iar în consecință, la creșterea numărului specialiștilor care vor activa în aceste domenii.
Învățarea prin investigație este utilizată frecvent în țările europene cu sisteme de educație performante, demonstrând creșteri semnificative ale punctajelor la testele PISA și TIMSS. Investigația promovează un proces de învățare ghidat de întrebări și sti-mulează curiozitatea elevilor, asigură exersarea gândirii critice și a capacității de reflec-ție, cultivă autonomia în învățare.
Acest proces conduce la formarea unor competențe transferabile ulterior în viața pro-fesională, cum ar fi: lucrul în grup, capacitatea de a scrie și de a se exprima în limbaj ști-ințific, capacitatea de a experimenta în vederea rezolvării de probleme. Formarea noilor generații de cetățeni trebuie să fie orientată spre asigurarea libertății de dezvoltare cre-ativă, asigurarea traiectoriei individuale de formare, exersarea permanentă a capacității de transfer al cunoștințelor în practică, implementarea inovațiilor în domeniul educației.
Acest Ghid, ca produs curricular, alături de alte produse, îndeplinește funcțiile de: informare, formare, îndrumare. Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, pentru elaborarea și aplicarea tehnologiilor educaționale moder-ne, pentru formarea și evaluarea competențelor elevilor. Ghidul propus este util pentru organizarea procesului de predare – învățare – evaluare și orientează cadrele didactice în implementarea eficientă a Curriculumului 2019 la disciplina Chimie, oferind cadrelor didactice repere conceptuale, metodologice și proiective, necesare pentru asigurarea educației de calitate a elevilor la această disciplină de studii.
37
1. Referințe conceptuale ale Curriculumului la disciplina Chimie
1.1. Conceptul de Curriculum la disciplina Chimie pentru clasele gimnazialeCurriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a VII-a-a IX-a este parte componen-
tă a Curriculumului Național și reprezintă un act normativ-reglator pentru procesul educațional la disciplina Chimie în învățământul gimnazial. Chimia face parte din aria curriculară Matematică și Științe și are statutul de disciplină obligatorie. Curriculumul este proiectat în baza documentelor normative de politici educaționale: Standarde educaționale (2012), Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Strategia Națională „Educația 2020”, Cadrul de referință al Curriculumului Național (2017), Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).
Conceptul Curriculumului la disciplina Chimie este orientat spre: formarea unui sis-tem de cunoștințe chimice despre substanțele anorganice și reacțiile chimice; dezvolta-rea abilităților practice de realizare a experiențelor chimice; formarea atitudinii despre utilitatea, precum și pericolul unor substanțe și procese chimice pentru viața omului și mediu, fapt care conduce la dezvoltarea sistemului de valori despre unitatea lumii ma-teriale, circuitul substanțelor în natură etc. Misiunea disciplinei Chimie este:
• de a oferi tuturor elevilor, în baza Curriculumului, o experiență de învățare dura-bilă și un mediu favorabil pentru investigarea substanțelor și proceselor chimice;
• crearea condițiilor de dezvoltare a capacității personalității de a gândi și a pro-duce idei constructive pentru a rezolva probleme cu caracter teoretic și practic;
• formarea competențelor și atitudinilor relevante pentru succes în lumea moder-nă: creativitate, corectitudine, deschidere, perseverență, responsabilitate, res-pect, grijă față de mediu.
Conceptul Curriculumului se bazează pe: • promovarea unei educații motivante, axată pe o metodologie prietenoasă copilu-
lui, care solicită implicarea lui activă pentru asigurarea dezvoltării personalității; • aplicarea cunoștințelor pentru soluționarea situațiilor reale; • dezvoltarea capacității de adaptare creativă a cunoștințelor, modelelor cunoscu-
te la contexte noi; • dezvoltarea unei atitudini responsabile față de problemele mediului; • formarea competențelor de cercetare, dezvoltarea capacității de rezolvare a
unei probleme prin aplicarea algoritmilor cunoscuți în situații noi;
38
• dezvoltarea competenței antreprenoriale, în bază de proiecte transdisciplinare, promovarea propriilor idei și obținerea produselor originale de învățare;
• utilizarea rațională a resurselor digitale, cu un impact pozitiv pentru dezvoltarea personală etc.
Curriculumul este structurat pe competențe, prezentate gradual pe clase: competențe specifice disciplinei și unități de competențe, derivate din competențe transversale/transdisciplinare; unități de conținuturi și elemente noi de limbaj chimic, exemple de activități de învățare – evaluare și produse școlare ale elevilor, finalități pe ani de studii.
Procesul de învățare se va realiza preponderent prin: • implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și
reacțiilor chimice: – realizarea lucrărilor de laborator: experimentale și creative; – realizarea experimentelor reale și digitale; – participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea propri-
etăților substanțelor și fenomenelor chimice din viața cotidiană; • rezolvarea problemelor prin aplicarea algoritmilor specifici Chimiei; • individualizarea și diferențierea activității de învățare; • elaborarea obiectivelor personale de învățare, planificarea învățării în mod indi-
vidual sau în grup.Modernizarea proceselor de predare – învățare – evaluare corelează cu conceptul
creării condițiilor moderne de dotare a cabinetelor de chimie în instituțiile de învățământ.
1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina Chimie Chimia este o știință fundamentală a naturii și are un rol important în formarea la
elevi a competențelor necesare pentru explicarea lumii înconjurătoare, deducerea con-cluziilor bazate pe experiment, înțelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană. Care sunt cauzele reactualizării Curriculumului școlar la disciplina Chimie?
• Elaborarea unui nou Cadru de Referință al Curriculumului Național, 2017; • Necesitatea ghidării în carieră a elevilor spre disciplinele din aria curriculară Ma-
tematică și Științe, pentru adoptarea unei cariere ce vizează studiul Chimiei; • Ghidarea învățării elevului/elevei de astăzi spre viața de succes de mâine, într-o
lume în continuă schimbare; • Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitudi-
nile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului de gimnaziu; • Necesitatea adoptării strategiilor didactice moderne în educație: învățarea prin
cercetare, învățare în baza de proiecte transdisciplinare STEM/STEAM, învățarea în bază de problemă;
39
• Reducerea numărului și revizuirea unităților de competență în legătură cu cen-trarea învățării pe activitatea elevilor;
• Redefinirea unităților de învățare în baza unităților de competență și evidențierea finalităților pe ani de studiu, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.
Componenta-cheie a Curriculumului la disciplina Chimie pentru învățământul gim-nazial o constituie sistemul de finalități exprimate în termeni de competențe. Funda-mentul schimbărilor produse îl constituie pedagogia competențelor, care vizează for-marea la elevi a unui sistem de competențe necesare pentru autodezvoltare pe tot parcursul vieții. În acest context, un rol deosebit revine dezvoltării creativității elevilor, manifestate prin abilitatea de a realiza proiecte, a rezolva probleme, a fi independent în acțiuni și deschis pentru valorile naționale și universale.
Curriculumul axat pe competențe orientează politica educațională spre dezvoltarea personalității capabile de a se adapta la condițiile de activitate și a crește profesional odată cu evoluția noilor tehnologii [2]. Competența școlară întrunește caracteristici ale pregătirii elevilor ce vizează aplicarea conștientă a cunoștințelor, abilităților și atitudinii în raport cu anumite probleme disciplinare și transdisciplinare. Competența este un sis-tem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații [3].
Finalitățile, care specifică ce trebuie să știe și să poată face elevii după absolvirea treptei gimnaziale, sunt definite în Standardele de eficiență a învățării (2012) [4], care vizează creșterea calității în educație, asigurarea aceluiași nivel de educație de bază pentru toți, apropierea nivelului de performanță al instituțiilor de învățământ general.
La 22 mai 2018, la Bruxelles au fost revizuite și aprobate competențe-cheie, care trebuie dezvoltate la elevi [5]:
•• competențe de alfabetizare;•• competențe multilingvistice;•• competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;•• competențe digitale;•• competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;•• competențe cetățenești;•• competențe antreprenoriale;•• competențe de sensibilizare și expresie culturală.
Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor științifice fundamentale, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării unor substanțe chimice, înțelegerea impactului Chimiei asupra progresului social și a calității vieții, reprezintă componente de bază
40
ale competenței în domeniul științei. Aceste competențe-cheie includ abilitatea de a manipula cu substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a utiliza informațiile știin-țifice pentru rezolvarea problemelor, de a deduce și a comunica concluzii, precum și de a manifesta atitudini de curiozitate, interes pentru problemele de mediu și respect pentru siguranță și durabilitate.
Competențele transdisciplinare detaliază specificul fiecărei competențe-cheie/trans-versale pentru treapta de învățământ, având caracter general, complex, scop și finalitate pentru treapta respectivă. Competențele specifice s-au dedus în temeiul competențelor-cheie, competențelor transdisciplinare, potențialului formativ al disciplinei, particularită-ților ariei curriculare, ținându-se cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.
Competențele specifice Chimiei sunt:CS1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând co-
rectitudine și deschidere.CS2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și
creativitate.CS3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demon-
strând perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor.CS4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând
normele de securitate personală și socială.CS5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilita-
te față de sănătatea personală și grijă față de mediu.Competențele specifice disciplinei au fost reformulate și au o structură triadică, con-
struindu-se din abilități, cunoștințe și atitudini/valori, de exemplu:
Abilități Cunoștințe Atitudini/valori
Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice
manifestând curiozitate și creativitate.
S-a trecut de la noțiunea de Subcompetențe la Unități de competență, formulate conform competențelor specifice disciplinei Chimie; numărul lor s-a redus în raport cu numărul de subcompetențe din Curriculumul la Chimie, 2010. Unitățile de competență sunt corelate cu unitățile de conținut.
Implementarea Curriculumului 2019 la disciplina Chimie în clasele a VII-a-a IX-a este orientată spre formarea la elevi a competențelor specifice și contribuie la dezvoltarea competențelor transversale și transdisciplinare:
41
Competențe-cheie/transversale Competențe transdisciplinare
1. Competențe în domeniul științei, teh-nologiei, ingineriei și matematicii
Aplicarea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare.
Aprecierea schimbărilor cauzate de activitatea umană, manifes-tând responsabilitate pentru aspectele etice, siguranța și durabili-tatea mediului.
2. Competențe de alfabetizare
Interpretarea conceptelor, faptelor, fenomenelor, sentimentelor, opiniilor în diferite contexte.
Comunicarea într-un mod pozitiv și responsabil din punct de ve-dere social, manifestând înțelegerea impactului limbajului asupra celorlalți.
3. Competențe digitale
Utilizarea tehnologiilor digitale pentru colaborarea, evaluarea, crearea și partajarea conținuturilor digitale în mod etic, sigur și responsabil.
4. Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți.
Manifestarea disponibilității de învățare continuă, în diverse situații.
5. Competențe cetățenești
Promovarea valorilor general-umane, culturii, păcii, nonviolenței, responsabilității pentru mediu.
6. Competențe antreprenoriale
Realizarea proiectelor personale și de grup.
Promovarea ideilor în practică, în activitatea personală, socială.
Lucrul independent și în echipă.
7. Competențele de sensibilizare și expresie culturală
Atitudinea pozitivă față de experiențele valorice ale diferitor popoare.
Reperele metodologice de formare a competenței școlare sunt axate pe construc-tivism, pe interactivitate, pe metacogniție, iar demersurile euristice specifice utilizate sunt problematizarea și descoperirea: Cunoștințe → Funcționalitate → Conștientizare → Acțiune → Comportament/Atitudine [2]. Pentru ca elevii să-și formeze competențe este nevoie:
• să posede un ansamblu de cunoștințe fundamentale, în funcție de problema ce trebuie rezolvată;
• să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștințele în situații concrete pentru a le înțelege, realizând astfel funcționalitatea lor;
• să rezolve diverse situații-problemă, conștientizând astfel cunoștințele funcțio-nale în viziunea proprie;
42
• să rezolve situații semnificative în diverse contexte, care prezintă anumite pro-bleme complexe din viața cotidiană, manifestând comportamente/atitudini con-form achizițiilor finale așteptate, adică competențe.
În Curriculumul 2019 au fost actualizate unitățile de învățare:
Curriculum 2010 Curriculum 2019
Clasa Temele Nr. ore Unități de învățare Nr.
ore
a VII-a
1. Chimia – știință despre sub-stanțe. Noțiuni chimice elemen-tare
15 1. Substanțele și procesele chimi-ce în viața noastră. 8
2. Structura substanței 12 2. Sistemul Periodic al elemente-lor chimice și structura atomului. 7
3. Chimia și mediul 7 3.Compoziția substanței și legă-tura chimică. 8
4. Substanțe pure și amestecuri. 9
Ore la discreția cadrului didactic. 2
34 34
a VIII-a
1. Reacțiile chimice 11 1. Substanța – componenta chi-mică a materiei. 9
2. Oxigenul. Hidrogenul 19 2. Reacții chimice. 10
3. Substanțele compuse. Princi-palele clase de compuși anorga-nici
17 3. Oxigenul. Hidrogenul. 10
4. Apa. Soluțiile. Disocierea elec-trolitică 15 4. Clasele de compuși anorganici. 20
5. Substanțele în jurul nostru 6 5. Apa și soluțiile. 11
6. Produsele chimice și calitatea vieții. 6
Ore la discreția cadrului didactic. 3
68 68
a IX-a
1. Legea Periodicității și Sistemul Periodic 10 1. Legea Periodicității și Sistemul
Periodic. 7
2. Metalele în viața noastră 17 2. Soluțiile și disocierea electro-litică. 7
3. Starea gazoasă a substanțelor. Nemetalele și compușii lor 36 3. Metalele și compușii lor cu
importanță practică. 16
43
4. Importanța substanțelor chi-mice pentru viața omului. Chimia pentru mediu.
5 4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practică. 28
5. Chimia și progresul modern. 5
Ore la discreția cadrului didactic 3
68 66
Un element de noutate în Curriculumul 2019 constă în evidențierea noțiunilor noi de limbaj chimic prin prezentarea acestora pentru fiecare modul sub grila: Elemente noi de limbaj chimic. Acest moment presupune nu doar elucidarea acestor noțiuni/ele-mente noi, dar și plasarea accentului pe necesitatea de exersare și de integrare a lor în sistemul de noțiuni format în modulele anterioare, condiții absolut necesare pentru formarea unui limbaj chimic funcțional.
Au fost recomandate exemple de produse de învățare ale elevilor, conform activităților propuse: pictograme cu regulile de securitate în laboratorul de chimie, ra-port de activitate experimentală la lucrarea practică, fișă de investigare a proprietăților substanțelor, tabel de sistematizare a datelor observărilor sau investigațiilor, fișă de caracterizare a elementului chimic/substanței/produsului chimic, fișă de comparare a substanțelor/amestecurilor/fenomenelor, exercițiu, problemă, test, chestionar, în-trebări cauzale și răspunsuri la ele, modele de atomi/molecule, portofoliul proiectului (prezentare digitală a proiectului, planșă, poster, schemă, diagramă, tabel, buletin in-formativ, mesaje chimice, video, poezie), expoziție de lucrări creative/proiecte/prezen-tări digitale, carte digitală cu caracteristicile substanțelor/pașaportul substanței, jocuri cu noțiuni chimice, experimente digitale.
În Curriculumul gimnazial la disciplina Chimie 2019 s-au redus complexitatea și încăr-cătura informațională.
La clasa a VII-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Legea constanței compoziției substanțelor; formulele grafice ale moleculelor.
La clasa a VIII-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Obținerea oxigenului prin descompunerea permanganatului de potasiu; Condiții de declanșare și decurgere a reacțiilor chimice; Apa naturală ca amestec de substanțe dizolvate; Apa distilată; iar unitățile de conținut: Electroconductibilitatea soluțiilor în comparație cu apa distilată; Electrolit, neelectrolit, electrolit tare și slab; Disocierea electrolitică a acizilor, bazelor alcaline, sărurilor; Ecuații de disociere electrolitică a acizilor (ecuații sumare), bazelor alcaline, sărurilor; Acizi tari și slabi; Reacțiile de schimb ionic; Ecuații ionice complete și reduse; Condiții de realizare a reacțiilor ionice: formarea gazului, sedimentului, electro-litului slab (apa); Duritatea apei au fost transferate pentru clasa a IX-a.
44
La clasa a IX-a s-au exclus următoarele unități de conținut: Determinarea gradului de oxidare în baza formulei chimice; Alcătuirea formulelor în baza gradului de oxidare; Structura metalelor; Legea lui Avogadro. A fost revizuit modul de studiere a compușilor organici ai carbonului. Se studiază compușii organici ai carbonului cu importanță prac-tică în activitatea cotidiană: metan, propan, butan, alcool etilic, acid acetic, polietile-nă, cauciuc (formula moleculară, proprietăți fizice, utilizarea în activitatea cotidiană și proprietățile chimice, care argumentează utilizarea). Pentru substanțele organice nu se studiază formulele de structură, metodele de obținere, accentul se pune pe utilizarea practică a compușilor studiați și regulile de securitate în timpul lucrului cu substanțele indicate.
Activitățile de învățare și evaluare sunt concepute într-un mod constructiv, în baza învățării prin investigare, incluzând următoarele aspecte:
• prezentarea unor situații intrinsec motivante, din viața de zi cu zi, ce permit iden-tificarea/formularea necesității studierii temelor corespunzătoare;
• lansarea întrebărilor deschise, formularea întrebărilor cauzale, ce reprezintă punctul de plecare al cercetării educaționale, în care se vor angaja elevii;
• furnizarea răspunsurilor de către elevi sau formularea altor întrebări, prin care elevii ajung să identifice un mod de abordare al întrebării inițiale;
• proiectarea experimentelor și selectarea instrumentelor de investigare, etapă ce necesită colaborarea între elevi;
• realizarea experimentelor, colectarea datelor și interpretarea acestora, prin lu-crul în echipă;
• formularea concluziilor (prezentare orală, prezentare tip poster, proiect etc.) și argumentarea acestor concluzii de către elevi.
A crescut ponderea activităților de învățare prin investigare, în baza experimentului chimic:
Experiențe de laborator şi lucrări practice
Clasa Curriculum 2010 Curriculum 2019
a VII-a 6 11
a VIII-a 11 14
a IX-a 12 15
În Curriculumul la disciplina Chimie 2019 s-a propus realizarea unor experimente în format digital, cu utilizarea resurselor digitale și realizarea activităților de învățare prin intermediul jocului didactic.
Au fost recomandate noi activități de învățare – proiecte transdisciplinare, axate pe implementarea conceptului STEM/STEAM (STEAM – Science, Technology, Enginee-
45
ring, Art and Mathematics, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics; eTwinning – proiecte europene).
Pornind de la specificul disciplinei, Curriculumul la Chimie permite realizarea cone-xiunilor interdisciplinare:
• matematica (expresii matematice de calcul, algoritmi); • biologia (rolul biologic și circuitul unor elemente/substanțe, elemente nutritive,
procesul de respirație, fotosinteza); • fizica (curentul electric, forme de energie; volumul, densitatea, masa corpului etc.); • geografia (răspândirea substanțelor în natură, compoziția mineralelor, valorifi-
carea resurselor naturale, atmosfera, geosfera, produsele chimice, materiale și tehnologii noi);
• informatica (elaborarea produselor de învățare în format digital, software educa-tiv, producerea materialelor cu proprietăți de semiconductor, baterii);
• istoria (date din istoria descoperirii elementelor chimice, substanțelor chimice, legilor fundamentale ale Chimiei, viața și activitatea savanților chimiști, influența dezvoltării Chimiei asupra dezvoltării omenirii);
• dezvoltarea personală (elementele chimice și valorile personale asociate, alimentația sănătoasă, hipo/hipervitaminoza, dauna alcoolului, fumatului, meto-de de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, meto-de de stingere a incendiilor);
• limba și literatura română (asocieri, rezumate, poezii, spectacole chimice etc.); • limba străină (comunicări); • arte (utilizarea tehnicilor cunoscute pentru elaborarea și prezentarea unor
proiecte, lucrări); • sport (efectuarea unor exerciții, jocuri care reflectă procesele chimice) etc.
46
2. Referințe proiective ale Curriculumului la disciplina Chimie
2.1. Curriculumul la disciplina Chimie ca sursă de proiectare didacticăProiectarea didactică constituie o premisă și o condiție necesară pentru organiza-
rea unui proces educațional calitativ. Produsele acestei activități complexe constituie instrumentele de lucru necesare fiecărui cadru didactic: proiectul didactic de lungă du-rată, proiectul unității de învățare, proiectul unei lecții sau activități extracurriculare, proiectul unei activități de evaluare etc. Orice demers didactic este precedat de un proiect, care îi oferă rigurozitate științifică și metodică, prin corelarea competențelor-cheie, transdisciplinare și specifice cu unitățile de competență curriculare, cu conținu-turile, cu strategiile de predare – învățare – evaluare și resursele psihologice, materiale și temporale.
Modelul modern al proiectării pedagogice, axat pe formarea de competențe, se ba-zează pe valorificarea potențialului de instruire și educație al elevilor și orientarea lor spre succes. Fiecare unitate de învățare pune temelia piramidei competențelor perso-nale ale elevilor și dezvoltă experiența acestora prin soluționarea problemelor. Atunci când un proiect este bine gândit și realizat din perspectiva exigențelor stabilite în pre-alabil, el dobândește caracteristicile unui instrument de lucru modern și operațional, necesar cadrului didactic pentru asigurarea calității.
Calitatea în educație este centrată preponderent pe rezultatele învățării elevilor, exprimate prin competențe, cunoștințe, valori și atitudini. În acest sens, asigurarea ca-lității desfășurării lecției este o sarcină primordială a cadrului didactic, care include un ansamblu de activități sistematice de asigurare a corectitudinii și eficacității planifică-rii, organizării, coordonării, antrenării și evaluării activității elevilor. În lipsa proiectului didactic, există riscul de a lucra haotic și ineficient. De aceea elaborarea proiectelor didactice constituie o activitate managerială importantă. În momentul elaborării pro-iectului didactic, profesorul trebuie să se transfere imaginar în locul elevului, să vadă cu ochii lui activitățile, să-și imagineze cât de atractiv și motivant va fi procesul.
Curriculumul la disciplina Chimie în clasele a VII-a-a IX-a, ca programă școlară, asi-gură suportul pentru proiectarea și formarea competențelor-cheie, transversale și spe-cifice, motivând elevii să caracterizeze substanțele și procesele chimice, să opereze cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, să rezolve probleme prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, să investigheze experimental substanțele și procesele chi-mice, să utilizeze inofensiv substanțele în activitatea cotidiană.
47
2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică anuală reprezintă o perspectivă îndelungată asupra predării –
învățării – evaluării disciplinei Chimie, prin corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, activităților și produselor de învățare. Proiec-tul didactic de lungă durată la Chimie este un document administrativ, care se elaborea-ză de către cadrul didactic la începutul anului școlar și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi.
Proiectarea didactică de lungă durată corelează competențele specifice disciplinei, unitățile de competență, numărul și data lecției, subiectul lecției, unitățile de conținuturi, activitățile de predare – învățare – evaluare și produsele de învățare. În activități de învățare sunt incluse sarcini ce duc la realizarea, formarea unității de competență. Această structură asigură un parcurs ritmic al procesului de predare – învățare – eva-luare, organizat conform Planului-cadru, orientat spre atingerea finalităților curriculare de către elevi. Finalitățile de învățare sunt formulate în conformitate cu competențele specifice gradual, în dezvoltare.
În Anexa 1 se propune repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare. Cadrul didactic poate efectua unele schimbări necesare în succesiunea unităților de învățare și numărul orelor recomandate, consecutivitatea conținuturilor pentru formarea eficien-tă a competențelor specifice proiectate, în corespundere cu logica internă a disciplinei Chimie și a altor discipline de învățământ corelate.
Proiectele didactice de lungă durată (proiecte didactice anuale) și proiectele didac-tice de scurtă durată (proiecte zilnice ale lecțiilor) vor fi elaborate de către cadrele di-dactice în mod autonom, în conformitate cu cerințele Curriculumului la Chimie, ediția 2019, și sugestiile propuse în Ghid, ținând cont de particularitățile elevilor și resurse-le disponibile. Implementarea Curriculumului 2019 la Chimie în gimnaziu se va realiza printr-o varietate de activități, axate pe învățarea prin investigare, învățarea axată pe rezolvarea problemelor, învățarea în bază de proiecte. La rezolvarea problemelor se va pune accent pe: analiza, deducerea, aplicarea și transferul algoritmilor, autoevaluarea metodei alese de rezolvare, formularea concluziilor.
Un proiect didactic modern este axat pe corelația dintre: competențe (care sunt finalitățile?) – obiective (ce/cât/cum voi face?) – motivație (de ce voi face?) – conținutul sarcinilor didactice (ce voi face?) – metode (cum voi face?) – mijloace (cu ce voi face?) – evaluare (ce, cât și cum am realizat în raport cu obiectivele?). Deși configurația proiec-telor pe unități de învățare este flexibilă, esențială este succesiunea lecțiilor, conectate temporal și cauzal între ele. Pentru perfecționarea competențelor de proiectare peda-gogică este utilă adoptarea unor modele de proiectare a Unității de învățare.
48
Modelul, propus în Ghid, este alcătuit din 4 secțiuni: I. Date generale. Informații de identificare (instituția de învățământ, cadrul didac-
tic, obiectul de învățământ, clasa, unitatea de învățare, nr. lecției conform pro-iectării calendaristice, data); competențele și unitățile de competență; sistemul metodologic, mijloacele didactice necesare.
II. Scenariul didactic, care include: etapele lecțiilor/evenimentele instruirii; conținu-tul sarcinilor didactice propuse de cadrul didactic; forma de organizare a activită-ții elevilor; mijloacele de învățământ integrate în secvența respectivă de învăța-re; metodele și formele de învățământ corespunzătoare.
III. Anexe ale proiectului: probele de evaluare; scheme, desene, schițe utilizate în predare; fișe de activitate independentă/diferențiată cu elevii.
IV. Concluzii. Un aspect important al asigurării calității proiectului este elaborarea concluziilor cu privire la modificările care pot fi efectuate în proiect, pe parcursul implementării și stabilirea liniilor de perspectivă, evaluarea utilității, originalității și valorii acestui produs.
Ghidul dat include un model al proiectelor didactice de lungă durată la Chimie pen-tru clasele a VII-a-a IX-a, care poate fi folosit ca reper pentru demersul personalizat (Anexele 2-4).
2.3. Proiectarea didactică a lecțieiManagementul lecției moderne depinde, în mare măsură, de competența de pro-
iectare pedagogică. Proiectarea pedagogică este o activitate programată, care angajea-ză un ansamblu de acțiuni și operații de anticipare a rezultatelor, construite la nivelul corelației dintre competențe – obiective – conținuturi – strategii de predare – învățare – evaluare. Proiectul Unității de învățare este un produs curricular, elaborat în mod creativ de fiecare cadru didactic.
Pentru elaborarea calitativă a unui proiect, propunem un algoritm: • analiza standardelor de eficiență a învățării și al Curriculumului, a planificării ca-
lendaristice, pentru determinarea și corelarea competențelor; • identificarea nivelului de pregătire a elevilor cu care urmează să se lucreze; • stabilirea formei de organizare a activității educative, alegerea tipului de lecție; • selectarea, prelucrarea și structurarea logică a conținutului științific; • elaborarea sarcinilor didactice; • elaborarea strategiei de instruire și a structurii procesuale a lecției; • analiza resurselor materiale disponibile, alegerea sau elaborarea lor; • alegerea metodelor didactice corespunzătoare; • stabilirea strategiei de evaluare;
49
• elaborarea unor instrumente de evaluare axate pe formarea de competențe, conform Referențialului de evaluare;
• analiza corelației dintre competențe – unități de competențe – obiective operaționale – conținutul sarcinilor didactice – resurse – modalități de evaluare;
• verificarea și redactarea proiectului.Ioan Jinga și Ion Negreț au stabilit că un proiect didactic eficient posedă următoarele
caracteristici: precizează obiectivele instruirii în termeni de comportament observabil; cuprinde conținuturile esențiale ale materiei de studiu; precizează sarcini de învățare pen-tru realizarea fiecărui obiectiv; permite diferențierea instruirii în funcție de pregătirea și ritmul celor care învață; are dimensiune rezonabilă; este redactat într-o formă clară.
Fiecare lecție se proiectează și se realizează conform cerințelor curriculare, orien-tând procesul de predare – învățare – evaluare spre formarea la elevi a competențelor specifice Chimiei: caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, operarea cu lim-bajul chimic, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, in-vestigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană. Calitatea corelării competențelor – unităților de competențe – obiectivelor operaționalizate – sarcinilor didactice – strategiilor și resur-selor este o condiție a asigurării calității educației, ceea ce nu înseamnă că proiectul însuși nu poate fi revizuit, dacă este nevoie, pe parcursul realizării sale. Este important, ca proiectul didactic să fie adecvat situațiilor concrete de învățare și să conducă la rea-lizarea obiectivelor planificate, în scopul unei educații de calitate.
Scenariul lecției poate fi axat și pe următoarea structură:I. Evocare: • Salutul. Momentul organizatoric. Captarea inițială a atenției elevilor. • Formularea obiectivelor (în corelare cu tipul lecției). • Verificarea temei pentru acasă. • Reactualizarea cunoștințelor și a capacităților.
II. Realizarea sensului. • Predarea – învățarea materiei noi (doar în cazul studierii materiei noi).
III. Reflecție. • Consolidarea materiei și formarea competențelor. • Aplicații. • Evaluarea atingerii obiectivelor preconizate. • Bilanțul lecției. Concluzii. • *Tema pentru acasă (în cazul lipsei secvenței Extinderea).
IV. Extindere/extensie • Aplicații extinse. Conexiuni intra- și interdisciplinare.
50
La etapa de evocare (entuziasmare) are loc inițierea ciclului de învățare prin capta-rea interesului elevilor și încurajarea implicării lor active în lecție prin activități scurte sau discuții interactive. În timpul acestei faze profesorii vor evalua cunoștințele anteri-oare ale elevilor și le vor ghida spre îndeplinirea obiectivelor de învățare ale lecției noi.
Realizarea sensului începe cu explorarea: implicarea elevilor în lecție prin efectuarea unei activități sau experiment. Profesorul va furniza materialele necesare pentru acti-vitate/experiment și va ghida elevii, folosind un proces euristic (prin întrebări). Elevii ar trebui să fie încurajați să adreseze întrebări, să emită ipoteze și să testeze ipotezele lor. Acest proces va contribui la consolidarea conceptelor, la identificarea ideilor noi, la demonstrarea și îmbogățirea experienței de învățare.
Prin explicarea experimentului realizat și a rezultatelor obținute se identifică ce au învățat elevii. Profesorul poate folosi aceste discuții pentru a introduce un concept și pentru a ghida elevii în rezolvarea problemelor.
Reflecția și evaluarea pot avea loc pe tot parcursul lecției pentru a-i ajuta pe elevi să îndeplinească obiectivele lecției.
Modelul unui proiect de lecție
Profesor: Godoroja Rita Proiect didactic la Chimie pentru clasa a VIII-a
Unitatea de învățare nr. 4 Clasele de compuşi anorganici (20 de ore)
Lecția nr. 32 Proprietățile chimice generale ale acizilor. Reacția de schimb.Experiența de laborator nr. 8. Proprietățile chimice generale ale acizilor.
Competență-cheie: Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii.
Competențe transdisciplinare: Aplicarea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lu-mii înconjurătoare.
Competențe specifice: CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitu-dine și deschidere.CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele de securitate personală și socială. CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de sănătatea personală și grijă față de mediu.
Unități de competență:CS1. – 4.1. Operarea, în diferite situații de comunicare, cu noțiunile ce se referă la: acizi, le-gătură genetică, reacții de schimb.CS1. – 4.4. Modelarea proprietăților chimice ale acizilor prin ecuații chimice.CS4. – CS5. – 4.5 Investigarea experimentală a proprietăților chimice ale acizilor, respectând regulile de securitate.
51
Obiective operaționale. Fiecare elev/elevă va reuși:O1. – să utilizeze Sistemul Periodic și Tabelul solubilității pentru identificarea infor-
mației despre elementele chimice, alcătuirea formulelor substanțelor simple și compuse (metale, nemetale, oxizi, acizi, baze, săruri);
O2. – să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale acizilor, res-pectând regulile tehnicii securității;
O3. – să coreleze compoziția, clasificarea, proprietățile, utilizarea acizilor, pe exem-plul acizilor clorhidric, sulfuric și fosforic, utilizând schema legăturilor genetice;
O4. – să elaboreze întrebări/concluzii despre proprietățile chimice ale acizilor, reac-ția de schimb.
Metode didactice:M1. – alcătuirea formulelor în baza Sistemului Periodic și a Tabelului Solubilității;M2. – problematizarea; M3. – experimentul chimic: proprietățile chimice generale ale acizilor: 1. acțiunea asupra indicatorilor; 2. interacțiunea cu metalele; 3. oxizii bazici;
4. bazele solubile; 5. bazele insolubile; 6. sărurile;M4. – alcătuirea ecuațiilor reacțiilor chimice.Resurse didactice: 1. Sistemul Periodic. 2. Tabelul solubilității. 3. Stativ cu eprube-
te. 4. Set de reactivi. 5. Fișe de învățare/evaluare. 6. Tabla interactivă, suport de curs format electronic.
O. CONŢINUTUL SARCINILOR DIDACTICE – STRATEGII DIDACTICE T.
I. EVOCARE 10.
Prezentarea clasei. Notare în caiete, la tablă: data, subiectul.
O1.
Gimnastica chimică: Exerciții în baza SP şi a TS. - Utilizând Sistemul Periodic, numiți metalele (cu 1≤ Z ≤ 20 ) – oxizii bazici – ba-zele; nemetalele – oxizii acizi – acizii oxigenați – acizii neoxigenați.- Utilizând Tabelul solubilității, alcătuiți formulele și denumiți compușii formați de ionii elementelor cu Z = 1; 20.Comentați șirurile genetice ale metalelor și nemetalelor (РРТ).
O4. Jocul didactic: Da sau Nu. Ghiciți, prin întrebări, substanțele notate pe fișe. La întrebări se poate răspunde cu: Da sau Nu. Răspuns: H2SO4, HCl.
O3.
Analiza progresului realizat: Ce concluzii ați dedus la lecția anterioară? Ce progres ați realizat prin efectuarea temei de acasă? La această lecție veți continua: să descoperiți proprietățile acizilor, să experi-mentați și să creați pașaportul acizilor!
52
II. REALIZAREA SENSULUI 25.
O3.
Activitate în perechi, diferențiată pe 2 variante. Timp de 5 minute, completați rubricile „Pașaportului” acidului, ale căror conținuturi vă sunt cunoscute de la lecțiile anterioare. Celelalte rubrici le veți completa în timpul lecției și la lecțiile următoare:
Varianta 1 acid clorhidric; Varianta 2 acid sulfuric.Algoritm: compoziția, clasificarea, proprietățile fizice și chimice (acțiunea asu-pra indicatorilor, interacțiunea cu metalele, oxizii bazici, bazele solubile, baze-le insolubile, sărurile), utilizarea, acțiunea asupra organismului uman, reguli de securitate, obținerea, importanța.
O3. Prezentați „Pașaportul” acidului (în echipă).
O2.
Experiență de laborator nr. 8. Proprietățile chimice generale ale acizilor.Investigați experimental proprietățile chimice ale acizilor şi deduceți conclu-zii: Varianta 1 - HCl, Varianta 2 - H2SO41. acțiunea asupra indicatorilor; 2. interacțiunea cu metalele (Zn și Cu);Reacții de schimb: 3. interacțiunea cu oxizii bazici (CaO/CuO/BaO); 4. interacțiunea cu bazele solubile (NaOH/KOH/Ca(OH)2) în prezența indicato-rilor;5. interacțiunea cu bazele insolubile (Cu(OH)2/Fe(OH)2/Fe(OH)3, obținute proas-păt în prealabil și distribuite de profesor);6. interacțiunea cu unele săruri: (HCl + Na2CO3/H2SO4 + BaCl2).Completați, în „Pașaportul” substanței, rubrica „Proprietățile chimice” cu ecuațiile reacțiilor realizate, efectul observat și deduceți concluziile.
III. REFLECŢIE 8.
O4. Alcătuiți întrebări cauzale în baza imaginilor şi deduceți concluzii: PPT „Acizii”.
O4.
TOTALUL LECŢIEI: Autoevaluare și evaluare reciprocă. Ce ați descoperit la această lecție? Ce progres ați realizat prin studierea aces-tei teme?Completați fișa de progres.
IV. EXTINDERE 2.
O3.
TEMĂ PENTRU ACASĂ: 1. Elaborați pașaportul acidului fosforic conform algoritmului.2. *Elaborați un eseu cu volumul de 10 propoziții la tema: Ploile acide. Protec-ția mediului.
53
3. Referințe metodologice și procesu-ale ale Curriculumului la Chimie
3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didacticeCurriculumul la disciplina Chimie promovează învățarea centrată pe elev, care con-
stă în activitatea de construire individuală a cunoașterii prin: informare, selectare, apreciere, analiză, comparare, clasificare, transfer, descoperire, rezolvare, concluzio-nare, creare etc. Abordarea constructivistă a învățării constă în sprijinirea/îndruma-rea elevilor să învețe, să-și exerseze gândirea logică, analitică, critică. Pentru realizarea acestei idei-cheie se vor alege strategii didactice active/interactive: expozitive; ilustra-tiv-explicative; euristice; algoritmice; de învățare prin cooperare; axate pe acțiunea de cercetare; problematizare. Calitatea procesului de predare – învățare – evaluare depin-de de corelația dintre: elaborarea calitativă a proiectării didactice de lungă durată și proiectarea zilnică a lecțiilor în conformitate cu cerințele Curriculumului la Chimie pen-tru gimnazii și licee se referă la aplicarea metodelor interactive de învățare – dotarea laboratorului de chimie conform Standardelor în vigoare – utilizarea eficientă a resur-selor – crearea unui climat favorabil pentru învățare, manifestarea creativității elevilor și a motivației pentru studiul Chimiei.
Elevii vor caracteriza substanțe și procese chimice cu importanță practică și vor efectua investigații experimentale, respectând normele de securitate în laborator, ast-fel asigurând suportul pentru respectarea normelor de securitate personală și socială, utilizarea inofensivă a substanțelor în diverse situații cotidiene. Utilizarea formulelor, a ecuațiilor chimice, a modelelor și a schemelor pentru reprezentarea și explicarea com-poziției, structurii și proprietăților substanțelor dezvoltă la elevi gândirea abstractă și gândirea critică. Rezolvarea exercițiilor și problemelor prin aplicarea și transferul algo-ritmilor chimici studiați oferă elevilor modele de acțiune și experiențe în soluționarea problemelor cotidiene. Se vor stimula corectitudinea și deschiderea elevilor în operarea cu limbajul chimic, curiozitatea față de substanțele și procesele chimice, manifestarea responsabilității față de sănătatea personală și a grijii față de mediu. Elaborarea unor proiecte va oferi elevilor o experiență valoroasă și oportunități pentru manifestarea creativității, independenței, responsabilității, perseverenței.
3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplinei Chimie La momentul actual, sistemul de instruire din Republica Moldova tranzitează un
proces de renovare sub multe aspecte (conținut, proces de învățământ, sistem de eva-
54
luare, resurse didactice, metode de instruire ș.a.). Un criteriu de apreciere a eficienței metodelor îl reprezintă valențele formative ale acestora, impactul lor asupra dezvoltării personalității elevilor. Alegând o metodă, profesorul caută cea mai potrivită cale pentru dezvoltarea competențelor la elevi și depune efort ca metodele alese să ajute la însuși-rea trainică și conștientă a materialului de studiu.
Metodele interactive permit descentralizarea procesului de instruire, unde profe-sorul nu mai este „centrul universului”, „unica sursă de informație”, procesul fiind ba-zat pe implicarea activă a fiecărui elev/fiecărei eleve, instruirea reciprocă, dezvoltarea spiritului de inițiativă și a responsabilității personale, formând abilitățile de colaborare și competențele comunicaționale, de conlucrare și activitatea în echipă pentru a găsi soluția optimală pentru o problemă. La metodele interactive pot fi atribuite: discuția euristică, brainstormingul, masa rotundă, realizarea unor proiecte colective, unele acti-vități în grup etc. Instruirea interactivă este axată pe interacțiunea directă a elevilor cu experiența colegilor și împărtășirea propriului bagaj de achiziții.
Strategiile didactice vizează combinarea creativă și eficientă a metodelor, materiale-lor, mijloacelor și formelor, combinate și organizate într-o ordine cronologică de către profesor în scopul realizării obiectivelor propuse. Strategia oferă soluții de ordin struc-tural-procesual, dar și metodic, determinând o anumită ordine de combinare a diferitor metode, procedee, materiale didactice și forme de grupare a elevilor. Fiecare eveni-ment sau secvență parcursă și fiecare decizie, care determină pasul următor, valorifică informațiile dobândite despre modul de realizare a etapelor parcurse anterior.
Ţinând cont de specificul experimental al disciplinei Chimie, sunt foarte importante metodele experimentale, care permit aplicarea, verificarea și consolidarea cunoștințelor teoretice în practică. Experimentul este metoda de bază, caracteristică disciplinei Chi-mie, constituind calea cea mai eficientă pentru dezvoltarea competențelor specifice domeniului.
Experiențele de laborator contribuie la asimilarea metodelor științifice de lucru, dez-voltă spiritul de observație, trezesc interesul de cunoaștere față de obiectul de studiu, stimulează activitatea de cunoaștere, contribuie la însușirea profundă a cunoștințelor, dezvoltă priceperile și deprinderile practice, îi obișnuiesc pe elevi cu cultura muncii. În procesul dobândirii independente a cunoștințelor se dezvoltă interesul față de științe. Cea mai valoroasă calitate a investigațiilor experimentale este obținerea noilor cunoș-tințe în baza observațiilor proprii, realizarea calculelor în baza rezultatelor experimen-tale și formularea concluziilor despre fenomenele observate.
Formarea la elevi a competenței de investigare experimentală a substanțelor anorga-nice și a proceselor chimice are loc prin organizarea procesului în următoarele moduri: planificarea, efectuarea și interpretarea rezultatelor experimentului chimic; studierea
55
experimentală a obținerii proprietăților substanțelor și a proceselor chimice; identifica-rea unor substanțe anorganice; rezolvarea problemelor experimentale. Familiarizarea elevilor cu operațiile cele mai importante din laboratorul de chimie începe din clasa a VII-a și implică formarea și dezvoltarea unor deprinderi practice, utile în viața cotidiană. În clasele a VII-a-a IX-a elevii:
– dobândesc abilități practice de efectuare a operațiilor de bază în laborator; – își dezvoltă spiritul de observație și de cercetare; – pregătesc reactivi și ustensile de laborator pentru efectuarea experimentelor; – realizează experimente chimice, respectând normele de protecție a muncii și
instrucțiunile; – obțin date experimentale, le interpretează și le organizează, completând fișele
de lucru; – proiectează experimentul la tema dată; – concep și rezolvă probleme în baza unor experimente realizate în laborator, in-
terpretează proprietățile substanțelor și fenomenele observate; – valorifică informațiile rezultate din documentare pentru a lua o decizie despre
metodologia de abordare teoretică și practică a unei lucrări; – formulează concluzii referitoare la comportarea unor substanțe simple sau com-
puse; comunică în formă scrisă sau orală concluziile; – identifică unele utilizări ale experimentelor efectuate, în viața cotidiană; evalu-
ează factorii de risc implicați în utilizarea unor substanțe chimice și decid asupra avantajelor/dezavantajelor utilizării lor.
La lecțiile de Chimie, se va îmbina experimentul clasic de laborator, cu cel virtual, realizat cu ajutorul TIC, fapt care va contribui la menținerea interesului pentru studiul Chimiei ca știință experimentală, prin angajarea activă și conștientă a elevilor în proce-sul de învățare.
Deoarece sistemul educațional actual are scopul de a transforma persoana instruită din consumator în creator de informație, tehnologia formării integrate a competențelor specifice la Chimie, ca element inovativ al didacticii Chimiei, poate contribui la organi-zarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare și orientarea elevilor spre succes, calitate, creativitate.
Implementarea tehnologiilor informaționale stimulează creativitatea profesorilor și elevilor, oferind un cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor, eficientizea-ză procesul de asimilare a cunoștințelor; facilitează învățarea individualizată; trezește interesul față de disciplină. Experimentele virtuale facilitează înțelegerea proceselor complexe, a unor fenomene greu de simulat în realitate sau în laborator. Utilizarea cal-culatorului este una din căile de a satisface curiozitatea elevilor și de antrenare perma-
56
nentă în activități a celor cu un potențial energic înalt, precum și provocarea interesului pentru cei care manifestau un grad de inerție. Lucrul lor în fața monitorului permite îmbunătățirea traseului personal de dezvoltare, instruirea individualizată și diferenția-tă. Instruirea asistată de calculator reprezintă un auxiliar prețios al procesului de învă-țământ datorită următoarelor avantaje:
• individualizarea instruirii; • formarea deprinderilor prin exersarea sistematică; • recapitularea unei porțiuni din materie; • simularea unor fenomene naturale; • contribuie la consolidarea unor cunoștințe dobândite; • evaluarea corectă nu numai în vederea unei diferențieri cât mai exacte între
membrii grupului sau clasei, ci ca apreciere a performanțelor reale ale fiecărui individ în raport cu un standard stabilit anterior;
• asigură conexiunea inversă, rezultatele obținute pot fi verificate și completate pe măsura asimilării cunoștințelor noi etc.
Tehnologiile informaționale pot fi utilizate în cadrul diferitor forme de instruire, dar mai ales în timpul lucrului individual. Există diverse posibilități de utilizare a calculatorului în procesul de instruire. Cele mai importante pot fi sistematizate în următoarele categorii:
1. Secvențele video reprezintă demonstrarea video a experiențelor chimice, feno-menelor etc. La pregătirea prezentărilor pot fi utilizate programele ChemDraw, ChemLab etc. Secvențele video pot fi utilizate ca material instructiv, înainte de a reproduce experimentul, cu scopul de a pătrunde în detaliile lui, de a însuși algo-ritmul de desfășurare a operațiilor. Avantajul constă în faptul că poate fi vizionat de mai multe ori și oricând pentru a observa toate fazele procesului.
2. Jocurile pot fi cu un caracter distractiv (Elements – au condiția de a determina intrusul; Formula – are sarcina de a pune participantul în situația de a alcătui corect formulele chimice etc.). Avantajul jocurilor electronice constă în atracti-vitatea lor, ele acordă posibilități suplimentare de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor de lucru, uneori inconștient.
3. Modalități de verificare și evaluare a cunoștințelor – pot fi realizate prin intermediul testelor, jocurilor etc. Evaluarea la calculator este mai obiectivă, transparentă.
4. Programe specializate:– baze de date (enciclopedie electronică, sistem periodic cu informație despre elemente etc.);
5. Rețeaua Internet (World Wide Web) permite accesul la baze de date, selectarea informației necesare și transferul ei spre solicitant. Cu ajutorul Internetului, se pot efectua excursii virtuale. De asemenea se poate familiariza cu activitatea di-
57
feritor organizații (ex.: ecologice - www.greenpeace.org; pedagogice: www.pro-didactica.md; de producere și livrare a veselei și substanțelor chimice: www.sig-ma-aldrich.com) etc. Cu ajutorul Internetului se poate ajunge la bibliotecile on-line de specialitate (ex.: http://www.sciencedirect.com, http://www.chemweb.com, http://www.rsc.org).
Resursele educaționale deschise reprezintă materiale de predare, învățare sau de cercetare, disponibile gratis pentru orice utilizator, și includ cursuri, module, programe de calculator (software), prezentări, sarcini de lucru, întrebări, activități în clase și labo-ratoare, materiale pedagogice, jocuri, simulări și multe alte resurse digitale din întreaga lume. Responsabilitatea pentru utilizarea în școală a resurselor educaționale deschise, ce corespund în deplină măsură Curriculumului Național revine cadrului didactic, iar utilizarea acestora în afara școlii − părinților și elevilor. Pentru a susține și a eficientiza procesul didactic se vor aplica softurile educaționale, care asigură individualizarea învă-țării prin parcurgerea materiei prin adecvarea la ritmul și stilul personal al fiecărui elev. Materialele didactice complementare (materiale-suport pentru activități de învățare și evaluare, fișe de lucru etc.) vor fi elaborate de către cadrele didactice în sprijinul diver-sificării procesului de instruire atât pentru întreaga clasă, cât și individual.
Învățarea în bază de proiecte. Pentru integrarea cunoștințelor din diferite domenii, dezvoltarea competențelor transversale se recomandă utilizarea metodei proiectelor. Activitatea elevilor se desfășoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, inves-tigare, proiectare sau elaborare și se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se regăsește și ca metodă complementară de evaluare). Aceste activități contribuie la dezvoltarea iniția-tivei, creativității, încrederii în sine, selectarea și sistematizarea informației. Rolul pro-fesorului se reduce la cel de îndrumător. Subiectul este propus de profesor, dar după ce se obișnuiesc cu acest tip de activități, elevii își vor putea propune subiectele. Proiectul poate reprezenta și o metodă complexă de evaluare individuală sau de grup. Capa-citățile care se evaluează în timpul realizării proiectului sunt: observarea și alegerea metodelor de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; manevrarea informației și utilizarea cunoștințelor; capacitatea de a raționaliza; a investiga, a analiza, a sintetiza, a organiza materialul și a realiza un produs. În cazul proiectelor, evaluarea se efectuează în echipă, prin colaborare, în vederea stimulării inițiativei și creativității elevilor.
Realizarea proiectului presupune parcurgerea următorilor pași: enunțarea sarcinii de lucru, repartizarea responsabilităților în cadrul grupului, colectarea datelor, a ma-terialelor, realizarea produsului, prezentarea. Criteriile de evaluare a produsului final: validitate, elaborare și structurare, noutate, originalitate, calitate.
58
Curriculumul 2019 recomandă noi activități de învățare – proiecte transdisciplina-re, axate pe implementarea conceptului STEM/STEAM. Aceste proiecte vor oferi elevi-lor o experiență de învățare durabilă și le vor dezvolta creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Printre avantajele acestei metode, menționăm: posibilitatea unei abordări interdisciplinare a temei; consolidarea și valo-rificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de selectare, prelucrare și prezentare a informațiilor); stimularea inițiativei și a independenței elevilor în activități; dezvoltarea structurilor cognitive și a capacităților creatoare ale acestora.
Proiectul Creșterea cristalelor, clasa a VII-aProiectul de cercetare Creșterea cristalelor întrunește toate caracteristicile educației
tip STЕAM (Științe, Tehnologii, Inginerie, Artă, Matematică). El are ca scop dezvoltarea spiritului de observație, formarea competențelor de utilizare a substanțelor chimice, răbdării și acurateței. În toate cazurile, chiar dacă elevul va lucra cu substanțe comes-tibile (sare de bucătărie, acid citric), el trebuie să fie instructat despre inadmisibilita-tea încălcării regulilor tehnicii de securitate, deoarece soluțiile, expuse la aer deschis timp îndelungat, pot genera hazarduri microbiologice. Profesorul poate să extindă lista substanțelor solide și a solvenților utilizați, asigurându-se de cunoașterea de către elevi a regulilor tehnicii securității. Proiectul va fi prezentat și susținut sub forma unui referat pe suport de hârtie și/sau a unei prezentări Power Point ori prin altă modalitate.
Etapele realizării Proiectului și corelarea lor cu principiile Educației tip STEAM:
Științe,Inginerie, Artă
Suport teoretic: Elevul/eleva descrie succint noțiunile de soluție saturată, soluție suprasaturată, cristalizare, recristalizare; indică domeniile activității și vieții cotidiene în care se aplică substanțele cristaline în stare pură; explică dependența solubilității substanțelor solide de temperatură.Scopul: Studierea operațiilor chimice unitare, purificarea sării prin obținerea cristalelor frumoase și mari, documentarea experimentului.Reactivi şi ustensile: sare de bucătărie, pahar/borcănaș de 150-200 ml, creion, ață, camera digitală.
Științe, Tehnologii, Matematică
Partea practică: Elevul/eleva obține o soluție saturată (de preferință în apă distilată) de substanță: excesul de substanță (solubilitatea în 100 g apă la 25O, înmulțită cu coeficientul 1,2) se amestecă cu 100 ml de apă. Soluția se lasă timp de 24 ore la temperatura camerei. În acest timp, cristalele mici ale excesului nedizolvat se dizolvă, iar cristalele mari cresc. Apoi elevul/eleva decantează sau filtrează soluția. Din cristalele, rămase la fund, se alege un cristal mare, care va servi drept centru de cristalizare (cristal).
59
Inginerie, Artă, Ma-tematică
Elevul/eleva leagă cu ață cristalul germene, îl atârnă în soluția saturată filtrată, cum este arătat în figură și îl lasă să crească timp de 3-15 zile. Elevul/eleva face po-zele cristalului în creștere în timpul desfășurării experi-mentului, inventând modalitatea de a le înregistra dintr-un punct nemișcat în condiții similare de iluminare.
Științe, Artă
Concluzii: 1. Substanța _____________ se obține în urma evaporării lente a dizolvantului ________ din soluție saturată la temperatura camerei, care în timpul experimentului a fost cuprinsă în intervalul __ - __OC. 2. Cristalul obținut are forma ________________ , care (parțial) (nu) co-respunde cu forma, caracteristică cristalelor de __________, conform informațiilor din literatură.3. Masa cristalului obținut este ____ g . Dimensiunile sunt: ___________.4. Cristalul obținut poate fi utilizat în ___________________ pentru ________________.5. Realizând acest proiect, m-am convins că _______________________.
Proiectul Arborele chimic al familiei și valorile personale, clasa a VII-a, poate fi înțeles ca un instrument științific pentru identificarea sistemului valorilor personale ale elevului, asociate cu proprietățile elementelor chimice, pentru a medita și a crea un sistem personal de valori.
Etapele realizării Proiectului „Arborele chimic al familiei și valorile personale” • Elevul/eleva alege 3-4 elemente chimice și identifică valorile personale, care sunt
consonante denumirilor acestor elemente chimice. (Profesorul poate să folo-sească sau, în caz de necesitate, să ofere elevului în calitate de suport „Sistemul Periodic al valorilor personale” [10]).
• Elevul/eleva alege 3-4 valori caracteristice prietenului sau membrului familiei și caută elementele chimice, consonante denumirilor acestor valori.
Proiectul Reclama unui produs chimic, clasa a VIII-a Etapa finală a realizării Proiectului, prezentarea publică, 3-5 minute.
Etapele prezentării Sugestii de realizare (după exemplul unei substanțe)
Legenda Elevii sunt anunțați că sunt membrii Uniunii Agricultorilor.
Ridicarea statutului
auditoriului
Bună ziua. Am onoarea să mă aflu în acest auditoriu, plin de agricultori profesioniști, care folosesc în activitatea lor produsele chimice, prietenoase mediului ambiant.
60
Preambul: istoria firmei
Sunt reprezentantul companiei „Chima-MOL” – liderul regional în producerea substanțelor anorganice pentru agricultură.
Actualitatea problemei
Este bine cunoscut faptul că bolile cauzate de fungii și mucegaiuri, uneori, compromit în întregime roada livezilor și viilor, contribuie la micșorarea roa-dei, la acumularea toxinelor în plante.
Soluții standard (dezavan-
taje)
Tradițional, pentru combaterea fungilor se folosesc sulfatul și hidroxidul de cupru în diferite forme și cu diferite denumiri comerciale: zeama bordeleză, hidroxid de cupru, cuproxat etc. Dezavantajul utilizării acestora constă în acu-mularea excesului de ioni de cupru în plante, acțiunea corozivă a compușilor cuprului asupra tehnicii agricole, prețul ridicat al preparatelor de import.
Propunerile personale (avantaje)
Compania „Chima-MOL” propune o soluție de alternativă: Sulfat de fier (II). Cercetările experimentale au demonstrat că acesta are proprietăți fungicide bune, nu este toxic pentru oameni și animale domestice. De asemenea, spre deosebire de sulfatul de cupru (II), sarea de fier inhibă dezvoltarea filoxerei – insectei dăunătoare, extrem de periculoase pentru vița-de-vie. Noi produ-cem sulfatul de fier (II) prin tratarea fierului vechi cu acid sulfuric diluat, ast-fel, contribuim la diminuarea cantității deșeurilor de metal în mediu.
Perspectiva Compania noastră propune și alte soluții eficiente, necesare comunității agri-cultorilor din țara noastră.
Ancora Distribuirea cărților de vizită, a pliantelor elaborate.
Metoda activității cu fişele este o metodă de învățare, care presupune utilizarea fi-șelor elaborate, în prealabil, de către cadrul didactic, conținând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual, în perechi sau în grup. Există diferite variante ale fișelor de lucru. Prezentăm unele exemple:
Fişa: Caracteristica elementului chimic:(posibil de utilizat: clasa a VII-a, clasa a IX-a) Fişa: Caracteristica substanței
1. Simbolul chimic. 2. Numărul de ordine. 3. Masa atomică relativă.4. Perioada. 5. Grupa, subgrupa. 6. Sarcina nucleului.7. Numărul total de electroni.8. Numărul de straturi electronice.9. Repartizarea electronilor pe straturi electronice.10.Valențele posibile.11.Tipul elementului (metalic/nemetalic). 12.Oxidul superior: formula, denumirea, caracterul.13.Hidroxidul superior: formula, denumirea, caracterul.14.Compus volatil cu hidrogenul (la nemetale): formula/denumirea.
1. Formula chimică.2. Denumirea.3. Masa moleculară relativă.4. Masa molară.5. Tipul legăturii chimice.6. Proprietăți fizice.7. Răspândirea în natură.8. Metode de obținere. 9. Proprietăți chimice (se alcătuiesc ecuațiile reacțiilor posibile).10. Rolul biologic.11. Utilizare.
61
Fişă de activitate experimentală
Clasa a VIII-a. Experiență de laborator nr. 2: Calcularea masei, cântărirea sau măsurarea probei, ce corespunde unei anumite cantități de substanță.Ustensile: balanță, cilindru gradat.Reactivi: apă, carbonat de calciu, clorură de sodiu, hidrogenocarbonat de sodiu, zahăr etc.Mersul lucrării:
• Pentru substanțele solide: calculează masa substanței, ce corespunde cantității de substanță indicate în sarcină, și cântărește, cu ajutorul balanței, masa de substanță calculată.
• Pentru apă: calculează masa și volumul apei, ce corespunde cantității de substanță indicate în sarcină, și măsoară volumul calculat cu ajutorul cilindrului gradat.
• Completează tabelul și formulează concluzii.
Substanța Sare de bucătărie Zahăr Apă Sodă
alimentarăCarbonat de calciu
Formula chimică NaCl C12H22O11 H2O NaHCO3 CaCO3
Masa molară, g/mol Densitatea, g/ml - - - -
ν , mol Calcule
Observații
Concluzii: 1. Pentru a măsura o probă ce corespunde unui număr de moli de substanță solidă _________________________________ , e nevoie de calculat __________________ și de cântărit cu ajutorul _________________________.2. Pentru a măsura o probă ce corespunde unui număr de moli de substanță lichidă ____________, e nevoie de calculat __________________ , de știut _________________, calculat ____________ și cu ajutorul ________de măsurat __________________. Nu este necesar de a ____________________substanțele lichide.
Clasa a VII-a. Subiectul lecției: Formule chimice în baza valențeiUnitatea de învățare: Compoziția substanței și legătura chimicăActivitate de învățare: Alcătuirea formulelor chimice ale compușilor binari în baza valențelor elementelor chimice și determinarea valenței în baza formulei
1. Alcătuiește formulele substanțelor chimice, utilizând Sistemul Periodic al elementelor chimice:H și O; .................. Ba și O; .................... Al și Cl; ..................... Fe și O; .................... Ca și I; .................. Mg și S; ................... S și O; ....................... P și O; ...................... Na și O; ................. Na și S; .................... K și Br; ..................... C și O; ......................
2. Determină valențele elementelor în baza formulelor chimice:SO2 P2O3 FeO N2O NO
3. Identifică greșelile comise intenționat în formulele chimice de mai jos și scrie formulele corecte:
HS NH4 Na2S3 PO3 CO4 CaCl3 C4HII II V IV IVIIII
IIII
II
II I
I VI V
IV
62
Clasa a VIII-a. Subiectul lecției: Proprietăți fizice și chimice generale ale oxizilorUnitatea de învățare: Clasele de compuși anorganici
1. Definește oxizii:
2. Scrie formulele chimice pentru următorii oxizi:Oxid de sodiu ...... Oxid de cupru (II) ....... Oxid de carbon (IV) ........Oxid de calciu ...... Oxid de siliciu ....... Oxid de aluminiu ........
3. Compară substanțele: oxid de carbon (IV) și oxid de calciu, completând tabelul (diagrama Venn):Oxid de carbon (IV) Asemănări Oxid de calciu
4. Completează schemele reacțiilor cu formulele produșilor și stabiliți coeficienții:
CaO + H2O → CaO + HCl → CO2+ Ca(OH)2 →
CaO + SO3 → CaO + H2SO4 → CO2 + Na2O →
CaO + CO2 → CO2 + NaOH → CO2 + Н2O →
5. Analizează schemele ce ilustrează proprietățile chimice ale oxizilor. Pentru fiecare schemă alege exemple concrete de substanțe și alcătuiește ecuațiile reacțiilor. Comentează fiecare ecuație a reacției, indicând substanțele inițiale, produșii, coeficienții, denumirile substanțelor: a) Oxid acid + apă → acid oxigenat b) Oxid acid + oxid bazic → sare oxigenatăc) Oxid acid + bază solubilă → sare oxigenată + apă d) Oxid bazic + apă → bază solubilăe) Oxid bazic + acid → sare + apă
Jocuri didactice chimice pentru clasele a VII-a-a IX-aJocul didactic: Memory
Este un joc ce permite elevilor să-și antreneze memoria, capacitatea de analiză. Poate fi fo-losit atât la etapa de evocare, cât și la realizarea sensului, reflecție. Jocul poate fi alcătuit și în format digital (Smart Board).Clasa a VII-a: Unitatea de învățare: Sistemul Periodic al elementelor chimice şi structura atomuluiSubiectul: Atomii. Elementele chimice, simbolurile și denumirile lor, masa atomică relativă.Numărul de jucători: 2-4 sau în echipăPentru joc se pregătesc un număr par de cartonașe.Pe cartonașe diferite (în funcție de subiectul lecției) se pot scrie informații corelate, de exemplu:
Simbolul chimic Denumirea elementului
63
Cartonașele sunt aranjate pe masă cu fața în jos. Jucătorul are dreptul să întoarcă câte 2 cartonașe aleatorii. Dacă ele reprezintă o corespondență, atunci el le ridică, iar dacă nu, le întoarce înapoi. Câștigă echipa/jucătorul care a adunat mai multe cartonașe.Propunem și alte variante de fișe (profesorul le poate folosi după necesitate la alte lecții):
Formula substanței Denumirea substanțeiFormula oxidului Formula acidului/hidroxidului corespunzătorFormula substanței Masa molarăFormula substanței Domeniu de utilizareFormula substanței Proprietăți fiziceSubstanțe inițiale Produși de reacțieFormula electrolitului Produși de disociere
Apoi aceste corespondențe se notează în caiete/fișe/se verifică oral și, în baza lor, se alcă-tuiesc alte sarcini corespunzătoare lecției.
Jocul didactic: Descoperă o noțiune nouă!
Clasa: a IX-a. Unitatea de învățare 4. Nemetalele și compușii lor cu importanță practicăSubiectul lecției: Compușii sulfului cu importanță practicăForma de organizare: în grup/individualDescrierea jocului: Elevul/eleva scrie, în pătrățele libere, literele corespunzătoare variantei/variantelor pe care le va găsi la rezolvare, astfel, va descoperi denumirea uzuală a soluției de oxid de sulf (VI) în acid sulfuric.
1. Care afirmație nu se referă la sulf:m) este cunoscut din antichitate, sub de-
numirea de „pucioasă”;n) este un lichid vâscos la temperatura
camerei;o) produsul format la ardere este folosit
pentru înălbirea paielor, lânii?2. Care afirmație este corectă:
l) în condiții normale, 224 l de oxid de sulf (IV) au masa de 160 g;
m) sulful manifestă valențele II, IV, VI;n) oxidul de sulf (IV) este un gaz galben-
verzui, mai ușor ca aerul?3. Care afirmație se referă la acidul sulfuric:
c) este un lichid, de culoare gălbuie, ce fumegă în aer;
d) sărurile acidului sulfuric se numesc sulfuri;
e) 2 moli de acid sulfuric cântăresc 196 g?
4. Care afirmație este corectă:t) la arderea sulfului cu masa de 64 g, se
consumă 67,2 l de oxigen (c.n.);u) la dizolvarea în apă a oxidului de sulf
(VI), se formează o soluție ce colorea-ză turnesolul în roșu;
v) nemetalele în stare liberă formează doar molecule binare?
5. Care afirmație se referă la sulf:k) este folosit pentru dezinfectarea apei
potabile;l) oxidul superior corespunde formulei
generale EO2;m) nucleul atomului conține 16 protoni,
16 neutroni?
Răspuns: ОLЕUМ
64
Jocul didactic: Descoperă elementul!
Clasa: VII-a. Unitatea de învățare: Sistemul Periodic al elementelor chimice și structura atomului.Subiectul lecției: Caracteristica elementelor chimice, conform poziției în Sistemul Periodic. Forma de organizare: în grup/frontalMateriale didactice: fișe cu simbolurile chimice ale elementelor
Zn Ca Cl O S Br Al F Mg Na H Fe N B Li
Descrierea jocului didactic: elevii selectează fișele cu elemente, conform caracteristicilor menționate de conducătorul jocului.Sarcină: din fișele propuse, selectează și ridică cartonașele ce corespund condiției/notează, în caiete/fișele de lucru, simbolul chimic al elementului.
1. Nemetalele din grupa a VII-a; 7. Metalele din perioada a III-a;
2. Metalul cu cea mai mare masă atomică; 8. Nemetalul cu 1 electron pe
ultimul strat electronic;
3. Elementul al cărui nucleu nu conține neutroni; 9. Elementul al cărui nucleu
conține 12 neutroni;
4. Elementul cu sarcina nucleului +30; 10. Elementele ai căror electroni
sunt repartizați pe 3 straturi;
5. Elementele cu valență constantă II; 11. Elementul cu valențele: II, VI;
6. Elementul cu formula electronică: 2 8 1; 12. Elementele din subgrupele secundare.
Jocul didactic: Domino
Clasa a VIII-a. Subiectul: Oxizi, acizi, baze, săruri. *Poate fi folosit în cadrul mai multor teme. Scopul – alcătuirea formulelor chimice; antrenarea operațiilor de gândire: analiza, sinteza, comparația, concretizarea, dezvoltarea spiritului de gândire creatoare și de observație.Numărul de jucători: 2-5Regulile: Pe fișe dreptunghiulare sunt scrise formulele cationilor și ale anionilor/elementelor chimice cu indicii:
O5 Ca O Al2 (SO4)3 Na OH K3
Fișele se întorc cu fața în jos, fiecare jucător extrage câte 5 fișe, apoi pe rând jucătorii aran-jează fișele, astfel încât ele să formeze o formulă chimică. Dacă jucătorul nu are fișa ce-i permite alcătuirea formulei, atunci el mai extrage 1 sau rândul trece la următorul jucător. Câștigă acel jucător care primul a epuizat toate fișele sale.Jocul poate fi folosit și la modelarea ecuațiilor reacțiilor chimice, doar că pe o parte a fișei vor fi scriși produșii de reacție, iar pe cealaltă – substanțele inițiale.
65
Jocul didactic: Substanțele prietenoase
Subiectul lecției: Legăturile genetice dintre principalele clase de substanțe anorganiceClasa a VIII-a. Unitatea de învățare: Clasele de compuși anorganici Forma de organizare: individual/în grupMateriale didactice: fișă de lucru, jetoane cu formule chimiceDescrierea jocului didactic: elevei/elevului i se propun un set de sarcini: analizează cu atenție formulele substanțelor înscrise pe jetoane (cartonașele pentru acizi pot fi colorate în roșu, baze – albastru, apa – incolor, săruri – violet, oxid acid – roz, metalele – verde).
BaCl2 H2SO4 Al(OH)3 Ca K2CO3 Fe(NO3)3 NaOH HCl SO2 Ag H2O Zn
Alege perechile de substanțe la a căror interacțiune are loc o reacție în urma căreia se obține: 1) apă; 2) un oxid acid; 3) un acid oxigenat; 4) un precipitat cu Mr = 100; 5) un gaz incolor;6) o substanță simplă și una compusă; 7) un precipitat colorat; 8) se degajă un gaz.Elevii notează pe fișele de lucru/în caiete răspunsurile obținute. Analiza și evaluarea jocului pot fi realizate prin diferite forme: frontal/în perechi/în grup; autoevaluarea/evaluarea re-ciprocă.
Important este ca jocul utilizat să nu să se finiseze doar la etapa „am ales răspunsul corect”, este necesar să-i dăm un caracter didactic.
3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării la disciplina Chimie Evaluarea este un proces indispensabil pentru procesul de învățare. Calitatea proce-
sului educațional modern depinde de caracterul pozitiv al evaluării, de motivarea elevi-lor pentru autoevaluarea progresului în formarea competențelor și orientarea spre suc-ces. În cadrul triadei predare – învățare – evaluare, această etapă are un rol important, deoarece produce efecte asupra elevilor, părinților, cadrelor didactice. În contextul Cur-riculumului centrat pe competențe și produse de învățare, procesul de evaluare va fi, în măsura posibilităților, individualizat, orientat spre interesele și succesul elevilor. Este important ca profesorul să încurajeze elevii pentru autoevaluare și evaluare reciprocă. Această abordare îi va ajuta să conștientizeze propriile nevoi de formare, dezvoltându-le interesul pentru învățarea Chimiei.
În funcție de etapa pe care o alegem pentru evaluare, deosebim următoarele tipuri de evaluare: inițială, continuă și sumativă. La baza oricărui tip de evaluare stă principiul motivării pentru învățare exprimat prin:
– formularea mesajelor interogative în formă personalizată (selectează, scrie, re-zolvă etc.);
– plasarea unor mesaje motivante în prefața sarcinilor din test; – plasarea sarcinilor în contexte ce vizează activitatea cotidiană, cu elemente de
manifestare de atitudini, decizii personale (vei recomanda utilizarea acestui pro-dus; vei aplica pentru; corespunde acest produs cerințelor sau nu etc.);
– cuantificarea fiecărei sarcini în textul testului și cu indicarea baremului de notare.
66
Evaluarea inițială se realizează prin probe scrise sau orale la începutul anului școlar. După verificarea probelor se face o listă de greșeli tipice, în baza cărora se planifică activitatea ulterioară.
Evaluarea continuă este prezentă pe tot parcursul activității de instruire și oferă un feedback relevant în legătură cu eficiența demersului didactic desfășurat. Modalitățile de realizare sunt: întrebări/probe curente despre formarea unei unități de competență sau a mai multor unități de competență, probe de scurtă durată, teste digitale cu posibilitate de autoevaluare și feedback. Evaluarea continuă permite profesorului să ia anumite deci-zii pentru ameliorarea situației și prevenirea insuccesului școlar. Diversificarea metodelor active și interactive de evaluare se va efectua prin observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, prin studii de caz: evaluarea asistată de calculator, investigații, proiecte, autoevaluare, evaluare reciprocă. Este importantă formarea deprinderilor ele-vilor de a opera cu instrumente de evaluare: fișe de lucru, sarcini integrate, grile pentru înregistrarea progresului, proiecte creative, teste cu sarcini complexe etc.
Evaluarea sumativă tradițional se realizează sub formă de test de evaluare la o uni-tate de învățare. Rezolvarea problemelor de calcul include: analiza problemei, nota-rea datelor problemei, determinarea algoritmului de rezolvare, realizarea algoritmului, efectuarea calculelor matematice în baza corelațiilor respective și verificarea corectitu-dinii lor; deducerea concluziilor, indicarea răspunsului. Notarea elevului/elevei trebuie să fie argumentată, explicată și obiectivă în baza baremului de evaluare și de notare. În context, se recomandă utilizarea Referențialului de evaluare la Chimie, care permite selectarea și utilizarea metodelor/tehnicilor eficiente de evaluare, în baza criteriilor, a indicatorilor și descriptorilor. Modele de teste de evaluare inițială și sumativă sunt prezentate în Anexa 6.
Dintre metodele complexe de evaluare pot fi menționate lucrarea practică, investigația și proiectul. Investigația reprezintă o posibilitate pentru elevi de a aplica în mod creativ cunoștințele și de a explora situații noi sau asemănătoare cu experiența anterioară. Este o activitate în timpul căreia elevii demonstrează o gamă largă de cunoștințe și capacități. Evaluarea acestei activități se va realiza prin: observarea sistematică a modului de lucru a elevilor, individual și în echipă; evaluare orală. De asemenea se evaluează abilitățile expe-rimentale; prezentarea experimentelor chimice; prezentarea proiectelor.
Paralel cu evaluarea realizată de profesor, trebuie să se utilizeze autoevaluarea și evaluarea reciprocă. În cazul autoevaluării sunt implicați factori de natură psihologică, care influențează mai mult asupra analizei elevului/elevei. Dacă elevii s-au deprins să aprecieze sistematic greșelile comise și încearcă să le lichideze, ei își formează o de-prindere de autoevaluare pe parcursul vieții. Autoevaluarea trebuie să fie o etapă de trecere de la orientarea pentru notă spre cointeresarea în propria evoluție. Ea conferă
67
elevului/elevei un grad larg de autonomie, nu altcineva insistă, dar ei înșiși determină direcția în care se mișcă, proiectează pașii și conținutul etapelor ulterioare.
Evaluarea asistată de calculator este tot mai des utilizată, fiind una dintre direcțiile de modernizare ale învățământului, având o serie de elemente distincte de evaluarea tradițională: debarasarea de orice element de subiectivism (prin preluarea de către cal-culator a tuturor elementelor ce țin de transmiterea itemilor, corectarea, notarea și afișarea răspunsurilor și a notelor obținute), eliminarea emoțiilor și a stărilor de stres ale participanților (profesor-elevi), păstrarea secretului examinării (deoarece itemii sunt selecționați aleatoriu de calculator, chiar în momentul declanșării examenului), excluderea oricărui tip de presiune externă asupra profesorului sau încercării de distor-sionare a evaluării în favoarea sau defavoarea unui examinat.
Evaluarea asistată de calculator înlătură elevului/elevei senzația că a fost defavorizat în notare. O astfel de verificare asigură corectarea imediată a răspunsurilor, permite compararea rapidă a răspunsurilor indicate incorect cu varianta corectă, pentru ca ele-vul/eleva să-și dea seama care parte a materiei o stăpânește mai puțin și deci pe care va trebui să insiste pe viitor pentru a-și îmbunătăți rezultatele. Stocarea rezultatelor elevilor la diferite teste și interpretarea grafică a acestora permit profesorului o analiză rapidă și corectă a rezultatelor activității didactice. Aceste grafice adunate pentru o clasă oferă profesorului informații referitoare la gradul de asimilare a cunoștințelor de către elevi, permițându-i alegerea strategiei didactice în funcție de aceste rezultate.
Evaluarea asistată de calculator oferă rapiditate și eficiență evaluării. Se testează într-un timp scurt un volum mare de informații. Scurtarea timpului de testare reduce obosea-la – factor ce influențează randamentul elevilor. Evaluarea asistată de calculator aduce modificări substanțiale ce vizează consumul de timp. Timpul de transmitere a subiectelor (itemilor), preluat de calculator, este practic instantaneu la toți participanții supuși exami-nării; timpul de gândire și de realizare a sarcinilor consumat de un examinat se efectuează concomitent și în funcție de ritmul propriu, dar încadrat într-un interval de timp decis an-ticipat de profesor, înregistrat ca o comandă adresată calculatorului și aplicată cu rigoare de către acesta; timpul de verificare și de notare este extrem de scurt; el este preluat de calculator, care afișează practic instantaneu nota obținută de examinat. Evaluarea asista-tă de calculator asigură condiții egale de testare pentru toți elevii.
Evaluarea continuă are scopul de a-l ajuta pe profesor să mențină caracterul interac-tiv al predării, să-i motiveze pe elevi pentru învățare. Aceasta se realizează prin diverse strategii și tehnici, oferind imediat un feedback asupra eficienței demersului. Aceasta se poate realiza prin: probe curente, discuții, întrebări, explicații, sarcini concrete, tema pentru acasă.
68
În context, reamintim cadrelor didactice despre prevederile Instrucțiunii despre ma-nagementul temelor pentru acasă (Ordinul nr. 1249 din 22.08.2018), conform căreia temele pentru acasă la Chimie pot fi realizate în formă:
• orală (tema care a fost predată la oră, unele sarcini de cunoaștere și înțelegere); se realizează sistematic;
• scrisă (exerciții de cunoaștere și înțelegere, aplicare, rezolvare de probleme, situație/problemă, exerciții din cotidian etc.); se realizează sistematic;
• practică (machetare, produse digitale, proiecte); se realizează ocazional. În corespundere cu dezideratul abordării transdisciplinare, se recomandă ca pro-
fesorul să creeze un context de evaluare continuă, care va permite valorificarea cunoștințelor dobândite în situații cotidiene (activități de creativitate, de extindere, de lungă durată, pentru realizarea unor proiecte, lucrări practice/de investigație etc.).
Aceasta va contribui la formarea deprinderilor practice esențiale pentru disciplină, întrucât contribuie la dezvoltarea capacităților de lucru necesare elevului/elevei, prin observare, analiză, sinteză într-o manieră autentică. Aceste capacități vor fi evaluate prin probe practice, care implică următoarele etape: planificarea, realizarea și evalua-rea investigațiilor.
69
Anex
a 1.
Repa
rtiza
rea
orie
ntati
vă a
ore
lor p
e un
ități
de în
văța
re
Nr.
Uni
tăți
de în
văța
re/s
emes
tre
Tota
l or
e
Din
ele,
nu
măr
de
ore
Activ
ități
de în
văța
re –
eva
luar
e re
com
anda
te, n
umăr
Pred
are
– în
văța
reLu
crăr
i pr
actic
eEv
alua
re
sum
ativă
Proi
ecte
Ex
perie
nțe
de
labo
rato
r
Clas
a a
VII-a
3425
34
38
Sem
estr
ul I
1511
22
13
1.Su
bsta
nțel
e și
feno
men
ele
chim
ice
în
viaț
a no
astr
ă8
52
12
2.Si
stem
ul P
erio
dic
al e
lem
ente
lor c
him
i-ce
și st
ruct
ura
atom
ului
76
11
1
Sem
estr
ul a
l II-l
ea17
141
22
5
3.Co
mpo
ziția
sub
stan
ței
și le
gătu
ra c
hi-
mic
ă 8
71
11
4.Su
bsta
nțe
pure
și
ames
tecu
ri în
via
ța
cotid
iană
97
11
14
Ore
la d
iscre
ția c
adru
lui d
idac
tic2
Clas
a a
VIII-
a68
582
54
12
Sem
estr
ul I
2926
31
6
1.Su
bsta
nța
– co
mpo
nent
a ch
imic
ă a
mat
erie
i9
81
2
2.Re
acții
chi
mic
e10
91
11
70
3.O
xige
nul.
Hidr
ogen
ul10
91
3
Sem
estr
ul a
l II-l
ea36
322
23
6
4.Cl
asel
e de
com
puși
anor
gani
ci20
181
11
5
5.Ap
a și
solu
țiile
119
11
11
6.Pr
odus
ele
chim
ice
și ca
litat
ea v
ieții
55
1
Ore
la d
iscre
ția c
adru
lui d
idac
tic3
Clas
a a
IX-a
6655
35
512
Sem
estr
ul I
3025
23
38
1.Le
gea
Perio
dici
tății
și S
iste
mul
Per
iodi
c7
61
1
2.So
luții
le și
diso
cier
ea e
lect
roliti
că7
51
11
3
3.M
etal
ele
și co
mpu
șii lo
r cu
impo
rtan
ță
prac
tică
1614
11
15
Sem
estr
ul a
l II-l
ea33
301
22
4
4.N
emet
alel
e și
com
pușii
lor c
u im
port
anță
pra
ctică
2825
12
14
5.Ch
imia
și p
rogr
esul
mod
ern
55
1
Ore
la d
iscre
ția c
adru
lui d
idac
tic3
71
Anex
a 2.
Proi
ect d
idac
tic d
e lu
ngă
dura
tă la
Chi
mie
pen
tru
clas
a a
VII-a
, sem
estr
ul I
Nr S.
Com
pete
nțe
spec
ifice
–
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă
Subi
ectu
l lec
ției/
unită
ți de
co
nțin
utur
i
Activ
ități
de p
reda
re –
învă
țare
– e
valu
are
(A)
Prod
use
de în
văța
re (P
)
1. S
ubst
anțe
le ş
i fen
omen
ele
chim
ice
în v
iața
noa
stră
(8 o
re).
1.
S1.
CS1.
-1.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
Chi
mie
, su
bsta
nță.
CS2.
-1.2
.Car
acte
rizar
ea o
biec
tu-
lui d
e st
udiu
al C
him
iei.
CS5.
-1.5
. Apl
icar
ea te
hnic
ilor d
e lu
cru
utiliz
ând
subs
tanț
ele,
va-
sele
, util
ajul
și u
sten
silel
e în
la-
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e.
Chim
ia –
știi
nța
desp
re su
bsta
nțe
Regu
lile
de se
curi-
tate
în la
bora
toru
l de
chi
mie
.
A1. I
nstr
ucta
j: Re
gulil
e de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
.P1
. Fiș
ă de
inst
ruct
aj se
mna
tă.
A2. E
labo
rare
a în
treb
ărilo
r cau
zale
, răs
puns
urilo
r des
pre
resp
ecta
rea
regu
li-lo
r de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
;P2
. Înt
rebă
ri ca
uzal
e, ră
spun
suri
desp
re re
spec
tare
a no
rmel
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l de
chim
ie.
A3. E
labo
rare
a, în
gru
p, și
pre
zent
area
unu
i pos
ter d
espr
e ob
iect
ul d
e st
udiu
al
Chi
mie
i/im
port
anța
Chi
mie
i ca
știin
ță/s
ubst
anțe
le și
mat
eria
lele
mod
erne
/re
aliză
rile
chim
iștil
or d
in R
epub
lica
Mol
dova
.P3
. Pos
ter e
labo
rat ș
i pre
zent
at.
A4. J
oc d
idac
tic c
u re
ferir
e la
nor
mel
e de
pro
tecț
ie a
mun
cii î
n la
bora
toru
l de
chim
ie: C
e s-
ar în
tâm
pla,
dac
ă…?.
P4. J
oc d
idac
tic re
aliza
t.
2. S2.
CS1.
-1.3
. Com
para
rea
corp
urilo
r și
subs
tanț
elor
con
form
dife
ri-to
r crit
erii.
Eval
uare
iniți
ală.
Corp
uri fi
zice
și su
bsta
nțe.
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re in
ițial
ă.P1
. Tes
t rez
olva
t și a
naliz
at.
A2. I
denti
ficar
ea a
sem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
din
tre:
cor
puri
din
dife
rite
sub-
stan
țe (s
ticlă
, lem
n, c
auci
uc, m
ase
plas
tice,
fibr
e, m
etal
e).
P2. F
ișă
de c
ompa
rare
a c
orpu
rilor
și su
bsta
nțel
or c
ompl
etat
ă.A3
. Joc
did
actic
: Div
ersit
atea
subs
tanț
elor
.P3
. Joc
did
actic
real
izat.
72
3. S3.
CS4.
-CS5
.-1.5
. Apl
icar
ea te
hni-
cilo
r de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
va
sele
, util
ajul
în la
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
se
curit
ate.
Met
ode
de
inve
stiga
re a
su
bsta
nțel
or:
desc
riere
a, m
ăsu-
rare
a, o
bser
vare
a,
expe
rimen
tul
A1. R
ecun
oașt
erea
vas
elor
și u
sten
silel
or d
e la
bora
tor ș
i exp
licar
ea m
odul
ui
de lu
cru
cu e
le.
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Joc
did
actic
: Pira
mid
a in
vesti
gării
.P2
. Joc
did
actic
real
izat.
4.
S4.
CS4.
-CS5
.-1.5
. Apl
icar
ea te
hni-
cilo
r de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
va
sele
, util
ajul
în la
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
se
curit
ate.
Lucr
area
pra
ctică
nr
.1. T
ehni
ci d
e lu
-cr
u cu
subs
tanț
ele,
uti
laju
l în
labo
rato
-ru
l de
chim
ie
A1. R
ealiz
area
lucr
ării
prac
tice
nr. 1
. Teh
nici
de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
util
ajul
în
labo
rato
rul d
e ch
imie
(lua
rea
prob
ei, c
ântă
rirea
, măs
urar
ea v
olum
ului
de
lichi
d, în
călzi
rea,
obs
erva
rea
stru
ctur
ii flă
cării
).P1
. Luc
rare
pra
ctică
real
izată
, rap
ort d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
la lu
crar
ea
prac
tică
com
plet
at și
pre
zent
at.
5. S5.
CS1.
-1.1
. Ope
rare
a, în
dife
-rit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
noț
iuni
le c
e se
refe
ră
la: s
ubst
anță
, pro
prie
tățil
e su
bsta
nței
.CS
2.-1
.2. C
arac
teriz
area
pr
oprie
tățil
or fi
zice
și fiz
iolo
gice
al
e un
or su
bsta
nțe
utiliz
ate
în
activ
itate
a co
tidia
nă.
CS2.
-1.3
. Com
para
rea
prop
rietă
ților
subs
tanț
elor
co
nfor
m d
iferit
or c
riter
ii.CS
4.-C
S5.-1
.6. I
nves
tigar
ea
expe
rimen
tală
a p
ropr
ietă
ților
su
bsta
nțel
or, r
espe
ctân
d re
guli-
le d
e se
curit
ate.
Prop
rietă
țile
fi-zic
e, c
him
ice
și fiz
iolo
gice
ale
su
bsta
nțel
or.
Acțiu
nea
unor
su
bsta
nțe
chim
ice
asup
ra o
mul
ui și
m
ediu
lui
A1. I
denti
ficar
ea p
ropr
ietă
ților
fizic
e (s
tare
a de
agr
egar
e, c
uloa
rea,
miro
sul,
gust
ul, s
olub
ilita
tea
în a
pă, t
empe
ratu
ra d
e to
pire
, tem
pera
tura
de
fierb
ere,
co
nduc
tibili
tate
a el
ectr
ică,
dur
itate
a, d
ensit
atea
) ale
uno
r sub
stan
țe (a
pă,
zahă
r, sa
re d
e bu
cătă
rie, fi
er, c
upru
, alu
min
iu, g
rafit
etc
.), u
tilizâ
nd d
iver
se
surs
e de
doc
umen
tare
(man
uale
, enc
iclo
pedi
i, co
mpe
ndii,
îndr
umar
e, su
rse
digi
tale
).P1
. Fiș
ă de
inve
stiga
re a
pro
prie
tățil
or fi
zice
ale
subs
tanț
elor
com
plet
ată.
A2. I
denti
ficar
ea a
sem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
din
tre
prop
rietă
țile
subs
tanț
elor
; acț
iuni
i uno
r sub
stan
țe a
supr
a om
ului
și m
ediu
lui.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A3
. Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r. 1.
Iden
tifica
rea
unor
pro
prie
tăți
fizic
e al
e
subs
tanț
elor
: sta
rea
de a
greg
are,
cul
oare
, sol
ubili
tate
a în
apă
.P3
. Exp
erie
nță
real
izată
, fișa
exp
erie
nței
de
labo
rato
r com
plet
ată.
A4. J
ocul
did
actic
: Ce
s-ar
întâ
mpl
a da
că…
?.P4
. Joc
did
actic
real
izat.
73
6. S6.
CS1.
-1.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: fen
o-m
ene
fizic
e, c
him
ice,
reac
ții
chim
ice.
CS2.
-1.3
. Com
para
rea
feno
me-
nelo
r fizic
e și
chim
ice
conf
orm
di
ferit
or c
riter
ii.CS
3.-1
.4. I
denti
ficar
ea fe
nom
e-ne
lor c
him
ice
din
med
iu în
baz
a se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e.CS
4.-C
S5.-1
.6. I
nves
tigar
ea
expe
rimen
tală
a fe
nom
enel
or
fizic
e și
chim
ice,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate.
Feno
men
e fiz
ice
și ch
imic
e Re
acții
le c
him
ice
și se
mne
le re
acții
lor
chim
ice
A1. I
denti
ficar
ea a
sem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
din
tre
feno
men
ele
fizic
e (to
pi-
rea
și so
lidifi
care
a, e
vapo
rare
a și
cond
ensa
rea,
dizo
lvar
ea și
cris
taliz
area
) și
chim
ice
(ard
erea
, des
com
pune
rea)
.P1
. Fiș
ă de
com
para
re a
feno
men
elor
com
plet
ată.
A2. E
xem
plifi
care
a fe
nom
enel
or/r
eacț
iilor
chi
mic
e di
n ac
tivita
tea
cotid
iană
în
core
lare
cu
sem
nele
cor
espu
nzăt
oare
ale
ace
stor
feno
men
e/re
acții
.P2
. Fiș
ă de
inve
stiga
re a
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice
com
plet
ată.
A3. E
xper
ienț
a de
labo
rato
r nr.
2: Id
entifi
care
a se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e:
schi
mba
rea
culo
rii/m
irosu
lui,
dega
jare
a lu
min
ii/că
ldur
ii/un
ui g
az, f
orm
area
un
ui p
reci
pita
t.P3
. Exp
erie
nță
de la
bora
tor r
ealiz
ată,
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
co
mpl
etat
și p
reze
ntat
.
7. S7.
CS4.
-CS5
.-1.6
. Inv
estig
area
ex
perim
enta
lă a
feno
men
elor
fiz
ice
și ch
imic
e, re
spec
tând
re
gulil
e de
secu
ritat
e.
Lucr
area
pra
ctică
nr
. 2: I
nves
tigar
ea
feno
men
elor
fizic
e și
chim
ice.
A1. R
ealiz
area
lucr
ării
prac
tice
nr. 2
: Inv
estig
area
feno
men
elor
fizic
e (e
vapo
-ra
rea
apei
; măr
unțir
ea c
rete
i; di
zolv
area
zahă
rulu
i; to
pire
a, so
lidifi
care
a pa
ra-
finei
; mod
ifica
rea
form
ei sâ
rmei
de
cupr
u/al
umin
iu) ș
i fen
omen
elor
chi
mic
e (a
rder
ea lu
mân
ării/
chib
ritul
ui, i
nter
acțiu
nea
sode
i alim
enta
re c
u oț
et).
P1. L
ucra
re p
racti
că re
aliza
tă, r
apor
t de
activ
itate
exp
erim
enta
lă la
lucr
area
pr
actic
ă co
mpl
etat
și p
reze
ntat
.
8. S8.
CS1.
-CS4
.-1.1
.-1.4
Eval
uare
sum
ativă
nr
. 1: S
ubst
anțe
le
și fe
nom
enel
e ch
imic
e în
via
ța
noas
tră.
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re su
mati
vă.
P1. T
est d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
74
2. S
iste
mul
Per
iodi
c al
ele
men
telo
r chi
mic
e şi
str
uctu
ra a
tom
ului
(7 o
re).
9. S9.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: ato
m,
elem
ent c
him
ic, s
imbo
luri
chim
i-ce
, den
umiri
le e
lem
ente
lor c
hi-
mic
e, m
asă
atom
ică
rela
tivă.
CS3.
-2.4
. Ela
bora
rea
unui
pro
-ie
ct c
reati
v de
car
acte
rizar
e a
elem
ente
lor c
him
ice.
Atom
ii. E
lem
ente
le
chim
ice,
sim
bolu
-ril
e și
denu
miri
le
lor,
mas
a at
omic
ă re
lativ
ă.
A1. S
crie
rea,
citi
rea
simbo
luril
or c
him
ice,
num
irea
elem
ente
lor c
him
ice
(pen
-tr
u el
emen
tele
cu
num
erel
e de
ord
ine
1-20
, 26,
29,
30,
35,
47,
53,
56,
79,
80,
82
), id
entifi
care
a m
asei
ato
mic
e re
lativ
e.P1
. Exe
rciți
i rez
olva
te.
A2. E
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i nr.
1. A
rbor
ele
chim
ic a
l Fam
iliei
și v
alor
ile
pers
onal
e.P2
. Pla
nul p
roie
ctul
ui e
labo
rate
.A3
. Joc
did
actic
: Mem
ory.
P3. J
oc d
idac
tic re
aliza
t.
10.
S10.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: num
ăr
de o
rdin
e/nu
măr
ato
mic
, gru
pă,
subg
rupă
prin
cipa
lă/s
ecun
dară
, pe
rioad
ă, е
lem
ente
met
alic
e și
nem
etal
ice,
met
al/n
emet
al.
CS4.
-CS5
.-2.3
. Inv
estig
area
ex
perim
enta
lă a
pro
prie
tățil
or
fizic
e al
e m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor î
n ba
za m
ostr
elor
de
subs
tanț
e.
Sist
emul
(Tab
elul
) Pe
riodi
c al
ele
-m
ente
lor c
him
ice:
pe
rioad
e, g
rupe
, su
bgru
pe p
rinci
pa-
le/s
ecun
dare
. Ele
-m
ente
met
alic
e și
nem
etal
ice
Met
ale
și ne
met
ale.
A1. I
denti
ficar
ea e
lem
entu
lui c
him
ic în
Sis
tem
ul P
erio
dic
în b
aza
unui
par
a-m
etru
indi
cat (
num
ăr d
e or
dine
/de
prot
oni,
Ar e
tc.).
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Dife
renț
iere
a no
țiuni
lor d
e el
emen
t chi
mic
și su
bsta
nță
în e
nunț
uri
cont
extu
ale.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A3
. Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r. 3.
Com
para
rea
prop
rietă
ților
fizic
e al
e m
eta-
lelo
r și n
emet
alel
or (s
tare
a de
agr
egar
e, c
uloa
rea,
luci
u), î
n ba
za m
ostr
elor
de
subs
tanț
e.P3
. Exp
erie
nță
de la
bora
tor r
ealiz
ată,
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
co
mpl
etat
și p
reze
ntat
.A4
. Joc
did
actic
: Puz
zle.
P4. J
oc d
idac
tic re
aliza
t.
75
11.
S11.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: pro
ton,
ne
utro
n, e
lect
ron,
înve
liș e
lec-
tron
ic, s
trat
ele
ctro
nic,
sche
mă
elec
tron
ică.
CS2.
-2.2
. Car
acte
rizar
ea e
le-
men
telo
r chi
mic
e cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20, î
n ba
za a
lgor
it-m
ului
: a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul
Perio
dic;
b)
stru
ctur
a at
omul
ui.
Stru
ctur
a at
omilo
r el
emen
telo
r cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20.
A1. C
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a e
lem
ente
lor c
him
ice
cu n
umer
ele
atom
ice
1-20
con
form
alg
oritm
ului
: a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul P
erio
dic
(den
u-m
irea,
sim
bolu
l chi
mic
, num
ărul
ato
mic
, mas
a at
omic
ă re
lativ
ă, p
erio
ada,
gr
upa,
subg
rupa
, car
acte
rul m
etal
ic sa
u ne
met
alic
); b)
stru
ctur
a at
omul
ui
(sar
cina
nuc
leul
ui, n
umăr
ul d
e pr
oton
i, ne
utro
ni, e
lect
roni
, rep
artiz
area
ele
c-tr
onilo
r pe
stra
turi)
.P1
. Fiș
ă de
car
acte
rizar
e a
elem
entu
lui c
him
ic c
ompl
etat
ă.A2
. Joc
did
actic
dig
ital:
Atom
ul.
P2. M
odel
e di
gita
le a
le st
ruct
urii
atom
ilor c
ompl
etat
e.
12.
S12.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
ri-te
situ
ații
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: ele
c-tr
oneg
ativi
tate
, val
ență
, val
ența
su
perio
ară,
val
ența
infe
rioar
ă (la
nem
etal
e).
CS1.
-2.2
Car
acte
rizar
ea e
lem
en-
telo
r chi
mic
e cu
num
erel
e at
o-m
ice
1-20
în b
aza
algo
ritm
ului
: a)
poz
iția
în S
iste
mul
Per
iodi
c;
b) st
ruct
ura
atom
ului
; c)
val
ențe
le
Vale
nța
elem
ente
-lo
r chi
mic
e.A1
. Det
erm
inar
ea v
alen
țelo
r ele
men
telo
r chi
mic
e, în
baz
a sc
hem
elor
ele
ctro
-ni
ce și
a S
iste
mul
ui P
erio
dic.
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Det
erm
inar
ea v
alen
țelo
r ele
men
telo
r chi
mic
e, în
baz
a sc
hem
elor
ele
ctro
-ni
ce și
a S
iste
mul
ui P
erio
dic.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.
13.
S13.
CS2.
-2.2
. Car
acte
rizar
ea e
le-
men
telo
r chi
mic
e cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20, î
n ba
za a
lgor
it-m
ului
: a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul
Perio
dic;
b)
stru
ctur
a at
omul
ui;
c) v
alen
ța.
Cara
cter
istic
a el
e-m
ente
lor c
him
ice
conf
orm
poz
iției
în
Sist
emul
Per
iodi
c.
A1. C
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a e
lem
ente
lor c
him
ice
cu n
umer
ele
atom
ice
1-20
con
form
alg
oritm
ului
: a) p
oziți
a în
Sis
tem
ul P
erio
dic;
b) s
truc
tu-
ra a
tom
ului
; c)v
alen
ța su
perio
ară
și va
lenț
a in
ferio
ară
(la n
emet
ale)
.P1
. Fiș
ă de
car
acte
rizar
e a
elem
entu
lui c
him
ic c
ompl
etat
ă.
76
14.
S14.
CS1.
-2.4
. Pre
zent
area
unu
i pro
-ie
ct c
reati
v de
car
acte
rizar
e a
elem
ente
lor c
him
ice
și a
valo
ri-lo
r per
sona
le.
Prez
enta
rea
și ev
a-lu
area
pro
iect
ului
nr
.1.
A1. P
reze
ntar
ea și
eva
luar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 1.
Arb
orel
e ch
imic
al F
amili
ei și
va
loril
e pe
rson
ale.
P1. P
roie
ct re
aliza
t și p
reze
ntat
.
CS
1.-C
S3./
2.1-
2.2
Eval
uare
sum
ativă
nr
. 2: S
istem
ul P
eri-
odic
al e
lem
ente
lor
chim
ice
și st
ruct
ura
atom
ului
.
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re su
mati
vă.
P1. T
est d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Proi
ect d
idac
tic d
e lu
ngă
dura
tă la
Chi
mie
pen
tru
clas
a a
VIII-
a, se
mes
trul
I (fr
agm
ent)
An
exa
3.
Nr S.
Com
pete
nțe
spec
ifice
–
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă
Subi
ectu
l le
cție
i/un
ități
de
conț
inut
uri
Activ
ități
de p
reda
re –
învă
țare
– e
valu
are
(A);
Prod
use
de în
văța
re (P
).
1. S
ubst
anța
– c
ompo
nent
a ch
imic
ă a
mat
erie
i (9
ore)
.
1. S1.
CS2.
-2.2
. Car
acte
rizar
ea
elem
ente
lor c
him
ice
cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20, î
n ba
za
algo
ritm
ului
.CS
1.-3
.2. A
lcăt
uire
a fo
rmul
elor
ch
imic
e al
e un
or c
ompu
și bi
nari
în b
aza
vale
nței
.CS
3.-3
.3. D
eter
min
area
tipu
lui
de le
gătu
ră c
him
ică
și a
mas
ei
mol
ecul
are
rela
tive
în b
aza
com
poziț
iei s
ubst
anțe
i.
Nor
me
de
prot
ecție
a
mun
cii î
n la
bora
toru
l de
chim
ieRe
capi
tula
rea
mat
erie
i st
udia
te în
cla
sa
a VI
I-a.
A1. I
nstr
ucta
j: Re
gulil
e de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
.P1
. Fiș
ă de
inst
ruct
aj se
mna
tă.
A2. E
labo
rare
a în
treb
ărilo
r cau
zale
și a
răsp
unsu
rilor
des
pre
resp
ecta
rea
norm
elor
de
prot
ecție
a m
unci
i în
labo
rato
rul d
e ch
imie
.P2
. Înt
rebă
ri ca
uzal
e/ră
spun
suri
form
ulat
e/sc
rise
desp
re re
spec
tare
a no
rmel
or
de se
curit
ate
în la
bora
toru
l de
chim
ie.
A3. E
labo
rare
a și
com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
ele
men
telo
r chi
mic
e cu
nu
mer
ele
atom
ice
1-20
con
form
alg
oritm
ului
: a) p
oziți
a în
Sist
emul
Per
iodi
c.
b) st
ruct
ura
atom
ului
; c) v
alen
ța su
perio
ară,
val
ența
infe
rioar
ă (la
nem
etal
e).
P3. F
ișă
de c
arac
teriz
are
a el
emen
tulu
i chi
mic
ela
bora
tă c
ompl
etat
ă.A4
. Citi
rea
form
ulel
or c
him
ice,
сom
enta
rea
com
poziț
iei c
antit
ative
și c
alita
tive,
ca
lcul
area
mas
ei m
olec
ular
e re
lativ
e, id
entifi
care
a tip
ului
de
legă
tură
chi
mic
ă în
su
bsta
nțel
e pr
opus
e, în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice.
P4. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A
5. Jo
c di
dacti
c: C
uvin
te în
cruc
ișat
e./P
5. Jo
c di
dacti
c re
aliza
t.
77
2. S1.
CS2.
-2.2
. Car
acte
rizar
ea
elem
ente
lor c
him
ice
cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20, î
n ba
za
algo
ritm
ului
.CS
1.-3
.2. A
lcăt
uire
a fo
rmul
elor
ch
imic
e al
e un
or c
ompu
și bi
nari
în b
aza
vale
nței
.CS
3.-3
.3. D
eter
min
area
tipu
lui
de le
gătu
ră c
him
ică
și a
mas
ei
mol
ecul
are
rela
tive
în b
aza
com
poziț
iei s
ubst
anțe
i.
Eval
uare
iniți
ală
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re in
ițial
ă;P1
. Tes
t rez
olva
t și a
naliz
at.
3. S2.
CS1.
-1.2
. Apl
icar
ea n
oțiu
nilo
r de
vale
nță
ale
elem
ente
lor c
him
ice,
de
sarc
ină
a io
nilo
r pen
tru
alcă
tuire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se.
Subs
tanț
e sim
ple
și co
mpu
se d
in
juru
l nos
tru
A1. C
itire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e, c
omen
tare
a co
mpo
ziție
i sub
stan
țelo
r/de
num
irii
subs
tanț
elor
sim
ple
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice.
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Alc
ătui
rea
form
ulel
or c
him
ice
ale
oxizi
lor î
n ba
za v
alen
ței,
utiliz
ând
Sist
emul
Pe
riodi
c.P2
. Exe
rciți
u re
zolv
at.
4. S2.
CS1.
-1.2
. Apl
icar
ea n
oțiu
nilo
r de
vale
nță
ale
elem
ente
lor c
him
ice,
de
sarc
ină
a io
nilo
r pen
tru
alcă
tuire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se.
Form
ulel
e ch
imic
e al
e su
bsta
nțel
or
com
puse
A1. C
itire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e, c
omen
tare
a co
mpo
ziție
i sub
stan
țelo
r în
baza
fo
rmul
elor
chi
mic
e.P1
. Exe
rciți
u re
zolv
at.
A2. A
lcăt
uire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e al
e ox
izilo
r în
baza
val
ențe
i, uti
lizân
d Si
stem
ul
Perio
dic.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A3
. Joc
did
actic
: Dom
ino
chim
ic.
P3. J
oc d
idac
tic re
aliza
t.
78
5. S3.
CS1.
-1.1
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: su
bsta
nță
simpl
ă și
com
pusă
, ox
id, a
cid,
baz
ă, sa
re.
CS1.
-1.2
. Alc
ătui
rea
form
ulel
or
chim
ice
ale
subs
tanț
elor
co
mpu
se în
baz
a va
lenț
ei și
sa
rcin
ii io
nilo
r.
Noț
iuni
de
oxizi
, ac
izi, b
aze,
să
ruri.
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi;
P1. E
nunț
arg
umen
tat f
orm
ulat
sau
nota
t.A2
. Alc
ătui
rea
form
ulel
or c
him
ice
ale
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
în b
aza
sarc
inii
ioni
lor,
utiliz
ând
Tabe
lul S
olub
ilită
ții.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A3
. Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r.1. D
escr
iere
a un
or m
ostr
e de
subs
tanț
e sim
ple
și co
mpu
se.
P3. E
xper
ienț
ă de
labo
rato
r rea
lizat
ă, ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă
com
plet
at și
pre
zent
at.
A4. J
oc d
idac
tic: D
omin
o ch
imic
.P4
. Joc
did
actic
real
izat.
6. S3.
CS1.
-1.1
. Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e,
cu n
oțiu
nile
: can
titat
e de
su
bsta
nță,
mol
, mas
ă m
olar
ă.
Canti
tate
a de
su
bsta
nță.
M
olul
. Mas
a m
olar
ă
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi:
canti
tate
de
subs
tanț
ă, m
ol, m
asă
mol
ară.
P1. E
nunț
arg
umen
tat,
form
ulat
.A2
. Cal
cula
rea
mas
ei m
olar
e în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.
7. S4.
CS3.
-1.3
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a fo
rmul
elor
chi
mic
e, c
u no
țiuni
le:
canti
tate
a de
subs
tanț
ă, m
asă
mol
ară.
Calc
ule
în
baza
form
ulei
ch
imic
e:
core
lația
din
tre
canti
tate
a de
su
bsta
nță
și m
asa
subs
tanț
ei
A1. D
eter
min
area
mas
ei su
bsta
nței
în b
aza
canti
tății
de
subs
tanț
ă.P1
. Pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui.
A2. D
eter
min
area
can
tităț
ii de
subs
tanț
ă în
baz
a m
asei
subs
tanț
ei.
P2. P
robl
emă
rezo
lvat
ă pr
in a
plic
area
alg
oritm
ului
.
8. S4.
CS4.
-CS5
.-1.4
. Cer
ceta
rea
expe
rimen
tală
a c
orel
ație
i di
ntre
mas
a su
bsta
nțel
or și
ca
ntita
tea
de su
bsta
nță.
Măs
urar
ea
prob
ei c
e co
resp
unde
un
ui n
umăr
an
umit
de m
oli.
A1. D
eter
min
area
mas
ei su
bsta
nței
în b
aza
canti
tății
de
subs
tanț
ă.P1
. Pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui.
A2. E
xper
ienț
a de
labo
rato
r nr.
2. C
alcu
lare
a m
asei
, cân
tărir
ea/m
ăsur
area
pr
obei
ce
core
spun
de u
nei a
num
ite c
antit
ăți d
e su
bsta
nță
de a
pă, c
arbo
nat d
e ca
lciu
etc
.P2
. Exp
erie
nță
de la
bora
tor r
ealiz
ată,
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
co
mpl
etat
și p
reze
ntat
.
79
9. S5.
CS1.
-CS3
./1.1
.-1.3
Eval
uare
su
mati
vă n
r.1
„Sub
stan
ța –
сo
mpo
nent
a ch
imic
ă a
mat
erie
i.”
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re su
mati
vă.
P1. T
est d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
2. R
eacț
ii ch
imic
e (1
0 or
e).
10.
S5.
CS2.
-2.2
. Exe
mpl
ifica
rea
proc
esel
or c
him
ice
obse
rvat
e în
lu
mea
înco
njur
ătoa
re în
cor
elar
e cu
sem
nele
reac
țiilo
r chi
mic
e.CS
3.-2
.6. E
labo
rare
a un
ui
proi
ect c
reati
v ce
se re
feră
la
util
izare
a și
impo
rtan
ța
reac
țiilo
r chi
mic
e.
Reac
țiile
ch
imic
e –
proc
ese
de
tran
sfor
mar
e a
subs
tanț
elor
. Se
mne
le
reac
țiilo
r ch
imic
e
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
P1. E
nunț
arg
umen
tat,
form
ulat
sau
nota
t.A2
. Ela
bora
rea
plan
ului
pro
iect
ului
nr.
1: R
eacț
iile
chim
ice
în lu
mea
în
conj
urăt
oare
.P2
. Pla
nul p
roie
ctul
ui e
labo
rat.
11.
S6.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: ecu
ație
ch
imic
ă, re
acta
nt, p
rodu
s de
reac
ție.
CS3.
-2.4
. Apl
icar
ea L
egii
cons
ervă
rii m
asei
subs
tanț
elor
pe
ntru
stab
ilire
a co
efici
ențil
or
în e
cuaț
iile
chim
ice.
Lege
a co
nser
vării
m
asei
su
bsta
nțel
or.
Ecua
ții c
him
ice.
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
P1. E
nunț
arg
umen
tat,
form
ulat
sau
nota
t.A2
. Sta
bilir
ea c
oefic
ienț
ilor î
n ec
uații
le c
him
ice.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.
12.
S6.
CS3.
-2.4
. Apl
icar
ea L
egii
cons
ervă
rii m
asei
subs
tanț
elor
pe
ntru
stab
ilire
a co
efici
ențil
or
în e
cuaț
iile
chim
ice.
Aplic
ații
la
tem
a:Ec
uații
chi
mic
e
A1. S
tabi
lirea
coe
ficie
nțilo
r în
ecua
țiile
chi
mic
e.P1
. Exe
rciți
u re
zolv
at.
A2. C
itire
a ec
uații
lor c
him
ice,
com
enta
rea
tipul
ui su
bsta
nțel
or (r
eact
anți
sau
prod
uși d
e re
acție
), a
coefi
cien
ților
stab
iliți.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.
80
13.
S7.
CS1.
-2.1
. Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: rea
cție
de
des
com
pune
re, c
ombi
nare
, su
bstit
uție
, sch
imb.
CS2-
2.3.
Dife
renț
iere
a re
acții
lor
chim
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za
ecua
țiilo
r chi
mic
e.
Tipu
ri de
reac
ții
chim
ice
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi.
P1. E
nunț
arg
umen
tat f
orm
ulat
sau
nota
t.A2
. Ide
ntific
area
reac
țiilo
r de
com
bina
re, d
esco
mpu
nere
, sub
stitu
ție și
schi
mb
în b
aza
sche
mel
or și
ecu
ațiil
or c
him
ice.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.
14.
S7.
CS2.
-2.3
. Dife
renț
iere
a re
acții
lor
chim
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za
ecua
țiilo
r chi
mic
e.CS
3.-2
.6. E
labo
rare
a un
ui
proi
ect c
reati
v, p
rivin
d uti
lizar
ea
și im
port
anța
reac
țiilo
r chi
mic
e.
Aplic
ații
la
tem
a: T
ipur
i de
reac
ții c
him
ice
A1. C
itire
a ec
uații
lor c
him
ice,
com
enta
rea
tipul
ui su
bsta
nțel
or (r
eact
anți/
prod
uși d
e re
acție
), tip
ului
reac
ției,
a co
efici
ențil
or.
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r. 3:
Inve
stiga
rea
reac
țiilo
r de
com
bina
re și
de
desc
ompu
nere
, ide
ntific
area
sem
nelo
r ace
stor
reac
ții.
Р2. E
xper
ienț
ă de
labo
rato
r rea
lizat
ă, ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă
com
plet
at și
pre
zent
at.
A3. E
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i nr.1
: Rea
cțiil
e ch
imic
e în
lum
ea în
conj
urăt
oare
.P3
. Sch
ița p
roie
ctul
ui e
labo
rată
.
15.
S8.
CS3.
-2.5
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în b
aza
ecua
ției
chim
ice,
util
izând
noț
iune
a de
ca
ntita
te d
e su
bsta
nță.
Dete
rmin
area
ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui p
rodu
s de
reac
ție,
conf
orm
ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui re
acta
nt
A1. D
eter
min
area
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui
prod
us d
e re
acție
, con
form
can
tităț
ii de
subs
tanț
ă a
unui
reac
tant
.P1
. Pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui.
81
16.
S8.
CS3.
-2.5
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în b
aza
ecua
ției
chim
ice,
util
izând
noț
iune
a de
ca
ntita
te d
e su
bsta
nță.
Dete
rmin
area
ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui re
acta
nt,
cuno
scân
d ca
ntita
tea
de
subs
tanț
ă a
unui
pro
dus d
e re
acție
.
A1. D
eter
min
area
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui
reac
tant
, con
form
can
tităț
ii de
subs
tanț
ă a
unui
pro
dus d
e re
activ
e.P1
. Pro
blem
ă re
zolv
ată
prin
apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui.
17.
S9.
CS1.
-CS4
.-2.6
. Pre
zent
area
unu
i pr
oiec
t cre
ativ
priv
ind
utiliz
area
și
impo
rtan
ța re
acții
lor c
him
ice.
Prez
enta
rea,
ev
alua
rea
proi
ectu
lui n
r. 1.
A1. P
reze
ntar
ea și
eva
luar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 1:
Rea
cțiil
e ch
imic
e în
lum
ea
înco
njur
ătoa
re.
P1. P
roie
ct re
aliza
t pre
zent
at.
18.
S9.
CS2.
-2.3
. Dife
renț
iere
a re
acții
lor
chim
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za
ecua
țiilo
r chi
mic
e.CS
3.-2
.5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or în
baz
a ec
uație
i ch
imic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nea
de
canti
tate
de
subs
tanț
ă.
Lecț
ie d
e sin
teză
la
unita
tea
de
învă
țare
: Rea
cții
chim
ice
A1. C
itire
a ec
uații
lor c
him
ice,
com
enta
rea
tipul
ui su
bsta
nțel
or (r
eact
ant/
prod
us
de re
acție
), tip
ului
reac
ției,
a co
efici
ențil
or.
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Det
erm
inar
ea în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e a
canti
tății
de
subs
tanț
ă a
unui
re
acta
nt/p
rodu
s de
reac
ție, c
onfo
rm c
antit
ății
de su
bsta
nță
a un
ui p
rodu
s de
reac
ție/r
eact
ant.
P2. P
robl
emă
rezo
lvat
ă pr
in a
plic
area
alg
oritm
ului
nou
.
19.
S10.
CS1.
-CS3
./2.
1-2.
5Ev
alua
re
sum
ativă
nr.
2.
„Rea
cții c
him
ice”
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re su
mati
vă.
P1. T
est d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
82
An
exa
4.Pr
oiec
t did
actic
de
lung
ă du
rată
la C
him
ie p
entr
u cl
asa
a IX
-a, s
emes
trul
I
Nr S.
Com
pete
nțe
spec
ifice
–
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă
Subi
ectu
l lec
ției/
unită
ți de
co
nțin
utur
i
Activ
ități
de p
reda
re –
învă
țare
– e
valu
are
(A.)
Prod
use
de în
văța
re (P
.)
1. L
egea
Per
iodi
cită
ții ş
i Sis
tem
ul P
erio
dic
(7 o
re).
1. S1.
CS2.
-3.3
. Apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui d
e ca
-ra
cter
izare
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e și
proc
esel
or c
him
ice,
util
izate
în d
iferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții u
man
e.CS
3.-4
.6. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e, u
tili-
zând
noț
iuni
le m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță.
Nor
me
de p
rote
cție
a
mun
cii î
n la
bora
-to
rul d
e ch
imie
.Re
capi
tula
rea
ma-
terie
i stu
diat
e în
cl
asa
a VI
II-a.
A1. I
nstr
ucta
j: Re
gulil
e de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
;P1
. Fiș
ă de
inst
ruct
aj se
mna
tă.
A2. E
labo
rare
a în
treb
ărilo
r cau
zale
și ră
spun
suril
or d
espr
e re
spec
-ta
rea
norm
elor
de
prot
ecție
a m
unci
i în
labo
rato
rul d
e ch
imie
și
prot
ecția
sănă
tății
.P2
. Înt
rebă
ri ca
uzal
e/ră
spun
suri
form
ulat
e/sc
rise
desp
re r
espe
ctar
ea
norm
elor
de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
.
2. S1.
CS2.
- 3.3
. Apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui d
e ca
-ra
cter
izare
a su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e și
proc
esel
or c
him
ice,
util
izate
în d
iferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții u
man
e.CS
3.-4
.6. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e uti
lizân
d no
țiuni
le m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță.
Eval
uare
iniți
ală
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re in
ițial
.P1
. Tes
t rez
olva
t și a
naliz
at.
3. S2.
CS1.
-1.1
. Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții
de c
omun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
re-
feră
la: L
egea
per
iodi
cită
ții, S
istem
ul
Perio
dic,
oxi
dant
, red
ucăt
or, g
rad
de
oxid
are.
CS3.
-1.5
. Ela
bora
rea
unui
pro
iect
cr
eativ
refe
ritor
la im
port
anța
Leg
ii pe
riodi
cită
ții și
a S
iste
mul
ui P
erio
dic.
Sist
emul
Per
iodi
c și
stru
ctur
a at
omul
ui.
Noț
iuni
de
oxid
ant,
redu
căto
r, gr
ad d
e ox
idar
e.
A1. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r arg
umen
tate
, util
izând
noț
iuni
le ch
imice
noi
.P1
. Enu
nț a
rgum
enta
t, no
tat s
au fo
rmul
at.
A2. C
ompa
rare
a, în
baz
a Si
stem
ului
Per
iodi
c, a
ele
men
telo
r chi
mic
e,
subs
tanț
elor
sim
ple,
com
pușil
or lo
r.P2
. Fiș
ă de
car
acte
rizar
e a
elem
entu
lui c
him
ic/s
ubst
anțe
i com
plet
ată.
A3. E
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i nr.
1. S
istem
ul P
erio
dic –
alfa
betu
l mat
erie
i.P3
. Pla
nul p
roie
ctul
ui e
labo
rat.
A4. J
oc d
idac
tic: C
uvin
te în
cruc
ișat
e.P4
. Joc
did
actic
real
izat.
83
4. S2.
CS1.
-1.3
. Exe
mpl
ifica
rea,
în b
aza
Legi
i Pe
riodi
cită
ții, a
var
iație
i per
iodi
ce a
pr
oprie
tățil
or e
lem
ente
lor c
him
ice:
m
etal
ice,
nem
etal
ice,
de
redu
căto
r, de
ox
idan
t.
Lege
a Pe
riodi
cită
ții.
Schi
mba
rea
perio
-di
că a
pro
prie
tățil
or
met
alic
e și
nem
eta-
lice,
de
redu
căto
r/ox
idan
t al e
lem
en-
telo
r din
per
ioad
a I-I
II.
A1. D
educ
erea
schi
mbă
rii p
erio
dice
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e și
nem
etal
ice
a el
emen
telo
r din
per
ioad
ele
I-III
și ex
plic
area
Leg
ii Pe
riodi
cită
ții;
P1. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A2
. Cor
elar
ea, î
n ba
za S
iste
mul
ui P
erio
dic,
a c
arac
teru
lui m
etal
ic/n
e-m
etal
ic, d
e re
ducă
tor/
oxid
ant a
le e
lem
entu
lui c
him
ic c
u co
mpo
ziția
/pr
oprie
tățil
e su
bsta
nței
sim
ple/
a co
mpu
șilor
lui.
P2. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A3
. Ara
njar
ea e
lem
ente
lor/
subs
tanț
elor
pro
puse
în o
rdin
ea c
reșt
erii/
mic
șoră
rii p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/ne
met
alic
e, d
e re
ducă
tor/
oxid
ant.
P3. E
xerc
ițiu
rezo
lvat
.A4
. Joc
did
actic
: Puz
zle.
P4. J
oc d
idac
tic re
aliza
t.
5. S3.
CS2.
-1.2
. Car
acte
rizar
ea c
ompa
rativ
ă a
elem
ente
lor c
him
ice,
a su
bsta
nțel
or
simpl
e și
a co
mpu
șilor
lor,
conf
orm
po
ziție
i ele
men
telo
r chi
mic
e în
Si
stem
ul P
erio
dic.
CS3.
-1.4
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice,
uti
lizân
d co
rela
țiile
din
tre
canti
tate
a de
su
bsta
nță
și m
asa
subs
tanț
ei.
Cara
cter
istic
ile e
le-
men
telo
r chi
mic
e co
nfor
m p
oziți
ei în
Si
stem
ul P
erio
dic.
Serii
le g
eneti
ce a
le
met
alel
or și
nem
e-ta
lelo
r.
A1. C
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a e
lem
ente
lor c
him
ice
cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20, a
com
pușil
or lo
r în
baza
alg
oritm
ului
: sim
-bo
lul c
him
ic, d
enum
irea
elem
entu
lui,
perio
ada,
gru
pa, s
ubgr
upa
prin
cipa
lă/s
ecun
dară
; str
uctu
ra a
tom
ului
, ele
ctro
nii d
e va
lenț
ă și
vale
nțel
e/gr
adel
e de
oxi
dare
pos
ibile
; car
acte
rul (
met
alic
/nem
etal
ic);
subs
tanț
a sim
plă
(form
ula,
den
umire
a, c
arac
teru
l met
al/n
emet
al;
oxid
ul su
perio
r (fo
rmul
a, d
enum
irea,
car
acte
rul b
azic
/aci
d); h
idro
xi-
dul s
uper
ior (
form
ula,
den
umire
a, b
ază/
acid
); co
mpu
sul h
idro
gena
t pe
ntru
nem
etal
e (fo
rmul
a și
denu
mire
a).
P1. F
ișă
de c
arac
teriz
are
a el
emen
tulu
i chi
mic
/sub
stan
ței c
ompl
etat
ă;A2
. Apr
ecie
rea
rolu
lui L
egii
Perio
dici
tății
pen
tru
prog
resu
l mod
ern;
P2
. Pre
zent
are
Pow
er P
oint
tem
atică
.A3
. Det
erm
inar
ea în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e a
mas
ei u
nui r
eact
ant/
pro-
dus d
e re
acție
, con
form
mas
ei u
nui p
rodu
s de
reac
ție/r
eact
ant.
P3. P
robl
eme
rezo
lvate
prin
aplic
area
algo
ritm
ilor î
n sit
uații
noi
de
învă
țare
.
6. S3.
CS1.
-1.5
. Pre
zent
area
unu
i pro
iect
cr
eativ
refe
ritor
la im
port
anța
Leg
ii Pe
riodi
cită
ții și
a S
iste
mul
ui P
erio
dic.
Prez
enta
rea
și
eval
uare
a
proi
ectu
lui n
r.1.
A1. P
reze
ntar
ea și
eva
luar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 1
Sist
emul
Per
iodi
c –
alfa
-be
tul m
ater
iei.
P1. P
roie
ct re
aliza
t și p
reze
ntat
.
84
7. S4.
CS1.
-CS3
./1.1
-1.4
Eval
uare
sum
ativă
nr
. 1: „
Lege
a Pe
riodi
cită
ții și
Si
stem
ul P
erio
dic”
A1. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re su
mati
vă.
P1. T
est d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at și
ana
lizat
.
Anex
a 5.
Pr
oiec
t did
actic
la C
him
ie p
entr
u cl
asa
a VI
I-a la
Uni
tate
a de
învă
țare
nr.
1.
Subs
tanț
ele
şi fe
nom
enel
e ch
imic
e în
via
ța n
oast
ră.
Uni
tate
a de
învă
țare
nr.
1.N
r. de
ore
Clas
aD
isci
plin
a Au
torii
pro
iect
ului
: R. G
odor
oja,
I. B
aerle
Subs
tanț
ele
şi fe
nom
enel
e ch
imic
e în
via
ța n
oast
ră8
a VI
I-aCh
imie
Prof
esor
……
……
……
……
……
……
..
Com
pete
nțe
spec
ifice
disc
iplin
ei C
him
ieUn
ități
de c
ompe
tenț
e/N
r. le
cție
i în
proi
ecta
rea
dida
ctică
12
34
56
78
CS 1
. Ope
rare
a cu
lim
baju
l chi
mic
în d
i-ve
rse
situa
ții d
e co
mun
icar
e, m
anife
stân
d co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere.
CS
2. C
arac
teriz
area
subs
tanț
elor
și p
roce
-se
lor c
him
ice,
man
ifest
ând
curio
zitat
e și
crea
tivita
te.
CS 3
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
prin
apl
icare
a m
etod
elor
spec
ifice
Chi
mie
i, dem
onst
rând
pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
de
ciziil
or.
CS 4
. Inv
estig
area
exp
erim
enta
lă a
su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice,
res-
pect
ând
norm
ele
de se
curit
ate
pers
onal
ă și
soci
ală.
CS
5. U
tiliza
rea
inof
ensiv
ă a
subs
tanț
elor
în
acti
vita
tea
cotid
iană
, cu
resp
onsa
bilit
a-te
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță
de m
ediu
.
1.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, c
u no
țiuni
le c
e se
refe
ră la
: sub
stan
ță, p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
ei, f
enom
ene
fizic
e, c
him
ice,
reac
ții c
him
ice.
++
++
1.2.
Car
acte
rizar
ea o
biec
tulu
i de
stud
iu a
l Chi
mie
i/pr
oprie
tățil
or fi
zice
și fiz
iolo
gice
ale
uno
r sub
stan
țe
utiliz
ate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
++
+
1.3.
Com
para
rea
corp
urilo
r și s
ubst
anțe
lor,
a pr
oprie
tățil
or
subs
tanț
elor
; a fe
nom
enel
or fi
zice
și ch
imic
e.+
++
+
1.4.
Iden
tifica
rea
feno
men
elor
chi
mic
e di
n m
ediu
în b
aza
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice.
++
1.5.
Apl
icar
ea te
hnic
ilor d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e, v
asel
e,
utila
jul ș
i ust
ensil
ele
în la
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e.+
++
++
1.6.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a p
ropr
ietă
ților
su
bsta
nțel
or, a
feno
men
elor
fizic
e și
chim
ice,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate.
++
85
Stra
tegi
e di
dacti
că: P
robl
emati
zare
a.M
etod
e şi
teh
nici
int
egra
te î
n st
rate
gia
prob
lem
atiza
tă:
Inve
stiga
rea
teor
etică
și
expe
rimen
tală
a s
ubst
anțe
lor
și pr
oces
elor
chi
mic
e (e
xper
ienț
e de
labo
rato
r, lu
crăr
i pra
ctice
, exp
erie
nțe
de d
emon
stra
re, e
xper
ienț
e di
gita
le);
Rezo
lvar
ea d
e ex
erci
ții și
pro
blem
e; P
roie
ctul
; Joc
ul
dida
ctic;
Mod
elar
ea;
Algo
ritm
izare
a; A
saltu
l de
ide
i/Con
creti
zare
a/Ab
stra
ctiza
rea/
Sist
emati
zare
a/Sc
hem
atiza
rea/
Gen
eral
izare
a; A
lcăt
uire
a în
treb
ărilo
r cau
zale
( De
ce?
) și a
răsp
unsu
rilor
la e
le; C
onve
rsaț
ia, d
ialo
gul,
expu
nere
a or
ală,
des
crie
rea,
exp
licaț
ia.
Form
e de
org
aniz
are
a co
nțin
utur
ilor:
inte
grat
oare
, int
erdi
scip
linar
ă.Fo
rme
de o
rgan
izar
e a
activ
ității
: fro
ntal
ă, in
divi
dual
ă, în
gru
puri
mic
i.
Tipu
ri de
inte
racț
iuni
: pro
feso
r – e
lev/
elev
ă, e
lev/
elev
ă –
prof
esor
, ele
v/el
evă
– el
ev/e
levă
, pro
feso
r – g
rup
de e
levi
.
Tipu
ri de
eva
luar
e: in
ițial
ă, c
uren
tă/f
orm
ativă
, fina
lă/s
umati
vă. F
orm
e de
eva
luar
e: o
rală
și sc
risă,
indi
vidu
ală
și în
gru
p.
Stra
tegi
i de
eval
uare
: exp
erim
entu
l de
labo
rato
r, lu
crar
ea p
racti
că, r
ezol
vare
a ex
erci
țiilo
r și p
robl
emel
or, p
reze
ntar
ea p
roie
ctel
or, j
ocul
did
ac-
tic, a
utoe
valu
area
, int
erev
alua
rea
în c
adru
l gru
pulu
i.In
stru
men
te d
e ev
alua
re: T
est d
e ev
alua
re in
ițial
ă, F
ișe
de lu
cru,
Tes
t de
eval
uare
sum
ativă
.
Prod
use
de în
văța
re a
le e
levi
lor l
a U
nita
tea
de în
văța
re n
r. 1:
exe
rciți
i rez
olva
te, e
xper
ienț
e re
aliza
te, fi
șele
exp
erie
nțel
or d
e la
bora
tor c
om-
plet
ate,
fișă
de
com
para
re a
feno
men
elor
com
plet
ată,
fișă
de
com
para
re a
cor
puril
or ș
i sub
stan
țelo
r com
plet
ată,
fișă
de
inst
ruct
aj s
emna
tă,
fișă
de in
vesti
gare
a p
ropr
ietă
ților
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompl
etat
ă, fi
șă d
e in
vesti
gare
a s
emne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e co
mpl
etat
ă, în
treb
ări
cauz
ale
și ră
spun
suri
desp
re re
spec
tare
a no
rmel
or d
e pr
otec
ție a
mun
cii î
n la
bora
tor,
post
er e
labo
rat ș
i pre
zent
at, r
apoa
rte
de a
ctivi
tate
ex-
perim
enta
lă la
lucr
area
pra
ctică
pre
zent
ate,
test
e de
eva
luar
e in
ițial
ă/su
mati
vă re
zolv
ate,
jocu
ri di
dacti
ce re
aliza
te.
86
RESU
RSE:
/Tim
pM
ijloa
ce d
idac
tice/
45
de
min
ute
Nr.
lecț
iei/
Săpt
ămân
a1.
/S1
.2.
/S2
.3.
/S3
.4.
/S4
.5.
/S5
.6.
/S6
.7.
/S7
.8.
/S8
.
Tipu
ri de
acti
vită
țiEI
LP1
EL1
EL2
LP2
ES1
Reac
tivi
Stati
ve c
u re
activ
i -
-+
+-
++
-
Vase
chi
mic
eEp
rube
te-
-+
+-
++
-
Util
aj, u
sten
sile
Cleș
tare
, sta
tiv p
entr
u ep
rube
te, m
ojar
e cu
pis
til, s
pirti
eră
--
++
-+
+-
Mijl
oace
de
prot
ecție
a
mun
cii
Hala
te, o
chel
ari,
măn
uși (
indi
vidu
ale)
--
++
-+
+-
Mod
ele
Mod
ele
bilă
-ax
--
--
--
--
Cole
cții
Corp
uri d
e ac
eeaș
i for
mă
din
dife
rite
subs
tanț
e-
+-
--
--
-
Plan
şe, t
abel
e, re
gist
reSi
stem
ul P
erio
dic a
l ele
men
telo
r chi
mice
/Tab
elul
solu
bilit
ății
--
--
--
--
Tabe
lul „
Regu
li de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
”/Re
-gi
stru
l teh
nici
i sec
urită
ții în
labo
rato
rul d
e ch
imie
+-
-+
-+
+-
Man
uale
Drag
alin
a G
., Ve
lișco
N.,
Chim
ie. M
anua
l pen
tru
clas
a a
VII-a
. Chi
șinău
: Edi
tura
ARC
.+
++
-+
++
-
Com
pend
ii, în
drum
are,
en
cicl
oped
iiG
odor
oja
R., L
itvin
ova
T. C
ompe
ndiu
la C
him
ie. C
hișin
ău:
Editu
ra A
RC, 2
015.
++
++
++
++
Caie
teCa
iete
de
chim
ie+
++
++
++
-
Fişe
Fișe
de
lucr
u, in
divi
dual
e și
pe g
rupe
++
++
++
+-
Test
e de
eva
luar
eTe
ste
de e
valu
are:
iniți
ală,
fina
lă-
+-
--
--
+
Biro
tică
Post
ere,
car
ioci
+-
+-
--
--
Mijl
oace
TIC
/Pre
zent
ări
digi
tale
/Res
urse
Inte
rnet
Proi
ecto
r, ca
lcul
ator
, ecr
an+
++
++
++
-
87
Activ
ități
de p
reda
re –
învă
țare
– e
valu
are
(A)/
Prod
use
de în
văța
re (P
)
Lecț
ia 1
. Chi
mia
– ş
tiinț
a de
spre
subs
tanț
e. N
orm
e de
pro
tecț
ie a
mun
cii î
n la
bora
toru
l de
chim
ie.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e:CS
1.-1
.1. O
pera
rea,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
noțiu
nile
se c
e re
feră
la: c
him
ie, s
ubst
anță
.CS
2.-1
.2. C
arac
teriz
area
obi
ectu
lui d
e st
udiu
al C
him
iei.
CS5.
-1.5
. Apl
icar
ea te
hnic
ilor d
e lu
cru
cu s
ubst
anțe
le, c
u va
sele
, cu
utila
jul ș
i ust
ensil
ele
în la
bora
toru
l de
chim
ie,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e.
Evocare
Capt
area
ate
nție
i: Dr
agii
mei
ele
vi, b
ine
ați v
enit
pe p
lane
ta C
him
iei –
o ș
tiinț
ă fa
scin
antă
des
pre
subs
tanț
e!M
esaj
poe
tic: „
Uni
vers
ul e
-n m
ișca
re, s
ubst
anțe
le-s
în tr
ansf
orm
are.
..Vr
ei să
des
cope
ri o
tain
ă m
are:
de
ce e
ști u
nic
tu su
b so
are?
Mer
gi p
rin fr
unze
aur
ii, c
ăutâ
nd ră
spun
suri
– m
ii:Ce
poț
i fac
e? C
e po
ți ști
?/Pr
inci
palu
l: Cu
m p
oți fi
?Ch
imia
căi
noi
îți d
esch
ide
și te
-nde
amnă
să le
cer
cete
zi,Să
des
cope
ri ne
cuno
scut
ul, c
ompe
tenț
e no
i să-
ți fo
rmez
i! ”
(Rita
God
oroj
a)Al
ege
din
coșu
lețu
l toa
mne
i cât
e o
fișă
– o
frun
ză, o
floa
re, u
n m
ăr, u
n st
rugu
re…
Scr
ieți
pe e
a o
regu
lă m
agic
ă, c
are
vă a
jută
să o
bțin
eți
succ
ese!
De
exe
mpl
u, În
vață
de
la to
ate…
! Îm
podo
biți
Pom
ul su
cces
elor
cu
idei
le v
oast
re.
Stab
iliți-
vă 3
obi
ectiv
e pe
rson
ale
pent
ru în
văța
rea
Chim
iei î
n ac
est a
n de
stud
ii.
Realizarea sensului
A1. I
nstr
ucta
j: Re
spec
tare
a no
rmel
or d
e pr
otec
ție a
mun
cii î
n la
bora
toru
l de
chim
ie.
P1. F
ișă
de in
stru
ctaj
, sem
nată
.Ca
re su
nt re
gulil
e de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul ș
cola
r de
chim
ie?
De c
e tr
ebui
e să
pro
cedă
m a
stfel
?Ex
amin
ați r
egul
ile d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șco
lar d
e ch
imie
și a
rgum
enta
ți de
ce
treb
uie
să p
roce
dăm
astf
el.
Confi
rmaț
i, pr
in se
mnă
tură
, ins
truc
taju
l efe
ctua
t și a
sum
area
resp
onsa
bilit
ății
de a
resp
ecta
ace
ste
regu
li.
A2. E
labo
rare
a în
treb
ărilo
r ca
uzal
e și
a ră
spun
suril
or d
espr
e re
spec
tare
a no
rmel
or d
e pr
otec
ție a
mun
cii î
n la
bora
toru
l de
chim
ie ș
i pr
otec
ția să
nătă
ții.
P2. Î
ntre
bări
cauz
ale
și ră
spun
suri
form
ulat
e de
spre
resp
ecta
rea
norm
elor
de
prot
ecție
a m
unci
i în
labo
rato
r.De
ce
este
inte
rzis
să lu
ăm m
asa
în la
bora
toru
l de
chim
ie?
De c
e es
te in
terz
is să
turn
ăm e
xces
ul d
e su
bsta
nță
în v
asul
din
car
e a
fost
turn
at?
De c
e tr
ebui
e să
ține
m v
asul
cu
etich
eta
spre
noi
, atu
nci c
ând
luăm
din
ele
subs
tanț
ă?De
ce
nu se
per
mite
să a
mes
tecă
m a
leat
or re
activ
ii?…
etc.
88
ReflecțieA3
Ela
bora
rea,
în g
rup,
și p
reze
ntar
ea u
nui p
oste
r de
spre
obi
ectu
l de
stud
iu a
l Chi
mie
i/im
port
anța
Chi
mie
i ca
știin
ță/s
ubst
anțe
le ș
i m
ater
iale
le m
oder
ne/r
ealiz
ările
chi
miș
tilor
din
Rep
ublic
a M
oldo
va.
P3. P
oste
re e
labo
rate
. Ela
bora
rea,
în g
rup,
și p
reze
ntar
ea u
nui p
oste
r de
spre
obi
ectu
l de
stud
iu a
l Chi
mie
i/im
port
anța
Chi
mie
i ca
știin
ță/s
ubst
anțe
le și
mat
eria
lele
mod
erne
/rea
lizăr
ile c
him
iștil
or d
in R
epub
lica
Mol
dova
.P3
. Pos
tere
ela
bora
te ș
i pre
zent
ate;
Dez
volta
rea
Chim
iei,
obțin
erea
sub
stan
țelo
r noi
și a
mat
eria
lelo
r mod
erne
; Rea
lizăr
ile c
him
iștil
or
din
Repu
blic
a M
oldo
va.
Lecț
ia 2
. Eva
luar
e in
ițial
ă. C
orpu
ri fiz
ice
şi su
bsta
nțe.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă: C
S1.-1
.3. C
ompa
rare
a co
rpur
ilor ș
i a su
bsta
nțel
or c
onfo
rm d
iferit
or c
riter
ii.
Evocare
A1. J
oc d
idac
tic: D
iver
sita
tea
subs
tanț
elor
.P1
. Joc
did
actic
real
izat
Scop
ul: F
orm
area
com
pete
nței
de
a co
mun
ica
în li
mba
j sp
ecifi
c Ch
imie
i.Pa
rtici
panț
ii şi
form
a de
org
aniz
are:
indi
vidu
al, f
ront
al.
Regu
lile
jocu
lui:
1. C
itiți
inde
pend
ent t
extu
l 1.1
. și a
poi v
eți p
artic
ipa
la o
vi
ctor
ină.
Învi
ngăt
or: E
levu
l/ele
va c
are
va a
vea
cele
mai
mul
te ră
spun
-su
ri co
rect
e, v
a fi
prem
iat c
u o
med
alie
.
Răsp
unde
ți la
urm
ătoa
rele
într
ebăr
i:•
Ce e
ste
un c
orp
fizic?
• Ce
se n
umeș
te su
bsta
nță?
• Ca
re su
nt st
ările
de
agre
gare
ale
subs
tanț
elor
?•
Num
ește
2 su
bsta
nțe
gazo
ase.
• N
umeș
te 2
subs
tanț
e lic
hide
.•
Num
ește
2 su
bsta
nțe
solid
e.•
Num
ește
2 su
bsta
nțe
inco
lore
.•
Num
ește
2 su
bsta
nțe
solu
bile
în a
pă.
• N
umeș
te 2
subs
tanț
e cu
miro
s plă
cut.
• N
umeș
te 3
pro
prie
tăți
ale
subs
tanț
elor
.•
Prin
ce
se d
eose
besc
subs
tanț
ele?
• Câ
te su
bsta
nțe
sunt
cun
oscu
te în
pre
zent
?
89
Realizarea sensuluiA2
. Ide
ntific
ă as
emăn
ările
și d
eose
biril
e di
ntre
: cor
puril
e al
cătu
ite d
in d
iferit
e su
bsta
nțe
Sarc
ină:
Cer
cete
ază
mos
trel
e de
cor
puri
și su
bsta
nțe.
Com
plet
ează
rubr
icile
tabe
lulu
i cu
sem
nul „
+” ,
pent
ru c
ores
pond
ență
afir
mati
vă
și cu
sem
nul „
–” p
entr
u co
resp
onde
nță
nega
tivă
(nu)
. Ana
lizea
ză re
zulta
tele
și d
edu
deos
ebire
a di
ntre
cor
puri
și su
bsta
nțe.
Not
ează
co
nclu
ziile
.P2
. Fiș
ă de
com
para
re a
cor
puril
or și
subs
tanț
elor
, com
plet
ată:
Nr.
Denu
mire
a co
rp/s
ubst
anță
Corp
Substanță
Din metal
Din sticlă
Din masă plastică
Posedă formă
Posedă masă
Gaz
Lichid
Solid
1.Pâ
lnie
+-
--
++
+-
-+
2.Sp
irtier
ă +
--
+-
++
--
+3.
Stati
v +
-+
--
++
--
+4.
Zahă
r -
+-
--
-+
--
+5.
Apă
-+
--
--
+-
+-
6.Sa
re d
e bu
cătă
rie-
+-
--
-+
--
+
Reflecție
A3. R
ezol
vare
a te
stul
ui d
e ev
alua
re in
ițial
ă, v
ezi A
nexa
6.1
.P3
. Tes
t rez
olva
t și a
naliz
at.
Lecț
ia 3
. Met
ode
de in
vesti
gare
a su
bsta
nțel
or: o
bser
vare
a, d
escr
iere
a, m
ăsur
area
, exp
erim
entu
l.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă: C
S4.-C
S5.-1
.5. A
plic
area
tehn
icilo
r de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
cu
vase
le, u
tilaj
ul în
labo
rato
rul d
e ch
imie
, res
pec-
tând
regu
lile
de se
curit
ate.
Evocare
A1. R
ecun
oașt
erea
vas
elor
și a
ust
ensil
elor
de
labo
rato
r și e
xplic
area
mod
ului
de
lucr
u cu
ele
. P1.
Exe
rciți
u re
zolv
at; F
ișă
cu d
escr
iere
a m
odul
ui d
e lu
cru
cu v
asel
e de
labo
rato
r, co
mpl
etat
ă.
Vasu
lDe
senu
lSc
opul
folo
sirii,
mod
ul d
e lu
cru
epru
beta
90
Realizarea sensului
A2. J
oc d
idac
tic: P
iram
ida
inve
stigă
rii. P
2. Jo
c di
dacti
c re
aliza
t.El
evii
mod
elea
ză o
pira
mid
ă, p
e al
e că
rei f
ețe
sunt
repr
ezen
tate
cuv
inte
le: o
bser
vare
a, d
escr
iere
a, m
ăsur
area
, exp
erim
entu
l – c
eea
ce
repr
ezin
tă m
etod
ele
de in
vesti
gare
a su
bsta
nțel
or. E
le su
nt d
escr
ise c
u aj
utor
ul u
nor s
imbo
luri-
chei
e, a
poi f
olos
ind
doar
ace
ste
simbo
-lu
ri ch
eie,
se d
esci
frea
ză c
are
este
met
oda
de in
vesti
gare
a su
bsta
nțel
or.
Lecț
ia 4
. Luc
rare
a pr
actic
ă nr
. 1. T
ehni
ci d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e, c
u va
sele
, cu
utila
jul ş
i ust
ensi
le în
labo
rato
rul d
e ch
imie
.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă: C
S4-C
S5-1
.5. A
plic
area
tehn
icilo
r de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
cu
vase
le, c
u uti
laju
l și u
sten
silel
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
pen
tru
real
izare
a ex
perim
ente
lor d
e la
bora
tor,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e.
Realizarea sensului
A1.
Rea
lizar
ea lu
crăr
ii pr
actic
e nr
. 1. T
ehni
ci d
e lu
cru
cu s
ubst
anțe
le, c
u uti
laju
l și u
sten
silel
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
(lua
rea
prob
ei,
cânt
ărire
a, m
ăsur
area
vol
umul
ui d
e lic
hid,
încă
lzire
a, o
bser
vare
a st
ruct
urii
flăcă
rii).
Obi
ectiv
e op
eraț
iona
le:
O1.
Să
resp
ecte
tehn
icile
de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
cu
vase
le, c
u uti
laju
l și u
sten
silel
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
: lua
rea
prob
ei, c
ântă
rirea
, m
ăsur
area
vol
umul
ui d
e lic
hid,
încă
lzire
a, o
bser
vare
a st
ruct
urii
flăcă
rii.
P1. R
apor
t de
activ
itate
exp
erim
enta
lă la
lucr
area
pra
ctică
, com
plet
at și
pre
zent
at.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1. T
ehni
ci d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e, c
u uti
laju
l și u
sten
silel
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
. Lu
area
pro
bei/C
ântă
rirea
/Măs
urar
ea v
olum
ului
de
lichi
d/În
călzi
rea/
Obs
erva
rea
stru
ctur
ii flă
cării
• Ca
re su
nt p
ărțil
e co
mpo
nent
e al
e sp
irtier
ei?
• Ca
re su
nt re
gulil
e de
util
izare
inof
ensiv
ă a
spirti
erei
?•
Regu
la 1
. În
afar
a lu
crul
ui, s
pirti
era
treb
uie
____
____
____
(să
fie a
cope
rită
cu c
apac
/să
fie d
esco
perit
ă); D
e ce
?•
Regu
la 2
. Spi
rtier
a se
apr
inde
___
____
____
____
__ (c
u ch
ibrit
ul/d
e la
flac
ăra
alte
i spi
rtier
e); D
e ce
?•
Regu
la 3
. Tra
nsm
itere
a sp
irtier
ei a
prin
se d
e la
o m
asă
la a
lta _
____
____
___
(se
perm
ite/e
ste
inte
rzis
ă); D
e ce
?•
Regu
la 4
. Fla
căra
spirti
erei
se sti
nge
prin
___
____
____
____
_ (s
uflar
e uș
oară
/aco
perir
e cu
cap
acul
); De
ce?
• Re
gula
5. A
dăug
area
alc
oolu
lui î
n sp
irtier
a ap
rinsă
___
____
__(s
e pe
rmite
/est
e in
terz
is); D
e ce
?•
Regu
la 6
. Pla
sare
a su
bsta
nțel
or și
a c
orpu
rilor
, ce
se a
prin
d uș
or, l
ângă
spirti
era
aprin
să _
____
_ (s
e pe
rmite
/est
e in
terz
isă)
; De
ce?
• De
ce
treb
uie
să c
unoa
ștem
că
zona
ext
erio
ară
a flă
cării
est
e ce
a m
ai fi
erbi
nte?
• Ce
vas
e ch
imic
e di
n sti
clă
ai u
tiliza
t la
acea
stă
lucr
are
prac
tică
și ca
re e
ste
desti
nația
lor?
• Cu
m v
ei a
plic
a cu
noști
nțel
e și
abili
tățil
e ob
ținut
e la
ace
astă
lucr
are
prac
tică
în v
iața
coti
dian
ă?
91
Reflecție
A2. J
oc d
idac
tic: C
orpu
ri di
n sti
clă.
Obi
ectiv
ul: S
ă en
umer
e câ
t mai
mul
te c
orpu
ri di
n sti
clă.
Pro
cede
u: a
saltu
l de
idei
. Par
ticip
anți:
toți
elev
ii.Re
gulil
e jo
culu
i: El
evii
vor n
umi p
e râ
nd c
âte
un c
orp
din
sticl
ă, fă
ră a
repe
ta id
eile
ant
erio
are.
Învi
ngăt
orul
: Va
fi m
ențio
nat e
levu
l/ele
va, c
are
ultim
ul(-a
) a p
ropu
s var
iant
a co
rect
ă de
răsp
uns.
Lecț
ia 5
. Pro
prie
tățil
e fiz
ice,
chi
mic
e şi
fizi
olog
ice
ale
subs
tanț
elor
. Acț
iune
a un
or su
bsta
nțe
chim
ice
asup
ra o
mul
ui ş
i a m
ediu
lui.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă:CS
1.-1
.1. O
pera
rea,
în d
iferit
e situ
ații d
e com
unic
are,
cu n
oțiu
nile
ce se
refe
ră la
: pro
prie
tățil
e fizic
e, ch
imic
e și fi
ziolo
gice
ale s
ubst
anțe
lor.
CS2.
-1.2
. Car
acte
rizar
ea p
ropr
ietă
ților
fizic
e și
fizio
logi
ce a
le u
nor s
ubst
anțe
.CS
2.-1
.3. C
ompa
rare
a pr
oprie
tățil
or su
bsta
nțel
or c
onfo
rm d
iferit
or c
riter
ii.CS
4.-C
S5-1
.6. I
nves
tigar
ea e
xper
imen
tală
a p
ropr
ietă
ților
subs
tanț
elor
, res
pect
ând
regu
lile
de se
curit
ate.
Evocare
A 1.
Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r. 1.
Iden
tifica
rea
unor
pro
prie
tăți
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or.
Sarc
ină:
Iden
tifică
pro
prie
tățil
e fiz
ice
(sta
rea
de a
greg
are,
cul
oare
a, m
irosu
l, gu
stul
, sol
ubili
tate
a în
apă
, tem
pera
tura
de
topi
re, t
empe
ra-
tura
de
fierb
ere,
cond
uctib
ilita
tea
elec
tric
ă, d
ensit
atea
) ale
uno
r sub
stan
țe (a
pă, z
ahăr
, sar
e de
buc
ătăr
ie, fi
er, c
upru
, alu
min
iu, g
rafit
etc
.),
axân
du-s
e pe
exp
erie
nța
prop
rie și
util
izând
div
erse
surs
e de
doc
umen
tare
(man
uale
, enc
iclo
pedi
i, co
mpe
ndii,
îndr
umar
e, su
rse
digi
tale
).P1
. Fiș
ă de
inve
stiga
re a
pro
prie
tățil
or fi
zice
ale
subs
tanț
elor
, com
plet
ată.
Prop
rietă
ți fiz
ice
Apă
Zahă
rSa
re d
e bu
cătă
rieFi
erCu
pru
Alum
iniu
Grafi
tCo
nclu
zii la
Exp
erie
nța
de la
bora
tor n
r. 1:
Star
ea d
e ag
rega
re
Culo
area
Miro
sul
Gust
ul
Solu
bilit
atea
în a
pă
Tem
pera
tura
de
topi
re
Tem
pera
tura
de
fierb
ere
Cond
uctib
ilita
tea
elec
tric
ă
Dens
itate
a
92
Realizarea sensuluiA2
. Ide
ntific
area
ase
măn
ărilo
r și d
eose
biril
or d
intr
e pr
oprie
tățil
e su
bsta
nțel
or; a
cțiu
nii u
nor s
ubst
anțe
asu
pra
omul
ui și
med
iulu
i. P2
. Fiș
ă de
com
para
re a
pro
prie
tățil
or su
bsta
nțel
or.
Com
pară
pro
prie
tățil
e fiz
ice
(sta
rea
de a
greg
are,
cul
oare
a, m
irosu
l, so
lubi
litat
ea în
apă
) ale
subs
tanț
elor
. Com
plet
ează
dia
gram
a Ve
nn
cu p
ropr
ietă
ți sp
ecifi
ce (d
eose
biri)
și p
ropr
ietă
ți co
mun
e (a
sem
ănăr
i) al
e su
bsta
nțel
or.
Zahă
r1. 2.
Prop
rietă
ți co
mun
e1. 2.
Sare
1. 2.
Reflecție
A3. J
ocul
: Înv
ață
de la
subs
tanț
e...
Scop
ul: D
escr
iere
a pr
oprie
tățil
or s
ubst
anțe
lor.
Obi
ectiv
ul: S
ă de
term
ine
prop
rietă
țile
subs
tanț
ei d
ate.
Par
ticip
anții
: toț
i ele
vii –
5
grup
e.Re
gulil
e jo
culu
i: 1.
Cât
e un
ele
v/el
evă
din
fieca
re g
rup
extr
age
din
cutie
o fi
șă p
e ca
re e
not
ată
denu
mire
a un
ei su
bsta
nțe.
2.
Ele
vii t
rebu
ie să
des
crie
pro
prie
tățil
e su
bsta
nței
indi
cate
, con
tinuâ
nd m
esaj
ul: Î
nvaț
ă de
la su
bsta
nța.
..Ev
alua
rea
jocu
lui:
eval
uare
reci
proc
ă
În
ving
ător
ul: C
el, c
e va
pro
pune
cel
mai
orig
inal
mes
aj: Î
nvaț
ă de
la su
bsta
nța.
..M
ater
iale
did
actic
e: ta
bla,
fișe
Tim
pul:
5 m
inut
e
P
4. Jo
c di
dacti
c re
aliza
t.
Extindere
A4. P
ropu
neți
cât m
ai m
ulte
mod
uri d
e uti
lizar
e a
unei
subs
tanț
e, p
orni
nd d
e la
pro
prie
tățil
e ac
este
ia.
De e
xem
plu,
în c
e do
men
iu se
poa
te u
tiliza
alu
min
iul?
Ce
prop
rieta
te st
ă la
baz
a ac
este
i util
izări?
Răsp
uns:
Alu
min
iul s
e uti
lizea
ză p
entr
u pr
oduc
erea
mon
edel
or, d
eoar
ece
are
dens
itate
mic
ă, e
ste
ușor
.P4
. Exe
rciți
u re
zolv
at.
Lecț
ia 6
. Fen
omen
e fiz
ice
şi c
him
ice.
Rea
cțiil
e ch
imic
e şi
influ
ența
lor a
supr
a m
ediu
lui ş
i cal
ității
vie
ții. S
emne
le re
acții
lor c
him
ice.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ă:CS
1.-1
.1. O
pera
rea,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are,
cu
noțiu
nile
ce
se re
feră
la: f
enom
ene
fizic
e, fe
nom
ene
chim
ice,
reac
ții c
him
ice.
CS2.
-1.3
. Com
para
rea
feno
men
elor
fizic
e și
chim
ice
conf
orm
dife
ritor
crit
erii.
CS3.
-1.4
. Ide
ntific
area
feno
men
elor
chi
mic
e di
n m
ediu
în b
aza
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice.
CS4.
-CS5
.-1.6
. Inv
estig
area
exp
erim
enta
lă a
feno
men
elor
fizic
e și
chim
ice,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e.
93
EvocareA1
. Ide
ntific
ați a
sem
ănăr
ile ș
i deo
sebi
rile
dint
re fe
nom
enel
e fiz
ice
(topi
rea
și so
lidifi
care
a, e
vapo
rare
a și
cond
ensa
rea,
dizo
lvar
ea ș
i cr
ista
lizar
ea) ș
i chi
mic
e (a
rder
ea, d
esco
mpu
nere
a).
P1. F
ișă
de c
ompa
rare
a fe
nom
enel
or c
ompl
etat
ă.To
pire
aAs
emăn
ări
Solid
ifica
rea
Evap
orar
eaAs
emăn
ări
Cond
ensa
rea
Dizo
lvar
eaAs
emăn
ări
Cris
taliz
area
Realizarea sensului
A2. E
xper
ienț
a de
labo
rato
r nr.
2. Id
entifi
care
a se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e.
P2. E
xper
ienț
ă re
aliza
tă, fi
șa e
xper
ienț
ei d
e la
bora
tor,
com
plet
ată.
Ust
ensi
le: E
prub
ete,
term
omet
ru d
igita
l (op
ționa
l).
Reac
tive
(con
cent
rații
le su
nt in
dica
te p
entr
u pr
ofes
ori):
H2SO
4 (5
M),
Na 2CO
3 (0
,5M
), Cu
SO4 (0
,25M
), N
aOH
(0,5
M),
FeCl
3 (0
,1M
), N
H 4SCN
(0
,3M
), N
a 2S (0
,1M
) etc
. Pro
feso
rul p
oate
să m
odifi
ce li
sta
reac
tivel
or, ț
inân
d co
nt d
e ac
cesib
ilita
tea
și to
xici
tate
a lo
r.
Fişa
Exp
erie
nței
de
labo
rato
r nr.
2.
Iden
tifica
rea
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice:
sch
imba
rea
culo
rii/m
irosu
lui,
dega
jare
a lu
min
ii/că
ldur
ii/ga
zulu
i, fo
rmar
ea/d
izolv
area
pre
ci-
pita
tulu
i.N
r. ex
p.M
ersu
l luc
rării
:Ef
ectu
l obs
erva
t:Co
nclu
zie:
1.În
tr-o
epr
ubet
ă ad
augă
1 m
l de
solu
ție d
e Cu
SO4 și
, cu
aten
ție, a
cela
și vo
lum
(1 m
l) de
solu
ție d
e N
aOH
(sau
KO
H).
Se fo
rmea
ză u
n pr
ecip
itat
de c
uloa
re _
____
____
___
____
____
pre
cipi
tatu
lui
____
_ un
sem
n al
___
____
2.La
pre
cipi
tatu
l obț
inut
în p
.1 a
dăug
ă 1
ml s
oluț
ie d
e H 2SO
4.__
____
____
_ se
dizo
lvă
____
_ pr
ecip
itatu
lui _
____
un
sem
n al
____
____
3.În
tr-o
epr
ubet
ă ad
augă
1 m
l de
solu
ție d
e Fe
Cl3 și
, cu
aten
ție,
acel
ași v
olum
(1 m
l) de
solu
ție d
e N
H 4SCN
.So
luția
se c
olor
ează
în
____
____
____
__Sc
him
bare
a __
____
__ e
ste
____
____
____
_
4.În
tr-o
epr
ubet
ă ad
augă
1 m
l de
solu
ție d
e Fe
Cl3 și
, cu
aten
ție,
acel
ași v
olum
(1 m
l) de
solu
ție d
e N
aOH
(sau
KO
H)Se
form
ează
un
prec
ipita
t de
cul
oare
___
____
___
____
____
_ pr
ecip
itatu
lui
____
_ un
sem
n al
___
____
.
5.La
pre
cipi
tatu
l obț
inut
în p
.4 a
dăug
ă 1
ml s
oluț
ie d
e H 2SO
4.__
____
____
_ se
dizo
lvă
____
___
prec
ipita
tulu
i __
__ u
n se
mn
al _
____
___
94
6.În
tr-o
epr
ubet
ă ad
ăugă
1 m
l de
solu
ție d
e N
a 2S și,
cu
aten
ție,
acel
ași v
olum
(1 m
l) de
solu
ție d
e H 2SO
4. Miro
s cu
aten
ție
conț
inut
ul e
prub
etei
.
Se d
egaj
ă __
____
__cu
mi-
ros d
e __
__ _
____
____
.Ap
ariți
a __
____
__es
te__
____
____
____
____
7.În
tr-o
epr
ubet
ă ad
ăugă
1 m
l de
solu
ție d
e N
a 2CO3 și
, cu
aten
ție, a
cela
și vo
lum
(1 m
l) de
solu
ție d
e H 2SO
4.Se
deg
ajă
____
____
fără
__
____
___ș
i ___
____
.De
gaja
rea
____
____
___
este
___
____
____
____
.
Opț
iona
l, cu
aju
toru
l ter
mom
etru
lui p
oate
fi m
ăsur
ată
tem
-pe
ratu
ra in
ițial
ă și
final
ă a
conț
inut
ului
epr
ubet
elor
.
Tem
pera
tura
iniți
ală
în
epru
beta
Nr._
__ e
ste_
___
, tem
pera
tura
dup
ă ad
ău-
gare
a __
___
este
____
.
Dega
jare
a că
ldur
ii __
____
_ un
___
____
___
al re
acție
i __
____
____
____
_
Reflecție
A3. E
xem
plifi
cați
proc
ese/
reac
ții c
him
ice
obse
rvat
e în
acti
vita
tea
cotid
iană
con
form
unu
i sem
n al
reac
ției i
ndic
at/s
au m
ai m
ulte
.P3
. Fiș
ă de
inve
stiga
re a
sem
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice
com
plet
ată.
Sem
nul r
eacț
iei
Reac
ția c
him
ică
Dega
jare
a că
ldur
ii/lu
min
iiAr
dere
a lu
mân
ării
95
Anexa 6.PROBE DE EVALUARE INIŢIALĂ/SUMATIVĂ PENTRU CLASELE A VII-a-IX-a
6.1. Probă de evaluare inițială, clasa a VII-a
Nr.item Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………… Total
18 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Îți place să pictezi? Poți să desenezi chiar și pe cadă, utilizând o vopsea, care se curăță foarte ușor cu un șervețel de hârtie. Ai nevoie de numai 5 minute și de 3 ingrediente: o jumătate de pahar de amidon; 1 pahar de gel de duș; 1-2 picături de colorant alimentar, la alegere. Amidonul se amestecă cu gelul de duș până devine de consistența smântânii, apoi se adaugă colorantul alimen-tar. Vopseaua este gata, poți desena! Vopseaua se usucă rapid; când vei dori să o elimini, ea nu va lăsa pete. După realizarea experimentului nu uita să faci curățenie la locul de muncă. Succes!
1. Selectează din text ingredientele folosite pentru prepararea vopselei: 3p.
2.
Propune 2 reguli de securitate în lucru cu vopseaua pregătită conform aces-tei rețete.1.2.
2p.
3.Care este starea de agregare a ingredientelor folosite?Amidonul: ..................................................Gelul de duș: ..............................................
2p.
4.
Care este unitatea de măsură a timpului și valoarea timpului folosit pentru pregătirea vopselei?Unitatea de măsură a timpului este ................................................., Valoarea timpului pentru pregătirea vopselei .................................. Transformă timpul propus în text în secunde ...................= ........... sec.
3p.
5.Cartoful este o plantă din care se extrage amidonul, utilizat la fabricarea pro-duselor de patiserie. Din 100 kg cartofi se obțin 15 kg de amidon. Ce masă de cartofi este necesară pentru a obține 30 kg de amidon?
4p.
6.
Alcătuiește și scrie un eseu din 4 propoziții pentru a face publicitate vopsele-lor descrise în condiții:
4p.
96
6.2. Probă de evaluare sumativă nr. 1, clasa a VII-a
Nr.item
Unitatea de învățare nr. 1: Substanțele şi fenomenele chimice în viața noastrăNumele, prenumele elevului/elevei …………………………………………..
Total 25 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! • Petele de rugină se pot elimina cu soluție de acid citric sau cu suc de lămâie. • Laptele conține peste 100 de substanțe nutritive necesare organismului
uman (5 feluri de proteine, 20 aminoacizi, 10 acizi grași, 4 tipuri de gluci-de, 45 de substanțe minerale, 25 de vitamine, enzime, hormoni etc. Unele substanțe conținute în lapte se sedimentează cu suc de lămâie.
• La arderea frunzelor de tutun se degajă, aproximativ, 4.700 de substanțe, dintre care aproximativ 60 sunt cancerigene (provoacă cancerul).
• Plantele udate cu apă clorurată, se îmbolnăvesc de cloroză, ca rezultat are loc îngălbenirea, apoi înălbirea frunzelor. Pentru declorizare, apa se lasă pentru câteva ore într-un recipient cu gura mai largă.
1. Selectează din text și scrie denumirea a 4 corpuri: 4p.
2. Selectează din text și scrie denumirile a 4 substanțe: 4p.
3. Finalizează frazele:• 2 proprietăți fizice ale ruginii: ...................• 2 proprietăți fizice ale sucului de lămâie:.....................• 2 proprietăți fizice ale apei:..............................
6p.
4. Selectează din textul propus și scrie în spațiul rezervat o proprietate fiziologică:1p.
5. Identifică în textul propus 3 fenomene chimice și indică semnele lor:Fenomenul 1. 2. 3.Semnul
6p.
6. Folosind informația din text, propune un argument, care ar ajuta unui fumă-tor să se debaraseze de acest viciu. 2p.
7. Ce sfat ai da unui botanist, pentru a evita îmbolnăvirea plantelor de cloroză?2p.
6.3. Probă de evaluare sumativă nr. 2, clasa a VII-a
Nr.item
Unitatea de învățare nr. 2: Sistemul Periodic al elementelor chimice şi struc-tura atomului. Numele, prenumele elevului/elevei ……………………………………….
Total 44 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Sfecla roșie este una dintre cele mai benefice legume pentru organism și este considerată protectoarea ficatului. Acest aliment reprezintă o sursă ex-celentă de vitamina B, mangan și potasiu, fibre, vitamina C, magneziu, fier, cupru și fosfor.
97
Sucul de sfeclă – unul dintre alimentele cele mai bogate ca sursă de nitrați (compuși ai azotului) naturali. Nitrații sunt componente care îmbunătățesc circulația sangvină în corp – inclusiv la nivelul creierului, inimii și mușchilor. Acești compuși facilitează dilatarea vaselor sangvine, permițând oxigenului să circule într-o cantitate mai mare, mai eficient.
1. Selectează din text denumirile tuturor elementelor chimice întâlnite și indi-că simbolurile lor chimice: 8 p.
2. Selectează, din exercițiul 1, 2 elemente chimice din subgrupele principale și notează simbolurile lor: 2 p.
3. Selectează, din exercițiul 1, 2 elemente nemetalice și notează simbolurile lor: 2 p.
4. Selectează, din exercițiul 1, un element situat in grupa a V-a și notează sim-bolul lui: 1 p.
5. Selectează, din exercițiul 1, un element situat în perioada a II-a și notează simbolul lui: 1 p.
6.
Utilizând Sistemul Periodic, caracterizează elementele chimice Fosfor și Po-tasiu, conform algoritmului propus. 30 p.
1. Simbolul elementului 2 p.
2. Numărul atomic, Z 2 p.
3. Masa atomică relativă 2 p.
4. Grupa, subgrupa 2 p.
5. Perioada 2 p.
6. Sarcina nucleului 2 p.
7. Numărul de protoni în nucleu 2 p.
8. Numărul de neutroni în nucleu 2 p.
9. Numărul total de electroni 2 p.
10. Numărul de straturi electronice 2 p.
11. Repartizarea electronilor pe straturi electronice 2 p.
12. Schema structurii atomului 4 p.
13. Tipul elementului (metalic sau nemetalic) 2 p.
14. Valențele posibile 2 p.
98
6.4. Probă de evaluare sumativă nr. 3, clasa a VII-a
Nr.item.
Unitatea de învățare nr. 3: Compoziția substanței şi legătura chimică.Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………………
Total 27 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! „În perioada 29 ianuarie-05 februarie 2015, Centrul Monitoring al Calității Aerului Atmosferic și Radioactivității Mediului a determinat calitatea aeru-lui atmosferic în rezultatul analizei a 604 probe de aer de la 6 posturi stați-onare de observații din mun. Chișinău după următorii poluanți: SO2 – oxid de sulf (IV), CO – oxid de carbon (II), NO2 – oxid de azot (IV), NO – oxid de azot (II). În sectorul Botanica s-au înregistrat 7 cazuri de depășire a con-centrațiilor maxime momentane, atestându-se pentru oxidul de azot (IV). În aceeași perioadă de timp, la postul automat din s. Mateuți, r-nul Rezina, s-au determinat concentrațiile pentru următorii indici: CO – oxid de carbon (II), O3 – ozon. Depășiri ale concentrațiilor medii diurne s-au atestat pentru ozon.” (Sursă: http://www.meteo.md)
1. Selectează din text 4 formule de substanțe poluante și descrie-le în urmă-torul tabel:
Nr. Formula Denumirea Tipul substanței: simplă sau compusă
Tipul legăturii chimi-ce între atomi
1.2.3.4.
12 p.
2. Selectează din text formulele chimice a 2 substanțe compuse și calculează masele lor moleculare relative: 1. Mr ( ) =
2. Mr ( ) =
6 p.
3. Alcătuiește, în baza valenței, formulele chimice ale următoarelor substanțe, ce, de asemenea, fac parte din poluanții aerului.
C O N H Fe O C H Pb O 5p.
4. Se dau perechile de substanțe: a) NO2 și NO; b) CO2 și CO; c) O2 și O3. Alege din ele o pereche de substanțe și compară-le, indicând 2 asemănări și 2 deosebiri dintre ele. Perechea: …………………
Nr. Asemănări Deosebiri1.2.
4p.
IIIV IVIII III
99
6.5. Probă de evaluare sumativă nr. 4, clasa a VII-a
Nr. Unitatea de învățare nr. 4: Substanțe pure şi amestecuri în viața cotidiană.Numele, prenumele elevului/elevei ……………………………………………
Total 25 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Pe Pământ, apa există în multe tipuri: apă sărată – în oceane și mări; apă dulce – în ghețari, aisberguri, zăpadă, ape curgătoare, ploi, ape subterane. În atmo-sferă, apa se găsește sub formă gazoasă, alcătuind norii, sau difuzată în aer, de-terminând umiditatea acestuia. Pentru ca apa să fie potabilă, ea este purificată. Dacă observi că apa din robinet este tulbure, filtreaz-o. În calitate de filtru, poți folosi filtre de cafea, prosoape de hârtie, tifon, pe care să le introduci într-o pâl-nie. Apa filtrată trebuie fiartă, apoi răcită și pusă în recipiente de sticlă.
1.
Utilizând informația din text, completează celulele libere ale tabelului.
Tipul de apă naturală Tipul de amestec Componentele posibile ale amestecului
Apa din râu apă și ……………….
omogen apă și ……………….
neomogen apă și ……………….
6 p.
2. Numește metoda de purificare a apei, descrisă în text: 1 p.
3.
Selectează și subliniază răspunsul corect:1. Aerul este o substanță pură/un amestec de substanțe.2. Amestecul de apă și ulei este omogen/eterogen.3. Amestecul de alcool și apă este omogen/eterogen.4. Iaurtul cu fructe este un amestec omogen/eterogen.5. Apa din robinet este o substanță pură/un amestec de substanțe.
5 p.
4.
Indică un exemplu de amestec format din: a) gaz și lichid; b) substanță solidă și substanță lichidă; c) 2 lichide.
3 p.
5.
Selectează amestecurile (încercuiește litera) ce pot fi separate prin filtrare: a) amestec de nisip și lut; b) amestec de alcool și pilitură de cupru; c) amestec de apă și benzină; d) amestec de apă și bucățele de masă plastică? Numește substanțele ce vor rămâne pe filtru.
4 p.
6.
Cum crezi, care din metode: filtrarea sau sedimentarea permite separarea mai eficientă a amestecului eterogen de substanță lichidă și substanță solidă? Ex-plică alegerea făcută (1-2 propoziții):
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
3 p.
100
7.
Propune metode de separare a amestecului de:a) apă și alcool; b) nisip și pilitură de fier?Care deosebiri ale proprietăților substanțelor oferă posibilitatea de a utiliza metoda aleasă?
Amestecul Metode de separe Deosebiri în proprietățile substanțelor
apă și alcool
nisip și pilitură de fier
4 p.
6.6. Probă de evaluare inițială, clasa a VIII-a
Nr.item
Numele, prenumele elevului/elevei ………………………………………. Total 36 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Legenda spune că Prometeu a furat focul din Olimpul zeilor și l-a dăruit oa-menilor. Ori focul a fost descoperit de oameni? Din cele mai vechi timpuri, focul e folosit pentru prepararea hranei, încălzirea locuințelor, topirea mine-reurilor, modelarea vaselor din argilă și obținerea ceramicii prin ardere etc. În orice proces de ardere se consumă oxigen (O2), care se conține în aer. La ar-dere, temperatura flăcării poate atinge diferite valori: chibritul – 600 – 700oC; lemnul – 850 - 1400oC; hârtia – 510oC; etanolul (C2H5OH) – 900oC; hidrogenul (H2) –2400 - 3080oC; metanul (CH4) – 2210 - 3030oC. Focul nu este un obiect de joacă. Trebuie să utilizăm corect chibriturile pentru a aprinde, de exemplu, lumânarea sau aragazul și să nu lăsăm focul fără supraveghere.
1.Selectează din text și scrie în spațiul rezervat câte 2 exemple de fenomene:a) fizice ..........................................................................................................b) chimice ......................................................................................................
4 p.
2.Enumeră 4 semne de reacție, care se pot observa la arderea unui chibrit:
.......................................................................................................................4 p.
3.
Imaginează-ți că, în timpul unei excursii în pădure, trebuie să aprinzi un rug.
De ce nu trebuie să lăsăm focul fără supraveghere? .......................................
Cum se poate stinge un rug în lipsa apei? .......................................................
2 p.
4. Argumentează printr-o propoziție, de ce arderea frunzelor uscate dăunează mediului? 1 p.
5.Alege din text formula unei substanțe simple și determină masa ei molecula-ră relativă. Mr (…….) =………………............................................................... Indică tipul legăturii chimice în această substanță.
2 p.
101
6.
În gămălia unui chibrit se conține fosfor roșu, iar la arderea lui se formează o substanță de culoare albă – oxidul de fosfor (V). Utilizând Sistemul Periodic, caracterizează elementul chimic Fosfor și com-pletează tabelul:1. Simbolul elementului 2. Numărul atomic, Z3. Perioada 4. Grupa, subgrupa5. Numărul de protoni în nucleu 6. Numărul total de electroni7. Numărul de straturi electronice 8. Schema structurii atomului de
fosfor9. Masa atomică relativă 10. Numărul de neutroni în nucleu11. Metal sau nemetal 12. Alcătuiește formula oxidului de
fosfor (V) în baza valenței: V P O13. Masa moleculară relativă Mr a oxidului de fosfor (V)14. Tipul legăturii chimice în oxidul de fosfor (V)15. Alcătuiește 2 întrebări cauzale despre elementul chimic Fosfor și răs-punde la ele.
16. Identifică o asemănare și o deosebire între substanțele: fosfor și oxid de fosfor(V).
21 p.1/11/11/11/21/11/11142
7.Argumentează, prin 2 exemple, rolul Chimiei în viața ta.1.2.
2 p.
6.7. Probă de evaluare sumativă nr. 1, clasa a VIII-a
Nr. Unitatea de învățare nr. 1: Substanța – o componentă chimică a materiei.Numele, prenumele elevului/elevei …………………………………………….
Total 26 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Știați că? Din secolul al XVI-lea, tomatele au devenit o parte a gastronomiei țărilor bazinului Mediteranean. Ele sunt folosite în alimentație ca un fruct brut și gătit. Fructul conține multe substanțe anorganice, necesare orga-nismului uman. Sucul de roșii conține ionii H+, K+, Ca2+, Mg2+. Nemetalele fosfor, sulf se află sub forma ionilor oxigenați: sulfați (SO4
2-), fosfați (PO43-).
Conținutul ionilor de nitrați (NO3-) și nitriți (NO2
-) în planta sănătoasă sunt în cantități foarte mici. Sucul de tomate conține cantități mici de ioni de fluo-rură (F-) și ioni de iodură (I-). Fierul se află sub forma oxizilor cu valențele II și III. Ionii de cupru se acumulează în urma tratamentelor cu preparate de protecție sub formă de hidroxid (Cu(OH)2).
1. Alcătuiește formulele oxidului de fier (II) și oxidului de fier (III): Fe O Fe O 2 p.
2.Alcătuiește formulele substanțelor posibile, utilizând ionii prezenți în tomate.
4 p.1. 2. 3. 4.
II III
102
3.Determină valența elementelor în compușii de mai jos. Indică clasa, la care aparțin acești compuși: 8 p.
P2O5 HI Cu(OH)2 MgF2
4. Pentru oarecare 2 compuși din punctul 3 calculează masa molară:1.2.
2 p.
5.
Calculează ce masă de nitrat de potasiu este necesar să fie cântărită, pentru a lua o probă ce conține 0,5 mol KNO3.
4 p.
Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.
Calculează cantitatea de substanță ce se conține în 124 g MgF2. 4 p.
Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
7.
Argumentează de ce este necesar să spălăm bine fructele de tomate înainte de consum.
2 p.
6.8. Probă de evaluare sumativă nr. 2, clasa a VIII-a
Nr.item.
Unitatea de învățare nr.2: Reacții chimiceNumele, prenumele elevului/elevei ..............................................................
Total 33 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Fosfatul de calciu Ca3(PO4)2 este principala formă de calciu prezentă în lap-tele de vacă, în oase și în smalțul dinților. În industrie el este folosit prioritar în calitate de aditiv alimentar, polizator al pastelor de dinți, de asemenea la producerea îngrășămintelor minerale. El poate fi obținut prin diferite meto-de, în funcție de materia primă.
1.
Stabilește coeficienții în ecuațiile propuse. Indică tipul reacțiilor:a) CaO + P2O5 → Ca3(PO4)2 , reacție de b) Ca + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2 , reacție dec) Ca(OH)2 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O , reacție de d) CaCO3 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O + CO2 , reacție de
12 p.
103
2.
Caracterizează substanțele inițiale din ecuațiile p. 1 conform algoritmului: formula chimică – clasa de compuși:
6 p.
3.Calculează suma coeficienților stoechiometrici pentru produșii finali din ecuația reacției din punctul 1d. 1 p.
4.
Carbonatul de calciu CaCO3, utilizat la reacția 1d, poate fi obținut la descom-punerea hidrogenocarbonatului de calciu Ca(HCO3)2. În rezultatul reacției se obține carbonat de calciu, apă și oxid de carbon (IV) CO2. Alcătuiește ecuația reacției pentru procesul descris și calculează masa molară a carbonatului de calciu. 4 p.
5.
Calculează masa fosfatului de calciu cu cantitatea de substanță 0,1 mol.
5 p.
Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.
Determinați cantitatea de substanță de hidroxid de calciu Ca(OH)2 necesară obținerii 0,1 mol de fosfat de calciu, conform reacției:Ca(OH)2 + H3PO4 → Ca3(PO4)2 + H2O (stabilește coeficienții)
5 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.9. Probă de evaluare sumativă nr. 3, clasa a VIII-a
Nr.item.
Unitatea de învățare nr. 3: Oxigenul. Hidrogenul.Numele, prenumele elevului/elevei ..................................................
Total 36 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile 1.1-1.4 Succes! Pentru dezinfectarea rănilor în condiții casnice este utilizată soluția apoasă de 3% de peroxid de hidrogen. Atunci când intră în contact cu ionii de fier din compoziția hemoglobinei, peroxidul de hidrogen se descompune cu de-gajarea oxigenului atomar, care posedă proprietăți antiseptice. Atomii de oxigen se pot combina, formând molecule de substanță simplă oxigen. De aceea, la prelucrarea rănilor se observă degajarea bulelor de gaz.
104
1.1.
Enumeră câte 3 caracteristici pentru oxigen, ca element chimic și substanță simplă:
Element chimic Substanță simplă6 p.
1.2.
Alcătuiește ecuația reacției de obținere a oxigenului prin descompunerea din peroxidul de hidrogen:
Explică, cum putem demonstra, că gazul degajat este oxigen.3 p.
1.3.Argumentează de ce pentru conservarea mai îndelungată a apei oxigenate se recomandă păstrarea ei în frigider: la rece și întuneric. 2 p.
1.4.
Alege și încercuiește formulele substanțelor din șirul propus ce vor interacționa cu oxigenul: a) Ca. b) H2. c) Al. d) Au. e) P.Alcătuiește ecuațiile reacțiilor posibile. Numește produșii de reacție. 12 p.
2.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile 2.1-2.2.Nu există șofer pe care să nu-l afecteze creșterea prețului la carburanți. Aceasta este o regulă, dar există și excepții. Un șofer din capitală toarnă în rezervorul mașinii sale ... apă. Secretul este un generator, care descompu-ne apa în substanțe simple și le separă, iar apoi are loc reacția de ardere. Șoferul susține că, datorită acestei instalații, face economii serioase.
2.1. Alcătuiește ecuațiile reacțiilor ce stau la baza acestor procese: a) b) la ardere: 4 p.
2.2.
Asociază domeniul de utilizare a hidrogenului cu proprietățile lui fizice sau ecuația reacției ce descrie proprietatea chimică:a) Hidrogenul este ___________________ ca aerul, de aceea este folo-sit la umplerea aerostatelor.b) Hidrogenul este folosit la obținerea metalelor din oxizii lor; alcătuiește ecuația reacției de obținere a cuprului din oxidul de cupru (II). ____________________________c) Hidrogenul este un combustibil ecologic pur, deoarece ____________________________.
4 p.
3.
Calculează masa hidrogenului, ce se obține la interacțiunea magneziului cu acidul clorhidric (HCl) cu cantitatea de substanță 0,4 mol .
5 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
105
6.10. Probă de evaluare sumativă nr. 4, clasa a VIII-a
Nr.item
Unitatea de învățare nr. 4: Clasele de compuşi anorganici.Numele, prenumele elevului/elevei ..............................................
Total 42 p.
Pentru utilizarea inofensivă a substanțelor anorganice este necesar să cunoaștem clasa de compuși din care fac parte și proprietățile pe care se bazează domeniile lor de aplicare.
1. Completează enunțurile propuse:a) Oxizii sunt substanțe compuse, formate din ................................................; b) Acizii se clasifică în .........................................................................................; c) Bazele solubile reacționează cu oxizii .............. , formând ..........................
4 p.
2. Alcătuiește formulele următoarelor substanțe: a) oxid de potasiu .................... b) hidroxid de cupru (II) ...................................c) acid sulfuric ........................ d) carbonat de calciu ....................................... 4 p.
3. Numește substanțele: a) Na2O ............................................... b) Fe(OH)2 .........................................; c) CaSO4 .............................................. d) H3PO4 .............................................
4 p.
4. Sulfatul de bariu face parte din categoria medicamentelor cunoscute ca substanțe de contrast pentru investigarea radiologică a tractului digestiv.Alcătuiește șirul genetic al bariului conform schemei:metal → oxid bazic → bază → sare (sulfat de bariu)
și alcătuiește ecuațiile reacțiilor ce corespund acestui șir.
8 p.
5. Hidroxidul de sodiu, cunoscut și ca sodă caustică, este utilizat pe larg în spe-cial în calitate de bază tare la fabricarea celulozei și hârtiei, a produselor textile, a apei potabile, a săpunurilor și a detergenților. Caracterizează proprietățile chimice ale hidroxidului de sodiu: scrie ecuațiile reacțiilor în conformitate cu schemele propuse, utilizând, în calitate de reagenți, substanțele din șirul:HCl, H2SO4, SO2, CuCl2, ZnSO4, P2O5.NaOH + acid oxigenat
NaOH + oxid acid
NaOH + sare
NaOH + acid neoxigenat
8 p.
6. Completează ecuațiile reacțiilor chimice și stabilește coeficienții:a) Fe2O3 + ......... → Fe2(SO4)3 + ......... b) HCl + Al(OH)3 → ......... + .........c) ......... + KOH → Cu(OH)2 + ......... d) Na + ......... NaOH + .........
8p
106
7. Calculează masa clorurii de sodiu obținute la interacțiunea hidroxidului de sodiu cu masa de 8 g cu acid clorhidric.
6pSe dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.11. Probă de evaluare sumativă nr. 5, clasa a VIII-a
Nr.item
Unitatea de învățare nr. 5: Apa şi soluțiile.Numele, prenumele elevului/elevei .............................................
Total 47 p.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Apă! N-ai nici gust, nici miros, nici culoare, nici aromă, nu poți fi definită, te gustăm fără să te cunoaștem. Tu nu numai că ești necesară vieții: tu ești însăși viața. Ești cea mai valoroasă bogăție din lume și ești cea mai gingașă. Tu, atât de pură în adâncul pământului.” Antoine de Saint-Exupéry
1.Selectează din text și scrie, în spațiul rezervat, proprietățile fizice ale apei:
3 p.
2. Enumeră alte 2 proprietăți fizice ale apei, care nu sunt indicate în text: 2 p.
3.
Completează propozițiile:a) Legătura chimică în molecula de apă este....................................... b) Gheața plutește pe suprafața apei, deoarece........................................c) Una din sursele de apă dulce este........................................d) Masa a 2 moli de apă este.....................................................e) Amestecul din ulei și apă se separă prin.................................., iar ameste-cul din nisip și apă prin ...............................................
6 p.
4.
Alcătuiește ecuațiile reacțiilor posibile de interacțiune a apei cu următoare-le substanțe. Numește produșii obținuți.a) Na2O b) Ca c) S d) Cu e) FeO f) Fe g) SO3
12 p.
5.
Alege substanțele (încercuiește litera) care, la amestecare cu apa, vor forma soluții:a) zahăr b) ulei c) sare de bucătărie d) nisip e) făină 5 p.
6.
Calculează partea de masă a substanței dizolvate în soluția obținută la dizol-varea a 6 g sare în 194 ml de apă.
4 p. Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
107
7.
Hidrogenul este considerat combustibilul viitorului. Unele automobile au instalații care permit descompunerea apei. Calculează masa apei la a cărei descompunere se formează 100 g de hidrogen.
9 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
8. Indică 2 domenii de utilizare a soluțiilor: 2 p.
9. Enumeră 2 reguli de îngrijire a fântânilor: 2 p.
10. Propune 2 soluții de economisire a apei în condiții casnice, aplicate de tine. 2 p.
6.12. Probă de evaluare inițială la Chimie în clasa a IX-a
Nr.item Numele, prenumele elevului/elevei ........................................
Total 51 p.
Realizează următoarele sarcini. Succes!
1.
Caracterizează elementul Sulf, conform algoritmului propus.1. Simbolul elementului 2. Numărul atomic, Z3. Masa atomică relativă 4. Perioada5. Grupa, subgrupa 6. Sarcina nucleului7. Numărul de protoni în nucleu 8. Numărul de neutroni în nucleu9. Numărul total de electroni 10. Numărul de straturi electronice11. Schema structurii atomului 12. Tipul elementului (metalic/nemetalic).13. Valențele posibile
14 p.1/11/11/11/11/12/11
2.
Folosind simbolurile elementelor chimice: oxigen, hidrogen, sulf, sodiu, cal-ciu, fosfor alcătuiește formulele a:a) 4 oxizi. b) 2 acizi. c) 2 baze. d) 2 săruri. 10 p.
3.Numește substanțele din punctul 2.
10 p.
4. Sulfatul de cupru este utilizat de către agricultori în calitate de fungicid pen-tru protecția plantelor. Alcătuiește ecuațiile reacțiilor de obținere a sulfatu-lui de cupru, pornind de la: a) CuO + ......... → b) Cu(OH)2 + ......... → c) CuCO3 + ...........→
6 p.
108
5.
Calculează ce masă de sulfat de cupru se va forma la interacțiunea a 9,8 g hidroxid de cupru cu acidul sulfuric.
7 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.
Serul fiziologic (soluția apoasă de clorură de sodiu de 0,9%) este recomandat pentru micșorarea tensiunii arteriale, în caz de deshidratări, intoxicații etc., precum și ca solvent pentru diferite antibiotice. Calculați masa sării de bucă-tărie necesară pentru a obține 500 g soluție fiziologică.
4 p.Se dă: De aflat: Rezolvare:
Răspuns:
6.13. Probă de evaluare sumativă la Chimie nr. 1, clasa a IX -a
Nr.item.
Unitatea de învățare: Legea Periodicității şi Sistemul PeriodicNumele, prenumele elevului/elevei ..........................................................
Total 36 р.
Citește cu atenție textul și efectuează sarcinile ce urmează. Succes! Știai că? În anul 1869, Dmitrii Mendeleev a publicat primul Sistem Periodic. Pen-tru a marca înființarea acestui instrument de chimie, UNESCO a declarat 2019 Anul Internațional al Sistemului Periodic al Elementelor. Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Sistemul Periodic al elementelor este un instrument unic pentru știință, care permite chimiștilor să studieze aspectul exterior și proprietățile materiei de pe Pământ și din Uni-vers”. Potrivit ONU, în Anul Internațional al Sistemului Periodic al Elementelor se propune să se atragă atenția asupra modului în care Chimia promovează dez-voltarea durabilă și oferă soluții la provocările globale din domeniile energiei, educației, agriculturii și sănătății. http://www.rador.ro/2019/01/01/2019
1.Enumeră criteriul, folosit de Mendeleev, la aranjarea elementelor în Sistemul Periodic? 2 р.
2. Formulează enunțul actual al Legii Periodicității. 2 р.
3.
Completează spațiile libere: În perioada de la stânga la dreapta, proprietățile metalice ale elemente-lor......................, iar în grupa de sus în jos ....................... Cel mai puternic metal din perioada a II-a este ........... Procesul de cedare a electronilor se numește ..........................., iar particula care cedează electroni este .................. Calciul este un reducător mai....................................... decât ....................
7 р.
109
4.
Se propun elementele cu numărul de ordine: 1, 5, 7, 9, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 25, 26.Selectează, pentru fiecare caracteristică, un element chimic din șirul propus și scrie simbolul lui în spațiul rezervat:1. Are repartizarea electronilor pe nivele electronice: 2 8 3.2. Conține 6 electroni pe nivelul III.3. Manifestă în compuși valența superioară VII și cea inferioară I.4. Formează un oxid superior cu formula EO2.5. Formează un compus volatil cu hidrogenul cu for-mula EH3.6. Este situat în perioada a IV-a, grupa a VII-a, subgru-pa secundară.
6 р.
5. Aranjează elementele chimice în ordinea creșterii proprietăților nemetali-ce: sulf, fosfor, siliciu, clor: 4 р.
6.
Completează spațiile libere ale tabelului:Simbolul
elementuluiOxidul
superiorCaracterul Formula
hidroxidului superior
Masa molară a hidroxi-
duluiS
Ca
8 р.
7.
Soda cristalină (Na2CO3) este cunoscută din timpul Egiptului Antic, fiind fo-losită la prepararea mumiilor și, mai târziu, la fabricarea sticlei.Rezolvă problema: Calculează masa Na2CO3, care poate fi obținută la interacțiunea a 200 g NaOH cu oxid de carbon (IV).
7 р.Se dă:
De calculat: Rezolvare:
Răspuns:
110
Bibliografie
1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art. 401, intrat în vigoare 01.07.16.
3. CODUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 319-324.
4. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).5. Curriculumul „Educație pentru societate”, 2018.6. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,
IȘE, 2018.7. Instruirea centrată pe competențe. https://www.uvvg.ro/cdep/wp-content/
uploads/2012/06/instruire-competente-Arad1.pdf8. Instrumente inovatoare pentru dezvoltarea competențelor transversale pentru
tinerii din învățământul profesional și tehnic http://www.trait-erasmusplus. com/9. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
10. Metode interactive de predare, învățare, evaluare. https://www.academia. edu/26072054/
11. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Curriculum național. Disciplina Chimie. Clasele a VII-a-a IX-a. Chișinău, 2019.
12. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului național. Chișinău, Lyceum, 2017.
13. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.
14. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și ab-solvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_pro-mo-vare_transfer_2016.pdf.
15. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr. 193 din 26.02.2019.
16. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
111
17. Știți ce înseamnă aceste pictograme? – EU – Osha –Europa EU, https://osha.euro-pa. eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet
18. Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020. Hotărârea Guvernului nr. 920 din 7 noiembrie 2014.
19. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, publi-cat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
20. Achiri I., Bîrnaz N., Ciorbă C. [et al.]; coord. Guțu Vl. CURRICULUM DE BAZĂ. Sistem de competențe pentru învățământul general. Ministerul Educației, Culturii și Cer-cetării al Republicii Moldova. Chișinău: UNICEF Moldova, 2018.
21. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-logic. Chișinău: IȘE, 2017.
22. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraș-Postică V. ș. a. Formare de competențe prin stra-tegii didactice interactive. Chișinău: C. E. Pro Didactica, 2008.
23. Coropceanu E., Nedbaliuc R., Nedbaliuc B. Motivarea pentru instruire: Biologie și chimie. Chișinău: UST, 2011. 215 pag.
24. Coropceanu E., Rija A., Arsene I., Putină M. Dezvoltarea abilităților de autoformare la chimie în baza unor tehnologii informaționale. Studia universitatis moldaviae. Seria Științe ale educației. 2014. nr. 9 (79). P. 92-98. ISSN 1857-2103.
25. Cucoș C. Pedagogie. Iași: Polirom, 1998.26. Godoroja R., Coropceanu E. Tehnologii didactice inovative de formare la elevi a
competențelor specifice disciplinei chimie. Acta et commentatione. 2018. nr. 1. P. 15-22.27. Guțu Vl., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru
învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.28. Guțu Vl., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP USM,
2018.29. Guțu Vl. (coord.), Chicu V., Dandara O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe copil.
Chișinău: CEP USM, 2008.30. Kudrițcaia S., Velișco N., Mihailov Е., Litvinova Т., Rusu V. Caiete de lucrări practice
la chimie, ediția a II-a (clasele a 7-a - a 9-a). Chișinău: Editura „ARC”, 2011.31. Liliana C., Dulamă M. E., Ilovan O. R. (coord.). Învățarea eficientă. Actualitate, dez-
voltări și perspective. Studii, cercetări și sinteze. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2009.
32. Mereuță A., Coropceanu E. Instruire activă în baza experimentului chimic. Chișinău: Artpoligraf, 2012. 33 p.
112
33. Moise C., Văideanu G.(coord.). ,,Algoritmizarea”, în tehnologia procesului educațional, Pedagogie-Ghid pentru profesori, vol. 2, Iași: Editura Universității ,,Al.I. Cuza”, 1986, pag. 46.
34. Nedbaliuc R., Coropceanu E., Godoroja R., Nedbaliuc B. Proiectarea didactică. Bio-logie și chimie. Chișinău: UST, 2015, 264 p.
35. Velișco N., Mihailov E., Godoroja R. Standarde de eficiență a învățării chimiei.//Mi-nisterul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Standarde de eficiență a învățării, Chișinău: Lyceum, 2012. https://mecc.gov.md/sites/default/files/stan-darde_de_eficienta_a_invatarii.pdf
36. Велишко Н., Михайлов Е. Химия. Методический гид для гимназий с русским языком обучения. Кишинёв: Lуceum, 2011.
37. http://xn--webducation-dbb.com/the-software-crocodile-chemistry-605/.38. https://go.smarttech.com/ov9dbe6d9c_ru_web_product_lab.39. https://quizizz.com.
Top Related