Cercetări arheologicela CastelulHuniade -2007

SSSS iiii tttt uuuu aaaa ţţţţ iiii aaaarrrr oooo mmmm ââââ nnnn iiii llll oooo rrrr dddd iiii nnnn IIII tttt aaaa llll iiii aaaa

dddd iiii ssss cccc uuuu tttt aaaa tttt ăăăă cccc uuuudddd eeee llll eeee gggg aaaa ţţţţ iiii aaaa

dddd iiii nnnn rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn eeee aaaaPPPP iiii eeee mmmm oooo nnnn tttt

pagina 7

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul II, nr. 7 (13), decembrie 2007 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

pagina 3 pagina 5

11pagina

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

Accept deprincipiu

pentruasociereacu “Poli”

Timişoara

pagina 6

Infrastructurade drumuri

este esenţialăpentru

dezvoltarea turismului înjudeţul Timiş

CENAD 9

pagina 2

SÂNNICOLAUMARE

10

UUUU nnnn dddd eeee cccc eeee nnnn iiii uuuu dddd eeee llll aaaa îîîî nnnn ffff iiii iiii nnnn ţţţţ aaaa rrrr eeee aaaa EEEE uuuu rrrr oooo rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn iiii iiii DDDD uuuu nnnn ăăăă rrrr eeee ---- CCCC rrrr iiii şşşş ---- MMMM uuuu rrrr eeee şşşş ---- TTTT iiii ssss aaaa

pagina 12

pagina 7

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI,SĂRBĂTORITĂ LA SEGHEDIN

PPPP RRRR OOOOCCCC UUUU LLLLTTTT UUUU RRRR AAAA

C. J. TIMIŞ, CÂŞTIGĂTOR DEPROIECTE PHARE

5pagina

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş Colegiul de redacţie:

Răzvan Hrenoschi, Jana Lavrits, Gabriela Pascaru,

Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Monica Isacu,Daniela Borda, Daniela Pepa

Layout design:Andrei Călin Pascaru

ISSN: 1842-323XRedacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330, 0256-

406.4010728.834.781

Editare şi tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975;0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECONOMICĂSASCA VIOREL ZOLTAN – preşedinte PNŢCDBARA DAN NICOLAE – secretar independentBALAŞ NELU independentBOJIN TITU PSDGRUI LIVIU PSDLELESCU TIBERIU PROCOPIE PDPÎRVA CANTEMIR PNL

B. COMISIA DE URBANISM, AMENAJAREATERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICEPATRICHI IONEL – preşedinte PNLPOPOVICIU ALIN AUGUSTIN – secretar PDMIHNEA CONSTANTIN CELUS PNŢCDPACE ŞTEFAN PRMARDELEAN MĂRIOARA PSDMIHOC MARCEL PSDSTANCU TRAIAN PNL

C. COMISIA PENTRU CULTURĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT,TINERET ŞI SPORTMINCIU VALERIA – preşedinte PNLSANDU OCTAVIAN – secretar PNŢCDDEAC LAUREAN DANIEL PDFACTOR ALEXANDRU ADRIAN PSD

STEGĂROIU ŞTEFANIA PRM

D. COMISIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂNASLEU IOAN – preşedinte PRMEFTIMIE MARIANA – secretar PDCÂRNU VASILE PNŢCDCINCA RODICA MARINA PSDMARGĂU SORIN PNL

E. COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂTIUCH CĂTĂLIN – preşedinte PSDBUCĂTARIU IOAN – secretar PNŢCDBABII RELU PDMILUTINOVICI EUGEN independentLERA CORNEL PSD

F. COMISIA PENTRU RELAŢII ŞI COOPERAREINTERREGIONALĂTUŢAC IONEL – preşedinte PDGHELBERE BOGDAN CĂTĂLIN – secretar PDCANIA ABIN PNLPOPA GHEORGHE TITUS DAN PDROTĂRESCU VASILE PSD

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş, în fiecare luni,între orele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTimiş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre-şedinţi şi secretar general), înce-pând cu ora 12.00.

R.H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUUPPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2007

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

În plenul din 28 noiembrie consilierii judeţeni audiscutat (printre alte proiecte) despre o posibilă aso-ciere cu clubul de fotbal Politehnica 1921 Ştiinţa Timi-şoara. Dezbaterea acestei teme a avut la bază o scri-soare trimisă C.J. Timiş de Marian Iancu - preşedinteleclubului alb-violet - în care se solicita atât ConsiliuluiJudeţean Timiş, cât şi Consiliului Local Timişoara,participarea în calitate de viitor acţionar la majorareacapitalului social al societăţii, cu un aport în numerarde 2,5 milioane de euro fiecare. Consilierii şi-au datacordul de principiu, s-a numit o comisie de audit asituaţiei financiare a clubului Politehnica 1921, forma-tă din liderii grupurilor politice din cadrul C.J. Timiş,directorul economic Dan Cionvică şi secretarul institu-ţiei, Petrişor Nădăştean.

Majoritatea consilierilor judeţeni şi-a dat acordulde principiu pentru această asociere şi astfel proiectula trecut. Preşedintele C. J. Timiş a precizat în legătură

cu această situaţie: “S-a dat acum un acord de princi-piu, care urmăreşte, în primul rând, continuarea dis-cuţiilor. Intenţia judeţului Timiş este de a susţine clu-bul de fotbal Poli Timişoara dar şi alte sporturi. Ne pa-să de Poli, este echipa noastră de suflet, şi rămâne săstabilim condiţiile în care putem să colaborăm cu so-cietatea respectivă. Este doar un acord de principiu, aşacă urmează să stabilim condiţiile de asociere. Hotă-rârea o va lua plenul Consiliului Judeţean”, spune Con-stantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului JudeţeanTimiş.

Auditul privind situaţia financiar-contabilă a clubu-lui de fotbal ar putea dura câteva luni iar cum turulactualului campionat se va termina la 7 mai 2008 (la 7iunie 2008 urmând să înceapă campionatul Europeande Fotbal din Austria şi Elveţia) o eventuală asociere aC.J. Timiş ar putea avea loc în campionatul Ligii I din2008-2009. C.T.

Preşedintele Constantin Ostafi-ciuc va participa, în 13 decembrie2007 – Debreţin (Ungaria), la a-10-a ţedinţă a Comisiei RELEX (Co-misia pentru Relaţii Externe şiCooperare Descentralizată), dincadrul Comitetului Regiunilor. Pro-iectul de ordine de zi cuprinde ur-mătoarele puncte de discuţie:

- Avizul cu privire la Comuni-carea către Consiliu şi ParlamentulEuropean „Sinergia Mării Negre –o nouă iniţiativă de cooperare re-gională” – raportor dl KrasimirMirev;

- Dezbatere orientativă privind“Pachetul de extindere 2007” –ţările candidate şi ţările pre-candi-date;

- Comunicarea Comisiei cătreConsiliu şi Parlamentul European“Sinergia Mării Negre – o nouăiniţiativă de cooperare regională”este un proiect care completeazăeforturile, realizate de Uniunea Eu-ropeană, pentru promovarea stabili-tăţii şi a reformelor în ţările din ju-rul Mării Negre. La dezbatere vor

lua parte, alături de membrii Comi-siei RELEX, Roberta Alma Anas-tase, membru al Parlamentului Eu-ropean şi raportor privind SinergiaMării Negre şi Fernando Garces deLos Fayos, reprezentant al DGRELEX, Comisia Europeană. Încalitatea sa de membru al ComisieiRelex şi de Preşedinte al DelegaţieiRomâniei la Comitetul Regiunilor,dl. Constantin Ostaficiuc a depus olistă cu amendamente la Avizulprivind “Sinergia Mării Negre – onouă iniţiativă de cooperare region-ală”. Prin amendamentele depuse,acesta solicită:

- întărirea relaţiilor de coope-rare dintre autorităţile publice lo-cale/regionale şi societatea civilă înscopul îndeplinirii obiectivelor dedezvoltare durabilă a regiunii MăriiNegre;

- adoptarea unui plan de acţiunecomună în scopul combaterii crimi-nalităţii în regiunea Mării Negre;

- sprijinirea proiectelor de coo-perare transfrontalieră co-finanţatede către Uniunea Europeană pentru

îmbunătăţirea gestionării urgenţe-lor civile;

- implicarea Comitetului Regiu-nilor şi a celorlalte instituţii europe-ne în vederea sprijinirii parteneria-tului, în spaţiul Mării Negre, dupămodelul parteneriatului Euro-medi-teranean, cel din spaţiul baltic şi alMării Nordului;

- atragerea atenţiei asupra stăriicritice a mediului în regiunea MăriiNegre, în special în Delta Dunăriiprecum şi în celelalte rezervaţii na-turale din regiunea Mării Negreavând în vedere că Delta Dunăriieste peisajul cel mai tânăr şi maivariat din Europa şi nu poate fiprivit, din punctul de vedere al pro-tecţiei mediului, decât în strânsălegătură cu Marea Neagră şi fluviulDunărea.

Avizul final privind “SinergiaMării Negre – o nouă iniţiativă decooperare regională” va fi supusadoptării Comitetului Regiunilor înSesiunea Plenară din 6-7 februarie2008.

Jana LAVRITS

CCCC OOOO MMMM IIII SSSS IIII AAAA RRRR EEEE LLLL EEEE XXXX ---- DDDD EEEE BBBB RRRR EEEE ŢŢŢŢ IIII NNNN dddd eeee cccc eeee mmmm bbbb rrrr iiii eeee 2222 0000 0000 7777

Accept de principiu pentru asocierea cu “Poli” Timişoara

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3

Consilierii judeţeni au aprobat în şedinţa ordinară aCJT, desfăşurată în data de 28 noiembrie 2007, urmă-toarele hotărâri:

1. Hotărârea privind aprobarea tarifelor pentru uneleservicii de interes judeţean în anul 2008

2. Hotărârea privind suplimentarea finanţării unorstructuri sportive

3. Hotărârea privind constituirea comisiei de analizăa ofertei STRABAG AG

4. Hotărârea privind modificarea numărului şi struc-turii personalului nedidactic din învăţământul special.

5. Hotărârea privind stabilirea drepturilor şi sporu-rilor speciale care pot face obiectul încheierii acor-durilor/contractelor colective de muncă

6. Hotărârea privind aprobarea cofinanţării proiectu-lui „O şcoală pentru toţi, educaţie pentru fiecare”

7. Hotărârea privind aprobarea cofinanţării activi-tăţii „Incubatorului de afaceri şi centru de transfer tehno-logic în domeniul software Timişoara”

8. Hotărârea privind aprobarea cooperării pentrurealizarea şi cofinanţarea proiectului „Ferma horticolă şistructură pedagogică – Găvojdia”

9. Hotărârea privind aprobarea Studiului de Fezabili-tate actualizat – revizia I şi a proiectului „Centură Nord– Vest de ocolire a oraţului Buziaş, L = 4,3 Km”, pre-cum şi a cheltuielilor legate de proiect

10. Hotărârea privind aprobarea promovării Studiu-lui de Fezabilitate pentru realizarea proiectului „Centru

intermodal de transport marfă Timişoara”. 11. Hotărârea privind aprobarea promovării Studiu-

lui de Fezabilitate pentru realizarea proiectului „Parc In-dustrial Triplex Confinium”, în parteneriat cu ConsiliulLocal al comunei Beba Veche

12. Hotărârea privind aprobarea promovării Studiu-lui de Fezabilitate şi Proiectului Tehnic pentru realizareaproiectului „Parc Industrial Triplex Confinium”.

13. Hotărârea privind aprobarea promovării proiec-tului „Centru de consultanţă pentru IMM şi agriculturăADETIM – PITT”.

14. Hotărârea privind aprobarea promovării proiec-tului „Cooperare între serviciile publice din zona trans-frontalieră româno – sârbă pentru stabilirea cadruluitransfrontalier de prevenire şi intervenţie în caz de inun-daţii”

15. Hotărârea privind aprobarea promovării proiec-tului „Strategie şi Plan de management ale Ariei naturaleprotejate Lacul Surduc”

16. Hotărârea privind aprobarea promovării proiec-tului „Pista de Cicloturism în zona Cooperării Trans-frontaliere România – Ungaria”

17. Hotărârea privind aprobarea transformării formeijuridice a S.C. „IT – Parc Management” S.A Timişoara.

18. Hotărârea privind acordul pentru participareajudeţului Timiş la majorarea capitalului social al SCPolitehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA.

J.L.

PPPP LLLL EEEE NNNN UUUU LLLL CCCC .... JJJJ .... TTTT iiii mmmm iiii şşşş ---- 2222 8888 nnnn oooo iiii eeee mmmm bbbb rrrr iiii eeee 2222 0000 0000 7777

Premiat de Consiliul Judeţean,medaliat la Balcaniada de la Belgrad

Consiliul Judeţean Timiş a acordat la sfârşitul anului trecut diplome,cupe şi premii în bani celor mai valoroşi sportivi ai judeţului. Printreaceştia s-a numărat şi halterofilul Sorin Cazacu de la clubul “HaltereClub Electromotor Timişoara”, remarcat pentru cele trei medalii de argintobţinute la Faza Finală a Campionatului Naţional de Haltere desfăşuratăla Oneşti în luna noiembrie 2006.

Iarna anului 2007 i-a dus lui Cazacu locul II în Cupa României laHaltere iar în luna iulie la Finala Campionatului Naţional de Haltere ace-

laşi sportiv timişean a obţinut 3medalii de argint şi trei titluri devicecampion al României la cat-egoria supergrea (plus 105 kilo-grame)

Şi toamna pare să-i priascădin plin halterofilului bănăţean!În luna noiembrie a acestui an,Sorin Cazacu a participat cuLotul Naţional de Haltere alRomâniei la Balcaniada de laBelgrad-Serbia.

Sorin Cazacu a obţinut laBalcanidă două medalii de bronz - una la stilul smuls (151 de kilograme)şi cealaltă la total (342 de kilograme - dar şi o medalie de argint la stilularuncat cu 191 de kilograme - record personal).

Cu performanţele obţinute pe parcursul anului 2007, Sorin Cazacu aintrat în primi zece sportivi ai judeţului Timiş. Cazacu a obţinut acesteperformanţe la vârsta de 35 de ani iar cariera şi-a început-o la vârsta de12 ani sub îndrumarea antrenorului Milan Costică, acelaşi care îlpregăteşte şi în prezent.

C. TODOR

De la stânga la dreapta, Călin Milan(antrenor secund), Costică Milan(antrenor principal) şi vicecampi-

onul balcanic Sorin Cazacu

Legile reformei sistemului de asistenţă medicalăelaborate şi puse în operă de Ministerul Sănătăţii Pu-blice după anul 2005 vizează toate componentele aces-tui sistem, de la asistenţa ambulatorie primară până laasistenţa spitalicească, propunându-şi ca finalitate sa-tisfacerea optimă a nevoilor de îngrijiri medicale expri-mate de populaţie. O componentă importantă a acestuisistem şi anume asistenţa medicală spitalicească ocupăun loc prioritar în acest demers generos şi dificil, dinmotive lesne de înţeles: spitalul trebuie sa fie locul încare se tratează boli grave ce nu pot fi rezolvate înambulatoriu, este locul în care un pacient rămâne operioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în funcţie degravitatea bolii de care suferă, este locul în care baniicolectaţi de la populaţie prin asigurările de sănătate sauimpozite să fie cheltuiţi eficient şi responsabil.

În mod firesc Spitalul Municipal Lugoj a intrat înacest proces de reformă, fixându-şi ca orizont aceeaşifinalitate comună întregului sistem, prin realizareacâtorva obiecte esenţiale ale acestui demers: îmbună-tăţirea condiţiilor hoteliere prin modernizarea infra-structurii, dotarea cu aparatură medicală care să per-mită diagnosticarea rapidă şi precisă a bolilor, anga-jarea de medici tineri în specialităţi medicale noi caresă permită tratarea unui spectru cât mai larg de sufe-rinţe, scutind pacientii lugojeni de avatarurile depla-sării în spitale din alte localităţi.

Vă prezint eforturile care se fac în spital pentrurealizarea primului obiectiv propus: îmbunătăţirea con-diţiilor hoteliere din spital. Daca aţi trecut recent prinspital aţi remarcat desigur desfăşurarea unor lucrări deanvergură la infrastructura spitalului. S-a aprobat ofinanţare de 1.800.000 RON din bugetul MinisteruluiSănătăţii Publice pentru înlocuirea cazanelor de la cen-tralele termice ale spitalului şi a reţelei de distribuţie aagentului termic şi apei calde menajere de la centrale latoate pavilioanele spitalului, lucrarea fiind aproape definalizare. Urmează ca în anul viitor sa fie finanţată dinaceleaşi surse lucrarea de înlocuire a reţelei interioareşi caloriferelor din secţiile şi compartimentele spitalu-lui.

Au fost concesionate activităţile de prepare a hraneişi spălare a inventarului moale, firmele câştigătoare alelicitaţiilor făcând investiţii din fonduri proprii de circa200.000 RON fiecare în modernizarea spaţiilor bucă-tăriei, respectiv spălătoriei şi dotarea acestora cu utila-je specifice moderne; lucrările respective prevăzute încontractele încheiate cu firmele concesionare fiind de

asemenea avansate. Reamintim că centralele

termice de până acum eraudotate cu cazane fabricate lasfârşitul secolului XIX,reţelele de distribuţie ale agentului termic şi apei caldeerau fisurate pe distanţe mari, iar utilajele din bucătărieşi spălătorie erau depăşite moral şi uzate fizic, cu unrandament extrem de scăzut ceea ce presupunea chel-tuieli de întreţinere şi funcţionare extrem de mari şi cuproduse finite de o calitate mai mult decâat precară.

S-a închiriat un pavilion dezafectat de mulţi aniunui Laborator de imagistică medicală, laborator careva instala până la sfârşitul anului în acest spaţiu moder-nizat prin mijloace proprii, aparatură pentru tomo-grafie computerizată şi într-o a doua etapă aparaturăpentru efectuarea investigaţiilor prin rezonanţă mag-netică (RMN). De aceste investigaţii, conform preve-derilor din contractul încheiat între spital şi laboratorvor beneficia cu titlu gratuit şi pacienţii internaţi în spi-tal.

Tot de la Ministerul Sănătăţii Publice s-au primitfondurii în cuantum de 200.000 RON pentru înfiinţareaunui Centru de Sanatate Mintală care va funcţiona laetajul II al pavilionului de Neuropsihiatrie care vaacorda asistenţă medicală ambulatorie şi terapii alter-native pacienţilor cu suferinţe psihice. A fost achizi-ţionată conform legislaţiei şi această lucrare ce se vafinaliza până la sfârşitul anului.

Nu în ultimul rând, cu bani de la Consiliul Local semodernizează reţeaua de gaze medicale (oxigen, aercomprimat şi vacuum) de la blocul operator, comparti-mentul ATI, secţia Pediatrie şi compartimentul Terapieintensivă coronarieni. Din aceeaşi bani a fost posibilăreabilitarea punctului de măsură şi distribuţie aenergiei electrice, tabloul electric actual fiind originaldin anul 1911. Din venituri proprii a fost informatizatPavilionul administrativ prin realizarea unei reţele decalculatoare performantă. Au fost efectuate lucrări dereabilitare la Secţia de radiologie conform normelorigienico-sanitare şi de control al radiaţiilor în vigoareaceasta secţie fiind dotată un cu aparat radiologic deultimă generaţie.

Suntem convinşi că toate aceste lucrări odată finali-zate vor face ca Spitalul Municipal Lugoj să devină oinstituţie medicală de elită cu care lugojenii să se poatămândri şi care în acelaşi timp să le satisfacă pretenţiilefireşti de la o instituţie medicală a unei ţări europene.

REFORMA SISTEMULUI SANITAR“…prin noi înşine”

ing. ABIN CANIA director administrativSPITALUL MUNICIPAL LUGOJ

Sala Verde a găzduit în 29 noiembrie o întrevedere a preşedinteluiConsiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, cu o delegaţie dinregiunea Piemonte, condusă de asesorul regional pentru internaţion-alizare, Andrea Bairati.

Din delegaţia italiană au mai făcut parte Enrico Grieco, reprezen-tând API – Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Cuneo,Mirella Calvano, directorul executiv al Direcţiei de Comerţ Exteriordin Regiunea Piemonte, Barbara Tarullo, ataşatul comercial al Con-sulatului General al Italiei la Timişoara, Giuliano Lengo, directorulgeneral al Centro Estero Internazionalizzazione, etc.

În debutul întâlnirii, Constantin Ostaficiuc s-a referit la situaţiaromânilor din Italia, apreciind că „sunt necesare discutarea şi identifi-carea de soluţii atât la nivel naţional, dar şi european şi local”. Deasemenea, Constantin Ostaficiuc şi Andrea Bairati au convenit că este

prioritară dezvoltareaunei colaborări bilateraleîntre Timiş şi Piemonte,în vederea accesării defonduri europene, dome-niile abordate fiind celelegate de mediu, energieregenerabilă, deşeuri şiape uzate.

„La nivelul judeţuluiTimiş, ADETIM esteinstituţia care dezvoltă şigestionează proiecte dinfonduri ale Uniunii Eu-ropene. De aceea, propunca un prim pas stabilireaunei colaborări întreagenţiile de dezvoltaredin Timiş şi Piemonte,pentru discutarea aspec-telor tehnice. Cred că esteimportant să dezvoltăm o

relaţie directă, pe proiecte concrete care să vizeze mediul, fondurilestructurale, dar şi alte domenii. Iar cu acţiuni comune de lobby laBruxelles, să câştigăm proiecte, să obţinem fonduri pentru dezvoltarearegională”, a mai spus Ostaficiuc.

Totodată, s-a convenit ca după discuţiile tehnice între agenţiile dedezvoltare din Timiş şi Piemonte, să aibă loc, probabil, în luna febru-arie 2008, o întrevedere între conducerile administraţiilor din celedouă regiuni. J.L.

SSSS iiii tttt uuuu aaaa ţţţţ iiii aaaa rrrr oooo mmmm ââââ nnnn iiii llll oooo rrrr dddd iiii nnnn IIII tttt aaaa llll iiii aaaa dddd iiii ssss cccc uuuu tttt aaaa tttt ăăăă cccc uuuu dddd eeee llll eeee gggg aaaa ţţţţ iiii aaaa dddd iiii nnnn rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn eeee aaaa PPPP iiii eeee mmmm oooo nnnn tttt

Pe parcursul întregii săptămâni 26-30noiembrie 2007 voluntari Bethany şiDGASPC Timiş (studenţi în practică volun-tară) au împărţit în zone de circulaţie dinTimişoara fluturaşi de promovare a adopţieicu menţionarea evenimentului special

Afişe ale evenimentului au fost lipite înlocuri special amenajate cu aprobareaPrimăriei, precum şi la primăriile din judeţ.

De menţionat faptul că în aceeaşi perioa-dă s-a desfăşurat campania şi la nivelulDGASPC Arad şi Bihor, având ca elementede unitate materialele promoţionale alecampaniei şi câteva evenimente.

Oficiul Român pentru Adopţii a fostinvitat să participe la evenimentele derulateîn cadrul campaniei din cele 3 judeţe. Iatăprgramul întregii manifestări, aşa cum s-aderulat acesta:

LUNI 26.11.2007 ora 11 Conferinţă de presă - Convocarea

presei în săptămâna 26-30.11.2006 . Mapăpresă (conţinut: fluturaş, afiş, un material deprezentare Bethany, un material deprezentare Direcţie, descrierea săptămânii).Invitaţi speciali: o familie adoptivăbiparentală.

orele 10-16 - Expoziţie-concurs de dese-ne „Adopţia prin ochi de copil” în incintaIulius Mall Timişoara - o expoziţie de de-sene ale copiilor din clasele III-IV din ca-drul unor şcoli timişorene (desenele vor fiefectuate în cadrul orelor de desen pe foiformat A4, acuarelă, tempera sau guase).Vor fi expuse 80-100 de desene, cele maifrumoase fiind alese prin votul vizitatorilordepus într-o urnă aşezată la locul expoziţieiintrarea fiind liberă. Primele 3 desene vor fipremiate. Premiul I va fi acordat de câştigă-toarea concursului de anul trecut, Ioana Ko-zar, din clasa IV de la Şcoala Avram Iancu(învăţător coordonator Capotescu). Regula-mentul expoziţiei: poate fi vizualizat pe site:www.bethany.ro şi www.dgaspc.lx.ro sau lasediul celor două instituţii.

MARTI 27.11.2007ora 10.00-16.00 - Expoziţie-concurs

„Adopţia prin ochi de copii”. Locaţia: IuliusMall Timişoara

ora 17 - Întâlnire între familiile care auadoptat un copil şi familii care doresc săadopte. Participanţi: atât familii biparentalecât şi familii monoparentale. Locaţia:DGASPC. Moderarori: Daniela Sabau şiIoan Kovacs

MIERCURI 28.11.2007 ora 10.00-13.00 - Expoziţie „Adopţia

prin ochi de copii”. Locaţia: Iulius Mall Ti-mişoara

ora 18 Spectacol - Premierea autorilorcelor 3 lucrări considerate a fii cele mai fru-moase de către vizitatori, în cadru festiv. Vaavea loc un carnaval cu măşti „În lumeapoveştilor”. Spectacolul va fi susţinut deteatrul de păpuşi printr-un motaj interactiv„Şcoala de clovni”, de Grupul Flores şielevi ai Liceului Iris. La spectacol au fostinvitaţi copii adoptaţi şi familiile acestora,copii autori ai desenelor, părinţii, învăţă-torii, colaboratorii. Locaţia: Iulius Mall

JOI 29.11.2007Întâlnire schimb de experienţă între pro-

fesioniştii care lucrează în domeniuladopţiei şi concluziile acţiunii (gazdeDGASPC Arad, invitaţi Directorul General,Directorul General Adjunct, şef serviciu,asistenţi sociali, psihologi care au atribuţiiîn domeniul adopţiei din cadrul FSSBethany şi DGASPC Bihor, Timiş)

VINERI 30.11.2006Concluzii DGASPC Timiş şi Bethany,

prezentarea planului de acţiune pentru cam-pania „Săptămâna Adopţiei” ediţia a VIII -2008.

Colaboratori şi sponsori au fost: IuliusMall Timişoara, Primăria Timişoara, SCAdministraţia Domeniului Public Tim-işoara, Coca Cola, Cofetăria Codrina, Euro-pean Drinks, Sindicatul Activ, SC L&DQuality SRL, Grupul vocal Flores, LiceulTeoretic Iris, Liceul Pedagogic „CarmenSylva” Timişoara, Şcoala cu clasele I-VIIInr. 14 Timişoara, Şcoala cu clasele I-VIII nr.19 Timişoara, familii din oraş.

Rezultatele proiectului “Centru de resurse pentru organizaţiile nonguvernamentale în domeniul

protecţiei copilului din judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara”

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, împreună cu Direcţia Generală de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului Timiş, vă informează cu privire la rezultatele obţinute înjudeţul Timiş de-a lungul perioadei de implementare a proiectului derulat în parteneriat.

În cadrul proiectului, specialiştii din cadrul a 24 ONG-uri de pe raza judeţului Timiş auparticipat la 8 sesiuni de instruire în domeniile asistenţă socială, management şi marketingorganizational, managementul sistemului informaţional şi managementul voluntarilor. Înluna mai a fost organizată o conferinţă tematică în Timişoara “Promovarea practicilor pozi-tive în cadrul sectorului ONG” la care au participat 44 de specialişti din cadrul ONG-urilordin judeţul Timiş, din partea autorităţilor publice locale şi din partea mediului de afaceri.Specialiştii ONG-urilor au beneficiat de servicii gratuite de informare, consultanţă privindproblematica copilului aflat în situaţie de risc acordate de către echipa de proiect. În lunaaugust a fost organizată o campanie de mediatizare a voluntariatului, de recrutare de per-soane interesate să desfăşoare activităţi de voluntariat. A fost organizată în luna octombrieo sesiune de formare voluntari la care au participat 30 de voluntari implicaţi în activităţileONG-urilor din judeţul Timiş.

Proiectul ”Centru de resurse pentru organizaţiile nonguvernamentale în domeniul pro-tecţiei copilului din judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara”, a fost finanţat de UNIUNEAEUROPEANĂ în cadrul Programului Phare 2004 Programul Societatea Civilă Componen-tă 1a Dezvoltarea Sectorului ONG. Proiectul se derulează în parteneriat cu Direcţiile Ge-nerale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara seadresează organizaţiilor nonguvernamentale din cele 3 judeţe şi se derulează în perioada 1decembrie 2006 - 30 noiembrie 2007.

Coordonator proiect: Daniela Simion - Fundatia Serviciilor Sociale Bethany, tel/fax0256-499431; adresa email: dana.simion@bethany.ro

Pentru informaţii şi eventuale reclamaţii referitoare la proiectul Phare: cfcu.phare@mfi-nante.ro.”

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

263 de copii talentaţi s-au întrecut în finalanaţională a celei de a cincea ediţii a ConcursuluiNaţional „Floare de Colţ”. Douăzeci şi patrudintre ei au urcat pe scena Sălii Radio pentru a-şi primi premiile. Data premierii a fost aleasăastfel încât să fie cât mai aproape de ZiuaUniversală a Drepturilor Copilului, 20 noiem-brie.

Asociaţia Children’s High Level Group(CHLG) în parteneriat cu Autoritatea Naţionalăpentru Protecţia Drepturilor Copilului(ANPDC), Ministerul Educaţiei şi Cercetării,Ministerul Culturii şi Cultelor şi Grupul la NivelÎnalt pentru Copiii României, a organizat ceade-a V-a ediţie a Concursului Naţional deTalente „Floare de colţ”.

,,Floare de colţ” este un concurs care seadresează copiilor cu vârste cuprinse între 14 şi18 ani din sistemul de protecţie, copiilor cunevoi speciale şi copiilor care provin din mediisociale dezavantajate. Concursul este structuratîn 8 secţiuni - creaţia literară, informatică, dans,sport, arte plastice, talent special, teatru şi muz-ică – şi se desfăşoară sub forma unei olimpiadela nivelul întregii ţări, în două etape, una la niveljudeţean şi cea de-a doua la nivel naţional.

În urma evaluării judeţene/de sector care aavut loc în toată ţara în data de 20 octombrie s-au Finala naţională a concursului a avut locsâmbătă, 17 noiembrie 2006, la colegiul SfSava, la Liceul Tonitza şi la Sala Radio, înfuncţie de secţiune. Juriile naţionale, care au

reunit personalităţi - artişti, sportivi, oameni decultură - au selectat ieri câte trei câştigători pen-tru fiecare secţiune. Cele 24 de flori de colţ aleacestui an au fost făcute cunoscute publicului încadrul ceremoniei de decernare a premiilor, în18 noiembrie. Premiile oferite câştigătorilor, învederea susţinerii talentului lor, însumează24.000 de euro (locul I – 1500 EUR, locul II –1000 EUR, locul III – 500 EUR).

Concursul „Floare de colţ” este una din celemai frumoase iniţiative de sprijinire a copiilordefavorizaţi din România. De aceea, Children’sHigh Level Group a decis să continue tradiţialansată de Autoritatea Naţională pentru Protec-ţia Drepturilor Copilului şi să organizeze şi fi-nanţeze acest concurs, a declarat BaroanaEmma Nicholson, membră a ParlamentuluiEuropean, prezentă la eveniment.

Acest concurs arată că România are talenteşi că talentul nu cunoaşte bariere sociale sau dealtă natură. Sunt fericită că „Floare de colţ” a a-juns la a cincea ediţie şi că în toţi aceşti ani a datposibilitatea multor copii fără resurse materialesă îşi afirme şi să îşi dezvolte talentul, a declaratMariela Neagu, secretar de stat al ANPDC.

AsociaţiaChildren’s High Level Group esteo organizaţie neguvernamentală înfiinţată înanul 2005 de către baroana Emma Nicholson deWinterbourne (MEP) împreună cu autoarea J.K. Rowling. Domeniile de activitate prioritareale Children’s High Level Group sunt: sănă-tatea, educaţia şi protecţia copilului.

“Floare de Colţ” a înflorit a cincea oară

PREZENTARE DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂSOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI TIMIŞ

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şiProtecţia Copilului Timiş (DGASPC Timiş) esteo instituţie publică de interes judeţean cu per-sonalitate juridică, în subordinea ConsiliuluiJudeţean Timiş, înfiinţată în baza Hotărârii CJTnr. 64/22.11.2004, prin reorganizarea Direcţieipentru Protecţia Drepturilor Copilului Timiş şiDirecţiei de Asistenţă Socială Timiş.

MISIUNEA sa cuprinde promovarea, coor-donarea, monitorizarea şi controlul activităţii deprotecţie a drepturilor copilului, familiei, per-soanelor singure, persoanelor vârstnice, persoa-nelor cu handicap şi a oricăror persoane aflate îndificultate. Principalul OBIECTIV constă înasigurarea asistenţei sociale în domeniul pro-tecţiei copilului, familiei, persoanelor singure,persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicapşi a oricăror persoane aflate în dificultate.

SERVICII DE SPECIALITATE DINAPARATUL PROPRIU

Alternative de Tip Familal Evaluare şi Monitorizare Asistenţi Maternali

ProfesioniştiConsiliere FamilialăEvaluare Complexă a Copilului cu HandicapBiroul Coordonarea Serviciilor pentru

Protecţia CopiluluiEvaluare şi Monitorizare Asistenţă SocialăEvidenţă Drepturi pentru Persoane cu Han-

dicapComisia pentru Protecţia CopiluluiStrategii Programe şi Informatizare în dome-

niul asistenţei sociale şi protecţiei copiluluiComisia de Evaluare a Persoanelor cu Hand-

icap pentru AdulţiResurse Umane, Organizare şi Salarizare

COMPLEXELE DE SERVICIISPECIALIZATE

Complexul de Servicii Specilizate pentruCopilul de la 2 la 5 ani Timişoara, care cuprin-de: Serviciul Psiho-Socio-Medical; ServiciulMaternal “Proiect PHARE 170A”; Serviciul deÎngrijire de Zi “Proiect PHARE 179A”; Servi-ciul de Primire în Regim de Urgenţă “ProiectPHARE 177A” .

Complexul de Servicii Specilizate în Regimde Urgenţă Timişoara, care cuprinde: Serviciul„Telefonul Copilului - 983”; Serviciul de Pri-mire în Regim de Urgenţă pentru Copilul Mal-tratat; Serviciul de Primire în Regim de Urgenţă

pentru Copiii Străzii; Serviciul de Readaptare şiReabilitare Psihosocială; Serviciul de Evaluareşi Consiliere pentru Copilul care SăvârşeşteFapte Penale şi nu Răspunde Penal.

Centrul pentru Sprijinirea Integrării Famili-ale şi Profesionale a Tinerilor Timişoara - reali-zează pregătirea integrării socio-profesionaleşi/sau familiale a tinerilor beneficiari.

Complexul de Servicii Specializate Lugoj,care cuprinde Serviciul de Tip Familial şi Servi-ciul de Zi.

Complexul de Servicii Specializate pentruCopilul cu Probleme Psihosociale Lugoj, carecuprinde: Serviciul de Tip Familial şi Centrul deZi.

Complexul de Servicii Specializate pentruCopilul cu Handicap Lugoj, care cuprinde: Ser-viciul de Tip Familial şi Serviciul de Îngrijire deZi „Proiect PHARE 175A

Complexul de Servicii Specilizate pentruCopilul cu Dizabilităţi Recaş

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuro-psihiatrica Nr. 1 Lugoj, care cuprinde Centrulde Recuperare şi Reabilitare NeuropsihiatricăLugoj şi Centrul de terapie ocupaţională, avândo microfermă cu culturi agricole.

Complexul de Servicii Specilizate Găvojdia,care cuprinde Serviciul de Tip Familial şi Servi-ciul de Zi.

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuro-psihiatrică Nr. 2 Lugoj, care oferă servicii derecuperare şi reabilitare pentru adultii cu handi-cap.

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neu-ropsihiatrică Găvojdia, care oferă servicii derecuperare şi reabilitare pentru adulţii cu handi-cap.

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciacova,care oferă servicii de recuperare si reabilitarepentru adultii cu handicap şi activităţi desocializare.

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Variaş, careoferă servicii de recuperare şi reabilitare pentruadultii cu handicap şi servicii de socializare.

Centrul pentru Persoane Vârstnice Timi-şoara, care oferă îngrijire şi asistenţă, serviciimedicale, activităţi de socializare.

Rodica NEGREADirector General

“SĂPTĂMÂNA ADOPŢIEI” - EDIŢIA A VII-A -

26-30 NOIEMBRIE 2007MOTTO: „ADOPTĂ! COPILUL E SUFLETUL FAMILIEI

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5

Colectivul de cercetare: Alexandru Rădulescu (Universi-tatea de Vest Timiţoara), Daniela Tănase, ZsuzsannaKopeczny, Alexandru Flutur, Dan L. Ciobotaru (MuzeulBanatului Timişoara), Călin Timoc (Universitatea de VestTimişoara).

Lucrările derestaurare a Cas-telului Huniade auimplicat cercetăriarheologice pre-ventive, efectuateîn perioada iunie-noiembrie 2007.Castelul Huniade,care găzduieşte înprezent MuzeulBanatului, estemonument datânddin primele dece-nii ale secolului alXIV-lea, recon-struit de repetateori de-a lungul ti-mpului. Iniţial,castelul a fost con-struit de către Ca-rol Robert de An-jou, regele Ungari-ei, care şi-a stabilitreşedinţa la Timişoara între anii 1307-1323. Mai târziu, afuncţionat ca reşedinţă a comiţilor de Timiş, Filippo Scolarişi Ioan de Hunedoara, personalităţi care au iniţiat de aseme-nea lucrări de reconstrucţie şi fortificare a castelului. În-

trucât informaţiile documentare de epocă sunt foarte lacu-nare, îndeosebi în ceea ce priveşte perioada timpurie de exis-tenţă a castelului, doar cercetările arheologice sunt în mă-sură să furnizeze noi şi preţioase informaţii privind evoluţia

planimetrică a a-cestuia şi a siste-mului de fortifica-ţie ce îl înconjura.

Până în mo-mentul de faţă s-auefectuat cercetăridoar în exteriorulincintei, în urmacărora au putut fisurprinse structuri-le de fortificaţie acastelului, datânddin epoci diferite.Astfel, pe laturaestică, în apropie-rea zidurilor actua-le, a fost dezvelităo linie de fortifica-re constând dinmai multe şiruri depari înfipţi în pă-mânt şi întăriţi culut bătut, numităpalisadă. În exteri-

or, această palisadă a fost dublată de un şanţ de apărare, um-plut probabil cu apă (în cazul nostru probabil chiar braţulvechi al Timişului). Ulterior, în urma lucrărilor de extinderea suprafeţei castelului, atestate documentar în timpul lui

Ioan de Hunedoa-ra ca fiind cauzatede un cutremur cea afectat gravclădirea, aceastălinie de fortificarea fost abandonată.O altă etapă deconstrucţie a forti-ficaţiei a putut fisurprinsă la o distanţă mai mare de castel, la circa 18-20metri de zidul estic actual. Principiile de construcţie au fostaceleaşi (şiruri paralele de pari şi şanţ), de data aceastaputând fi datată în perioada ocupaţiei turceşti (1552-1716).

Pe baza cercetărilor am putut observa şi principiile deconstruire ale clădirii castelului. Astfel, în solul mlăştinos s-au bătut pari de lemn (probabil stejar), peste care s-auaşezat scânduri. Pe această structură s-a construit apoi fun-daţia propriu-zisă de cărămidă. Această tehnică de con-strucţie a fost aplicată şi în cazul construcţiilor din zonelemlăţtinoase ale Ungariei, dar şi în Italia. Prezenţa meşteriloritalieni este consemnată documentar şi în cazul şantieruluide construcţie a reşedinţei regale şi probabil au fost chemaţişi de comitele Scolari, el însuşi italian la origine.

În urmasăpăturilorarheologicedin exterio-rul incinteis-a tras con-cluzia că su-prafaţa cas-telului ange-

vin a fost mai restrânsă, urmele acestuia putând fi surprinsedoar în curtea interioară şi în spaţiile interioare ale clădirii.

Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite nenumărateartefacte datând din secolele XIV-XVIII. Majoritateaobiectelor sunt vase şi fragmente de vase ceramice: vase degătit, dar şi veselă de masă, porţelanuri şi maiolică. S-au maidescoperit cuţite de fier, accesorii vestimentare (o pafta decentură turcească), monede medievale şi turceşti, ghiulele depiatră şi fontă şi numeroase pipe ceramice de epocă tur-cească. S-a mai descoperit un fragment de ancadrament defereastră de stil gotic târziu. Pe baza acestor descoperiri ar-heologice putem să ne formăm o idee şi în ceea ce priveşteviaţa cotidiană a oamenilor acelor vremuri. În cazul de faţăavem şi şansa de a afla mai multe despre lumea societăţiiprivilegiate medievale, şi anume curtea regală.

Dan Leopold CIOBOTARIU

Cercetări arheologice la Castelul Huniade - 2007

Ilustraţie cu Castelul şi Cetatea Timişoara după un desen

din sec. XVII.

Pipe de epocăturcească

Fragment de ancadrament gotic

Sistemul de fortificaţie al castelului(secţiunea I)

Sistemul de fortificaţie al castelului(secţiunea II)

Ulcior de sec. XIV-XV

Fragment de farfurieturcească

În data de 5 decembrie 2007, în SalaMare a Palatului Administrativ a avut locfestivitatea de decernare a premiilor ProCultura Timisiensis 2007 – seniori.

Astfel, membrii Comisiei de selecţie audecis acordarea a câte o diplomă de onoare,o plachetă şi suma de 600 lei pentru întreagaactivitate desfăşurată şi merite deosebite înpromovarea artei şi culturii timişene urmă-toarelor personalităţi:

Nicolae Corneanu – scriitorŞerban Foarţă – scriitorGheorghe Galetin - etnografie şi cultură

popularăMaria Gornic – actriţăEstero Istvan – scriitorAlexandru Moisiuc – solist operăIldico Achimescu – critic teatralBodo Maria – pianPavel Petroman – psihologOvidiu Giulvezan – muzicologIoan Coriolan Gârboni – fagotIon Sulea Gorj – artist plasticIrene Flamann Catalina – actriţăGheorghe Tohăneanu – lingvistIoan Munteanu - istoricDe asemenea, a avut loc şi festivitatea

Pro Cultura Timisiensis 2007 – certitudini,prin premierea tinerilor artişti:

Marius Cârnu – etnografie

Iosif Todea - dirijorNada Stojici – artist plasticSimona Vintilă – actriţăCristian Szekeres – actorMagyari Etelka – actriţăCălin Ionescu – actor Fiecare laureat a

primit o plachetă, o di-plomă de onoare şi 300lei.

De altfel, în lunadecembrie au avut şivor avea loc o serie demanifestări cofinanţatede Consiliul JudeţeanTimiş, printre care:

- în 2 decembrie, laFoeni – Festivalul decântece religioase şicolinde, „Cu noi este Dumnezeu”, organizatîn colaborare cu Mitropolia Banatului

- în 8 decembrie, de la ora 18.00, la Filar-

monica din Timişoara, un spectacol de co-linde

- în 12 decembrie, de la ora 14.00, laPalatul Administrativ – Pro Juventute

- în 14 decembrie, de la ora 14.00 –Premierea sportivilor din judeţul Timiş

- în 20 secembrie,în holul de la etajul IIal Palatului Adminis-trativ – expoziţiaartiştilor plastici aiCentrului de Culturădin Vârşeţ. De altfel,în date de 4 decem-brie, artişti plastici aiCentrului de Culturăşi Artă al JudeţuluiTimiş, au avut o ex-poziţie la Vârşeţ.

Muzeul Banatului din Timişoara sărbă-toreşte 135 de ani de activitate muzeală înBanat, ocazie cu care în data de 27 noiem-

brie, cu începere de la ora 10.00, la Universi-tatea de Vest din Timişoara se va desfăşura osesiune de comunicări. Manifestarea esteorganizată de Consiliul Judeţean Timiş şiMuzeul Banatului din Timişoara.

Consiliul Judeţean Timiş a finanţat prin„Agenda manifestărilor cultural-artistice,sportive şi de tineret”, aferentă anului în curs,o serie de evenimente dedicate ZileiNaţionale.

La Timişoara, aniversarea Zilei naţionalede 1 Decembrie a fost sărbătorită în cadrulunor manifestări ample în Piaţa Victoriei,ocazie cu care au avut loc mai multe specta-cole prezentate de Fanfara Big Bang – Casade Cultură a Municipiului Timişoara, decorul Seminarului Teologic Ortodox din Ti-mişoara, Liceul „Eftimie Murgu, Formaţiavocal instrumentală „Flores” a PalatuluiCopiilor din Timişoara, Ansamblul folclorical Palatului Copiilor din Timişoara, Ansam-blul Profesionist de Cântece şi Dansuri „Ba-natul” Timişoara, Ansamblul „Doina Timi-şului” al Casei Studenţilor Timişoara, An-samblul folcloric „Timişul” al Casei de Cul-tură a Municipiului Timişoara, Formaţiile demuzică uşoară „Sanctuar” şi „Stakato” aleCasei de Cultură a Studenţilor din Timişoara.

R. H.

PPPP RRRR OOOO CCCC UUUU LLLLTTTT UUUU RRRR AAAA TTTT IIII MMMM IIII SSSS IIII EEEE NNNN SSSS IIII SSSS 2222 0000 0000 7777

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

Pe parcursul anului 2007, Consiliul Judeţean Timiş aalocat peste 10 milioane de euro pentru drumuri, intenţiafiind ca în 2008 circa 15 milioane de euro din bugetul pro-priu să fie dedicate infrastructurii rutiere.

„Aproape 70% din reţeaua de drumuri care intră încompetenţa CJT a beneficiat de lucrări de întreţinere înacest an şi 40 de kilometri de drumuri judeţene au fostacoperiţi”, aprecia preşedintele Consiliului Judeţean,Constantin Ostaficiuc.

Lucrările realizate au vizat asfaltare, întreţinere,pietruire, dar şi reabilitare pe diferite tronsoane. Totodată,în zona Făgetului s-a născut un drum nou.

Motivaţia realizării lucrărilor în infrastructura drumu-rilor judeţene din Timiş constă în necesitatea de a facilitaaccesul cetăţenilor din aceste zone. În plus, astfel, se oferăposibilitatea dezvoltării unor investiţii, iar zona de est ajudeţului poate deveni o arie importantă pentru devoltareaturismului.

„Vrem să creăm infrastructura pentru ca investitorii săvină să-şi facă în Timiş pensiuni şi zone de agrement şi mărefer şi la zona turistică cea mai mportantă, practic, din ju-deţul Timiş, cea cuprinsă între localităţile Bârna, Surduc,Gladna, Zolt, Luncani, Tomeşti, Pietroasa şi Făget. Darne-am axat şi pe drumurile comunale pentru ca oameniidin zonă să poată comunica mai uşor”, a subliniat preşe-dintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.

NOTĂ DE PREZENTAREDrumul judeţean DJ.684B face legătura între drumul ju-

deţean DJ.684 şi cu reşedinţa de comună, localitatea Pietroasa,şi mai departe cu localităţile aparţinătoare acesteia (Crivina deSus şi Poieni).

Acest drum asigură accesul la tabăra de copii „PoieniStrâmbu” şi la o zonă turistică deosebită cu accese pe drumuriforestiere spre vârful Poieni, Tomeşti şi Căpriorul.

Modernizarea drumului până la localitatea Pietroasa în lun-gime de 8,240 km a fost demarată în anul 2001, lucrările con-stituind unul din obiectivele Consiliului Judeţean privind reali-zarea unor drumuri modernizate ce asigură legătura cu reşedin-ţele de comună.

Drumul în continuare până la localitatea Poieni, în lungime de11 km, este supus unor lucrări de refacere în anii 2001 şi 2005-2006 ca urmare a calamităţilor produse în anii 2000 şi 2005.

În viitor se preconizează continuarea lucrărilor de moderni-zare a drumului pe întreg sectorul, drept pentru care încă în cur-sul acestui an a fost demarată întocmirea documentaţiei de exe-cuţie.

DATE TEHNICE PRIVIND SECTORUL PREZENTAT- Denumirea obiectivului: ÎMBRĂCĂMINTE BITUMI-

NOASĂ UŢOARĂ PE DRUMUL JUDEŢEAN DJ.684B ;DJ.684 – PIETROASA, km.1+365 – 3+045 ; L=1,68 km. (sec-torul reprezintă ultimii 1,68 km din întreaga lungime de 8,24km de drum modernizat până la localitatea Pietroasa).

- PROIECTANT: S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L.Filiala Timişoara

- EXECUTANT: S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag pentruultimul sector de 1,68 km.

S.C. DRUMCO S.A. pentru lucrările executate în anii ante-riori.

- DURATA DE EXECUŢIE : pen-tru ultimul sector : 2 luni

- SURSA DE FINANŢARE :BUGET C.J.Timiş

- LUCRĂRI EXECUTATE : -Realizarea unui strat din piatră spartăpeste care s-a executat un anrobatbituminos în grosime de 5 cm şi olăţime a carosabilului de 6 ml.

- Au fost executate 8 buc. podeţetubulare D=800,

- 100 ml de anrocamente din pia-tră brută.

- 1.700 ml de şanţuri de pământ.Din cauza timpului nefavorabil nu s-a mai executat trata-

mentul de închidere peste stratul de anrobat bituminos şi 715ml de parapet metalic.

NOTĂ DE PREZENTAREDrumul judeţean DJ.681D face legătura între drumul

judeţean DJ.681 şi localităţile Gladna Montană, GladnaRomână şi Zolt, având lungimea de 5,8 km.

În continuarea acestui drum, pe drumul comunal DC.116Zolt – Luncanii de Sus şi DC.117 Luncanii de Sus – Luncaniide Jos se asigură accesul la localitatea Tomeşti precum şi la ozonă turistică deosebită.

Modernizarea acestui drum pe sectorul Gladna Montană -Gladna Română în lungime de 2,3 km a fost demarată în trim.II anul 2004 şi sistată din lipsa resurselor bugetare.

Lucrările pe acest sector au fost reluate în trim. II 2007.DATE TEHNICE PRIVIND SECTORUL PREZENTAT

- Denumirea obiectivului: ÎMBRĂCĂMINTE BITUMI-

NOASĂ UŞOARĂ PE DRUMUL JUDEŢEAN DJ.681D ;DJ.681 – GLADNA MONTANĂ, km.0+000 – 2+300 ; L=2,3 km.

- PROIECTANT: S.C. TRISKELE S.R.L. Timişoara- EXECUTANT: S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag- DURATA DE EXECUŢIE: pentru 2007 : 3 luni- SURSA DE FINANŢARE: BUGET C.J. Timiş- LUCRĂRI EXECUTATE: - Partea carosabilă cuprinde un

strat din piatră spartă peste care s-au executat două straturi deîmbrăcăminte bituminoasă (unul din anrobat bituminos de 4,0cm şi altul de beton asfaltic de 5,0 cm) ;

- lăţimea carosabilului este între 5,5 – 6,0 m ;- 8 buc. podeţe tubulare D=800, (transversale şi longitudi-

nale) ; - şanţuri de pământ - 625 ml ;- şanţuri pereate (dale prefabricate din beton) – 1.490 ml ;- parapet metalic – 230 ml ;- acostamente pe întreg sectorul de drum ;În continuarea acestui sector de drum au fost demarate (oct.

2007) şi lucrările de modernizare a sectorului de drum (3,5 km)cuprins între intrarea în localitateaGladna Română şi ieşirea din locali-tatea Zolt. A fost realizată infrastructuradin piatră spartă, 5 podeţe tubulare, ur-mând, funcţie de condiţiile meteo să sefinalizeze lucrările până la finele anului2007.

NOTĂ DE PREZENTAREDrumul judeţean DJ.681C în

lungime totală de 25,2 km, face legăturaîntre DN.68A şi localităţile reţedinţă decomună Bârna (cu localitatea aparţină-toare Jurăşti) şi Traian Vuia (cu localităţile aparţinătoare Săceni,Sudriaş şi Jupani). Drumul prezintă o importantă legătură rutieră,modernizarea acestuia ridicând foarte mult potenţialul economi-co-social şi turistic al zonei, aceasta constituind una din compo-nentele principale ale strategiei C.J.T. (legături modernizate cureşedinţele de comună).

Până în anul 2007, având în vedere resursele bugetare limi-tate, s-au executat lucrări de modernizare pe diferite sectoare şiîn diferite soluţii tehnice în lungime totală de 6,85 km, din care:

Jurăşti (km. 7) – Bârna - 3,25 km.DN.68A – Săceni - 0,50 km.DN.68 – Sudriaş - 3,10 km.În anul 2007au fost reluate lucrările de modernizare a aces-

tui drum pe două sectoare, astfel:DATE TEHNICE PRIVIND SECTORUL PREZENTAT

SECTORUL I- Denumirea obiectivului: ÎMBRĂCĂMINTE BITUMI-

NOASĂ UŢOARĂ PE DRUMUL JUDEŢEAN DJ.681C ;SĂCENI – DN.68A , km.17+125 – 18+200 ; L=1,075 km.

- PROIECTANT: C.J.T. – D.A.D.P.J. Timiş, colectiv deproiectare

- EXECUTANT: S.C. DRUMCO S.A. Timişoara- DURATA DE EXECUŢIE: 30 zile- SURSA DE FINANŢARE: BUGET C.J. Timiş- LUCRĂRI EXECUTATE: - Partea carosabilă cuprinde un

strat din piatră spartă peste care s-a executat un strat de mixtu-ră asfaltică anrobat bituminos în grosime de 5,0 cm şi un trata-

ment bituminos pentru închidere);- lăţimea carosabilului este între

6,0 m ;- şanţuri de pământ – 2.150 ml ;- acostamente din pământ ;Sectorul modernizat realizat asi-

gură legătura la localitatea Săceni,(comuna Traian Vuia) şi constituieprimul sector ce va asigura legăturacu localitatea Bârna, a cărui docu-mentaţie tehnică este în curs derealizare.

SECTORUL II- Denumirea obiectivului : ÎMBRĂCĂMINTE BITUMI-

NOASĂ UŞOARĂ PE DRUMUL JUDEŢEAN DJ.681C ;DN.68A - JURĂŞTI , km.4+000 – 7+000 ; L=7,0 km.

- PROIECTANT: S.C. VIA VITA S.R.L. Timişoara- EXECUTANT: S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag- DURATA DE EXECUŢIE: 30 zile (pentru lucrările exe-

cutate)- SURSA DE FINANŢARE : BUGET C.J.Timiş- LUCRĂRI EXECUTATE: - Partea carosabilă cuprinde un

strat din piatră spartă peste care s-au executat două straturi dinmixtură asfaltică (anrobat bituminos de 6,0 cm şi beton asfalticpentru uzură de 4,0 cm.)

În cazul în care condiţiile meteo vor fi favorabile se preli-mină terminarea tuturor lucrărilor.

Modernizarea întregului sector între km. 0+000 şi locali-tatea Bârna (reşedinţă de comună), va demara în trim. I 2008(sector km. 0+000 – 4+000 ; L=4,0 km), având întocmită do-cumentaţia tehnică de execuţie. Este de menţionat că în cursulanului 2007 au fost demarate lucrările de modernizare a drumu-

rilor comunale de pe teritoriul comunei Bârna, lucrări finanţateprin programul SAPARD, astfel că modernizarea drumuluiDJ.681C va asigura legături rutiere modernizate cu toatelocalităţile aparţinătoare comunei.

NOTĂ DE PREZENTARE- Denumirea obiectivului : MACADAM PENETRAT PE

DRUMUL COMUNAL DC. 127 SUSANI – SUDRIAŞ(DJ.681C), km.11+810 – 13+300 ; L=1,490 km.

- PROIECTANT: S.C. PATH`S ROUT S.R.L. Timişoara- EXECUTANT: S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag- DURATA DE EXECUŢIE: 30 zile (pentru lucrările exe-

cutate în 2007)- SURSA DE FINANŢARE: sume defalcate din TVA

(buget de stat repartizat comunelor de către C.J. Timiş)- LUCRĂRI EXECUTATE: - podeţ tubular de D=1000

mm. (în 2007) - reparare podeţ dalat- amenajare drumuri laterale- fundaţie din balast- îmbrăcăminte din macadam ordinar

- tratament bituminos dubluLucrările au fost demarate în 2003,

fiind executat un sector în lungime de0,700 km (executat de S.C. DRUMCOS.A.) şi au fost sistate din lipsaresurselor bugetare.

Fondurile au fost asigurate prinbugetul C.J. Timiş.

NOTĂ DE PREZENTAREDrumul judeţean DJ.682D în lungime

totală de 9,6 km face legătura între oraţulFăget, localităţile Temereşti, Sinteşti şi

Margina (reşedinţă de comună).Modernizarea acestui drum a demarat în anul 2006 asigu-

rându-se legături rutiere moderne pentru localităţile Temereştişi Sinteşti atât cu drumul naţional DN.68A cât şi localitateaFăget, respectiv localitatea Margina.

Pentru viitor se prevede finalizarea modernizării în totali-tate a drumului.

DATE TEHNICE PRIVIND SECTORUL PREZENTAT- Denumirea obiectivului : ÎMBRĂCĂMINTE BITUMI-

NOASĂ UŞOARĂ PE DRUMUL JUDEŢEAN DJ.682DFĂGET - TEMEREŞTI, km.0+000 – 1+589 ; L=1,589 km.

- PROIECTANT: C.J.T. - D.A.D.P.J. Timiş – Compartimentproiectare

- EXECUTANT: S.C. NIMB S.A. Timişoara- DURATA DE EXECUŢIE: 2 luni- SURSA DE FINANŢARE: Buget C.J. Timiş- LUCRĂRI EXECUTATE: - strat rutier din balast stabi-

lizat cu doroport ; - îmbrăcăminte din beton asfalticNOTĂ DE PREZENTAREDrumul comunal DC.151 face legătura între localitatea

Dragşina şi localitatea reşedinţă de comună Chevereşu Mare pedrumul judeţean DJ.592, având lungimea de 3,6 km.

Lucrările de modernizare a acestui drum au fost demarate înanul 2003 când a fost executat un sector de 750 m şi sistate dinlipsa resurselor bugetare.

Lucrările pe acest sector au fost reluate în trim. III 2007.- Denumirea obiectivului: ÎMBRĂCĂMITE BITUMI-

NOASĂ UŞOARĂ PE DRUMUL COMUNAL DC.151 ;DJ.592 – DRAGŞINA, km.0+000 – 3+600, L=3,6 km.

- PROIECTANT: S.C. TRISKELE S.R.L. Timişoara- EXECUTANT: S.C. DRUMCO S.A Timişoara- DURATA DE EXECUŢIE: 30 zile (pentru lucrările exe-

cutate în 2007)- SURSA DE FINANŢARE: Buget C.J. Timiş - LUCRĂRI EXECUTATE: - fundaţie din balast de 10,0 cm - strat din piatră spartă de 15,0 cm.- beton asfaltic B.A.25 de 5,0 cm.- podeţe transversale- şanţuri de scurgere a apei din pământDeoarece condiţiile meteo din acest an nu sunt favorabile,

se prelimină ca terminarea tuturor lucrărilor (execuţia trata-mentului bituminos simplu de închidere) să se execute în anul2008.

NOTĂ DE PREZENTARE- Denumirea obiectivului : BALASTARE ŞI PIETRUIRE

DRUM COMUNAL DC.117 ZOLT – LUNCANI DE SUS,km. 0+000 – 4+820, L=4,820 km.

- PROIECTANT : S.C. STOCAD PROIECT S.R.L. Lugoj- EXECUTANT : S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag- DURATA DE EXECUŢIE : 3 luni- SURSA DE FINANŢARE : fonduri de la bugetul de stat

prin programul de pietruire a drumurilor comunale aprobat prinHG.577/97

- LUCRĂRI EXECUTATE : - carosabil (4.820 m) din ba-last 25,0 cm şi piatră spartă 15,0 cm.

- podeţe – 9 buc.Lucrările sunt în curs de execuţie, cu posibilitate de

finalizare până la finele anului 2007.

Infrastructura de drumuri este esenţială pentru dezvoltarea turismului în judeţul Timiş

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7

La 30 noiembrie 2007, o delegaţie a C.J. Timiş a partici-pat la ceremonia organizată cu ocazia Zilei Naţionale deAmbasada României la Budapesta şi de Consulatul Generalal României la Seghedin. Au venit să se bucure împreună desărbătoarea desfăşurată în saloanele Hunguest Hotel Forrasdin Seghedin sute de persoane: români şi maghiari, diplomaţiromâni de la ambasadele şi consulatele din Serbia şi, evident,Ungaria, înalte feţe bisericeşti, directori de instituţii publiceromâneşti din Ungaria, profesori universitari, reprezentanţi

ai C. J. Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Bihor, ai IJP Timiş, stu-denţi şi elevi din România şi Ungaria, jurnalişti. Au vorbitExcelenţa Sa Doamna Ambasador Ireny Comaroschi şi Ex-celenţa Sa Dl. Consul General la Seghedin Constantin IuliuAron. Ambasorul Românie la Budapesta a subliniat în cu-vântul Domniei Sale rolul rolul benefic pe care l-a avut şi îlare Euroregiunea DKMT în dezvoltarea legăturilor frontal-iere dintre România, Serbia şi Ungaria. Dna ambasador IrenyComaroschi a ţinut să declare pentru "Agenda C.J. Timiş" căapreciază în mod deosebit aportul conducerii C. J. Timiş înrealizarea acestui proiect euroregional de anvergură care esteDKMT-ul. Dl consul general Constantin Iuliu Aron a mulţu-mit pentru "Cuvântul" primit din partea dlui ConstantinOstaficiuc şi, ca semn al acestei aprecieri, a dispus multi-

plicarea şi punerea acestuia la dispoziţia presei de limbăromână din Ungaria şi a oficialităţilor comunităţii româneştidin Ungaria şi Serbia.

La 3 decembrie 2007 în organizarea Consulatului româ-nesc de la Jula, prin strădania consulului Ioan Fodoreanu,Ziua Naţională a României a fost sărbătorită şi la Jula, local-itate unde se află cea mai mare comunitate din Ungaria,eveniment la care au participat şi locuitori din Micherechi,Chitichaz dar şi din alte localităţi în care românii sunt încăorganizaţi în comunităţi compacte.

Cuvântul preşedintelui C.J. Timiş cu prilejul aniver-sării de la Seghedin a Zilei Naţionale a României, 1decembrie 2007:

Excelenţa Voastră, Doamnă Ambasador Ireny Comaroschi,Excelenţa Voastră, Domnule Consul general Constantin Iuliu Aron,Doamnelor şi domnilor,După căderea regimului comunist din România, cădere

grăbită de marea revoltă populară de la Timişoara din zilelede 15-20 decembrie 1989, în anul 1990 a fost aleasă ca ZiNaţională a României data de 1 Decembrie, Zi care repre-zintă sărbătorirea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1

decembrie 1918, simbol al contopirii tuturor românilor într-un singur stat naţional.

Sărbătorim azi, şi la Seghedin, în această selectăAdunare, prima Zi Naţională a României de la intrarea Ţăriinoastre în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, fapt careapropie şi mai mult popoarele şi ţările noastre, România şiUngaria. Iar această regiune a Europei, generic numităDKMT, Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, dă o şansă în plus po-poarelor noastre, român şi maghiar, dar şi celui prieten sârb,să meargă împreună pe un drum comun pe care îl dorim alprosperităţii şi al bunei convieţuiri, în prezent, ca şi în viitor.

Cu doar o săptămână în urmă, alături de doamna AnnaMagyar, preşedintele în exerciţiu al Euroregiunii DKMT şipreşedinte al Adunării Generale Csongrad, alături de dom-nul Bojan Pajtić, preşedintele Consiliului Executiv alProvinciei Autonome Vojvodina, am sărbătorit la Timişoarazece ani de la crearea Euroegiunii noastre. A fost un bun

prilej pentru noi toţi de a ne aminti cât de fireşti au fostiniţiativele de atunci. Iar dacă în noiembrie 1997 s-a plecatde la ideea de parteneriat, acum putem vorbi de dezvoltareregională, de proiecte comune de o parte şi de alta a fron-

tierelor noastre. Ştiu că mai sunt unii care nu cred în astfel de concepte

europene. Ne izbim de această mentalitate sceptică, nu odată. Însă dezvoltarea Europei pe euroregiuni nu face altce-va decât să întărească ceea ce am dorit noi în Timişoaraacum 18 ani, în decembrie 1989. Cred că drumul nostru estecel corect iar ideea dezvoltării euroregionale s-a dovedit a fiuna viabilă, concretizată în multiple proiecte şi împliniricomune. Iar celor care stau pe margine, se uită la noi, necritică şi nu înţeleg ce reprezintă DKMT, le facem invitaţiasă ni se alăture.

Vă doresc o sărbătoare frumoasă a Zilei Naţionale aRomâniei şi vă urez, de asemenea, fiindcă am acum acestprilej, un An Nou 2008 plin de sănătate şi de belşug!

Constantin OSTAFICIUC,Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, SĂRBĂTORITĂ LA SEGHEDIN

Excelenţa Sa Dna Ambasador Ireny Comaroschi vorbind de Ziua Naţională a României în faţa prietenilor.În dreapta, Excelenţa Sa Dl consul general al României

la Seghedin, Constantin Iuliu Aron

Se intonează Imnul României

Consulul României la Jula, Ioan Fodoreanu, pozând alături de comisarul şef Gheorghe Moldovan,

reprezentant la ceremonia din partea I.J.P. Timiş şi al I.S.P.A.

Fără complexe: Doamna consul Maria Pop şi Dl viceconsul Radu Florea pregătind microfoanele pentru

discursul Excelenţei Sale Dna Ambasador IrenyComaroschi

Prea Sfinţitul Episcop de Jula Siluan Manuilă în dialog cu Tiberiu Iuhasz, unul dintre liderii

Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria

CCCC .... JJJJ .... TTTT IIII MMMM IIII ŞŞŞŞ ,,,, CCCC ÂÂÂÂ ŞŞŞŞ TTTT IIII GGGG ĂĂĂĂ TTTT OOOO RRRR DDDD EEEE PPPP RRRR OOOO IIII EEEE CCCC TTTT EEEE PPPP HHHH AAAA RRRR EEEEMinisterul Internelor şi Reformei Admi-

nistrative a informat Consiliul Judeţean Ti-miş că, în urma jurizării, administraţia jude-ţeană a fost declarată câştigătoarea a douăproiecte din Fondul de modernizare pentrudezvoltarea administraţiei la nivel local, peProgramul Phare 2005-2006.

Primul proiect vizează realizarea uneiStrategii sectoriale de dezvoltare a informa-tizării administraţiilor publice locale dinjudeţul Timiş 2007-2013, precum şi a unuiPlan de implementare a acestei strategii, cu

participarea consultativă a primăriilor judeţu-lui Timiş şi a serviciilor publice deconcen-trate. Costul total eligibil al proiectului estede 89.725 euro, din care 79.890 euro(89,04%) este suma solicitată de la Autori-tatea Contractantă. Principalele activităţi aleproiectului sunt: constituirea grupului delucru, realizarea analizei situaţiei existenteprivind informatizarea administraţiilor pu-blice (SWOT), elaborarea Strategiei şi aPlanului de Implementare, aprobarea de cătreCJT a Strategiei şi Planului, auditul, pro-

movarea, managementul şi coordonarea pro-iectului.

Cel de-al doilea proiect vizează aliniereaactivităţii CJT la standardele Uniunii Eu-ropene prin elaborarea şi implementarea Sis-temului de Management al Calităţii (SMC) încadrul Consiliului Judeţean Timiş şi certifi-care ISO a calităţii serviciilor. Principaleleactivităţi se referă la atribuirea serviciilor despecialitate în domeniul SMC, realizareaunui diagnostic al sistemului de managemental calităţii, elaborarea procedurilor, stagii de

instruire a personalului implicat în imple-mentarea şi auditarea SMC, elaborarea docu-mentaţiei necesare şi certificarea sistemului,operaţionalizarea aplicaţiei software desti-nată controlului documentelor.

Costul total eligibil al proiectului este de82.670 euro, din care 72.670 euro (87,90%)este suma solicitată de la Autoritatea Con-tractantă.

Jana LAVRITS

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

PROJUVENTUTE

Anual, în luna decembrie,CJT acordă unor elevi dinjudeţul Timiş premiile PROJUVENTUTE, care au ca scoprecunoaşterea rezultatelor deo-sebite în diferite domenii de în-văţământ. Premiile sunt atri-buite de CJT, pe baza informaţi-ilor furnizate de InspectoratulŞcolar al Judeţului Timiş.

Criteriile de selecţie sunturmătoarele:

- participarea, cu rezultateexcepţionale, la olimpiade şiconcursuri naţionale

- participarea la concursurişi olimpiade internaţionale şiobţinerea unor rezultate deose-bite

- rezultate de excepţie ob-ţinute în procesul de pregătireşcolară.

Totodată, sunt premiaţi şiprofesorul/profesorii care aupregătit respectivii elevi.

În cadrul manifestării PROJUVENTUTE 2007, ajunsă lacea de-a VIII-a ediţie, au fostselectaţi penturu premiere 56 deelevi şi 74 de profesori, care auprimit plachete, diplome şisume de bani, astfel:

- pentru elevi: 150 RON –premiul I; 120 RON – premiulII;100 RON – premiul III şi 90RON – menţiunea

- pentru profesori: între 225RON şi 150 RON

Suma totală alocată pentrupremierea elevilor este de 5.770RON iar pentru profesori de5.327,5 RON.

Jana LAVRITS

Graţie strădaniilor celor de la Muzeul deArtă al Timişoarei şi cu contribuţia C. J. Timiş,iubitorii de frumos pot vedea în sălile de laparterul Palatului Baroc circa 50 de lucrări alemarelui pictor bănăţean Oskar Szuhanek.Expoziţia "Oskar Szuhanek -Retrospectiva" (uleiuri, schiţeîn cărbune şi creion realizatede artist în perioada 1905-1912) a fost vernisată în pre-zenţa dnei Yvonne Stoian-Szuhanek, fiica maestruluiOskar Szuhanek. Expoziţiamarchează împlinirea a 120de ani de la naşterea apreciat-ului pictor bănăţean şi 100 deani de la debutul său artistic.Cu ocazia vernisajului, a fostlansat albumul "Oskar Szuhanek", cu textesemnate de criticul de artă Ileana Pintilie,volum cuprinzând momente din viaţa artistu-lui, precum şi reproduceri ale lucrărilor sale.Oscar Szuhanek (sau Oskar Szuhanek) s-a năs-cut în anul 1887 la Tomeşti, judeţul Timiş,căci tatăl său deţinea acţiuni la Fabrica de Sti-clă din comună. A copilărit însă în Timişoaraunde şi-a făcut, de altfel, şi studiile elementareşi gimnaziale. Se înscrie la Academia de Arte

Frumoase din Budapesta, graţie unei burseoferite de cel mai longeviv primar al Timişoa-rei, Carol Telbisz. A debutat ca artist şi expo-zant în 1907, participând cu o lucrare în Sa-lonul Naţional organizat în capitala Ungariei.

În 1908 a plecat la Paris undea frecventat cursurile Acade-miei Julien, Aici a avut pri-lejul să lege relaţii de priete-nie cu Modigliani, să facă cu-noştinţă cu Picasso, Léger, săse apropie de Mestrovici,Arhipenko şi Rodin. În 1912s-a stabilit la Roma unde afrecventat cursurile serale aleAcademiei Medici, perioadăîn care viziteazăaproape întreaga

Italie, dar şi Nordul Africii. A fostsilit să se întoarcă la Timişoara înanul 1914, odată cu izbucnireaprimului război mondial. Reveni-rea la Timişoara a generat o peri-oadă prodigioasă de creaţie artis-tică. În 1922 a organizat şi adeschis la Timişoara prima saexpoziţie personală, care s-abucurat de un mare succes.

În perioada interbelică a organizat maimulte expoziţii personale la Timişoara şi Aradşi a participat cu regularitate la expoziţii degrup şi colective, la Saloanele oficiale des-chise la Timişoara, Bucureşti şi Cluj.

Artistul plastic Oscar Szuhanek a fost unveritabil pictor al Timişoarei. A realizat nenu-mărate peisaje urbane, tablouri inspirate destrăzile, pieţele, parcurile, clădirile emblema-tice ale Capitalei Banatului. Portretele fina-lizate de marele pictor au imortalizat trăsătu-rile unor personalităţi ilustre ale urbei şi alevremii: Constantin Lahovary, poetul EndreKaroly, avocatul şi politicianul Kaspar Muth,anticarul Eugen Keppich. Tablouri semnateOscar Szuhanek se regăsesc în multe colecţii

publice şi particulare din Timi-şoara şi din ţară.

Începând din 1951, OscarSzuhanek s-a numărat printre fon-datorii Filialei din Timişoara aUniunii Artiştilor Plastici din Ro-mânia, desfăşurând o activitateexcepţională în cadrul Uniunii,până la trecerea în cele veşnice în5 mai 1972.

C.T.

"""" OOOO ssss kkkk aaaa rrrr SSSS zzzz uuuu hhhh aaaa nnnn eeee kkkk ---- RRRR eeee tttt rrrr oooo ssss pppp eeee cccc tttt iiii vvvv aaaa """"

Muzeul de Artă Timiţoara şi Fun-daţia Interart TRIADE organizează înperioada 7 decembrie 2007 - 7 ianua-

rie 2008, în sălile de la parter ale Palatului Baroc din Piaţa Unirii nr.1,expoziţia de sculptură “Peter Jecza. RELIGO” Expoziţia reuneşte lucrăride artă religioasă ale sculptorului Peter JECZA, realizate de-a lungul a treidecenii şi este o mărturie a îndelungatei preocupări a artistului pentru spaţi-ul artei sacrale. În perioada 1971-1976, în plin regim comunist, artistul aparticipat, alături de arhitectul Hans Fackelmann şi inginerul dr. VictorGioncu, la crearea celei mai moderne biserici romano-catolice din spaţiulromânesc, Biserica de la Orşova. Mai târziu, în anii 80, a lucrat la alteproiecte de artă religioasă: Biserica de la Dumbrăviţa, unde a conceputaltarul şi a creat un relief pentru faţada bisericii, şi Biserica de la Sf. Ghe-

orghe, pentru care a realizat în bronz Calea Crucii, lucrare puternic marcatăde drama personală a creatorului supus timpului. Întreaga sa creaţie ajalonat o adevărată „Cale a credinţei”.

Pe lângă lucrările în bronz, în expoziţie vor fi expuse şi fotografii alemonumentelor de artă sacrală. Materialul fotografic a fost realizat de cătreAndrei Petru Jecza.

Expoziţia este însoţită de un consistent catalog, cuprinzând creaţiilesacrale ale artistului, editat de Fundaţia Interart TRIADE.

Vernisajul a avut loc vineri, 7 decembrie 2007. Cuvântul de deschiderea fost rostit de dna Ileana Pintilie, critic de artă, şi de dl. Marcel Tolcea,directorul Muzeului de Artă. Momentul muzical al serii i-a avut ca invitaţipe dna Alexandra Guţu, violoncel, şi dl. Gabriel T. Popa, vioară.

B. N.

EEEE XXXX PPPP OOOO

Uniunea Editorilor din Româ-nia, Secţia Naţională IBBY şi re-vista "Universul şcolii" au organi-zat în anul 2007 o serie de concur-suri menite să stimuleze lectura înrândul elevilor, precum şi acţiunilecolective îndreptate în aceastădirecţie: "Scrisori către personajulpreferat" (destinat elevilor); "Ple-doarie pentru lectură (destinat ca-

drelor didactice); "Cel mai frumoseveniment organizat cu prilejul Zi-lei Internaţionale a Cărţii pentruTineret şi Copii"

Participanţii din judeţul Timişau avut o prezenţă remarcabilă.Astfel, dna profesoară AdrianaStoian de la Şcoala Generală cuclasele I-VIII nr. 21 "Vincenţiu Ba-beş" din Timişoara a obţinut Pre-

miul I la concursul "Pledoarie pen-tru lectură". Dna profesoară Stoianface parte din Colegiul de redacţieal revistei DKMT "Licurici" şi esteautoarea cărţii "Limba română -exerciţii şi teste pentru clasa a V-a"(Edit. "Almanahul Banatului, Timi-şoara, 2005).

Premiul I la concursul "Cel maifrumos eveniment organizat cu pri-lejul Zilei Internaţionale a Cărţiipentru Tineret şi Copii" a fost obţi-nut tot de timişeni, şi anume deCentrul de Documentare şi Infor-mare al Liceului Teoretic Buziaş.

Următorii elevi au obţinutlocuri excelente la concursul des-tinat lor, "Scrisori către personajulpreferat": Cezara Mureşan,Colegiul Naţional "Iulia Haşdeu"Lugoj, Premiul I (clasele X-XII);Alexandra Coman, Liceul TeoreticBuziaş, Premiul I (clasele X-XII);Carmen Maria Sima, Şcoala nr 22,Timişoara, Premiul al II-lea (cla-sele IV-VI); Andra Rădeanu,Colegiul Naţional "Iulia Haşdeu",Premiul al II-lea (clasele II-lea

(clasele X-XII), Cornelia-MariaBalint, Liceul Teoretic Buziaş, Pre-miul al II-lea (clasele X-XII).

Deplasarea laureaţilor la Bucu-reşti cu microbusul s-a făcut pringrija dlui inspector şcolar generaladjunct Halasz Fernecz şi a prima-rului oraşului Jimbolia, dl KabaGabor iar cazarea la hotel s-a reali-

zat prin grija Comitetelor de părinţidin şcolile elevilor premiaţi. Câşti-gătorii au primit răsplata muncii lor

în cadrul Târgului Internaţional decarte "Gaudeamus. Carte de învăţă-tură" desfăşurat în Bucureşti, la 24noiembrie 2007, în prezenţa mi-nistrului Adomniţei.

A.B.

Elevi şi dascăli din judeţul Timiş laureaţi de Uniunea Editorilor din România

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9

R. Domnule primar, ninge la Cenad şideja se depune zăpada pe şosea. Aveţi utila-jele necesare pentru dezăpezire?

Nicolae Crăciun - Având DN6 pe teritoriulcomunei noastre, dezăpezirea se face de cătreserviciile specializate ale Drumurilor Naţiona-le. Celelalte străzi din comună le dezăpezimnoi. Avem două încărcătoare frontale, avem la-mă, avem plug, deci nu se pune problema să nufacem faţă zăpezii. Avem o cantitate suficientăde nisip pentru a preveni eventualele neplăceri.

R. - Stratul de zăpadă e benefic plan-telor însămânţate toamna iar Cenadul areun potenţial agricol important.

N.C. - Mare parte a culturilor de toamnă afost însămânţată, doar o anumită parte a mairămas, aceasta datorită vremii nefavorabile dinaceastă toamnă, când precipitaţiile au fost în-semnate din punct de vedere cantitativ şi,sigur, au îngreunat pregătirea culturilor şi se-mănatul la culturile păioase de toamnă.

R. - Sunteţi o localitate de frontieră. Sesimte acest lucru în economia comunei?

N.C. - Se simte. Serviciile s-au dezvoltatpe teritoriul comunei, în primul rând comerţulşi economia. Apoi ştim sumele care ne parvinla ora actuală de la Finanţe ori de la ConsiliulJudeţean, aşa că putem concepe proiecte şilucrări mult mai importante decât am făcut pâ-nă acum.

R. - Din proiectele acestea, câte se află înderulare în acest moment?

N.C. - E în derulare proiectul de canalizareşi realizare a staţiei de epurare pe o lungime de9 kilometri. Este o finanţare pe Ordonanţa 7din anul 2006. Lucrarea se află în execuţie şipână aproximativ în luna aprilie 2008 trebuiefinalizată.

R. - Domnule primar, de unde vă vinveniturile cele mai mari: din agriculturacomunei sau din industria locală?

N.C. - Sigur că vin din agricultură pentrucă zona industrială din Cenad nu prea e dez-voltată, aş zice chiar deloc, datorită faptului căinfrastructura la noi n-a fost prea bună şi atun-ci întreprinzătorii, români sau străini, preferăsă se aşeze în oraşe mari sau în orăşele, iar încazul nostru oraşul Sânnicolau Mare absoarbeforţă de muncă din toate localităţile limitrofe.

R. - Forţa de muncă ziceţi că nu se preagăseşte în Cenad…

N.C. - Nu, în nici un caz. Toţi cei care auşcoală, cât de cât, cinci-şase clase, minim, potfi angajaţi la una dintre întreprinderile din Sân-nicolau Mare.

R.- Nu v-aţi străduit să aduceţi uninvestitor care să vă sprijine în dezvoltareacomunei?

N.C. - Da, este clar că intenţia noastră demultă vreme este să găsim investitor în branşaindustriei, care să vină să investească, să cre-eze locuri de muncă, eventual să avem şi unbeneficiu din impozitele care ne-ar veni deacolo. Dar, cum v-am spus şi înainte, este

foarte greu, dinmomentul în care infrastructura nu permite.

R. – Ce vă lipseşte? N.C. - Canal, apă, drumuri foarte bune…

Astea ar fi principalele impedimente care nune permit să atragem investitorii. Şi, sigur, nuîn ultimul rând, lipsa forţei de muncă.

R. - Ce credeţi, când veţi rezolva acestechestiuni legate de infrastructură? În câţiani?

N.C. - Avem o zonă la ieşirea din comună,înspre vama Cenad – Kiszombor, pe care negândim s-o transformăm eventual într-o zonăindustrială. Dacă va fi finalizată canalizareapână în primăvară, sigur că ne vom puteagândi să propunem o anumită suprafaţă pentrucrearea unei zone industriale.

R. - Prin cesionare sau prin închiriere?N.C. - Cesionare,

închiriere, asociere. Sun-tem dispuşi la oriceformă.

R. – Sunt cenăzenicare lucrează la Sânni-colau Mare. Aveţi şioameni care au plecatîn afara ţării ca să lu-creze?

N.C. - Sunt. Sunt şioameni care au plecatafară să lucreze. Nu suntfoarte mulţi dar sunt ,to-tuşi. Este un lucru bene-fic pentru că, în princi-pal, banii obţinuţi acolo,în Spania, Italia, Germa-nia sau în alte părţi aleEuropei, se întorc tot încomună, aici, la noi... Şinu numai ai lor, ai celorplecaţi în străinătate, cişi ai celor care lucrează în fabrici din Sânnico-lau. Aceştia, datorită siguranţei locului demuncă au posibilitatea să acceseze creditebancare, să investească în imobile, în case noi,iar acest lucru se resimte, se vede dinînfăţişarea comunei.

R. - Locuinţe sociale există? Primăriaare asemenea locuinţe?

N.C. - Nu, nu are locuinţe sociale. Deo-camdată, nu. Am avut locuinţele părăsite defoştii etnici germani, şvabii, care au emigrat.Acele locuinţe au fost vândute chiriaşilor.Sigur, în viitor va trebui să ne gândim la altesoluţii.

R.- Mai aveţi încă locuinţe de-ale şva-bilor nelocuite?

N.C. - Nu mai avem. Le-am vândut petoate dar în perioada următoare va trebui să negândim şi la altceva.

R. - Va trebui să-i sprijiniţi pe tineriicăsătoriţi.

N.C. - Dacă vom avea posibilitatea să-isprijinim, îi vom sprijini. Dar trebuie să ne

gândim şi la faptulcă noi, în comunaCenad, avem înjur de 500 de lo-turi în intravilannefolosite. Şi ca săfaci o extindere aintravilanului, însituaţia în care ai500 de asemenealoturi, fie ele pro-prietate privatăsau publică sau apersoanelor fiziceprivate, nici nu areimportanţă ale cuisunt, nu mi se pa-re o treabă nor-mală. Sigur că vatrebui să încercămsă folosim acestelocuri, nu să cre-

ăm alte locuri de case în afara comunei, adicăsă ne apucăm să mărim intravilanul.

R. - Cum vreţi să folosiţi aceste 500 delocuri de casă, dacă nu sunt în proprietateacomunei?

N.C. - O parte din ele sunt proprietateanoastră.

R. - Şi ce veţi face concret cu acestea?N.C. - Le vindem tinerilor.R. - Când?N.C. - Le-am vândut deja. În perioada ur-

mătoare, să zicem pe parcursul următoarei ju-mătăţi de an, vom încerca să le uzucapiem.Pentru că e vorba de locuri din acelea care aurămas vacante datorită emigrării etnicilor ger-mani şi sunt nerevendicate. Ele sunt cu pro-prietari de prin 1920, nu se mai întâmplă nimiccu ele, le uzucapiem, pentru că le folosim deja

de peste 30 de ani şi ulte-rior, aşa că o să le scoa-tem la licitaţie. Dar şi cuscoaterea la licitaţieavem o anumită teorie încomuna noastră, caresusţine să nu vindem a-nual decât echivalentul a100.000 de RON, ca săavem venituri la bugetechilibrate şi pe o peri-oadă mai lungă de timp.

R. – Veniturile labuget de unde provin ?

N.C. - Cea mai mareparte provin din echili-brările de buget care vinde la Finanţe, dinimpozitele în extravilan,de la Consiliul Judeţeanşi, sigur, din taxe şi im-pozite locale.

R. - Primăria Ce-nad are servicii proprii, specializate pe do-menii?

P. - Da, avem serviciul public de alimenta-re cu apă, avem serviciul public de salubrizare,avem dotare proprie cu compactori, cu pubele.Acum, după ce terminăm canalizarea, vomînfiinţa şi serviciul de canal şi epurare. Avemserviciile noastre. Ca dotare, din punct devedere al utilajelor, avem chiar unele foartebune, avem maşinile noastre, avem utilaje,tractoare, tot ce ne trebuie. Suntem indepen-denţi din punct de vedere al mecanizării.

R. - Domnule primar, tinerii şi-au rezol-vat viaţa într-un fel, în sensul că se duc şimuncesc la Sânnicolau sau în afară ţării Cese întâmplă cu bătrânii comunei?

N.C. - Aici e o problemă, şi anume faptulcă cea mai mareparte a bătrânilorcomunei sunt pen-sionari CAP. Cu-noaşteţi care e ni-velul pensiei unuibătrân de la CAP.Sigur că nu e uşor,e chiar foartegreu…

R. - Ca pri-mar, trebuie săcunoaşteţi binesituaţia acesto-ra…

N.C. –Bineînţeles, doarşi părinţii mei totla CAP au lucrat şiştiu că nu le esteuşor. Însă unii dintre bătrânii comunei au maiprimit suprafeţe de teren pe care le-au revendi-cat în baza unor legi de fond funciar, merg şiprimesc arenda pentru pământul arendat, audosare pentru încălzirea locuinţei şi vor primianumite sume pe perioada iernii.

R.- Unii localnici, cei de peste 62 de ani,au vândut pământul pentru renta viageră.

N.C. - Şi renta viageră, la fel, e o altă sursăde venit. Dar, spre norocul nostru şi al lor, suntsănătoşi marea majoritate. Şi mai e ceva:paorii noştri se mulţumesc cu puţin. E drept,ştiu şi să valorifice foarte bine orice petec depământ pe care-l au pe lângă casă. E un mareavantaj acesta şi fiecare creşte, şi la ora actu-ală, un porc în gospodărie, are nişte păsări şi,de bine, de rău, se descurcă…

R. - Cum valorificaţi din punct de vedereturistic faptul că aici, la Cenad, la Morise-na, a fost prima episcopie romano-catolicădin Banat?

N.C.- În fiecare an, pe data de 24 septem-brie, ceea ce se întâmplă la Maria Radna înjudeţul Arad, se întâmplă şi la noi: pelerinajulcredincioşilor. Anul acesta au fost în jur de1.200 de oameni. Au venit de peste tot. Auvenit pe jos, cu maşina, cu alte mijloace detransport. Este o zi foarte importantă pentru ei.Dar nu vin numai catolici dar, e drept, în mareparte sunt catolici. În Cenad avem cinci biseri-ci. Suntem singura comună sau printre puţinelecomune din Timiş care au atâtea biserici: orto-doxă-română, ortodoxă-sârbă, romano-catolică, greco-catolică, biserica penticostală.Dar şi Mănăstirea Morisena.

R. – Peste şase luni vor fi şi la Cenadalegeri locale…

N.C. – Eu sunt la al doilea mandat de pri-mar ales. În situaţia în care voi considera cămi-am făcut datoria faţă de cetăţeni, voi încer-ca să continui munca începută acum şapte anişi mai bine.

R - Şi cum veţi afla asta? Vin cetăţeniidin comună şi vă spun: „Măi, Niki, nu maivrei tu să candidezi încă o dată?“ sau „Eştide-al nostru, nea Crăciune! Mergi mai de-parte!“.

N.C. - Cred că fiecare simte când emomentul să plece. E foarte bine aşa şi eu voiface la fel când voi simţi aceasta.

R.- Acum nu simţiţi nimic?N.C. – Deocamdată, nu mi-am terminat

mandatul.

R. – Când veţi termina mandatul actual,veţi sta să judecaţi cum va fi mai bine săfaceţi?

N.C.- Voi candida pentru un al treilea man-dat numai în condiţiile în care consider că voiavea şanse de reuşită. Altfel, nu!

Au consemnat: Cornel TODOR şi Gabriela PASCARU

CENADPrimar Nicolae Crăciun:

“Bătrânii noştri se mulţumsc cu puţin...”

Ziua Naţioanală a României sărbătorită în faţa Căminului Cultural

Muzeu în aer liber

Vedere din Cenad- decembrie 2007

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

Viceprimar Dănuţ Groza:

“Mă zbat pentru tot ceea ce înseamnă problemele oraşului”

SÂNNICOLAU MARE

R- Domnule Dănuţ Groza, sunteţi viceledin Sânicolaul Mare. Sunteţi un om de-allocului? Vă consideraţi un om al oraşului?

D.G. - Categoric da, pornind de la premizacă am crescut în oraşul ăsta, aici am făcut gră-diniţa, aici am făcut şcoala, aici am prieteni,aici am familia, aici am pe toată lumea, da suntun om al oraşului, în mod cert şi categoric.Ăsta e şi motivul principal pentru care am în-ceput această activitate în cadrul Primăriei,sunt viceprimarul oraşului Sânnicolau-Marede aproximativ patru ani de zile, de aceea amales să intru în cadrul administraţiei publicelocale, plecând de la premiza că atâta timp câttrăim cu toţii în oraşul Sânnicolau Mare, sco-pul principal este să îmbunătăţim ceva la nivelde oraş, atât ca imagine cât şi condiţiile deviaţă în favoarea cetăţenilor oraşului Sânnico-lau Mare.

R. - Se spune că Sânnicolau Mare esteun oraş fericit la nivelul întregii ţări pentrucă nu aveţi aici şomaj. S-au schimbatlucrurile în ultima vreme?

D.G. - Este adevărat: am fost declaraţi oraşfără şomeri, asta prin prisma celor 12.000locuri de muncă existente la noi, raportat la cei14.500 de locuitori ai oraşului. Ideea este căavem aproape 6.000 de navetişti din zonelelimitrofe, chiar din Timişoara vin 4-5 autocarezilnic cu muncitori. Există şomaj şi la niveluloraşului Sânnicolau Mare, dar şomeri suntdoar cei care nu vor să muncească. Şi astăziprincipalele firme, Zopas şi Delphi se con-fruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă.Atâta timp cât toate firmele din oraş îşidoresc să angajeze în continuare muncitoriiar printre noi există şi şomeri, cu siguranţăcă acei oameni nu doresc să muncească şiacceptă varianta comodă de a sta în şomaj.

R. - Aveţi un mic Corso în centrulaşezării. Vezi trecând pe acolo mulţitineri. Lumea nu are feţele încruntate,oamenii par destinşi. E altceva decât laAnina sau Lupeni, de exemplu, undelocalnicii au o tristeţe pământie pechipuri.

D.G. - Aşa este. Vă spuneam maidevreme că ne mândrim cu aceste locuri demuncă iar aceste locuri de muncă setranspun într-o situaţie economică foartebună comparativ cu alte localităţi dinRomânia. Cu siguranţă, atunci când spui„foarte bună“ ştii că mai sunt şi alte lucruricare trebuie puse la punct, alte lucrurineterminate la anumite capitole, dar com-parativ cu alte localităţi, eu cred că stămfoarte bine. Şi vreau să completez acumvis-a-vis de acele locuri de muncă: decilipsa acută a forţei de muncă în SânnicolauMare ne-a îndemnat să sprijinim cele douăsocietăţi comerciale importante de la noi,Zoppas şi Delphi şi aşa s-a ajuns la o cola-borare cu cei din oraşul Mocrini, din Serbia.Este vorba de a aduce muncitori din Serbia casă lucreze în fabricile din Sânnicolau Mare.Oameni din Mocrini. E un oraş de 6.000locuitori. Am fost chiar la sfârşitul luniinoiembrie la ei, cu primarul de acolo am avuta doua rundă de discuţii iar sâmbătă au fostreprezentanţii celor de la Zoppas şi Delphi sădiscute concret aceste probleme. Urmează săfacem lobby, noi în România, la Ministerul deExterne, iar ei în Serbia pentru a se deschidevama de la Valcani, o vamă care a funcţionatpână după Revoluţie în regim de mic trafic. Încondiţiile în care se va redeschide vama Val-cani, cu siguranţă muncitorii din zona Mocrinivor veni să lucreze aici. Interesul nostru majoreste să sprijinim aceste societăţi comerciale ca

să aibă tot ceea ce au nevoie pentru procesulde producţie.

R- Ar fi vorba de relaţie transfrontalieră.D.G. - Da, în condiţiile în care ei vor veni

să muncească la noi. Mai ales că suntem înDKMT, în euroregiune, şi acesta este unul dinproiectele pe care Consiliul Judeţean le-a pro-pus, le-a avansat prin conducerea sa şi prin toţiconsilierii judeţeni. Primele discuţii pe aceastătemă a forţei de muncă transfrontaliere au avutloc la întrunirea de anul acesta, din 7 noiem-brie, cu ocazia împliniri a zece ani de la înfi-inţarea Euroregiunii DKMT adunare ce s-adesfăşurat la noi, la Sânnicolau, la CastelulNako. A fost, zicem noi, o adunare, o întrunire,reuşită din toate punctele de vedere. Chiarpredarea preşedinţiei DKMT doamnei AnnaMagyar de către domnul preşedinte ConstantinOstaficiuc a fost făcută în cadru festiv la Sân-nicolau Mare.

R. - Sânnicolau Mare este un oraş decâmpie, o localitate de pustă. Mai pulseazăaici viaţa agricolă? Există firme din Sânni-colau care se ocupă de agricultură?

D.G. - Sunt câteva asociaţii importante,unele dintre ele asociaţii agricole cu capitalgerman care lucrează pământul în zona Sânni-colaului Mare. Pământul aproape în totalitateeste lucrat, nu este lăsat pârlog iar ultima in-vestiţie, ultimul potenţial investitor, tot dinGermania, a concesionat de la Primărie apro-ximativ 250 hectare de teren în zona oraşului

ca să producă o cultură de plante industrialecare ulterior sunt tocate şi sunt făcute brichetecare vor fi folosite în producerea energieialternative; e vorba de transformarea energieitermice în energie electrică. La nivel europeanse pune foarte mare accent pe această energiealternativă şi cred că şi la noi deja există cadrulegislativ şi facilităţi pentru a produce acesttip de energie.

R. - Consideraţi Sânnicolau un oraş eco-logic, un oraş curat?

D.G. - Da, în principiu. Noi putem susţinecă este un oraş curat, raportat la posibilităţilepe care le avem în România. Dacă ne com-parăm cu ţările civilizate care au aceste sis-teme şi servicii ecologice puse la punct cu 40de ani în urmă, cu siguranţă că nu suntem la

nivelul lor. Dar şi în aceste condiţii, e foarteimportant că tindem să ajungem acolo şi fa-cem destule eforturi pentru a ajunge acolo.

R. - Cum vedeţi D-voastră că s-ar putearezolva concret ecologizarea acestui oraşmic, dar cochet?

D.G. - O să vă dau câteva exemple. Poatecă sunt nişte măsuri simple, mărunte, dar pecare noi le considerăm eficiente şi care au îm-bunătăţit, de când sunt în Primărie, salu-brizarea oraşului. Groapa de gunoi afost curăţată, anul trecut am plantatpomi în jurul gropii de gunoi şi avem ohotărâre de Consiliu prin care toţi cetă-ţenii care îşi depun gunoaiele la groapade gunoi nu plătesc taxă. Înainte era per-cepută o taxă dar oamenii nu erau in-teresaţi să o achite.

R. - Şi cum se depun gunoaiele,individual?

D.G. – Da. Noi avem un om plătit lagroapa de gunoi care verifică acolo cumse petrec lucrurile. Beneficiarii - socie-tăţi comerciale plătesc taxă în vedereadepunerii gunoaielor. De fapt, noi aveam douătarife: un tarif era atunci când societateaGosan (cu acţionar unic Consiliul Local) mer-gea săptămânal şi ridica gunoiul de la cetăţenide acasă şi exista un alt tarif, mai mic, atuncicând cetăţenii îşi duceau gunoiul la groapa degunoi. Una din măsurile luate de noi a fost sănu se mai plătească taxa de către persoanele

fizice tocmai pentru a încuraja oamenii.Persoanele fizice nu plătesc nimic pentrusalubrizare.

R. - Şi-ar dori timişorenii asemeneafacilităţi…

D.G. - Posibil. Eu consider că este omăsură bună. Atâta timp cât cetăţenii suntconstrânşi să plătească aceste taxe, oame-nii depozitează aiurea şi înfiinţează gropide gunoi ilegale. Costurile ulterioare, celede salubrizare a acelor zone, sunt mult maimari decât pierderile presupuse de gratui-tatea acordată localnicilor care depun gu-noiul la groapă gratuit. O altă măsură im-portantă pentru salubrizarea eficientă aoraşului a fost achiziţionarea unei anul tre-cut a unei autogunoiere în valoare de apro-ximativ 4 miliarde de lei vechi. Anul aces-ta am reuşit să achiziţionăm, urmând să ledistribuim în curând, peste 4.000 de euro-pubele la nivelul localităţii. Le vom dagratuit cetăţenilor pentru a putea colectagunoiul menajer într-un cadru mai civilizatpentru că în prezent gunoiul este depus lastradă de către cetăţeni în tot felul de reci-piente improprii, saci, găleţi sau coşuri,câinii comunitari trag şi răstoarnă toatănoaptea gunoiul şi aceasta chiar că e undisconfort. Aceste europubele sper să reu-şim să le distribuim până la sfârşitul anului

iar dacă nu, sigur o vom face la începutulanului viitor. Dacă nu vor ajunge cele 4.000 debucăţi de europubele, avem convingerea căvom găsi înţelegere la Consiliul Local săfinanţăm achiziţionarea celor care ar mai finecesare pentru ca toată lumea să beneficiezeastfel de ele.

R. - Este Sânnicolau Mare un oraş polu-at de industrie?

D.G. - Nu. Una din cele două întreprinderifoarte mari, Zoppas, produce rezistenţe elec-trice în condiţii nepoluante iar Delphi producecabluri electrice, instalaţii electrice la maşini.Din câte ştiu eu, ambele societăţi comercialepentru colectarea resturile de producţie, şi mărefer aici la resturi de cabluri, de instalaţii etc.au contract cu o firmă privată de salubritate

din Arad care fac colectare selectivă iar aceleproduse se reciclează. Din păcate, noi nu avemîncă sistemul acesta de colectare selectivă. Darvreau să vă spun că şi la asta se lucrează, amînceput între blocuri să postăm containere pen-tru pet-uri, începem să colectăm şi noi plasti-cul organizat şi, încet-încet, sper să reuşim.

R. - Când credeţi că vor fi asfaltate toatestrăzile din Sânnicolau Mare?

D.G. - E foarte greu de dat un răspuns fermşi nu vreau să fac un secret din asta, mai alescă mare parte din cetăţenii oraşului o ştiu:avem câteva probleme de ordin politic lanivelul Consiliului Local, sunt anumite diver-genţe între consilieri, chiar şi acum avem îndispută o stradă foarte importantă din oraşulnostru, practic e vorba de un tronson formatdin trei străzi: Brediceanu, Eminescu, AlbaIulia. E vorba de o investiţie de peste un mil-ion de euro iar unii consilieri, nemulţumiţi căau participat la licitaţie dar au pierdut licitaţiane contestă şi ne atacă în toate felurile şi aşapierdem timp şi bani.

R. - Banii sunt ai Consiliului?D.G. - Banii sunt ai Consiliului Local. Ne-

mulţumirea noastră este că au întârziat foartemult lucrările. O lucrare licitată în 21 august, econtestată la Bucureşti, la Comisia Naţionalăde Soluţionare a Contestaţiilor, avem răspunsfiresc primit la începutul lunii noiembrie, ne-am apucat anul acesta de lucru la tronsonulrespectiv dar în urmă cu o săptămână cei de laInspectoratul de Stat în Construcţii, pe bazaunor sesizări şi reclamaţii, au sistat lucrările deacolo. Sigur că e un disconfort pentru cetăţeni,strada este neterminată, e noroi şi aşa mai de-parte. E un lucru cât se poate de neplăcut. Sperca toţi cetăţenii oraşului să se informeze des-pre aceste lucruri iar anul viitor când vor venialegerile să-i voteze în consecinţă pe cei caremerită să fie votaţi.

R. - Vin pentru prima oară în Sânnico-lau Mare. Ce mi-aţi sugera să văd în oraşuldumneavoastră?

D.G. - Eu vă spun câteva direcţii în care seinvestesc foarte mulţi bani la nivel de oraş, lanivel cultural. Cel mai important este muzeulBela Bartok aflat în cadrul Casei de Cultură,Marele compozitor Bela Bartok este bănăţeanprin naştere, s-a născut în Sânnicolau Mare.Există o asociaţie care omagiază anual ziua denaştere a compozitorului. Avem apoi CastelulNako care este renovat şi arată foarte bine.Acolo îşi desfăşoară activitatea Casa de Cul-tură. Acolo se ţin şi şedinţele de ConsiliuLocal, tot acolo avem grupele de dansuri de laCasa de Cultură, acolo îşi au sediul câtevaorganizaţii locale, CARP-ul cu pensionarii lui,Asociaţia Pescarilor Aranca din Sânnicolau.

Au consemnat:Cornel TODOR şi Gabriela PASCARU

(continuare în pagina 9)

Castelul Nako

Sediul consiliului local: Sânnicolau Mare,Str.Republicii nr.15, telefon 370366Adresă pagină internet: http://www.sannicolau-mare.roPrimar: Oncu IosifRepere istorice::- 1247 - localitatea este atestată documentar îndiplome regale;- 1542 - localitatea se află sub ocupaţia turcească- şcoală de ieniceri;- 1752-1765 - se efectuează colonizări de familiigermane;- 1799 - este găsit tezaurul cu 23 piese de aur (înprezent la Viena);- 1854 - introducerea iluminatului electric;- 1881 - se naşte compozitorul Bela Bartok;- 1925 - este ridicat monumentul lui Mihai Emi-nescu.Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =13302 persoane, din care:- masculin = 6320 persoane- feminin = 6982 persoaneNumărul locuinţelor la 31 decembrie 2006 =4664Număr posturi în primărie - total = 46, din

care:- funcţionari publici = 2- personal contractual = 44 Număr consilieri = 17Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Înfrăţire cu localitatea „Mako-Ungaria";- Înfrăţire cu localitatea „Batonya-Ungaria“;- Asocierea Microregiunii Sânnicolau Mare(Primăria Sânnicolau Mare, Lovrin, Cenad, Sân-petru Mare, Beba Veche) cu „MicroregiuneaMako-Ungaria“;- Cooperare cu localitatea „Burgkirchen-Germa-nia“, privind semaforizarea oraşului şi au fostacordate ajutoare la spital şi şcoli;- Cooperare cu localitatea „Ludwigsburg-Germa-nia“, privind propunere de înfrăţire;- Înfrăţire cu localitatea „Kazincbarcika-Ungaria“.Pieţe - târguri:- Piaţă agroalimentară - târg mixt - bisăptămânal= marţi şi vineri.Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Reabilitare staţii epurare;- Reparaţii drumuri;- Extindere şi reabilitare coloană apă potabilă;- Extindere coloană canalizare – 10 km.

Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 342Instituţii şcolare:- Liceu = Sânnicolau Mare;- Grup şcolar = Sânnicolau Mare;- Şcoli generale cu clasele I-VIII = SânnicolauMare (două);- Grădiniţă cu program normal = SânnicolauMare;- Grădiniţă cu program prelungit = SânnicolauMare (trei)Instituţii sanitare:- Spital orăşenesc = Sânnicolau Mare;- Policlinică = Sânnicolau Mare;- Dispensar medical = Sânnicolau Mare;- Cabinete medicale = Sânnicolau Mare (zece);- Farmacii umane= Sânnicolau Mare (patru)Instituţii culturale:- Casa de Cultură Sânnicolau Mare;- Asociaţia Culturală PRO BARTOK SânnicolauMare;- Muzeu = Sânnicolau Mare;- Bibliotecă = Sânnicolau Mare.Baze sportive şi de agrement:- Sala de Sport Sânnicolau Mare;- Ştrand Sânnicolau Mare.Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Ortodoxă Română - Biserica Greco-Catolică - Biserica Ortodoxă Sârbă - Biserica Catolică - Biserici penticostale ( două)- Biserica Baptistă Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:- Zilele oraşului Sânnicolau Mare (8-9 septem-brie – Ruga);- Kirwei Sânnicolau Mare (octombrie).

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞORAŞUL SÂNNICOLAU MARE - ANUL 2007

Sediul consiliului local: Cenad nr.652, telefon374501Adresă pagină de internet: http://www.cenad.ro(în construcţie)Primar: Crăciun NicolaeRepere istorice:- 100-270 - localitatea este atestată documentarsub numele de „Urtos Moriseumm“;- 1000-1030 - localitatea a fost reşedinţa voievo-dului român AHTUM;- 1514 - armata lui Gheorghe Doja ocupă locali-tatea;- 1701 - pe ruinele cetăţii începe construcţiaCenadului;- 1781 - localitatea se separă în două şi sereunifică în 1858.Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =4375 persoane, din care:- masculin = 2096 persoane- feminin = 2279 persoaneNumărul locuinţelor la 31 decembrie 2006 =1559Număr posturi în primărie - total = 18, dincare: - funcţionari publici = 8- personal contractual = 10Număr consilieri = 13Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Asocierea Microregiunii Sânnicolau Mare(Primăria Sânnicolau Mare, Lovrin, Cenad, Sân-petru Mare, Beba Veche) cu „MicroregiuneaMako-Ungaria“;- Înfrăţire cu localitatea „Apatfalva-Ungaria“.Pieţe - târguri:- Târg mixt Cenad - săptămânal = miercuri.Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Canalizare şi staţie de epurare;- Construirea unei case de cultură;- Înlocuire coloană apă;- Reabilitare şcoli;- Pietruire străzi;- Executarea a 2 foraje apă.Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 135Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 40 CJT dinanul 2000;- Traseul de deplasare: Cenad - Sânnicolau

Mare;

- Numărul elevilor navetişti = 32

Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII

- Şcoala primară cu clasele I-IV

- Grădiniţa cu program normal Instituţii san-itare:

- Cabinete medicale = Cenad (trei)

- Farmacie umană = Cenad

- Dispensar veterinar = Cenad.

Instituţii culturale:- Bibliotecă = Cenad

- Muzeu = Cenad

Baze sportive şi de agrement:- Teren de fotbal în localitatea Cenad;

- Teren sport în curtea şcolii.

Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Ortodoxă Română

- Biserica Ortodoxă Sârbă

- Biserica Greco-Catolică

- Biserica Romano-Catolică

- Biserica Penticostală

- Biserica Baptistă

- Mănăstirea Morisena.

Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:- Hramul bisericii ortodoxe sârbe (22 mai);

- Hramul bisericii ortodoxe române (Rusaliile-

mai);

- Hramul mănăstirii Morisena (24 iunie);

- Hramul bisericii greco-catolice (29 iunie);

- Hramul bisericii romano-catolice (24 septem-

brie).

COMUNA CENAD - ANUL 2007

(urmare din pagina 8)

Un alt lucru cu care ne mândrim e activi-tatea sportivă din oraş. Vreau să vă spun că încadrul activităţii sportive stăm foarte bine,avem două echipe de fotbal, una în divizia C,Unirea, care e pe locul doi acum şi sperăm caanul viitor să promovăm în B, o echipă de fot-bal în campinatul judeţean, cinci echipe decopii şi juniori, care sunt înscrise în campionatpe categorii de vârstă. Există activitate lahandbal, echipa fiind în liga a doua, la handbalpentru copii avem cinci echipe, două de fete şitrei de băieţi. Şi vreau să vă spun că la hand-bal pentru copii avem rezultate deosebite, unadintre echipele de băieţi s-a clasat anul trecutprintre primele 12 echipe pe ţară iar la feteanul acesta am obţinut locul 9 sau 10 pe ţară.

R. - Vă place ceea ce faceţi? Vă placefuncţia de primar?

D.G. - Da, categoric. Îmi place funcţiaaceasta şi, cu siguranţă, anul viitor am să can-didez pentru postul de primar şi sper, cuechipa pe care o am în prezent, să reuşesc săcâştig această funcţie, mai ales că am înţelesde la domnul primar Iosif Oncu că, după 20de ani de Primărie, Domnia sa s-a săturat depolitică şi administraţie şi nu mai doreşte un

nou mandat.R - Aţi vorbit deja cu dânsul pe această

temă?

D.G. - Da, acestea sunt discuţiile vehicu-late la nivel local. Sigur că lucrurile se potschimba pe ultima sută de metri. Dar dânsul a

făcut această afirmaţie public în nenumăraterânduri, şi anume că nu-şi mai doreşte funcţiade primar.

R - Vă va fi, astfel, mai uşor la alegeri?D.G - Da, sper.R - Relaţiile dintre d-voastră, ca vice-

primar, cu dl primar Oncu nu au fost celemai fericite.

D.G. - S-au mai limpezit şi să vă spun şidin ce cauză: atâta timp cât eşti într-o disputăşi într-o ceartă permanentă în Consiliu, înPrimărie, administraţia oraşului merge prost.Nu se poate colabora, nu există înţelegere înConsiliu, mai ales că ambele partide politicemari din oraş au consilieri în Consiliu şi auapărut tot soiul de discuţii: unul vrea apă,celălalt canal, unul vrea drum, celălalt trotuarşi aşa mai departe. Iar lucrul acesta dăuneazăcetăţenilor. Eu, pe de altă parte, fiind maitânăr decât domnul primar, am încercat să lascapul puţin mai jos şi am încercat astfel săaplanez conflictele existente. Încerc în conti-nuare şi să mă zbat pentru tot ceea ce înseam-nă problemele oraşului… Dar, până la anul,cel al marilor decizii electorale pe plan local,le doresc sânmiclăuşenilor mei un Crăciunliniştit şi un An nou fericit!

Viceprimar Dănuţ Groza

“Mă zbat pentru tot ceea ce înseamnă problemele oraşului”

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

În data de 21 noiembrie 2007 s-au împlinit 10 ani de laînfiinţarea Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, prilej cucare la Timişoara a fost organizată o acţiune de marcare aacestui eveniment. Astfel, la Centrul Regional de AfaceriTimişoara s-a desfăşurat Adunarea Generală festivă a DKMT,la care au fost invitaţi să participe preşedinţii consiliilor ju-

deţene Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş (România),Bács-Kiskun, Békés şi Csongrád (Ungaria), prefecţii jude-ţelor româneşti şi preşedintele Provinciei Autonome Voivodi-na, dar şi foştii preşedinţi în exerciţiu ai DKMT şi preşedinţiide consilii judeţene - fondatori ai Euroregiunii, reprezentanţiai camerelor de comerţ, ONG-urilor universităţilor, con-sulatelor etc.

În cadrul Adunării Generale a DKMT au fost prezentatemai multe proiecte cu impact euroregional, printre carecrearea unui itinerariu turistic care să reliefeze monumenteleistorice şi înfiinţarea Agenţiei de ştiri ERIC.

De asemenea, a fost amintită realizarea unui Parc industri-al regional pe frontiera de vest, în zona localităţii Beba Veche,la Triplex Confinium. "Iniţiativa a plecat de la un conceptexistent deja în Ungaria şi Austria. Va crea posibilitatea uneidezvoltări economice în zona respectivă, cu resurse din toatecele trei ţări, având posibilitatea reducerii birocraţiei, fiindcăeste un singur punct de contact acolo, care pune în valoarepotenţialul regiunii. Parcul industrial va fi exact pe frontieră -lucru ideal pentru schimburile între ţări", aprecia preşedinteleCJ Timiş, Constantin Ostaficiuc.

„Există rezultate concrete ale colaborării comune, cum arfi publicaţii, portalul de ştiri, evenimentul de la Triplex Con-finium, care are loc în fiecare an sau Punctul de Trecere aFrontierei Cenad-Kiszombor”, amintea preşedintele în exer-ciţiu al Euroregiunii, Magyar Anna, care este şi preşedintele

Adunării Generale Csongrad. „Această Euroregiune este alcătuită din zonele cele mai

dezvoltate din punct de vedere economic din ţările lor de ori-gine. Sarcina DKMT este dezvoltarea economică şi ştiinţifică,precum şi dezvoltarea infrastructurii de susţinere a acestoractivităţi. O altă particularitate este diversitatea etnică. Câtam deţinut preşedinţia DKMT, obiectivul nostru a fost păs-trarea identităţii naţionale”, a dorit să sublinieze Bojan Pajtić,preşedintele Consiliului Executiv al Provinciei AutonomeVoivodina.

Adunarea Asociaţilor Societăţii de Utilitate Publică aDKMT, a avut pe ordinea de zi: raportul preşedintelui Co-misiei de supraveghere, informări privind proiectele încheiateşi cele aflate în desfăşurare sau în evaluare, bugetul SUP pe2008 şi modificarea actului constitutiv al SUP (schimbareasediului).

Euro-regiunea DKMT a fost înfiinţată pe 21 noiembrie1997 la Szeged, Ungaria şi cuprinde un spaţiu de 77.600 kilo-metri pătraţi, având o populaţie de 5,2 milioane locuitori.

DKMT: o cooperare trilaterală între regiuni din România,Republica Ungară şi Serbia, diferite în ceea ce priveştemărimea, populaţia, economia, legate prin interese comune înpromovarea dezvoltării socio-economice a întregii arii decooperare, un factor de stabilizare a legăturilor economice şiumane, cu rol de întărirea încrederii într-o zonă cu compoziţie

etnică mixtă.Partener-

ii DKMTsunt:

România:Timiş, Arad,Caraş-Seve-rin, Hunedoa-ra;

Ungaria:C s o n g r á d ,Békés, Bács-Kiskunn;

S e r b i a :Voivodina

E u r o r e -giunea Du-n ă r e - C r i ş -Mureş -Tisa

are ca şi obiectiv sprijinirea şi stimularea autorităţilor publicelocale, a comunităţilor locale, a actorilor economici şi acetăţenilor în domenii care pot contribui la democratizarearegiunii, integrare europeană şi dezvoltarea social-economicăşi la realizarea unor contacte şi relaţii stabile în regiune.

Proiecte reprezentative în DKMT până în anul 2003- 1997 - Concurs aviatic desfăşurat în mai multe oraşe din

Euroregiune (Timişoara, Arad, Deva, Subotica, Szeged, NoviSad).

- 1998 – 2002: editarea revistei DKMT EuroTrio/TriRegio- din 1998: Ziua DKMT sărbătorită anual la ultimul sfârşit

de săptămână din luna mai la punctul de întâlnire a celor 3frontiere – Triplex Confinium; pe durata acestui sfârşit desăptămână frontiera este deschisă circulaţiei locuitorilor(restricţionată de vize pe relaţia Serbia-România)

- 2000: Deschiderea PTF Cenad – Kiszombor- 2000: Prima Strategie de dezvoltare a DKMT- 2000 şi 2002: „Euroregiunea în numere” anuar statistic

la nivelul DKMT- 2003: înfiinţarea Societăţii de Utilitate Publică Agenţia

de Dezvoltare a Euroregiunii DKMT, societate cu personali-tate juridică, înregistrată la Szeged, a cărei asociaţi sunt con-siliile judeţene semnatare ale Protocolului cooperăriiregionale DKMT. Obiectivul principal: sporirea capacităţiide atragere a fondurilor comunitare pentru derularea deproiecte de interes comun pentru judeţele din cele trei ţări par-ticipante, România, Ungaria şi Serbia. Totodată, prin imple-mentarea acestor programe transfrontaliere, se are în vederedezvoltarea economică menită să conducă la stabilitate înaceastă zonă a Europei, la coeziune socială şi politică

Proiecte realizate prin Societatea de Utilitate PublicăDKMT :

- 2004/2005: „Fereastră către vecini – Imagine asupraEuroregiunii DKMT”, depus pe Fondul de Proiecte miciPhare CBC; Scopul proiectului: prezentarea către cetăţeni aEuroregiunii, întărirea conştiinţei de cetăţean european,furnizarea de informaţii despre programele euroregionale;prezentarea cu ajutorul mass-mediei a posibilităţilor de dez-voltare transfrontalieră, a oportunităţilor economice, a activi-tăţilor de protecţie a mediului, dezvoltarea turismului şi posi-bilităţile de colaborare în domeniul culturii. În cadrul proiec-tului s-a realizat portalul de ştiri www.triplexregio.net, carepână în prezent furnizează în patru limbi informaţii, ştiriactuale din zona Euroregiunii. În judeţele româneşti, prinproiectul depus în oglindă, s-a editat publicaţia „Împreună înEuropa” 2004-2005.

- 2004 - Europa cu o mie de feţe, durata de 6 luni, finanţatde către Delegaţia Maghiară a Comisiei Europene

- 2005: Strategia de Dezvoltare a Euroregiunii DKMT –finanţat prin Fundaţia Friedrich Ebert din cadrul Fondului deStabilitate al Ministerului de Externe al Germaniei – defineşteliniile directoare ale cooperării transfrontaliere.

- 2005: Proiectul cu denumirea „Aici şi dincolo de Uni-unea Europeană – serie de expoziţii şi conferinţe tematice”,proiect finanţat prin Phare CBC 2003 Ungaria – România.Fiind un program de anvergură pentru dezvoltare economicătransfrontalieră, a implicat actori de pe teritoriul românesc şiungar într-o serie de manifestări: expoziţii tematice, respectiv

manifestări conexe (conferinţe, workshopuri, mese rotunde)pentru a întări colaborarea transfrontalieră pe piaţă, pentrudezvoltarea relaţiilor de afaceri între IMM-uri şi transfer deexperienţă privind aderarea la UE

- 2005: Studiu şi schimb de experienţă privind îmbunătă-ţirea calităţii apei potabile – Programul Phare pilot de proiectemici 2003 Ungaria – Serbia – Muntenegru. Obiectivul princi-pal al proiectului a fost realizarea unui studiu privindîmbunătăţirea calităţii apei potabile pentru PA Voivodina printransferul experienţei realizării Programului operativ alCâmpiei de Sud.

- 2005: „Aici şi dincolo de uniunea Europeană – Dez-voltare Economică în Provincia Autonomă Voivodina” încadrul programului KüM-2004-NEFE (Serbia) sprijinit deMinisterul de Externe al Republicii Ungare

- 2005: Seminarii despre mediul înconjurător pentru tineri- sprijinit de către Ministerul Afacerilor Externe al RepubliciiUngare

- 2006: „Crearea unor trasee turistice tematice înEuroregiunea DKMT” – finanţat prin Programul INTERREGIIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbia şi Muntene-gru, www.thematicroutes.dkmt.eu

- 2006: „ERIC -Agenţie de ştiri” – finanţat prin ProgramulINTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbiaşi Muntenegru, www.ericinfo.eu

- 2007 - Siguranţă fără frontiere, 7 luni , proiect finanţatde Direcţia Comisiei Europene de Protecţie a Mediului

- „Europa fără frontiere” - apel pentru depunere deproiecte cu nr. de cod küm-2007-kkf-2, durata de realizare: 2luni, cerere de finanţare depusă la Ministerul de externe alRepublicii Ungare

- 2007: Constituirea unei echipe de intervenţii pentru ges-tionarea în comun a problemelor legate de inundaţii - Progra-mul INTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbia şi Muntenegru şi Programul Phare CBC 2005 Româ-nia-Ungaria

- 2007: Asigurări de sănătate fără frontiere - studiu de fez-abilitate pentru realizarea cardului de sănătate euroregionaldepus pe Programul INTERREG IIIA / Programul de Vecină-tate Ungaria –Serbia şi Muntenegru

- 2007 sub evaluare: Programme of community action inthe field of public health (2003 - 2008)

Viaţă sănătoasă fără frontiere, depus spre finanţare laPublic Health Executive Agency (PHEA), durata preconizată12 luni

- 2007- 2008 în fază de pregătire: Studiu de Fezabilitatepentru un Parc industrial în zona Triplex Confinium

- 2007/2008 în pregătire: proiect în domeniul protecţieimediului, în parteneriat cu Conferinţa Rinului Superior şiEuroregiunea NYSSA - proiect iniţiat de Regiunea Alsacia.

În perioada 12-16 martie 2007 a avut loc la Timişoarareuniunea camerelor de comerţ ale Euroregiunii la care auparticipat toţi cei nouă membri şi în cadrul căreia s-a hotărâtcrearea unei Camere Euroregionale la Timişoara, cu persona-litate juridică. De asemenea, au fost iniţiate şi sunt în des-făşurare serie de alte proiecte, activităţi culturale, seminarii,reuniuni pe diverse teme, etc. ce au un caracter transfrontal-ier. Iniţiatorii acestora sunt instituţii publice, firme private,instituţii de învăţământ, diverse ONG-uri, asociaţii culturale,profesionale, etc. (Caravana folclorică, conferinţa media,corul DKMT, întreceri sportive, emisiunea radio „Pe undeleEuropei”, şi, mai nou, este în curs înfiinţarea unei emisiuni deteleviziune despre DKMT, de către televiziunile publiceregionale, iar prima emisiune de acest gen este programată săaibă loc în decembrie 2007, de Crăciun). Pe viitor, un proiectavut în vedere la nivel de DKMT este realizarea cardului desănătate euroregional. Acesta ar face posibilă accesarea ser-viciilor de sănătate în cadrul Euroregiunii, fără a fi limitat deserviciile naţionale de sănătate.

Jana LAVRITS

UUUU nnnn dddd eeee cccc eeee nnnn iiii uuuu dddd eeee llll aaaa îîîî nnnn ffff iiii iiii nnnn ţţţţ aaaa rrrr eeee aaaa EEEE uuuu rrrr oooo rrrr eeee gggg iiii uuuu nnnn iiii DDDD uuuu nnnn ăăăă rrrr eeee ---- CCCC rrrr iiii şşşş ---- MMMM uuuu rrrr eeee şşşş ---- TTTT iiii ssss aaaa