8/4/2019 a in Pediatrie Final
1/79
ALIMENTATIA IN PEDIATRIE
8/4/2019 a in Pediatrie Final
2/79
ALIMENTATIA IN PEDIATRIE
Nevoile nutritive:
-nevoile energetice-necesarul de apa
-necesarul de proteine
-necesarul de lipide
-necesarul de glucide-necesarul de electroliti si oligoelemente
-necesarul de vitamine
8/4/2019 a in Pediatrie Final
3/79
ALIMENTATIA IN PEDIATRIE
Alimentatia naturala a nou-nascutului si
sugarului Alimentatia artificiala a nou-nascutului si
sugarului
Diversificarea alimentatiei sugarului
Alimentatia copilului mic
8/4/2019 a in Pediatrie Final
4/79
NEVOILE NUTRITIVE
Nutritia reprezinta totalitatea functiilor organismului careasigura transformarea, asimilarea si utilizarea alimentelor
sau a substantelor nutritive pentru asigurarea nevoilor decrestere si dezvoltare. Principiile nutritive
a) furnizoare de energie: P,L,Gb)neenergetice:apa, subst.minerale, oligoelemente, fibre
alimentare si vitamine care au rol de cofactori in reactiileorganice de sinteza si degradare, asigurand randamentulalimentatiei
8/4/2019 a in Pediatrie Final
5/79
NEVOILE NUTRITIVE
Nevoile energetice variaza in functie de:
- varsta
- sex
- constitutia genetica
- rata cresterii diferitelor tesuturi
- stadiul maturarii
- activitatea fizica
- mediul ambiant
O nutritie adecvata determina o crestere adecvata
8/4/2019 a in Pediatrie Final
6/79
NEVOILE ENERGENICE
La sugar si copil necesarul caloric se calculeaza infunctie de consumul caloric pe grupe de varste,
tinandu-se cont de greutatea ideala, compozitiacorpului, mediul inconjurator si activitatea fizica Nevoile calorice reprezinta corespondentul
cheltuielilor zilnice de energie reprezentate de:-metabolismul de intretinere
-termoreglare-cresterea-activitatea fizica
8/4/2019 a in Pediatrie Final
7/79
NEVOILE ENERGENICE
Necesarul caloric infunctie de varsta
varsta N.C./kg/zi
0-3 luni 120-1104-6 luni 110-100
6-12 luni 100-90
1-3 ani 904-6 ani 80
7-16 ani 60-50
8/4/2019 a in Pediatrie Final
8/79
8/4/2019 a in Pediatrie Final
9/79
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele sunt macronutriente,cea mai importanta sursa de energiepentru organism
N.G./zi este de 12g/kg/zi la sugar si copilul mic si de 10g/kg/zi la
celalalte varste Reducerea aportului determina hipoglicemie,malnutritie si oprirea
cresterii Cresterea aportului determina hiperponderabilitate si obezitate Se gasesc in alimente sub forma de:
-monozaharide-glucoza,fructoza,galactoza
-dizaharide-lactoza,sucroza,maltoza-polizaharide-amidon,glicogenSe depoziteaza sub forma de glicogen in ficat si muschi
8/4/2019 a in Pediatrie Final
10/79
NECESARUL DE GLUCIDE
LACTOZA-reprezinta aportul alimentar de glucide in primul
trimestru de viata-concentratia lactozei in laptele uman:7g la 100ml-in lactoza laptelui uman predomina izomerulbeta,utilizat pentru sinteza cerebrozidelor si inprocesul de glucuronoconjugare
-favorizeaza absorbtia Ca,Mg,Mn-pentru metabolizare necesita lactaza, enzima situatala nivelul marginii in perie a epiteliului intestinal-asigura un ph acid al scaunelor si favorizeazadezvoltarea lacto-bacilului bifidus
8/4/2019 a in Pediatrie Final
11/79
NECESARUL DE PROTEINE
Proteinele sunt macronutriente cu rol esential increstere,constituenti ai nucleului si citoplasmei,
hemoglobinei, anticorpilor, enzimelor si hormonilor Valoarea biologica a proteinelor este data de structura AA
Din cei 24 AA, 9 sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati sitrebuie sa se gaseasca obligatoriu in hrana copilului mic.
AA esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul, fenilalanina, metionina si histidina
8/4/2019 a in Pediatrie Final
12/79
NECESARUL DE PROTEINE
Aportul proteic este diferit in functie de varsta sicalitatea sursei utilizate
-3-3,5 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie artificiala-1,8-2 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie naturala-1,5-2 g/kg/zi dupa varsta de 6 luniRegimul hipoproteic determina oprirea cresterii,malnutritie de tip Kwashiorkor si edeme hipoproteiceRegimul hiperproteic determina acidoza, crestereavalorilor ureei, favorizarea proceselor de putrefactie simultiplicarea germenilor patogeni, cresterea adipocitelorpregatind instalarea obezitatii
8/4/2019 a in Pediatrie Final
13/79
NECESARUL DE LIPIDE
Lipidele sunt sursa importanta energetica si au rol structural side vehicul pentru vitaminele liposolubile: A,D,E,K
98% sunt reprezente de trigliceride care contin acizi grasi cucatene de lungime variabila (4-24 atomi C) si numar variabil delegaturi simple sau multiple
Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism si trebuie sase gaseasca obligatoriu in sursa de alimente: acidul linoleic siacidul arahidonic
Acidul linoleic din formulele de lapte pentru sugari trebuie sareprezinte 3% din valoarea calorica totala
Acidul linoleic se gaseste in uleiul de porum (55%), soia (51%),floarea soarelui (52%), masline (16%)
8/4/2019 a in Pediatrie Final
14/79
NECESARUL DE LIPIDE
Colesterolul este precursorul hormonilor custructura sterolica si cu rol in formareamembranelor celulare
Colesterolul poate fi sintetizat in procentscazut in ficatul copiilor prematuri,de aceeaformulele specifice pentru prematuri cugreutate foarte mica trebuie sa contina5mg/dl colesterol pentru un ritm de crestereoptim
8/4/2019 a in Pediatrie Final
15/79
NECESARUL DE LIPIDE
Necesarul de lipide difera in functie de varsta
-3-6 g/kg/zi la sugar
-3-3,5g/kg/zi intre 1-3 ani-2 g/kg/zi dupa 3 ani
Un regim hipolipidic la sugar determina:
-reducerea absorbtiei vitaminelor liposolubile
-perturbarea procesului de crestere-manifestari cutanate-dermatita seboreica, paracheratoza
-reducerea sintezei de acid arahidonic, prostaciclina,prostaglandina si tromboxan
-modificari biochimice in membrana hematiilor
8/4/2019 a in Pediatrie Final
16/79
NECESARUL DE LIPIDE
Un regim hiperlipidic determina:
-Obezitate
-Tulburari hormonale
-Cresterea incidentei HTA
-Hipercolesterolemie
8/4/2019 a in Pediatrie Final
17/79
NECESARUL DE APA
VARSTA N.H. ml/kg/zi
0-3 luni 180-160
4-6 luni 150-130
7-9 luni 130-125
10-12 luni 125-120
2 ani 115
4 ani 100
6 ani 100-90
10 ani 50-80
14 ani 50-60
18 ani 40-60
8/4/2019 a in Pediatrie Final
18/79
NECESARUL DE APA
Apa este constituent esential al organelor sitesuturilor si detine o importanta primordiala pentru
fenomenele vitale, ocupand al doilea loc dupa oxigen
Cantitatea de apa din organismul uman este diferita infunctie de varsta:
-75% din greutatea corporala la nou-nascut
-70% din greutatea corporala la copil
- 60-65% din greutatea corporala la adult
8/4/2019 a in Pediatrie Final
19/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE
SODIUL- principalul electrolit al organismului,principalul cation extracelular care intervine in:
-reglarea presiunii osmotice-reglarea echilibrului AB si HE
-reglarea excitabilitatii neuro-musculare
Nivelul seric este de 135-145 mEq/l
Necesarul de sodiu 2,5 mmol/kg la nou nascut si0,7mmol/kg la adult
8/4/2019 a in Pediatrie Final
20/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-SODIUL
Laptele uman contine 8mEq/l sodiu iar laptele devaca contine 28mEq/l sodiu
Excesul de sodiu din laptele de vaca poatedetermina la nou-nascut si sugarul mic diareeosmotica, deshidratare hipernatremica
Aportul crescut de Na in alimentatia zilnica poate
determina: retentie hidrica, hipervolemie,hipernatremie, aparitia edemelor, HTA la maturitate
8/4/2019 a in Pediatrie Final
21/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-CLORUL
CLORUL- principalul anion al organismului, insotesteaportul si eliminarea sodiului si intervine in organism
la:-reglarea presiunii osmotice-reglarea echilibrului HE si AB-intra in compozitia HCl din sucul gastric
Valori serice normale 99-100 mEq/l Deficitul de Cl apare in varsaturi prelungite,
transpiratii profuze, perfuzii de glucoza fara aportelectrolitic, tratamente prelungite cu ACTH
8/4/2019 a in Pediatrie Final
22/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-POTASIUL
POTASIUL-electrolit predominant intracelular (98%), cea maimare parte aflandu-se la nivelul muschilor scheletici
Valori serice normale 3,5-5,5 mEq/l Aportul zilnic recomandat 1-2 g sau 1 mEq/kg/zi, sursele fiind
carnea, pestele, legumele, fructe uscate, laptele
Potasiul intervine in contractia musculara ,conducereaimpulsului nervos, ritmul cardiac, reglarea presiunii osmotice siehilibrului HE
Hipopotasemia determina tulburari digestive, meteorism,tahicardie si iritaibilitate nervoasa
Hiperpotasemia determina modificarile ritmului cardiac; la valoride peste 7 mEq/l se produc aritmii severe.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
23/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-CALCIUL
CALCIUL - constituent esential al oaselor si dintilor (99%) iar1% se gaseste intravascular, interstitial, citoplasmatic simitocondrial
Rolul calciului in organism:
-regleaza homeostazia prin schimburi ionice imediate
-in mineralizarea scheletului in relatie cu vit D si hormonulparatiroidian
-participa la contractia musculara, excitabilitatea neuromusculara
-intervine in coagulare
-activeaza unele enzime
8/4/2019 a in Pediatrie Final
24/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-CALCIUL
Valori normale ale Ca 9-11mg% sau 5 mEq/l
Necesarul de calciu variaza cu varsta fiind cuprins
intre 50-800 mg/zi Laptele de vaca contine o cantitate mare de calciu
117mg/100ml, dar se absoarbe doar 23-30%
Laptele uman contine 34 mg/100ml, dar se absoarbe
70%, datorita raportului Ca/P=2, ideal absorbtiei Deficitul de Ca determina: convulsii hipocalcemice,
osteopenie, rahitism, tetanie, spasmofilie
8/4/2019 a in Pediatrie Final
25/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-FOSFORUL
FOSFORUL-constituent principal al oaselor (80%) simuschilor (9%).Vitamina D intervine in controlul
absorbtiei si excretiei renale a fosforului
Nivelul seric de P este de 4-7mg%
Necesaul de fosfor este:
250mg/zi in primele 6 luni
300mg/zi pana la 1 an
800mg/zi peste varsta de 1 an
8/4/2019 a in Pediatrie Final
26/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-MAGNEZIUL
MAGNEZIUL-cel mai important cation bivalentintracelular
Mg se gaseste la nivelul oaselor si restul intesuturile moi
Este cofactor enzimatic la nivelul mitocondriilor, curol in mentinerea exitabilitatii neuromusculare
Nivelul seric este de 1,9-2,5 mEq/l
Aportul de Mg - 60mg/zi pentru sugar, 300-400mg/zila adolescent
8/4/2019 a in Pediatrie Final
27/79
NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE-Fe,Zn,I,S
FIERUL- constituentul principal al hemoglobinei simioglobinei
Necesarul de fier in primele 5 luni este de 6 mg/zisi 10 mg/zi pana la varsta de 1 an
ZINCUL- constituent al unor metalo-enzime
Aport de zinc - 2mg/zi
IODUL- necesar sintezei hormonilor tiroidieni Necesarul de iod 30-40ug/kg/zi la prematur,7-
10ug/kg/zi la nou-nascut si 50-100ug/kg/zi la adult
SULFUL- constituent al proteinelor celulare
Necesarul de sulf 0,5-1g/zi
8/4/2019 a in Pediatrie Final
28/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamine-liposolubile: A,D,E,K
-hidrosolubile-grupul B si vit. C
VITAMINA A (retinolul)
-participa la sinteza rodopsinei in celulele cu conuri dinretina
-are rol si in stabilitatea mb.cel.
-stimularea ARN-mesager-sinteza unor proteine
-crestere celulara si integritate epiteliala
-secretia lizomului si apararea imunitara
8/4/2019 a in Pediatrie Final
29/79
NECESARUL DE VITAMINE
Hipoavitaminoza A apare in alimentatia parenterala prelungitafara supliment de vitamine, malabsorbtie generalizata, bolidiareice cronice, obstructia cailor biliare, boli pancreatice,hepatice, hipotiroidie si poate determina:
-scaderea vederii la intuneric
-xeroftalmie
Hipercarotinemia apare in absenta congenitala a enzimei careconverteste carotenul in vitamina A si apare in boli hepatice,
hipotiroidism , DZ sau prin folosirea indelungata a morcovului inalimentatie
Necesarul zilnic de vit A este de 10ug/kg/zi (30 UI/kg/zi)
8/4/2019 a in Pediatrie Final
30/79
NECESARUL DE VITAMINE
VITAMINA D- vitamina hormon, indispensabila pentru cresteresi reglarea metabolismului fosfo-calcic
In intestin favorizeaza absorbtia Ca si P La nivel osos mobilizeaza Ca in sens invers parathomonului;
cresterea calciului extracelular reprezinta conditie esentialapentru depunerea sa in matricea osoasa in prezenta fosfatilor
La nivelul aparatului renal favorizeaza reabsorbtia Ca
In muschi favorizeaza sinteza proteinelor intervine in procesulde contractie
In paratiroida controleaza sinteza parathomonului
8/4/2019 a in Pediatrie Final
31/79
NECESARUL DE VITAMINE
Sursa principala de vitamina D isi are originea in piele, unde 7-dehidro-colesterolul se transforma in colecalciferol sub actiunea
razelor ultraviolete. Laptele uman contine o cantitate mica de vitamina D, dar
rahitismul apare rar, datorita existentei unui produs hidrosolubil-sulfat de vitamina D si a unui raport optim Ca/P.
Laptele de vaca contine cantitati mici de vitamina D si un raport
Ca/P inadecvat si este considerat un aliment rahitogen. Doza de vitamina D recomandata este de 800-1000 ui/ zi.
Pentru conditiile climatice ale tarii noastre este obligatoriu adaosulmedicamentos zilnic de vitamina D pana la varsta de 2 ani.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
32/79
NECESARUL DE VITAMINE
Hipertivitaminoza D are ca manifestari:
-Fatigabilitate
-Manifestari digestive- inapetenta, greturi, varsaturi, constipatie-Poliurie, polidipsie
-Deshidratare
-Semne biologice- hipercalcemie, hiperfosfatemie,hipercolesterolemie
-Hipercalcemia duce la depunerea de calciu in tesuturile moi sidemineralizarea scheletului
Tratamentul hipervitaminozei D consta in suprimarea aportuluide calciu si administrarea corticoterapiei
8/4/2019 a in Pediatrie Final
33/79
NECESARUL DE VITAMINE Vitamina E- esentiala pentru crestere si dezvoltare functia cea
mai importanta fiind protectia celulelor fata de subtanteleoxidative.
Se gaseste in doua grupe de substante naturale: tocoferoli sitocotrienoli
Doza recomandata este de 3 mg/zi in primele 6 luni apoi de 4mg/zi.
La prematuri in primele zile de viata doza este de 15 mg/zi siare un efect favorabil in prevenirea retinopatiei prinprematuritate
Deficitul de vitamina E la prematuri poate determina o forma deanemie hemolitica
Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de uleiurilevegetale- soia, floarea soarelui.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
34/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina K- functia principala consta in activarea protombinei -proteina biologic inactiva situata in celula hepatica.
Un grup de 10 compusi liposolubili, unii intalniti in vegetaleverzi, altii sintetizati de flora bacteriana colonica.
Au fost sintetizati analogi hidrosolubili de vit K - Fitomenadiona
Exista 3 situatii de avitaminoza K:
1. Nou nascutii inainte de colonizarea intestinului cu flora
microbiana
2. Sindroamele de malabsorbtie
3. Terapia antibiotica orala cu antibiotice cu spectru larg
La nou nascut deficitu de vitamina K poate produce sindromul
hemoragic precoce
8/4/2019 a in Pediatrie Final
35/79
NECESARUL DE VITAMINE Laptele uman are o cantitate mica de vitamina K si nu
ofera protectie fata de sindromul hemoragic.
Alimentatia sugarului cu formulele de soianesuplimentate cu vitamina K poate avea aceleasiefecte.
Profilaxia sindromului hemoragic se realizeaza prin
administrarea parenterala de vitamina K in doze de 0.5-1mg.
Supradozarea vitaminei K favorizarea hiperbilirubinemiamai ales la prematurul care asociaza si deficit de glucoza
6 fosfat dehidrogenaza.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
36/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina B1- tiamina- este coenzima proceselor dedecarboxilare
Necesar zilnic 0.3-0.7 mg/zi
Se gaseste in ficat, carne, cereale
Deficitul de vitamina B1 apare in regim alimentarsarac si in caz de absortie scazuta diarei cronice,boli hepatice severe
In carentele severe poate aparea boala Beri-Beri, pefondul malnutritiei
8/4/2019 a in Pediatrie Final
37/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina B2- riboflavina- este incorporata in flavin nucleotideavand rol oxido-reducator
Surse:lapte, vegetale, carne Doza recomandata 100 ug/100kcal
Vitamina B6-piridoxina- intervine in metabolismul proteinelor,conversia triptofanului in acid nicotinic, transformarea aciduluilinoleoic in arahidonic, incorporarea fierului in molecula dehemoglobina, necesara metabolizarii glicogenului
Necesarul de vitamina B6 este de 0.4 mg/zi la un an si 2 mg/zi la18 ani.
Deficitul apare exceptional, ea gasindu-se in foarte multealimente si apare in tratamente cu penicilina hidralazina,sindroame de malabsorbtie, sarcina, stari infectioase, perioada
de crestere.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
38/79
NECESARUL DE VITAMINE
Carenta intrauterina de vitamina B6 este incriminatain producerea unor malformatii renale si nervoase
incompatibile cu viata. Carenta de vitamina B6 se manifesta prin:oboseala,
apatie, iritabilitate, anemie hipocromahiposideremica, leziuni cutanate, glosita.
Un deficit prelungit determina nevrite si convulsiipiridoxino dependente in special la nou nascut
8/4/2019 a in Pediatrie Final
39/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina B9- acidul folic- coenzima-in numeroaseprocese metabolice
Participa la sinteza bazelor purinice si pirimidinice,sinteza hemoglobinei ,maturatia si regenerareahematiilor si sinteza proteinelor.
Necesarul zilnic la sugari este de 30-65 ug/zi, iar la
copilul mai mare 40 ug/1000 kcal.
Deficitul de acid folic se intalneste in: prematuritate,malnutritia protein-calorica, alimentatie parenterala,sindromul de malabsorbtie.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
40/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina B12-ciancobalamina- este cofactor enzimatic si are rolin mielinizarea SNC.
Pentru absorbtie are nevoie de factorul intrinsec- glicoproteinasecretata de celulele parietale ale stomacului.
Deficitul de vitamina B 12 este foarte rar intalnit la sugari in:absenta congenitala a factorului intrinsec, malabsorbtiaintestinala, diarei cronice, tratament indelungat cu neomicina
aspirina, tuberculostatice. Deficienta de vitamina B 12 determina anemie pernicioasa.
Necesarul de vitamina B 12 variaza intre 0.3 ug/zi la sugaripana la 3 ug/zi la adolescent.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
41/79
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina C - acidul ascorbic - rol esential pentruorganism datorita implicatiilor sale multiple in
procesele metabolice- sinteza colagenului sicolesterolului, hidroxilarea triptofanului, steroizilor,norepinefrinei, catabolismul tirozinei si procesul dehematopoieza.
Necesarul zilnic este de 20-30 mg/zi, surseleprincipale fiind citricele, si legumele verzi.
Manifestarile clinice in carenta de vitamina Cconstau in:inapetenta, oboseala, iritabilitate,
hipotonie musculare, randament scolar scazut.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
42/79
ALIMENTATIA NATURALA
Laptele uman(LU) este perfect adaptat nevoilor nutritive alesugarului, este un aliment cu o mare valoare biologica
continand enzime, anticorpi, vitamine si saruri minerale. Calitatile majore ale LU constau in:
- asigurarea unei ratii echilibrate in principii nutritive
-adaptarea automata la nevoile sugarului
-ofera protectie antiinfectioasa si antialergica
- consolideaza legatura afectiva intre mama si copil
-poseda actiune contraceptiva (amenoree de lactatie) ce permitespatierea nasterilor la un interval optim de 2 ani
- actiune anticarcinomatoasa- previne aparitia cancerului de san la
femeia care alapteaza
8/4/2019 a in Pediatrie Final
43/79
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile majore ale LU
- rol protector fata de enterocolita necrozanta
- transfer pasiv al imunitatii
- cea mai buna profilaxie pentru marasm, obezitate,tetanie, infectii, DZ
- contine modulatori ai cresterii- factori de crestereepidermali si de crestere a nervilor.
- flora intestinala a sugarului alimentat naturalcontine bacilus bifidus ce produce acid lactic si acidacetic care scad ph scaunelor, creste rezistenta lainfectii, inhiba dezvoltarea E.coli, schigella.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
44/79
ALIMENTATIA NATURALA
Compozitia laptelui uman- depinde de stadiul lactatiei, nastereaprematura, varsta mamei, inceputul sau sfarsitul unui supt,
factori individuali materni. In functie de stadiul lactatiei, LU este de 3 tipuri:
-colostrul- se secreta in primele 5 zile de la nastere in cantitatede 10-100 ml/zi, si este mai vascos si are densitate mai marecomparativ cu laptele matur, este mai bogat in proteine si saruri
minerale, dar mai sarac in lactoza, lipide si unele vitaminehidrosolubile.
Colostrul este mai bogat in vitamine liposolubile siimunoglobuline, are continut crescut in saruri minerale siproprietati usor laxative favorizand eliminarea meconiului.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
45/79
ALIMENTATIA NATURALA
Laptele de tranzitie se secreta in ziua 6-10 si are ocompozitie in permanenta modificare biochimica si
imunologica, cantitatea de proteine si saruri mineralescade pe cand concentratia lactozei si vitaminelorcreste.
Laptele uman matur- compozitie constanta pe tot
parcursul perioadei de lactatie.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
46/79
ALIMENTATIA NATURALA
Enzimele din laptele uman- 20 de enzime cu rol in digestie siaparare antiinfectioasa cele mai importante fiind:
-lizozimul -lipazele
-antitripsina
-alfaamilaza
- galactoziltransferaza
-lactoperoxidaza
-ribonucleazele
-xantinoxidaza
8/4/2019 a in Pediatrie Final
47/79
ALIMENTATIA NATURALA
Factori cu protectie antiinfectioasa:
Factori celulari - Corpusculii Donne, macrofage
foarte mari protejand impotriva enterocolitei ulcero-necrotice, vehiculeaza si elibereaza Ig A secretorie,fractiunile C3 si C4 ale complementului, lactoferina silizozimul.
Imunoglobulinele: in LU predomina Ig As gasindu-sein cantitate foarte mare in colostru si protejeazaimpotriva infectiilor respiratorii si a diareii cronice;
Ig M se gaseste in cantitate mare in colostru iar Ig G
in cantitati foarte mici.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
48/79
ALIMENTATIA NATURALA
Lactoferina cu rol de fixare a fierului si actiune bacteriostatica,afladu-se in concentratie mare in colostru.
Lizozimul- actioneaza antimicrobian in asociatie cucomplementul si Ig As- efect bactericid indirect si cliveazapeptidoglicanii din peretele bacterian- efect bactericid direct.
Lactoperoxidaza- actiune bactericida asupra streptococilor,E.colli si salmonellei.
Fractiunile C3 si C4 ale complementului favorizeazachemotactismul fagocitelor si inglobarea intracelulara adiferitelor particule.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
49/79
ALIMENTATIA NATURALA
Factorul antistafilococic- acid gras nesaturat careinhiba cresterea stafilococului auriu.
Factorii bifidus - oligozaharide, glicopeptide; -favorizeaza cresterea lactobacililor bifidus la sugariialimentati natural cu rol in sinteza vitaminelor dingrupul B si K, acidifiaza mediul intestinal, inhiband
cresterea bacteriilor patogene, favorizeaza absorbtiaFe, Ca, L, si vitaminei D.
Lipaza- factor letal pentru lamblii
Substante cu rol antiviral nespecific (ribonucleaza,
inhibitorii de hemaglutinina etc)
8/4/2019 a in Pediatrie Final
50/79
ALIMENTATIA NATURALA
Alte substante din laptele matern: insulina, STH, somatostatina,relaxina, calcitonina, neurotensina, prolactina, TRH, TSH, T3,
T4, steroizii ovarienei, eritropoitena, prostaglandinele E2 si F2si substante exogene excretate prin lapte, in specialmedicamente.
In laptele uman sunt prezenti toti hormonii materni circulanti;concentratia lor variaza cu stadiul lactatiei. Nu se cunoaste rolullor pentru nou nascut si sugar.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
51/79
ALIMENTATIA NATURALA
Modulatorii cresterii din laptele de mama
F.C. epidermic- stimuleaza cresterea si diferentierea epiteliilorpulmonar si gastrointestina cu rol in reglarea PH.
F.C nervoasa- esential pentru dezvoltarea neuronilor simpaticiintestinali si maturarea neuronilor senzitivi.
F.C. insulin-like
F.S al limfocitelor B Sulfhidroxilaza- participa la sinteza Ig As
Taurina- rol in proliferarea celulelor retiniene si ale bulbuluiolfactiv
Factorul bifidum
8/4/2019 a in Pediatrie Final
52/79
ALIMENTATIA NATURALA
Fiziologia lactatiei secretia de lapte incepe in timpul sarcinii si sedatoreaza estrogenului si progesteronului.
Dupa eliminarea placentei care are rol inhibitor asupra lactatiei intervincele 2 reflexe principale:reflexul de secretie si reflexul de ejectie allaptelui.
Reflexul de secretie sau prolactinic se declaseaza prin stimularemamelonului care declanseaza printr-un reflex neurohormonalproducerea de prolactina in lobul anterior al hipofizei, hormon care
stimuleaza si mentine secretia de lapte In glanda mamara. Refluxul de ejectie al laptelui- reflex psihosomatic, arcul reflex plecand
din mamelon in hipofiza posterioara unde stimuleaza secretia deoxitocina ser - contractia celulelor din jurul alveolelor glandulare.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
53/79
ALIMENTATIA NATURALA
Contraindicatii ale alimentatiei naturale:
Temporare - mama- infectii acute tratate cu
antibiotice(cloramfenicol, tetraciclina, sulfamide)ragade mamelonare sangerande, mastite.
- sugar- hiperbilirubinemie neonatala prininhibitori ai conjugarii:pregnan 3-alfa 20-beta diol
Permanente- mama- septicemie, TBC activ, malarie,boli neoplazice, DZ matern neechilibrat,tireotoxicoza, antineoplazice, diazepam, litiu
- sugar- galactozemie, fenilcetonurie,
intolenta congenitala la lactoza.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
54/79
ALIMENTATIA NATURALA
Timpul de alaptare la un san variaza, putand fi prelungit decatre copil chiar si la 15-20 de minute in cazul in care
manifesta o preferinta deosebita pentru acel san, dorestesa isi satisfaca nevoia reflexa de supt sau exista uncontinut mai bogat in lipide spre finalul disponibilului delapte. Indepartarea sugarului de la san trebuie facutanatural, atunci cand acesta se opreste din supt singur, sinu trebuie schimbat periodic, la fiecare 10 minute, de la un
san la celalalt.Fiecare mama va constata capacitatea de lactatie a sanilor,precum si disponibilul de lapte al fiecaruia in parte inprimele zile si saptamani post-partum.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alaptare_2168.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lapte_3865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactatie_3806.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/post_7255.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/post_7255.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactatie_3806.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lapte_3865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alaptare_2168.html8/4/2019 a in Pediatrie Final
55/79
ALIMENTATIA NATURALA
Alaptarea timpurie a nou-nascutului (daca este posibil chiar in primajumatate de ora de la nastere) si cat mai frecventa (de 8-12 ori/zi) permit
mamei sa isi hraneasca eficient si confortabil bebelusul. De obicei, suptuldetermina exteriorizarea laptelui in aproximativ 1 minut de la debut, iaralaptarea in sine nu este un proces disconfortant sau dureros pentrumama, daca se desfasoara corespunzator.In 6-8 saptamani procesul de lactogeneza se va adapta nevoilornutritionale ale sugarului, fiind influentat direct de supt. Inainte deaceasta perioada insa, pot exista momente cand sanul va aparea prea gol
sau prea plin. Daca sugarul este hranit la cerere si in mod frecvent,cantitatea de lapte se va ajusta automat si se va adapta cerintelor sale.Lactogeneza fiziologica este un proces care are nevoie de actul suptuluipentru a se desfasura in parametrii normali, de aceea copilul trebuiealimentat cat mai des, pentru a stimula astfel productia de lapte.Organismul matern raspunde prompt la necesitatile sugarului, astfel,
daca apar modificari ale cererii, productia se adapteaza in 1-3 zile.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactogeneza_3813.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactogeneza_3813.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.html8/4/2019 a in Pediatrie Final
56/79
ALIMENTATIA NATURALA
Indicatia alimentatiei naturale este absoluta
Necesitatea respectarii principiului suptului ,,la cerere
Durata optima a alaptarii exclusive este de 6 luni, intarcarea fiindrecomandata chiar dupa varsta de 2 ani
Hipogalactia materna trebuie evaluata riguros
- Curba ponderala nesatisfacatoare(
8/4/2019 a in Pediatrie Final
57/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Se realizeaza cu formule de lapte praf sau lapte devaca
Diferentele dintre laptele de mama si laptele de vacasunt numeroase si extrem de importante, laptele devaca nemodificat fiind nerecomandabil pentrucresterea si dezvoltarea normala a sugarului.
8/4/2019 a in Pediatrie Final
58/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Se recomanda in caz de hipogalactie reala si in imposibilitateaalimentatiei naturale
Realizare:
- L.V.(impropriu sugarului, recomandat peste un an)
- Formulele de lapte - tind sa atinga perfectiunea, fara sa egalezefluidul viu care este L.M.
- Formule pentru prematuri
- Formule de start (0-4 luni)
- Formule de continuare (4-6 luni-1 an)
- Formule speciale
8/4/2019 a in Pediatrie Final
59/79
PARTICULARITATILE LAPTELUI DE VACA
Cantitatea de proteine de 3 ori mai mare decat L.M. (3,4 g% versus 1-1,5 g%)
- Excesul proteic este transformat hepatic in uree, glucoza, lipide -
suprasolicitare hepatica cu hipertrofie
- Hiperamoniemie si acidoza metabolica
- Deshidratare hipertona (NN si sugarul mic)
- Incarcatura osmotica mare - suprasolicitare renala
Cantitate mica de hidrocarbonate (fata de LM), necesitandsuplimentare cu zahar, responsabil de
- Dezvoltarea gustului pentru dulce
- Stimularea adipocitelor(obezitate)
- Favorizarea cariilor dentare
8/4/2019 a in Pediatrie Final
60/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA CU FORMULE DE
LAPTE
Formulele de lapte pentru sugari
Preparate adaptate prin tratamentul termic se realizeaza sterilizareasi scindarea moleculelor de proteine, adaosul de apa scadeconcentratia de proteine si electroliti, adaosul de lactoza crestevaloarea calorica, au continut mai mic de proteine si saruri minerale,prezinta adaos de vitamine, saruri minerale si oligoelemente, inproportie corespunzatoare cu nevoile sugarului
Preparate partial adaptate-compozitie intermediara intre preparatele
adaptate si LV,prezinta cantitate mare de cazeina, lipidele suntimbogatite calitativ prin adaus de lipide vegetale, contin altehidrocarbonate decat lactoza:dextrin-maltoza,amidon
8/4/2019 a in Pediatrie Final
61/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE
LAPTE PENTRU PREMATURI
Formule pentru prematuri-sunt adaptate nevoilor speciale decrestere ale acestora
Asigura 20-24 kcal/30ml
Continutul de proteine mai ridicat decat in formulele de start sisunt predominant din ser, suplimentate cu taurina Glucidele-reprezentate 50% din lactoza si 50%din polimeri de
glucoza, pentru a compensa intoleranta partiala la lactoza acopilului prematur
Lipidele-50%din trigliceride cu lant mediu (MCT) pentru acompensa secretia limitata de lipaza pancreatica si cantitatea
scazuta de acizi biliari Concentratie crescuta de minerale, vitamine Exemple de formule speciale pentru prematuri: Lactana Bio Pre
Topfer, Alprem, Enfamil Premature, Pre-Aptamil, PreNAN
8/4/2019 a in Pediatrie Final
62/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
DE START
Formule de start pentru sugarii 0 - 4 luni
- Sunt formule adaptate avand ca sursa de proteine LV
-Au compozitie apropiata de cea a LU cu aport calorigen 67-72 kcal/100ml-Proteine 14-18g/l,cu reducerea cantitatii de cazeina si adaugarea de proteinedin lactoser, raport cazeina/proteine lactoser = 40/60 asemanator LU
-Compozitie optima in aminoacizi prin adaugarea de taurina si cisteina-Glucide-reprezentate majoritar de lactoza 65-83g/l-Lipide - proportie variabila de uleiuri vegetale bogate in AG polinesaturati,
acidul linoleic asigura 3-5% din valoarea calorica ( ! < 1% - incetinireacresterii)
-Colesterol 1-3 mg/100ml (< LU
formula nerecomandata prematurilor)-Raport Ca/P=LU (2)-Saruri minerale-concentratii optime nevoilor-Suplimentare cu vitamine si oligoelemente-Fe,Zn,Cu-Reprezentanti: Nan 1, Similac, Humana, 1 Bio 1Topfer
8/4/2019 a in Pediatrie Final
63/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
DE CONTINUARE
Formule de continuare
- au ca sursa de proteina laptele de vaca si sunt
recomandate sugarilor cu varsta mai mare de 4 luni(6 luni)
- se pot folosi pana la varsta de 1 an
- valoare calorica 60-85 cal/100 ml
- exemple: Nan 2, Humana 2 etc
Formule de tip Junior
- recomandate intre 1- 3 ani.
- exemplu: Nan Junior
8/4/2019 a in Pediatrie Final
64/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
SPECIALE
Formule dietetice pentru alimentatia sugarilor Sunt formule special concepute pentru tratamentul dietetic al
unor afectiuni de cauza digestiva sau alergica
Dupa sursa de proteine, produsele dietetice pot fi clasificate in:1. Produse dietetice avand la baza proteinele din LV
Formule fara lactoza intoleranta primara/secundara la lactoza;- continut adecvat de saruri minerale si vitamine, putand fifolosite timp indelungat fara a determina carente alimentare sifara a influenta procesul de crestere:Milupa HN25, Humana HN,Morinaga NL33, Nan fara lactoza
2. Formule din soia - alergiile sau intoleranta la proteinele laptelui devaca, intolerantele secundare la lactoza si in galactozemii
-preparate total lipsite de lactoza; contin exclusiv lipide vegetale siproteine vegetale (soia) :Alsoy, Isomil, Milupa Som, Milsoy,Nutilon Soya, Nutrisoya
8/4/2019 a in Pediatrie Final
65/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
SPECIALE
Formule hipoalergice-Profund modificate in structura, usor digerabile si
absorbabile-Sursa de proteina este cazeina hidrolizata enzimatic-Sursele de glucide sunt polimeri de glucoza, iar cele
de lipide - trigliceride cu lant mediu, avand dreptsursa uleiul de porumb, soia, nuca de cocos
-Fiind produse fara lactoza sunt indicate in intolerantasecundara la lactoza, sindroamele de malabsorbtie,sindrom de intestin scurt, fibroza chistica,tratamentul alergiilor la LV/soia : Alfare, Hipp AA,Milupa-Pregomin, Nutramigen s.a
8/4/2019 a in Pediatrie Final
66/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
SPECIALE
Dieta elementala si semi-elementala: tulburari severe dedigestie si absorbtie sdr de intestin scurt, fibroza chistica,Boala Crohn, ISD etc
- Principalii mecronutrienti sunt inclusi intr-o formulapredigerata
- Sursa de proteine: cazeina hidrolizata enzimatic
- Sursa de glucide: polimeri de glucoza
- Sursa de lipide: MCT (50%) - ulei de porumb, soia, cocos- Exemple: Peptamen, Modulin IBD etc
8/4/2019 a in Pediatrie Final
67/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
SPECIALE
Formula speciala pt anomalii limfatice intestinale si chilotorax persistent -Portagen
- sursa de proteine cazeina
- sursa de glucide
polimerii de glucoza (75%) si sucroza (25%)- sursa de lipide: MCT , acid linoleic
- indicatii: boli hepatice cronice, insuficienta pancreatica cronica
Alte tipuri de formule:
- Pentru tratamentul fenilcetonuriei (lipseste fenilalanina)
- Formule sarace in calciu (pt starile asociat ecu hipercalcemie)
- Formule sarace in fosfati (IRC)
- Formule hiperenergetice cu continut redus de sodiu ( IC ireductibila a sugarului)
- HFM (Human Milk Fortifiers) pt prematurii alimentati exclusiv natural cu G < 1800g);
- continut ridicat in Ca si vit D
- se administreaza cu prudenta prematurilor ce primesc > 160 ml LU/kg
8/4/2019 a in Pediatrie Final
68/79
ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE
DE LAPTE
Rezultatele alimentatiei sugarului cuformulele de lapte raman inferioare celor dinalimentatia la san
Cresterea in greutate a sugarului esteaccelerata,dar prezinta riscul obezitatii, DZ si
a bolilor cardiovasculare la varsta adulta Sugarul alimentat artificial este predispus la
infectii cu fora enteropatogena
8/4/2019 a in Pediatrie Final
69/79
8/4/2019 a in Pediatrie Final
70/79
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Momentul diversificarii difera in functie de lapteleprimit
Dupa 6 luni
LMDupa 41/2 luni-LP standard sau LV
Motivele diversificarii
LM sau formulele de continuare nu mai asiguranevoile nutritionale ale sugarilor
Apare depletia rezervelor antenatale de mineraleMaturarea enzimelor digestive si a excretiei renale
8/4/2019 a in Pediatrie Final
71/79
CONDITII DE DIVERSIFICARE
Sugar perfect sanatos
Alimentul nou introdus va fi propus si nuimpus(evita anorexia psihogena)
Se evita introducerea concomitenta a douaalimente noi si a glutenului inainte de 6 luni
Alimentele folosite in diversificare vor fi alese infunctie de starea de nutritie a sugarului
8/4/2019 a in Pediatrie Final
72/79
RECOMANDARI TEHNICE-
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
La sugarii eutrofici diversificarea se incepe cusupa/pireul de zarzavat sau de fructe, 1-2
lingurite de branza de vaci - sucuri de fructe(mere,piersici,portocale)-
La sugarii distrofici diversificarea se va incepe cufainos fara gluten in lapte sau cu cereale
fortificate cu fier
8/4/2019 a in Pediatrie Final
73/79
RECOMANDARI TEHNICE-
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Carnea(pasare,vita) 30-40 g/zi de 3-4 x/sapt,se va introducedupa 4 1/2 luni la sugarii diversificati
Ficatul-dupa 6 luni
Pestele alb,proaspat-dupa un an Galbenusul de ou fiert dupa 6 luni si albusul de ou dupa un an
Branza de vaci-dupa 4-5 luni Iaurt- dupa 7 luni Mamaliguta si smantana- dupa 8-9 luni
Mierea de albine-dupa un an (Clostridium botulinicum) Preparatele industriale pentru sugari au compozitie
standardizata,securizare toxica si bacteriologica
8/4/2019 a in Pediatrie Final
74/79
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI
SUGARULUI
Alimentatia din primul an de viata are un rolcrucial in ,,programarea metabolica'',cresterea si
dezvoltarea fizica,dezvoltarea neuro-senzorialasi viitorul starii de sanatate a individului
Alimentatia naturala este ideala pentru primulsemestru de viata,cu avantaje incontestabile
pentru copil,mama,familie,societate si mediulinconjurator
8/4/2019 a in Pediatrie Final
75/79
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI
SUGARULUI
Alimentatia naturala reduce si cea artificialacreste riscul bolilor cardio-vasculare,DZ,si al
obezitatii la varsta de adult Formulele de lapte tind sa atinga perfectiunea
fara sa egaleze fluidul viu care este LM
Diversificarea alimentatiei este o etapa
complexa in care se va contura viitorulcomportament alimentar al copilului
8/4/2019 a in Pediatrie Final
76/79
ALIMENTATIA COPILULUI MIC Particularitatile morfofunctionale ale aparatului digestiv ale copilului mic
sunt:-Dezvoltarea dentitiei
-Simtul gustativ-Activitatea enzimatica maturata Ratia alimentara se stabileste dupa urmatorii parametrii:
-Necesar caloric 90kcl/kg/zi-Necesar hidric 90-100 ml/kg/zi-Necesar de proteine 2g/kg/zi-Necesar de lipide 4-5g/kg/zi
-Necesar de glucide 12kg/zi Ratia calorica:
-15%proteine-35% lipide-50%glucide
8/4/2019 a in Pediatrie Final
77/79
ALIMENTATIA COPILULUI MIC Sursele de proteine sunt:laptele de vaca(500ml/zi),30-50g
carne de pasare,vita,peste,ficat,creier,ou(2-3/sapt) si proteinede origine animala
Surse de lipide sunt:uleiul vegetal,margarina,unt si smantana Sursele de glucide sunt:paine,paste fainoase,
biscuiti,piscoturi,gris,orez,mamaliga,fructe,legume si produsezaharoase
Legume:cartofi,radacinoase,fasole verde,mazarea,conopide,dovleceii,spanacul,tomate
Fructele fac parte din alimentatia zilnica sub forma depireuri,compoturi,fructe intregi.
Dulciurile se ofera la sfarsitul mesei
8/4/2019 a in Pediatrie Final
78/79
ALIMENTATIA COPILULUI MIC
Dupa varsta de 1 an copilul poate face diferentieri siisi dezvolta preferintele alimentare
Isi poate pierde interesul pentru unele alimente Se vor administra 5 mese pe zi,din care 3 principale
si 2 gustari,respectandu-se orarul in vederea formariireflexelor digestive secretorii
Copilul mic trbuie sa invete sa se autoalimenteze
8/4/2019 a in Pediatrie Final
79/79
THANK U FOR TAKING CARE OF ME!!!
Top Related