Acțiuni educaționale de succes care promovează integrarea ...

Experiențe educaț ionale de success care promovează integrarea romilor în și prin educaț ie

ROM-UP! este finanţat de către Comisia Europeană pe o perioadă de un an, din aprilie 2012 până în martie 2013. Proiectul include opt partenerii europeni. Scopul principal al ROM-UP! este de a crea o Rețea Internațională Romani pentru a creşte gradul de conştientizare referitor la importanța experienţelor educaţionale de succes, care s-a dovedit stiintific că au fost eficace în promovarea integrării sociale a copiilor romi şi a tuturor elevilor, în general, în ceea ce priveşte urmărirea succesului educaţional. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Diseminarea de experienţe educaţionale de succes în promovarea educaţiei romilor; • Dezvoltarea de strategii pentru a efectua acţiuni de succes din ţările participante; • Implicarea romilor în selectarea de bune practici educative desfăşurate în comunităţile lor • Stabilirea reţelelor de coordonare între coordonatori, comunităţile de romi şi agenţi din învăţământ, cu scopul de a combate excluderea romilor de învăţământ. ROM-UP! va contribui la realizarea obiectivelor principale ale Cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până în 2020, oferind modalități educaționale explicite, detaliate şi concrete de succes care pot fi transferate şi puse în aplicare în diferite contexte europene. Acest lucru va implica o îmbunătăţire concretă a condiţiilor de viaţă a romilor, în special, unul din cele mai vulnerabile grupuri. ROM-UP! va oferi măsuri concrete de succes, cu scopul de a asigura accesul la o educaţie de calitate pentru toţi copiii romi, asigurând finalizarea şcolii primare, reducerea numărului de abandonuri şcolare timpurii şi promovarea accesului la învăţământul terţiar.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această

publicație reflectă exclusive opiniile autorului, Comisia Europeană

nu poate fi considerată responsabilă pentru folosirea informației

prezentate.

Coordonator: Asociația Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen Website: www.dromkotar.org Persoană de contact: Ana Contreras Fernandez Email: [email protected]

AMALIPE - Centrul pentru Dialog Interetnic și Toleranță

Website: www.amalipe.com

Persoană de contact:: Teodora Krumova

Email: [email protected]

Utilități pentru Protecție Socială și Solidaritate – Institutul Municipal de Formare din Volos Website: www.kekpa.org

Persoană de contact:: Nikolaos Antonakis


Centrul de Cercetare a Teoriilor și Practicilor pentru Depășirea

Inegalităților, Universitatea din Barcelona

Website: www.creaub.info

Persoană de contact:: Adriana Aubert


Guvernul Catalan, Departamentul de Ajutor Social și Familie Website: www20.gencat.cat/portal/ site/bsf/?newLang=en_GB Persoană de contact:: Violant Cervera Godia Email: [email protected] Romani CRISS, Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii Website: www.romanicriss.org Persoană de contact:: Simona Barbu Email: [email protected] Centrul Pavee Point Travellers Website: www.pavee.ie Persoană de contact:: Frances Keyes Email: [email protected] Biroul European pentru Informații despre Romi (ERIO) Website: www.erionet.eu Persoană de contact:: Marta Pinto Email: [email protected]

Site-ul proiectului: www.rom-up.eu

Organizații partenere:

http://www.dromkotar.org/

mailto:[email protected]

http://www.amalipe.com/


http://www.kekpa.org/


http://www.creaub.info/



http://www.romanicriss.org/


http://www.pavee.ie/


http://www.erionet.eu/


http://www.rom-up.eu/

RAPORT EUROPEAN

ACȚIUNI EDUCAȚIONALE DE SUCCES CARE

PROMOVEAZĂ INTEGRAREA ROMILOR PRIN ȘI ÎN

EDUCAȚIE

ROM-UP!

INCLUZIUNEA ROMILOR PRIN FOLOSIREA PRACTICILOR EDUCAȚIONALE

CALITATIVE ȘI DE SUCCES


Raport european I

Experiențele educaț ionale de succes care promovează integrarea

romilor în/și prin educaț ie

Organizaț ia coordonatoare:

• Asociaț ia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen (SPANIA)

Organizaț ii partenere:

• AMALIPE-Centrul pentru Toleranț ă și Dialog Interetnic (BULGARIA)

• KEKPA Diek-Utilită ț i pentru protecț ie socială și solidaritate - Institutul de Formare

Municipal din Volos (Grecia)

• Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea inegalită ț ilor de la

Universitatea din Barcelona (SPANIA)

• Generalitat de Catalunya, Departamentul de Asistenț ă Socială și Familie (SPANIA)

• Centrul Romilor pentru Intervenț ie Socială și Studii (ROMÂNIA)

• Centrul Pavee Point Travellers (IRLANDA)

• ERIO - Biroul de Informare al Romilor din Europa (BELGIA)

Numă rul proiectului: 357568 - LLP-1-2011-1-ES-KA1-KA1NWR

TITLUL PROIECTULUI: ROM-UP! Incluziunea romilor prin intermediul experiențelor

educaț ionale calitative și de success

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaț ie reflectă numai punctul de vedere al

autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru orice utilizare care poate fi fabricată din

informaț iile conț inute de acestea.

CUPRINS

RAPORT EUROPEAN I ............................................................................................................................ 1

CUPRINS ................................................................................................................................................... 4

POLITICILE ȘI ACȚIUNILE UE ÎN EDUCAȚIE DE INCLUZIUNE A ROMILORERROR! BOOKMARK

NOT DEFINED.

A. POLITICILE UE PRIVIND INTEGRAREA ROMILOR ÎN ÎNVĂ ȚĂMÂNT ..................................................................... 7

B. FONDURI PENTRU INCLUZIUNEA ROMILOR ÎN EDUCAȚIE ..............................................................................13

POLITICILE NAȚIONALE ....................................................................................................................... 15

SPANIA .......................................................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

POLITICILE NAȚIONALE ................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

POLITICILE REGIONALE ................................................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

SPAȚII DE DEZBATERE ȘI PARTICIPAREA ROMILOR ÎN POLITICILE CARE ÎI PRIVESC. .......... ERROR!

BOOKMARK NOT DEFINED.

BULGARIA ............................................................................................................................................... 29

CONTEXT ..........................................................................................................................................................................29

FACILITĂ ȚILE NAȚIONALE PRIVIND INTEGRAREA ROMILOR ÎN SISTEMUL EDUCAŢ IONAL ......31

CADRUL INSTITUȚIONAL ............................................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

CADRUL NORMATIV....................................................................................................................................................33

GRECIA .................................................................................................................................................... 41

POLITICILE NAȚIONALE ................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

POLICI REGIONALE PENTRU ROMI ..................................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

ROMÂNIA ............................................................................................................................................... 52


DATE GENERALE DESPRE ROMII DIN ROMÂNIA ............................................................................................52

INIȚIATIVE PRIVIND ÎMBUNĂ TĂ ȚIREA SITUAȚIEI ROMILOR LA NIVEL NAȚIONAL - DATE GENERALE ... ERROR!

BOOKMARK NOT DEFINED.

POLITICI NAȚIONALE ȘI INIȚIATIVE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂ TĂ ȚIRII SITUAȚIEI ROMILOR ÎN

ROMÂNIA ............................................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

INIȚIATIVE SPECIFICE PRIVIND INTEGRAREA ROMILOR PRIN EDUCAȚIEERROR! BOOKMARK NOT

DEFINED.

IRLANDA ................................................................................................................................................. 63

POLITICI DE EGALITATE .................................................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

POLICI EDUCAŢ IONALE ................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

METODOLOGIE ...................................................................................................................................... 72

ACȚIUNI EDUCAȚIONALE DE SUCCES: DEPĂ ȘIREA EȘECULUI ȘCOLAR, ABANDONULUI ȘCOLAR ȘI A

PĂ RĂ SIRII TIMPURII A ȘCOLII DE CĂ TRE COPIII ROMI .............................................................................................72

CUM AM SELECTAT EXPERIENȚELE EDUCAȚIONALE DE SUCCES DIN PROIECTUL ROM-UP! ..........................87

EXPERIENŢE EDUCATIONALE DE SUCCES .............................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

PARTICIPAREA COMUNITĂ ȚII/FAMILIEI - SPANIA .............................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

REUNIUNILE ELEVILOR ROMI - SPANIA................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

EDUCAŢ IA FAMILIEI Ş I COMUNITĂ Ţ II - SPANIA ................................................................................................ 109

REDUCEREA RATEI ABANDONULUI ȘCOLAR ÎN RÂNDUL COPIILOR ROMI - BULGARIA ........ 114

ORE DE CULTURA ROMĂ ÎN CURRICULA ȘCOLILOR DE STAT - BULGARIAERROR! BOOKMARK

NOT DEFINED.

CENTRUL SOCIO-MEDICAL PENTRU ROMI (LOCUL FEMEILOR ÎN ALIVERI)- GRECIA ................ 136

GRUPURI INTERACTIVE: SĂ LI DE CLASĂ ETEROGENE PRIN REORGANIZAREA RESURSELOR - SPANIA ... 145

ÎNTÂLNIRILE DIALOGULUI LITERAR - SPANIA ..................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

FAMILIILE ROME ÎNVAŢĂ (ROFAL) COMENIUS REGIO PROJECT - IRLANDAERROR! BOOKMARK NOT

DEFINED.

UN START BUN ÎN ȘCOALĂ - ROMÂNIA ................................................................................................................ 166

UN START BUN (PREŞCOLAR) - ROMÂNIA ................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

INDEX ................................................................................................................................................................................ 181


Politicile și acț iunile UE pentru incluziunea

romilor în domeniul educaț iei

Educaț ia este în general rezerva statelor membre UE, care joacă un rol de sprijin, dar limitat în

influențarea politicilor educaț ionale naț ionale. Cu toate astea, dispoziţiile și iniț iativele

ministeriale în domeniul educaț iei pot fi observate înca de la începutul UE. Mai târziu, UE a

dezvoltat programe educaț ionale în masă , promovând mobilitatea și cooperarea între studenț i

și instituț ii. La sfârșitul anilor 1980, Comisia Europeană a început să se implice mai activ în

educaț ie, ca un mijloc de promovare a unei "Dimensiuni europene în educaț ie". După

adoptarea Strategiei de la Lisabona în anul 2000, UE a dezvoltat un set de mecanisme pentru a

direcț iona sistemele educaț ionale ale statelor membre spre o "Europă a cunoașterii". Analiza

detaliată privind politica în domeniul educaț iei a UE este în afara scopului prezentului raport;

cu toate astea, următoarele secț iuni prezintă o scurtă descriere a principalelor politici și

acț iuni ale UE, inclusiv finanțarea în domeniul educaț iei pentru integrarea romilor.

A. Politicile UE privind integrarea romilor în educație

Cartea albă privind Educația și formarea "Predarea și învă țarea: Că tre o societate a

învă țării", COM (95) 590 final, 29 noiembrie 1995, Comisia Europeană

Această Carte albă este un document care leagă creșterea, competitivitatea și ocuparea forței

de muncă cu educaț ia și formarea profesională . Lucrarea subliniază , de asemenea, importanța

formă rii continue. Acest document prezintă "combaterea excluziunii" ca fiind unul dintre cele

ROM-UP! Incluziunea romilor prin intermediul experiențelor educaț ionale calitative de succes 8

cinci obiective. Potrivit acestuia, excluziunea socială poate împiedica creșterea coeziunii sociale,

care este importantă , în special în domeniul educaț iei. Există o legă tură directă între grupuri

segregate și educaț ie, referitoare la populaț ia romă în contextul documentului.

Documentul poate fi găsit aici:

http://ec.europa.eu/languages/documents/doc409_en.pdf

Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de aplicare a Principiului egalită ții de

tratament între persoane, fă ră deosebire de rasă sau etnie, Consiliul European

Directiva a fost adoptată de că tre Consiliul European pe data de 29 iunie 2000 și prevede

interzicerea discrimină rii împotriva persoanelor pe motive de rasă sau etnie. Scopul pentru

punerea în aplicare a directivei include accesul la orientare profesională , formare profesională

și educaț ie. Prin urmare, Directiva asigură egalitatea de tratament și de acces pentru toată

lumea în domeniul educaț iei și formării profesionale, eliminând unele dintre barierele pe care

le întampină populaţia de etnie romă privind accesul la educaț ie.


http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0043:en:HTML

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea

europeană în domeniul educaț iei și formă rii profesionale ("ET 2020"), Consiliul UE

Consiliul Educaț iei, Tineretului și Culturii a adoptat noul cadru strategic pentru cooperarea

europeană în domeniul educaț iei și formă rii (E & T 2020), în 2009. Acest document prevede

cadrul care va ghida activitatea în domeniul educaț iei și formă rii profesionale până în 2020 și

stabilește patru obiective strategice noi de cooperare la nivelul UE. Obiectivul strategic 3

http://ec.europa.eu/languages/documents/doc409_en.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0043:en:HTML


"Promovarea echită ț ii, a coeziunii sociale și a cetă țeniei active" își propune să educe în primul

rând pentru viaț ă și să promoveze sistemele de Educaț ie incluzivă în Europa, asigurându-se că

toț i cursanț ii - inclusiv cei din medii defavorizate, cei cu nevoi speciale și migranț ii, îşi

completează educaț ia și se angajează în învă țarea pe tot parcursul vieț ii. În plus, obiectivul 3

urmă rește eliminarea tuturor tipurilor de discriminare și oferă oportunită ț i pentru toată lumea.


http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:0010:en:PDF

10 Principii de bază comune privind incluziunea romilor, Iunie 2009

Principiile fundamentale comune au fost prezentate pentru prima dată la reuniunea Platformei

europene pentru incluziunea romilor, pe data de 24 aprilie 2009. În iunie 2009, Consiliul de

Miniștri al Afacerilor Sociale a anexat principiile la concluziile lor și a invitat statele membre și

Comisia să le ia în considerare în domeniile educaț iei, ocupă rii forței de muncă , locuințe,

sistemele sociale și de sănă tate.


http://www.coe.int/t/dg4/youth/Source/Resources/Documents/2011_10_Common_Basic_Principl

es_Roma_Inclusion.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:0010:en:PDF

http://www.coe.int/t/dg4/youth/Source/Resources/Documents/2011_10_Common_Basic_Principles_Roma_Inclusion.pdf

http://www.coe.int/t/dg4/youth/Source/Resources/Documents/2011_10_Common_Basic_Principles_Roma_Inclusion.pdf


Rezoluț ia Parlamentului European din 9 martie 2011 referitoare la strategia UE privind

incluziunea romilor (2010/2276 (INI)), Raportor: Lívia Járóka

În acest document, Parlamentul European face mai multe propuneri privind strategia UE pentru

romi, că tre Comisia Europeană și statele membre. Documentul face referire la îmbună tă ț irea

educaț iei copiilor și tinerilor romi. Rezoluț ia sugerează că o strategie a UE ar trebui să se

concentreze asupra educaț iei romilor ca instrument de bază pentru promovarea incluziunii

sociale. De asemenea, solicită Comisiei și statelor membre să combată orice formă de

excluziune socială și educaț ională a romilor. Mai mult decât atât, aceasta promovează iniț iative

care împiedică segregarea și prioritizează inclusiv proiecte care promovează succesul

educaț ional și care implică participarea familiilor de romi.


http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2011-

0092&language=EN

Un cadru UE pentru strategiile naț ionale de integrare a romilor până în 2020,

COM/2011/0173 final, Comisia Europeană 05 aprilie 2011

Acest cadru invită statele membre să stabilească strategii naț ionale sau să ia măsuri de

politică pentru incluziunea romilor. Cadrul dezvoltă o abordare orientată pentru un răspuns

mai eficient referitor la excluziunea romilor prin stabilirea obiectivelor la nivelul UE pentru

integrarea romilor, în educaț ie, ocuparea forței de muncă , sănă tate și locuințe. Educaț ia este

unul dintre cele mai puternice elemente din cadru, care își propune să se asigure că toț i copiii

romi termină cel puț in școala primară .

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2011-0092&language=EN

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2011-0092&language=EN



http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf

Integrarea socială și economică a romilor în Europa, COM (2010) 133, Comisia Europeană ,

7 aprilie 2010

Acest document subliniază și susț ine că integrarea romilor completă poate fi realizată în

primul rând prin educaț ie, care, la rândul său, va aduce beneficii economice. Aspectele socio-

economice, cum ar fi accesul la piața forței de muncă , la auto-ocuparea forței de muncă ,

precum și la educaț ie de calitate, locuințe și servicii de sănă tate, sunt vitale pentru a asigura

incluziunea tuturor romilor (ca și pentru toate celelalte persoane). În conformitate cu aceste

principii, problematica romilor ar trebui să fie sistematic integrată în toate politicile europene

și naț ionale relevante. Politicile care menț in sau promovează segregarea comunită ț ilor de romi

sau furnizarea de locuințe segregate, educaț ie sau alte servicii pentru romi ar trebui să nu mai

existe.


http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0133:FIN:EN:PDF

Concluziile Consiliului privind un cadru UE pentru strategiile naț ionale de integrare a

romilor până în 2020, Consiliul Uniunii Europene, 19 mai 2011

În acest document, Consiliul UE invită statele membre să îmbună tă țească situaț ia socio-

economică a romilor printr-o abordare integratoare în domeniile educaț iei, ocupă rii forței de

http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0133:FIN:EN:PDF


muncă , locuințe, asistenț ă medicală . Se vor lua în considerare, dacă este cazul, principiile

comune de bază privind incluziunea romilor, precum și asigurarea accesului egal la servicii de

calitate și se va aplica această abordare integrată a politicilor pentru a asigura o utilizare mai

bună a fondurilor și a resurselor disponibile.


http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/122100.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/122100.pdf


B. Fonduri pentru incluziunea romilor în educaț ie

Fondurile Structurale ale UE: Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European este unul dintre fondurile UE care susț ine îmbună tă ț irea condiț iilor de

viaț ă și de muncă ale romilor. Când vine vorba de educaț ie, fondurile UE sprijină , de obicei,

infrastructura școlară , facilită ț ile și materialele pre-şcolare, formarea profesorilor și a

asistenț ilor, cluburi după-școală , învăţamânt post-secundar.

Urmă toarele acț iuni ar putea fi finanțate: a) finanțarea de studii pentru a evalua situaț ia

actuală de învă ț ământ, precum și propunerea de măsuri adecvate; b) susț inerea și stimularea

introducerii de clase pregă titoare pentru copiii romi care nu vorbesc limba naț ională ; c)

consiliere, inclusiv pentru familii; d)ore de sprijin după şcoală (de exemplu, grupuri de teme

pentru acasă ) e) stimularea ocupă rii forței de muncă a cadrelor didactice cu calificare adecvată

și specializare; f) sensibilitate culturală și de conștientizare a diversită ț ii; g) introducerea unor

cadre didactice "asistent" din comunită ț ile rome, care vor ajuta în procesul de predare a

copiilor romi (în învă ț ământul de masă ) și h) eliminarea educaț iei profesionale și a muncii

timpurii.

Informaț ii despre FSE pot fi găsite aici:

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=63&langId=en

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=63&langId=en


Politici Naț ionale

Politici naț ionale pentru fiecare țară parteneră , cu accent pe incluziunea romilor

prin educaț ie (Politică-teorie)

SPANIA

Spania are o populaț ie de aproximativ 600.000 - 700.000 de romi, cu o istorie comună de

peste 600 de ani. O istorie care le-a negat vizibilitatea și participarea socială , în care au fost

adoptate practici anti-romi. Pe scurt, este vorba de o istorie a inegalită ț ilor, în care accesul la

educaț ie a fost un drept de neatins până cu mai puț in de 50 de ani în urmă , în același mod în

care accesul la muncă nu a fost recunoscut și plă tit.

Un efort major a fost făcut pentru a conta pe date reale, trecând peste diferite surse de

informaț ii. Ceea ce putem spune acum este faptul că populaț ia romă din Spania a crescut cu

sosirea grupurilor de imigranț i din Europa de Est. Acestea nu sunt contabilizate într-un mod

riguros, așa cum Constituț ia spaniolă protejează dreptul de a nu menț iona etnia la

recensământ.

În ciuda tuturor acestor condiț ii, populaț ia de romi din Spania a supraviețuit, și-a menț inut, de

asemenea, cultura și a creat noi referințe culturale. Organizatiile de romi au apă rut în

adăpostul primelor asociaț ii de cartier și a Bisericii Catolice între anii 60 și 70 ai secolului al

XX-lea. Procesul de depășire a inegalită ț ilor a fost un proces lent, dar a întotdeauna a fost

făcut cu participarea romilor. Politicile care au fost generate, au fost dezvoltate de la această

participare și dezbatere cu restul organizaț iilor sociale și politice.


O mișcare pionier în Europa, care a crescut în calitate și cantitate este mișcarea femeilor rome,

apă rută în 1990, cu Asociaţia Romilor din Granada (Asociaț ia Romilor Granada). Femeile au

fost pilonul societă ț ii lor, emiț ătoare de valori și tradiț ii și, în același timp, ele au fost cele

care transmis copiilor lor posibilitatea transformă rilor care îi va duce la o viaț ă mai bună .

La acest moment situaț ia este una pozitivă , de la recunoașterea comunită ț ii de romi din

Spania, de că tre Congresul Deputaț ilor, în 2005, acț iunile politice și civile prind formă și fac

posibilă atingerea unor efecte sociale importante.

Mai jos, câteva cifre care reflectă situaț ia actuală a romilor din Spania:

În ceea ce privește structura populaț iei, se observă diferențe între populaț ia majoritară și cea

a romilor, în special în ceea ce privește structura de vârstă . Populaț ia spaniolă ca un întreg

este relativ mai în vârstă , cu o medie de vârstă de 39,5 ani, și cu o tendinț ă clară a acestei

valori de a crește și mai mult. Populaț ia romă este mult mai tânără , vârsta lor medie fiind de

27.6 ani. Diferențele sunt mai evidente atunci când observăm că jumă tate dintre romi sunt mai

tineri de 25 de ani, și mai puț in de 10% au peste 54 de ani. Între timp, Recensământului

populaț iei din 2001 arată un raport de 27% pentru același grup de vârstă , în toată țara.

(Populaț ia romă caracteristici. Editat de Fundación Secretariado Gitano - Fundaț ia Secretariatul

Romilor)

Educaț ie: În prezent, școala se desfăşoară în condiţii normale, marea diferenț ă este vizibilă

când analizăm rezultatele academice. Școlile cu o rată mare de romi tind să aibă rezultate

mult mai mici decât celelalte școli. Trecerea de la învă ț ământul primar la cel secundar

obligatoriu a devenit un salt greu, din cauza condiţiilor socio-economice. În acest moment

elevii romi renunț ă la studii.


Doar șapte din zece romi cu vârsta de 16 ani și mai în vârstă (71.2 %), sunt analfabeţi complet

sau funcţional-acest lucru înseamnă că aproximativ 340.000 persoane de etnie romă sunt în

această situaț ie. Mai mult decât atât, dintre aceştia, aproximativ o cincime (18,4%) sunt

analfabeț i complet. În același timp, romii de peste 15 de ani, cu un nivel de educaț ie mai

ridicat decât cel primar, nu depășesc proporț ia de 14%. În general, romii analfabeț i sunt mult

mai numeroşi, reprezentând o valoare de 4,6 ori mai mare decât procentul prezentat de INE

(Institutul Naț ional de Statistică ) la recensământul din 2001. (Populaț ia romă Caracteristici.

Editat de Fundación Secretariado Gitano - Fundaț ia Secretariatul Romilor)

Un fapt foarte încurajator, este că rata frecventă rii unui colegiu în rândul populaţiei rome este

de 1%, comparativ cu 3.281% din populaț ia generală spaniolă . Caracteristica cea mai

importantă a acestui fapt, este că 80% dintre aceștia sunt femei rome, acest lucru creând

așteptă ri culturale mari.

În ocuparea forței de muncă se întâmplă ceva foarte similar, familiile rome sunt nevoite sa

facă muncă necalificată , munca ”de jos”, ocazională . Se fac eforturi mari pentru a aborda

inegalită ț ile existente pentru a accesa un loc pe piața forței de muncă , situaț ie care acum este

chiar mai complicată , din cauza crizei economice care există în Spania, și care îi face mai

vulnerabili pe cei care deja erau marginalizaț i.

Organizaț iile de romi lucrează din greu pentru a realiza politici care depășesc inegalită ț ile

sociale cu care se confruntă populaț ia de romi din Spania. Dupa 50 de ani de școlarizare sunt

recunoscute primele generaț ii de studenț i romi şi profesioniști independenț i, un plus faț ă de

lumea politică , în general, și un plus pentru apă rarea drepturilor civile.

În prezent, în Spania există mai multe politici care vizează incluziunea romilor și

îmbună tă ț irea condiț iilor de viaț ă ale acestora în Spania. Educaț ia este considerată a fi un


element-cheie pentru incluziunea romilor, astfel ar trebui să fie inclusă întotdeauna în educaț ie

o secț iune a politicilor adresate incluziunii romilor.

Putem distinge două grupuri de politici bazate pe nivelul lor de aplicare:

Politici Naţionale, care au valabilitate pe întreg teritoriul spaniol și sunt promovate de

că tre Ministerul Sănă tă ț ii, Afacerilor Sociale și Egalităţii sau de că tre Ministerul

Educaț iei, Culturii și Sportului.

Politici Regionale, promovate de guvernele regionale și aplicate în ”comunitatea

autonomă” (diviziile regionale din Spania).

În același timp, în Spania există organisme consultative formate din organizaț ii de romi, în care

romii pot ajuta în definirea și punerea în aplicare a politicilor care îi privesc.

Politici Naţionale

La nivel naţional putem remarca două politici:

Planul de acț iune pentru dezvoltarea populaț iei rome (2010-2012). Ministerul Sănă tă ții,

Afacerilor Sociale și Egalităţii.

Planul de acț iune pentru dezvoltarea populaț iei de romi 2010-2012 înlocuiește fostul program

de dezvoltare a romilor lansat în 1989.

Planul stabilit împreună cu organizaț iile de romi are, printre obiectivele sale principale

promovarea acț iunilor menite să faciliteze accesul la încadrarea în muncă a populaț iei de etnie

romă , având în vedere faptul că tinerii, femeile și persoanele cu califică ri inferioare găsesc cel

mai greu un loc de muncă .

Acest Plan integrează principalele aspecte de incluziune socială a romilor și prevede în mod

expres 8 zone de intervenț ie: cetă țenie, tratament egalitar și non-discriminare, educaț ia,


ocuparea forței de muncă și activitatea economică , acț iunea socială , sănă tate, locuințe,

cultură și populaț ia romă în Uniunea Europeană . În acest fel, ea implică diferite ministere

responsabile pentru aceste probleme și stabilește principalele obiective urmă rite pe termen

mediu.

În domeniul educaț iei sunt stabilite următoarele obiective:

Normalizarea ratei de înrolare a populaț iei de romi în învă ț ământul preșcolar.

Normalizarea ratei de înrolare a populaț iei de romi în învă ț ământul primar și secundar.

Facilitarea admiterii la Universitate pentru tinerii romi.

Continuarea alfabetiză rii femeilor si bă rbaţilor romi începând cu vârsta de 16 până la

vârsta adultă , în scopul de a promova eradicarea analfabetismului.

Formarea profesorilor pentru a dezvolta o educaț ie interculturală învă țând despre

cultura romilor, ca despre restul culturilor din Spania.

Încurajarea includerii unor referințe la populaț ia romă în curriculum-ul învă ț ământului

obligatoriu primar și secundar.

Continuarea promovă rii cunoașterii situaț iei populaț iei de etnie romă cu privire la

educaț ie.

Pentru fiecare dintre obiective, planul stabilește 23 de acț iuni specifice pentru a le realiza.

http://www.msps.es/politicaSocial/inclusionSocial/docs/planDefinitivoAccion.pdf

Strategia de integrare naț ională a Romilor în Spania (2012 - 2020)

Ca toate celelalte ț ări ale UE, Spania a creat o strategie naț ională pentru integrarea economică

și socială a romilor (2012 - 2020), ca răspuns la Cadrul european pentru strategiile naț ionale

de integrare a romilor, adoptată la 5 aprilie 2011 de că tre UE.

http://www.msps.es/politicaSocial/inclusionSocial/docs/planDefinitivoAccion.pdf


Strategia naț ională a Spaniei definește, cum este stabilit prin Cadrul european, patru piloni, în

care eforturile naț ionale sunt necesare pentru a îmbună tă ț i integrarea populaț iei rome: accesul

la educaț ie, ocuparea forței de muncă , sănă tate și locuințe. Toate acestea, cu o abordare

integrată .

În cazul Spaniei, Europa le-a folosit ca un exemplu bun, împreună cu alte ț ări, pentru a

promova integrarea romilor în educaț ie, precum și mecanismele sale de a îmbună tă ț i

ocuparea forței de muncă . În același timp, în evaluarea prevăzută de CE în mai 2012, Spania a

fost în lista ț ărilor care nu au reușit până în prezent să aloce resurse bugetare suficiente

pentru integrarea romilor.

Strategia definește în fiecare din cele patru domenii-cheie pentru incluziunea socială (educaț ie,

locuri de muncă , locuințe și asistenț ă medicală ), obiective cantitative care urmează să fie

atinse până în 2020, precum și obiectivele pe termen mediu pentru anul 2015.

Obiective în educaţie:

Obiectiv 1. Creșterea numă rului romilor care finalizează educaț ia pre-școlară .

Obiectiv 2. Școlarizare universală și creșterea succesului academic în rândul elevilor de etnie

romă în învăţământul primar.

Obiectiv 3. Creșterea procentului copiilor romi în finalizarea învă ț ământului secundar

obligatoriu și creșterea succesului academic la acest nivel.

Obiectiv 4. Creşterea nivelului educaţional în rândul populaţiei adulte rome.

Pentru a atinge aceste obiective, liniile strategice de acț iune în domeniul educaț iei sunt

urmă toarele:

Educaț ia pre-școlară : Sprijin pentru înscrierea romilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, cu

prioritate acordată familiilor cu risc de excluziune socială ; creşterea gradului de conștientizare


și sprijin pentru familii prin participarea acestora în școală , precum și formarea tinerilor ca

profesori; Promovarea muncii, familiei și conciliere cu viața personală .

Învă țământul primar și secundar: Stimularea programelor de mediere între familii și școli,

încurajând includerea de profesioniști, bărbaț i și femei de etnie romă ; Stimularea programelor

de împuternicire, îndrumare și sprijin, pentru a evita absenteismul și abandonul școlar timpuriu;

Consolidarea măsurilor de acompaniament pentru tranziț ia de la învă ț ământul primar la cel

secundar; Consolidarea participă rii elevilor romi cu dificultă ț i de învă țare sau nevoi specifice de

sprijin în IPQPs (Programele iniţiale de calificare profesională ), sau în CDPS (proiectele pentru

diversificarea curriculei); Promovarea măsurilor pentru a evita concentrarea elevilor romi în

anumite şcoli sau să li de clasă .

Educaț ie post-obligatorie: Stimularea programelor de orientare spre piaţa forței de muncă

pentru a pregă ti trecerea de la școala secundară la şcoala de formare profesională și

acompaniament în fazele de tranziț ie între anii și nivelele școlare; Promovarea măsurilor de

acces pentru romi în învăţământul universitar, inclusiv promovarea de programe de granturi.

Eradicarea analfabetismului adulț ilor și educaț ie: Stimularea alfabetiză rii și a programelor de

educaț ie permanentă pentru romi în centre de educaț ie pentru adulț i, universită ț i populare,

ateliere de formare, ocuparea forței de muncă , ateliere etc. Includerea consolidă rii academice,

în scopul de a încuraja finalizarea învă ț ământului MCP și creşterea ratei celor de peste 25 de

ani care vor să dea examene de admitere la Universitate; Promovarea educaț iei pe tot

parcursul vieț ii, prin metodologii flexibile și adaptate, făcând orare mai flexibile și modalită ț i

de conciliere, consolidând dimensiunile UE, cu o atenț ie deosebită pentru a alfabetizarea

digitală ; Promovarea utiliză rii infrastructurilor și a măsurilor în centrele de învă ț ământ primar

şi secundar la care au participat copiii romi.


Formarea cadrelor didactice în domeniul educaț iei interculturale: Sprijinirea includerii unor

cursuri specifice privind cultura romilor și a diversită ț ii în formarea profesorilor și a centrelor

de Resurse; Sprijin în formarea universitară , în special în anumite cursuri (de ex: studii în

educț ie (preșcolar și primar), studii pedagogice (pre-școlar și primar), Educaț ie socială ,

Asistenț ă Socială , Pedagogie, Psihologie, etc), precum și includerea de unită ț i despre

diversitate culturală și interculturală ; Crearea unui protocol de includere a culturii, istoriei, și

literatură a romilor în că rti și materiale de lucru pentru studenţi, și sprijin pentru crearea de

materiale educaț ionale privind cultura romilor; sprijin pentru centrele de învă ț ământ în vederea

promovării diversită ț ii culturale în proiectul lor de învă ț ământ (CEP) și includerea culturii

rome în proiectul curricular al centrului (PCC).

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_spain_strategy_en.pdf

Politici Regionale

La nivel regional remarcăm urmă toarele:

Planul pentru integrarea populaț ia de romi din Catalonia 2009-2013

Înainte de punerea în aplicare a Planului pentru integrarea populaț iei de romi, trebuie să

subliniem recunoașterea romilor de că tre Parlamentul Catalan în 2001, care a promovat, de

asemenea, recunoașterea lor la nivel naț ional de că tre Congresul Deputaț ilor, la 27 septembrie

2006.

Acest plan prevăzut pentru 2009-2013 pentru integrarea populaț iei rome este continuitatea

primului şi include îmbună tă ț iri și modifică ri care au apă rut de la munca în comun a

Ministerelor Generalită ț ilor și specialiștii acestora, șefi și politicieni responsabili, precum și

munca de valoare cu romii din diverse asociaț ii care lucrează cu populaț ia romă , atât din

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_spain_strategy_en.pdf


Consiliul Consultativ, precum și cele nouă grupuri de lucru. De asemenea, a luat în considerare

propunerile a două evaluă ri externe.

Liniile strategice ale planului de învă ț ământ îşi propun să :

1. Promoveze o școlarizare completă pentru studenț ii romi din Catalonia, în diferitele etape ale

sistemului de învă ț ământ, prin prevenirea, diagnosticarea și intervenț ia timpurie împotriva

absenteismului școlar.

2. Atingă succesul școlar și promovarea socială și profesională a studenț ilor romi.

3. Promoveze valorile culturii romani în curriculum-ul școlar și în viața școlii.

4. Promoveze / favorizeze formarea și accesul la TIC pentru a facilita includerea acestora în

piața muncii.

5. Să dea vizibilitate populaț iei rome în sistemul universitar.

6. Faciliteze accesul la învăţământul universitar pentru populaţia romă .

Catalonia a inclus 24 din cele 106 măsuri ale planului, împă rț ite în 16 zone.

Este important să se sublinieze faptul că Planul pentru integrarea populaț iei rome în Catalonia

din 2006 și precursorul planului de astăzi, este primul cu un buget specific. Planului actual i-a

fost alocat un buget anual de peste 3.000.000 de euro, printre cele 11 departamente ale

Generalitat de Catalunya implicate în dezvoltarea și punerea în aplicare a Planului.

2006:

http://www.gencat.cat/governacio-ap/ACCIO_CIUTADANA/DOCS-

FORMULARIS/Pla_poble_gitano.pdf

http://www.gencat.cat/governacio-ap/ACCIO_CIUTADANA/DOCS-FORMULARIS/Pla_poble_gitano.pdf

http://www.gencat.cat/governacio-ap/ACCIO_CIUTADANA/DOCS-FORMULARIS/Pla_poble_gitano.pdf


2009:

http://www20.gencat.cat/docs/governacio/Accio%20Ciutadana/Documents/Info%20general/Arxi

us/PIPG%202009-2013.pdf

Planul Basc pentru promovarea integră rii și a participă rii sociale a romilor. 2008-2011

În prezent, planul Basc pentru promovarea integră rii și a participă rii sociale a romilor acoperă

perioada cuprinsă între 2008 și 2011. Acest al doilea plan este aliniat cu angajamentele

colectate în pactul Guvernului semnat pentru Legislativul VIII (2005 - 2009), care își propune

să dea continuitate și să consolideze angajamentul Guvernului, a început în 2004 cu primul

plan Basc pentru promovarea și participarea socială a romilor. Acest prim plan a fost realizat

pentru îmbună tă ț irea calită ț ii vieț ii, bunurilor sociale, incluziunea socială și exercitarea

drepturilor și obligaț iilor romilor, în "Comunidad Autónoma" bască sau în regiunea bască .

Planul prezintă , în primul rând, situaț ia romilor în diferite domenii, înainte de a trece la

definirea obiectivelor, strategiilor și acț iunilor pentru fiecare dintre zone. Obiectivele de realizat

sunt următoarele:

1. Sporirea cunoașterii situaț iei comunită ț ii romilor din regiunea bască , precum și a

efectelor pe care le au acț iunile efectuate în comunitatea de romi, crearea și

îmbună tă ț irea indicatorilor de progres, care sunt făcuţi pentru fiecare aspect, care

încorporează perspective transversale, inclusiv de gen.

2. Cunoaşterea culturii romilor de că tre toț i profesioniștii care lucrează cu persoane de

etnie romă , pentru a depăși prejudecă ț ile și stereotipurile, pentru a îmbună tă ț i relaț ia

lor cu romii și pentru a permite îmbună tă ț irea calită ț ii serviciilor oferite.

http://www20.gencat.cat/docs/governacio/Accio%20Ciutadana/Documents/Info%20general/Arxius/PIPG%202009-2013.pdf

http://www20.gencat.cat/docs/governacio/Accio%20Ciutadana/Documents/Info%20general/Arxius/PIPG%202009-2013.pdf


3. Încurajarea acț iunilor specifice care vor permite înlă turarea barierelor și includerea

romilor la toate tipurile de oportunită ț i, resurse și servicii.

http://www.gizartelan.ejgv.euskadi.net/r45-

contss/es/contenidos/informacion/planes_ss/es_planes/adjuntos/plan_web.pdf

Planul Integral pentru comunitatea de romi din Andaluzia

În 1994, fostul Ministru al Muncii și Afacerilor Sociale a propus elaborarea unui plan de

integrare pentru comunitatea de romi din regiunea Andaluzia, cu scopul de a promova romii

ca un grup cu probleme sociale specifice, care necesită eforturi suplimentare din partea

administraț iei publice.

Planul prevede un set de cinci obiective generale care urmează să fie dezvoltate în șapte zone

distincte, adăugând până la un total de 67 de acț iuni diferite.

http://www.juntadeandalucia.es/organismos/saludybienestarsocial/areas/inclusion/comunidad-

gitana/paginas/picga.html

Participarea romilor în politicile care îi privesc

Au fost create spaț ii de dezbatere între politicieni și organizaț iile rome. Este important de

remarcat urmatoarele spaț ii de participare, dezbatere și decizie:

http://www.gizartelan.ejgv.euskadi.net/r45-contss/es/contenidos/informacion/planes_ss/es_planes/adjuntos/plan_web.pdf

http://www.gizartelan.ejgv.euskadi.net/r45-contss/es/contenidos/informacion/planes_ss/es_planes/adjuntos/plan_web.pdf

http://www.juntadeandalucia.es/organismos/saludybienestarsocial/areas/inclusion/comunidad-gitana/paginas/picga.html

http://www.juntadeandalucia.es/organismos/saludybienestarsocial/areas/inclusion/comunidad-gitana/paginas/picga.html


La nivel naț ional, Consejo Estatal del Pueblo Gitano (Consiliul de Stat al romilor)

Consiliul de Stat al romilor este un organism asociat care participă și oferă consiliere cu privire

la politicile publice care au ca scop integrarea romilor. Consiliului i-au fost atribuite

urmă toarele funcț ii:

Să propună și să consilieze în legă tură cu măsurile pentru integrarea populaț iei de

etnie romă .

Să prezinte iniț iativele pentru finanțarea programelor adresate populaț iei de etnie

romă .

Să colaboreze si să coopereze cu alte consilii similare care lucrează pentru apărarea

drepturilor omului.

Să emită avize și rapoarte legate de programele de reglementare referitoare la

populaț ia romă , în special cu privire la dezvoltarea de tratament egalitar și oportunită ț i.

Să promoveze comunicarea și schimbul de informaț ii pentru a facilita coeziunea socială

și conviețuirea în rândul cetă țenilor romi și a societă ț ii în general.

Consiliul de Stat al romilor lucrează prin:

1. PLEN, care se reuneşte cel puț in două ori pe an.

2. COMISIA PERMANENTĂ , în calitate de organ executiv al Consiliului, care organizează cel

puț in două reuniuni periodice pe an.

3. GRUPURILE DE LUCRU. Consiliul de Stat al romilor poate constitui comitete și grupuri de

lucru pentru o mai bună dezvoltare a scopurilor și obiectivelor sale. Grupurile de lucru

constituite de că tre Consiliu sunt: Ocuparea forței de muncă și protecț ie socială , educaț ie,

cultură , sănă tate și locuințe.

În toate cele trei grupuri sunt direct implicate organizaț ii ale romilor și persoanelor de etnie

romă din diferite pă rț i ale statului.


Ca exemplu de acț iuni la nivel regional, în Catalonia găsim Consell del Poble Gitano -

Consiliul Consultativ al Romilor:

Cu scopul de a încorpora participarea deplină a populaț iei rome a fost creat Consiliul

Consultativ al Romilor, care are urmă toarele funcț ii principale:

Să-şi facă vocea și opinia auzită în mod direct în cadrul administraț iilor publice prin

formularea de propuneri și recomandări.

Să se informeze cu privire la măsurile care sunt efectuate în cadrul planurilor integrate la

nivelul administraț iilor publice.

Să propună noi măsuri și acț iuni pentru a oferi un răspuns la situaț ii și circumstanțe ale

populaț iei de etnie romă .

21 de organizaț ii care reprezintă asociaț iile de romi sau fundaț ii, printre altele, participă la

Consiliul Consultativ.


BULGARIA

Context

Populaț ia romă din Bulgaria are un statut extrem de să rac din punct de vedere educaț ional,

considerabil mai rău decât media pe țară 1. Instituț iile bulgare au recunoscut oficial acest fapt.

De exemplu, acesta este menț ionat în PO Dezvoltarea Resurselor Umane, care arată că

"diferențele educaț ionale au caracteristici etnice puternice...”; de exemplu: învăţământul pre-

şcolar acoperă 54% din copiii bulgari, 38% dintre copiii turci și 12% dintre copiii romi. 22,6%

din bulgari, 55% dintre turci și 46,2% dintre romi au absolvit doar școala primară . Bulgarii cu

studii medii reprezintă un procent de 54%, turcii - 24%, în timp ce romii - 7,8%, din numărul

total al grupurilor respective. Datele privind învă ț ământul superior sunt destul de informative.

Aproximativ 23,5% din bulgari au absolvit universită ț i, comparativ cu 2,7% dintre turci și

aproximativ 0,2-0,4% dintre romi. Ponderea celor care nu au trecut nici primul grad de

învă ț ământ primar este foarte mare: pentru bulgari este aproape de zero, pentru turci - 5,6%,

în timp ce pentru romi este de 20,5%. Majoritatea acestor oameni sunt analfabeţi2.

Deși populaț ia romă din Bulgaria reprezintă - în statisticile oficiale - 4,8% din întreaga

populaț ie (pe baza datelor de la recensământul din 2001, dar mulț i cercetă tori sunt de pă rere

că situaț ia reală este de un procent de două ori mai mare), copiii romi în sistemul educaț ional

bulgar reprezintă un grup considerabil mult mai mic de elevi, atât în numă r cât și în procente.

Conform datelor Ministerului Educaț iei și Științei, distribuț ia pe apartenența etnică a elevilor

din clasa întâi până la clasa a 13-a în țară este urmă toarea:

1 Centrul Amalipe, Raport Anual despre implementarea Politicilor pentru Integrarea Romilor din Bulgaria – 2006. Veliko Tarnovo:

Astarta, 2007, p. 79 – 80.

2 Programul Operaț ional Dezvoltarea Resurselor Umane, 2007, p. 25 - 26. Disponibil la: http://eufunds.bg/en/page/11

http://eufunds.bg/en/page/11


Faptul că această proporț ie variază considerabil între diferitele niveluri de învă ț ământ este

destul de informativă și tulburătoare. De exemplu, conform datelor Inspectoratelor Şcolare

Regionale, în aproape toate raioanele administrative ponderea elevilor romi din clasa întâi este

de aproximativ 20% din toț i copiii de vârstă școlară obligatorie3. În unele raioane, cum ar fi

Montana, Haskovo și Sliven elevii romi sunt peste 40%, iar în raioane, cum ar fi Vidin, Vratsa,

Yambol Pazardzhik și acestea depășesc 30%. Acest procent se reduce drastic, cu cât cresc

etapele și gradele de educaț ie. Numă rul de elevi de origine romă scade la fiecare nivel și, prin

urmare, în școala secundară , este de șapte ori mai mic decât cel din școala primară . Acest

lucru nu se datorează natalită ț ii care a crescut în ultimii ani ci din cauza procentului ridicat de

abandon școlar al romilor: din fiecare o sută de elevi romi din primul an de învăţământ

elementar, doar 14 ajung la școala secundară și nu mulţi dintre ei rămân până la absolvire. Pe

de altă parte, potrivit datelor de la Ministerul Educaț iei și Științei, practic, în fiecare elev bulgar

și turc ajunge la nivelul învă ț ământului secundar.

Descrierea de mai sus arată clar una dintre principalele probleme cu care se confruntă

integrarea educaţională a copiilor romi - rata ridicată a abandonului şcolar şi care nu sunt

3 Acest termen se referă la copiii între 7-16 ani care – sub constituț ia republicii Bulgariei – ar trebui sa fie obligatoriu formaț i la

școală în sistemul de educaț ie publică .


incluşi în sistemul școlar. Alte probleme grave cu care se confruntă integrarea educaț ională a

copiilor romi sunt lipsa de practică a educaț iei interculturale, segregarea şcolară care

reprezintă un procent foarte mare de elevi romi segregaţi în școli sau să li de clasă , calitatea

scăzută a educaț iei în școlile din mediul rural, cu predominanța romilor studenț i (precum și în

școlile segregate), etc.

Politicile naț ionale care afectează integrarea educațională a romilor

Guvernul Bulgariei a adoptat ambele programe care vizează îmbună tă ț irea situaț iei romilor,

care includ o secț iune privind educaț ia, precum și programe care vizează educaț ia, care conț in

măsuri destinate grupurilor minoritare, inclusiv romilor, cu foarte puț ine dovezi de impact sau

de nivel local asupra punerii în aplicare.

Pe parcursul ultimilor ani (din 2007) sistemul educaț ional din Bulgaria a suferit schimbă ri

dinamice și furtunoase. Sistemul de finanțare a rețelei școlare a fost radical schimbat prin

introducerea bugetelor delegate, în toate școlile, definirea unor standarde unificate de

cheltuieli pentru indemnizaț ie pe elev, precum și oportunită ț i scăzute pentru municipalită ț i de

a redistribui bani între diferite școli. Sute de școli au fost închise din cauza procesului de

"optimizare a rețelei școlare". O parte din măsurile prevăzute în Programul Naț ional de

Dezvoltare a Învă ț ământului Pre-şcolar și Școala de Formare au fost introduse treptat: de

remunerare diferenț iată pentru cadrele didactice, aplicarea sistemului de evaluare externă ,

introducerea unor examene de scadenț ă de stat, etc. Toate aceste măsuri luate de mai mulț i

experț i din învă ț ământ au fost absolut imperative și au caracter pozitiv.


Cadrul instituţional

Ministerul Educaț iei, Tineretului și Științei este principala instituț ie la nivel naț ional, care ar

trebui să acț ioneze pentru îmbună tă ț irea accesului la educaț ie și pentru calitatea de

învă ț ământ în ansamblu. În special, METS este principala instituț ie a că rei autorită ț i acoperă

integrarea educaț ională a copiilor romi. Direct responsabil cu privire la integrarea educaț ională

(printre toate celelalte lucruri) este Directoratul Școlii de politici educaț ionale. Din 16 martie

2010, Ministerul Educaț iei, Tineretului și Științei are o nouă structură administrativă . Ca urmare

a consolidă rii direcț iilor din minister, Direcț ia "Mediul educaț ional și de integrare

educaț ională", care a reglementat în ultimii cinci ani procesul de integrare educaț ională a

copiilor romi, a fost acum închis. Responsabilită ț ile sale și unii dintre experț ii să i s-au ală turat

Direcţiei "Acces la educaț ie și sprijin de dezvoltare". Articolul 12 din regulamentul noului

directorat spune că "sprijină realizarea politicii în domeniul integră rii educaț ionale a copiilor și

elevilor din minorită ț ile etnice prin oferirea de posibilită ț i egale în domeniul educaț iei".

Unitatea "Integrare prin educaț ie interculturală" a fuzionat cu unitatea "Sprijinirea dezvoltă rii, a

școlilor speciale și a integră rii".

METS are structurile sale regionale – Inspectoratele regionale şcolare -REI (deși noul proiect de

Lege a învă ț ământului prevede o reformă semnificativă în această structură ) - în fiecare județ

și în orașul Sofia. Capacitatea administrativă pentru punerea în aplicare a politicilor de

integrare pentru elevii romi este relativ scăzută . Nici un birou REI nu are un expert de lucru în

mod explicit cu privire la integrarea copiilor minoritari. Experț ii privind integrarea educaț ională

numiț i în 2006 au sprijinit integrarea copiilor cu nevoi educaț ionale speciale (CES) și nu au

lucrat la punerea în aplicare a Strategiei pentru integrarea educaț ională a copiilor și elevilor

din minorită ț ile etnice (SEICSEM) (pentru mai multe informaț ii cu privire SEICSEM vezi mai jos).


Formal, în fiecare REI este un expert în ale că rui obligaț ii sunt incluse, de asemenea, integrarea

copiilor din minorită ț ile naţionale. "Punerea în aplicare a SEI”, a fost o sarcina în plus pentru ei.

Cei mai mulţi dintre ei au fost suprasolicitaţi, cu responsabilită ț i diferite, greu realizabile

depunând un efort în plus pentru punerea în aplicare a SEI4."

Decretul Guvernului nr 4/11.01.2005 a făcut dispoziț ii pentru crearea unui Centru pentru

integrare educaț ională a copiilor și elevilor aparț inând minorită ț ilor etnice (CEICSEM) sub

METS, ca o unitate de nivel înalt pentru punerea în aplicare a Strategiei pentru integrare

educaț ională a copiilor și a elevilor care aparț in minorită ț ilor etnice (SEICSEM). Centrul este o

unitate foarte specifică administrativă între administraț ia de stat și structura donatorilor, ceea

ce îi conferă posibilită ț i limitate pentru definirea politicilor și un rol real în punerea în aplicare

a acestora.

Cadrul normativ

Documentele majore care definesc sistemul educaț ional și procesul de integrare educaț ională

sunt reprezentate de actul de educaț ie publică , Programul Naț ional de Dezvoltare a

Învă ț ământului şcolar și pre-școlar pentru educaț ie și pregă tire (2006 - 2015), precum și

Strategia de integrare educaț ională a copiilor și elevilor din minorită ț ile etnice (SEICSEM).

Programul Operaț ional Dezvoltarea Resurselor Umane a fost, de asemenea, pus în aplicare:

acesta conț ine mai multe măsuri importante și operaț iuni în ceea ce privește integrarea

educaț ională a copiilor romi.

4 Center Amalipe, Raport Anual despre implementarea Politicilor pentru Integrarea Romilor din Bulgaria-2006, p. 91.


SEICSEM a fost adoptată printr-o rezoluț ie a Ministerului Educaț iei și Științei din 11.06.2004, în

martie 2010, cu un ordin al ministrului actual al Educaț iei. Acesta a fost elaborat de că tre un

grup de lucru al Consiliului Consultativ pentru integrare educaț ională a copiilor și elevilor

aparț inând minorită ț ilor etnice.

Strategia stabilește trei priorită ț i: integrarea deplină a copiilor romi și a studenț ilor prin

desegregarea grădinițelor și a școlilor în cartierele de romi separate; sprijinirea școlilor centrale

pentru a asigura accesul la educaț ie de calitate, promovarea educaţiei interculturale ca parte a

integrării educaț ionale a copiilor și studenț ilor din minorită ț ile etnice în procesul de

modernizare a sistemului de educaț ie din Bulgaria.

Strategia identifică problemele cu care se confruntă integrarea educaț ională : cum ar fi,

probleme comune pentru toate minorită ț ile etnice și problemele specifice cu care se confruntă

copiii și studenț ii romi. Pentru a depăși aceste probleme sunt prevăzute trei obiective

strategice:

Validarea în actele normative din practica educaț ională a dreptului de acces egal la

educaț ie de calitate pentru copii și studenț ii din minorită ț ile etnice și integrarea efectivă a

acestora.

Păstrarea și dezvoltarea identită ț ii culturale a copiilor și elevilor aparț inând minorită ț ilor

etnice și diversitate etnoculturală într-o sursă de înțelegere reciprocă , respect și cooperare

în mediul educaț ional global.

Crearea condiț iilor necesare pentru socializare cu succes a copiilor și elevilor aparț inând

minorită ț ilor etnice și formarea climatului social și psihologic favorabil realiză rii acestei

strategii.


Programul Național de Dezvoltare a Învă ț ământului şcolar și pre-școlar pentru educaț ie și

pregă tire (2006 - 2015) a fost aprobat prin Rezoluț ia Adună rii Naț ionale din data de 7 iunie

2006, textul programului nu a fost pregă tit de că tre MES. Programul în sine a fost un

document strategic care încearcă să formuleze dezvoltarea învă țământului bulgar pentru o

perioadă relativ extinsă . În 2007 și 2008 a reglementat principalele acț iuni ale MES.

Documentul avea două obiective principale: educaț ie de calitate și accesul la educaț ie. În

conformitate, au fost prevăzute o serie de măsuri specifice în scopul de a atinge fiecare

obiectiv. În ceea ce privește integrarea romilor în sistemul educaț ional, programul reprezintă

un serios regres al SEICSEM. De fapt, Programul Naț ional nu creează o bază de încredere

pentru politica de integrare simplă și nu recunoaște existența SEICSEM. Nici una dintre

măsurile din cadrul Programului de creștere a calită ț ii educaț iei nu poate fi legată de

integrarea romilor în sistemul educaț ional. Copiii romi sunt parț ial incluşi în unele dintre

măsurile îndreptate spre acces egal garantat la educaț ie, dar acest lucru se face într-un mod

foarte dezechilibrat: "copiii a că ror limbă maternă nu este bulgara"5.

Specificând măsurile care vizează copiii a că ror limbă maternă nu este limba bulgară ,

programul subliniază , mai presus de toate, educaț ia suplimentară în limba bulgară , precum și

de educaţie pre-școală de formare și plasarea acestor copii în vedere creerii unui mediu etnic

mixt6.

Aceste măsuri sunt prezentate doar, fă ră a intra în detalii. Se pare că programul nu acordă nici

o atenț ie particularită ț ilor etnice și culturale ale copiilor și elevilor, pentru că aceste

5 La fel ca mai sus f.n.10, p. 18.

6 La fel ca mai sus f.n.10, p. 23.


particularită ț i nu sunt considerate a fi importante pentru educaț ia bulgară . Integrarea

educaț ională a romilor nu este menț ionată deloc în document7.

O altă etapă este draftul Proiectului legii privind învăţământul școlar și pre-școlar introdus de

că tre Consiliul de Miniștri care a trecut de prima lectură în Parlamentul bulgar, la începutul

lunii iunie 20128. Pentru prima dată , un proiect de lege abordează problema integrării

educaț ionale a minorită ț ilor și face acest lucru în mod corect - integrarea în sensul nu de

izolare, separare sau segregare. Printre principiile nou introduse ale sistemului educaț ional sunt

"accesul egal", "non-discriminare" și "stimularea diversită ț ii etnice". Proiectul prevede, de

asemenea un standard naț ional pentru educaț ia interculturală .

O cerinț ă pentru fiecare școală este de a elabora și a conveni asupra programului propriu de

integrare educaț ională și de reducere a abandonului școlar, prin finanțarea specifică pentru

punerea în aplicare a acestor programe care vor fi furnizate în afara bugetului delegat, oferind

astfel speranța că acestea vor fi îndeplinite prin practică . De o importanț ă semnificativă este

faptul că , în ultima sa versiune proiectul interzice formarea de clase etnice în școli mixte etnic

(articolul 96) și a grupurilor etnice din grădinițe mixte (art. 60). Acest lucru ar trebui să fie în

plus faț ă de o altă interdicț ie, care va fi, de asemenea, inclusă în legislaț ia care interzice

înființarea de școli etnice în localită ț ile cu populaț ie mixtă .

Un alt reper important de sprijinire a integră rii educaț ionale a minorită ț ilor în Bulgaria este

Programul Operaț ional Dezvoltarea Resurselor Umane (PO DRU). Acesta reglementează

7 Pentru o analiză mai detaliată a programului naț ional: Centrul Amalipe, Raport Annual despre implementarea Politicilor pentru

Integrarea Romilor din Bulgaria – 2006, p. 82-84.

8 Prima versiune de lucru a Legii Învă țământului Pre-școlar și Școlar a fost finalizat în aprilie 2010, și nu a abordat în niciun fel

tema integrării educaț ionale a copiilor romi. La reuniunile naț ionale în lunile mai și iunie 2010, organizaț iile de romi s-au ală turat

și au pregă tit cereri comune, care au fost în consecință depuse la Ministerul Educaț iei pentru examinare. Ulterior, reprezentanț i ai

romilor și organizaț ii orientate spre romi (Rumyan Setchkov și Deyan Kolev) au fost invitate să se ală ture grupurilor de lucru care

pregă tesc proiectul și standardele pentru educaț ia civică și interculturală . Treptat, cele mai multe dintre cerințele organizaț iilor de

romi au fost încorporate în proiectul de lege.


absorbț ia de bani de la Fondul Social European privind priorită ț ile și măsurile convenite de

că tre guvernul bulgar și Comisia Europeană . Programul a fost semnat în septembrie 2007, în

timp ce elaborarea lui a durat mai mulţi ani. Organizaț iile de romi au jucat un rol activ în acest

proces și au reușit să fie aprobate cele mai multe dintre sugestiile lor.

Secț iunea educaț ională a PO DRU urmează Programul Naț ional de Dezvoltare a

Învă ț ământului școli, de asemenea, - mulțumită eforturilor de organizare a romilor - aceasta

include mult mai multe texte referitoare la integrarea educaț ională a copiilor romi. Programul

include o zonă de intervenț ie specială (măsură ) "4.1. Accesul la educaț ie și formare

profesională a grupurilor dezavantajate", îndreptată spre grupurile minoritare vulnerabile (cu

accent pe romi), copii cu CES și abandon. A fost propusă o gamă largă de activită ț i pentru a

facilita accesul la educaț ie și creșterea motivaț iei pentru includerea în procesul educaț ional a

copiilor romi, în vederea continuării procesului de desegregare şi de a introduce educaț ia

interculturală , pentru a lucra cu pă rinț ii romi, etc9. Toate acestea au fost dezvoltate într-un

capitol special al programului "Zone de asistenț ă în ceea ce privește comunită ț ile de romi10".

Indicatori sunt prevăzuț i pentru a măsura efectul creat de PO DRU privind integrarea romilor11

- un fapt de o importanț ă excepț ională având în vedere că acești indicatori vor oferi informaț ii

periodice privind implementarea programului. Pentru a recapitula - partea educaț ională a PO

DRU și capitolul ”Zonele de asistenț ă în ceea ce privește comunită ț ile de romi" au asigurat

premisele necesare pentru a lega absorbț ia fondurilor europene cu procesul de integrare

educaț ională a romilor. Acest lucru nu poate umple golurile din Programul Naț ional de

Dezvoltare a Învă ț ământului Școlar, cu atât mai mult - în noua Lege posibilă a educaț iei

publice, cu toate acestea, el dă cu siguranță un impuls pentru procesul de integrare

9 Programul Operaț ional Dezvoltarea Resurselor Umane, p. 103 - 104.

10 La fel ca mai sus, p. 132 – 138. 11

La fel ca mai sus, p. 137 – 138


educaț ională - prin alocarea de resurse financiare și de creare de angajamente (punerea în

aplicare PO DRU este parte a angajamentelor din Bulgaria, ca stat membru al UE).

În 2011, ca răspuns la Comunicarea Consiliului European "Cadrul UE pentru strategiile

naț ionale de integrare a romilor" în Bulgaria a fost elaborată și aprobată Strategia Naț ională

a integră rii romilor. La 21.12.2011 a fost adoptată Strategia de Consiliul de Miniștri în calitate

de "importator", adică Secretariatul NCCEII şi-a luat responsabilitatea de a face corecturile

necesare convenite la sesiunea de Miniștri. Pe 1 martie 2012 a fost aprobată de că tre

Adunarea Naț ională , împreună cu planul de acț iune pentru punerea în aplicare a Strategiei.

Domeniul educaț iei este relativ bine dezvoltat și ca un întreg este un pas înainte. Stabilește 40

de activită ț i pentru realizarea a 16 sarcini sub 7 obiective. Continuă principalele tendințe din

politica de integrare educaț ională a romilor din anii anteriori adăugând noi activită ț i cu privire

la noile realită ț i din sistemul educaț ional bulgar (bugete delegate școlii, pregă tirea noului act

de Educaț ie publică , standard pentru educaț ia interculturală , etc). Rezultă că buna cooperare

între experț ii din Ministerul Educaț iei și ONG-urile romilor a dus la un plan bine elaborat.

În același timp, există unele lacune". De exemplu, pentru cadrul Obiectivului 1 "Garantarea

dreptului la acces egal la educație de calitate, inclusiv prin integrarea copiilor și elevilor

romi în grădinițe și școli mixte etnic" (având ca obiectiv de-segregarea) sunt stabilite patru

sarcini. Acestea sunt legate de încurajarea educaț iei mixte etnic la nivel pre-școlar și la nivel

universitar. Nivelul școlii este pierdut, fiind o problemă serioasă având în vedere că

principalele eforturi în anii anteriori au fost de desegregare și școlarizare etnică mixtă în


învă ț ământul pre-şcolar și primar. În proiectul pregă tit de Grupul de lucru de la nivelul școlii

aceste activităţi au fost incluse și nu este clar de ce au fost abandonate.

Așa cum s-a explicat mai sus, referitor la educaţie, cele mai multe dintre activită ț ile planificate

nu sunt bugetate: 27 din 40. Acest lucru face ca progresul real în procesul de integrare

educaț ională să fie puternic condiț ionată și dependentă de conjunctura politică .


GRECIA

Romii din Grecia nu au statutul de minoritate naț ională , ca, de exemplu, musulmanii din Tracia

în nord-estul Greciei. Din acest motiv, până de curând, pentru statul elen nu a fost o obligaț ie

să aibă o politică educaț ională specială pentru romii din țară , deoarece accesul la educaț ie a

fost considerat a fi egal pentru toț i cetă țenii greci.

Romii sunt, cu toate acestea prezentaţi oficial pentru prima dată în documentele statului elen,

în 1987, în două documente guvernamentale legate de educaț ie. Acestea au fost două

circulare referitoare la problemele educaț ionale ale "ț iganilor"12 şi sugerau mijloacele de a le

face faț ă. În prima circulară (F1/206/14-04-1987) Ministerul grec al Educaț iei a cerut de la

agenț iile guvernamentale să intervină pentru copii romi de vârstă şcolară . A doua circulară

(C1/206/14-04-1987), pe de altă parte, a menț ionat absența totală a copiilor romi din

învă ț ământul preșcolar și numă rul limitat de romi la înscrierea copiilor în școala primară .

Aceasta a fost, de asemenea, o referire la slăbiciunile și deficiențele cu care se confruntă copiii

romi înscriși în școală . Aceasta circulară a propus cooperarea între directorii de școli și

profesori, pă rinț i și alte organisme sociale, în scopul de a face faț ă situaț iei prezentată mai

sus, în timp ce consultanț ii școlari au fost îndemnaț i să efectueze pregă tire pedagogică și să

beneficieze de îndrumarea științ ifică a cadrelor didactice în acest sens. A existat, de asemenea,

o solicitare din partea managerilor si din partea Birourilor de educaț ie primară și secundară

pentru această populaț ie scolară "Pentru a profita pe deplin de dispoziț iile și normele

administrative ale Legii 1566/1985 pentru transportul elevilor, etc" și, de asemenea, "să

monitorizeze și să controleze înscrierea tuturor elevilor din clasa 1 a școlii secundare prin

aplicarea unei legi flexibile pentru primii 9 ani de învă ț ământ obligatoriu".

12 Termen care a fost utilizat în trecut pentru a descrie romii în documentele oficiale (în greacă “Tsigganoi”)


Logica operaț ională , care a prevalat de atunci și până astăzi se bazează pe o abordare

holistică , în care promovarea educaț iei romilor constituie una dintre axele principale ale politicii

operaț ionale și de acț iune. În 1996, la iniț iativa Biroului Special al Primului Ministru grec a fost

anunțată prima politică naț ională pentru "îmbună tă ț irea calită ț ii vieț ii romilor greci" pe baza a

4 axe de acț iune (educaț ie, locuințe, sănă tate și asistența socială ), care a fost un produs al

unei ample consultă ri și participarea romilor înșiși din toată Grecia. Această politică a fost

pusă în aplicare de-a lungul întregului deceniu din 2000 și până în prezent, și este coordonată

la nivel ministerial de Ministerul de Interne cu un accent special în coordonarea resurselor

naț ionale și comunitare ale bugetului Greciei, care sunt alocate pentru aceste scopuri în

vederea realiză rii planului.

În timpul celui de-al treilea (2000-2006) și al 4-lea Cadru de Sprijin Comunitar pentru Grecia

(2007-2013), a fost încorporată punerea în aplicare a politicilor elene pentru educaț ia romilor,

în două categorii de politici operaț ionale:

Programele Operaționale Sectoriale, sunt aplicate pe întreg teritoriul elen cu coordonarea

Ministerului Educaț iei. Ministerul Muncii și Protecț iei Sociale are un rol complementar în aceste

politici, în special în punerea în aplicare a programelor de formare profesională , cursuri de

limbă greacă , etc.

Programele Operaț ionale Regionale, sunt aplicate în cele 13 regiuni ale ț ării și prin

intermediul lor sunt finanțate principalele programe de infrastructură rezultate din necesitatea

punerii în aplicare a programelor sectoriale pentru romi. Un astfel de exemplu este construirea

sau renovarea de școli, în care studiază copiii romi. Aprobarea și punerea în aplicare a acestor

proiecte este coordonată de programele sectoriale, în special de Ministerul Sănă tă ț ii,

Ministerul Muncii și Ministerul Educaț iei.


Împreună cu politicile de mai sus, politici educaț ionale pentru masă sunt puse în aplicare, care

sunt încorporate în politicile periodice ale sistemului de învă ț ământ elen pentru romi, cum ar fi

măsuri specifice pentru studenț ii care că lă toresc, facilitând înscrierea în școală , etc.

În cele din urmă , în statul elen funcț ionează , cu rol consultativ urmă toarele organisme

instituț ionale: Rețeaua Orașelor Panelenice pentru romi (ROMA NETWORK) și Federaț ia

Panelenă a Asociaț iilor Romilor Greci (POSER). De asemenea, cu un rol consultativ, în statul

grec operează diferite instituţii în educaț ia interculturală , din care o parte este educaț ia

romilor.

Politici Naţionale

La nivel naț ional, promovarea educaț iei romilor de că tre statul grec poate fi văzută în

urmă torii pași:

(1992) Producț ia de materiale didactice speciale pentru elevii romi, recrutarea cadrelor

didactice calificate și crearea unor secț iuni de învă țare pregă titoare în școli13

(1994) Introducerea educaţiei interculturale în şcoli

(1996) Realizarea Cardului pentru studenț ii care că lă toresc (travellers)14 cu scopul de a reduce

abandonul școlar

(1997) Ministerul Educaț iei stabilește ca prioritate educaț ia interculturală prin Legea

2413/1996.

(1999) Pentru Ministerul Educaț iei scopul este includerea elevilor romi în clasele școlare

obișnuite, și nu în cele de pregă tire15.

13 Circulara Ministerului Educaț iei - Π/372/8531Γ.Γ.475/16-9-1992

14 Decizion Ministerială - Φ4/155/γ1/1257/11-9-96

15 Circulara Ministerului Educaț iei - Γ1/694/1-9-99


(2000) Emiterea unor circulare ale Ministerului Educaț iei în școli, în scopul de a avea loc

excepț ii pozitive pentru înscrierea copiilor romi în şcoli, indiferent de vârstă sau documente

disponibile16.

(2002) Stabilirea unui ajutor de venit pentru familiile cu venituri mici ai că ror copii

frecventează școala. Măsura se referă în principal la elevii romi17.

(1997-2008) Punerea în aplicare a programelor operaț ionale pentru includerea copiilor romi în

școală coordonate de Universitatea din Ioannina (EPEAEK Primul program) și Universitatea din

Tesalia (EPEAEK Al II-lea program).

Programele operaț ionale «Educația copiilor romi». Ministerul Educaț iei și Religiei (1997-

2008)

Programul Operaț ional pentru incluziunea copiilor romi în școală și de reducere a abandonului

școlar a fost pus în aplicare în perioada 1997-2004 în toată Grecia, fiind coordonat de

Universitatea din Ioannina pentru educaț ia politicii naț ionale de integrare socială a romilor din

Grecia.

În formularea proiectului, au contribuit urmă toarele organisme: asociaț ii ale romilor, rețele ale

orașelor cu populaț ie de romi și instituţii științ ifice speciale pentru problemele romilor.

Proiectul a fost finanțat prin resurse comunitare și naț ionale ale statului elen, sub

supravegherea Ministerului Εducaţiei. Principalele obiective au fost:

crearea unei infrastructuri de învă țare în ceea ce privește comunitatea de romi din Grecia,

evaluarea materialelor didactice pentru educaț ia elevilor romi care au fost elaborate în

Grecia și în stră inătate,

16 Circular Υπουργείου Παιδείας - Π1226Ι6-3-2000

17 Decizia Interministerială (Ministerul de Finanțe, Muncii & Educaț iei 2/37645/0020/8-7-2002


producerea de materiale educaț ionale și crearea unei reţele de formatori, care să realizeze

cursuri de formare pentru cadrele didactice,

studiu bilingv pentru elevi romi, în special pentru producț ia de material lingvistic special

pentru predarea limbii grecești, precum și producerea de material didactic în domeniile

individuale de învă țare care să sprijine predarea în clasele rapide de primire de învă țare și

clase de tutorial.

Programul a fost extins în perioada 2006-2008, cu titlul: "Includerea elevilor romi la școală"

fiind de această dată implementator Universitatea din Tesalia. În al doilea an de

implementare, programul a avut ca obiective principale:

includerea armonioasă a elevilor romi în sistemul educaț ional,

asigurarea acceptă rii acestor copii de că tre cadrele didactice și de că tre pă rinț ii

majoritari,

conștientizarea cadrelor didactice,

dezvoltarea, extinderea și aplicarea de materiale educaț ionale,

sprijinirea familiilor cu particularită ț i culturale, cu scopul de a putea să-i ajute în mod

eficient pe copiii lor, și în cele din urmă ,

conștientizarea mecanismului administrativ al sistemului educaț iei.

Evaluarea făcută pentru aceste programe relevă atât caracteristici pozitive și negative ale

educaț iei pentru romi în Grecia. "Filozofia" care pare să meargă în aceste regulamente

menț ionate mai sus și intervenț ii, cu scopul de a reduce abandonul școlar în rândul romilor și

pentru a îmbunătă ț i educaț ia lor, se limitează la măsurile cu caracter justiț iar și distributiv. În


mod similar, se pare că eforturile de eficientizare a justiț iei sociale nu au atins domeniul

egalită ț ii de luare a deciziilor de că tre reprezentanț ii autorizaț i ai populaț iei de etnie romă18.

Punctele slabe pentru integrarea cu succes a romilor în școlile grecești, sunt sintetizate, de

asemenea, în încheierea produsă în timpul punerii în aplicare a programului operaț ional:

"Școala în forma sa actuală refuză să respingă elevii de etnie romă . Ea refuză și respinge, cu

toate acestea, limba lor maternă , cultura, aptitudinile și experiențele".19

Strategia Naț ională pentru integrarea romilor în Grecia (2012-2020)

Ca și restul ț ărilor din Uniunea Europeană , Grecia a elaborat până la sfârșitul anului 2011, noul

cadru naț ional pentru integrarea socială a romilor, până în 2020, în cadrul european pentru

Strategia Naț ională pentru Integrarea romilor (2012-2020) adoptat pe 5 aprilie 2011 de că tre

UE20.

Noua strategie stabilește obiective cantitative specifice în cele 4 axe ale proiectului (educaț ie,

ocuparea forței de muncă , locuințe și sănă tate) până în 2020, cu obiective intermediare până

în 2015.

Obiectivul central al programului elen pentru educaț ia romilor îl reprezintă includerea copiilor

în realitatea școlii care vizează reducerea abandonului școlar și eșecul și prezentarea educaț iei

lor la toate nivelurile de educaț ie, rezultând din creșterea nivelului de alfabetizare socială ,

culturală și de funcț ionare.

18 Ant. Sarakinioti & A. Papadopoulou, « Politica de educaț ie pentru romii din Grecia, ca o expresie a dreptă ț ii sociale: design de

politici, aplicaț ii educaț ionale, relaț ii și interceptare », lucrare prezentată la a 5-a Conferință a Laboratorului de Arhivă Istorică a

Greciei moderne și Educaț ie Internaț ională , Patras 2008

19 Vasiliadou M., (ed.) (nd) «Studiu pentru a aborda problemele educaț ionale ale romilor» (Atena, G.G.L.E.), 1998: 28

20 Strategiile Naț ionale pentru Integrarea Romilor: un prim pas în implementarea Cadrului UE, COM(2012) 226 final


De asemenea, în ceea ce privește adulț ii, obiectivul de bază este reducerea analfabetismului cu

creșterea simultană a competenței lor efective, cel puț in în categoriile de citire și scriere,

precum și de numeraț ie21 .

În ceea ce privește educaț ia, cea mai mare parte a populaț iei (în special cei mai în vârstă ) este

încă analfabetă , în timp ce se pare că non-frecventarea cursurilor şcolare este un fenomen

care prezintă o reducere treptată de la o generaț ie la alta. Cu toate acestea, participarea lor la

educaț ie nu este suficientă , astfel încât să consolideze și să îmbună tă țească statutul

profesional și de mobilitate.

Cei mai mulț i studenț i, cu vârsta de 12 ani și peste, abandonează şcoala pentru a lucra în

scopul de a completa veniturile familiei.

Participarea şcolară este extrem de vulnerabilă la factorii externi, cum ar fi că lă toriile,

probleme economice, care duc la munca copiilor, distanţa faţă de școală , rasismul în școli,

lipsa unei locuințe corespunză toare și permanentă , etc.

Așadar, obiectivele specifice stabilite pentru educaț ia romilor până în 2020 sunt:

OBJECTIVE 1: Asigurarea educaț iei și combaterea abandonului școlar în rândul copiilor romi.

OBJECTIVE 2: Incluziunea școlară a elevilor romi la toate nivelurile de educaț ie și reducerea

eșecului școlar.

OBJECTIVE 3: Combaterea stereotipurilor și prejudecă ț ilor comunită ț ilor locale, precum și a

comunită ț ii educaț ionale și studenț ilor.

OBJECTIVE 4: Creșterea nivelului de alfabetizare socială , culturală și funcț ională a romilor și

includerea acestora în contextul social.

OBJECTIVE 5: Consolidarea relaț iei dintre familiile de romi cu școala și proiectarea efectelor

pozitive ale educaț iei pe toată durata de viaț ă a romilor.

21 Ministerul Muncii și Securită ț ii Sociale, " Strategiile Naț ionale pentru Integrarea Romilor ", (2011:15)


Axa prioritară 4, pe acț iunile de sprijinire a educaț iei romilor, conț ine mai multe acț iuni

specifice pentru atingerea acestor obiective, care sunt rezumate mai jos:

Infrastructura școlară : explorarea nevoilor și punerea în aplicare pentru îmbună tă ț irea

infrastructurilor școlare. Acț iuni indicative din această categorie sunt urmă toarele:

Clădiri adecvate

Echipamente şcolare adecvate

Asigurarea accesului elevilor romi în școală

Învă țământul preșcolar: Consolidarea și sprijinirea educaț iei copiilor romi în învă ț ământul

preșcolar (0-5 ani), prin acț iuni, cum ar fi:

Programe de consolidare a aptitudinilor sociale ale copiilor romi de vârstă preșcolară

pentru o mai bună integrare școlară

Seminarii de promovare a sănă tă ț ii

Programele de consolidare a relaț iei dintre familiile de romi și școală

Furnizarea de materiale educaț ionale adecvate, în grădinițele cu elevi romi

Învă țământul obligatoriu: Intervenț ii sistemice pentru a monitoriza înscrierea și participarea

copiilor romi în învăţământul obligatoriu (învă ț ământ obligatoriu de 9 ani), cu acț iuni, cum ar

fi:

Studiu pentru dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și înregistrare pentru populaț ia

de etnie romă

Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și înregistrare

Instrumente de monitorizare a înregistrărilor și de evaluare a calităţii și frecvenței de

studiu


Sprijin educațional pentru elevii romi și acț iunile de incluziune socială : set de acț iuni pentru

a sprijini și de a păstra copiii în școli

Înființarea unor clase de primire

Clase de sprijin pe timpul verii

Seminarii de informare cu privire la drepturile copilului

Informaț ii privind problemele de educaț ie sexuală și de prevenire a sarcinilor la

adolescente, cu accent pe egalitatea de gen

Programe de combatere a violenței în școală

Dezvoltarea de activită ț i extrașcolare, cu un accent pe aptitudini specifice (de exemplu,

muzică , dans, matematică )

Suport pentru familiile de romi cu mediatori, asistenț i sociali, psihologi, etc

Profesorii: Activită ț i de sprijin pentru cadrele didactice de toate gradele din învă ț ământul

obligatoriu

Programe de formare și de sensibilizare

Furnizarea de sprijin și consiliere a cadrelor didactice de că tre psihologi și asistenț i sociali

Explorarea probabilită ț ilor de a acorda puncte pentru educatorii care lucrează în școli cu

populaț ie școlară romă care depășește 30%

Educaț ia adulț ilor: Consolidare în educaț ia și formarea adulț ilor și îngrijire specială pentru

copiii cu vârsta între 12-17 ani care prezintă risc de abandon școlar și nu sunt ușor de a se

integra în școală :

Informarea și încurajarea participă rii tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 - 30 ani în școli la

programul Șansa a Doua și în Centre de Instruire pentru adulț i


Participarea femeilor rome la programele de mai sus

Cursuri speciale de formare continuă pe probleme de gestionare a personalului și de

venitul familiei (micro-finanțare) și arte-învă țare, cu scopul de a consolida educaț ia

femeilor

Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și sprijin pentru studenț ii cu vârsta între 12-17

ani care au fost inseraţi târziu sau reintroduşi în sistemul de învă ț ământ.

Învă țământul secundar și superior: stimulente pentru integrarea și participarea cu succes la

învă ț ământul secundar și superior

• Instituț ionalizarea premiilor în bani în funcț ie de nivelul de finalizare cu succes a fiecă rui curs

Conștientizare: informarea și sensibilizarea comunită ț ilor locale pe problemele romilor

Seminarii și ateliere de lucru de sensibilizare a publicului cu privire la drepturile romilor

Acț iuni pentru protecț ia culturii romilor, cu participarea unui procent de 30% din populaț ia

romă

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_greece_strategy_el.pdf

Politici regionale pentru romi

În afară de programele naț ionale sectoriale, Regiunile selectate sunt în curs de elaborare de

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_greece_strategy_el.pdf


programe regionale proprii pentru instruirea romilor. La nivel municipal, puț ine municipalită ț i

au înființat câteva proiecte, până la această dată , pentru integrarea socială a romilor la nivel

de oraș.

Cu titlu indicativ, programele operaț ionale regionale includ acț iuni cum ar fi:

“Intervenții integrate rome", program în Regiunea Tesalia

Programul de intervenț ii integrate pentru romi în domeniile educaț iei, sănă tate, ocuparea

forței de muncă și locuințe concepute la nivel regional prin resurse naț ionale și comunitare, cu

participarea regiunii Tesalia, municipalită ț ile în care locuiesc romi, Universitatea din Tesalia și

Companiile de dezvoltare din regiune.

Cu contribuț ia Direcț iei Generale pentru Politică Regională a UE, care așteaptă mobilizarea

regiunilor și ț ărilor cu măsuri concrete și instrumente pentru a interveni în exploatarea

politicilor relevante și de finanțare, o amplă consultare este promovată cu participarea

asociaț iilor romilor și coordonarea unui grup interdisciplinar pentru includerea urmă toarelor:

Poziț iile și propunerile Municipalită ț ilor și Regiunii pentru includerea în strategia naț ională

pentru integrarea romilor, și, de asemenea,

Planificarea unui program pe termen mediu pentru punerea în aplicare a intervenț iilor

integrate în domeniile educaț iei, sănă tă ț ii, ocupă rii forței de muncă și locuințelor

Acest program va fi un ghid și un instrument de accesare de fonduri de la comunităţi și

din surse naț ionale pentru perioada 2007-2013 (al 4-lea Cadru de Sprijin Comunitar pentru

Grecia), și în special pentru noua perioadă de programare 2014-2020.


ROMÂNIA

Date generale despre romii din România

La ultimul recensământ organizat în România, în anul 2011, rezultatele preliminare oficiale au

ară tat că un numă r de 619 000 de persoane s-au declarat de etnie romă , ceea ce înseamnă

un procent de 3,2% din totalul populaț iei din România22. Potrivit studiului PROROMI23, realizat

de Banca Mondială în anul 2005, s-au făcut estimă ri că numă rul minim de romi din România a

fost de 730 174 și 968 275 maxim. Cu toate acestea, ONG-urile estimează că un numă r între 1

500 000 - 2 000 000 de persoane de etnie romă tră iesc în România, dar din diferite motive,

cum ar fi teama de a fi discriminaț i, un-și declară etnia oficial la recensământ. Conform

ultimelor cercetă ri, 3 din 5 romi simt că sunt discriminaț i atunci când accesează serviciile

publice, de sănă tate, servicii educaț ionale, juridice sau pe piața forței de muncă și 33% dintre

persoanele care au participat la studiu au declarat că s-au simț it discriminate la poliț ie sau în

cadrul autorită ț ilor publice24.

În ceea ce privește situaț ia educaț iei în rândul romilor din România, cercetă rile recente arată

că participarea școlară a copiilor romi este alarmantă : copiii romi renunţă mult mai repede la

școală decât colegii lor de etnie diferită (EUMAP 2007:25); 4 din 5 copii neșcolarizaț i sunt romi

(Raportul Comisiei Prezidenț iale 2007:8); în ceea ce privește copiii romi - participarea la

educaț ie atât în învă ț ământul primar (idem), secundar și învă ț ământul superior prezintă un

nivel scăzut(Fleck și Rughini 2008:157;167).

22http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

23 http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/PROROMI__Comunitatile_de_Romi_din_Romania_187.pdf

24http://www.romanicriss.org/PDF/Stereotipuri,%20prejudecati%20-%20perspectiva%20romilor%20cercetare%202011.pdf

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/PROROMI__Comunitatile_de_Romi_din_Romania_187.pdf

http://www.romanicriss.org/PDF/Stereotipuri,%20prejudecati%20-%20perspectiva%20romilor%20cercetare%202011.pdf


Cea mai recentă cercetare realizată de Romani CRISS privind educaț ia și participarea copiilor

romi arată că , la vârsta de 3 ani, participarea copiilor romi în învă ț ământul preșcolar este de

peste 12 ori mai mică decât media naț ională și principalul motiv pentru care nu se înscriu la

grădiniț ă este lipsa de resurse financiare (44,7%). 57,6% dintre pă rinț i declară că unul dintre

copiii lor a renunțat la gradinită sau şcoală , în timp ce 21,1% au doi copii în această situaț ie.

44.22% dintre copiii cu vârsta între 7-11 au renunțat la școală , în timp ce 64.62% dintre copiii

din cota de vârstă 12-16 ani sunt în aceeași situaţie. Interviurile de grup au relevat mai multe

manifestă ri inechitabile și tratament părtinitor, că rora pă rinț ii și/sau copiii lor au fost supuși, la

școală de că tre profesori, și copii și pă rinț i majoritari.

Abandonul se datorează în principal motivelor financiare (41,8%). Unii pă rinț i (12,5%) au plasat

responsabilitatea pentru pă răsorea școlii de către copii pe seama sistemului de învă ț ământ.

Interviurile de grup au relevat mai multe manifestări ale părinț ilor privind un tratament

inechitabil și pă rtinitor copiilor lor care au fost supuşi la școală de că tre profesori, și copiii

majoritari și pă rinț i.

Pentru copiii care nu au fost niciodată la școală , motivul neînscrierii lor este lipsa resurselor

financiare (55,8%). Pentru această categorie putem adăuga alte 13,7% care sunt la școală , însă

trebuie să lucreze în interiorul gospodăriei. Pentru o treime din respondenț i cu vârsta între 12-

16 ani, munca în interiorul gospodă riei este un motiv al neînscrierii la şcoală .

Pă rinț ii văd educaț ia școlară pentru copiii lor ca pe un mijloc pentru a evita o viață

problematică ca și a lor, şi, de asemenea, ca un instrument de planificare de viitor (pentru o

meserie, un loc de muncă , independenț ă, recunoaștere, precum și capacitatea de a face o

diferenț ă pentru comunită ț ile de romi) 25.

25 “Participarea romilor la școală , ne-participare și discriminare în România”, Laura Surdu, Enikö Vincze, Marius Wamsiedel, Romani

CRISS, București, 2011


Iniț iative privind îmbună tă țirea situaț iei romilor la nivel naț ional - date generale

Situaț ia romilor a fost abordată prin elaborarea și punerea în aplicare a unei serii de politici

care au fost menite să contribuie la integrarea socio-economică a populaț iei de etnie romă ,

pentru a elimina practicile discriminatorii împotriva romilor și pentru a ajuta la păstrarea

identită ț ii culturale specifice romilor.

Politicile Guvernului au fost concentrate în cadrul Strategiei Naț ionale și au fost elaborate de

că tre toate ministerele, la nivel naț ional, sau structuri guvernamentale. Aceste structuri au fost

sub coordonarea Agenț iei Naț ionale pentru Romi, o instituț ie special concepută pentru acest

scop. La nivel local, au fost create mai multe instrumente pentru punerea în aplicare a

politicilor: o rețea de experț i (la nivel local și județean), mediatori (sănă tate) și structuri /

birouri, reprezentanț i locali ai Agenț iei Naț ionale pentru Romi.

Deși până în prezent iniț iativele semnificative ale Guvernului român vizează îmbună tă ț irea

situaț iei minorită ț ii romilor din România și sprijinirea integră rii romilor, este foarte important

să se analizeze aceste acț iuni, progresul acestora și modul în care autorită ț ile preiau

recomandă rile primite. După o prezentare generală a legislaț iei, care va urma în continuare, cu

accent pe educaț ie, putem concluziona faptul că problemele nu persistă din cauza lipsei de

legislaț ie, ci, din cauza modului în care sunt puse în aplicare măsurile, din cauza atitudinilor și

practicilor adoptate de că tre persoanele / instituț iile responsabile cu punerea în aplicare, din

cauza lipsei de angajament politic și a bugetelor.


Politicile naț ionale și iniț iativele de îmbună tă ț ire a situaț iei romilor din România

Strategia Națională pentru Îmbună tă ț irea Situaț iei Romilor din România adoptată de

Guvernul Român

Strategia Naț ională de Îmbună tă ț ire a situaț iei romilor din România a fost adoptată în anul

2001 și avea ca scop principal să contribuie la toate domeniile vieț ii: administraț ie publică ,

securitate socială , sănă tate, educaț ie, muncă , locuințe și cultură . Acesta a fost prima iniț iativă

a guvernului adoptată pentru îmbună tă ț irea incluziunii romilor în toate domeniile societă ț ii și,

mai mult, a fost un semn de responsabilitate publică asumată de instituț iile din România26.

În 2011 o nouă strategie a fost elaborată de că tre Guvernul Român și în acel moment

societatea civilă rome a pregă tit o serie de observaț ii și propuneri care au fost trimise

secretarului general al Guvernului. Ideile generale au fost că noua strategie ar trebui să includă

o serie de elemente-cheie pentru formularea unui punct de vedere naț ional, astfel încât

documentul să devină o declaraț ie reală a politicilor publice și de a fi asumat cu

responsabilitate de că tre statul român.

Deceniul de Incluziune a Romilor

Deceniul de Incluziune a Romilor este un program initiat de Open Society Institute, Banca

Mondială și Uniunea Europeană adoptat la Budapesta, în iulie 2003 în cadrul conferinței

"Romii într-o Europă expansivă . Ruperea cercului să răciei". Programul politic a fost asumat de

că tre nouă guverne din Europa Centrală și de Est, cu scopul de a eradica să răcia și

excluziunea și combaterea discrimină rii, inclusiv de România27.

26 http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/Hotarare_nr_430.pdf

27 http://www.romadecade.org/

http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/Hotarare_nr_430.pdf

http://www.romadecade.org/


Domeniile prioritare ale Deceniului sunt ocupaț ie, educaț ie, sănă tate și locuințe. În România,

Agenț ia Naț ională pentru Romi este responsabilă pentru coordonarea activită ț ilor legate de

programul acesta.

Programul este, de asemenea, susț inut de că tre Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare,

OSCE, Consiliul Europei, precum și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Valoarea

fundamentală a Deceniului este participarea activă și implicarea romilor, și iniț iativa este de

așteptat să aibă o coordonare la nivel european și o transparenț ă a politicilor privind romii.

În domeniul educaț iei, Deceniului de Incluziune a Romilor are ca priorită ț i:

• Asigurarea accesului romilor la educaț ia obligatorie

• Îmbună tă ț irea calită ț ii educaț iei

• Implementarea de programe de integrare și de desegregare

• Creșterea accesului la educaț ie timpurie

• Îmbună tă ț irea accesului la educaț ie post-secundară pentru adulț i

Iniț iative specifice privind integrarea romilor prin educaț ie

Obiective

Conform strategiei naț ionale pentru Incluziunea cetă țenilor români de etnie romă aprobată

pentru perioada 2012-2020, obiectivele specifice în domeniul educaț iei sunt urmă toarele28:

Asigurarea accesului egal, gratuit și universal al cetă țenilor români de etnie romă la

educaț ia de calitate în sistemul public de educaț ie, cu scopul de a sprijini progresul

economic și dezvoltarea unei societă ț i bazate pe cunoaștere.

28 http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/0371-28_noua_strategie_522.pdf

http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/0371-28_noua_strategie_522.pdf


Promovarea educaț iei incluzive în sistemul de învă ț ământ, inclusiv prevenirea și

eliminarea segregă rii și combaterea discrimină rii bazate pe etnie, statut social,

dizabilită ț i sau alte criterii care pot afecta copiii și tinerii proveniț i din grupuri

dezavantajate, inclusiv a romilor.

Interculturalitate

În domeniul interculturalită ț ii, în 2006, Ministerul Educaț iei din România a aprobat modificarea

curriculei folosite în școlile din România și a informat despre "curriculum-ul comun pentru

clasa a XII-a, în proces de modificare în prezent, care va oferi un capitol special despre

minorită ț ile din România, inclusiv istoria romilor care tră iesc în acest spaț iu." 29

Ordinul no.1529/18.07.07 în ceea ce privește dezvoltarea problematicii diversită ț ii în

curriculum-ul naț ional. Ordinul a fost emis de că tre Ministerul Educaț iei, în 2007, cu scopul

instruirii studenț ilor pentru o societate caracterizată prin diversitate culturală ; (...), în

curriculum-ul naț ional va fi promovată valorificarea și dezvoltarea aspectelor privind

diversitatea culturală (etnică , lingvistică , religioasă , etc.). Ordinul, de asemenea, prevedea că în

documentele curriculare - de planificare, programe școlare, manuale școlare și extra-materiale,

autorii trebuie să includă aspecte privind diversitatea culturală , în funcț ie de specificul fiecă rei

discipline. 30

Nivelul universitar

La nivel universitar, putem identifica două politici majore care au fost puse în aplicare pentru a

contribui la creșterea numă rului de elevi romi:

29 Adresă oficială de la Ministerul Educaț iei, înregistrată cu numă rul 9922/F/01, Sept/2006

30 Ordinul nr. 1529/18.07.07, adoptat de Ministerul Educaț iei și publicat in Monitorul Public, Octombrie 2007


• Politici de acț iuni afirmative. În 1992/1993, la iniț iativa Facultă ț ii de Asistenț ă Socială și

Sociologie de la Universitatea din București, un numă r de 10 locuri speciale au fost

rezervate pentru elevii romi care doreau să se înscrie la universitate. Această iniț iativă a

fost preluată de alte universită ț i din România, în cadrul a diferite facultă ț i (în Cluj, Iași și

Timișoara).

• În 1998, Ministerul Educaț iei a emis Ordinul ministerial numă rul 3577, care a susț inut prin

măsuri reale accesul studenț ilor romi la un nivel înalt de educaț ie. În același an un alt

Ordin ministerial a fost emis de că tre Ministerul Educaț iei: Ordonanța 5083/26.11.1998, care

a sprijinit tinerii romi care au vrut să acceseze servicii educaț ionale în școli profesionale,

licee și universită ț i31.

• Persoanele care doresc să acceseze acest tip de măsuri trebuie să prezinte în dosarul de

admitere o recomandare de la o organizaț ie civică , politică sau culturală , menț ionând că

aparț in etniei rome.

• Un sistem deschis pentru cadre didactice rome necalificate (fără studii universitare, doar

cu liceu), cu scopul de a obț ine o dublă specializare "profesor de limba romani - profesor"

• Studierea limbii romani la Universitatea din București

• În anul 1998, Facultatea de Limbi și Literaturi Stră ine din București a iniț iat o secț iune

pentru învă țarea limbii romani.

Ordine ministeriale

Ordinul nr. 1540 / 19.07.2007 privind interzicerea segregarii școlare a copiilor romi și

aprobarea Metodologiei privind prevenirea și eliminarea segregă rii școlare a copiilor romi.

31 http://administraresite.edu.ro/index.php/legaldocs/1114


În februarie 2007, Ministerul Educaț iei și Cercetă rii, Agenț ia Naț ională pentru Romi, Consiliul

National pentru Combaterea Discriminarii, OSCE / ODIHR, împreună cu grupul de lucru al

organizaț iilor non-guvernamentale, Centrul Romilor "Amare Rromentza", Institutul Intercultural

Timișoara, Romani CRISS, Salvaț i Copiii, Centrul Regional PER, Ovidiu Rom, reprezentanţi de

Centrul Romilor "Amare Rromentza", Salvaț i Copiii și Romani CRISS, au semnat un

memorandum de cooperare privind asigurarea copiilor romi și accesul tinerilor la educaț ie de

calitate în România, prin desegregarea școlară și promovarea educaț iei pentru identitate.

În urma acestui proces de consultare, Ministerul Educaț iei, Cercetă rii și Tineretului a adoptat

Ordinul nr. 1540/19.07.2007 privind interzicerea segreă rii școlare a copiilor romi și aprobarea

Metodologiei privind prevenirea și eliminarea segregă rii școlare a copiilor romi. Ordinul are ca

obiectiv prevenirea, interzicerea și eliminarea segregă rii, așa cum este văzută , ca o forma

gravă de discriminare, cu consecințe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaț ie de

calitate. Un aspect important al documentului este prevederea de sancț iuni pentru cei care nu

îndeplinesc prevederile din Ordin și Metodologia.

Cu excepț ia acestui ordin, Ministerul Educaț iei, Cercetă rii și Tineretului a adoptat Ordinul

no.1539 / 19.07.2007 privind normele de angajare și de activitate a mediatorului școlar și

Ordinul no.1529/18.07.07 în ceea ce privește dezvoltarea pe problema diversită ț ii în

curriculum-ul naț ional.

O notificare a fost emisă de că tre Ministerul Educaț iei pe data de 3 martie 2010 privind

prevenirea și eliminarea segregă rii școlare și a copiilor romi în sistemul școlar, precum și

măsurile de menț inere a învă ț ării în limbile minorită ț ilor / studiul de limba maternă în


cadrul sistemului de învă ț ământ din România32. Notificarea a fost emisă de minister și

previzualizează măsurile pe care unită ț ile școlare din România ar trebui să le întreprindă

pentru a respecta legislaț ia în vigoare pentru prevenirea segregă rii și pentru asigurarea

studiul limbii materne în școli.

Măsuri specifice pentru creșterea accesului la educaț ie a populaţiei rome

Organizarea de cursuri în limba romani pentru elevii romi care vorbesc limba romani

Încurajarea școlilor să includă personal care să predea limba romani

Elaborarea programelor, manualelor și materialelor auxiliare pentru predarea limbii romani

Asigurarea în fiecare Inspectorat Școlar Județean unei poziț ii de inspector pentru

minorită ț i, care are rolul de a monitoriza participarea la educaț ie a copiilor și tinerilor romi

Programme "a doua șansă" pentru persoanele care doresc să finalizeze studiile lor -

(corectarea abandonului școlar)

Măsuri afirmative pentru copiii care doresc să acceseze cursuri de liceu

Mediatorul școlar

Începand cu anul 1990 conceptul de mediator școlar a fost introdus în programele de

învă ț ământ din România. La început, în primii ani, conceptul a fost testat de că tre ONG-uri

(cum ar fi Romani CRISS, Institutul Intercultural din Timișoara), în cadrul proiectului pe care l-au

pus în aplicare la acel moment.

32 http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/13466

http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/13466


Această situaț ie a durat până în 2000-2001, când mediatorul școlar a fost introdus în Lista

Naț ională a ocupaț iilor din România, ca un post didactic auxiliar.

În 2007, Ministerul Educaț iei a elaborat Ordinul ministerial nr. 1539/19.07.2007, prin care s-au

stabilit normele de muncă și de activitate.

Mediatorul școlar în România este interfața dintre două sisteme, rolul de mediator școlar este

de a conecta școala și comunitatea, de a lucra pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive pentru

copiii romi faț ă de educaț ie și de prevenire a cazurilor de discriminare și comportamente

discriminatorii în cadrul instituț iilor de învă ț ământ33.

Situaț ia mediatorilor formaț i în 2011

• 417 mediatori școlari formaț i prin programe PHARE

• 179 mediatori școlari formaț i de că tre MECT - Direcț ia pentru Minorită ț i, în

parteneriat cu Agenț ia Naț ională pentru Romi

• 20 de mediatori școlari formaț i de că tre ONG-urile rome

• 236 mediatori școlari formaț i de că tre MECT - Direcț ia Generală pentru Învă țare în

limba minorită ț ilor și Relaț ia cu Parlamentul, în parteneriat cu reprezentanț ii UNICEF

România34

33 “Ghidul mediatorilor școlari pentru comunită ț ile de romi”, Gheorghe Sarau, Elena Radu, UNICEF, București, 2011

34 “Ghidul mediatorilor școlari pentru comunită ț ile de romi”, Gheorghe Sarau, Elena Radu, UNICEF, București, 2011


IRLANDA

Educaţia romilor nomazi / Incluziunea Politică

Problema rezultatelor slabe educaț ionale pentru romii nomazi a fost mult timp recunoscută și

organizaț ia Pavee Point a remarcat eforturile făcute în acest domeniu de că tre guvernele

succesive din ultimii ani din Irlanda. Cu toate acestea, inegalită ț ile puternice între copii nomazi

şi populaț ia generală rămân în ceea ce privește educaț ia. Pă răsirea timpurie a școlii a fost o

problemă specială pentru copii nomazi, deși au existat unele mici îmbună tă ț iri în ultimii ani.

Conform recensământului populaț iei din 2006, 53% din nomazii peste vârsta de 15 de ani au

avut ca nivel de studii şcoala primară sau doar educaț ia formală . De asemenea, au existat

probleme cu politicile discriminatorii de școlarizare în care nomazii erau excluși. (A se vedea

Christian Brothers High School V Stokes, 2012). Există puț ine date referitor la experiențele

romilor și accesul la educaț ie, însă aceştia se confruntă cu obstacole semnificative în accesul la

educaț ie în Irlanda. Pentru pă rinț ii romi au existat bariere deosebite pentru a lucra sau pentru

a accesa acte de protecț ie socială , prin care să asigure educaț ia adecvată copiilor lor.

Urmă toarea secț iune prezintă domeniile politice relevante pentru incluziunea prin educaț ie a

romilor nomazi din Irlanda. Secț iunea 1 prezintă politici de egalitate/ sprijin care se aplică

educaț iei și secț iunea 2 se concentrează în special pe politica de educaț ie.

Egalitatea politică

Legislaț ia pentru un statut egal

Legea privind statutul egal interzice discriminarea în ceea ce privește bunurile, servicii și

educaț ie în ceea ce privește nouă motive de discriminare. Nomazii sunt numiţi în mod explicit

ca un grup protejat împotriva discriminării în temeiul legislaț iei privind egalitatea în Irlanda


(Actele privind Egalitatea pentru Ocuparea forței de muncă din 1998 și 2004 și Legea privind

statutul egal 2000 și 2004). Romii sunt incluşi ca un grup protejat împotriva discrimină rii sub

titlul de "origine etnică sau naț ională". Toate instituț iile de învă ț ământ și formare profesională

au obligaț ia de a acț iona în conformitate cu această legislaț ie.

Protecț ia împotriva discrimină rii prin intermediul legislaț iei privind egalitatea este importantă

pentru romii nomazi, cu toate acestea, eficacitatea acestei protecț ii este subminată de:

• reduceri excesive de finanțare la Autoritatea pentru Egalitate;

• lipsa de protecț ie eficientă și compensaț ii pentru nomazi din cauza nivelurilor foarte

scăzute ale despăgubirilor acordate de că tre Tribunalul Egalită ț ii;

Nomadismul Naț ional/ Strategia de integrare a romilor

Guvernul irlandez a prezentat un document intitulat "Nomadismul Naț ional - Strategia de

integrare a romilor", al Comisiei Europene, ca parte a Cadrului UE pentru strategiile naț ionale

de integrare a romilor până în 2020. Comisia are o secț iune privind educaț ia. Cu toate acestea,

această strategie este, în esenț ă inadecvată în forma sa actuală .

• Acest document expune în principal strategiile deja existente pentru comunitatea de că lă tori

în domeniile educaț iei, locuințelor, sănă tă ț ii și ocuparea forței de muncă .

• Documentul nu conț ine obiective, ț inte, indicatori sau termenele aferente și mecanisme de

monitorizare și evaluare.

• Nu conţine consultarea sau facilitarea participă rii active a romilor nomazi.

• Ca urmare romii sunt în mare parte excluşi din acest document.

În ceea ce privește educaț ia, documentul spune că : "Raportul și recomandă rile pentru o

strategie de educaț ie pentru nomazi" (2006) acoperă toate aspectele legate de educaț ie pentru

nomazii din învăţământul pre-școlar, prin dreptul la o educaț ie superioară într-un context de


învă țare pe tot parcursul vieț ii. Principiul de bază al raportului este unul de incluziune, cu un

accent pe egalitate și diversitate și adoptarea unei abordă ri interculturale. Acest lucru este în

conformitate cu recomandă rile Guvernului în Planul Naț ional de Acț iune împotriva rasismului

(2005). Principiul de "necesitatea educaț ională individuală", decât cel al "identită ț ii nomade" va

sta la baza acț iunilor viitoare, inclusiv alocarea de resurse."(Nomadismul Naț ional al Irlandei /

strategia de integrare a romilor 2011). Strategia de Educaț ie a nomazilor este discutată în

detaliu mai jos. Este important să reț ineț i că Planul Naț ional de Acț iune împotriva Rasismului a

fost întrerupt.

Dezmembrarea unei infrastructuri de egalitate

Planul Naț ional de Acț iune împotriva rasismului în Irlanda a fost implementat din 2005 până în

2008, iar acum a fost întrerupt. Ultimii ani în Irlanda au văzut o dezmembrare a infrastructurii

de egalitate care a asigurat protecț ia romilor nomazi și care a furnizat unele mecanisme de

responsabilizare pentru punerea în aplicare a politicii nomadismului. În luna octombrie 2008 și

ulterior bugetele au fost:

Aproximativ 50% reducere la bugetul pentru Nomadism în cadrul Departamentului de

Justiț ie, Egalitate și Reformă Legislativă ;

Buget tă iat cu 100% în Comitetului Consultativ Naț ional privind Rasismul și

Interculturalitatea (NCCRI), rezultând închiderea acestuia;

Întreruperea Planului Naț ional de Acț iune împotriva rasismului;

Reducerea bugetului cu 24% pentru Comisia irlandeză pentru Drepturile Omului;

Reducerea bugetului cu 43% pentru Autoritatea pentru Egalitate.


Politici de educaț ie

Raportul Grupului operativ privind Comunitatea ade Nomazi (1995)

Recomandă rile din acest raport au fost aprobate de că tre toate partidele politice majore în

stat. O secț iune a raportului de oferte de educaț ie și formare profesională de la această

rubrică include recomandă ri, cum ar fi "Principiile și obiectivele generale pentru educaț ia

nomazilor":

• Egalitatea de șanse trebuie să existe, astfel încât să se asigure că nomazii trebuie să aibă

acces la toate formele de învă ț ământ.

• Principiul de anti-discriminare ar trebui să caracterizeze furnizorii de educaț ie.

Conștientizarea, și respectul pentru diversitatea culturală și multietnică ar trebui să existe la

toț i furnizorii de educaț ie.

• Principiul de acț iune afirmativă ar trebui să se aplice în educaț ie tuturor nomazilor.

• Articolul 10 din Regulamentul de școli naț ionale care prevede că "nici un copil nu poate fi

refuzat la admiterea la o școală naț ională pe baza poziț iei sociale a pă rinț ilor să i, și niciun

elev nu poate fi separat de ceilalț i elevi pe motive sociale”, ar trebui să se aplice la toate

școlile, la nivel primar și secundar.

• Ar trebui să existe o implicare deplină a pă rinț ilor în luarea deciziilor și în dezvoltarea

furniză rii de educaț ie pentru copiii lor și ar trebui să se aplice principiul de integrare.

Legea învă țământului, 1998

Legea Educaț iei din 1998 stabilește "să se prevadă , în interesul binelui comun pentru educaț ia

fiecarei persoane din stat..., pentru a se asigura că sistemul de învă ț ământ de stat este


responsabil pentru elevii și pă rinț ii acestora și că statul... (și sistemul de învă ț ământ) respectă

diversitatea de valori, credințe, tradiț ii și limbi în societatea irlandeză .. ".

Actul Educațional (Bunăstă rii), 2000.

Această lege înlocuiește Actele de frecventare a școlii, în perioada 1926-1967. Principiul de

bază al legii este dezvoltarea unei abordă ri integrate, abordarea de parteneriate pentru

politicile grupurilor dezavantajate, pentru ne-participare și abandonul școlar timpuriu.

Strategia de Educaț ie interculturală , 2009.

În contextul integră rii, Departamentul de Educaț ie și Aptitudini a publicat Strategia de Educaț ie

interculturală în 2009. Strategia are două obiective. Primul obiectiv este de a se asigura că toț i

studenț ii experimentează o educaț ie care "respectă diversitatea de valori, credințe, tradiț ii și

limbi în societatea irlandeză și se desfășoară într-un spirit de parteneriat" (Legea

Învă ț ământului, 1998). Al doilea obiectiv își propune să asiste furnizorii de la toate nivelurile,

pentru a crea un mediu de învă țare în care includerea și integrarea într-un mediu de învă țare

interculturală devine normă .

Nomazii nu au fost iniț ial incluşi în Strategia de Educaț ie interculturală , această decizie a fost

inversată doar ca urmare a lobby-ului din partea Pavee Point și a altor organizaț ii pentru

nomazi. Este de o preocupare semnificativă faptul că nomazii nu au fost incluși de la început

în document, lucru perceput ca un indicativ al excluderii generale a romilor și nomazilor din

politicile anti-rasism și de integrare ale Guvernului.

Că tre o Strategie de Educație pentru Nomazi


În 2003, un grup de lucru comun a fost stabilit ca membru al Comitetului de Educaț ie pentru

comunităţile dezavantajate (EDC) și Comitetul consultativ pentru Educaț ia Nomazilor (ACTE).

Acest grup este format din reprezentanț i ai organizaț iilor naț ionale ale nomazilor şi din

reprezentanț i ai Departamentului de Educaț ie. A fost propusă o strategie pe cinci ani care să

supravegheze întregul domeniu al Educaț iei nomazilor, care include învăţământul pre-școlar,

primar, post-primar, Educaț ia Adulț ilor și al treilea nivel de educaţie.

La începutul anului 2004 cele trei organizaț ii pentru nomazi (Pavee Point, Forumul Naț ional al

femeilor nomade și Mişcarea liberă irlandeză ), au sugerat Grupului Comun de Lucru o

consultare naț ională cu pă rinț ii nomazi pentru cursanț ii care ar beneficia de procesul de

evaluare a furniză rii de învă ț ământ existent, precum și modifică rile care ar trebui să se facă la

Educaț ia nomazilor în Strategie. Grupul de lucru comun a sprijinit iniț iativa și cele trei

organizaț ii naț ionale de nomazi au luat asupra lor organizarea a cinci seminarii de consultare.

Rezultatul acestor seminarii a fost un raport care conț ine 49 recomandă ri care a contribuit la

dezvoltarea "Raportului și recomandă rilor pentru o strategie de Educaț ie pentru nomazi".

A fost avut în vedere faptul că Strategia va lua forma unor obiective clare în ceea ce privește

optimizarea / re-alocarea dispoziț iilor educaț ionale existente pentru nomazi și definirea unui

proces de transfer de la furnizarea separată la o politică de incluziune, interculturalitate și

integrare. Punerea în aplicare și monitorizarea au fost considerate ca fiind esenț iale pentru

Strategia de Educaț ie pentru nomazi.

2006 Raport și recomandă ri pentru o Strategie de Educație pentru nomazi


Nicio strategie nu a fost dezvoltată ulterior din acest raport și Departamentul a recunoscut că

raportul este citit ca strategie pentru educaț ia nomazilor. Cu toate acestea, acest plan de

implementare nu conț ine rezultate și termene asociate de la departamentul de educaţie și, în

esenț ă, nu este o strategie ca atare. Lipsa implică rii nomazilor în punerea în aplicare a

"strategiei" și lipsa vizibilităţii asupra acț iunilor și a progresului au fost o preocupare

permanentă . Pavee Point observă , de asemenea bugetul disproporț ionat de mare pentru

educaț ia nomazilor, dar este neclar modul în care sunt cheltuiț i banii. Există îngrijorarea că

banii alocaț i pentru serviciile pentru nomazi nu se reflectă în rezultatele educaț ionale conform

recensământului populaț iei din 2006:

• 53% din nomazi peste vârsta de 15 ani au avut un nivel de studii primare sau doar educaț ie

formală ;

• 12% din nomazii peste vârsta de 15 ani au renunțat la școală înainte de nivelul al doilea;

• Doar 3% din nomazii peste vârsta de 15 ani au absolvit școala la al doilea nivel;

• 0,57% din nomazii peste vârsta de 15 ani au absolvit școala la nivelul al treilea.

2009 Strategia de Educaț ie a nomazilor și Forumul consultativ (TEACF)

În urma unui lobby intens un Forum consultativ și pentru consiliere referitor la Educaț ia

Nomazilor (TEACF) a fost înființat la sfârșitul anului 2009. Organizaț ia Pavee Point este foarte

preocupată de limită rile acestui forum:

• termenii de referinț ă sunt foarte restrictivi;

• peste 50 de persoane sunt reprezentate în forum, ceea ce face dificil pentru un reprezentant

al nomazilor să-şi exprime punctul de vedere;


• întâlnirile vor avea loc doar de trei ori pe an, și

• nu vor fi stabilite subgrupuri la progres.

Reduceri în educaț ia nomazilor

În bugetul anului 2011 statul taie, fără preaviz sau consultare și imediat după reducerile

din sistemul de transport școlar pentru copii nomazi, toate măsurile de sprijin la

educaț ie pentru nomazi, din iunie 2011. Aceasta a inclus:

Retragerea din posturi a profesorilor pentru nomazi la nivel primar

Retragerea orelor de predare pentru nomazi în învăţământul post-primar

Retragerea profesorilor care vizitează nomazii(42 posturi)

Eliminarea treptată a tuturor centrelor de formare pentru nomazii adulţi.

În timp ce organizaț iile pentru nomazi au cerut o revizuire a mai multor dintre aceste servicii

educaț ionale şi, în ciuda recomandă rilor făcute în Raportul pentru o strategie de Educaț ie

pentru nomazi, doar unul dintre servicii a fost revizuit până în prezent. Centrele de instruire

pentru nomazii adulţi au făcut obiectul unui control intern fără consultare cu grupurile de

nomazi, care a dus la închiderea lor. Aceste reduceri draconice subminează progresele realizate

în domeniul educaț iei nomazilor în ultimii 10 ani. Reducerile bugetare în domeniul educaț iei

pentru nomazi sunt disproporț ionate în comparaț ie cu reducerile financiare ale altor reduceri

obișnuite din învă ț ământ.


Metodologie

Descrierea cadrului de lucru

Acț iuni educaționale de succes: depășirea eșecului școlar, abandonului școlar și pă răsirii

timpurii a școlii de că tre copiii romi.

Proiectul ROM UP se bazează pe conceptul de acț iuni educaț ionale de succes, definit în

proiectul INCLUD-ED35. Acț iunile educaț ionale de succes sunt diferite de "bunele practici".

Principala diferenț ă este că acț iunile educaț ionale de succes nu se bazează niciodată pe

ipoteze, ci pe dovezi științ ifice. Aceste acț iuni colectează principalele contribuț ii științ ifice

comunitare în ceea ce privește modul în care pentru a obț ine succesul educaț ional și

incluziunea socială în toate nivelurile de învă ț ământ obligatoriu (educaț ia timpurie,

învă ț ământul primar și secundar, precum și formarea profesională și programe speciale de

educaț ie), concentrându-se asupra celor mai vulnerabile grupuri sociale - cum ar fi femeile,

tinerii, minorită ț ile etnice sau persoanele cu handicap mental sau fizic -( Consorț iul INCLUD-

ED, 2009)36

Acț iunile educaț ionale de succes identificate în proiectul ROM UP! nu se bazează numai pe

contribuț iile din comunitatea științ ifică internaț ională , ci și pe dovezi de succes care au

contribuit la depășirea eșecului școlar, a pă răsirii timpurii a școlii și abandonului școlar al

copiilor romi.

35 Proiectul INCLUD-ED. Strategii pentru incluziunea și coeziunea socială în Europa prin Educaț ie. 2006-2011. Programul Cadru 6.

Cetă țeni și Guvernanță într-o societate bazată pe cunoaștere. CIT4-CT-2006-028603. Directoratul General pentru Cercetare,

Comisia Europeană .

36 Consorț iul INCLUD-ED. (2009). Comisia Europeană (Ed.), Acț iuni de success în școlile din Europa. Bruxel: Commisia Europeană .


O descriere a celor 6 acț iuni educaț ionale de succes identificate în proiectul ROM UP! este

prezentată mai jos. Mai târziu, o descriere a 11 experiențe care pun în aplicare una sau mai

multe din aceste 6 acț iuni educaț ionale de succes va fi prezentată .

Participarea familiei și a comunită ț ii în procesul de luare a deciziilor

Participarea familiei și a comunită ț ii în școală influențează nivelul de activitate al elevilor.

Aceasta contribuie la îmbună tă ț irea coordonă rii între școală și familii37. Acest factor este

deosebit de benefic pentru elevii aparț inând minorită ț ilor culturale, cum ar fi copiii romi.

Cercetă rile arată că nivelul de citire și scriere al copiilor se îmbună tă țește atunci când familiile

lor se implică mai mult în viața școlară a copilului38.

În special în rândul elevilor romi, unele cercetă ri arată beneficiile care decurg din implicarea

familiilor lor, în nivelul lor de realizare39. Participarea familiei și a comunită ț ii în procesele de

37 J. L. Epstein, “Efectele longitudinale ale interacț iunilor familie-școală-persoane asupra rezultatelor elevilor,” 101-128, in A.

Kerckhoff (Ed.), Cercetare în sociologia educaț iei și a socializă rii. (Greenwich, CT: JAI, 1983); W. S, Grolnick, C. O. Kurowski, S. T.

Gurland, "Procesele familiei și dezvoltarea aauto-regulată a copiilor", Psihologia Educaț ională , 34, (1999), 3-14; Proiectul de

cercetare a familiei, Harvard, Implicarea familiei face diferența, 2, iarna 2006/2007; A. Henderson and K. L. Mapp, Un nou val de

dovezi. Impactul școlii, familiei și comunită ț ii asupra realiză rilor elevilor. Sinteza anuală , (Washington, DC: Centrul Naț ional pentru

Conexiunile Școlii cu Familiile & Comunitatea. Institutul Științelor Educaț iei, 2002); N. E. Hill and L. C. P. Taylor, ”Implicarea

pă rinț ilor în școală și realiză rile academic ale copiilor: pragmatică și probleme ", Directii actuale în Științele Psihologice, 13, (2004),

161–164; K. V. Hoover-Dempsey, A.C. Battiato, J. M. T. Walker, R. P. Reed, J. M. DeJong, K. P. Jones, K. P. “Implicarea părinț ilor în

realizarea temelor,” Științele Psihologice, 36, (2001), 195–209; E. M. Pomerantz, W. S. Grolnick, C. E. Price, “Rolul pă rinț ilor în

dezvoltarea modului în care copiii abordează școala: o perspectivă a procesului dinamic, ” 259-278, în J. Elliot and C. S. Dweck

(eds.), Manualul competenței și motivaț iei, (New York: Guilford, 2005); H. Weiss, Cercetarea și evaluarea implică rii familiei în

educaț ie: Ce se află în fața? (Lucrare prezentată la Asociatia americană de Cercetare Educaț ională , Aprilie 2005, Montréal).

38 Díez, D., Gatt, S., & Racionero, S. (2011). Plasarea imigranț ilor și Familiei minoritare și a membrilor comunită ț ii în Centrul Scolii:

rolul participă rii comunită ț ii. Jurnalul European al Educaț iei, 46(2), 184–196.; E. Dearing, H. Kreider, S. Simkins, H. B. Weiss,

“Implicarea familiei în școală și performanța copiilor cu venituri reduse în alfabetizare: asociaț ii longitudinale între și în cadrul

familiilor, "Jurnalul de Psihologie si Stiintele Educatiei, 98, (2006), 653-664.

39 A. Aubert and R. Valls, “Dones Gitanes que superen l'exclusió social a través de l'educació” Educació Social-Revista d'Intervenció

Socioeducativa, 24, (2003), 22-32.; UNESCO, Raportul Naț ional al Greciei: Raport prezentat la cea de-a 47-a sesiune a Conferinței

Internaț ionale a Educaț iei, Geneva. (2004), 37-38

http://www.ibe.unesco.org/International/ICE47/English/Natreps/reports/greece.pdf (accessed May 8, 2009).; D. Ringold, M. A.

Orenstein, E. Wilkens, Romii într-o Europă în expansiune: spargerea ciclului de să răcie, (Washington, DC: The International Bank for

Reconstruction and Development / The World Bank, 2005).; J. Gómez and J. Vargas,”De ce nu le plac romilor școlile de masă :

Vocile oamenilor fă ră teritoriu” Harvard Educational Review, 73 (4), (2004), 559-90.

http://www.ibe.unesco.org/International/ICE47/English/Natreps/reports/greece.pdf


luare a deciziilor, contribuie la promovarea acceptă rii culturale. Aceasta este de bază în aspecte

cum ar fi deciziile despre includerea culturii romilor în curriculum sau despre prevenirea și

rezolvarea conflictelor.

Sentimentul de neîncredere pe care multe familii de romi îl au faț ă de școală este rezultatul a

diferiț i determinanț i și al experiențelor acumulate. Una dintre experiențe este credința că

educaț ia oferită de școli nu este utilă pentru a depăși excluderea socială a acestora. Familiile

de romi nu sunt neîncreză tori în educaț ie, ci în ceea ce nu deschise ușile pentru un viitor mai

bun copiilor lor. Studiile, de asemenea, indică faptul că implicarea familiilor este mediată de

practicile culturale40, și că , în cazul familiilor care aparț in minorită ț ilor etnice, participarea lor

contribuie la spargerea barierelor construite, în special între dinamica dintre cultura

majoritarilor de la școală și a culturii minorită ț iilor din familii.41

Pentru a face această participare reală și pentru a contribui la depășirea neîncrederii, este

esenț ial ca profesorii și organele de decizie ale centrelor educative să aibă o atitudine

egalitară și facilitatoare faț ă de familii și comunitate. Acest lucru înseamnă , printre altele, să

aibă încredere în oameni oricare ar fi nivelul lor educativ și dacă este capabil de dialog și de

reflecț ie. Aceasta este recunoașterea inteligenței culturale42 a unei persoane, indiferent de

gradul de educaț ie și cultura de origine. Este, de asemenea, despre recunoașterea egalită ț ii de

diferențe, pe baza faptului că ceea ce-i face egali cu oamenii este dreptul lor de a tră i într-un

41 Sordé, M. (2006). Les reivindicacions educatives de la dona gitana. Barcelona: Galerada.

42 Oliver, E., de Botton, L., Soler, M. & Merril B. (2011). Inteligența culturală folosită pentru a depăși excluderea din învă țământ.

Informatii calitative, 17 (3), 267-276; Ramis, M., & Krastina, L. (2010). Inteligența culturală în școală , Revista de Psicodidáctica,

15(2), 239-252


mod diferit43. Această atitudine înseamnă să se ia în considerare necesită ț ile și interesele

familiilor și a comunită ț ii. De exemplu, în cazul în care un ansamblu deschis pentru orice

familie și comunitate trebuie să fie anunțat, activitatea ar trebui să fie efectuată în programul

cel mai convenabil, pentru a garanta participarea mai multor persoane. De asemenea, trebuiesc

folosite canale corespunză toare de diseminare, cum ar fi, transmiterea informaț iei pe cale orală

”din gură-n gură”, și nu să se aștepte că o notă de informare, la ușa școlii sau livrate în

rândul copiilor va fi suficient. Atitudinea cadrelor didactice ar trebui să fie explicată în mod

direct familiilor, invitarea pă rinț ilor la școală și încurajarea și motivarea lor să simtă că școala

aparț ine tuturor.

În procesele de luare a deciziilor toată lumea trebuie să simtă că-și poate exprima opinia, că

pot explica ceea ce cred ei și contribuț iile lor sunt importante. Dacă aceste spaț ii se bazează

pe dialog egalitar, contribuț iile vor fi evaluate în funcț ie de argumente și nu în funcț ie de

poziț ia de putere a celor care le face (cadre didactice faț ă de familii). Contribuț iile familiilor și

ale comunită ț ii ar trebui să devină acț iuni reale. Odată ce acest lucru se întâmplă , școala are

sens pentru toată lumea.

Există multe experiențe, care au ca scop principal depășirea eșecului școlar, pă răsirii timpurii a

școlii și abandonul școlar al copiilor romi, care includ familiile și comunitatea în procesul de

luare a deciziilor. În secț iunea urmă toare, o selecț ie de experiențe efectuate în diferite ț ări

europene vor fi descrise. De exemplu, participarea decisivă dezvoltată sub numele ”Școala ca o

43 Flecha, R. (2000). Schimbul de cuvinte: Teoria și practica învă țării dialogice. Lanham, M.D: Rowman & Littlefield.


Comunitate a Învă ț ăturii44” în Spania. În Bulgaria, participarea familiei la procesul de decizie

este dezvoltată prin intermediul proiectului "Cluburile pă rinț ilor" în acele școli care participă la

programul "Reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi". În Grecia, acele mame

care aparț in grupurilor de pregă tire ale Centrului socio-medical pentru romi (”Locul femeilor în

Aliveri” - Nea Ionia, Volos) au un rol participativ în luarea deciziilor legate de activită ț ile

educaț ionale. Același lucru se întâmplă în Irlanda, prin intermediul proiectului ”Familiile rome

învă ț ă în proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii pă rinț ilor în educaț ia copiilor".

În România, familiile au, de asemenea, un rol activ în procesul decizional, prin "Un start bun"

proiect destinat pre-școlarilor.

Incluziunea culturii Rome

Cu scopul de a depăși modelul alb și școala occidentală , definite istoric de sistemele europene

educative, o cerere a apă rut din partea comunită ț ii rome de a include cultura romilor în școli45.

Includerea culturii romilor în școli se poate face în moduri diferite și complementare, cum ar fi

includerea familiei și comunită ț ii în procesul de luarea a deciziilor, așa cum am văzut, dar și în

alte spaț ii educative, așa cum vom vedea. O modalitate ar putea fi includerea de informaț ii

legate de cultura romilor în programa școlară . Unele ț ări au o experienț ă în acest mod. De

exemplu, ”Clasele de cultură romă” incluse în programa școlară de stat în Bulgaria. În prezent,

mai mult de 230 de școli din Bulgaria au introdus această activitate în clasele lor. Orele sunt

facultative, dar mai mult de 5000 de elevi romi și ne-romi participă la ele. Deși această acț iune

44 Gómez Alonso, J.(2002): Învă țarea comunită ț ii: atunci când învă țarea în comun duce la succes școlar pentru toț i. Predarea

multiculturală , Vol. 20, Num, 2, Spring, p. 13-17. Staffordshire: Trentham books.; Gatt, S., Ojala, M., & Soler, M. (2011). Promovarea

incluziunii sociale, numă rare cu toată lumea: Comunită ț ile de învă țare și INCLUD-ED. Studii internaț ionale în Sociologia Educaț iei,

21(1), 33 – 47.

45 Gómez, J., & Vargas, J. (2003). ,”De ce nu le plac romilor școlile de masă : Vocile oamenilor fără teritoriu” Harvard Educational

Review, 73, 559-590


este fundamentală pentru recunoașterea și vizibilitatea culturii rome, nu este suficient pentru a

contribui la depășirea eșecului școlar și a părăsirii timpurii a școlii de că tre copiii romi. De

aceea, în multe dintre școlile care includ acest curriculum în clasele lor sunt implementate

acț iuni complementare, cum ar fi responsabilizarea și încurajarea pă rinț ilor pentru a se implica

activ în viața școlii, formarea cadrelor didactice pentru a lucra eficient într-un mediu

multicultural și menț inerea unei activită ț i ridicate în rândul studenț ilor, prin instituirea unui

Parlament sau Consiliu al Elevilor, cum este cazul școlilor care implementează "Reducerea ratei

de abandon școlar în rândul copiilor romi", program descris mai jos.

Modele rome în școală

Includerea unor modele de romi în școală este o consecinț ă a implică rii familiei și comunită ț ii

care contribuie la eliminarea falsei dihotomii între educaț ie și identitatea romilor. În consecinț ă,

lipsa de referințe despre romi în școală este depășită : atunci când este creată o atmosferă de

auto-încredere în rândul cadrelor didactice și a familiilor, și adulț ii de etnie romă petrec câteva

ore în școală , fac diferite sarcini, colaborează cu profesorii, participă la reuniunile de

coordonare sau se înscriu la cursuri de formare, cum ar fi informatică sau cursuri de

alfabetizare, se produce o îmbogă ț ire reciprocă , care generează o schimbare de atitudine

pentru toate pă rț ile implicate (profesori, familii și copii). În cazul în care un copil își vede

bunica, o femeie de etnie romă respectată în cadrul comunită ț ii, colaborând în interiorul clasei

ei cu profesorul sau participând la asociaț ia familiilor a școlii, ea va stabili o legă tură clară

între cele două lumi în care tră iește46. S-a demonstrat că percepț ia familiilor despre școală

46 Sordé, M. (2006). Les reivindicacions educatives de la dona gitana. Barcelona: Galerada. [Cerințele Educaț ionale ale femeilor

rome]


este radical transformată , schimbând de asemenea, relaț ia lor cu cadrele didactice, cu alte

familii și având un impact direct asupra unor aspecte ca reducerea abandonului școlar timpuriu

și creșterea motivaț iei în rândul copiilor romi.47

Includerea profesorilor romi sau a altor absolvenț i sau profesioniști romi, ca voluntari în școli

este, de asemenea, o modalitate de a aduce modele de romi în școală . Unele cercetă ri au

ară tat că acei studenț i care aparț in minorită ț ilor etnice, care au ca tutor o persoană din grupul

lor etnic, obț in note mai bune48. Un profesionist din cultura romă devine o referinț ă sau un

model care contribuie la distrugerea stereotipurilor. În cercetă rile efectuate în școlile spaniole

cu procente ridicate de elevi romi, profesorii romi și ne-romi intervievaț i au explicat că ,

existența profesorilor romi în școală îi ajută pe elevii romi, să ia în considerare accesarea

învă ț ămantului superior și înscrierea la universitate, precum și posibilitatea de a deveni

profesor/profesoară . Acest(ă ) profesor(ă ) rom(ă ) devine, de asemenea, o referinț ă pentru

studenț ii ne-romi, deoarece va distruge stereotipurile existente despre cultura romilor și rolul

femeilor rome în interiorul societă ț ii49.

Includerea unor modele de romi în școala prin deciziile familiei și participarea comunită ț ii, dar

și prin educarea familiei și a comunită ț ii în școli – proiectul ”Comunită ț ile Învaț ă în Spania50”;

47 CREA-UB (2000-2003). Brudila Callí. Las mujeres gitanas contra la exclusión social. Superación del absentismo y fracaso escolar

de las niñas y adolescentes gitanas. Plan Nacional I+D+i. Instituto de la Mujer. Ministerio de Trabajo y Asuhntos Sociales. Gobierno

de España. [Brudilla Callí. Femeile rome împotriva excluziunii sociale. Depășirea pă răsorii timpurii și eșecului școlar al femeilor,

fetelor și adolescentelor]

48 Consorț iul INCLUD-ED. (2009). Commisia Europeană (Ed.), Acț iuni pentru success în școlile din Europa. Brussels: Commisia

Europeană .

49 CREA-UB (2010). De los Mercadillos a la escuela y del Instituto al futuro. Instituto de Formación de Profesorado, Investigación e

Innovación Educativa (IFIIE). Ministerio de Educación. Gobierno de España. [de la piețele deschise la școală și de la liceu la un

viitor]

50 Gómez Alonso, J.(2002): Learning Communities: when learning in common means school success for all. Multicultural

Teaching, Vol. 20, Num, 2, Spring, p. 13-17. Staffordshire: Trentham books; Gatt, S., Ojala, M., & Soler, M. (2011). Promovarea

incluziunii sociale contează cu toată lumea: Comunită ț ile de învă țare și INCLUD-ED. Studii internaț ionale în Sociologia Educaț iei,

21(1), 33 – 47.


sau - proiectul ”Familiile rome învă ț ă în proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii

pă rinț ilor în educaț ia copiilor", în Irlanda, descris mai jos.

Grupuri eterogene: grupuri interactive, alte acț iuni interactive și incluzive

Una dintre acț iunile care contribuie la depășirea eșecului școlar, a abandonului școlar și a

pă răsirii timpurii a școlii a copiilor romi este organizarea de clase în grupuri eterogene, care să

includă nu numai toate resursele profesioniștilor, dar și reprezentanț i ai familiilor și ai

comunită ț ii, precum și orice alț i profesioniști care susț in profesorii la clasă 51. Această acț iune

este în curs de elaborare în diferite ț ări europene. O descriere a grupurilor interactive care

includ pă rinț ii romi și membrii ai comunită ț ii și care sunt organizate în școlile spaniole va fi

oferită în continuare; dar această acț iune contribuie la includerea modelelor rome în școli și

este un element-cheie în construirea încrederii în sine și a motivaț iei pentru elevii romi. Mai

mult decât atât, ele contribuie la reducerea problemelor de coexistenț ă și pentru a accelera

procesul de învă țare, care descompune stereotipurile și promovează solidaritatea și respectul

pentru diversitate52.

Alte experiențe bazate pe acț iuni incluzive care folosesc metodologii interactive și dialogice vor

fi descrise în continuare în "Reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi",

program implementat în Bulgaria și "Un start bun la școală", în România. Mai jos sunt descrise

efectele pozitive ale grupului eterogen, prin învă țarea cooperativă și dialogică .

51 Mircea, T., & Sordé, T. (2011). Cum să transformi dificultă ț ile în oportunită ț i: folosirea diversită ț ii pentru a promova coeziunea

socială . Studii internaț ionale în Sociologia Educaț iei, 21(1), 49 – 62

52 Elboj, C., & Niemelä, R. (2010). Sub-comunită ț i de Învă țare Mutuală în Clasă : Cazul grupurilor interactive, Revista de

Psicodidáctica, 15(2), 177-189.


Efectele grupă rii eterogene asupra realizărilor personale: cooperarea și învă țarea dialogică 53

îmbună tă țesc realiză rile academice și coexistența în să lile de clasă eterogene. În învă țarea

prin cooperare, elevii lucrează în grupuri eterogene de învă țare, menț inând ambele obiective

de grup și de responsabilizare individuală . Această practică are, de asemenea, efecte pozitive

asupra realiză rii și stimei de sine54.

Deși uneori profesorii sau parinț ii se tem că o cooperare între elevii cu niveluri diferite de

realizare îi va trage în spate pe elevii cu potenț ial spre realiză ri mai mari, nu există nicio

dovadă pentru a sprijini această teorie. Într-adevă r, elevii cu un nivel ridicat de realiză ri vor

avea de câștigat din cooperare (în comparaț ie cu cei cu un nivel ridicat din clasele tradiț ionale)

la fel de mult ca și elevii cu nivel scăzut și mediu de realiză ri55.

Învă țarea dialogică și prin cooperare a reușit, de asemenea, să includă elevi cu dizabilită ț i în

grupuri mixte pentru a lucra cu colegi fără handicap. Cooperarea și dialogul între copiii cu

handicap și colegii lor fă ră handicap crește realiză rile academice și stima de sine pentru toț i

studenț ii. Este mai puț in probabil ca elevii fă ră handicap să-și respingă colegii în general și

există îmbună tă ț iri semnificative în relaț iile dintre elevii cu handicap integraț i în învă ț ământ și

colegii lor fă ră handicap.

53 S. Racionero and R. Valls, “Dialogic de învă țare. O abordare comunicativă a predării și învă țării,” 548-557, in A J. Kincheloe & R.

Horn (Eds.), Praeger - Manualul Educaț iei și Psihologiei. Vol 3, (Westport, CT: Greenwood Publishers, 2007).

54 See Braddock, Slavin, De ce gruparea în funcț ie de capacită ț i trebuie să se încheie: atingerea excelenței și echită ț ii în educaț ia

americană ; D. W. Johnson, R. T. Johnson, E. J. Holubec, Învă țarea prin cooperare în clasă , (Alexandria, VA: Asociaț ia pentru

Supravegherea și Dezvoltarea Curriculumului, 1994); R. Slavin, "Sinteza de cercetare de învă țare prin cooperare," Leadership

Educaț ional, 48(5), (1991), 71-82; R. Stevens, and R. Slavin, Școala elementară de cooperare: Efecte asupra realiză rilor elevilor,

atitudinile, și relaț iile sociale, Jurnalul American de cercetare educaț ională , 32 (2), (1995), 321-351.

55 Slavin, “Sinteza de cercetare a învă țării prin cooperare”


Pentru elevii mai lenț i la învă țatură , beneficiile învă țării cooperative sunt, de asemenea,

superioare celor obț inute în situaț ii de învă țare competitive, deoarece în acesta din urmă este

mai greu pentru elevii cu un ritm mai lent de a concura cu succes56. Modelele de cooperare și

dialogice se bazează pe interdependenț ă pozitivă în cadrul unui grup de elevi57. Acestea au ca

scop să organizeze sala de clasă , astfel încât elevii să devină o resursă valoroasă . Astfel, elevii

care au nevoie de ajutor se pot baza pe sprijinul și feedback-ul de la colegii lor. Această

structură ajută pentru a găzdui elevi cu abilită ț i diferite și pentru a produce mai multe

interacț iuni semnificative între elevi, precum și un sentiment de interdependenț ă pozitivă , care,

de asemenea, contribuie la relaț ii mai bune între elevi.

Alte efecte: grupurile eterogene pot crește stima de sine a studenț ilor și ajută la crearea de

relaț ii pozitive între elevi. Acest lucru este important mai ales în să lile de clasă cu elevi din

medii diferite.

În acest sens, o relaț ie a fost identificată între elevi, aceștia ajutându-se reciproc în grupuri

eterogene și simț ind controlul asupra activită ț ii lor în școală , și, de asemenea, sunt cooperanț i

și altruiști58. Mai mult decât atât, atunci când se lucrează dialogal și în cooperare, studenț ii din

familii cu statut socio-economic scăzut și care au fost la un risc mai mare de a suferi

inegalită ț ilor sociale au prezenț ă bună și comportament.

Diverse interacț iuni îi ajută , de asemenea, pe elevi să dezvolte valori și atitudini pozitive. Într-

un studiu cu privire la efectele interacț iunilor colaborative în legă tură cu obț inerea unor ondiț ii

56 P. Bartolo, Contribuț ia la consultarea publică "Școli pentru secolul 21" (manuscris nepublicat: Universitatea din Malta, 2007).

57 Stevens, Slavin, “Școala elementară de cooperare: Efecte asupra realiză rii elevilor, atitudinile, și relaț iile sociale”.

58 Braddock, Slavin, De ce gruparea în funcț ie de capacită ț i trebuie să se încheie: atingerea excelenței și echită ț ii în educaț ia

americană .


incluzive, s-a constatat că aceste interacț iuni au promovat nu numai învă țarea matematică în

grupuri mici, dar, de asemenea, respectul reciproc, solidaritatea și acceptarea diversită ț ii59.

Dincolo de mixare și de streaming, un numă r tot mai mare de școli implementează

incluziunea. În loc de separarea a 24 de copii în funcț ie de capacită ț i (cei 17 copii "cei mai

buni" cu un profesor și ceilalț i 7 elevi mai puț in buni luptîndu-se cu un alt profesor), cei doi

profesori pot colabora în aceeași clasă și pot grupa cei 24 de copii în patru grupuri eterogene,

în care elevii lucrează în colaborare. Alț i adulț i, membrii ai familiei sau alț i voluntari pot

participa la clasă și să ofere sprijin suplimentar pentru elevi. Acesta este, de exemplu, structura

de grupuri interactive, pe care cercetă tprii au găsit-o a fi o metodă de succes de grupare

eterogenă .

Urmează să lile de clasă incluzive, deoarece acestea sporesc învă țarea instrumentală (la toate

disciplinele) și, de asemenea, ajută elevii cu învă țarea valorilor și în dezvoltarea lor emoț ională .

Merg, de asemenea, dincolo de învă țarea cooperativă , limitat la elevi, pentru a se muta spre

învă țare dialogică60, care angajează membrii familiei și întregii comunită ț i în întregul proces

de învă țare, inclusiv activită ț ile de clasă obișnuită .

Participarea familiei și a comunită ț ii în activită ț ile educaționale

59 M. Cesar and N. Santos, “De la excludere la incluziune: Contribuț ii de lucru colaborativ la mai multe setari inclusive de învă țare, "

Jurnalul European al Educaț iei Psihologice, 21(3), (2006), 333-346.

60 Aubert, A. Flecha, C. García, R. Flecha, S. Racionero, Aprendizaje dialógico en la sociedad de la información, (Barcelona: Hipatia

Editorial, 2008).


O altă acț iune care contribuie la depășirea eșecului școlar, abandonului școlar și pă răsirii

timpurii a școlii a copiilor romi este participarea familiei și a comunită ț ii în activită ț i

educaț ionale61.

Considerat ca agenț i cheie pentru schimbare socială , profesorii au fost cei care au beneficiat

cel mai mult de formare. În timp ce concentrarea pe acești profesioniști s-ar putea să fi

contribuit la îmbunătă ț irea practicii de predare, familia și membrii comunită ț ii nu au participat

la aceste dispoziț ii de învă ț ământ. Sondajele internaț ionale sunt, de asemenea, axate în

principal pe formarea cadrelor didactice, nu recunosc importanța educă rii membrilor familiei și

comunită ț ii. Extinderea ofertei educaț ionale pentru toț i agenț ii sociali (inclusiv membrii ai

familiilor și comunită ț ii), care interacț ionează cu studenț ii constituie un pas esenț ial și necesar,

pentru ca școala și familia să fie mai bine coordonate și mai multe interacț iuni culturale și

educaț ionale cu elevii sunt promovate în acest fel.

Începând cu 1970, cercetatorii pentru tema reproducerii sociale62 au studiat relaț ia dintre

rezultatele elevilor și nivelul de educaț ie al membrilor de familie. Aceste analize au ajutat să

explice modul în care capitalul social moștenit de copiii de la familiile lor și contextul lor social

determină performanțele lor academice. Cu toate acestea, ei au ignorat multe alte aspecte,

care au, de asemenea, o mare influenț ă și prin care această relaț ie poate fi inversată .

Concentrându-se doar pe nivelul educaț ional al familiei, cercetă torii au legitimat această

realitate și au neglijat orice posibilitate de transformare a ei. Analizele funcț iei de reproducere

61 Díez, D., Gatt, S., & Racionero, S. (2011). Plasarea imigranț ilor și a familiei minoritare și a membrilor comunită ț ii în centrul școlii:

rolul participă rii comunită ț ii. Jurnalul European al Educaț iei, 46(2), 184–196.

62 See J. P. Baudelot and R. Establet, L’ecole capitaliste en France, (Paris: Maspero, 1971); S. Bowles, H. Gintis, Școala în America

Capitalistă , (New York: Basic Books, Inc. Publishers, 1976); și P. Bourdieu and J. C. Passeron, Reproducerea, (Paris: Les Éditions de

Minuit, 1970).


socială au fost rareori transformate în eforturi de cercetare concentrate pe strategiile de a

depăși sau de a schimba o astfel de situaț ie.

Această perspectivă a fost, de asemenea, inclusă în sondajele internaț ionale. Studii, cum ar fi

PIRLS 2006 și PISA 2006 au colectat date privind numă rul de că rț i pe care copiii le au acasă

sau numă rul de ore pe care membrii familiilor și copiii le petrec citind. Deși acești indicatori ar

putea fi utili pentru a furniza informaț ii cu privire la resursele educaț ionale disponibile în

gospodă rii, ele nu aduc răspunsuri cu privire la strategiile pentru îmbunătă ț irea

performanțelor școlare. Dacă analizăm legă tura dintre nivelul de educaț ie a pă rinț ilor și

performanțele elevilor folosind numai date, cum ar fi numă rul de că rț i de acasă , riscăm să

concluzionând că realiză rile educaț ionale ale copiilor vor crește în cazul în care au mai multe

că rț i acasă . Dacă vom folosi date la nivelul educaț ional al familiilor, riscul va fi că nicio soluț ie

nu va fi valabilă până când societatea nu va crește nivelurile de educaț ie al familiilor. Ca o

consecinț ă, este evident că alte aspecte cruciale, printre care și a face loc pentru transformare,

există . Una dintre idei este că performanța copiilor îmbună tă țește pe măsură ce aceștia sunt

expuși la mai multe interacț iuni culturale și educaț ionale cu agenț i sociali, și în special cu

membrii familiei. Un posibil indicator ar fi numă rul de cursuri la care membrii familiei participă ,

și modul în care acestea promovează aceste tipuri de interacț iuni și de a spori realizările

elevilor.

Spre deosebire de teoreticienii reproducț ioniști, psihologii tradiț iei socio-culturală63 susț in că ,

acț ionând pentru și transformând contextul socio-cultural de învă țare este posibil să

63 Ibid.; B. Rogoff, C. Goodman Turkanis, L. Bartlett, Învă țând împreună : Copii și adulț i într-o comunitate școlară (New York: Oxford

University Press, 2001).


îmbună tă țești procesele de învă țare ale copiilor și nivelul superior al abilită ț ilor de gândire.

Interacț iunile pe care acești copii le au cu toț i oamenii din jurul lor, inclusiv profesori, rude și

colegi sunt esenț iale pentru o astfel de transformare socio-culturală . Concret, psihologia socio-

culturalului subliniază că , copiii ajung la niveluri mai ridicate de dezvoltarea cognitivă doar

atunci când interacț ionează cu adulț ii, nu doar cu profesorii lor, precum și cu colegii mai

calificaț i.

În cazul în care interacț iunile cu membrii comunită ț ii sunt esenț iale pentru învă țare, învă țarea

copiilor va beneficia de investiț ii în educaț ie ale tuturor adulț ilor cu care aceștia

interacț ionează . Iniț iativele de educare pentru mame, de exemplu, sunt importante, deoarece

acestea sunt cele mai implicate în monitorizarea și furnizarea unui model pentru educaț ia

copiilor lor64. În consecinț ă, acț iuni cum ar fi întâlniri dialogice literare65, în care membrii de

familie să citească și să discute clasici literari, contribuie la crearea de noi așteptări

educaț ionale, care au un impact direct asupra mediului de învă țare din familie. Atunci când

familiile non-academice participă la aceste activită ț i de alfabetizare, ei creează noi practici de

lectură , roluri culturale și modele de interacț iune66, care influențează învă țarea copiilor lor și,

astfel, performanțele lor academice.

Unele dintre experiențele descrise în continuare, care dezvoltă Participarea familiei și

comunită ț ii în activită ț ile educative sunt Comunită ț i de învă țare67 în Spania, în centrele socio-

medicale pentru romi (Locul femeilor în Aliveri - Nea Ionia, Volos) în Grecia, în ”Familiile de

64 Sen, A. Dezvoltarea ca libertate, (New York: Anchor Books, 1999).

65 Soler, M. Contabilitatea pentru alț ii în adună ri dialogice literare, 157-183. In M. C. Bertau (Ed.), Aspecte ale auto dialogiei, (Berlin:

Lehmans, 2004).

66 Ibid

67 http://www.comunidadesdeaprendizaje.net/

http://www.comunidadesdeaprendizaje.net/


romi învă ță - Proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii pă rinț ilor în educaț ia

copiilor", în Irlanda și în programul Un start bun (preșcolar), în România.

Spaț ii pentru dialog, dezbatere și decizii pentru elevii romi

Crearea de spaț ii pentru dialog, dezbatere și decizie pentru elevii romi este o altă acț iune care

contribuie la evitarea pă răsirii timpurii a școlii. Crearea acestor spaț ii pentru dialog permite

elevilor romi care în mod tradiț ional sunt excluși de la procesul decizional și din spaț iile de

dezbatere, să devină protagoniști activi ai proceselor de învă țare și de a decide cu privire la

acele întrebă ri legate de viața școlară , care îi afectează în mod direct.

Această acț iune este în curs de aplicare în moduri diferite în ț ările europene. De exemplu,

Parlamentul sau Consiliul Elevilor care a fost creat în acele școli care dezvoltă programul

"Reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi68", în Bulgaria. Un alt exemplu de

creare de spaț ii pentru dialog este proiectul ”Întâlniri ale elevilor romi” implementat de

Asociaț ia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen în Spania69.

În Bulgaria, Parlamentul sau Consiliul Elevilor promovează idea că elevii trebuie să aibă un

spaț iu în care să-și facă vocea auzită , să-și exprime interesele și nevoile, și să participe la

procesul de luare a deciziilor despre școală și despre prezența lor în școală . În cadrul

”Întâlnirilor elevilor romi70”, elevii romi, mame și bunici dezbat despre educaț ia pe care și-o

doresc și femeile rome care au acces la universitate își împă rtășesc experiențele cu celelalte

68 Център за междуетнически диалог и толерантност “Амалипе” [Amalipe Center for Interethnic Dialogue and Tolerance] (2011)

Decreasing the Drop-out rate among Roma Children: special issue (July 2011).

69 Melgar, R.; Larena, R.; Ruiz, L.; Rammel, S. (2011). Cum să ne mutăm de la relaț iile de putere la cele pe bază de dialog? Lecț ii de

la femeile rome. Jurnalul European al Educaț iei, 46 (2), 219-227.

70 Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea Inegalită ț ilor (CREA). 2010. REPORT 8: Elemente structurale, acț iuni ale

agenț ilor sociali și politici care conectează excluziunea/ incluziunea socială cu excluderea/incluziunea în învă țământ. Proiectul

INCLUD-ED. Strategii de incluziune și coeziune socială în Europa de la educaț ie, 2006-2011. Al 6-lea program cadru. Cetă țenii și

guvernarea într-o societate bazată pe cunoaștere. CIT4-CT-2006-028603. Direcț ia Generală pentru Cercetare, Comisia Europeană .


femei și fete. Ambele experiențe contribuie la depașirea abandonului școlar și la pă răsirea

timpurie a școlii de că tre copiii romi. Acestea vor fi descrise mai târziu.

Cum am ales experiențele educaț ionale selectate în cadrul proiectului ROM-UP!

Pornind de la metodologia de comunicare, conform că reia toate persoanele implicate în

proiectul de cercetare participă la un dialog egalitar, Grupul de Evaluare a Calită ț ii (denumit în

continuare QEG), format din persoane academice și non-academice, rome și ne-rome cu

diferite profiluri de - CSO participanț i, profesori, cercetă tori, are drept scop să evalueze

rezultatele obț inute, și să le re-orienteze, dacă necesar. Unul dintre scopurile principale ale

QEG este de a garanta că vocea romilor este prezentă în luarea deciziilor, în special vocea

celor mai discriminaț i, cum ar fi femeile rome non-academice. Acesta este motivul pentru care

există 4 persoane non-academice de etnie romă în grup, dintre care două sunt femei.

Odată constituit QEG, cele 22 experiențe au fost transmise de partenerii consorț iului, acestea

au fost clasificate, în funcț ie de gradul în care au îndeplinit criteriile sau nu.

Criteriile de selecț ie au fost următoarele:

a) Să fi fost dezvoltate în comunităţile dezavantajate și cu venituri mici.

Exemplele trebuie să fi fost implementat într-un context socio-cultural cu venituri joase, cu o

populaț ie predispusă la exculziune, într-unul din urmă toarele domenii(deja analizate de

proiectul INCLUD-ED): educaț ie, angajare, sănă tate, locuire, și participare socială și politică .

b) Să aibă dovezi cantitative relevante în ceea ce privește îmbună tăţirea situaţiei școlare a

romilor (de exemplu, rezultatele oficiale ale testelor, gradul de absolvire, de transfer la liceu,

etc), în comparaţie cu alte comunităţi, cu aceleași caracteristici


Exemplele trebuie să aducă dovezi cantitative, și/sau date oficiale, deja publicate în rapoarte

de că tre instituț ii publice, proiecte de cercetare sau articole științ ifice publicate în ziare (incluse

în baza de date web).

c) Să aibă dovezi relevante calitative (de exemplu: satisfacţie, recunoaşterea transformarii

survenite, etc), privind modul în care a ajuns la îmbună tăţire.

Cazurile ar trebui să arate dovezi calitative, inclusiv vocile persoanelor vizate, fie membru al

comunită ț ii, factorii de decizie politică , administratori, etc, care arată că punerea în aplicare a

experiențelor îmbună tă ț it deja a contribuit la îmbună tă ț irea situaț iei sociale a persoanelor

vizate.

d) Să fi fost elaborate cu o puternică participare a comunită ț ii.

Cazurile trebuie să includă participarea comunită ț ii în întregul proiect: dezvoltare, management

și evaluare.

e) Transferabilitate în alte contexte.

f) Experiențe incluzive care depășesc orice tip de segregare.

Experiențele au fost analizate pe baza informaț iilor prezentate, solicitând informaț ii

suplimentare dacă nu existau dovezi suficiente. După ce au fost colectate informaț ii

suplimentare, experiențele au fost analizate, fiind astfel identificate tipurile de acț iuni care au

fost dezvoltate în fiecare caz. 6 tipuri de acț iuni educaț ionale de succes au fost identificate.

Aceste 6 acț iuni educaț ionale de succes sunt dezvoltate prin intermediul celor 11 experiențel

selectate.

Cele 6 Acț iuni Educaț ionale de Succes care au fost identificate sunt:

1) Participarea familiei și a comunită ț ii în procesul de luare a deciziilor.

2) Incluziunea cuturii rome.


3) Modele rome în școală .

4) Grupuri eterogene: grupuri interactive, alte acț iuni incluzive și interactive.

5) Participarea familiei și a comunită ț ii în activită ț ile educaț ionale.

6) Spaț ii pentru dialog, dezbatere și decizii pentru elevii romi.

Cele 11 experiențe prin intermediul că rora cele 6 Acț iuni Educaț ionale de Succes au fost

dezvoltate sunt:

Participare decisivă a familiei/comunită ț ii. Spania

Întâlnirile elevilor romi. Spania

Educaț ia familiei și a comunită ț ii, Spania

Reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi, Bulgaria

Clase de cultură romă în curriculum-ul școlar de stat, Bulgaria

Centre socio-medicale pentru romi (Locul femeilor în – Nea Ionia, Volos), Greece

Grupuri interactive: Să li de clasă eterogene prin reorganizarea resurselor,Spania

Întâlniri despre dialogul literar, Spania

Familiile rome învă ț ă în proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii

pă rinț ilor în educaț ia copiilor, Irlanda

Un start bun în școală , România

Un start bun (pre-școlar), România

Pe data de 11 iunie 2012, o reuniune a grupului de evaluare a calită ț ii a avut loc, în care cele

22 de experiențe propuse au fost discutate, fiind propuse în cele din urmă 6 acț iuni

educaț ionale de succes și 11 experiențe, printre care s-au numă rat acelea care au oferit cele


mai multe dovezi. Pe 13 iunie minuta ședinței QEG a fost transmisă tuturor partenerilor, cu

scopul de a obț ine feedback-ul, astfel încât propunerea să fie convenită de comun acord.


Experienţe educaţionale de succes

Descrierea experienţelor educaţionale de succes selectate în proiectul ROM-UP!

Cele 11 experiente prin intermediul carora s-a dezvoltat 6 actiuni de succes sunt:

Participare comunitară/ familială decisivă . Spania

Întâlniri ale studenț ilor romi. Spania

Educaț ie comunitară și pentru familie. Spania

Diminuarea ratei de abandon școlar în rândul elevilor romi. Bulgaria

Ore de cultură a romilor în curriculum naț ional de învă ț ământ. Bulgaria

Centre socio-medicale pentru romi (Casa femeilor in Aliveri - Nea Ionia, Volos) Grecia

Grupuri interactive: clase de abilită ț i diverse cu reorganizarea de resurse. Spania

Cenacluri literare de dezbateri. Spania

Familiile rome învă ț ă în proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii

pă rinț ilor în educaț ia copiilor, Irlanda

Un start bun în școală . România

Un start bun (pre-școlar). România


Participarea comunitară și familială decisivă - SPANIA

Metodologie

Participarea decisivă a familiei și a comunită ț ii este o acț iune educaț ională de succes

implementată în Școlile drept Comunită ț i de Învă țare, în Spania. Proiectul Comunită ț i de

Învațare este implementat în peste 150 de școli, de la nivel de educaț ie pre-școlară , până la

nivel primar și secundar și educaț ie pentru adulț i. În aceste școli drept Comunită ț i de Învațare,

care au un numă r ridicat de elevi romi, succesul acț iunii include diminuarea abandonului școlar

și a pă răsirii timpurii a școlii.

Participarea comunitară și familială decisivă implică mai multe persoane din diverse grupuri în

procesul de luare a deciziei, așadar implementează o formă de organizare democratică . Acest

tip de organizare include vocile tuturor participanț ilor în coordonarea centrului; se sprijină pe

ideea de “inteligență culturală”. Familiile și alti membrii ai comunită ț ii participă activ în

procesul de luare a deciziilor; în cooperare cu profesorii, decid în probleme ce ț in de

învă ț ătură , organizaț ie sau școală , și/sau moduri de rezolvare și prevenire a conflictelor și

organizarea activită ț ilor școlare. Datorită acestei abordă ri, valorizarea contribuț iei individuale

nu se bazează pe statutul persoanei, ci pe argumentele și contribuț iile pe care le aduc; aceste

argumente pot rezulta dintr-o abordare academică sau mai practică .

Adunarea familială și comitetele mixte sunt 2 exemple. Adunarea familială este o procedură

bine stabilită într-una dintre școlile din Spania. Această adunare s-a înființat cu scopul de a

decide în privința lucrurilor importante, despre cum să se stabilească interacț iunile dintre clase

și cum să se procedeze cu numă rul din ce în ce mai mare de copii imigranț i care vin la școală .

Familii din diverse culturi și niveluri de educaț ie diferite (uneori chiar fă ră o educaț ie formală ),


împreuna cu profesori și voluntari, agreează asupra implementării de acț iuni educaț ionale care

răspund cel mai bine nevoilor și cerințelor educaț ionale. Două decizii s-au luat ca urmare a

acestei adună ri. În primul rând, toț i elevii rămân în clasele lor și nu vor fi separaț i în clase

diferite în funcț ie de rezultatele școlare. În al doilea rând, toate resursele și sprijinul sunt

acordate în timpul orelor școlare; inclusiv profesori de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale,

împreună cu voluntari și membrii de familie.

Comitetele mixte sunt un organisme pentru luarea deciziilor care sunt formate din persoane

din toate grupurile din comunitate: familii, profesori, studenț i și alț i reprezentanț i ai

comunită ț ii. Comitetele mixte devin, așa cum a menț ionat un membru al comunitatii, unul

dintre principalele organisme de implementare. Luarea deciziilor în comitetele mixte înseamnă

să ai așteptări mari de la posibilită ț ile familiilor de a participa în coorodnarea centrului, nu

doar în aspectele periferice.

Pentru a promova participarea în Comitetele mixte, se iau în considerare toate vocile și toț i

oamenii sunt la fel de importanț i în comitet. Conducerea școlii prin comitete mixte dezvoltă

implicarea membrilor familiei, deoarece opinia lor are aceeași valoare ca cea a profesorilor de

acolo. Acesta este cazul unei mame care își explică motivarea de a participa la activită ț i prin

posibilitatea de a decide asupra aspectelor relevante privind școala.

Întai au loc întâlniri pentru a se lua decizii, apoi se organizează o întâlnire pentru a informa

oamenii despre ce s-a decis; nu este doar un caz de susț inere de întâlniri în care oamenii spun

una sau alta, și asta e tot. Mai târziu pă rinț ii sunt informaț i despre ce s-a decis și care sunt

rezultatele întâlnirii. (…) Toată lumea participă la toate întâlnirile, toată lumea. (mamă , Școala

Mare de Déu).


Elemente care sprijină participarea

Sunt anumite strategii care sprijină participarea. Principalele strategii sunt:

1. Flexibilitatea în procesele de participare promovează un grad mai mare de implicare a

comunită ț ii, deoarece posibilită ț ile de participare nu sunt limitate la un moment unic sau o

singură sarcină , la un moment dat. De fapt, este chiar comunitatea cea care decide pentru ea

cum și când dorește și poate să participe. O persoană dintr-o organizaț ie din comunitate din

școala Mare de Déu de Montserrat explică acest lucru astfel:

Dacă doresc să particip mai mult sau dacă vreau să vin după-amiază la școală ca voluntar,

atunci am toată deschiderea din partea școlii, (...) nu vorbesc de mine personal din motive ce

ț in de slujbă și altele, dar dacă ar depinde doar de școală , atunci este tot timpul deschisă

(membră a comunită ț ii, școala Mare de Déu).

Drept consecință , familiile simt că școala le ia în considerare nevoile și problemele, așa cum

declară o persoană de la o organizaț ie din comunitate:

Școala este atentă la toate aspectele și uneori organizează aceeași întâlnire de două ori,

odată pentru cei care pot ajunge, la care vin mamele și o dată pentru ca taț ii să poată ajunge,

de ce nu? [...] în anul în care s-a discutat despre vise, au fost două întâlniri, una cu taț ii, despre

vise, de la 10 seara și una cu mamele, de la 3-5 după-amiază . (membră a comunită ț ii, școala

La Paz).

2. Participarea comunită ț ii și a familiei la școală este în strânsă legatură cu includerea

opiniilor lor în decizii și activită ț ile care se derulează . Aceasta este mai puternică atunci

când spaț iul de interacț iune se bazează pe un dialog în condiț ii egale. Oamenii participă când


sunt convinși ca participarea lor este importantă pentru ceilalț i și are un impact real, după

cum explică acest profesor:

Ei bine, cred că oamenii se implică în primul rând cand ei cred că participarea lor este reală ,

nu? Participarea activă , participarea care implică ascultat activ și atentie (...) propunerile sunt

luate în considerare, există dezbateri, argumente, iar opinia comunită ț ii este cea care mișcă

lucrurile. (Profesor, școala Mare de Déu)

Descrierea grupului ț intă și a ariei de implementare

Participarea familială și comunitară decisivă se utilizează în Școli drept Comunită ț i de Învă țare

din Spania. Sunt mai mult de 150 de astfel de școli la nivel pre-școlar, primar și secundar, cât

și pentru adulț i. Școlile sunt localizate în diverse locuri. Cele din zonele defavorizate social și

cu numă r mare de elevi romi contribuie la un rezultat egal pentru toț i copiii. Această acț iune

educatională de succes împreună cu altele, precum Grupuri Interactive, Educaț ie pentru Familie

și Comunitate și Cenacluri Literare de Dezbateri, printre altele, contribuie la îmbună tă ț irea

rezultatelor școlare ale copiilor romi și reduc rata abandonului și a pă răsirii timpurii a școlii71.

Nivelele educaț ionale pe care se axează proiectul

Educașie pre-școlară , primară și secundară

71 Consortiul INCLUD-ED. (2009). In Comisia Europeana (Ed.), Actiuni pentru succes in scoli din Europa. Bruxelles: Comisia

Europeană .


Rezultate obținute. Dovezi cantitative 72

Un volum impresionant de studii arată că implicarea familiei și a comunită ț ii în școli ajută la

realizările academice ale elevilor. Pentru elevii care aparț in minorită ț ilor culturale, participarea

culturală este în special importantă deoarece contribuie la o coordonare mai buna între

activită ț ile de acasa și cele de la școală .

Tipurile de participare familială la activitatea școlii apar și în chestionarele pentru copii și

familii. Potrivit familiilor, un numă r mare de rude participă la procesul educaț ional – incluzând

primirea unei educaț ii pentru ei înșiși și ajutarea elevilor în clasă sau după ore – și sunt forme

de participare decisivă în ambele școli. Este remarcabil că la școala La Paz, în faza a 4-a, 100%

dintre respondenț i au descris aceste tipuri de participare la activită ț ile școlii.

Tabel 8. Tipuri de participare la școală . Faza 1 – faza a 4-a. Chestionarele aplicate familiilor.

72 Datele cantitative prezentate sunt rezultatul chestionarelor aplicate famililor si elevilor in cadrul a doua studii de caz din proiectul

INCLUDE-ED. Cele doua studii de caz au fost Scolile drept Comunitati de Invatare din Mare de Déu de Montserrat si La Paz, prima

amplasata in regunea autonoma Catalonia, iar cealalta in regiunea autonoma Castilla-La Mancha din Spania. Centrul de Cercetare

Teoretica si Practica pentru Depasirea Inegalitatilor (CREA). 2011. Report 2009: Contributiile comunitatilor locale la coeziunea

sociala. Proiectul INCLUD-ED. Strategii pentru incluziune si coeziune sociala in Europa pentru educatie, 2006-2011. Al 6-lea

program cadru. Cetateni si Guvernare intr-o Societate bazata pe Cunoastere. CIT4-CT-2006-028603. Directoratul General pentru

Cercetare, Comisia Europeana.

Mare de Déu de Montserrat La Paz

An 1 An 2 An 3 An 4 An 1 An 2 An 3 An 4

Propune și

organizează activită ț i

43,8% 62,5%

Ajută copiii la clasă 68,80% 75,0%

Ajută copiii după ore 56,3% 0,0%

Face ore cu familiile 25,0% 0,0%


Sursa: Proprie, creată pe baza datelor din chestionarele aplicate familiilor.

Primește o educaț ie 50,0% 37,0% 38,1% 77,8% 70,0% 100,0%

Ajută copiii la clasă

sau după ore

55,0% 48,1% 49,5% 33,3% 80,0% 100,0%

Întâlniri de luare a

deciziilor

52,5% 68,3% 67,0% 55,6% 53,3% 100,0%

Crearea de

curriculum și/ sau

evaluare

12,5% 28,0% 16,5% 11,1% 3,3% 75,0%

Participă la întâlnirile

informative

80,0% 52,4% 46,4% 44,4% 40,0% 75,0%

Participă la serbările

organizate de școală

60,0% 30,5% 4,1% 33,3% 30,0% 25,0%


Figura 14: Tipuri de participare familială și comunitară în școlile Mare de Déu de Montserrat și

La Paz.

Sursa: Proprie, creată pe baza datelor din chestionarele aplicate familiilor.

În ce privește perspectiva copiilor, se observă procentaje mari la aceste forme de participare,

dar în special în ce privește propria participare la activită ț i prin care ajută alț i elevi să învețe,

fie în clasă , fie în afara orelor, probabil pentru că acesta este un tip de participare pe care

copiii îl pot experimenta direct. În scoala Mare de Déu de Montserrat, procentul ajunge până

la 82% de copii care susț in acest tip de participare în anul III, iar în La Paz 81%, tot în anul 3.

De asemenea, procente mari se referă și la educaț ia familiei: aproape 60% dintre elevii de la

Mare de Déu de Montserrat și 64% din La Paz au menț ionat acest tip de participare în anul 4.

Table 9. Tipuri de participare la școală . Faza 1 – faza a 4-a. Chestionarele aplicate elevilor.

Mare de Déu de Montserrat La Paz

An 1 An 2 An 3 An 4 An 1 An 2 An 3 An 4

Ajută elevii la ore 81,20%

77,14

%

Ajută elevii după

ore

31,90%

17,14

%

Ajută copiii la

activită ț i de

învă țare

50,00%

82,31

%

74,80

%

75,00%

81,82

%

76,92

%

Ajută la

organizarea sau

participă la

50,00% 41,43%

41,54

%

37,40

%

51,43

%

35,71%

42,86

%

52,31

%


serbă rile școlare

Vine la școala să

învețe

31,30% 50,00%

58,46

%

59,35

%

17,14

%

51,79%

57,14

%

64,62

%

Ia decizii 23,57%

24,62

%

23,58

%

23,21%

40,26

%

49,23

%

Întâlniri 42,86%

48,46

%

38,21

%

19,64%

53,25

%

50,77

%

Sursa: Proprie, pe baza datelor de la școala.

Figura 15: Tipuri de participare familială și comunitară în școlile Mare de Déu de Montserrat și

La Paz.


Sursa: Proprie, creată pe baza datelor din chestionarele aplicate copiilor.

Rezultate obținute. Dovezi calitative

În școala La Paz, una dintre deciziile luate în comun cu întreaga comunitate este elaborarea

constituț iei școlii, regulilor de co-existenta și prevenirea și rezolvarea conflictelor. Implicarea

familiilor și a întregii comunită ți în elaborarea regulilor școlii și a acț iunilor care se iau dacă

se încalcă aceste reguli a contribuit la prevenirea și reducerea conflictelor și la îmbună tă ț irea

relaț iilor din cadrul scolii, precum și la întă rirea simțului responsabilită ț ii al elevilor, de când

școala a adoptat aceste legi împreună cu familiile. Un învă ț ător descrie cum unul dintre

comitetele mixte, responsabil de relaț iile dintre elevi, a promovat participarea comunită ț ii în

acest domeniu, pentru a îmbună tă ț i relaț iile:

La început erau probleme grave de comportament. (...) [și] membrii comitetului responsabil de

acest domeniu au sunat toate familiile să vină și să colaboreze, astfel încât să fie informaț i de

ce se întâmplă și să colaboreze (...) [și] să contribuie. (învă ț ător, școala La Paz).

Drept urmare a participă rii democratice în luarea deciziei, s-a observat o îmbună tă țire a

comportamentului copiilor la clasă . Participarea a permis și îmbună tă ț irea și dezvoltarea

relaț iilor dintre membrii comunită ț ii. De asemenea, a avut influențe pozitive asupra resurselor

școlii în sensul de îmbună tă ț ire a nivelului de educaț ie și a condiț iilor de viață la nivelul

întregii comunită ț i.

Desigur, ne-am schimbat și am schimbat, unele case, unele zone din cartiere, unele familii care

lucrează deja ca voluntari… Cred că nu s-a mai intamplat asta vreodata în comunitate, nu? Am

creat un grup de prieteni. Am spus-o întotdeauna. Acestea nu mai sunt mame voluntare (…).


Sunt mame care stau mai multe ore aici decât profesorii. … Cred că situaț ia s-a îmbună tă ț it

foarte mult. (Mamă , Școala La Paz)

În procesul transformării unei școli într-o Comunitate de Învă țare, faza de vis se realizează

când toț i membrii școlii vizualizează o școală ideală . Cererile și visele lor ghidează deciziile

și schimbă rile care vor avea loc în școală . Faza de vis se încheie la începutul procesului de

transformare și se repetă periodic pentru nevoi urgente. Toată lumea din comunitate (studenț i,

profesori, membrii ai familiei, organizaț ii, servicii sociale) discută și își exprimă priorită ț ile

legate de școală , care trebuie îndeplinite în urmă toarele luni și ani. Una dintre mamele de la

școala Mare de Déu de Montserrat punctează că această fază permite participarea în luarea

deciziilor privind organizarea școlii.

Se realizează o activitate intitulată vise, în care fiecare scrie pe o bucată de hârtie cum și-ar

dori să fie școala, ce și-ar dori să aibă școală , că este într-un fel... se decide la comun ce

trebuie schimbat și cine este interesat de schimbare. Văd asta la școala, iar pă rinț ii participă ,

așa că pă rinț ii sunt implicaț i în orice, în activită ț i de voluntariat, în întâlnirile de decizie ale

școlii și altele.

Acest model organizaț ional democratic ia în considerare toate vocile, indiferent de statutul

social al interlocutorului și se identifică astfel diferitele nevoi și priorită ț i. Participarea familiei la

procesele de luare a deciziei are un impact direct și asupra copiilor. Acele familii care participă

cel mai mult în procesele de luare a deciziei au reușit să reducă absenteismul copiilor lor.

Profesorii spun:

Copiii persoanelor care participă sunt dintre cei care rareori lipsesc de la școală , și este clar

că e datorită implică rii mamei sau a tată lui. [...] se observă că acei copii sunt motivaț i, că au o

motivaț ie mai mare, că vin mai mult la școală .


Referințe

Centrul de Cercetare Teoretică și Practică pentru Depășirea Inegalită ț ilor (CREA). 2011.

RAPORT 9: Contribuț ii ale comunită ț ilor locale la coeziunea socială . Proiect INCLUD-ED.

Strategii pentru incluziune și coeziune socială în Europa prin educaț ie, 2006-2011. 6th

Framework Programme. Cetă țeni și guvernare într-o societate bazată pe cunoaștere. CIT4-

CT-2006-028603. Directoratul General pentru Cercetare, Comisia Europeană .

Díez, D., Gatt, S., & Racionero, S. (2011). Poziț ionarea familiei imigrante și minoritare în

centrul școlii: rolul participă rii comunitare. Jurnalul European pentru Educație, 46(2), 184–

196.

Consorț iul INCLUD-ED. (2009). Comisia Europeană (Ed.), Acț iuni de succes în școlile din

Europa. Bruxelles: Comisia Europeană .

Oliver, E., de Botton, L., Soler, M. & Merril B. (2011). Inteligența culturală pentru depașirea

excluziunii sociale. Sondaj calitativ, 17 (3), 267-276; Ramis, M., & Krastina, L. (2010).

Inteligența culturală în școală , Revista de Psicodidáctica, 15(2), 239-252

Date de contact

Nume Asociaț ia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen

Website www.dromkotar.org

Telefon +34 933 043 000

e-mail [email protected];




Întâlniri ale elevilor romi - SPANIA

Metodologie

O acț iune realizată în contextul Planului de Integrare a Romilor din Catalonia este cea a

întâlnirilor elevilor romi organizată de Asociaț ia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen. Scopul

este de a intensifica prezența fetelor și a femeilor rome la activită ț i de formare, atât

încurajând fetele să își continue educaț ia cu liceu și facultate, cât și promovând formarea

femeilor rome. În acest sens, educaț ia este elementul cheie pentru creșterea participă rii

sociale, contribuind la depașirea situatiei de excluziune socială a comunită ț ii de romi.

Femeile din comunită ț ile în care are loc întalnirea sunt direct implicate în pregă tirea

conț inutului congresului, cât și în mediatizarea lui, cu sprijinul Asociaț iei Drom Kotar Mestipen.

La întâlniri se folosește o agendă similară , cu două obiective: pe de o parte, prezentarea

experienței fetelor și femeilor rome.


Fetele de etnie romă , femeile tinere, mamele și bunicile tradiț ionale excluse de la

oportunită ț ile de decizie de participare cu privire la educaț ia și viitorul lor.

Reuniunile elevilor romi se adreseaza femeilor de etnie romă , în special celor fă ră studii

academice, deși activitatea este deschisă tuturor femeilor rome implicate în educaț ia

comunită ț ii lor. Aceste evenimente sunt organizate în diferite cartiere, cu o prezență

semnificativă a populaț iei de etnie romă .


Probleme educaționale privind nivelul de educaț ie pe care se axează proiectul

În cadrul acestor întâlniri sunt abordate diferite aspecte critice pentru comunitatea de romi:

depășirea abandonului școlar, creșterea modelelor în școli și universită ț i, (Drom Kotar

Mestipen, 2007; 2008; 2009).

Rezultate obținute. Dovezi cantitative

Treisprezece întâlniri au fost deja organizate în diferite provincii din Catalonia observîndu-se o

creștere impresionantă a numă rului de participanț i, astfel încât ultima ediț ie a reunit peste 200

de participanț i din diferite locuri din Catalonia (Drom Kotar Mestipen, 2009). Această activitate

s-a dovedit a fi de succes în implicarea femeilor rome fără califică ri academice care sunt de

obicei excluse de la participarea socială .


Unul dintre efectele pozitive identificate este faptul ca aceste femei vor deveni active în

organizarea și desfășurarea acestei activită ț i, care a devenit un instrument de abilitare, care

duce la implicarea socială a acestora în continuare în comunitatea de romi, în cartierul și

școlile lor. Prin aceste întâlniri femei rome, fete, adolescenț i, mame și bunici participă la un

forum de discuț ii special despre educaț ia femeilor rome. În aceste spaț ii de dialog, create de

aceiași oameni care au fost în mod tradiț ional la marginea dezbaterii publice și de luare a

deciziilor, acestea pot face schimb și decide asupra cererilor, intereselor și nevoilor comune.

Acestea sunt promovate astfel încât să devină protagoniști ai acț iunilor proceselor iniț iate de

transformare personală și colectivă pentru a le îmbună tă ț i situaț ia socială .

În ceea ce privește rezultatele, aceste întâlniri contribuie la promovarea incluziunii educaț ionale

a romilor în mai multe moduri diferite. Pentru început, ele constituie un forum în care femeile

rome interacţionează într-un schimb de experienț ă în instituț iile de învă ț ământ de toate


nivelurile și, care, împreună caută posibilită ț i de a crește succesul educaț ional al elevilor romi,

de exemplu, prin furnizarea de sprijin suplimentar și încorporarea de persoane de etnie romă

în școală - modele pentru fetele și bă ieț ii romi. În plus, aceste întâlniri au un impact puternic

în ceea ce priveşte așteptă rile mari referitor la învă ț ământul pentru elevii romi, motivarea

familiilor rome și creșterea așteptă rilor acestora. Acest lucru este realizat, printre altele, de

organizarea de mese rotunde ale femeilor rome în învă ț ământul superior sau cu studii

superioare. Prin împărtășirea experiențelor lor, acestea acț ionează ca modele de urmat în

comunită ț ile de romi care dovedesc că este posibil să aibă acces la educaț ie superioară și de

muncă în profesii cum ar fi avocaț i, medici, profesori și alț ii (Drom Kotar Mestipen, 2007; 2008;

2009).

O altă dovadă a succesului lor este impactul ridicat în ceea ce privește crearea de rețele,

deoarece se oferă un forum pentru a discuta o gamă largă de aspecte și care exprimă

preocupă rile femeilor rome. După aceste întâlniri unele dintre aceste femei s-au implicat

în asociaț ii sau au creat propriile lor asociaț ii ducând la creșterea participă rii lor în

comunitate, ca urmare a experienței lor de participare activă la aceste evenimente. Reuniunile

au ajutat să-și exprime și să formuleze necesitatile si ideile pentru multe activită ț i

suplimentare pentru a continua să lucreze împreună pentru incluziunea romilor.

Femeile rome devin interlocutori direcţi cu administraț ia publică pe plan local, naț ional și

european

Ca unul dintre efectele cele mai importante ale Reuniunilor elevilor romi, este relevant pentru

a evidenț ia primul Congres Internaț ional al Femeilor Rome: celelalte femei. Unul dintre

elementele-cheie este faptul că ideea congresului a rezultat din propunerile de femei rome


care iau parte la reuniunile de elevi romi". Posibilitatea de a avea un context de dialog și

discuț ii le-a permis să se gândească la un astfel de eveniment. Congresul este rezultatul

muncii diferitelor asociaț ii ale femeilor rome din Europa, promovat și facilitat de Asociaţia

Kotar Drom Mestipen. Acesta a avut loc la Barcelona, în 2010, în perioada 08-10 octombrie și

s-au adunat 300 de femei rome din 14 ț ări europene. Cele mai multe dintre participante au

reprezentat grupurile cele mai excluse de romi ca multe dintre ele care au un nivel scăzut de

educaț ie. Pentru cele mai multe dintre femei, aceasta a fost prima dată când şi-au făcut auzită

vocea şi su putut să-și exprime preocupă rile și visele lor ca femei rome. Spre deosebire de

alte spaț ii publice pentru dezbaterea unor grupuri vulnerabile, în cazul în care cei care au luat

cuvântul au discutat modalită ț i de a depăși discriminarea romilor în diferite domenii, si mai

ales cum să promoveze succesul educaț ional al elevilor romi și studenț i (Televiziunea

catalană , 09 noiembrie de 2010). Ca urmare a dialogului dintre femeile rome din diferite ț ări

europene, au fost colectate propuneri concrete pentru incluziunea femeilor rome în toate

sferele societă ț ii. Una dintre cele mai importante efecte ale acestui congres, este că , pentru

prima dată , femeilor rome-fă ră intermediari-, au definit priorită ț ile lor în concluziile finale.

Aceste mesaje cheie au fost trimise direct că tre Comisarul european al educaț iei, cultură și

multilingvism și tineret, care a luat parte, de asemenea la congres, prin video-conferinț ă. Din

acest schimb, din ideile acestor femei au rezultat planuri pentru acț iuni viitoare, (Responsabil

Asociaţia Kotar Drom Mestipen, comunicare personală ).

Referinţe

• Asociación de Mujeres Gitana Drom Kotar Mestipen [Asociaț ia Femeilor Rome Drom Kotar

Mestipen] (2007). Raport anual.






Televiziunea Catalană , 9 noiembrie 2010

http://www.324.cat/video/3142472

http://www.324.cat/noticia/889308/catalunya/El-primer-Congres-Internacional-de-Dones-

Gitanes-aposta-per-leducacio-com-a-via-per-a-la-integracio-social-i-laboral

Centrul de Cercetare în teorii și practici de depășire a Inegalită ț ilor (CREA). 2011. RAPORT

7: Politicile europene: Educaț ie și coeziunea socială . Proiectul INCLUD-ED. Strategii de

incluziune și coeziune socială în Europa prin educaț ie, 2006-2011. Al şaselea Program-

cadru. Cetă țenii și guvernarea într-o societate bazată pe cunoaștere. CIT4-CT-2006-028603.

Direcț ia Generală pentru Cercetare, Comisia Europeană .

Melgar, P., Larena, R., Ruiz, L., & Rammel, S. (2011). Cum se Mută de la Putere bazată pe

Relaț ii-Dialog? Lecț ii de la femeile rome. Jurnalul European al Educaț iei, 46 (2), 219-227

Date de contact

Titlu Asociaţia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen

Web www.dromkotar.org

Telefon +34 933 043 000


http://www.324.cat/video/3142472

http://www.324.cat/noticia/889308/catalunya/El-primer-Congres-Internacional-de-Dones-Gitanes-aposta-per-leducacio-com-a-via-per-a-la-integracio-social-i-laboral

http://www.324.cat/noticia/889308/catalunya/El-primer-Congres-Internacional-de-Dones-Gitanes-aposta-per-leducacio-com-a-via-per-a-la-integracio-social-i-laboral




Educaţie pentru familie şi comunitate - SPANIA

Metodologie

Aceasta se referă la participarea părinț ilor și a membrilor comunită ț ii în activită ț i de învă țare

oferite la școală . În cele ce urmează , sunt prezentate elementele de participare, care au

contribuit la succesul acestor tipuri de participare, precum și îmbună tă ț irile obț inute. În primul

rând, este demn de remarcat faptul că activită ț ile de educaț ie familie și comunitate corespund

cerințelor familiilor și membrilor comunită ț ii (alfabetizare, aritmetică , TIC, etc).

Analiza demonstrează că participarea membrilor familiei și a comunită ț ii în activită ț ile de

instruire îmbună tă țește rezultatele copiilor academice. Această îmbună tă ț ire poate fi

observată nu numai în legă tură cu creșterea dobândirii de competențe de bază , în funcț ie de

curriculum, dar, si in reducerea absenteismului și cresterea înscrierilor, astfel cum rezultă din

această cercetare care oferă o perspectivă asupra diferitelor mecanisme care promovează

această îmbună tă ț ire.

Educaț ia în familie aduce practicile educaț ionale din școală mai aproape de învă țarea

practicilor la domiciliu. Educaț ia în familie și comunitate ajută familiile să transmită o atitudine

pozitivă faț ă de învă țare, care se reflectă apoi în procesul de învă țare73.

73 Dovezile prezentate sunt rezultatul chestionarelor aplicate familiilor și studenț ilor de la două studii de caz realizate în proiectul

INCLUD-ED. Aceste studii de caz sunt Școala Comunitate de Învă țare la Mare de Déu de Montserrat și Scoala La Paz, prima

situată în regiunea Autonomă Catalonia, și a doua, în regiunea autonomă Castilla-La Mancha, în Spania. Centrul de Cercetare în

teorii și practice pentru depășirea Inegalită ț ilor (CREA). 2011. RAPORT 9: Contribuț ii ale comunită ț ilor locale la coeziunea socială .

Proiectul INCLUD-ED. Strategii de incluziune și coeziune socială în Europa prin educaț ie, 2006-2011. Cadrul 6


Formarea familiilor determină , de asemenea, creșterea încrederii acestora faț ă de copiii lor.

Prin participarea la educaț ia de familie, pă rinț ii încep să înțeleagă sistemul de învă ț ământ, și

dau seama că ei înșiși pot învă ța și interacț iona cu alti referenț ii sociali, și, astfel, să devină

conștienț i de faptul că , de asemenea, copiii lor pot reuși în acest sistem de învă ț ământ, ceea

ce se traduce într-o încredere mai mare pentru posibilită ț ile de învă țare ale copiilor lor. În

același timp, faptul ca copiii observă implicarea pă rinț ilor lor în activită ț i similare de

învă ț ământ duce la îmbună tă ț irea relaț iei lor cu pă rinț ii.

Conform literaturii de specialitate precedente, formarea familiei permite pă rinț ilor sa-si ajute

copiii în procesul de învă țare. Conform dovezilor adunate, formarea familiei, proiectata

democratic, permite îmbună tă ț irea nivelului de educaț ie al pă rinț ilor. Ca urmare, educaț ia în

familie permite cresterea abilită ț ilor familiilor pentru citirea, scrierea și discutii despre

problemele școlii, cu copiii lor, și, prin urmare, promovează creșterea interacț iunilor dintre

copii și familiile lor.

Aceste constată ri sunt susț inute de lucră ri anterioare, care au declarat că îmbună tă ț irea

competențelor de citire permite pă rinț ilor cu venituri mici o mai mare oportunitate de a se

potrivi culturii școlare. Acest lucru justifică accentul pus pe necesitatea de a asigura echitatea

în distribuirea de programe de alfabetizare.

În concluzie, studiile de caz analizate au ară tat că această participare permite participarea

parintilor, și că acestea pot contribui la promovarea dezvoltă rii învă țământului în continuare

pentru copiii lor, precum și o mai mare coeziune socială .



Educaț ia Familiei și Comunită ț ii se desfășoară în Școli de învă țare ale Comunită ț ilor din

Spania. Există mai mult de 150 de Școli de învă țare ale Comunită ț ilor în învă ț ământul

preșcolar, învă ț ământul primar și secundar și în educaț ia adulț ilor. Aceste școli sunt situate în

diverse locuri. Cele care sunt situate în teritorii sociale dezavantajate și cu procente ridicate de

elevi romi contribuie la egalitatea de rezultate în rândul tuturor copiilor. Această acț iune de

succes educaț ional, împreună cu alte grupuri, cum ar fi educaț ia interactiva, a Familiei și

comunită ț ii și Adună ri literare, printre altele, contribuie la îmbună tă ț irea realiză rilor academice

ale copiilor romi, precum și la depășirea abandonului școlar și pă răsirea timpurie a școlii74.

Probleme educaționale pe care se axează proiectul

În aceste școli sunt organizate cursuri pentru membrii familiei. O caracteristică principală a

acestor cursuri este că acestea sunt organizate pentru a răspunde nevoilor acestora, așa cum

se si exprima. Acest lucru este posibil deoarece membrii familiei sunt participanț i în activită ț ile

de educaț ie proprie. Această caracteristică promovează un grad mai mare de participare a

membrilor familiei la cursuri. Voluntarii și alte persoane angajate de că tre consiliul orașului

organizat clase, clase de alfabetizare și discuț ii pe diferite teme solicitate de că tre familii.


Principala motivaț ie a familiilor este aceea de a fi participanț i la propriul proces de învă țare și,

astfel, educatorii să înțeleagă și să includă participanț i cu nevoi în clasele lor. Un profesor de

74 Consorț iul INCLUD-ED. (2009). În Comisia Europeană (Ed.), Oferte de succes în școlile din Europa. Bruxelles: Comisia Europeană .


la Scoala Mare de Deu de Montserrat, explică faptul că cursurile sunt organizate pentru a

răspunde nevoilor educaț ionale exprimate de participanț i.

Educaț ia familiala, în școală este ... "a la carte", cu alte cuvinte, în visul lor, pă rinț ii au decis, au

spus ei, și-au exprimat ceea ce au vrut, și pe care subiecț ii au vrut să învețe și vom încerca să

răspundem la această (... ). (Profesor, Școala Mare de GER)

Clasele sunt adaptate la nevoile de formare ale familiilor, dar, de asemenea, la alte nevoi, cum

ar fi programe. În acest sens, există o flexibilitate în calendar. În Scoala Mare de Deu de

Montserrat, de exemplu, din anul școlar 2008-09 activită ț ile sunt puse în aplicare pe zile și oră

permițând participarea familiilor. În ceea ce privește promovarea participă rii mamelor, s-au

constatat a fi necesare anumite acț iuni, cum ar fi să fie o persoană care să aibă grijă de copii

mici (gratuit), în timp ce mamele sunt la cursuri. O mamă explică modul în care punerea în

aplicare a acestei măsuri a facilitat participarea mamelor:

a fost un un pas foarte mare, care a mers foarte bine, faptul că au avut pe cineva (...), care

oferea servicii de baby sitting, în timp ce mamele studiau, lucrau ... au fost ... [...] Și doresc să

continue anul viitor. (Mama, Școala Mare de Déu)


Referințe

Rolul de "alte femei" în transformările actuale de

învă ț ământ. Studii internaț ionale în Sociologie si Educaț ie, 21 (1), 77 - 90.

ei sanitare pentru a depăși

Inegalită ț ile. Jurnalul European al Educaț iei, 46 (2), 209-218.

ța culturală de a depăși

excluderea din învă ț ământ. Informatii calitative, 17 (3), 267-276

goff, B., Goodman Turkanis, C. & Bartlett L. (2001), Invatand împreună : Copiii și adulț ii

într-o comunitate școlară . New York: Oxford University Press.

nevoile imediate? Școlile și ocuparea forței de muncă a tinerilor și adulț ilor mai puț in educati.

Jurnalul European al Educaț iei 46 (2), 197-208

ă pentru a partaja: Contabilitate pentru alț ii în adună ri dialogice

literare în aspecte ale sinelui dialogic. Stiinte Internaț ionale Umane cultural-istorice, ed. Marie-

Cécile Bertau. Berlin: Lehmanns Media.

Date de contact

Titlu Asociaţia Femeilor Rome Drom Kotar Mestipen

Web www.dromkotar.org

Telefon +34 933 043 000





Scăderea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi - BULGARIA

Metodologie

Proiectul "Reducerea ratei de abandon școlar a copiilor romi" este un program de trei ani,

implementat de Centrul Amalipe - Bulgaria, cu sprijinul unui grant primit de la Fundaț ia

"America pentru Bulgaria". Principalul său obiectiv este de a reduce rata abandonului școlar a

copiilor romi care pot frecventa școala. Activită ț ile proiectului vizează , de asemenea cauza

absențelor școlare, semne ale dezinteresului școlar, procentul relativ redus de romi care

continuă studiile la școlile secundare (licee), neglijența pă rinț ilor romi cu privire la viața

școlară și a structurilor de management al școlii.

Activită ț ile proiectului sunt iniț iate în acord cu principiul conform că ruia o școală care

funcț ionează bine este cea mai bună garanț ie pentru atragerea, păstrarea și succesul elevilor.

Acesta este, de asemenea, cel mai bun mediu pentru integrarea educaț ională cu succes a

copiilor romi. O școală bine organizată știe cum să implice pă rinț ii, are resurse pentru a oferi

o gamă mai largă de oportunită ț i educaț ionale în afara să lii de clasă și aplică metode

moderne de predare (inclusiv educaț ia interculturală interactiva). Principalul concept al acestui

proiect este faptul că abandonul este o problema pedagogică și resursele educaț ionale sunt

necesare pentru a depăși: activită ț ile sociale care nu sunt auto-suficiente, ci mai degrabă

complementare. O schimbare în mediul școlar general este necesară : modifică ri în metodele

de predare aplicate în programele de învă ț ământ, de organizare a procesului de învă țare, cu

participarea pă rinț ilor. Educaț ia interactivă și interculturală este cea mai bună bază pentru a

stăpâni problema abandonului: un exemplu în acest sens sunt școlile cu predare non-

obligatorie "Folclor etnic – Folclorul Romilor".


În 2010/2011 anul școlar Centrul Amalipe câștigat experienț ă în ceea ce privește co-lucru cu

școlile, total 34 de școli din 10 regiuni din Bulgaria, 13 din ei au fost "mentor" și școlile 21

"pilot". Unul dintre principalele abordă ri aplicate în program este divizia de școli în două sub-

categorii menț ionate mai sus. În acest sens, școala de mentorat este școala care a câștigat

experienț ă și are succes în eforturile sale de a atrage și păstra copiii romi intr-o școală pilot,

care este susț inută în dezvoltarea și punerea în aplicare a programului de prevenire a

abandonului școlar.

În al doilea an de proiect, 2011/2012, Centrul Amalipe a introdus "Programul de reducere a

ratei de abandon al copiilor romi" în 90 de școli (34 școli de "mentoring" și 56 școli "pilot"),

în 20 de regiuni din Bulgaria.

Metodele aplicate, împreună cu școlile-pilot prin atingerea rezultatelor s-au dovedit eficiente

pe termen lung. Programele școlare pentru prevenirea abandonului școlar și retenț ia pentru

studenti sunt instrumente esenț iale pentru planificarea activită ț ilor care vizează menț inerea

elevilor în școală . Fiecare școală identifică iniț ial obiectivele sale specifice și de grup-ț intă ,

apoi activită ț ile specifice care vizează menț inerea și atragerea copiilor în funcț ie de problemele

specifice cu care se confruntă . Tendința generală a tuturor programelor școlare este faptul că

acestea vor viza activită ț i în patru domenii-cheie:

- Lucrul cu profesorii– traininguri (împă rț ite în șapte module) pentru toate cadrele didactice

pentru a lucra eficient într-un mediu multicultural. Aceste cursuri de formare se efectuează pe

baza metodei de predare a “cadrelor didactice pentru cadrele didactice”: profesori mentori au


fost instruiț i după care au sustinut un modul de formare o dată pe lună în școlile pilot în

urma unui plan stabilit;

- Implicarea pă rinț ilor - responsabilizarea și implicarea pă rinț ilor de a participa activ in viața

școlii prin crearea unui Club mamă care se reunește în mod regulat pentru a planifica

rezolvarea problemelor care vizează viața școlară activă a copiilor și care se ocupă de cazurile

copiilor cu risc de abandon; participarea pă rinț ilor de etnie romă într-un Consiliu de

Administraț ie, stabilirea și efectuarea unui Forum parental; discutii pe teme specifice și

probleme sau din proprie iniț iativă . Fiecare școală are opț iunea de a alege utilizarea uneia

dintre cele trei forme, în funcț ie de starea comunită ț ii mamă ;

- Menț inerea unor niveluri ridicate de activitate în rândul elevilor - prin stabilirea

Parlamentului Elevilor/ Consiliul și munca sa activă de prevenire a abandonului școlar, prin

aplicarea unei abordari "peer education", etc;

- Introducerea educației multiculturale și interactive- în toate școlile proiectului "Folclor

etnic - Folclorul romilor" au fost introduse clase, care au jucat un rol-cheie în menț inerea

copiilor la școală . În plus, elementele interculturale au fost încorporate în noile discipline

școlare obligatorii. In procesul de învă țare au fost introduce multe activită ț i extracurriculare.

Marea misiune a Programului este DE A TRANSFORMA ȘCOALA ÎNTR-UN LOC

PENTRU FIECARE COPIL.

Abordarea de bază este aceea că , cunoașterea se realizează în schimbul de valori și cultură .

Acest lucru este ceva la care poate fi bun orice student.

Programul se bazează pe câteva principii de bază :


1. Fiecare elev poate fi un caștigă tor!

Fiecare elev este bun la ceva. Acest lucru poate fi un câmp din curriculum sau din afara lui.

Ideea de “un student este bun la ceva” poate fi diferita de ceea ce ne imaginam ca ar fi "bun

la. .. "Un student poate fi bun la matematica, dar altul poate fi bun la a fi un lider si de ai

organiza pe alț ii, sau să fie bun la navigarea în pădure, sau un muzician bun, etc Abordarea

noastra este:

Sa gasim domeniul în care este bun un elev;

Să-l/sa o ajute să devină un câștigă tor în acest domeniu bazându-se pe cunoștințele și

abilită ț ile sale într-un mod acceptabil pentru societate;

Pentru a dezvolta abilită ț i suplimentare în alte domenii care se află în curriculum-ul preliminar

pe baza a ceea ce am găsit deja la ce este bun studentul, se face trecerea de la faptul ca

elevul este un câștigă tor la ceea ce societatea l-ar percepe ca pe un câștigă tor.

De exemplu, un student care este un muzician bun poate dezvolta în continuare această

abilitate în lucruri care sunt utile în scoala și în afara școlii. El / ea poate învă ța cu ușurință

modul de a face un buget pentru concert saude a-si forma o trupa viitoare și, astfel, nu numai

pentru dezvoltarea competențelor lor în matematică , dar, de asemenea, pentru a vedea

aplicarea acesteia în practica acestui subiect în viaț ă.

2. Setă rile marilor așteptă ri

Toată lumea se straduieste sa realizeze ceea ce se așteaptă de la ei. Foarte adesea dezvoltarea

copiilor romi este determinată de așteptă rile scăzute pe care alț ii (în special profesorii) le au

despre ei. Pentru a convinge elevii că pot realiza lucruri, ar trebui să avem în vedere faptul că

multe dintre bariere sunt formate de mediul în care tră iește și depășirea acestora necesită un

impact cu multiple fațete, inclusiv, de asemenea, mediul înconjură tor. De exemplu. mulț i copii


romi cred că nu pot reuși, deoarece sunt romi: creșterea gradului de conștientizare și mândria

identită ț ii lor este un pas important pentru formarea convingerii că ei pot reuși.

Prin urmare, cu scopul ca acesti copii, să obț ină rezultate mai bune și sa se dezvolte în mod

constant ar trebui să fie stabilita o încredere mai mai mare în fața lor. Cheia succesului in

lucrul cu fiecare copil nu este de a fi mulțumit cu ceea ce este deja realizat, ci sa-l determinam

sa vrea să urmărească obiectivul in functie de îndemânare. Fiecare copil trebuie să

demonstreze că el sau ea poate reusi si sa stabileasca în continuare obiective și așteptă ri mai

mari. Cu toate acestea, așteptă rile trebuie să fie realiste și realizabile și trebuie să solicite

muncă intensivă și efort din partea fiecă rui student. Fiecare copil trebuie să învețe că , dacă el

sau ea depune eforturi suficiente el / ea poate avea succes in realizarea obiectivului stabilit și

acest lucru va duce la o schimbare în viața lui / ei. Fiecare copil trebuie să învețe să creadă că

"eu pot ..." și "Vreau să ...»

Odată ce obiectivele generale (pentru grup sau individual pentru fiecare elev) au fost stabilite,

acestea trebuie să fie înregistrate într-un loc vizibil în sala de clasă sau școală .

3. Școala poate fi atractivă pentru fiecare copil!

O școală pentru a fi atractiva trebuie să fie recunoscută de că tre copii, pă rinț ii acestora și

comunitate drept instituț ia "lor". Pentru a realiza acest lucru, este necesar ca oamenii din

comunitate să găsească ceva din cultura lor în școală , mediul școlar să fie atractiv pentru

fiecare copil și școala să se implice în viața comunită ț ii. Pe de altă parte, este necesar a se

vedea beneficiul în practică a programului școlii și tot procesul de învă țare si de predare

pentru a acoperi zonele care oferă abilită ț i de viaț ă. (“Sed vitae discimus" - "Nu pentru școală ,

ci pentru viaț ă învă ț ăm"). Abordarea noastra este:


Pentru a sprijini punerea în aplicare a educaț iei interculturale în școli – forme ale curriculei și

extra-curriculei- în scopul de a ajuta copiii și pă rinț ii din grupurile minoritare pentru a vedea

cultura lor în școală , și de a promova formarea de toleranț ă în rândul tuturor copiilor și

pă rinț ilor, de exemplu clase cultura pentru romi.

Pentru a organiza diverse activită ț i extracurriculare, un mijloc de a angaja școala in viața

comunită ț ilor locale este o oportunitate de a dezvolta abilită ț ile studenț ilor;

Pentru a introduce diferite forme de participare a pă rinț ilor și reprezentanț ilor ai comunită ț ii

locale în viața școlii: mai degrabă decât de participare formală a pă rinț ilor în consiliul școlii,

participarea lor în clasă și activită ț i extrașcolare.

4. Școala poate fi un bun sistem de funcționare

O școală bine organizată este cea mai bună garanț ie pentru atragerea, păstrarea și obtinerea

rezultatelor de succes ale elevilor. Acesta este, de asemenea, cel mai bun mediu pentru

integrarea educaț ională a copiilor romi cu succes. Școala bine organizata știe cum să implice

pă rinț ii si are resurse pentru a oferi o gamă mai largă de oportunită ț i educaț ionale în afara

să lii de clasă și să aplice metode pedagogice moderne de lucru (inclusiv educaț ie interactivă

și multiculturală ).

Abordarea noastra este:

Împuternicirea pă rinț ilor: prin diverse forme de participare pentru creșterea copilului în

managementul școlii (de exemplu, consiliile școlare, etc.), precum și prin accentuarea

participarii egale a pă rinț ilor romi;

Activarea elevilor prin diferite forme de guvernare și prin accentuarea participarii egale a

elevilor romi;


Profesori colaboratori: un profesor în școala bulgară desfășoară spiritul Renasterii. El aplică

metode inovative de lucru cu elevii și integrarea educaț ională a copiilor romi. Un exemplu în

acest sens sunt profesorii care predau cursuri de cultura roma. Noi sprijinim eforturile lor, in

vederea dezvoltarii lor viitoare și in gasirea locului lor de drept în școală și în ierarhia socială ;

Asistarea directorului: în mare măsură succesul unei școli depinde de aptitudinile manageriale

ale directorului. Asistarea directorilor de școli cu copiii romi se face in vederea organizarii și

conducerii școlilor si de a atrage resurse suplimentare. Astfel încât să poată integra cu succes

copiii minorită ț ilor și să ofere o educaț ie de calitate.

Una dintre abordarea de bază a programului este participarea parintilor nu doar ca simpli

participanț i la iniț iativele organizate de școlile incluse, ci, ca membri activi în viața școlară .

Unul dintre elementele cheie ale programului este de instituire a cluburilorde pă rinț i în toate

școlile participante. Cluburile de părinț i participa la procesul de luare a deciziilor în ceea ce

privește viața școlară , în cadrul discuț iilor cu privire la măsurile și acț iunile pentru reducerea

ratei de abandon școlar în școala, de asemenea acț ionează ca un organism de monitorizare a

politicilor școlare care afectează accesul egal al copiilor romi la școală și calitatea educaț iei.

În plus, ca urmare a intervenț iei proiectului multe dintre școlile au angajat romi ca profesori

sau personal non-pedagogic.


Scopul principal al acț iunii este, în general, comunitatea de romi și în special a copiilor romi.

Copiii romi abandonează școala în numă r mare. Conform unui studiu efectuat de Ministerul

Educaț iei și Științei copiii romi reprezinta 21% din elevii de la clasa întâi și doar 7,8% la clasa a

8-a. Acest lucru înseamnă că două treimi dintre copiii romi care frecventează prima clasa


abandoneaza, fă ră a obț ine nici un grad de învă ț ământ. Acest lucru afectează șansa lor de

reușită mai târziu în viaț ă.

În plus, mulț i copii romi au note relativ scăzute școlare și întâmpină dificultă ț i serioase de

învă ț ământ la școală . Participarea rara și absențele multe (неизвинени отсъствия)

caracterizează adesea prezența romilor în școlile primare. Acești stimuli suplimentează

procesul de abandon școlar în rândul acestora.

În plus, pă rinț ii romi nu participă la viața școlară , ei percep de multe ori scoala ca o instituț ie

straina(chiar ostili). Ca urmare, acestia nu sunt profund angajaț i în procesul de școlarizare și nu

susț in în mod activ educaț ia copiilor lor. Acest lucru crește, de asemenea, rata de abandon în

comunitatea romă .

Pe parcursul primului an Programul a inclus 7755 elevi din clasele I- VIII(51% elevi romi și 49%

non-romi). În al doilea an al Programului numă rul de studenț i a crescut la 19584.


Învă ț ământul elementar și primar.

Rezultate obținute. Dovezi cantitative75

Primul an al proiectului a acoperit 34 de școli: 13 de îndrumare și 21 de școli pilot în 10

raioane din Bulgaria. 7755 elevi au intrat în să lile de clasă ale școlilor din proiect de la

începutul anului școlar. Unul dintre obiectivele programului este de a ridica toate atitudinile

tolerante în sala de clasă , si prin urmare, acesta a acoperit atât elevi romi și non-romi: 51%

75 Datele obț inute de la Proiectul INCLUD-ED coordonat de CREA-UB. Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea

Inegalită ț ilor. 2011. RAPORT 9: Contribuț ii ale comunită ț ilor locale la coeziuniea socială . Proiectul INCLUD-ED. Strategii de

incluziune și coeziune socială în Europa prin educaț ie, 2006-2011. cadrul 6


dintre elevii din școlile din proiect au fost romi și 49% non-romi. 7558 elevi au terminat cu

succes anul școlar.

Pe parcursul primului an școlar:

- a fost înscriși în plus 307 copii în cursul anului școlar,

- 176 de copii au plecat peste hotare

- 254 de copii au fost mutati și au continuat educaț ia lor în alte școli

- 74 de copii au abandonat

Ca urmare a intervenț iilor proiectului rata de abandon, la sfârșitul primului mandat a fost de

0,58%, în timp ce la sfârșitul al doilea mandat - 0,38%, comparativ cu rata de 2,47% media

abandonului în școlile de proiect în anul școlar 2009/2010.

- 924 elevi au participat la clasele de romi SIP împă rț ite în 52 grupe (una din școlile care au 5

grupuri). Proiectul are un impact semnificativ direct asupra elevilor din clasele de cultura roma:

- Numă rul mediu de absențe (inclusiv toate absențe nemotivate) în școalile proiectului în

cursul anului școlar 2010/2011 a scăzut la 40.66 absențe pe elev, comparativ cu 110 care este

o linie critică acceptată de Ministerul Educaț iei ca un indicator pentru un student în risc de

abandon si in același timp, numă rul mediu de absențe per elev al acestor studenț i care

participă la clasele SIP este 22.55 (inclusiv toate absențe nemotivate), care arată că intervenț ia

concentrată a claselor de romi SIP a redus semnificativ rata absențelor cu aproximativ o

jumă tate. Mai mult decât atât, doar patru din cei 924 elevi inclusi în clasele de cultură de romi

au renunțat, adica 0,43%.

- Numă rul elevilor implicaț i în clasele de cultură de romi este relativ mai mare (4.61),

comparativ cu cei de clasa a opta (4.01), dar, în același timp, în continuare mai mic decât cele

din clasele elementare (4.68 în clasele I-IV).


- În plus 59.56% dintre elevii romi din clasa a opta și-au continuat educaț ia în liceu, situaț ie

găsită atât la nivelul diferitelor elemente ale programului de prevenire a abandonului școlar,

cât și la campaniile organizate în școlile primare de proiect cu participarea activă a elevilor

suportate din fondul de urgenț ă. Ca un rezultat al efortului depus 297 de copii romi au

continuat învă ț ământul secundar, comparativ cu 105 elevi în anul precedent.

- 48 de copii și profesori au participat la vizita la Parlamentul bulgar.

Pe parcursul celui de-al doilea an scolar al programului numă rul mediu de absențe pe elev a

fost redus de la 40.66 (în cursul anului anterior), la 18.35. În plus, rata de abandon a elevilor

care participă la cursurile de cultură de romi a fost redusă la 0,22% la sfârșitul primului

mandat, absențele elevilor au fost reduse de la 22.55 (în cursul anului anterior), la 12.76.


Calitatea de iniț iativă a fost evaluată de mai multe ori de că tre oficiali de rang înalt din

Ministerul Educaț iei - ministru al Educaț iei (a se vedea filmul "Misiune Amalipe"), ministru

adjunct al Educaț iei Milena Damianova pe de o parte și pe de alta parte de la persoane

participante la program: profesori, elevi și părinț i (chestionare de feedback și comentariile de

la oameni care participă la această iniț iativă ).

- 70% din școli au organizat festivită ț i de 08 aprilie în cursul primului an. Aceste celebrări au

fost un indicator nu doar pentru interesul ridicat al studenț ilor faț ă de activită ț i educaț ionale,

ci, de asemenea, un indicator pentru creșterea participă rii pă rinț ilor în viața școlii.

- Mai mult de 1000 de copii au participat la ediț ia a opta a Festivalului Inimilor copiilor romi,

care a avut loc pe 4 iunie - 5 în Veliko Turnovo. Feedback-ul de la participarea la acest

eveniment prezinta impactul iniț iativelor de proiecte asupra lor.


În plus, Ministerul Educaț iei, Tineretului și Științei a evaluat beneficiile programului și a inclus

mai multe elemente-cheie în domeniul politicilor educaț ionale: fiecare școală este necesară

pentru a pregă ti programul de reducere a abandonului în noua Lege a Educaț iei. Introducerea

și punerea în aplicare a acestor programe este susț inută printr-un Program Naț ional.

Diferite metode utilizate de că tre actualul model sunt recomandate în diverse programe și

proiecte gestionate de că tre Ministerul Educaț iei. Programul "Reducerea Abandonului copiilor

romi din scoli”devine un exemplu în care o iniț iativă de succes a unui ONG poate fi

instituț ionalizat de că tre Ministerul Educaț iei, astfel, ajungându-se la sute de mii de copii.

Referințe

Център за междуетнически диалог и толерантност "Амалипе" [Amalipe Centrul pentru

Dialog Interetnic și Toleranț ă] (2012) Raportul anual 2011.

Център за междуетнически диалог и толерантност "Амалипе" [Amalipe Centrul pentru

Dialog Interetnic și Toleranț ă] (2011) Reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor

romi: numă r special (iulie 2011).

bTV (2011, Feb.22) Discutarea reducerii ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi.

http://www.btv.bg/news/bulgaria/obrazovanie/story/720860026-

Obsajdat_preventsiya_za_otpadaneto_na_detsa_ot_uchilishte.html, ultima dată accesat: 2012-

05-22

Az Ziarul Buki al Ministerului Educaț iei (2012). Fiecare școală cu o strategie de a depăși

problema abandonului școlar timpuriu. Problema Nr.4/2012

Consiliul de Miniștri (2011). Raport de monitorizare pentru anul 2011 pentru punerea în

aplicare a Planului Naț ional de Acț iune pentru Deceniul de Incluziune a Romilor.

http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706, ultima dată accesat: 2012-05-22

http://www.btv.bg/news/bulgaria/obrazovanie/story/720860026-Obsajdat_preventsiya_za_otpadaneto_na_detsa_ot_uchilishte.html


http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706


Consiliul Naț ional pentru Cooperare privind Problemele Etnice și de Integrare (2012). Raport

pentru activită ț ile NCCEII pentru 2011.

http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706, ultima dată accesat: 2012-05-

22

Ministerul Educaț iei și Științei (2010). Strategia pentru integrarea educaț ională a copiilor și

elevilor din minorită ț ile etnice

Consiliul de Miniștri (2011). Planul de acț iune pentru punerea în aplicare a Strategiei naț ionale

de integrare a romilor

Mai mult de 50 de publicaț ii pentru punerea în aplicare a modelului în diverse ziare regionale

și naț ionale

Site-ul iniț iativei: http://romaeducation.com/index.php/bg/

Date de contact

Titlu AMALIPE - Centrul Interetnic pentru Dialog și Toleranță

Web www.amalipe.com www.romaeducation.com

Telefon +34 933 043 000

e-mail [email protected], [email protected]


http://romaeducation.com/index.php/bg/





Clase de cultură romă în curricula școlilor de stat - BULGARIA

Metodologie

Includerea orelor de cultura romă în curriculum-ul școlilor de stat din Bulgaria este un

program care a fost stabilit și dezvoltat de Centrul Amalipe (Bulgaria) din 2002.

Nucleul programului este introducerea subiectului "Folclorul etniilor din Bulgaria - Folclorul

Romilor " (ore de cultură romă ). Acesta este un curs care este inclus în programa de

învă ț ământ a școlilor de stat. Clasele sunt împă rț ite în funcț ie de diferențele de vârstă în clasa

a 2a, a-4a și de la a 5-a la clasa a 8-a.

Scopul programului este:

1. Prevenirea abandonului școlar al copiilor romi prin aducerea școlii aproape de familie

(inclusiv prin elemente de cultura romilor, în curriculum-ul școlar)

2. Consolidarea identită ț ii copiilor romi și creșterea motivaț iei lor pentru realizări

școlare mai mari


3. Familiarizarea copiilor de origine non-romă cu cultura romilor și, astfel, ajutându-i

astfel să depășească prejudecă ț ile și să accepte copiii romi.

Subiectul culturii romilor este în curs de învă țare nu numai pentru romi, ci, de asemenea,

pentru copiii bulgari si turci. Subiectul este predat în limba bulgară , materialele de învă țare

publicate ilustrează varietatea folclorului romilor, relaț iile sale cu folclorul de alte etnii, în

contextul culturii naț ionale bulgare. În acest scop, un set complet de ajutoare metodologice

(manuale, caiete de lucru, că rț i ale profesorului, audio interactive și materiale video) este

publicat, și au fost expediate gratuit școlilor cu predare pe acest subiect.

Grupurile: Toate grupurile sunt eterogene, nu doar copii romi (care sunt în jur de 53%), dar, de

asemenea, și copii de origine bulgară (28%) și turcă (19%). Orele de folclor al romilor vizează

elevii ne-romi, una din funcț iile lor majore este aceea de predare a toleranței.

În același timp, toate grupurile de romi sunt prezentate în clase (în funcț ie de specificul

regional): copii romi cu limbă maternă Romani, limba maternă turcă , bulgară și română .

Faptul că unii dintre copii au preferat limba turcă sau valahă a arătat că , conștiința nu s-a

transformat într-un obstacol pentru funcț ionarea cu succes a grupurilor. Copiii din Millet și

grupurile rudarilor au găsit multe lucruri ale propriilor tradiț ii în manuale și acest lucru a făcut

să se ală ture cu plăcere claselor și activită ț ilor. Cadrele didactice pentru folclorul romilor sunt

din aceeași școală . Acestea au avut o pregă tire specială , la începutul anului școlar cu privire la

ceea ce este cultura romilor și cum să lucreze cu copiii romi într-un mediu mixt.


Clasele: Profesorii utilizează în principal în cadrul orelor de folclor rom tehnici interactive.

Activitatea și interesul studenț ilor sunt factorii care determină organizarea unei lecț ii. Acestea

sunt orele unde s-a înregistrat numărul cel mai mic de absențe.

Abordarea profesorilor: profesorilor li s-a cerut să folosească tehnici interactive și să creeze

un mediu de predare atractiv; toate orele sunt deschise pentru pă rinț i sau alț i membrii din

comunitate; o parte din ore sunt organizate înafara școlii – în comunitate.

Cu toț ii depun eforturi pentru a obț ine ceea ce așteaptă ceilalț i de la ei. Foarte des

dezvoltarea copiilor romi este influențată de așteptă rile joase pe care ceilalț i (în special

profesorii) le au de la ei. Pentru a convinge elevii că pot obț ine anumite lucruri, trebuie să

ț inem cont că multe din barierele cu care se confruntă sunt legate de mediul în care tră iesc, și

depășirea acestora solicită un impact multifațetat, inclusiv al mediului. De exemplu: mulț i copii

romi cred ca nu pot avea succes pentru că sunt romi – creșterea stimei de sine și a mândriei

pentru identitatea lor este un pas important pentru dezvoltarea credinței ca pot avea succes.

Principala abordare a programului stă în ideea că fiecare elev are anumite abilită ț i. Acesta

poate avea abilită ț i legate de programa școlară sau de alt tip de activită ț i. Conceptul de a fi

”bun la ceva” poate fi diferit de ceea ce ne imaginăm noi de cele mai multe ori că înseamnă .

Un student poate fi bun la matematică , dar altul poate avea capacită ț i de lider și de a-i

organiza pe ceilalț i, sau poate fi bun la orientarea în pădure, poate fi un bun muzician, etc.

Abordarea noastră este:

Să identificăm aria în care elevul are abilită ț i

Să îl/o ajutăm să devină un câștigă tor în acest domeniu prin dezvolatarea cunoștințelor și

abilită ț ilor sale, într-un mod acceptabil de că tre societate;


Să dezvoltăm abilită ț i adiț ionale în alte domenii legate de programa școlară pornind de la

ceea ce s-a identificat deja despre elev, făcând tranziț ia de la ceea ce este bun elevul la

ceea ce ar percepe societatea ca fiind un câștigă tor.

Pentru a fi atractivă , o școală trebuie să fie recunoscută de elevi, pă rinț ii lor și

comunitatea ca instituț ia ”lor”. Pentru a obț ine acest lucru este necesar ca cei din

comunitate să găsească ceva din cultura lor în școală , mediul școlar să fie atactiv pentru

fiecare copil și școala să se implice în viața din comunitate. Pe de altă parte, este necesar

să se vadă un beneficiu practic al programei școlare și precesul de învă țare să acopere arii

care să dezvolte abilită ț i de viaț ă. ("Non scholae, sed vitae discimus" - "Nu pentru școală

învă ț ăm ci pentru viaț ă"). Principala abordare este:

Susț inerea implementării educaț iei interculturale în școli – inclus în programă dar și înafara

ei – cu scopul de a-i ajuta pe copiii și pe pă rinț ii din grupurile minoritare să-și regăsească

cultura în școală și pentru a favoriza dezvoltarea toleranței în rândul tuturor copiilor și

pă rinț ilor;

Sprijinirea introducerii de diverse activită ț i extra-curriculare calitative, în scopul de a asigura

diversificarea curriculum-ului și de a-l aduce mai aproape de nevoile elevilor: ECA "Folclor

etnic - folclorul romilor" este un exemplu în acest sens;

Organizarea a diferite activită ț i extracurriculare, ca un mijloc de a se implica școala în viața

comunită ț ilor locale și o oportunitate de a dezvolta abilită ț ile studenț ilor în timp ce aceștia

se distrează ;

Introducerea a diferite forme de participare a pă rinț ilor și reprezentanț ilor comunită ț ii

locale în viața școlară : participare activă , mai degrabă decât participare formală a pă rinț ilor

în consiliul școlii, participarea lor la clasă , precum și la activită ț i extrașcolare.



Scopul principal al acț iunii este, în general, comunitatea de romi și în special copiii romi. Copiii

romi abandonează școala în număr mare. Conform unui studiu efectuat de Ministerul Educaț iei

și Științei copiii romi compun 21% din studenț ii de la clasa întâi și doar 7,8% la clasa a 8-a.

Acest lucru înseamnă că două treimi dintre copiii romi care frecventează prima clasă renunță

la școală , fă ră a obț ine nici un grad de învă ț ământ. Acest lucru afectează șansa lor de reușită

mai târziu în viaț ă.

În plus, mulț i copii romi au note relativ scăzute și întâmpină dificultă ț i educaț ionale serioase la

școală . Participarea neregulată și absențele multe (неизвинени отсъствия) adesea

caracterizează prezența romilor în școlile primare și de liceu junior. Acestea stimulează

abandonul școlar în rândul copiilor romi.

În plus, pă rinț ii romi nu participă la viața școlară , ei percep de multe ori scoala ca o instituț ie

stră ină (chiar ostilă ). Ca urmare, aceștia nu sunt profund implicaț i în școlarizare și nu susț in în

mod activ educaț ia copiilor lor. Acest lucru crește, de asemenea, rata de abandon școlar în

comunitatea romă .

În prezent, mai mult de 230 de școli din Bulgaria au introdus aceste clase, incluzând mai mult

de 5000 de elevi.


Educaț ie elementară și primară



Clasele de cultură romă s-au dovedit a fi un model de succes pentru:

Introducerea de informaț ii despre cultura și tradiț iile minorită ț ilor Romani) în curricula

școlilor de stat prin subiectul ”Folclorul etnic in Bulgaria – folclorul Rom”

Crearea unui mecanism pentru a crește interesul copiilor romi și implicarea în școala, prin

recunoașterea propriilor tradiț ii în mediul școlar.

Crearea unui mecanism pentru implicarea pă rinț ilor (a comunită ț ii)în școală .

Crearea unui mecanism pentru depășirea prejudecă ț ilor împotriva romilor și pregă tirea

mediului în școlile mixte pentru acceptarea copiilor romi.

Crearea unui mecanism pentru determinarea autorită ț ilor locale și educaț ionale să se

implice în problemele educaț ionale ale romilor

Majoritatea directorilor și a profesorilor au ară tat următoarele rezultate pozitive:

Nivel înalt de prezenț ă la orele de folclor rom. Aproape peste tot acest lucru duce la

creșterea prezenței la toate orele și atitudine mai responsabilă faț ă de școală a tuturor

elevilor incluși în program;

Creșterea stimei de sine a copiilor romi;

Depășirea prejudecă ț ilor faț ă de copiii romi, de că tre colegii lor de origine bulgară și

turcă ;

Transformarea claselor în echipe reale;

Îmbogă ț irea vocabularului a elevilor;

76 Datele obț inute de la Proiectul INCLUD-ED coordonat de CREA-UB. Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea

Inegalită ț ilor. 2011. RAPORT 9: Contribuț ii ale comunită ț ilor locale la coeziuniea socială . Proiectul INCLUD-ED. Strategii de

incluziune și coeziune socială în Europa prin educaț ie, 2006-2011. cadrul 6


Creșterea competențelor de limbă ale copiilor și a cunoștințelor acestora, în special în

subiecte importante ca literatură , istorie și muzică .

Angajament din partea pă rinț ilor și contacte regulate cu ei.

Pe parcursul anului școlar 2010/2011, subiectul "Folclor etnic - Folclor rom" (ore de cultură

despre romi) este predat în peste 230 de școli din întreaga țară și la mai mult de 5.000 de

elevi (de origine bulgară , romă , turcă ). Un studiu detaliat a fost efectuat în rândul a 924 de

elevi. Rezultatele obț inute de acești elevi în anul școlar 2010/2011, ilustrează în mod clar

necesitatea pentru încorporarea subiectului "Folclor etnic - Folclor rom" în curriculum-ul școlar

naț ional. Numă rul mediu de absențe școlare pe elev, dintre cei care au participat la cursuri

despre cultura romilor a scăzut la 22.55 (inclusiv toate absențele, atât justificate și nejustificate,

în toate domeniile), în comparaț ie cu 110, care este limita critică adoptată de că tre Ministerul

Educaț iei, ca indicator al elevilor cu risc de abandon. În plus, rata abandonului în rândul elevilor

implicaț i în orele despre cultura romilor a fost de 0,43% - 4 din 924 elevi, în comparaț ie cu

rata abandonului a că rui medie pe țară este de aproximativ 2%.


Calitatea iniț iativei a fost evaluată de mai multe ori de că tre oficiali de rang înalt din Ministerul

Educaț iei - ministru al Educaț iei (a se vedea filmul "Misiunea Amalipe"), ministru adjunct al

educaț iei Milena Damianova pe de-o parte și de la persoane participante la program:

profesori, elevi și pă rinț i.

Datorită Centrului Amalipe ne-am dezvoltat cunoștințele și aptitudinile practice pentru

munca în mediul multicultural. Le-am dat încrederea noastră ; în schimb, copiii au


câștigat, pă rinț ii au câștigat și societatea ca întreg a câștigat. Vom fi bucuroși dacă ne

veț i da șansa de a continua să lucrăm împreună ...

Director de școală , Tsanko Tserkovski

Satul Nikola Kozlevo, raionul Shumen

Ceea ce m-a impresionat este că atunci când copiii simt interesul meu faț ă de ei crește

și interesul lor faț ă de școală .

Profesor cultură romă ,

"St.St.Cyril și Metodiu",

Satul Yasenovetz, districtul Razgrad.

Numă rul de absențe este mult mai scăzut în zilele în care se studiază lecț iile despre

folclorul romilor. Treptat acesta influențează și alte subiecte.

Directorul școlii "P.Hilendarski",

Harsovo, districtul Razgrad.

Nu-mi permit să vin la școală fă ră temele pregă tite, deoarece oamenii nu mă mai vor

respecta. Am văzut ce înseamnă să te respecte oamenii!

Un student,

Școala "Hristo Smirnenski",

Sat Vodoley, Veliko Turnovo

Referințe

Ziarul Az Buki al Ministerului educaț iei (2006). Două pagini de prezentare a modelului

odată pe lună din Martie până în Decembrie 2006.


Ziarul Az Buki al Ministerului educaț iei (2012). Fiecare școală cu are o strategie pentru a

depăși problema pă răsirii timpurii a școlii. Numă rul 4/2012

bTV (2011, Feb.22) Despre reducerea ratei de abandon școlar în rândul copiilor romi.

http://www.btv.bg/news/bulgaria/obrazovanie/story/720860026-

Obsajdat_preventsiya_za_otpadaneto_na_detsa_ot_uchilishte.html, accesat ultima dată : 2012-

05-22

Cossiliul Miniștrilor (2006). Planul Naț ional pentru Decada de Incluziune a Romilor

Deyan Kolev. (2007). “Educaț ie interculturală și lecț iile de cultură romă :un cadru pentru

integrarea educaț ională de succes a copiilor romi.” Limba bulgară și literatură . Numă rul

5/2007.

http://liternet.bg/publish22/d_kolev/interkulturnoto.htm

EUMAP (2007). Acces egal al romilor la educaț ie calitativă , Vol. 1 (Bulgaria, Ungaria,

România, Serbia)

Kolev Deyan, Krumova Teodora, Zahariev Boyan (2006). Raport de evaluare pentru

implementarea proiectelor Phare BG 0104.01: Integrarea populaț iei de Romi”

Kolev, D. T. Krumova, M.Metodieva, B.Zahariev, G.Bogdanov (2007). Raport anual asupra

politicilor pentru integrarea romilor din Bulgaria în 2006.

Kolev, Krasteva, Krumova (2003). Razkazani patista: pomagalo za uchenitzite ot 5-8 klas

(Drumuri repovestite: o culegere de texte pentru elevii între clasele a5-a și a 8-a). Co-

author. Veliko Turnovo: Astarta.

Krasteva, Kolev, Krumova (2003). Istorii kray ognishteto: pomagalo za uchenitzite ot 2-4 klas

(Povești la vatră : o culegere de texte pentru elevii între clasele a 2-a și a 4-a). Co-autor.

Veliko Turnovo: Astarta




Krumova, Teodora (2009). Raport de evaluare analitică a nevoilor, introducerea,

monitorizarea și evaluarea unor noi forme / alternative de activită ț i out-of-school și extra-

curriculum pentru creșterea toleranței în școală și prevenirea abandonului în termen de

asistenț ă tehnică pentru punerea în aplicare a componentei educaț ionale sub proiectul

"Îmbună tă ț irea situaț iei și includerea minorită ț ilor etnice dezavantajate, cu un accent

special pe romi" (Europeaid/122905/D/SER/BG)

Krumova, Teodora (2011). Construirea unei alternative: modele de succes pentru creșterea

calită ț ii educaț iei în zonele rurale. Disponibil la www.osf.bg (în limba bulgară )

Ministerul Educaț iei și Științei (2010). Strategia pentru integrarea educaț ională a copiilor și

elevilor aparț inând minorită ț ilor etnice

Peste 50 de publicaț ii despre implementarea modelului în diferite ziare regionale sau

naț ionale

Consiliul Naț ional pentru Cooperare pentru Probleme de Integrare și Etnie (2012). Raport

pentru activitatea NCCEII pe 2011.

http://nccedi.government.bg/page.php?category=73&id=1706, accesat ultima dată la: 2012-

05-22

Website-ul iniț iativei: http://romaeducation.com/index.php/bg/

Център за междуетнически диалог и толерантност “Амалипе” [Centrul Amalipe pentru

Dialog Interetnic și Toleranță ] (2012) Raport Anual 2011.

Център за междуетнически диалог и толерантност “Амалипе” [Centrul Amalipe pentru

Dialog Interetnic și Toleranț ă] (2011) Scăderea ratei de abandon școlar în rândul copiilor

romi: numă r special (July 2011).

Date de contact

http://www.osf.bg/


http://romaeducation.com/index.php/bg/


Titlu AMALIPE - Centrul Interetnic pentru Dialog și Toleranță

Web www.amalipe.com www.romaeducation.com

Telefon +34 933 043 000

e-mail [email protected], [email protected]

Centre Socio-Medicale pentru Romi (Locul femeilor în Aliveri)- GRECIA

Metodologie

Această acț iune a fost dezvoltată în timpul operaț iunii Centre Socio-Medicale pentru Romi

(Biroul de Sprijin pentru Romi) în Aliveri din Nea Ionia Volos, și a oferit servicii pentru romi

încă din 1998. Activitatea a fost iniț il finanțată de Iniț iativa Comunitară Integra, programul

Multi Acț iuni pentru Romi – Hellas (1998-2001), Ministerul de Interne grec, prin intermediul

Planului Naț ional pentru romii din Grecia(2000-2004),Programul Operaț ional Grec al treilea

cadru de sprijin comunitar cu 75% co-finanțare din partea FSE (2005-2009) și finanțare

naț ională , combinat cu resursele colectivită ț ilor locale până astăzi (2009-2012). Pentru

perioada 2012-2014 programul este co-finanțat de Grecia - NSRF.

Aceste ”Centre Socio-Medicale pentru romi” au scopul integră rii sociale la nivel local pe

baza planurilor de acț iune locală pentru romi.

Metodologia lor este abordarea holistică (educaț ie-angajare-sănă tate-locuințe-activită ț i

de timp liber, drepturi civile & civice). Sunt concentrate pe femei și copii.





Dezvoltarea de mai multe acț iuni s-a bazat pe cercetarea cantitativă pentru a identifica

nevoile rezidenților în legă tură cu metodele de analiză calitativă de tip spirală 77.

Ideea principală este că femeile sunt un jucă tor-cheie în transformarea economică și

educaț ională a zonei.


În Aliveri de Nea Ionia Volos locuiesc permanent sau temporar peste 1225 de persoane de

etnie romă (date 2010, KEKPA-Diek). Acest cartier are caracteristicile unei zone izolate și

delimitată de o linie de cale ferată , torrentul Xirias și un drum regional care leagă cartierul

Nea Ionia de zona Melissiatika.

În Aliveri atunci când am început să lucrăm în 1998, cea mai mare parte a copiilor (peste

80?%), nu a mers la școală și femeile au fost prea ocupațe cu gospodă riile sau își ajută soț ii la

locul de muncă , să se ocupe de copiii lor. În plus, educaț ia nu a fost o valoare pentru familii

(în conformitate cu cercetă rile anterioare -1998 - mai mult de jumă tate din populaț ie era

analfabetă , sau analfabeț i funcț ionali). Acesta este motivul pentru care am demarat acț iuni de

promovare a educaț iei ca o valoare între rezidenț i și inscrierea la școală pentru copii.

Eforturile de a schimba situaț ia în domeniul educaț iei au pornit de la început (1998 și mai

intens după 2000). Cu timpul am realizat că aceste eforturi au fost "blocate" de că tre pă rinț ii

copiilor din cauza lipsei de respect pentru educaț ie ca o valoare în comunitate. Prin urmare, a

trebuit să abordăm acești membrii de familie care au fost mai aproape de copii și ar putea

77 Website-ul Counsiliului Europei, SPIRAL (Indicatorii de progres societal și responsabilită ț i pentru TOȚI),

https://spiral.cws.coe.int/tiki-index.php

https://spiral.cws.coe.int/tiki-index.php


influența situaț ia lor de învă ț ământ: mamele si bunicile lor. Deci, am decis să schimbăm

această situaț ie intervenind atât pentru femei cât și pentru copii.

Ne-am așteptat ca femeile care ar putea fi mai deschise la idei noi și practici ar fi un "partener

de conspirator" în integrarea în special pentru educaț ia copiilor și ocuparea forței de muncă ,

astfel încât ar putea exista o influenț ă pe termen lung și asupra altor membri ai familiei, în

special a taț ilor.

De aceea, în primul rând, am găsit cel mai mult tinere femei de etnie romă din zonă deschise

la minte, și am început un grup de discuț ii cu un coordonator (coordonatorul a fost mediatorul

nostru, care era de origine romă și care tră ia în comunitate de asemenea).

Am vizitat femeile la ele acasă

S-au cunoscut între ele și au decis să formeze un grup pentru a facilita un loc de întâlnire

înafara casei

Au luat iniț iativa de a face locul de întâlnire mai prietenos si confortabil

Și-au scris toate gândurile, sentimentele și așteptă rile într-un album comun

Grupul de femei, împreună cu personalul centrului au realizat un program de interes (de

exemplu: interes în problemele de sănă tate, copii, locuri de muncă și lecț ii de limba

greacă ), care apoi a fost pus în aplicare. Principalul interes al femeilor a fost de a-și

îmbună tă ț i limba greacă , deoarece modul lor principal de comunicare era limba romani și

acest lucru a fost un mare obstacol în comunicarea cu serviciile publice. În plus, au

identificat nevoia de a învă ța cum să ceară servicii din partea organizaț iilor publice (cum

să fie ușor de înțeles și gata să contribuie ele însele la acest serviciu).


Primul grup de 7-10 femei a decis să înceapă cu lecț iile de limbă greacă ; astfel, am cerut

de la biroul regional de educaț ie primară cadre didactice voluntare. O mulț ime de profesori

și-au exprimat dorința de a face acest lucru și au început lecț iile (3 femei au obț inut

diploma de educaț ie elementară )

Urmă torul pas a fost să organizeze lecț ii mai intens și să includem adolescente, în scopul

de a reduce fenomenul de căsă torie timpurie. În cooperare cu femeile am venit în contact

cu Centrele de Învă ț ământ pentru Adulț i conduse de Ministerul grec al Educaț iei și în afară

de lecț iile de limba greacă , au participat, de asemenea, la cursuri de consiliere cu scopul de

împuternicire (2 femei au obț inut diploma de educaț ie elementară , 5 fete adolescente au

primit certificate de participare și 1 fată a continuat la școala secundară ).

În 2006, Institutul de formare profesională a oferit un curs diminuat privind crearea de

întreprinderi și am decis să includem această activitate în întâlnirile noastre, atât ca o

recompensă pentru femeile participante, precum și un motiv pentru alte femei de a lua

parte (20 de femei au fost instruite pentru stabilirea întreprinderilor lor proprii)

În paralel, educatorul centrului a ț inut copiii echipei ocupaț i cu activită ț i creative și a

început să facă eforturi pentru a înscrie copiii la școala publică . Acești copii nu au mers la

școală niciodată sau au avut o scădere rata mare de abandon. Educatorul început să

aducă copiii în contact cu limba greacă și alfabetul prin jocuri interactive. Deci, femeile ar

putea lua parte la activită ț i, fă ră a fi nevoie să-și facă griji pentru copii.

Programul lor de interes a fost de fiecare dată îmbogă ț it și variat, datorită nevoilor lor și

realită ț ii vieț ii lor (multe femei au trebuit să se mute în mod constant în jurul Greciei

pentru a găsi de muncă ). Ele au continuat cu lecț iile de limba greacă , cu ajutorul

mediatorului centrului prin jocuri creative și tehnici de predare pentru adulț i și apoi s-au

mutat la alte interese.


Femeile din echipe au fost de acord că locul de întâlnire trebuie fie gratuit și să primească

fiecare femeie din comunitate, dar toate au trebuit sa respecte regulile. Locul a fost

gestionat de că tre femeile stabile (ai caror soț i au avut un loc de muncă stabil și nu

trebuiau să îi urmeze în jurul ț ării), dar fiecare femeie cu copii ei ar putea lua parte la orice

activitate în funcț ie de interesul ei sau de limită rile vieț ii profesionale. De asemenea, pentru

prima dată , femeile au convenit că unii bă rbaț i sau bă ieț i tineri ar putea participa la cursuri

dacă doresc.

Principalele obiective ale programului de mai sus au fost: de a dezvolta încrederea în sine,

abilită ț ile și pregă tirea pentru un loc de muncă în viitor.

Activită ț ile lor de până acum: gă tit / dans, activită ț i sportive, activită ț i meșteșugărești și

decorative, vorbesc / discută / învă țare despre internet, completare de aplicatii / aranjarea

de întâlniri la serviciile publice, să învețe să citească / scrie prin jocuri creative și de

predare prin tehnici pentru adulț i, organizarea de cursuri subvenț ionate de institutele de

formare profesională (în 2009 și 2010 mai mult de 31 femei au fost instruite de că tre

aceste institute), invitarea unor experț i în domeniul sănă tă ț ii / copii / frumusețe / ocuparea

forței de muncă , vizitarea locurilor de piaț ă / modalită ț i de a fi acceptate și de a depăși

prejudecă ț ile, vizitarea de cooperative stabilite de femei.


Locul femeii, ca o acț iune care are un impact pozitiv, atât la educaț ia copiilor, precum și la

educaț ia adulț ilor.

Conștientizarea despre necesitatea și valoarea educaț iei pentru familiile de romi din Aliveri,

cu un impact pozitiv asupra creșterii înscrierilor în învă ț ământul primar și pentru a limita

abandonul școlar


Ocuparea timpului liber al copiilor cu activită ț i creative prin munca în stradă și jocuri

cognitive (accent mai mult pe metode de bază de scriere și de numă rare) a crescut

interesul pentru educaț ie

Sprijinul tutorial oferit elevilor romi din familii ai că ror pă rinț i sunt analfabeț i i-a ajutat să

rămână în școală


De la înființarea Întâlnirilor pentru femei (2006) au fost organizate întâlniri în medie de 1-2

în fiecare săptămână (în funcț ie desigur de că lă toriile lor de muncă ). În plus, o dată pe

lună se organizează o activitate care implică copii sau alte femei din comunitate.

În paralel, participarea copiilor a devenit din ce în ce mai constantă la grupurile de creaț ie

pentru ocuparea timpului liber. Educatorii au acum grupuri de zi cu zi, care sunt frecventate

de 8-15 copii și se ocupă cu: pregă tirea pentru școală , jocuri de grup, obiecte de artizanat

și alte activită ț i de petrecere a timpului liber.

În consecinț ă, aceste femei au început să fie mai interesate de educaț ia copiilor lor: în

funcț ie de școală , înscrierile se dublează din 2006 și procentul abandonului școlar a scăzut

în jurul valorii de la 10% la 40% (copiii lor merg la școala publică din apropiere). De

asemenea, în jur de 4-5 copii merg la grădiniță în fiecare an, pentru prima dată și același

numă r este valabil și pentru școala secundară .

Interesul pentru educaț ia lor, precum și pentru ocuparea forței de muncă a crescut de

asememea: până în prezent, 20 de femei au fost instruite pentru a stabili propriile

întreprinderi și 31 au învă țat limba greacă . 5 femei au obț inut gradul de învă ț ământ

elementar, 5 fete adolescente au primit certificate de a participa la aceste cursuri și 1 dintre

ele a mers la școala secundară . De asemenea, merită menț ionat că unii barbaț i și-au


exprimat dorința de a participa la cursuri: 9 bă rbaț i au participat la lecț ii de limba greacă și

2 au obț inut gradul de educaț ie obligatorie.

1 femeie din comunitate a lucrat ca îngrijitoare la cursuri și 1 a lucrat ca mediator. În plus,

2 femei au lucrat ca mă tură tori în municipiul Volos și 3 femei au decis să ia subvenț ii

pentru a porni propriile IMM-urilor.


Schimbarea care a fost observată prin această acț iune a fost foarte mare: aceste femei

provin dintr-o comunitate izolată , iar unele dintre ele se confruntă cu să răcie și condiț ii

proaste de trai. Lucruri pe care alte femei de etnie romă din cartierele mai dezvoltate le

consideră obișnuite (educaț ie, muncă , participarea la activită ț i comunitare), au fost limitate

sau interzise pentru femeile din Aliveri.

Ele au reușit în promovarea educaț iei atât pentru copiii lor cât și a lor. Au realizat puterea

vocilelor lor, au devenit mult mai active și puternice și au învă țat să-și ceară drepturile lor.

Ei au învă țat să profite de serviciile oferite de autoritatea locală și au început să se

gândească la ideea de grădinițe pentru copii

Activită ț i comune între femei și copii lor sunt, de asemenea, frecvent organizate, și pentru

prima dată , femeile noastre și copiii lor, ca un grup, participă la activită ț ile extrovertite, cu

scopul de a "construi punț i" cu grupurile de ne-romi. De exemplu, excursii educaț ionale și

de altă natură , de mers pe jos în oraș, participarea la jocuri educative si intamplari,

împreună cu copiii ne-romi, activită ț i de sensibilizare în oraș pentru celebrarea anuală a 08

aprilie (Ziua Mondială a romilor), etc

În 2010, 2 femei (însoț ite de mediatorul rom) a că lă torit în Barcelona pentru a lua parte la

primul Congres Internaț ional al Femeilor Rome.


In 2011 femeile au început să se concentreze pe ocuparea forței de muncă : ele au format

grupuri la locurile de întâlnire, unde - cu ajutorul personalului - caută locuri de muncă prin

intermediul ziarelor și pe internet, sunt în contact cu posibili angajatori, sunt pregă tite să

se întâlnească și să aibă interviu cu ei, să completeze cereri pentru locuri de muncă , și

chiar caută locuri de muncă în stră ină tate. Recent, ele au venit cu ideea de a crea

întreprinderi ale femeilor și au început să vorbească despre asta.

Referințe

Region of Thessaly. (n.d.). Cele mai bune 5 practici din Thessalia. Accesat la 22 mai

2012.Centrul socio-medical pentru romi din Aliveri, Nea Ionia Volos, Grecia a fost votat ca

fiind unul din 5 cele mai bune practici în regiunea Thessalia în timpul punerii în aplicare al

ceuli de-al 3-lea LCR grec. (Planul Regional Operaț ional-ROP)

(http://www.thessalia.gr/bestpractices/best5.htm )

ESFHellas, Cele mai bune practici pentru Cadrul de sprijinire a comunită ț ii în Grecia, (n.d.).

Accesat la 22 mai 2012. (http://www.hellaskps.gr/bestpractices/proj_en.asp?pId=50)

Newsletter trimestrial al Întreprinderii Municipale IONIA, (2003-2011). Accesat la 22 mai

2012, la

(http://iatrokoinonika.net/index.php?option=com_content&view=article&id=398:newsletters-

iak-n-&catid=31:offices-for-romas&Itemid=53). Rapoarte și statistici pentru acț iunile sale au

fost intens documentate într-o serie de 3 luni buletine informative. Cele mai multe dintre

ele au fost de asemenea, publicate pe site-ul Rețelei Naț ionale de centre Socio-medicale

pentru romi)

FSE Hellas, Cum Olga, Markos, Irini spun ..., Atena 2009, paginile 38 - 43. Accesat la 22 mai

2012, la http://www.esfhellas.gr/english/bp_en/index.html

http://www.thessalia.gr/bestpractices/best5.htm

http://www.hellaskps.gr/bestpractices/proj_en.asp?pId=50

http://iatrokoinonika.net/index.php?option=com_content&view=article&id=398:newsletters-iak-n-&catid=31:offices-for-romas&Itemid=53

http://iatrokoinonika.net/index.php?option=com_content&view=article&id=398:newsletters-iak-n-&catid=31:offices-for-romas&Itemid=53

http://www.esfhellas.gr/english/bp_en/index.html


Municipalitatea Nea Ionia, URBAMECO – un proiect URBACT Fast Track, Prezentare în

Constanta-România 2008,

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/URBAMECO/events_media/nea_ionia_presentation_in_con

stanta_sept_08.pdf

Date de contact

Titlu KEKPA-DIEK, Întreprinderea Municipală pentru asistență socială ,

Municipalitatea din Volos

Site-

web

www.kekpa.org

Telefon

+30 24210 85841, Fax: +30 24210 68954

E-mail [email protected] [email protected]

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/URBAMECO/events_media/nea_ionia_presentation_in_constanta_sept_08.pdf

http://urbact.eu/fileadmin/Projects/URBAMECO/events_media/nea_ionia_presentation_in_constanta_sept_08.pdf

http://www.kekpa.org/




Grupuri interactive: să li de clasă eterogene prin reorganizarea resurselor - SPANIA

Metodologie

Grupuri Interactive este o acț iune de succes educaț ional, care se desfășoară în școli din ce în

ce mai mult. Această acț iune este dezvoltată în Școala ca o comunitate de învă țare. Grupurile

interactive sunt atingerea succesului educativ în rândul tuturor copiilor, inclusiv a celor pentru

grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi copiii romi.

Grupurile interactive sunt o formă de organizare a să lii de clasă , care promovează atât

rezultatele academice cât și creșterea coeziunii sociale mai bune. Se realizează prin gruparea

studenț ilor în grupuri mici eterogene (în funcț ie de sex, cultură , realizarea academică , nevoi

speciale, etc), precum și prin încorporarea în clasă de resurse umane care există deja în

școală și în comunitate, dar care sunt, în multe cazuri, utilizat în mod greșit. Această resursă

înseamnă familii, voluntari, profesori de sprijin, etc. Mai multe activită ț i sunt propuse de că tre

profesor și fiecare grup lucreaza pe ele cu ajutorul unui membru al familiei sau un voluntar

care devin parte a grupului. Acest adult suplimentar în fiecare grup, are funcț ia de motivare a

interacț iunilor de învă țare în rândul studenț ilor.

Grupuri interactive presupune organizarea clasei în grupuri mici eterogene de elevi (de

exemplu, patru grupe de câte cinci elevi) incluzând câț iva adulț i, câte unul pe fiecare grup.

Fiecare grup lucrează la o activitate care implică învă țare instrumentală pentru o perioadă de

timp (de exemplu, 20 de minute). Apoi, grupurile se rotesc și lucrează pe o activitate diferită ,

cu un adult diferit. Acești adulț i sunt alte cadre didactice, membrii ai familiei, voluntari din

comunitate, și alț i voluntari; ei sunt responsabili de încurajarea interacț iunilor între copii pentru


a rezolva sarcinile atribuite, expunându- se, de asemenea, la o gamă mai largă și mai bogată

de interacț iuni de învă țare.

În grupuri interactive copii învață prin interacț ionarea cu colegii lor, care sunt de diferite

niveluri de competență, unele dintre ele mai puternice din punct de vedere academic.

Grupurile oferă mai multe oportunită ț i pentru ajutor reciproc în rândul copiilor cu niveluri

diferite de învă țare, precum și participarea adulț ilor diferiț i. Ania Ballesteros, o elevă de 10 ani

de la una dintre cele mai de succes low-SES școli, a descris experiența sa la Conferința finală a

proiectului INCLUD-ED: "Fă ră grupuri interactive, unii copii s-ar fi rămas în spate". În schimb, în

grupurile interactive, elevii cu cunoștințe puternice academice devin o resursă pentru a-i ajuta

pe alț ii. În același timp, această abordare garantează faptul că performerii mari nu îi așteaptă

pe ceilalț i să-i prindă din urmă , și își consolidează abilită ț ile meta-cognitive în timp ce le

explică celorlalț i cum să rezolve sarcini. Interacț iunile sporite accelerează învă țarea pentru toț i

elevii și promovează solidaritatea între colegii de clasă .

Descrierea grupului ț intă și a oamenilor

Grupuri Interactive este o acț iune educaț ională de succes, care se desfășoară în școli din ce în

ce mai mult. Această acț iune este în curs de elaborare în Școala ca o comunitate de învă țare.

Există mai mult de 150 de Școli ca o comunitate de învă țare în Spania. Grupuri interactive

contribuie la obț inerea succesului educativ în rândul tuturor copiilor, inclusiv al grupurilor cele

mai vulnerabile, cum ar fi copiii romi.


Educaț ie pre-primară , primară și secundară



Într-una din școlile studiate (Montserrat, Terrassa), de exemplu, în perioada cuprinsă între 2001

și 2007, proporț ia elevilor care au obț inut competențe de bază în înțelegerea lecturii a crescut

de la 17% la 85%; în aceeași perioadă numă rul de studenț i imigranț i a crescut de la 12% la

46%. Aceste rezultate fac posibilă depășirea ipotezelor de lungă durată care explică rezultatele

unei anumite școli pe baza compoziț iei corpului studenț ilor să i. Cartierul Montserrat unde este

amplasată școala are o pondere ridicată a populaț iei romă . Acest cartier are venituri mici și a

condiț iilor sociale și economice defavorizate. Toț i copiii romi din cartier frecventează școala.

Cazul unei școli (La Paz - Albacete) demonstrează că Ofertele educaț ionale de succes (SEA) fac

posibilă obț inerea rezultatelor maxime cu resursele existente. Într-o perioadă de cinci ani

(2005-2006 la 2010-2011), în timp ce grupurile interactive și alte acț iuni educaț ionale de

succes au început să fie puse în aplicare, numărul de studenț i înscriși a crescut mult mai mult

decât numă rul de cadre didactice. Ca o consecinț ă numă rul de studenț i alocaț i pentru fiecare

profesor a crescut de la 5,88 la 8,05. În aceeași perioadă , elevii și-au îmbună tă ț it foarte mult

nivelul lor de realizare; doar un an de la aplicarea în școli a grupurilor interactive și a altor

acț iuni educaț ionale de succes (SEA), elevii au dublat rezultatele testelor lor pe șase

competențe. Acest progres pozitiv a fost menț inut la școală . Aceste date arată că punerea în

aplicare a SEA a permis ca resursele existente să fie utilizate mai eficient. Acest lucru poate

fi văzut prin numă rul de studenț i care frecventează școala pentru fiecare 1.000 de euro de

cheltuieli lunare, crescând de la 2,39 la 3,28. În timp ce școala a cheltuit mai puț in per elev,

78 Date obț inute din proiectul INCLUD-ED coordonat de CREA-UB. Centril de Cercetare al Teoriilor și Practicilor pentru Depășirea

Inegalită ț ilor. 2011. RAPORT 9: Contribușii ale comunită ț ilor locale în coeziunea socială . Proiectul INCLUD-ED. Strategii pentru

incluziune și coeziune socială în Europa prin Educaț ie, 2006-2011. Cadrul 6


rezultatele s-au îmbună tă ț it ca urmare a punerii în aplicare a SEA. Această școală este plasată

într-unul din cele mai să race cartiere din Spania, unde marea majoritate a populaț iei este

romă . Copiii romi din cartier, împreună cu copiii ne-romi frecventează această școală .


Grupurile interactive încurajează colegii pentru a se ajuta reciproc și, pe măsură ce studenț i

sunt eterogeni pe măsură ce nivelul lor de realizare, de învă țare se îmbună tă țește. Acesta este

modul în care Lucía, o fată romă care participă în grupurile interactive și care și-a îmbună tă ț it

nivelul ei de învă țare și comportamentul ei în clasa, descrie foarte simplu din experiența ei

cum solidaritatea și cooperarea între studenți este promovată în aceste grupuri:

Ah! Ești într-un grup, și tu ce faci? Deci, cum lucraț i [împreună ]? Între doi [elevii], eu si

Mada, Mada mă ajuta, eu o ajut, Rafi îl ajută pe Ramonchi, Ramonchi îl ajută pe Rafi

(Lucía, fată romă ).

O învă ț ătoare de la școala La Paz, susț ine această idee și adaugă reflecț ia ei bazată pe

observarea ei asupra acestor grupuri, că includerea familiilor în grupurile interactive crește

efortul și motivaț ia puse de copiii în munca lor, și ca o consecinț ă performanțele lor

academice îmbună tă țesc:

În mod special pă rinț ii care au venit la grupurile interactive (...) se poate vedea că fiica

sau fiul lor a devenit implicat(ă ), a făcut un efort, a devenit motivat(ă ), ajutat(ă ) de

ceilalț i, a devenit încorporat(ă ) în dinamică ... devenind copiii foarte productivi. (Profesor

primar, Școala La Paz)


Încorporarea familiilor în sala de clasă contribuie la o îmbună tă ț ire a coexistenței și un

comportament mai bun. Studenț ii se comportă mai bine și se concentrează pe activită ț ile de

învă țare atunci când rudele lor sau rudele altor copii sunt prezente. Atât membrii familiei cât și

cadrele didactice au identificat această îmbună tă ț ire. Acesta este cazul unei mame analfabete

de la școala La Paz, care arată că , atunci când ea participă la clasă comportamentul elevului se

îmbună tă țește:

Înainte de a intra, ei făceau un fel de racheta, care este prea mult, nu-i așa? Și una

dintre fetițe spune, "mama lui Juan este aici", și ei stau jos. [Si eu zic] "Ei bine, toată

lumea să se calmeze și să stea jos și veț i vedea ce se întâmplă [dacă nu] eh! Veț i

vedea!”și toț i copiii stau acolo pentru a face ceea ce spune profesorul și totul merge

bine, iar profesorul este acolo cu ei [și profesorul a spus] ”Dacă n-aș fi văzut asta cu

ochii mei nu aș fi crezut ", și ea, de asemenea, a spus: "când mai vii?” (Mamă , Școala la

Paz).

Studenț ii înșiși văd avantajele acestui mod eterogen de organizare a procesului de învă țare și

ei simt că îi ajută să progreseze. Cum a menț ionat un copil în școala Mare de Déu del

Montserrat, în aceste grupuri se implică mai mult și învă țarea accelerează ; Pentru că în acest

fel ei te ajută pe tine și tu afli mai multe

Așa cum declară un profesor de la școala Mare de Déu de Montserrat, grupurile interactive

permit accelerarea învă țării, atât pentru studenț ii care sunt în poziț ii mai defavorizate – evitând

o excludere de la curriculă - cât și pentru acei elevi cu un nivel mai ridicat. Acest lucru este

posibil datorită faptului că unii dintre ei dobândesc noi cunoștințe, în timp ce alț ii și le

consolidează printr-un proces de învă țare inter-subiectiv.


Cei care ajută cu siguranț ă învaț ă la fel de bine. Să vedem, în cazul în care un bă iat

trebuie să explice o problemă unui coleg (...) atunci când explică aceasta trebuie să

treacă printr-un mic proces de reflecț ie în mintea sa, să zicem că trebuie să-și

reducă nivelul său de înțelegere și apoi să comunică verbal colegilor să i, în așa fel

încât aceștia să poată înțelege. Prin urmare, acesta este un proces de raț ionare prin

care el trece și care într-adevăr îl ajută să învețe mai mult și să devină conștient de

ceea ce știe el, înțelegi? (Profesor, școala Mare de Déu)

Prin acest lucru, această organizare asigură că toți elevii progresează în procesul de

învă țare și că niciunul dintre ei nu este lăsat în urmă . Acest lucru este posibil deoarece

resursele sunt introduse în sala de clasă în loc de a fi studenț ii cei care sunt plasaț i în afara

clasei, pentru a permite creșterea interacț iunilor între elevi și o achiziț ie rapidă a

competențelor. O mamă din școala Mare de Déu de Montserrat explică modul în care

introducerea noilor resurse permite acordarea de mai multă atenț ie tuturor elevilor.

Atunci când sunt create grupuri mai mici poți petrece mai mult timp cu ei atunci când

faci lectura sau când faci [multiplicare]tabele sau orice altceva, există întotdeauna mai

mulț i oameni și pentru profesori, desigur, nu este același lucru să aibă un grup de 6

sau 7 cu a avea un grup de 25 (Mama, Școala Mare de Déu School).

Cum sprijinul suplimentar este introdus în sala de clasă , iar elevii nu sunt scoși în afară ,

etichetarea este evitată , în special pentru acele grupuri care sunt mai vulnerabile la eșecul

școlar, cum ar fi elevii cu nevoi educaț ionale speciale și cei migrantori. Unul dintre profesorii

școlii Mare de Déu de Montserrat observă îmbună tă ț irea procesului de învă țare a acestor

elevi atunci când aceștia sunt incluși în clasă , prin sprijin și prin interacț iuni.


Se concentrează mai bine la ceea ce trebuie să facă și învaț ă mai mult. [...] Sunt copii,

de exemplu, care de abia au venit, și după un an și jumă tate poți să observi că deja

pot vorbi, că s-au integrat deja în școală , că pot urmă ri lecțiile odată cu ceilalț i. Pe

când înainte, acești copii erau școși din clasă , erau separaț i și când erau la clasă

erau pasivi (Profesor Școala Mare de Déu).

Cum grupurile interactive contează pe elevii eterogeni și voluntari, această organizare a clasei

permite să se multiplice interacț iunile atât în numă r cât și ca diversitate. Acest lucru

înseamnă că elevii au posibilitatea de a cunoaște alte modele, optiuni de viaț ă și profesii,

precum și să-și modifice propriile așteptă ri, așa cum această mamă de la școala Mare de Déu

de Montserrat a explicat:

Dacă elevii spuneau ”Ce vrei să faci?”, ”Să lucrez în construcț ii, tată l meu lucrează în

construcț ii”. ”Vreau să fiu un șofer de camion pentru că tată l meu este sofer de

camion”. Acum, pe de altă parte, de exemplu, am un copil care spune că vrea să fie

profesor. De ce? Pentru că acum vede voluntarii care vin și care sunt oameni de la

universitate, care își fac studiile și de asemenea, noi le explicăm, uite...aici este L.

(voluntar) care este la universitate (Mamă , Școala Mare de Déu)

Grupurile interactive oferă de asemenea posibilitatea de a interacț iona cu adulț ii din

minorită ț ile culturale că rora aparț in elevii, în contextul învă ț ării unei activită ț i. Acești adulț i

devin modele pentru elevi și îi motivează pentru angajarea lor în activitatea de învă țare.

Participarea familiei în să lile de clasă și în spaț iile de învă țare, de asemenea crește motivația

lor de a continua studierea și educarea lor. Aceasta este o transformare importantă , având în

vedere că majoritatea familiilor din școala La Paz au un grad scăzut de educaț ie. Cazul lui


Ramon, un tată rom, exemplifică modul în care el a devenit mai interesat de procesul de

învă țare și apoi această motivaț ie este acum comună cu copilul său:

Vin împreună cu copilul meu și mă așez lângă el, (…) care studiază matematică , lângă

mine. De exemplu, să vedem. În primul rând am devenit mai motivată (…) 90% dintre

oameni [din cartier] nu știu, greu știu să citească și să scrie, (…), nu știau să calculeze,

nu știau istorie, nu știau...nu știau nimic. Așa, ei bine, au devenit motivaț i. (Membru al

asociaț iei rome Cali). (Tată rom, Școala La Paz)

În plus, deschiderea spaț iilor de învă țare pentru întreaga comunitate, așa cum se întamplă cu

grupurile interactive a crescut încrederea familiilor în școală . Acum, ei pot ști mai bine ce se

întâmplă în școală și în sala de clasă și încrederea a crescut între familii și profesori, și, astfel,

a fost obț inută o mai bună coordonare între ele. O mamă romă a explicat în acest fel:

Noi, mamele, avem libertarea să mergem să ne vedem copiii, și înainte nu puteai să

faci asta, înainte mergeam până la ușă sau de afară , nu erau întâlniri de care să știu,

dacă nu se făcea școală le dădeau copiilor scrisori, nu exista încrederea care există

acum între noi și profesori, încrederea este foarte mare și școala este acum (...) avem

mai multă informaț ie, dacă se întâmplă ceva ne sună . (Mamă romă , școala La Paz)

Referințe

Mircea, T., & Sordé, T. (2011). Cum să transformi dificultă ț ile în oportunită ț i: de la

diversitate la promovarea coeziunii sociale. Studii internaț ionale în Sociologia Educaț iei,

21(1), 49 – 62.

Tellado, I., & Sava, S. (2010). Rolul ghidă rii non-experț ilor adulț i în construirea

cunoașterii dialogice, Revista de Psicodidáctica, 15(2), 163-176.


Elboj, C., & Niemelä, R. (2010). Sub-comunită ț ide învă țare mutuală la clasă : Cazul

grupurilor interactive, Revista de Psicodidáctica, 15(2), 177-189.

Rezoluț ia Parlamentului European din data de 9 Martie 2011 pentru Stategia UE pentru

incluziunea romilor (2010/2276(INI)).

Herrero, C., & Brown, M. (2010). Cunoașterea distribuită în Comunitatea bazată pe

Educaț ie, Revista de Psicodidáctica, 15(2), 253-268.

Gómez Alonso, J.(2002): Comunită ț i de Învă țare: învă țarea prin mijloace comune

înseamnă succesul școlar pentru toț i. Învă ț ământ multicultural, Vol. 20, Num, 2,

Spring, p. 13-17. Staffordshire: Trentham books.

Elboj, C.; Puigdellívol, I.; Soler, M.; Valls, R. (2002). Comunidades de aprendizaje.

Transformar la educación. [Școala ca o comunitate de învă țares. Transformarea

educaț iei]. Barcelona: Graó.

Date de contact

Titlu Centrul de Cercetare în teorii și practici pentru depășirea inegalită ț ilor de la

Universitatea din Barcelona

Web http://creaub.info

Telefon +34 93 403 50 99/51 64

e-mail [email protected]

http://www.europarl.europa.eu/oeil/FindByProcnum.do?lang=en&procnum=INI/2010/2276

http://creaub.info/



Întâlniri de dialog literar - SPANIA

Metodologie

În școli sunt organizate întâlniri cu alte organizaț ii cu mame, taț i, alț i membri ai comunită ț ii și

copii. La aceste sesiuni, oamenii împă rtășesc citirea operelor clasice de literatura, de la scriitori

precum Kafka, Joyce, Dostoievski, Lorca Garcia, și Cervantes. Prin angajarea într-un dialog

despre literatura, participanț ii aprofundeaza înțelegerea limbajului lor și se angajeaza în

dezbateri, pe baza propriei experiențe de viață. In cele din urmă aceasta este o experiență

foarte abilitara.

La întâlniri, participanț ii selectează lucrarea clasică a literaturii pe care doresc să o citească și

câte pagini intenț ionează să citească în fiecare sesiune. Participanț ii citesc paginile convenite la

domiciliu și aleg un paragraf care doresc să-l împă rtășească cu ceilalț i. Odată veniț i împreună

la aceste întâlniri de dialog literar, oamenii care au ales un paragraf fac o cerere că tre

moderator pentru a lua cuvântul. Moderatorul este cel care le dă cuvântul. Apoi, persoana

prezintă punctul său de vedere și explică de ce l-a ales. Apoi, iau cuvantul cei care doresc să

își exprime părerea cu privire la același punct, iar procesul continuă până la sfârșitul

paragrafelor.


În școli sunt organizate întâlniri cu mame, taț i, și alț i membri ai comunită ț ii. Întâlnirile de

dialog literar sunt destinate adulț ilor care nu au o educaț ie la nivel universitar. Oricine este

interesat poate participa, pur și simplu acesta constituie un mod de a învă ța, si, de asemenea,

o deschidere a școlii că tre comunitate. Întâlnirile de dialog literar sunt, de asemenea, efectuate

și cu copii, ca o activitate de after-school sau ca o parte a curriculum-ului regulat. Întâlnirile de


dialog literar se desfașoară în acele școli care au devenit Comunită ț i de învă țare și a altor

organizaț ii pentru educaț ia adulț ilor. Reuniunile sunt o dată pe săptămână .


La aceste sesiuni, oamenii împă rtășesc citirea operelor clasice de literatura, de la scriitori

precum Kafka, Joyce, Dostoievski, Lorca Garcia, și Cervantes. Prin angajarea într-un dialog

despre literatura, participanț ii aprofundeaza înțelegerea limbajului lor și se angajeaza în

dezbateri, pe baza propriei experiențe de viață. În cele din urmă aceasta este o experiență

foarte abilitară .


Dovezile arată că activită ț ile de educaț ie a familiei conduc la următoarele îmbună tă ț iri:

1. Crearea de oportunită ți în care copiii și rudele lor pot să-si împă rtășească cunoștințele

și să lucreze împreună la domiciliu imbunatatind astfel motivaț ia lor și a competențelor

academice. Aceste spaț ii de învă țare sunt foarte importante pentru creșterea interacț iunilor

academice între rude și copiii lor, deoarece acest profesor a explicat:

Mama aduce dosarul care conț ine foile de vocabular și copilul aduce dosarul său care

conț ine teme sale, ei pot vorbi de multe ori despre aceleași lucruri (...) mama și copilul se

confruntă cu o situaț ie academică [împreună ] și pot interacț iona, [ei pot spune] bine v-am

ajutat sau cel puț in se pot întreba unii pe alț ii ceea ce au făcut. În cazul în care copilul este

mai motivat, el sau ea va afla mai multe. (Profesor, Școala Mare GER)

Aceste clase au un efect clar asupra îmbogă ț irii relaț iilor în cadrul familiilor de romi, familii

de imigranț i și cele autohtone. Prin urmare acest lucru nu numai că afectează învă țarea, ci,

de asemenea, legă tura dintre școală și familie, interacț iuni noi in familie și transformarea


progresivă a contextului copiilor de învă țare, deoarece acest profesor din școală La Paz

explică :

De asemenea, este benefic pentru copii să vadă că familia lor este ceva ... atât de aproape

de ei, cât mai aproape de ei ca scoala este și modul în care acestea [mamele] sunt, de

asemenea, implicate in scoala si, de asemenea, de-a lungul ei vin să învețe. De aceea, cred

că este foarte bine, pentru că stabilește legă turi între mai multe familii și studenț i și, de

asemenea, cu noi- profesorii (Profesor, Scoala La Paz).

2. Datorită educaț iei în familie și comunitate, posibilitatea familiilor să fie în măsură sa-si ajute

copiii la teme a crescut, iar acest lucru contribuie la realizarea lor academica: Un profesor a

explicat că cea mai mare parte a cadrelor didactice din școală au observat că , de cand au

început aceste clase copii își fac temele mai bine:

În reuniunile de personal, am discutat, uneori, faptul că anumite familii care fac ore, ei bine,

până acum niciodată copiii lor nu-si faceau temele, iar acum o fac. (Profesor, Școala Mare

GER)

3. Interacț iuni sporite de învă țare și contexte de învă țare au condus la așteptă ri academice

crescute pentru copii. Un profesor compară evoluț ia acestor așteptă ri, ca urmare a unor

activită ț i de educaț ie a familiilor.

De cand exista aceste ore, pă rinț iilor le cresc așteptă rile pentru copiii lor, probabil au spus că

copii lor nu pot continua pana la a patra sau a sasea clasa și acum vorbesc despre universitate

(... ) acest lucru m- a șocat foarte mult atunci când am ajuns, astfel copiii atunci cand aveau 14

ani vorbeau ca pe la 15 sau 16 ani vor începe sa munceasca, dar acum spun ei, vreau să fiu un

veterinar, Vreau să merg la universitate. (Profesor, Școala Mare GER)


4. Participarea familiilor a dus la creșterea participă rii familiei și în alte activită ț i, în școală ,

ca urmare a cunoașterii mai bine a școlii și posibilitatea de a participa acolo, pentru acest lucru

profesorul explică :

Ei bine, aceasta are un impact asupra lor referitor la înțelegerea despre cum funcț ionează

lucrurile în școală . Acest lucru înseamnă ca mai mulț i pă rinț i să colaboreze atunci (...). Odată

ce vor vedea cum funcț ionează , și pă rinț ii se implica mai mult și sunt mult mai conștienț i de

faptul că , uneori oamenii nu colaborează , deoarece acestia nu sunt constienti de modul în care

funcț ionează . (Profesor, Școala Mare GER)

5. În special, orele de educaț ie de familie sunt importante pentru familii astfel încât acestea isi

pot ajuta copiii și ii pot motiva să studieze mai mult, deoarece acestea acț ionează ca modele

de urmat, în calitate de mediator rom în școala La Paz a remarcat:

Pă rinț ii învaț ă și apoi după aceea ei isi pot ajuta copiii, acest lucru înseamnă , de asemenea că

ei [copiii] sunt îmbogă ț iti și sunt mai motivaț i să-și continue studiile. (membru al Comunitatii

de romi, scoala La Paz)

6. Cursurile de familie au un impact asupra comportamentului elevilor. În unele cazuri, copiii ai

că ror rude iau parte la grupuri familiale de învă ț ământ s-au comportat mult mai bine. Un

profesor explică , în cazul în care un bă iat a că rui mamă participă la cursuri de alfabetizare în

La Paz:

(...) În primul și al doilea an, în cazul lui JM a carui mama a venit la cursuri de alfabetizare, și

cred că sora lui a făcut la fel, acestea motivandu-l, văzând-o pe mama lui ca vine o zi pe

săptămână ... și faptul că ea a fost, de asemenea, interesata sa învete de faptul că ea a


finceput sa citeasca scrisori și că ea a fost fericita, acest lucru l-a determinat sa se comporte

mai bine. (Profesor, Scoala de La Paz)

7. Participanti de sex feminin la cursurile de educaț ie de familie devin protagoniștii

propriului progres și al creșterii stimei de sine. În scoala de stat La Paz, cele mai multe

dintre persoanele care participă la cursuri de alfabetizare și în alte tipuri de clase sunt femei

rome, fă ră nici o educaț ie. Cele mai multe dintre ele au învă țat cum să scrie și să citească în

aceste clase. Aceste activită ț i promovează , de asemenea, împuternicirea acestor femei. Un

membru al comunită ț ii, explică în ceea ce privește cursul inainte de a fi monitor la cantina

scolii:

Cred că este un succes in La Paz, modul în care se simt parte din echipa, eu chiar trebuie să-i

mulțumesc foarte mult echipei (...) Faptul că se văd în haine albe și faptul ca copii le numesc

profesoare, ei simt un pic, ego-ul lor ridicat, pentru a vedea că două săptămâni înainte de

sfârșitul mandatului că niciunul dintre ei nu a pă răsit cursul, participarea este foarte regulată ,

că cele mai multe nu au lipsit decat la o ora sau doua, deoarece au trebuit să meargă la

medic, pentru noi este surprinză tor, surprinzător atunci când te uiti la experiențele din alte

cursuri. (voluntar,scoala La Paz)

Referințe

Centrul de Cercetare în teorii și practici de depășire a Inegalită ț ilor. 2011. RAPORT 9:

Contribuț ii ale comunită ț ilor locale de coeziune sociala. Proiectul INCLUD-ED. Strategii

de incluziune și coeziune socială de educaț ie în Europa, 2006-2011. cadrul 6

Flecha, R. (2000). Schimbul de cuvinte. Lanham, M.D: Rowman & Littlefield.


Pulido, C. & Zepa, B. (2010) Interpretarea interactivă a textelor sau prin adună ri

dialogice literare. 43 Semne (2), 295-30.

Racionero, S., & Padros, M. (2010).Turn Dialogic în psihologie educaț ională , Revista

Psicodidáctica, 15 (2), 143-162.

Serrano, MA, Mirceva, J., & Larena, R. (2010). Imaginaț ia Dialogului în dezvoltarea

alfabetizarii, Revista Psicodidáctica, 15 (2), 191-205.

Tellado, I., & Sava, S. (2010).Rolul de consiliere pentru adulț i non-experti în construcț ia

Dialogului de cunoștințe, Revista Psicodidáctica, 15 (2), 163-176.

Date de contact

Titlu Centrul de Cercetare în teorii și practici de depășire a inegalită ț ilor de la

Universitatea din Barcelona

Web http://creaub.info

Telefon +34 93 403 50 99/51 64


http://creaub.info/



Familiile rome învă ță în proiectul RoFaL Comenius Regio. Importanța implică rii pă rinț ilor

în educaț ia copiilor, Irlanda

Importanța implică rii pă rinț ilor în educaț ia copiilor

Metodologie

Proiectul RoFal este un proiect Comenius Regio finanțat de Uniunea Europeană . Proiectul a

lucrat pentru încurajarea participă rii părinț ilor în educaț ia copiilor prin sprijinirea familiilor să-și

ajute copiii să învețe, mă rind timpul interacț iunii pă rinț ilor și copiiilor cu activită ț ile de

alfabetizare și sprijinirea pă rinț ilor în nevoile lor legate de numeraț ie și alfabetizare. De-a

lungul a doi ani proiectul a susț inut mai mult de 55 de pă rinț i să se implice în Clasele de

educaț ie în familie. Proiectul a vizat comunitatea de romi din Ennis, Co Clare. Comunitatea

romilor din Ennis se estimează a fi formată din 300 de membrii, inclusiv copii.

Proiectul Clare Family Learning a lucrat în parteneriat cu multe agenț ii pentru a maximiza

utilizarea resurselor și capacitatea de a ajunge la pă rinț i, în regiunea Clare. O serie de agenț ii

statutare și non-statutare au fost implicațe îndeaproape în proiect; Școala Naț ională Împreună

pentru Educaț ie Ennis, profesorul de legă tură între școală , comunitate, casă , proiectul

Finalizarea Școlii în Colegiul Comunită ț ii Ennis și Centrul de Asistență pentru Imigranti Clare,

toț i aceștia lucrează îndeaproape cu comunitatea romă din zonă . Proiectul a fost gestionat si

implementat prin intermediul Proiectului Clare Family Learning, care a găzduit reuniunile lunare

ale proiectului în Ennis. Partenerul internaț ional a fost organizaț ia Aydin Il Milli Egitim

Mudurlugu din Provincia Aydin, Turcia.

Principalele obiective ale proiectului au fost:


Să mă rească integrarea minorită ț ii rome în educaț ia și școala copiilor lor

Să promoveze activită ț ile de cooperare între autorită ț ile locale din ț ările partenere

Să sprijine familiile să-și ajute copiii la învă țat

Să crească timpul de interacț iune al pă rinț ilor și copiilor cu privire la activită ț ile de

alfabetizare

Să sprijine propriile nevoi ale pă rinț ilor legat de numeraț ie și alfabetizare

Să încurajeze noț iunea de învă țare pe tot parcursul vieț ii

Aceste obiective au fost atinse printr-o serie de activită ț i, inclusiv Clasele de educaț ie în

familie. Chestionarele au fost administrate la începutul proiectului care solicitau informaț ii

asupra a ceea ce pă rinț ii ar dori să învețe precum și unele informaț ii-cheie privind pregă tirea

lor educaț ională proprie, precum și aspiraț iile pentru copiii lor și pentru ei înșiși. Au fost alese

locaț iile pentru clase, cât mai aproape posibil de școală , dacă nu în școală , astfel încât pă rinț ii

să participe la activită ț i, după ce și-au adus copiii la școală .

Proiectul a dezvoltat o broșură care a fost tradusă în limba cehă , care a subliniat punctele

cheie legate de începerea școlii în Irlanda, modalită ț i de sprijinire a copiilor și modul în care

funcț ionează sistemul școlar.

Organizaț iile implicate în proiectul Clare Family Learning au intenț ia de a continua întâlnirile

lunare având în vedere ca această colaborare i-a ajutat să sprijine familiile mai bine și este un

mod rapid și ușor pentru a afla ce se întâmplă cu familiile, problemele din comunitate care ar

putea avea un impact asupra frecventă rii școlii, etc

Proiectul a funcț ionat bine în ceea ce privește construirea unei relaț ii între familiile de romi din

zonă și școlile primare relevante. Iniț ial, s-a considerat că mulț i pă rinț i romi sunt anxioși cu


privire la intrarea lor în școli sau să se apropie de personalul școlii, datorită experiențelor

anterioare negative sau, poate, unei lipse de încredere. Proiectul a creat o bază bună de

încredere și de comunicare între pă rinț i și școli de la care sperăm că pot apărea alte iniț iative

care includ reprezentanț i ai comunită ț ii. Împreună cu alte organizaț ii, proiectul a contribuit la

creșterea ratei de transfer a elevilor romi din școlile primare la nivel secundar.


Există aproximativ 300 de membrii ai comunită ț ii de romi, inclusiv copiii, tră iesc în prezent în

Ennis, Co Clare. Aceste familii sunt din Republica Cehă și Slovacia și tră iesc în Ennis deja de un

numă r de ani. Copiii lor au fost în risc de a abandona școala timpuriu din cauza frecventării

neregulate a școlii. Părinț ii din comunitate au o engleză să racă , în special în ceea ce privește

cititul și scrisul și sunt în principal șomeri. Pă rinț ii au adesea o înțelegere limitată a sistemului

de învă ț ământ irlandez.

Proiectul a lucrat cu cele patru școli primare din zonă , concentrându-se pe Școala Naț ională

Împreună pentru Educaț ie Ennis, având în vedere că această școală are cel mai mare procent

de elevi romi - 60%.


Proiectul s-a axat pe îmbună tă ț irea cunoștințelor și a relaț iilor cu familiile de romi, sprijinirea

familiilor pentru a-și ajuta copiii să învețe și sprijinirea propriilor nevoi educaț ionale ale

pă rinț ilor, a făcut acest lucru într-un număr diferit de moduri.

În primul rând, Proiectul Clare Familie de învă țare a lucrat în parteneriat cu agenț iile locale

pentru a maximiza utilizarea resurselor și pentru a ajunge la părinț i, în regiunea Clare. O serie

de agenț ii statutare și non-statutare au fost implicaț i îndeaproape în proiect; Școala Naț ională

Împreună pentru Educaț ie Ennis, profesorul de legă tură între școală , comunitate, casă ,


proiectul Finalizarea Școlii în Colegiul Comunită ț ii Ennis și Centrul de Asistenț ă pentru

Imigranti Clare, toț i aceștia lucrează îndeaproape cu comunitatea romă din zonă . Colaborarea

a ajutat organizaț iile implicate să ofere mai mult sprijin pentru familiile de romi și a oferit o

modalitate eficientă de a afla mai multe despre dificultă ț ile cu care se confruntă familiile sau

problemele din comunitate, care ar putea avea un impact asupra frecventă rii școlii, etc.

Au fost probleme cu absenteismul în rândul copiilor romi din clasele primare; s-a considerat că

o iniț iativă care ar dezvolta implicarea pă rinț ilor în școală ar putea lucra pentru a combate

acest lucru. Un program de 16 ore, timp de 8 săptămâni de Family Learning Classes a fost

dezvoltat. Clasele au fost aranjate la ore și locaț ii convenabile pentru pă rinț ii romi din

localitate. Ca parte a claselor, facilită ț i de îngrijire a copiilor au fost oferite. Iniț ial un

chestionar, care a fost tradus în limba cehă a fost distribuit familiilor pentru a evalua interesele

pă rinț ilor din zonă în participarea la cursuri.

La început, ratele de frecvenț ă au fost destul de reduse, cu toate acestea a fost o creștere

constantă de-a lungul proiectului, cu rate de frecventare de 100%, la un numă r de clase, în

apropiere de sfârșitul proiectului. Clasele au fost, de obicei organizate în camera pă rinț ilor în

școlile primare, ceea ce a încurajat și întă rit relaț ia dintre școală și părinț i romi - dezvoltarea

unei relaț ii de încredere în timpul orelor suplimentare. Până la sfârșitul proiectului

participanț ilor pă reau să fie mult mai confortabili în relaț iile cu școala și personalul.

Proiectul a dezvoltat o broșură care a fost tradusă în limba cehă , care a conturat punctele

cheie legate de începerea școlii în Irlanda, modalită ț i de sprijinire a copiilor și modul în care

funcț ionează sistemul școlar, pentru încurajarea implică rii pă rinț ilor și a elevilor în sistemul de

învă ț ământ.



55 de pă rinț i implicaț i în Family Learning Classes

100% transferabilitate al copiilor romi la nivelul secundar de educaț ie

31 de respondenț i la chestionarul de evaluare a nevoilor educaț ionale

Dezvoltarea și difuzarea de broșuri care prezintă punctele cheie legate de începerea școlii

în Irlanda, modalită ț i de sprijinire a copiilor și modul în care funcț ionează sistemul școlar

Pă rinț i care participă la clasele de masă la centrul de educaț ie a adulț ilor


O seară Cehă Slovacă pentru pă rinț i și copiii lor a avut loc în Colegiul Comunită ț ii Ennis

Creșterea semnificativă a numă rului de pă rinț i care participa la educaț ia adulț ilor

O propunere de finanțare pentru un traducator pentru comunitate a fost pregă tită

Creșterea semnificativă a participă rii școlare

Stabilirea rețelei de agenț ii din zona locală care să colaboreze pe probleme care afectează

familiile de romi

La sfârșitul proiectului pă rinț ii s-au simț it semnificativ mai confortabil în mediul școlar al

copiilor lor. Pă rinț ii au stabilit relaț ii cu personalul și autorită ț ile locale privind o serie de

probleme.

Referințe

http://www.rofalproject.com/

Fișa online pe website-ul Leargas oferă descriere proiectului la pagina 6:

http://www.leargas.ie/media/ComeniusRegioFundedProjects2010.pdf

Studiu de caz al proiectului RoFaL pe website-ul Leargas:

http://www.rofalproject.com/

http://www.leargas.ie/media/ComeniusRegioFundedProjects2010.pdf


http://www.leargas.ie/programme_extra.php?prog_code=7125&content=9138

Date de contact

Titlu Pavee Point Travellers Centre – Ireland

Website http://paveepoint.ie/

Telefon +35 3187 80255

e-mail hilary.harmon@ pavee.ie

http://www.leargas.ie/programme_extra.php?prog_code=7125&content=9138


Un start bun în școală - ROMÂNIA

Metodologie

Primul pas al programului a fost alegerea unei comunită ț i unde să se implementeze un

program intensiv de instruire pilot pentru copii. Două criterii au fost folosite pentru a alege

locaț ia: existența unei comunită ț i rome care se confruntă cu abandonul școlar și adaptarea

dificilă a copiilor romi la cerințele școlare, precum și interesul real al autorită ț ilor locale în

succesul programului, indicat prin implicarea directă a acestora în activită ț i. După ce a fost

selectată locaț ia, un studiu de fezabilitate pe baza unui chestionar a fost realizat în

comunitatea de romi, cu scopul de a răspunde nevoilor reale ale comunită ț ii.

Urmă toarea etapă a programului a constat în organizarea unui seminar de instruire pentru

personalul didactic din cadrul proiectului. Cursul de formare a subliniat importanța adaptă rii

conț inutului educaț ional la caracteristicile copiilor (vârstă , mediu familial, caracteristici ale

comunită ț ii); valorificarea potenț ialului motivaț ional și intelectual al copiilor, si folosind o

strategie de predare bazate pe jocuri pentru a crește accesibilitatea acț iunii.

Bazat pe experiența acestui program-pilot, proiectele ulterioare privind educaț ia timpurie

create și implementate de Romani CRISS au inclus o dimensiune interculturală . Astfel, în 2006,

2007, și 2008, Romani CRISS a organizat grădinițe de vară pentru copiii care au fost pe cale de

a se înscrie la școala elementară . Activită ț ile menite să submineze stereotipurilor culturale și

etnice, să promoveze dialogul intercultural și schimbul de experienț ă între participanț i, ajută

participanț ii să-și asume identitatea lor colectivă , și să le facă conștienț i de bogă ț ia tradiț iilor

rome. În afară de aceste activită ț i, Romani CRISS a organizat activită ț i interculturale în

grădinițe obișnuite cu o populaț ie de etnie mixtă de studenț i. Activită ț ile s-au axat pe


exprimarea aptitudinilor artistice (pictură , turnare, creare de păpuși, și teatru), precum și

dobândirea de informaț ii cu privire la istoria și tradiț iile romilor.

Grădinițele oferă copiilor abilită ț ile necesare pentru o integrare de succes în școala primară . În

timpul programului, participanț ii și-au îmbună tă ț it abilită ț ile de comunicare orală , au făcut uz

de imaginaț ie și creativitate, și au dobândit cunoștințe de matematică de bază . De aceea,

credem că grădinițele trebuie să fie disponibile pentru copiii din grupuri dezavantajate, ceea

ce ar putea duce la creșterea participă rii lor școlară și a capacită ț ii lor de a fi competitiv.

Interculturalismul facilitează includerea educaț ională a copiilor minoritari. Abordarea noastră s-

a bazat pe principiile toleranței, respectului pentru drepturile omului, și acceptarea diversită ț ii

în normal. Participanț ii romi au fost dornici de a afla mai multe despre patrimoniul lor cultural

și diferențele culturale în societate, și au ară tat un interes special în subiecte care au fost

relevante pentru mediul lor cultural. De aceea, susț inem integrarea inter-culturală în sistemul

oficial de educaț ie.


În cadrul proiectului au fost incluși un număr de 30 de copii romi de 6-12 ani care fie nu au

participat la grădiniț ă sau școală primară , sau care se confruntă cu insuficiențe academice sau

de abandon școlar din localitatea Panciu, județul Vrancea din România.

Orașul Panciu este situat în partea de nord-est a județului Vrancea. Populaț ia din Panciu de la

1 ianuarie 2000, (inclusiv cea a satelor, districtelor considerate) a fost de 9637 de persoane, cea

mai mare parte de limba română (30 romi, 8 maghiari). Cele mai multe surse de venit ale


familiilor de romi provin din diferite activită ț i sezoniere, cum ar fi agricultura, zidărie, colectare

resturi, sau, în multe cazuri, alocaț ia pentru copil.

Rețeaua de educaț ie a orașului are 5 grădinițe, 6 școli primare și secundare și un liceu

teoretic. Mulț i copii romi educaț i au pă răsit școala timpuriu, din cauza situaț iei precare a

familiei, precum și din cauza nepotrivirea cu cerințele activită ț ilor școlare.

Cea mai mare parte dintre acești copiii nu au participat la grădiniț ă.


Programul "Un start bun la școală", a avut ca scop să îmbună tă țească adaptabilitatea și

performanța școlară a copiilor romi din Panciu, județul Vrancea. A fost o iniț iativă comună a

UNICEF, Ministerului Român al Educaț iei, și a Centrului Romilor pentru Intervenț ie Socială și

Studii (Romani CRISS), care a încercat să abordeze problema ratelor ridicate ale abandonului

școlar în rândul copiilor romi.


Instruirea intensivă a copiilor romi organizată în luna august, 2001. Durata medie zilnică a

activită ț ilor a crescut constant de la 4 ore pe zi în prima săptămână , la 5 ore în a doua

săptămână , și 6 ore în a treia săptămână .

Training pentru înscrierea în școala elementară pe teme cum ar fi: dezvoltarea limbajului,

aptitudinile matematice, cunoașterea mediului, jocuri și activită ț i creative, educaț ia civică ,

activită ț i artistice, educaț ie fizică , muzică și dans.

Înființarea unui Centru de Sprijin Educativ care a furnizat copiilor sprijin suplimentar

după-școală . La Centrul de Asistenț ă Educaț ională , copiii puteau face temele pentru a

doua zi, se puteau pregă ti pentru ore, și primeau ajutor ori de câte ori era nevoie.


Organizarea unei sesiuni de instruire pentru cadrele didactice.

Un procent de 56% dintre copii au promovat la nivelul urmă tor de studii.


Programul activită ț ilor a reflectat planul iniț ial, și participarea copiilor a fost remarcabilă . Copiii

au răspuns pozitiv la așteptă rile profesorilor și au dobândit competențe și abilită ț i utile nu

numai la școală , ci și în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, programul s-a confruntat cu mai

multe obstacole din cauza limbii vorbite de copii (de teama de marginalizare, unii copii au

refuzat să vorbească limba romani); muncă copiilor în gospodă rie; analfabetismul pă rinț ilor și

stereotipuri larg răspândite și prejudecă ț i.

Referințe

Manualul experiențelor ECD, Inovaț ii și lecț ii de la CEE/CIS

http://www.issa.nl/news/Handbook%20of%20ECD%20Experiences,%20Innovations,%

20and%20Lessons%20from%20CEE_CIS%20.pdf

Un start bun la școală – program intercultural pentru optimizarea adaptă rii copiilor

romi la cerințele școlare,

http://www.romanicriss.org/rap_narativ_start_scoala_mec_unicef.pdf

Un start bun la școală , Raport final;

http://www.civica-online.ro/proiecte/ise_start_raport.pdf

Ghid de practice positive în educaț ia copiilor romi

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Ghid%20practici%20pozitive%20pentru%20

ed.%20copiilor%20romi.pdf

http://www.issa.nl/news/Handbook%20of%20ECD%20Experiences,%20Innovations,%20and%20Lessons%20from%20CEE_CIS%20.pdf

http://www.issa.nl/news/Handbook%20of%20ECD%20Experiences,%20Innovations,%20and%20Lessons%20from%20CEE_CIS%20.pdf

http://www.romanicriss.org/rap_narativ_start_scoala_mec_unicef.pdf

http://www.civica-online.ro/proiecte/ise_start_raport.pdf

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Ghid%20practici%20pozitive%20pentru%20ed.%20copiilor%20romi.pdf

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Ghid%20practici%20pozitive%20pentru%20ed.%20copiilor%20romi.pdf


Raport privind punerea în aplicare a strategiei Guvernului român pentru

îmbună tă ț irea situaț iei romilor, la un an după aprobare

http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1046446920802

De la teorie la practici eficiente originale - cazul romilor din România, Margareta

Matache, 2009, http://rapidlibrary.com/files/tp-2-magda-matache-from-theory-to-

genuine-effective-practices-the-case-of-roma-from-romania-1-

ppt_ulzy8nybr9i89on.html

Evaluarea programelor destinate comunită ț ilor de romi din România

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&sqi=2&ved=

0CC8QFjAB&url=http%3A%2F%2Ferc.undp.org%2Fevaluationadmin%2Fdownloaddo

cument.html%3Fdocid%3D503&ei=u-

rHT93QKoPA0QW_vO2EDw&usg=AFQjCNFuVx9liOwiAjN0S-

N8gnyNLSGLjw&sig2=OErwwG2zQgR08cC2pd9TEw

Succesul modelului românesc în domeniul educaț iei rromilor și în procesul de

predare a limbii rromani ca limba maternă , Ph.D. Gheorghe Sarau

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&sqi=2&ved=

0CCsQFjAB&url=http%3A%2F%2Fadministraresite.edu.ro%2Findex.php%3Fmodule%

3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D1613&ei=5OfHT8KbPKi-0QXb-

diqDw&usg=AFQjCNHjRVZrj1m6JeDI_BZrKO-

q0NjvKw&sig2=URryKhUDkiGG1lqyuroaDQ

Date de contact

http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1046446920802

http://rapidlibrary.com/files/tp-2-magda-matache-from-theory-to-genuine-effective-practices-the-case-of-roma-from-romania-1-ppt_ulzy8nybr9i89on.html



http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&sqi=2&ved=0CC8QFjAB&url=http%3A%2F%2Ferc.undp.org%2Fevaluationadmin%2Fdownloaddocument.html%3Fdocid%3D503&ei=u-rHT93QKoPA0QW_vO2EDw&usg=AFQjCNFuVx9liOwiAjN0S-N8gnyNLSGLjw&sig2=OErwwG2zQgR08cC2pd9TEw





http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&sqi=2&ved=0CCsQFjAB&url=http%3A%2F%2Fadministraresite.edu.ro%2Findex.php%3Fmodule%3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D1613&ei=5OfHT8KbPKi-0QXb-diqDw&usg=AFQjCNHjRVZrj1m6JeDI_BZrKO-q0NjvKw&sig2=URryKhUDkiGG1lqyuroaDQ






Titlu Romani CRISS - Roma Centre for Social Intervention and Studies

Web-site www.romanicriss.org

Telefon Tel: +4 021 310 70 70





Un start bun - ROMÂNIA

Metodologie

Proiectul „Un start bun” este finanțat de Uniunea Europeană . Proiectul a susț inut 4,000 de

copii cu vârsta între 0 – 6 ani să acceseze servicii de educaț ie și îngrijire timpurie în 16 locaț ii

din 4 ț ări (Ungaria, Macedonia, România și Slovacia). Deși proiectul are ca grup ț intă în

principal copiii romi, susț ine de asemenea copii și familiile ne-rome.

Organizaț iile non-guvernamentale partenere în proiectul ”Un start bun” lucrează cu autorită ț ile

naț ionale și locale, în locaț iile diferite ale proiectului pentru a construi parteneriate durabile,

capabile de a crește și de a îmbună tă ț i gama de servicii oferite copiilor mici în timp.

Proiectul este gestionat și implementat printr-un parteneriat cooperativ între Fondul de

Educaț ie pentru Romi și trei parteneri internaț ionali, Asociaț ia Internaț ională Step by Step,

organizaț ia spaniolă Fundación Secretariado Gitano, și Institutul de Guvernanț ă Slovac, și

câteva ONG-uri partenere active în incluziunea socială a romilor și educaț ia copiilor romi din

ț ările ț intă . În România, proiectul a fost implementat în două județe, Bihor si Dolj. Romani

CRISS a fost ONG-ul responsabil pentru punerea în aplicare a proiectului în județul Dolj,

localitatea Craiova - Mofleni.

Principalele obiective ale proiectului au fost de a crește accesul copiilor romi și ne-romi la

servicii de educaț ie timpurie de calitate și pentru a îmbună tă ț i rezultatele dezvoltarii timpurii și

pregă tirea copiilor pentru școală și, ulterior, pentru oportunită ț i de viaț ă.

Aceste obiective au fost atinse printr-o gamă largă de activităţi bazate pe nevoile

comunităţilor locale de romi în care se implementează proiectul. Proiectul a fost conceput pe

baza cercetă rii de teren realizate de REF şi de partenerii să i, înainte de scrierea aceastei


aplicaţii, pentru a obţine o imagine de ansamblu a calităţii serviciilor de educaţie timpurie şi

educaţie şcolară în fiecare localitate ţintă .

Fondul de Educaţie pentru Romi împreună cu partenerii să i vor folosi experienţa acumulată în

acest proiect pentru a contribui la îmbună tăţirea politicilor, prin diseminarea de informaţii

despre serviciile de calitate accesibile copiilor romi, în statele membre ale UE şi ţările

candidate.

Proiectul “Un Start bun” are ca grup ţintă un numă r de 5000 de copii, cu vârste cuprinse între

0 şi 6 ani, sprijinindu-i să participe la programe de educaţiei timpurie şi la servicii de îngrijire

în 16 locaţii din patru ţă ri (Ungaria, Macedonia, România şi Slovacia). În aceste comunităţi,

autorităţile naţionale şi locale vor colabora cu organizaţiile non-guvernamentale pentru a

realiză parteneriate durabile, cu scopul de a creşte gama de servicii furnizate copiilor mici de-a

lungul timpului. Acest proiect va constitui un start important că tre un sprijin eficient şi de

lungă durată a copiilor romi, în funcţie de nevoile lor de dezvoltare.

Descrierea grupului ț intă și a oamenilor

Mofleni este o comunitate situată la marginea unuia dintre cartierele din Craiova, județul Dolj.

Un numă r de aproape 100 de copii de până la 6 ani locuiesc aici. Copiii vorbesc romani acasă ,

unii dintre ei au învă țat limba franceză în timp ce au că lă torit în Franța, împreună cu pă rinț ii

lor și au fost înscriși în creșe sau grădinițe acolo. Părinț ii romi sunt analfabeț i și familiile

tră iesc într-un mediu de 5-6 persoane în aceeași cameră . Ei nu au acces la apă , nici

electricitate, nici drumuri, si nici sistemul de încă lzire. Școala și grădinița din cartier sunt

segregate pe bază etnică , profesorii au prejudecă ț i anti romi și calitatea educaț iei este foarte


slabă . Pă rinț ii ne-romi care tră iesc în Mofleni își trimit copiii la grădinițe și școli diferite;

interacț iunile dintre romi și ne-romii din cartier sunt foarte limitate. În comunitate nu există

niciun medic de familie sau personal medical. Pă rinț ii lucrează fă ră un contract permanent de

muncă , iar copiii mici sunt luaț i în grijă de că tre fraț ii și surorile mai mari (7-10 ani). Copiii nu

au jucarii sau că rț i în casele lor.


Proiectul “Un start bun” a avut două abordă ri, una instituț ională și una centrată pe

comunitate.

Pentru abordarea instituț ională , o serie de activită ț i au fost puse în aplicare, activită ț i menite

să ridice gradul de conștientizare a autorită ț ilor în ceea ce privește importanța educaț iei și

situaț ia copiilor romi din Craiova. Un alt aspect abordat a fost interculturalitatea în grădinița

din Mofleni, Craiova, care a fost inclusă în proiect; activită ț ile desfășurate au venit în sprijinul

grădiniței din comunitate și au contribuit la creșterea gradului de conștientizare a cadrelor

didactice care lucrează acolo, în ceea ce privește importanța culturii romilor și

interculturalită ț ii, cadrele didactice au beneficiat de un program de mentorat și de training,

menite să dezvolte cunoștințele lor și pentru a le ajuta să dobândească noi metode și tehnici,

adaptate la mediul multicultural în care lucrează . De asemenea, grădinița a fost echipată cu

materiale si echipamente pentru activită ț ile copiilor.

În ceea ce privește abordarea axată pe comunitate, aceasta a fost pusă în aplicare prin

deschiderea unui centru pentru pă rinț i și copiii de la 0 la 6 ani. Aici au fost puse în aplicare

activită ț i educaț ionale pentru copii, cu scopul de a dezvolta abilită ț ile lor și pregă tirea lor

pentru școală și grădiniț ă. Pă rinț ii au fost de asemenea implicaț i în activită ț ile și întâlnirile

care au fost organizate în cadrul centrului. Campanii de sensibilizare au fost organizate în


cadrul comunită ț ii și vizite door-to-door, discuț ii și întâlniri cu pă rinț ii pe teme legate de

importanța educaț iei, sănă tă ț ii și îngrijirea copiilor între 0 și 6 ani, sesiuni educative cu

mamele, gravidele și femeile. Mediatorul sanitar care lucrează în proiect a oferit sprijin pentru

membrii comunită ț ii pentru imunizarea copiilor, pentru înscrierea la medicul generalist sau

pentru obț inerea documentelor de identitate. De asemenea, în cadrul proiectului, pă rinț ii au

fost sprijiniț i în procesul de înscriere a copiiilor la grădiniț ă și la școală , și cu materiale școlare

și acompaniament, în scopul de a-i ajuta să participe la cursuri și să menț ină o prezenț ă mare.

La centrul de zi, copiii au beneficiat de expertiza de un psiholog și a unui logoped și a două

cadre didactice.

Proiectul a avut ca grup ț intă principal copiii preșcolari și ante-preșcolari, cu vârstele de la 0 la

6 ani. În același timp, pe parcursul proiectului au fost organizate activită ț i pentru pă rinț i, cu

scopul de a realiza educaț ie parentală .


60 de parinț i implicaț i în workshopuri de educaț ie non formală

Acompaniere la gradiniță - 17 copii transportaț i zilnic, în medie, la gradiniță și la

activită ț ile de la centru

164 de sesiuni educaț ionale și de joacă implementate pe perioada proiectului cu o

participare între 10 – 30 de copii pe sesiune

Sesiuni de terapie pentru copii cu consiliere psihologică și logopedică : 41 de sesiuni de

consiliere psihologică și 56 de sesiuni de logopedie, o participare medie de 4-5

copii/sesiune, 17 copii implicaț i în total

62 mame consiliate în privința educaț iei timpurii a copiilor

Campanii de conștientizare a importanței educaț iei - 159 participanț i


Campanii de conștientizare pentru autorită ț i – implicarea a 50 de persoane

Campanie pe vaccinare și înscrierea la medicul de familie

Mentorat pentru educatoarele de la gradinița din comunitate

312 vizite la domiciliul beneficiarilor

Susț inere cu rechizite și haine și cadouri (jucă rii, dulciuri) pe parcursul proiectului

pentru minim 50 de copii beneficiari în cadrul centrului

Însoț irea membrilor comunită ț ii la cabinetul medical/spital

Campanii și consiliere pentru înscrierea copiilor la gradiniță și la clasa I – aproximativ

100 de copii înscriși la școală și gradiniță pe durata proiectului


Interviuri și focus-grupuri au fost făcute cu beneficiarii proiectului de că tre Banca Mondială ,

care vor fi incluse într-un raport de evaluare. Acest raport nu a fost publicat încă , dar pă rinț ii

intervievaț i în timpul acestui proces au declarat că activită ț ile proiectului au fost foarte utile

pentru ei și pentru copiii lor, deoarece au avut sprijinul pentru înscrierea și trimiterea copiilor

lor la școală și grădiniț ă și prezența copiilor la școală și grădiniț ă crescut. De asemenea,

pă rinț ii au declarat că proiectul a fost de ajutor pentru ei, deoarece i-a determinat să-și

schimbe atitudinea faț ă de importanța educaț iei și faț ă de copiii lor.

Una dintre mame a declarat, la finalul proiectului, că "Proiectul a fost foarte bun, pentru că m-

a schimbat, m-a făcut să realizez că ar trebui să acord mai multă atenț ie educaț iei copiilor

mei, atât cât pot. Desigur, din cauza de muncii și pentru că nu știu cum să citesc și să scriu eu

nu pot să-mi ajut copiii atât de mult, dar acum știu că au nevoie de mai multă atenț ie din

partea mea", Enciu Maria, mamă participantă la proiectul ”Un start bun”. Pă rinț ii au învă țat


importanța educaț iei și și-au schimbat modul de gândire, încurajându-și copiii să participe la

cursuri.

Un alt rezultat important obț inut în cadrul proiectului a fost familiarizarea copiilor cu limba

română , deoarece cei mai mulț i dintre ei vorbesc limba romani acasă și au avut o problemă la

grădiniț ă și la școală , unde a trebuit să învețe în limba română .

"Au învă țat să vorbească limba română de la centru, pentru că în casa noastră nu se

vorbește limba română , vorbim doar romani."

Daniela Udrilescu,

mama participantă la proiectul „Un start bun”.

"Când am învă țat despre fructe am folosit imagini pentru a le ară ta și le-am cerut să

spună ce era în imagine. Copiii au răspuns în limba romani și eu le-am repetat în limba

română ; așa au început să învețe limba română , repetând cuvintele, în limba română și

în limba romani ",

Vasile Catalina,

Profesoară romă la centrul

educaț ional înființat în cadrul proiectului.


Referințe

“Un start bun”- creșterea accesului la servicii educaț ionale de calitate pentru copiii romi,

disponibil la http://www.romanicriss.org/prez%20proiect%20good%20start.pdf

“Un start bun”- Proiectul EU ROMA PILOT, disponibil la

http://www.romaeducationfund.hu/good-start-eu-roma-pilot

Conferinț ă de presă proiectul “Un start bun”

http://www.romadecade.org/press_conference_a_good_start_project

“Un start bun”, Roma Education Fund

http://www.romaeducationfund.hu/sites/default/files/documents/a_good_start_booklet.2001.

pdf

Educaț ie preliminară , Panel despre educaț ia pre-școlară a copiilor romi în Europa Centrală

și de Est http://www.visegradinclusion.org/page/preliminary-education:197/

”Un start bun” – Creșterea accesului la servicii de calitate pentru copiii mici de etnie romă

http://panel.unicef.org.tr/vera/app/var/files/e/a/early-education-and-care-for-roma-children-

in-central-and-eastern-europe-%E2%80%93-presentation-of-%E2%80%98a-good-

start%E2%80%99-project.pdf

”Un start bun” – Creșterea accesului la servicii de calitate pentru copiii mici de etnie romă ,

Eveniment la niivel înalt despre incluziunea romilor, 23 Mai, 2011, Slovacia

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&ved=0CGEQFjAG&u

rl=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fregional_policy%2Fconferences%2Froma2011%2Fdoc%2

Fconclusions%2F23052011_bercus.ppt&ei=st3HT-

nZHKPB0QXY_ZnBDw&usg=AFQjCNENuamhKLAY1Oh1AOaNLXokASMzBg&sig2=1O0r_VHrV

36QHMc5QHdDQw

http://www.romanicriss.org/prez%20proiect%20good%20start.pdf

http://www.romaeducationfund.hu/good-start-eu-roma-pilot

http://www.romadecade.org/press_conference_a_good_start_project

http://www.romaeducationfund.hu/sites/default/files/documents/a_good_start_booklet.2001.pdf

http://www.romaeducationfund.hu/sites/default/files/documents/a_good_start_booklet.2001.pdf

http://www.visegradinclusion.org/page/preliminary-education:197/

http://panel.unicef.org.tr/vera/app/var/files/e/a/early-education-and-care-for-roma-children-in-central-and-eastern-europe-%E2%80%93-presentation-of-%E2%80%98a-good-start%E2%80%99-project.pdf



http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&ved=0CGEQFjAG&url=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fregional_policy%2Fconferences%2Froma2011%2Fdoc%2Fconclusions%2F23052011_bercus.ppt&ei=st3HT-nZHKPB0QXY_ZnBDw&usg=AFQjCNENuamhKLAY1Oh1AOaNLXokASMzBg&sig2=1O0r_VHrV36QHMc5QHdDQw






“Un start bun”, Anchetă în localită ț ile și gospodă riile incluse în proiect

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/ref-ags-household-survey-screen_0.pdf

Dialog intercultural și romii: rolul cheie al femeilor și al educaț iei "Iniț iative, Programe,

Studii" http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/SOC337_additional-info.pdf

Date de contact

Titlu Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenț ie Socială și Studii

Website www.romanicriss.org

Telefon Tel: +4 021 310 70 70


http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/ref-ags-household-survey-screen_0.pdf

http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/SOC337_additional-info.pdf




Index

1

10 Principii Comune de Bază pentru Integrarea

Romilor, 4

1-ul Congres Internaț ional al Femeilor Rome, 75

A

A doua circulară (C1/206/14-04-1987), 29

Amare Rromentza, 42

America pentru Bulgaria, 81

auto-demnitatea copiilor romi, 92

abandon, 91

Aliveri, 99

abordare holistică , 96

Acț iuni educaț ionale de succes (SEAs), 103

Acompaniere la grădiniță , 118

Acompanierea oamenilor din comunitate, 118

B

Planul basc pentru o promovare și participare socială

integrală a romilor. 2008-2011, 17

BULGARIA, 21

Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, 39

Banca Mondială , 39

Bihor, 121

C

Carta Albă , 3

Carta Albă pentru educaț ie și formare, 3

combaterea excluziunii, 3

Concluziile Consiliului, 12 Mai 2009, 4

Cadrul UE pentru Strategiile Naț ionale pentru

Integrarea Romilor, 5, 6, 26, 46

Concluziile Consiliului despre Cadrul UE pentru

Strategiile Naț ionale pentru Integrarea Romilor pînă

în 2020, 6

Consejo Estatal del Pueblo Gitano, 18

Consiliul Europei, 39

Cadrul de Sprijin comunitar pentru Grecia (2007-

2013),29

Clare Family Learning Project, 112, 113

Centrul Romilor “Amare Rromentza”, 42

coexistență îmbună tă ț ită , 71

Comunitatea de învă țare, 71

Comisarul european pentru Educaț ie, Cultură și

Multilingvism și Tineret, 75

Conștiința Valahă , 89

cooperativa femeilor, 100

construind poduri, 100

Comunită ț ile de învă țare, 108

Comunitatea romă din Ennis, 112

Craiova, 117, 122

campanie de imunizare, 118

Craiova, Județul Dolj, 122

Cursuri pentru familie, 110

prima circulară (F1/206/14-04-1987), 29

Centre sociale și medicale pentru romi, 96

Centerul Regional PER, 42

Campanie de conștientizare, 118

D

Decada pentru Incluziunea Romilor, 39

Dolj, 121

Directiva Consiliului 2000/43/EC, 4

Date generale despre romii din România, 37

Decretul Guvernului nr 4/11.01.2005, 23

E

ECA, 91

EPEAEK, 31

ESF, 7

educaț ia colegilor, 82

F

Folclorul etnicilor din Bulgaria – folclorul Romilor, 92

Fundacion Secretariado Gitano, 116, 121

Folclor Etnic - Folclor Roma, 93

Folclor Etnic - Folclor Roma, 92

Folclor Etnic - Folclor Roma’, 81

Festivalul Copiilor Romi - O inimă deschisă , 87

Fondul de urgență, 86

Fondul Social European, 7

I

Întâlniri pentru Dialog Literar, 108


în Veliko Turnovo, 87

INCLUD-ED, 102

Integra, 96

Întâlniri, 108

Întâlnirea Studenț ilor Romi, 75

Întâlniri pe sănă tate, 118

J

Județul Dolj, 116

L

logoped, 118

locul de întâlnire al femeilor, 99

M

Mare de Déu de Montserrat, 69

MECT – Direcț ia pentru Minorită ț i-România, 43

Mentoring pentru profesori, 118

MES, 24

MEYS, 23

Misiunea Amalipe, 87, 93

Mofleni, 122

Mofleni, Craiova, 122

Multi Roma - Acț iunea Hellas, 96

mediator sanitar, 117, 122

N

Nea Ionia Volos, 96

Non scholae, sed vitae discimus, 83, 90

Nu pentru școală , ci pentru viață învă țăm, 83

O

Open Society Institute, 39

Ordinul 5083/26.11.1998, 41

Ordinul nr. 1540/ 19.07.2007, 41

Ordinul nr.1529/18.07.07, 40

Ordinul nr 3577, 41

Organizarea de campanii și susț inerea pă rinț ilor, 118

Ovidiu Rom, 42

O îmbună tă ț ire a comportamentului copiilor, 71

P

Panelenic Rețeaua Orașelor pentru romi, 30

Panelenic - Federaț ia Asociaț iilor grecești romii, 30

PHARE, 43

POSER, 30

preșcolari și ante-preșcolari, 123

Raportul Comisiei prezidenț iale 2007:8, 37

Program pentru reducerea abandonului copiilor romi,

81

promovarea formă rii femeilor rome adulte, 73

PROROMI, 37

Politici regionale pentru romii din Grecia, 36

Proiectul RoFal, 112

Proiectul Un start Bun , 121

Plan de acț iune pentru dezvoltarea populaț iei de

romi, 13

Provincia Aydin, Turcia, 112

Participarea familiei și comunită ț ii în școală , 66

politicile UE, 3

Proiectul Comenius Regio, 112

Programul Operaț ional Dezvoltarea Resurselor Umane

(HRD OP), 25

Planul Integral pentru populaț ia romă din Catalonia

2009-2013, 15

Proiectul finalizarea școlii, 112, 113

Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare, OSCE,

39

Profesor de la Mare de Déu de Montserrat, 105

Politici Naț ionale, 9

Programul Naț ional de Dezvoltare a Educaț iei în

școală , 23, 24, 26

Programe Operaț ionale, 31

R

Roma Education Fund, 121

Reducerea ratei de abandon a copiilor romi de la

școală , 81

Romii într-o Europă expansiva. Ruperea cercului

să răciei, 39

Rețeaua romă , 30

Roma SIP - clase, 86

Romani CRISS, 42

Romii - intervenț ii integrate, program în Regiunea de

Tesalia, 36

Rudari, 89


rata de abandon, 86

S

Salvaț i Copiii, 42

SEICSEM, 24

Suport material, 118

Strategia Naț ional de integrare a Romilor în Spania,

14

strategia naț ională de îmbună tă ț ire a situaț iei

romilor din România, 39

Strategia naț ională pentru integrarea romilor în

Grecia (2012-2020), 32

SES, 102

Institutul de Guvernare Slovac, 121

SPANIA, 11

Sesiuni de terapie pentru copii, 118

Școala La Paz, 68

Succesul La Paz, 110

simțul responsabilită ț ii la studenț i, 71

Școala Naț ională Ennis Educate Together, 113

T

Training Vocaț ional, 97

U

Universitatea din Bucharest, 41

Universitatea din Ioannina, 31

Un start Bun, 116

Z

Ziua Internaț ională a Romilor, 100

Acțiuni educaționale de succes care promovează integrarea ...

Documents

Transcript of Acțiuni educaționale de succes care promovează integrarea ...