a in Pediatrie Final

8/4/2019 a in Pediatrie Final

1/79

ALIMENTATIA IN PEDIATRIE


2/79


Nevoile nutritive:

-nevoile energetice-necesarul de apa

-necesarul de proteine

-necesarul de lipide

-necesarul de glucide-necesarul de electroliti si oligoelemente

-necesarul de vitamine


3/79


Alimentatia naturala a nou-nascutului si

sugarului Alimentatia artificiala a nou-nascutului si

sugarului

Diversificarea alimentatiei sugarului

Alimentatia copilului mic


4/79

NEVOILE NUTRITIVE

Nutritia reprezinta totalitatea functiilor organismului careasigura transformarea, asimilarea si utilizarea alimentelor

sau a substantelor nutritive pentru asigurarea nevoilor decrestere si dezvoltare. Principiile nutritive

a) furnizoare de energie: P,L,Gb)neenergetice:apa, subst.minerale, oligoelemente, fibre

alimentare si vitamine care au rol de cofactori in reactiileorganice de sinteza si degradare, asigurand randamentulalimentatiei


5/79

NEVOILE NUTRITIVE

Nevoile energetice variaza in functie de:

- varsta

- sex

- constitutia genetica

- rata cresterii diferitelor tesuturi

- stadiul maturarii

- activitatea fizica

- mediul ambiant

O nutritie adecvata determina o crestere adecvata


6/79

NEVOILE ENERGENICE

La sugar si copil necesarul caloric se calculeaza infunctie de consumul caloric pe grupe de varste,

tinandu-se cont de greutatea ideala, compozitiacorpului, mediul inconjurator si activitatea fizica Nevoile calorice reprezinta corespondentul

cheltuielilor zilnice de energie reprezentate de:-metabolismul de intretinere

-termoreglare-cresterea-activitatea fizica


7/79

NEVOILE ENERGENICE

Necesarul caloric infunctie de varsta

varsta N.C./kg/zi

0-3 luni 120-1104-6 luni 110-100

6-12 luni 100-90

1-3 ani 904-6 ani 80

7-16 ani 60-50


8/79


9/79

NECESARUL DE GLUCIDE

Glucidele sunt macronutriente,cea mai importanta sursa de energiepentru organism

N.G./zi este de 12g/kg/zi la sugar si copilul mic si de 10g/kg/zi la

celalalte varste Reducerea aportului determina hipoglicemie,malnutritie si oprirea

cresterii Cresterea aportului determina hiperponderabilitate si obezitate Se gasesc in alimente sub forma de:

-monozaharide-glucoza,fructoza,galactoza

-dizaharide-lactoza,sucroza,maltoza-polizaharide-amidon,glicogenSe depoziteaza sub forma de glicogen in ficat si muschi


10/79

NECESARUL DE GLUCIDE

LACTOZA-reprezinta aportul alimentar de glucide in primul

trimestru de viata-concentratia lactozei in laptele uman:7g la 100ml-in lactoza laptelui uman predomina izomerulbeta,utilizat pentru sinteza cerebrozidelor si inprocesul de glucuronoconjugare

-favorizeaza absorbtia Ca,Mg,Mn-pentru metabolizare necesita lactaza, enzima situatala nivelul marginii in perie a epiteliului intestinal-asigura un ph acid al scaunelor si favorizeazadezvoltarea lacto-bacilului bifidus


11/79

NECESARUL DE PROTEINE

Proteinele sunt macronutriente cu rol esential increstere,constituenti ai nucleului si citoplasmei,

hemoglobinei, anticorpilor, enzimelor si hormonilor Valoarea biologica a proteinelor este data de structura AA

Din cei 24 AA, 9 sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati sitrebuie sa se gaseasca obligatoriu in hrana copilului mic.

AA esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul, fenilalanina, metionina si histidina


12/79

NECESARUL DE PROTEINE

Aportul proteic este diferit in functie de varsta sicalitatea sursei utilizate

-3-3,5 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie artificiala-1,8-2 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie naturala-1,5-2 g/kg/zi dupa varsta de 6 luniRegimul hipoproteic determina oprirea cresterii,malnutritie de tip Kwashiorkor si edeme hipoproteiceRegimul hiperproteic determina acidoza, crestereavalorilor ureei, favorizarea proceselor de putrefactie simultiplicarea germenilor patogeni, cresterea adipocitelorpregatind instalarea obezitatii


13/79

NECESARUL DE LIPIDE

Lipidele sunt sursa importanta energetica si au rol structural side vehicul pentru vitaminele liposolubile: A,D,E,K

98% sunt reprezente de trigliceride care contin acizi grasi cucatene de lungime variabila (4-24 atomi C) si numar variabil delegaturi simple sau multiple

Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism si trebuie sase gaseasca obligatoriu in sursa de alimente: acidul linoleic siacidul arahidonic

Acidul linoleic din formulele de lapte pentru sugari trebuie sareprezinte 3% din valoarea calorica totala

Acidul linoleic se gaseste in uleiul de porum (55%), soia (51%),floarea soarelui (52%), masline (16%)


14/79

NECESARUL DE LIPIDE

Colesterolul este precursorul hormonilor custructura sterolica si cu rol in formareamembranelor celulare

Colesterolul poate fi sintetizat in procentscazut in ficatul copiilor prematuri,de aceeaformulele specifice pentru prematuri cugreutate foarte mica trebuie sa contina5mg/dl colesterol pentru un ritm de crestereoptim


15/79

NECESARUL DE LIPIDE

Necesarul de lipide difera in functie de varsta

-3-6 g/kg/zi la sugar

-3-3,5g/kg/zi intre 1-3 ani-2 g/kg/zi dupa 3 ani

Un regim hipolipidic la sugar determina:

-reducerea absorbtiei vitaminelor liposolubile

-perturbarea procesului de crestere-manifestari cutanate-dermatita seboreica, paracheratoza

-reducerea sintezei de acid arahidonic, prostaciclina,prostaglandina si tromboxan

-modificari biochimice in membrana hematiilor


16/79

NECESARUL DE LIPIDE

Un regim hiperlipidic determina:

-Obezitate

-Tulburari hormonale

-Cresterea incidentei HTA

-Hipercolesterolemie


17/79

NECESARUL DE APA

VARSTA N.H. ml/kg/zi

0-3 luni 180-160

4-6 luni 150-130

7-9 luni 130-125

10-12 luni 125-120

2 ani 115

4 ani 100

6 ani 100-90

10 ani 50-80

14 ani 50-60

18 ani 40-60


18/79

NECESARUL DE APA

Apa este constituent esential al organelor sitesuturilor si detine o importanta primordiala pentru

fenomenele vitale, ocupand al doilea loc dupa oxigen

Cantitatea de apa din organismul uman este diferita infunctie de varsta:

-75% din greutatea corporala la nou-nascut

-70% din greutatea corporala la copil

- 60-65% din greutatea corporala la adult


19/79

NECESARUL DE ELECTROLITI SI

OLIGOELEMENTE

SODIUL- principalul electrolit al organismului,principalul cation extracelular care intervine in:

-reglarea presiunii osmotice-reglarea echilibrului AB si HE

-reglarea excitabilitatii neuro-musculare

Nivelul seric este de 135-145 mEq/l

Necesarul de sodiu 2,5 mmol/kg la nou nascut si0,7mmol/kg la adult


20/79


OLIGOELEMENTE-SODIUL

Laptele uman contine 8mEq/l sodiu iar laptele devaca contine 28mEq/l sodiu

Excesul de sodiu din laptele de vaca poatedetermina la nou-nascut si sugarul mic diareeosmotica, deshidratare hipernatremica

Aportul crescut de Na in alimentatia zilnica poate

determina: retentie hidrica, hipervolemie,hipernatremie, aparitia edemelor, HTA la maturitate


21/79


OLIGOELEMENTE-CLORUL

CLORUL- principalul anion al organismului, insotesteaportul si eliminarea sodiului si intervine in organism

la:-reglarea presiunii osmotice-reglarea echilibrului HE si AB-intra in compozitia HCl din sucul gastric

Valori serice normale 99-100 mEq/l Deficitul de Cl apare in varsaturi prelungite,

transpiratii profuze, perfuzii de glucoza fara aportelectrolitic, tratamente prelungite cu ACTH


22/79


OLIGOELEMENTE-POTASIUL

POTASIUL-electrolit predominant intracelular (98%), cea maimare parte aflandu-se la nivelul muschilor scheletici

Valori serice normale 3,5-5,5 mEq/l Aportul zilnic recomandat 1-2 g sau 1 mEq/kg/zi, sursele fiind

carnea, pestele, legumele, fructe uscate, laptele

Potasiul intervine in contractia musculara ,conducereaimpulsului nervos, ritmul cardiac, reglarea presiunii osmotice siehilibrului HE

Hipopotasemia determina tulburari digestive, meteorism,tahicardie si iritaibilitate nervoasa

Hiperpotasemia determina modificarile ritmului cardiac; la valoride peste 7 mEq/l se produc aritmii severe.


23/79


OLIGOELEMENTE-CALCIUL

CALCIUL - constituent esential al oaselor si dintilor (99%) iar1% se gaseste intravascular, interstitial, citoplasmatic simitocondrial

Rolul calciului in organism:

-regleaza homeostazia prin schimburi ionice imediate

-in mineralizarea scheletului in relatie cu vit D si hormonulparatiroidian

-participa la contractia musculara, excitabilitatea neuromusculara

-intervine in coagulare

-activeaza unele enzime


24/79


OLIGOELEMENTE-CALCIUL

Valori normale ale Ca 9-11mg% sau 5 mEq/l

Necesarul de calciu variaza cu varsta fiind cuprins

intre 50-800 mg/zi Laptele de vaca contine o cantitate mare de calciu

117mg/100ml, dar se absoarbe doar 23-30%

Laptele uman contine 34 mg/100ml, dar se absoarbe

70%, datorita raportului Ca/P=2, ideal absorbtiei Deficitul de Ca determina: convulsii hipocalcemice,

osteopenie, rahitism, tetanie, spasmofilie


25/79


OLIGOELEMENTE-FOSFORUL

FOSFORUL-constituent principal al oaselor (80%) simuschilor (9%).Vitamina D intervine in controlul

absorbtiei si excretiei renale a fosforului

Nivelul seric de P este de 4-7mg%

Necesaul de fosfor este:

250mg/zi in primele 6 luni

300mg/zi pana la 1 an

800mg/zi peste varsta de 1 an


26/79


OLIGOELEMENTE-MAGNEZIUL

MAGNEZIUL-cel mai important cation bivalentintracelular

Mg se gaseste la nivelul oaselor si restul intesuturile moi

Este cofactor enzimatic la nivelul mitocondriilor, curol in mentinerea exitabilitatii neuromusculare

Nivelul seric este de 1,9-2,5 mEq/l

Aportul de Mg - 60mg/zi pentru sugar, 300-400mg/zila adolescent


27/79


OLIGOELEMENTE-Fe,Zn,I,S

FIERUL- constituentul principal al hemoglobinei simioglobinei

Necesarul de fier in primele 5 luni este de 6 mg/zisi 10 mg/zi pana la varsta de 1 an

ZINCUL- constituent al unor metalo-enzime

Aport de zinc - 2mg/zi

IODUL- necesar sintezei hormonilor tiroidieni Necesarul de iod 30-40ug/kg/zi la prematur,7-

10ug/kg/zi la nou-nascut si 50-100ug/kg/zi la adult

SULFUL- constituent al proteinelor celulare

Necesarul de sulf 0,5-1g/zi


28/79

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamine-liposolubile: A,D,E,K

-hidrosolubile-grupul B si vit. C

VITAMINA A (retinolul)

-participa la sinteza rodopsinei in celulele cu conuri dinretina

-are rol si in stabilitatea mb.cel.

-stimularea ARN-mesager-sinteza unor proteine

-crestere celulara si integritate epiteliala

-secretia lizomului si apararea imunitara


29/79


Hipoavitaminoza A apare in alimentatia parenterala prelungitafara supliment de vitamine, malabsorbtie generalizata, bolidiareice cronice, obstructia cailor biliare, boli pancreatice,hepatice, hipotiroidie si poate determina:

-scaderea vederii la intuneric

-xeroftalmie

Hipercarotinemia apare in absenta congenitala a enzimei careconverteste carotenul in vitamina A si apare in boli hepatice,

hipotiroidism , DZ sau prin folosirea indelungata a morcovului inalimentatie

Necesarul zilnic de vit A este de 10ug/kg/zi (30 UI/kg/zi)


30/79


VITAMINA D- vitamina hormon, indispensabila pentru cresteresi reglarea metabolismului fosfo-calcic

In intestin favorizeaza absorbtia Ca si P La nivel osos mobilizeaza Ca in sens invers parathomonului;

cresterea calciului extracelular reprezinta conditie esentialapentru depunerea sa in matricea osoasa in prezenta fosfatilor

La nivelul aparatului renal favorizeaza reabsorbtia Ca

In muschi favorizeaza sinteza proteinelor intervine in procesulde contractie

In paratiroida controleaza sinteza parathomonului


31/79


Sursa principala de vitamina D isi are originea in piele, unde 7-dehidro-colesterolul se transforma in colecalciferol sub actiunea

razelor ultraviolete. Laptele uman contine o cantitate mica de vitamina D, dar

rahitismul apare rar, datorita existentei unui produs hidrosolubil-sulfat de vitamina D si a unui raport optim Ca/P.

Laptele de vaca contine cantitati mici de vitamina D si un raport

Ca/P inadecvat si este considerat un aliment rahitogen. Doza de vitamina D recomandata este de 800-1000 ui/ zi.

Pentru conditiile climatice ale tarii noastre este obligatoriu adaosulmedicamentos zilnic de vitamina D pana la varsta de 2 ani.


32/79


Hipertivitaminoza D are ca manifestari:

-Fatigabilitate

-Manifestari digestive- inapetenta, greturi, varsaturi, constipatie-Poliurie, polidipsie

-Deshidratare

-Semne biologice- hipercalcemie, hiperfosfatemie,hipercolesterolemie

-Hipercalcemia duce la depunerea de calciu in tesuturile moi sidemineralizarea scheletului

Tratamentul hipervitaminozei D consta in suprimarea aportuluide calciu si administrarea corticoterapiei


33/79

NECESARUL DE VITAMINE Vitamina E- esentiala pentru crestere si dezvoltare functia cea

mai importanta fiind protectia celulelor fata de subtanteleoxidative.

Se gaseste in doua grupe de substante naturale: tocoferoli sitocotrienoli

Doza recomandata este de 3 mg/zi in primele 6 luni apoi de 4mg/zi.

La prematuri in primele zile de viata doza este de 15 mg/zi siare un efect favorabil in prevenirea retinopatiei prinprematuritate

Deficitul de vitamina E la prematuri poate determina o forma deanemie hemolitica

Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de uleiurilevegetale- soia, floarea soarelui.


34/79


Vitamina K- functia principala consta in activarea protombinei -proteina biologic inactiva situata in celula hepatica.

Un grup de 10 compusi liposolubili, unii intalniti in vegetaleverzi, altii sintetizati de flora bacteriana colonica.

Au fost sintetizati analogi hidrosolubili de vit K - Fitomenadiona

Exista 3 situatii de avitaminoza K:

1. Nou nascutii inainte de colonizarea intestinului cu flora

microbiana

2. Sindroamele de malabsorbtie

3. Terapia antibiotica orala cu antibiotice cu spectru larg

La nou nascut deficitu de vitamina K poate produce sindromul

hemoragic precoce


35/79

NECESARUL DE VITAMINE Laptele uman are o cantitate mica de vitamina K si nu

ofera protectie fata de sindromul hemoragic.

Alimentatia sugarului cu formulele de soianesuplimentate cu vitamina K poate avea aceleasiefecte.

Profilaxia sindromului hemoragic se realizeaza prin

administrarea parenterala de vitamina K in doze de 0.5-1mg.

Supradozarea vitaminei K favorizarea hiperbilirubinemiamai ales la prematurul care asociaza si deficit de glucoza

6 fosfat dehidrogenaza.


36/79


Vitamina B1- tiamina- este coenzima proceselor dedecarboxilare

Necesar zilnic 0.3-0.7 mg/zi

Se gaseste in ficat, carne, cereale

Deficitul de vitamina B1 apare in regim alimentarsarac si in caz de absortie scazuta diarei cronice,boli hepatice severe

In carentele severe poate aparea boala Beri-Beri, pefondul malnutritiei


37/79


Vitamina B2- riboflavina- este incorporata in flavin nucleotideavand rol oxido-reducator

Surse:lapte, vegetale, carne Doza recomandata 100 ug/100kcal

Vitamina B6-piridoxina- intervine in metabolismul proteinelor,conversia triptofanului in acid nicotinic, transformarea aciduluilinoleoic in arahidonic, incorporarea fierului in molecula dehemoglobina, necesara metabolizarii glicogenului

Necesarul de vitamina B6 este de 0.4 mg/zi la un an si 2 mg/zi la18 ani.

Deficitul apare exceptional, ea gasindu-se in foarte multealimente si apare in tratamente cu penicilina hidralazina,sindroame de malabsorbtie, sarcina, stari infectioase, perioada

de crestere.


38/79


Carenta intrauterina de vitamina B6 este incriminatain producerea unor malformatii renale si nervoase

incompatibile cu viata. Carenta de vitamina B6 se manifesta prin:oboseala,

apatie, iritabilitate, anemie hipocromahiposideremica, leziuni cutanate, glosita.

Un deficit prelungit determina nevrite si convulsiipiridoxino dependente in special la nou nascut


39/79


Vitamina B9- acidul folic- coenzima-in numeroaseprocese metabolice

Participa la sinteza bazelor purinice si pirimidinice,sinteza hemoglobinei ,maturatia si regenerareahematiilor si sinteza proteinelor.

Necesarul zilnic la sugari este de 30-65 ug/zi, iar la

copilul mai mare 40 ug/1000 kcal.

Deficitul de acid folic se intalneste in: prematuritate,malnutritia protein-calorica, alimentatie parenterala,sindromul de malabsorbtie.


40/79


Vitamina B12-ciancobalamina- este cofactor enzimatic si are rolin mielinizarea SNC.

Pentru absorbtie are nevoie de factorul intrinsec- glicoproteinasecretata de celulele parietale ale stomacului.

Deficitul de vitamina B 12 este foarte rar intalnit la sugari in:absenta congenitala a factorului intrinsec, malabsorbtiaintestinala, diarei cronice, tratament indelungat cu neomicina

aspirina, tuberculostatice. Deficienta de vitamina B 12 determina anemie pernicioasa.

Necesarul de vitamina B 12 variaza intre 0.3 ug/zi la sugaripana la 3 ug/zi la adolescent.


41/79


Vitamina C - acidul ascorbic - rol esential pentruorganism datorita implicatiilor sale multiple in

procesele metabolice- sinteza colagenului sicolesterolului, hidroxilarea triptofanului, steroizilor,norepinefrinei, catabolismul tirozinei si procesul dehematopoieza.

Necesarul zilnic este de 20-30 mg/zi, surseleprincipale fiind citricele, si legumele verzi.

Manifestarile clinice in carenta de vitamina Cconstau in:inapetenta, oboseala, iritabilitate,

hipotonie musculare, randament scolar scazut.


42/79

ALIMENTATIA NATURALA

Laptele uman(LU) este perfect adaptat nevoilor nutritive alesugarului, este un aliment cu o mare valoare biologica

continand enzime, anticorpi, vitamine si saruri minerale. Calitatile majore ale LU constau in:

- asigurarea unei ratii echilibrate in principii nutritive

-adaptarea automata la nevoile sugarului

-ofera protectie antiinfectioasa si antialergica

- consolideaza legatura afectiva intre mama si copil

-poseda actiune contraceptiva (amenoree de lactatie) ce permitespatierea nasterilor la un interval optim de 2 ani

- actiune anticarcinomatoasa- previne aparitia cancerului de san la

femeia care alapteaza


43/79


Calitatile majore ale LU

- rol protector fata de enterocolita necrozanta

- transfer pasiv al imunitatii

- cea mai buna profilaxie pentru marasm, obezitate,tetanie, infectii, DZ

- contine modulatori ai cresterii- factori de crestereepidermali si de crestere a nervilor.

- flora intestinala a sugarului alimentat naturalcontine bacilus bifidus ce produce acid lactic si acidacetic care scad ph scaunelor, creste rezistenta lainfectii, inhiba dezvoltarea E.coli, schigella.


44/79


Compozitia laptelui uman- depinde de stadiul lactatiei, nastereaprematura, varsta mamei, inceputul sau sfarsitul unui supt,

factori individuali materni. In functie de stadiul lactatiei, LU este de 3 tipuri:

-colostrul- se secreta in primele 5 zile de la nastere in cantitatede 10-100 ml/zi, si este mai vascos si are densitate mai marecomparativ cu laptele matur, este mai bogat in proteine si saruri

minerale, dar mai sarac in lactoza, lipide si unele vitaminehidrosolubile.

Colostrul este mai bogat in vitamine liposolubile siimunoglobuline, are continut crescut in saruri minerale siproprietati usor laxative favorizand eliminarea meconiului.


45/79


Laptele de tranzitie se secreta in ziua 6-10 si are ocompozitie in permanenta modificare biochimica si

imunologica, cantitatea de proteine si saruri mineralescade pe cand concentratia lactozei si vitaminelorcreste.

Laptele uman matur- compozitie constanta pe tot

parcursul perioadei de lactatie.


46/79


Enzimele din laptele uman- 20 de enzime cu rol in digestie siaparare antiinfectioasa cele mai importante fiind:

-lizozimul -lipazele

-antitripsina

-alfaamilaza

- galactoziltransferaza

-lactoperoxidaza

-ribonucleazele

-xantinoxidaza


47/79


Factori cu protectie antiinfectioasa:

Factori celulari - Corpusculii Donne, macrofage

foarte mari protejand impotriva enterocolitei ulcero-necrotice, vehiculeaza si elibereaza Ig A secretorie,fractiunile C3 si C4 ale complementului, lactoferina silizozimul.

Imunoglobulinele: in LU predomina Ig As gasindu-sein cantitate foarte mare in colostru si protejeazaimpotriva infectiilor respiratorii si a diareii cronice;

Ig M se gaseste in cantitate mare in colostru iar Ig G

in cantitati foarte mici.


48/79


Lactoferina cu rol de fixare a fierului si actiune bacteriostatica,afladu-se in concentratie mare in colostru.

Lizozimul- actioneaza antimicrobian in asociatie cucomplementul si Ig As- efect bactericid indirect si cliveazapeptidoglicanii din peretele bacterian- efect bactericid direct.

Lactoperoxidaza- actiune bactericida asupra streptococilor,E.colli si salmonellei.

Fractiunile C3 si C4 ale complementului favorizeazachemotactismul fagocitelor si inglobarea intracelulara adiferitelor particule.


49/79


Factorul antistafilococic- acid gras nesaturat careinhiba cresterea stafilococului auriu.

Factorii bifidus - oligozaharide, glicopeptide; -favorizeaza cresterea lactobacililor bifidus la sugariialimentati natural cu rol in sinteza vitaminelor dingrupul B si K, acidifiaza mediul intestinal, inhiband

cresterea bacteriilor patogene, favorizeaza absorbtiaFe, Ca, L, si vitaminei D.

Lipaza- factor letal pentru lamblii

Substante cu rol antiviral nespecific (ribonucleaza,

inhibitorii de hemaglutinina etc)


50/79


Alte substante din laptele matern: insulina, STH, somatostatina,relaxina, calcitonina, neurotensina, prolactina, TRH, TSH, T3,

T4, steroizii ovarienei, eritropoitena, prostaglandinele E2 si F2si substante exogene excretate prin lapte, in specialmedicamente.

In laptele uman sunt prezenti toti hormonii materni circulanti;concentratia lor variaza cu stadiul lactatiei. Nu se cunoaste rolullor pentru nou nascut si sugar.


51/79


Modulatorii cresterii din laptele de mama

F.C. epidermic- stimuleaza cresterea si diferentierea epiteliilorpulmonar si gastrointestina cu rol in reglarea PH.

F.C nervoasa- esential pentru dezvoltarea neuronilor simpaticiintestinali si maturarea neuronilor senzitivi.

F.C. insulin-like

F.S al limfocitelor B Sulfhidroxilaza- participa la sinteza Ig As

Taurina- rol in proliferarea celulelor retiniene si ale bulbuluiolfactiv

Factorul bifidum


52/79


Fiziologia lactatiei secretia de lapte incepe in timpul sarcinii si sedatoreaza estrogenului si progesteronului.

Dupa eliminarea placentei care are rol inhibitor asupra lactatiei intervincele 2 reflexe principale:reflexul de secretie si reflexul de ejectie allaptelui.

Reflexul de secretie sau prolactinic se declaseaza prin stimularemamelonului care declanseaza printr-un reflex neurohormonalproducerea de prolactina in lobul anterior al hipofizei, hormon care

stimuleaza si mentine secretia de lapte In glanda mamara. Refluxul de ejectie al laptelui- reflex psihosomatic, arcul reflex plecand

din mamelon in hipofiza posterioara unde stimuleaza secretia deoxitocina ser - contractia celulelor din jurul alveolelor glandulare.


53/79


Contraindicatii ale alimentatiei naturale:

Temporare - mama- infectii acute tratate cu

antibiotice(cloramfenicol, tetraciclina, sulfamide)ragade mamelonare sangerande, mastite.

- sugar- hiperbilirubinemie neonatala prininhibitori ai conjugarii:pregnan 3-alfa 20-beta diol

Permanente- mama- septicemie, TBC activ, malarie,boli neoplazice, DZ matern neechilibrat,tireotoxicoza, antineoplazice, diazepam, litiu

- sugar- galactozemie, fenilcetonurie,

intolenta congenitala la lactoza.


54/79


Timpul de alaptare la un san variaza, putand fi prelungit decatre copil chiar si la 15-20 de minute in cazul in care

manifesta o preferinta deosebita pentru acel san, dorestesa isi satisfaca nevoia reflexa de supt sau exista uncontinut mai bogat in lipide spre finalul disponibilului delapte. Indepartarea sugarului de la san trebuie facutanatural, atunci cand acesta se opreste din supt singur, sinu trebuie schimbat periodic, la fiecare 10 minute, de la un

san la celalalt.Fiecare mama va constata capacitatea de lactatie a sanilor,precum si disponibilul de lapte al fiecaruia in parte inprimele zile si saptamani post-partum.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alaptare_2168.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lapte_3865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactatie_3806.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/post_7255.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/post_7255.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactatie_3806.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lapte_3865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alaptare_2168.html


55/79


Alaptarea timpurie a nou-nascutului (daca este posibil chiar in primajumatate de ora de la nastere) si cat mai frecventa (de 8-12 ori/zi) permit

mamei sa isi hraneasca eficient si confortabil bebelusul. De obicei, suptuldetermina exteriorizarea laptelui in aproximativ 1 minut de la debut, iaralaptarea in sine nu este un proces disconfortant sau dureros pentrumama, daca se desfasoara corespunzator.In 6-8 saptamani procesul de lactogeneza se va adapta nevoilornutritionale ale sugarului, fiind influentat direct de supt. Inainte deaceasta perioada insa, pot exista momente cand sanul va aparea prea gol

sau prea plin. Daca sugarul este hranit la cerere si in mod frecvent,cantitatea de lapte se va ajusta automat si se va adapta cerintelor sale.Lactogeneza fiziologica este un proces care are nevoie de actul suptuluipentru a se desfasura in parametrii normali, de aceea copilul trebuiealimentat cat mai des, pentru a stimula astfel productia de lapte.Organismul matern raspunde prompt la necesitatile sugarului, astfel,

daca apar modificari ale cererii, productia se adapteaza in 1-3 zile.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactogeneza_3813.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/lactogeneza_3813.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.html


56/79


Indicatia alimentatiei naturale este absoluta

Necesitatea respectarii principiului suptului ,,la cerere

Durata optima a alaptarii exclusive este de 6 luni, intarcarea fiindrecomandata chiar dupa varsta de 2 ani

Hipogalactia materna trebuie evaluata riguros

- Curba ponderala nesatisfacatoare(


57/79

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Se realizeaza cu formule de lapte praf sau lapte devaca

Diferentele dintre laptele de mama si laptele de vacasunt numeroase si extrem de importante, laptele devaca nemodificat fiind nerecomandabil pentrucresterea si dezvoltarea normala a sugarului.


58/79

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Se recomanda in caz de hipogalactie reala si in imposibilitateaalimentatiei naturale

Realizare:

- L.V.(impropriu sugarului, recomandat peste un an)

- Formulele de lapte - tind sa atinga perfectiunea, fara sa egalezefluidul viu care este L.M.

- Formule pentru prematuri

- Formule de start (0-4 luni)

- Formule de continuare (4-6 luni-1 an)

- Formule speciale


59/79

PARTICULARITATILE LAPTELUI DE VACA

Cantitatea de proteine de 3 ori mai mare decat L.M. (3,4 g% versus 1-1,5 g%)

- Excesul proteic este transformat hepatic in uree, glucoza, lipide -

suprasolicitare hepatica cu hipertrofie

- Hiperamoniemie si acidoza metabolica

- Deshidratare hipertona (NN si sugarul mic)

- Incarcatura osmotica mare - suprasolicitare renala

Cantitate mica de hidrocarbonate (fata de LM), necesitandsuplimentare cu zahar, responsabil de

- Dezvoltarea gustului pentru dulce

- Stimularea adipocitelor(obezitate)

- Favorizarea cariilor dentare


60/79

ALIMENTATIA ARTIFICIALA CU FORMULE DE

LAPTE

Formulele de lapte pentru sugari

Preparate adaptate prin tratamentul termic se realizeaza sterilizareasi scindarea moleculelor de proteine, adaosul de apa scadeconcentratia de proteine si electroliti, adaosul de lactoza crestevaloarea calorica, au continut mai mic de proteine si saruri minerale,prezinta adaos de vitamine, saruri minerale si oligoelemente, inproportie corespunzatoare cu nevoile sugarului

Preparate partial adaptate-compozitie intermediara intre preparatele

adaptate si LV,prezinta cantitate mare de cazeina, lipidele suntimbogatite calitativ prin adaus de lipide vegetale, contin altehidrocarbonate decat lactoza:dextrin-maltoza,amidon


61/79

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE

LAPTE PENTRU PREMATURI

Formule pentru prematuri-sunt adaptate nevoilor speciale decrestere ale acestora

Asigura 20-24 kcal/30ml

Continutul de proteine mai ridicat decat in formulele de start sisunt predominant din ser, suplimentate cu taurina Glucidele-reprezentate 50% din lactoza si 50%din polimeri de

glucoza, pentru a compensa intoleranta partiala la lactoza acopilului prematur

Lipidele-50%din trigliceride cu lant mediu (MCT) pentru acompensa secretia limitata de lipaza pancreatica si cantitatea

scazuta de acizi biliari Concentratie crescuta de minerale, vitamine Exemple de formule speciale pentru prematuri: Lactana Bio Pre

Topfer, Alprem, Enfamil Premature, Pre-Aptamil, PreNAN


62/79

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE

DE START

Formule de start pentru sugarii 0 - 4 luni

- Sunt formule adaptate avand ca sursa de proteine LV

-Au compozitie apropiata de cea a LU cu aport calorigen 67-72 kcal/100ml-Proteine 14-18g/l,cu reducerea cantitatii de cazeina si adaugarea de proteinedin lactoser, raport cazeina/proteine lactoser = 40/60 asemanator LU

-Compozitie optima in aminoacizi prin adaugarea de taurina si cisteina-Glucide-reprezentate majoritar de lactoza 65-83g/l-Lipide - proportie variabila de uleiuri vegetale bogate in AG polinesaturati,

acidul linoleic asigura 3-5% din valoarea calorica ( ! < 1% - incetinireacresterii)

-Colesterol 1-3 mg/100ml (< LU

formula nerecomandata prematurilor)-Raport Ca/P=LU (2)-Saruri minerale-concentratii optime nevoilor-Suplimentare cu vitamine si oligoelemente-Fe,Zn,Cu-Reprezentanti: Nan 1, Similac, Humana, 1 Bio 1Topfer


63/79


DE CONTINUARE

Formule de continuare

- au ca sursa de proteina laptele de vaca si sunt

recomandate sugarilor cu varsta mai mare de 4 luni(6 luni)

- se pot folosi pana la varsta de 1 an

- valoare calorica 60-85 cal/100 ml

- exemple: Nan 2, Humana 2 etc

Formule de tip Junior

- recomandate intre 1- 3 ani.

- exemplu: Nan Junior


64/79


SPECIALE

Formule dietetice pentru alimentatia sugarilor Sunt formule special concepute pentru tratamentul dietetic al

unor afectiuni de cauza digestiva sau alergica

Dupa sursa de proteine, produsele dietetice pot fi clasificate in:1. Produse dietetice avand la baza proteinele din LV

Formule fara lactoza intoleranta primara/secundara la lactoza;- continut adecvat de saruri minerale si vitamine, putand fifolosite timp indelungat fara a determina carente alimentare sifara a influenta procesul de crestere:Milupa HN25, Humana HN,Morinaga NL33, Nan fara lactoza

2. Formule din soia - alergiile sau intoleranta la proteinele laptelui devaca, intolerantele secundare la lactoza si in galactozemii

-preparate total lipsite de lactoza; contin exclusiv lipide vegetale siproteine vegetale (soia) :Alsoy, Isomil, Milupa Som, Milsoy,Nutilon Soya, Nutrisoya


65/79


SPECIALE

Formule hipoalergice-Profund modificate in structura, usor digerabile si

absorbabile-Sursa de proteina este cazeina hidrolizata enzimatic-Sursele de glucide sunt polimeri de glucoza, iar cele

de lipide - trigliceride cu lant mediu, avand dreptsursa uleiul de porumb, soia, nuca de cocos

-Fiind produse fara lactoza sunt indicate in intolerantasecundara la lactoza, sindroamele de malabsorbtie,sindrom de intestin scurt, fibroza chistica,tratamentul alergiilor la LV/soia : Alfare, Hipp AA,Milupa-Pregomin, Nutramigen s.a


66/79


SPECIALE

Dieta elementala si semi-elementala: tulburari severe dedigestie si absorbtie sdr de intestin scurt, fibroza chistica,Boala Crohn, ISD etc

- Principalii mecronutrienti sunt inclusi intr-o formulapredigerata

- Sursa de proteine: cazeina hidrolizata enzimatic

- Sursa de glucide: polimeri de glucoza

- Sursa de lipide: MCT (50%) - ulei de porumb, soia, cocos- Exemple: Peptamen, Modulin IBD etc


67/79


SPECIALE

Formula speciala pt anomalii limfatice intestinale si chilotorax persistent -Portagen

- sursa de proteine cazeina

- sursa de glucide

polimerii de glucoza (75%) si sucroza (25%)- sursa de lipide: MCT , acid linoleic

- indicatii: boli hepatice cronice, insuficienta pancreatica cronica

Alte tipuri de formule:

- Pentru tratamentul fenilcetonuriei (lipseste fenilalanina)

- Formule sarace in calciu (pt starile asociat ecu hipercalcemie)

- Formule sarace in fosfati (IRC)

- Formule hiperenergetice cu continut redus de sodiu ( IC ireductibila a sugarului)

- HFM (Human Milk Fortifiers) pt prematurii alimentati exclusiv natural cu G < 1800g);

- continut ridicat in Ca si vit D

- se administreaza cu prudenta prematurilor ce primesc > 160 ml LU/kg


68/79


DE LAPTE

Rezultatele alimentatiei sugarului cuformulele de lapte raman inferioare celor dinalimentatia la san

Cresterea in greutate a sugarului esteaccelerata,dar prezinta riscul obezitatii, DZ si

a bolilor cardiovasculare la varsta adulta Sugarul alimentat artificial este predispus la

infectii cu fora enteropatogena


69/79


70/79

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

Momentul diversificarii difera in functie de lapteleprimit

Dupa 6 luni

LMDupa 41/2 luni-LP standard sau LV

Motivele diversificarii

LM sau formulele de continuare nu mai asiguranevoile nutritionale ale sugarilor

Apare depletia rezervelor antenatale de mineraleMaturarea enzimelor digestive si a excretiei renale


71/79

CONDITII DE DIVERSIFICARE

Sugar perfect sanatos

Alimentul nou introdus va fi propus si nuimpus(evita anorexia psihogena)

Se evita introducerea concomitenta a douaalimente noi si a glutenului inainte de 6 luni

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese infunctie de starea de nutritie a sugarului


72/79

RECOMANDARI TEHNICE-


La sugarii eutrofici diversificarea se incepe cusupa/pireul de zarzavat sau de fructe, 1-2

lingurite de branza de vaci - sucuri de fructe(mere,piersici,portocale)-

La sugarii distrofici diversificarea se va incepe cufainos fara gluten in lapte sau cu cereale

fortificate cu fier


73/79

RECOMANDARI TEHNICE-


Carnea(pasare,vita) 30-40 g/zi de 3-4 x/sapt,se va introducedupa 4 1/2 luni la sugarii diversificati

Ficatul-dupa 6 luni

Pestele alb,proaspat-dupa un an Galbenusul de ou fiert dupa 6 luni si albusul de ou dupa un an

Branza de vaci-dupa 4-5 luni Iaurt- dupa 7 luni Mamaliguta si smantana- dupa 8-9 luni

Mierea de albine-dupa un an (Clostridium botulinicum) Preparatele industriale pentru sugari au compozitie

standardizata,securizare toxica si bacteriologica


74/79

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI

SUGARULUI

Alimentatia din primul an de viata are un rolcrucial in ,,programarea metabolica'',cresterea si

dezvoltarea fizica,dezvoltarea neuro-senzorialasi viitorul starii de sanatate a individului

Alimentatia naturala este ideala pentru primulsemestru de viata,cu avantaje incontestabile

pentru copil,mama,familie,societate si mediulinconjurator


75/79

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI

SUGARULUI

Alimentatia naturala reduce si cea artificialacreste riscul bolilor cardio-vasculare,DZ,si al

obezitatii la varsta de adult Formulele de lapte tind sa atinga perfectiunea

fara sa egaleze fluidul viu care este LM

Diversificarea alimentatiei este o etapa

complexa in care se va contura viitorulcomportament alimentar al copilului


76/79

ALIMENTATIA COPILULUI MIC Particularitatile morfofunctionale ale aparatului digestiv ale copilului mic

sunt:-Dezvoltarea dentitiei

-Simtul gustativ-Activitatea enzimatica maturata Ratia alimentara se stabileste dupa urmatorii parametrii:

-Necesar caloric 90kcl/kg/zi-Necesar hidric 90-100 ml/kg/zi-Necesar de proteine 2g/kg/zi-Necesar de lipide 4-5g/kg/zi

-Necesar de glucide 12kg/zi Ratia calorica:

-15%proteine-35% lipide-50%glucide


77/79

ALIMENTATIA COPILULUI MIC Sursele de proteine sunt:laptele de vaca(500ml/zi),30-50g

carne de pasare,vita,peste,ficat,creier,ou(2-3/sapt) si proteinede origine animala

Surse de lipide sunt:uleiul vegetal,margarina,unt si smantana Sursele de glucide sunt:paine,paste fainoase,

biscuiti,piscoturi,gris,orez,mamaliga,fructe,legume si produsezaharoase

Legume:cartofi,radacinoase,fasole verde,mazarea,conopide,dovleceii,spanacul,tomate

Fructele fac parte din alimentatia zilnica sub forma depireuri,compoturi,fructe intregi.

Dulciurile se ofera la sfarsitul mesei


78/79

ALIMENTATIA COPILULUI MIC

Dupa varsta de 1 an copilul poate face diferentieri siisi dezvolta preferintele alimentare

Isi poate pierde interesul pentru unele alimente Se vor administra 5 mese pe zi,din care 3 principale

si 2 gustari,respectandu-se orarul in vederea formariireflexelor digestive secretorii

Copilul mic trbuie sa invete sa se autoalimenteze


79/79

THANK U FOR TAKING CARE OF ME!!!

a in Pediatrie Final

Documents

Transcript of a in Pediatrie Final