Tema:’’Analiza psihologica a actului infractional’’

student: Baesu Valeriu

Profesor: Cheianu Silvia

Ce este actul infractional?

Actul infractional cuprinde acele actiuni,fapte care se contrapun cu cerintele normelor penale.

Ce sta la baza actului infractional?

Aparitia acestui fenomen are la baza anumite categorii de stari: 1.posibilitate si realitate

studiu de caz:‘’X vrea sa fure masina lui Y avind deja format tot planul de actiune,asteaptind doar sa se mai rareasca trecatorii…’’ *posibilitate=totalitatea starilor virtuale *realitate=conditii suficiente

psibilitate+conditii suficiente=realitate

2.Necesitate si intimplarestudiu de caz (necesitate):‘’X neavind un post de lucru pune la cale sa jefuiasca o batrinica…’’studiu de caz(intimplare):‘’X primblindu-se seara prin oras,pe o strada pustie a observat o masina care era descuiata iar cheile erau in aprindere,atunci X s-a mai uitat prin jur putin si a urcat la volanul masinei – furindo…*necesitate=lipsa de idei legale*intimplare=conditii favorizante

3.Probabilitatestudiu de caz:‘’X din punct de vedere material si moral sta extrem de prost, vezind masina descuiata pe strada pustie ,o fura…’’

*Odata ce X a nimerit intr-o intimplare apare probabilitatea, care este influentata de caracterul lui X,necesitatile,interesele,etc.

4.Cauzalitatestudiu de caz:‘’X si-a prins sotia in pat cu R,inflacarat, X ia un cutit din bucatarie si-l omoara pe R.’’

*Orice infractiune este o consecinta a unui cumul de factori cu rol determinat si determinator, care au atat valoare de cauza, cat si de efect. De exemplu, un omor poate avea ca mobil profunda dusmanie si ura dintre autor si victima.

Ce procese psihice raspund de actul infractional?

Actul infractional antreneaza in grade diferite, practic toate structurile si functiile psihice, incepand cu cele cognitive si terminand cu cele afectiv-motivational-volitive. Actul infractional este generat de tulburari de ordin emotional si volitiv, sustinute de lipsa sentimentului responsabilitatii si al culpabilitatii de a renunta la satisfacerea imediata a unor trebuinte in pofida perspectivei unei pedepse.

Care sint fazele actului infractional?

Hotarirea este urmata de o serie de analize si sinteze,lupta motivelor. La luarea unei hotariri de a comite o infractiune cel mai mult persoana se concentreaza pe nevoile,trebuintele,starile profunde de implinire care vor fi in caz de comitere,astfel el auto-motivindu-se.

In faza preinfractionala se constituie premisele subiective a savirsirii faptei,care sint determinate de procesele psihice cit si de mediu inconjurator. In aceasta faza este caracteristic o surescitare inalta. Faza de luare a deciziei depinde de modul de anticipare a consecintelor ce vor urma.

In faza infractionala propriu-zisa infractorul isi organizeaza mental etapele de actiune.

-locul faptei -succesiunea procedurii -timpul de savirsire -mijloacele de actiune

Dupa luarea hotaririi propriu-zise urmeaza: -culegerea de informatii -apelarea la mijloace ajutatoare -contactarea de complici -supravegherea obiectului Rezultanta acestui comportament poate fi, dupa caz, fie concretizarea in plan material a hotararii de a comite fapta, prin realizarea conditiilor optime reusitei ei, fie desistarea, amanarea, asteptand conditii si imprejurari favorizante.

Dupa savarsirea faptei, specific psihologiei infractorului, este tendinta de a se apara, de a se sustrage identificarii, invinuirii si sanctiunii. Faza postinfractionala are o configuratie foarte variata, continutul sau este determinat in buna masura de modul in care s-a desfasurat faza anterioara.

Nucleul central al personalităţii infractorului cuprinde în principal:egocentrismul, labilitatea, agresivitatea indiferenţa afectivă ..

Egocentrismul constă în tendinţa anumitor indivizi de a raporta totul la ei înşişi, de a seconsidera centrul principal de interes şi de a judeca totul numai prin prisma propriilor interese.• Datorită egocentrismului delincventul nu este capabil de a lua în consideraţie alte puncte devedere, interesele şi sentimentele celorlalţi. De regulă faţă de ceilalţi are o atitudine critică şiacuzatoare, iar personal se consideră nedreptăţit şi persecutat de aceştia.

Labilitatea psihică,ca trăsătură specifică a personalităţii infractorului, constă în fluctuaţiiample ale afectivităţii, disproporţionate faţă de valoarea stimulilor. Este o reacţie ce apare pe bazaunei raportări superficiale la diferitele situaţii şi persoane. Subiectul este capricios, uşor sugestibilşi inconstant, reacţionând azi într-un fel şi mâine în altul, faţă de unul şi acelaşi stimul. Notaspecifică cu care labilitatea afectivă marchează personalitatea infractorului, rezidă înincapacitatea acestuia de a se inhiba în faţa pericolului sancţiunii penale.

Agresivitatea, este un comportament violent, distructiv, ofensiv, generat de frustrare – împiedicarea satisfacerii unei trebuinţe. Poate lua forma autoagresivităţii ducând la sinucidere,automutilare etc. sau a heteroagresivităţii (îndreptată împotriva altora) ducând la omucideri,loviri, răniri, infracţiuni sexuale, injurii, calomnii etc.

Insensibilitatea afectivă, constă în incapacitatea de a înţelege suferinţa altuia, în plăcereamorbidă produsă de suferinţa acestuia.

Se poate manifesta într-o formă foarte consistentă şiconstant structurată în cadrul personalităţii, cât şi sub forma unui proces evolutiv şi tranzitoriu,acest ultim caz putând lua forma unei inhibări afective fără ca subiectul să-şi dea seama deaceasta, ceea ce face ca în unele omucideri generate mai ales de drame familiale, agresiunea să sedesfăşoare cu un înspăimântător sânge rece sau sub forma dezangajării afective în care subiectulîşi dă seama de acest proces de sărăcire sufletească şi încearcă să o compenseze.

Concluzii:

Eu consider ca pentru a stopa comportamentele de infractor este nevoie sa ne concentram extrem de serios asupra profesorilor,disciplinilor si activitatilor ce se desfasoara in scoala.

Odata ce va fi format un program care sa-l captiveze si sa-l motiveze pe elev,activitati,discipline predate corect, pedagogi cu adevarat pedagogi,psihologi , criminalitatea va descreste considerabil.

Bibliografie:

*complexitatea fenomenului infractional (Stanca, 1992)

*http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/ANALIZA-PSIHOLOGICA-A-ACTULUI-96.php

*procese psihice antrenate in infractiune(Dumitrescu 1991)