ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONSULTATIV ... Agenda CJTimis/2007/AgendaCJT nr... ·...

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREACONSILIULUI CONSULTATIV

METROPOLITAN - ZONA TIMIŞOARA

www.cjtimis.roEditat de Consiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul II, nr. 2 (8), martie 2007 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativã

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

pagina4

ŞAG

PĂDURENI

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

pagina12

11pagina

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

Execuţia contuluide încheiere a exerciţiului

bugetar centralizat

al judeţului Timiş,pe anul 2005 9

10

Drepturile cetăţenilor

români în statele

Uniunii Europene

CCCC uuuu llll tttt uuuu rrrr aaaa –––– îîîî nnnn tttt rrrr eeee ssss uuuu bbbb llll iiii mmmm şşşş iiii pppp oooo llll iiii tttt iiii cccc

pagina8

PIEŢELE DE LEGUME-FRUCTE ÎNTRE POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂŞI CENTRELE DE ACHIZIŢIIpagina

7

Paul Neagu laMuzeul de Artă

pagina8

pagina3

Sistemul informatic geografic

al judeţului Timiş

(GIS judetul Timiş)

STRATEGIACULTURALĂ

A JUDEŢULUI TIMIŞ -Analiza activităţii

desfăşurate în perioada 1996 – 2007

pagina6

AAlleexxaannddrruu FFaaccttoorr

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” este supliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş

Colegiul de redacţie:Ada Murariu, Răzvan Hrenoschi, Jana

Lavrits, Gabriela Pascaru, Doina Tărâlă,Cornel Todor, Mirela Dubou, Monica

Isacu

Layout design:Andrei Călin Pascaru

ISSN: 1842-323X

Redacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3

Telefon: 0256-406.330, 0256-406.4010728.834.781

Tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale “LICURICI”

şi a revistei Bibliotecii Judeţene Timiş,“LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECONOMICĂSASCA VIOREL ZOLTAN – preşedinte PPCDBARA DAN NICOLAE – secretar independentBALAŞ NELU independentBOJIN TITU PSDGRUI LIVIU PSDLELESCU TIBERIU PROCOPIE PDPÎRVA CANTEMIR PNL

B. COMISIA DE URBANISM, AMENAJAREATERITORIULUI ŢI LUCRĂRI PUBLICE

PATRICHI IONEL – preşedinte independentPOPOVICIU ALIN AUGUSTIN – secretar PDMIHNEA CONSTANTIN CELUS PPCDPACE ŞTEFAN PRMARDELEAN MĂRIOARA PSDMIHOC MARCEL PSDSTANCU TRAIAN PNL

C. COMISIA PENTRU CULTURĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT,TINERET ŢI SPORT

MINCIU VALERIA – preşedinte PNLSANDU OCTAVIAN – secretar PPCDDEAC LAUREAN DANIEL PDFACTOR ALEXANDRU ADRIAN PSD

STEGĂROIU ŞTEFANIA PRM

D. COMISIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂ

NASLEU IOAN – preşedinte PRMEFTIMIE MARIANA – secretar PDCÂRNU VASILE PPCDCINCA RODICA MARINA PSDMARGĂU SORIN PNL

E. COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIEPUBLICĂ LOCALĂ

TIUCH CĂTĂLIN – preşedinte PSDBUCĂTARIU IOAN – secretar PPCDBABII RELU PDMILUTINOVICI EUGEN independentLERA CORNEL PSD

F. COMISIA PENTRU RELAŢII ŞI COOPERAREINTERREGIONALĂ

TUŢAC IONEL – preşedinte PDGHELBERE BOGDAN CĂTĂLIN – secretar

independentCANIA ABIN PNLPOPA GHEORGHE TITUS DAN PD

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş, în fiecare luni,între orele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTimiş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre-şedinţi şi secretar general), înce-pând cu ora 12.00.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUUPPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşşAAGGEENNDDĂĂ

Preşedintele CJ Timiş, Constan-tin Ostaficiuc, a avut o întrevederecu europarlamentarul Ungariei,Zsolt Laszlo Becsey (foto) şi depu-tatul UDMR Toro Tibor, pe temelegate de colaborarea în cadrul Eu-roregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa.

„Mă bucur că există această cooperare euroregională şicred că avem nevoie de lobby pentru ca în Planul Naţionalde Dezvoltare, atât din România, cât şi din Ungaria, săputem introduce cât mai multe proiecte importante pentrucomunităţile locale”, a precizat Zsolt Laszlo Becsey, care aoferit drept exemplu proiectele de construcţie a tronsonuluide autostradă Szeged-Nădlac şi conexiunea feroviară direc-tă Timişoara-Szeged.

Şi preşedintele CJT a subliniat necesitatea lobby-uluipentru dezvoltarea de proiecte. „Intenţionăm să invităm şide această dată, la Triplex Confinium, în data de 2 iunie,miniştrii de externe ai României, Ungariei şi Serbiei pentrurediscutarea acestor proiecte”.

Totodată, Constantin Ostaficiuc a amintit faptul că lanivelul DKMT au fost iniţiate mai multe proiecte, printrecare şi Parcul industrial din zona Triplex Confinium. „Înplus, am lansat iniţiativa de creare a unui Birou dereprezentare al DKMT, dar care să fie folosit ca instrumentde promovare nu doar a entităţii DKMT, dar şi a fiecăreiregiuni în parte. Timişul este reprezentat la ora actuală încadrul Biroului Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene dela Bruxelles. Cred că un pas important ar putea fi un Biroual DKMT la Bruxelles, care să susţină atât intereseleEuroregiunii, dar şi ale judeţelor”, a mai spus ConstantinOstaficiuc.

La rândul său, europarlamentarul Zsolt Laszlo Becsey asubliniat importanţa unei reprezentări regionale la Brux-elles, precizând că toate cele 16 regiuni poloneze, ca de alt-fel şi o mare parte a regiunilor din Croaţia şi-au deschisbirouri la Bruxelles.

S-a mai discutat despre programele şi finanţărileeuropene, descentralizare, organizarea administrativă şidezvoltarea regională.

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2007

Preşedintele Consiliului JudeţeanTimiş, Constantin Ostaficiuc, în calitatede preşedinte al Comisiei pentru politicăsocială şi sănătate publică a AdunăriiRegiunilor Europei a fost prezent în 22februarie, la Berlin, unde s-a desfăşuratşedinţa Prezidiului ARE.

Tematica acestei întâlniri a fost „Regiuni puternice pen-tru o Europă puternică”. Prezidiul ARE doreşte să defineascăo poziţie clară a Adunării Regiunilor Europei în ceea ce pri-veşte viitorul UE şi, în mod special, în ceea ce priveşte Trata-tul Constituţional. Principalele subiecte dezbătute s-au refe-rit la Tratatul Constituţional al Europei şi beneficiul pe careîl au regiunile ca urmare a adoptării Constituţiei Europene.

Au fost prezenţi: preşedintele ARE, Riccardo Illy (foto),membrii Prezidiului ARE, reprezentanţi ai preşedinţiei ger-mane a UE şi ai Parlamentului European.

Creată în 1985, Adunarea Regiunilor Europei este unpartener important al instituţiilor europene şi internaţionaleîn toate aspectele de competenţă regională. ARE promovea-ză principiul subsidiarităţii şi al democraţiei, fiind constitu-ită din 250 de regiuni membre din 30 de state europene.

Lucrările ARE sunt organizate în jurul a trei comisii:- Comisia economică şi de dezvoltare regională- Comisia pentru politică socială şi sănătate publică- Comisie pentru cultură, educaţie şi cooperare interre-

gionalăPreşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Osta-

ficiuc, a precizat că în premieră Timişoara va fi inclusă într-un traseu itinerant european, parte a proiectului „CasaEuropei”. Astfel, în perioada 2-4 noiembrie, într-o piaţă dinoraşul de pe Bega se va desfăşura o prezentare în formă elec-tronică a tradiţiilor diferitelor state europene.

C.T.

IIMMIIŞŞ

Deputat maghiar la C.J. Timiş

Preşedintele Ostaficiuc la Berlin

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, ConstantinOstaficiuc şi prefectul Ovidiu Drăgănescu s-au întâlnit cuambasadorul Republicii Cehe la Bucureşti, Excelenţa Sa,Petr Dokladal (foto), aflat într-o primă vizită în Timişoarade la investirea în funcţie, în octombrie 2006.

După cum a precizat Excelenţa Sa, Petr Dokladal, sco-pul vizite Sale la Timişoara a fost informarea referitoare laaceastă zonă a ţării şi discutarea posibilităţilor de cooperareşi de schimburi de experienţă, în principal în domeniuladministraţiei, economiei şi culturii. „Un alt scop alprezenţei mele în Timişoara este pregătirea vizitei de lasfârşitul lunii martie 2007 a unei delegaţii reprezentândSenatul Republicii Cehe”, a precizat Excelenţa Sa, care amai spus că în 28 martie va avea loc la Timişoara şi o întâl-nire între oameni de afaceri din Cehia şi din Banat.

În cadrul întâlnirii,preşedintele Consiliu-lui Judeţean, Constan-tin Ostaficiuc, a făcuto scurtă prezentare aTimişului şi a subliniatoportunitatea realizării unui acord de parteneriat cu o regiu-ne din Cehia, propunere care a fost agreată de Excelenţa Sa,Petr Dokladal. Totodată, Constantin Ostaficiuc a menţionat,ca prioritare, schimburile de experienţă în domeniul acce-sării fondurilor structurale ale Uniunii Europene. „Experien-ţa Cehiei – având în vedere că la 1 mai se împlinesc 3 ani decând Cehia a devenit ţară membră a UE - ne-ar fi de un realfolos”.

Jana LAVRITS

EXCELENŢA SA PETR DOKLADAL PENTRU PRIMA DATĂ LA TIMIŞOARA

Judeţul Timiş se confruntă cu o extensieurbană fără precedent pe teritorii în care excedintravilanele localităţilor urbane şi rurale, peterenuri aflate de cele mai multe ori în propri-etatea privată a unor persoane fizice şi juridicesau a administraţiei publice locale.

Dacă înainte de 1989 în România întregulsistem de activităţi legate de informaţiile geo-grafice şi terenuri, inclusiv geodezia, topogra-fia şi cartografia serveau economia planificatăşi aplicaţiile militare, cadastrul imobiliar – le-gal neavând importanţă (proprietatea asupraterenurilor fiind colectivă sau de stat), în pre-zent, după aplicarea legilor proprietăţii, se im-pune realizarea sistemului de înregistrare,evaluare şi impozitare a bunurilor imobile.

Tehnologia GIS este deja în mare măsurădisponibilă, iar în acest sens multe firme localeoferă produse software proiectate pentru satis-facerea necesităţilor existente.

Complexitatea şi volumul mare de docu-mentaţie (desene, date tehnice descriptive) ca-re se elaborează şi se recepţionează la nivelulunui consiliu judeţean, impun gestionarea con-trolată a acestora pe suport magnetic (PC).

GIS-ul - Geografic Information System –este instrumentul care permite captarea, sto-carea, integrarea, gestionarea, vizualizarea şianaliza datelor cu referintă spaţială, organizateîn pachete dependente şi cooperante între ele,reactualizabile.

OBIECTIVE:Realizarea unui sistem informatic la

nivelul judeţului care să permită realizarea,gestionarea şi ţinerea la zi (mentenanţa) acadastrului imobiliar – edilitar, a băncilor dedate aferente studiilor de urbanism şi amena-jarea teritoriului care să permită evidenţa,monitorizarea şi managementul unor aplicaţiila nivelul Consiliului Judeţean Timiş şi con-siliilor locale, având drept consecinţă creştereacalităţii actului decizional.

Asigurarea punerii în practică a „Principi-ilor directoare pentru dezvoltarea durabilă ateritoriului pe continentul european” – Faci-litarea accesului la informaţie şi cunoaştere;

Înlesnirea colaborării internaţionale, trans-frontaliere (Regiunea transfrontalieră Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) şi regionale (Regiunea VVest).

SCOPUL promovării GIS judetul Timişconstă în realizarea unor aplicaţii care să efi-cientizeze managementul activităţilor Consi-liului Judeţean Timiş şi consiliilor locale. Câ-teva exemplificări de aplicaţii cu bazele de da-te ar fi:

- întreţinerea, actualizarea şi perfecţionareasistemului cadastrului imobiliar, realizarea dehărţi tematice pe baza unor algoritmi prestabi-liţi, în funcţie de comandă socială pe diferitedomenii (terenuri, populaţie, industrie, agri-cultură, comert, învăţământ etc.)

- realizarea de date statistice tabelare saugrafice pe domenii şi funcţiuni

- editarea reţelelor de transport şi distri-buţie gaz, energie electrică, telecomunicaţii,

alimentare cu apă, căi de comunicaţii;- editarea planurilor referitoare la zone de

risc, resurse naturale, reţeaua hidrografică, re-ţeaua silvică, terenuri arabile, păsuni, fâneţe;

- editarea suportului necesar pentru elabo-rarea şi actualizarea de planuri zonale PATJ,PUG, PUZ etc.

- editarea suportului şi bazei de date pentrustudii referitoare la impactul asupra mediului

- urmărirea realizării investiţiilor- urmărirea ritmului investiţional la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale- editare situaţii, statistici etc.

COMPONENTELE SISTEMULUI GISEchipamente Implementarea unui sistem GIS presupune

achiziţionarea echipamentelor necesare: 2 uni-tăţi server Pentium IV, 4 calculatoare P IV, sta-ţie grafică, P IV, un digitizor, un plotter HP800, un scanner HP format A1, imprimantă HP1250 color fomat A3, echipamente de co-nectare.

Programe (software)Este necesară achiziţionarea sistemelor de

operare şi a programelor: WINDOWS XP,FOX PRO, ARC/INFO, ARC VIEW, AC-CESES, WORD, EXCEL, etc.

Resurse umaneImplementarea tehnologiei GIS impune in-

struirea personalului, angajarea unor persoanespecializate şi înfiinţarea unui compartimenttehnic specializat în cadrul C.J.Timiş. Acestava avea următoarea componenţă: conducătorulde proiect/administratorul bazei de date, unspecialist în informatică, doi ingineri geodezişi doi ingineri sau urbanişti specializaţi îndomeniu. Utilizatorii din cadrul instituţiei vorurma un curs de instruire.

Pentru demararea însă a aplicaţiei estenecesară acoperirea activităţii cu 2 persoanedin cadrul aparatului propriu.

Datele SpaţialeBAZELE DE DATE – se vor realiza de la

simplu la complex, pe module funcţionale şivor fi de natură:

GRAFICĂ- stabilirea în structură arborescentă a stra-

turilor şi substraturilor (layerele şi sublayere)elementelor grafice

- stabilirea reprezentării grafice a fiecăruielement

- transpunerea în structură digitală a ele-mentelor grafice (hărţi planuri)

DESCRIPTIVĂ (ATRIBUTIVĂ)- date statistice, indicatori, elemente

descriptive etc.ELABORAREA BAZELOR DE DATE

GRAFICE ŞI DESCRIPTIVEBazele de date grafice respectiv realizarea

suportului cartografic digital se pot obţineprin:

- achiziţionarea de imagini satelitare şiaerofotograme

- hărţi şi baze de date existente- import din alte programe- culegere cu staţii totale (GPS)

- ridicări topografice în coordonate STE-REO pe suport digital cu cote de nivel faţă denivelul Mării Negre, întocmite pentru con-strucţii noi la faza de obţinere a certificatuluide existenţă a construcţiei, prealabil intabulăriisau la documentaţiile întocmite în baza HG nr.834/1991 privind stabilirea şi evaluarea tere-nurilor aflate în patrimoniul societăţilor com-erciale

- digizarea de pe suport calc sau hârtie- scanare şi vectorizare- baza de date aferentă aplicării legilor pro-

prietăţii - documentaţii de urbanism, Plan de Ame-

najare a Teritoriului judeţean, intercomunal,Planul Urbanistic General (PUG) localităţii,Planul Urbanistic Zonal (PUZ), Planul Urba-nistic de Detaliu (PUD)

Realizarea bazei de date descriptive asoci-ată bazei de date grafice se obţine din următoa-rele surse prin import sau încărcare manuală:

- indicatori statistici- parametrii cadastrului imobiliar – edilitar- indicatori ai regulamentului general de

urbanism- indicatori ai regulamentelor locale de ur-

banism aferente PUG localităţi PUZ-uri direc-toare, PUZ-uri date privind stadiul investiţi-ilor, date de patrimoniu

- evidenţa de stare civilă a populaţiei,- prevederi PAT judeţean, intercomunal- parametrii aferenţi reţelelor edilitare- regim juridic, tehnic, economic, din avi-

ze, certificate de urbanism, autorizaţii de con-struire.

Între elementele grafice din hartă şi baza dedate descriptivă există o legătură prin careacestea se intercondiţionează nemaifiind nece-sare legendele.

Fiecare element grafic este editabil, selec-tabil, poate fi activ sau ascuns, şi se poateinteroga baza de date descriptivă despre oriceelement grafic sau invers.

Deasemenea prin activarea sau ascundereaunor straturi sau substraturi (layere) se potobţine imagini numai cu elementele careinteresează la un moment dat – aşa numiteleinstanţe de lucru.

MetodeImplementarea unui GIS integrat se poate

realiza etapizat. Este necesar în prima fază săse realizeze baza de date grafice unică pentrujudeţul Timiş, care urmează să fie utilizatăpentru cadastrul imobiliar, urmând realizareaGIS pe domenii specifice. Instituţia noastrăeste interesată în primă etapă de introducereaunei tehnologii GIS pentru urbanism, amena-jarea teritoriului şi administraţie publică.Aceasta presupune realizarea de parteneriatecu consiliile locale, O.C.P.I. Timiş, administra-torii de utilităţi, Direcţia de Cultură, Culte şiPatrimoniu, Direcţia de Statistică, etc.

În etapa de perspectivă, în vederea dez-voltării unui GIS integrat este necesară coop-tarea în cadrul parteneriatului a unor instituţiicare îşi propun realizarea unei baze de date

specializate şi care pot beneficia de datele geo-grafice existente, la rândul lor urmând a înles-ni accesul celorlalţi parteneri la datele lor spe-cifice. În acest sens, pot fi enumerate următoa-rele instituţii: Direcţia Agricolă, OSPA, A.N.„Apele Române”, Agenţia Regională de Pro-tecţie a Mediului, Direcţia de Evidenţa a Pop-ulaţiei, Administraţia Financiară, A.N. ”Îmbu-nătăţiri Funciare”, Direcţia de Sănătate Pu-blică, Direcţia Sanitar-Veterinară, Inspectora-tul Şcolar, Camera de Comerţ, Agenţia de Dez-voltare Regională Vest, etc.

Implementarea tehnologiei GIS presupuneparcurgerea următoarelor etape:

Desemnarea conducătorului de proiect,Crearea echipei GIS,Studiul strategic,Elaborarea studiului de fezabilitate, cu

specificarea costurilor,Evaluarea primară a sistemelor – discuţii

cu diverşi furnizori de sisteme,Solicitarea de informaţii,Analiza cerinţelor utilizatorilor,Organizarea licitaţiei,Proba practică,Selectarea furnizorului,Instalarea GIS,Evaluarea post-implementare,Utilizarea operaţională curentă.Pentru realizarea bazelor de date descrip-

tive şi grafice este necesar achiziţionarea deimagini satelit la preţul orientativ de cca. 30 -35 Euro/Km2, suma totală orientativă = 8679Km2 x (suprafaţa judeţului Timiş) 35 Euro =303.765 Euro.

Realizarea suportului cartografic digitalrespectiv a:

BAZEI DE DATE GRAFICE· imagini satelitare (ortorectificate)· planuri topografice existente· măsurători topograficeBAZEI DE DATE DESCRIPTIVE – prin

import sau încărcare.În total se apreciază ca suma necesară rea-

lizării GIS – judeţ Timiş să ajungă la valoareade cca. 1.000.000 Euro – sumă care se poateeşalona pe 2 – 3 ani de zile.

Valoarea menţionată mai sus este doar ori-entativă; în caz de asumare a realizării acestuiobiectiv de către Consiliul Judeţean Timiş sevor aduce precizări pe baza unor oferte aleunor firme de geodezie şi cartografie speciali-zate în domeniu.

În ceea ce priveşte necesarul de echipa-mente hardware şi software pentru topografie,întocmirea hărţilor şi publicaţiilor GIS, se vaîntocmi un inventar al echipamentelelor exis-tente în cadrul Consiliului Judeţean Timiş carevor putea servi realizării acestui obiectiv pre-cum şi al necesarului de echipamente şi resur-se umane pentru ţinerea la zi (mentenanţa)sistemului GIS – judeţul Timiş.

Liana BUŞILĂarhitect şef

HARTA GIS PENTRU HABITATUL NATURAL DE LA SATCHINEZ

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC AL JUDEŢULUI TIMIŞ (GIS JUDEŢUL TIMIŞ)

Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Osta-ficiuc, a avut o întrevedere cu reprezentantul Consor-ţiului Interuniversitar Naţional pentru Ştiinţele Ambi-entale din Italia, Marco Benedetti (foto), întâlnire lacare a fost prezent şi directorul ADETIM, SergiuBălaşa şi care a avut ca scop discutarea unui proiect îndomeniul protecţiei mediului/biodiversităţii. Acestproiect a fost finanţat de Guvernul Italiei (MinisterulAfacerilor Externe) în baza Legii italiene 84/2001, carealocă fonduri pentru proiecte cu autorităţi locale saucentrale din România, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Mace-donia şi Albania.

Prin colaborarea dintre Biroul Regiunii Veneto,Consorţiul Interuniversitar Naţional pentru Ştiinţele

Ambientale şi Consiliul Judeţean Timiş - ADETIM, afost realizat un proiect – hartă tip GIS – a habitatuluinatural de la Satchinez (evaluarea numărului şi atipurilor de specii, faună, floră, delimitarea clară şimanagementul ariei respective). Reprezentantul Con-sorţiului Interuniversitar Naţional pentru ŞtiinţeleAmbientale, Marco Benedetti a precizat că proiectul afost iniţiat în martie anul trecut şi că studiul realizat arputea deveni un model de management pentru alte ariinaturale. De altfel, rezultatele acestui proiect vor fiprezentate în 26 martie la Bruxelles, la ComitetulRegiunilor.

J.L.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3

Veniturile totale realizate în anul 2005 au fostde 728.222.984 mii lei. Faţă de veniturile realizateîn anul 2004 care au fost de 606.182.000 mii lei s-aînregistrat o creştere de 20,13 %.

Din totalul de 728.222.984 mii lei:- 171.907.847 mii lei reprezintă venit propriu (23,60%);- 1.652 mii lei reprezintă cote defalcate din impozi-tul pe salarii (0,0002%);- 198.945.038 mii lei reprezintă cote şi sume defal-cate din impozitul pe venit (27,32 %);- 294.905.059 mii lei reprezintă sume defalcate dinTVA (40,50 %);- 59.337.380 mii lei reprezintă subvenţii primite dinbugetul de stat (8,15 %);- 1.659.584 mii lei reprezintă subvenţii primite de laalte bugete (0,22 %).- 1.467.424 mii lei reprezintă alte venituri (0,20 %).

Veniturile proprii au devenit în anul 2005,171.907.847 mii lei reprezentând 23,60 % dintotalul veniturilor disponibile faţă de 2004 când aureprezentat 26 % din totalul veniturilor. Faţă deprevederile bugetare veniturile proprii s-au realizatîn proporţie de 103,34 %, situaţie ce denotă preocu-pare în acest sens a consiliilor locale. Conform legiibugetului de stat pentru echilibrarea bugetelorlocale în completarea veniturilor proprii, C.J.T. arepartizat cote şi sume defalcate din impozitul pevenit în valoare de 198.945.038 mii lei.

Veniturile avute la dispoziţie au permis cheltu-ieli în valoare de 716.954.412 mii lei, rezultând ast-fel un excedent bugetar de 11.268.572 mii lei.

Cheltuielile totale au avut drept destinaţie:- autorităţi publice 64.699.547 mii lei (9,02 %)- învăţământ 206.146.741 mii lei (28,75 %)- sănătate 4.158.618 mii lei (0,58 %)- cultură 29.923.687 mii lei (4,17 %)- asistenţă socială 83.385.873 mii lei (11,63 %)- servicii şi dezvoltare publică 148.894.348 mii lei(20,77 %)- mediu si ape 10.106.180 mii lei (1,41%)- agricultură şi silvicultură 1.002.335 mii lei (0,14%)- transport şi comunicaţii 148.108.848 mii lei (20,66%)- alte acţiuni economice 258.068 mii lei (0,04 %)- alte acţiuni 5.777.825 mii lei (0,81 %)- fond pentru garantarea imprumuturilor externe1.890.692 mii lei (0,26 %)- dobânzi, comisioane, aferente datoriei publice4.210.363 mii lei (0,59 %)- ordine publică şi siguranţa naţională 436.854 miilei (0,06 %)- rambursare împrumuturi acordate 7.954.433 miilei (1,11 %)

*Repartizarea sumelor şi cotelor defalcate dinimpozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelorlocale şi a bugetului propriu al Consiliului judeţeanpe anul 2006 precum şi a sumelor defalcate din TVAîn mai multe etape:

1. În baza Legii bugetului de stat pe anul 2006nr. 379/15.12.2005 la nivelul:

- sume alocate de Consiliul judeţean din cota de22 % din impozitul pe venit pentru echilibrarea bu-getelor locale şi a bugetului propriu în valoare de55.000 mii lei (sumă estimată de CJT);

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru echilibrarea bugetele locale, în valoare de30.326 mii lei (prevăzut în legea bugetului de stat).

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru drumurile judeţene şi comunale, în valoarede 12.975 mii lei (prevăzut în legea bugetului destat).

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la ni-velul comunelor, oraşelor, municipiilor, în valoarede 175.475 mii lei (prevăzut în legea bugetului destat)

2. În baza Ordonanţei Guvernului nr. 32/2006.

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul2006 la nivelul:

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăîn vederea finanţării cheltuielilor instituţiilor deînvăţământ preuniversitar de stat, în valoare de455,00 mii lei.

3. În baza Ordonanţei Guvernului nr. 46/2006.privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2006,s-a rectificat bugetul la nivelul:

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru instituţiilor de învăţământ preuniversitar destat, în valoare de 9680,00 mii lei

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru echilibrarea bugetelor locale, în valoare de6429,00 mii lei.

4. In baza Hotărârii Guvernului nr. 1584/2006privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2006 s-a rectificat bugetul cu:

- sume defalcate din TVA pentru învăţământulpreuniversitar de stat, în valoare de 14.748,28 miilei.

5. În baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernuluinr. 89/2006 privind rectificarea bugetului de stat peanul 2006, cu:

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru învăţământul preuniversitar, în valoare de7.281,00 mii lei

- sume defalcate din taxa pe valoarea adăugatăpentru drepturile asistenţilor persoanelor cu handi-cap, în valoare de 9.482,00 mii lei

- sume defalcate din taxa pe valoare adăugatăpentru echilibrarea bugetelor locale 10.765,00 miilei

*Analiza proiectelor de buget a instituţiilor decultură, asistenţă socială, Direcţia de prestări ser-vicii, ADETIM, a şcolilor speciale, pe anul 2006.

*Analiza necesarului de fonduri şi lucrări pen-tru Centrul Militar Judeţean, Inspectoratul pentruSituaţii de urgenţă „Banat”, Direcţia de drumuri şiaparatul propriu al Consiliului judeţean pe anul2006.

*Îndrumare metodologică cu personalul consili-ilor locale din judeţ pentru elaborarea bugetelorlocale şi pentru urmărirea şi execuţia acestora.

*Elaborarea bugetului propriu al Consiliuluijudeţean pe anul 2006 în mai multe etape:

1. În baza Legii bugetului de stat pe anul 2006nr. 379/15.12.2005 la nivelul cheltuielilor de132.735,75 mii lei asigurate din:- 9.732,25 mii lei venituri proprii;- 35.000,00 mii lei cote defalcate din impozitul pevenit;- 13.750,00 mii lei sume repartizate de CJT din cotade 22 % pentru echilibrarea bugetelor locale;- 41.438,00 mii lei sume defalcate din taxa pe va-loarea adăugată pentru cheltuieli descentralizate lanivelul judeţului;- 10.380,00 mii lei sume defalcate din taxa pe va-loarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comu-nale;- 7.581,00 mii lei sume defalcate din taxa pe valoa-rea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale;- 14.769,00 mii lei subvenţii pentru susţinerea sis-temului de protecţie a persoanelor cu handicap.

Din totalul cheltuielilor de 132.735,75 mii lei aufost repartizate astfel:- 15.670.20 mii lei reprezintă cheltuieli pentruautorităţile publice;- 21.413.00 mii lei reprezintă cheltuieli de personalbunuri şi servicii pentru şcoli speciale din judeţ;- 7.700,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentru corn şilapte la învăţământul primar şi gimnazial;- 1.203,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentru sănă-tate;- 3.700,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentru per-sonalul neclerical;- 7.350,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentru cele 5instituţii de cultură din subordinea ConsiliuluiJudeţean şi Agenda culturală a Consiliului Judeţean;

- 200,00 mii lei fondde rezervă bugetară;- 782,00 mii leireprezintă cheltuielipentru serviciul pu-blic comunitar de e-videnţa persoanelor;- 16,00 mii lei repre-zintă cheltuieli pen-tru pompieri;- 6,50 mii lei repre-zintă cheltuieli pen-tru oficiul de mobi-lizare a economiei şipregătirea teritoriuluipentru apărare;- 700,00 mii lei

reprezintă cheltuieli pentru funcţionarea Inspec-toratului pentru situaţii de urgenţă;- 1.200,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentru acti-vitatea sportivă (inclusiv cotizaţia la Asociaţia fot-bal club Politehnica Timişoara).- 47.219,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentrufuncţionarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului şiAsistenţă socială;- 50,00 mii lei reprezintă cheltuilei pentruîntreţinerea zonelor verzi din preajma sediului CJT;- 7.110,00 mii lei reprezintă cheltuieli pentrufuncţionarea Direcţiei de prestări servicii;- 17.069,05 mii lei pentru întreţinerea drumurilorjudeţene;- 777,00 mii lei pentru cheltuieli cu funcţionareaCentrului Militar;- 720,00 mii lei pentru alte acţiuni economice.

Pe parcursul anului s-au elaborat 8 rectificăriale bugetului propriu judeţean pe anul 2006, care aufost aprobate prin hotărâri ale Consiliului judeţean:

HCJT nr. 12/29.03.2006HCJT nr. 28/30.05.2006HCJT nr. 49/14.07.2006HCJT nr. 65/28.09.2006HCJT nr. 92/29.11.2006HCJT nr. 108/12.12.2006HCJT nr. 120/21.12.2006HCJT nr. 02/31.01.2007Ultima rectificare a bugetului propriu judeţean

s-a făcut la nivelul cheltuielilor de 165.564,06 miilei, suplimentarea fiind asigurată prin creşterea cu9,86 mii lei a donaţiilor şi sponsorizărilor din care şicu 1.800,00 mii lei a sumelor defalcate din taxa pevaloarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelorloacale.

Din totalul cheltuielilor posibile de 165.564,06mii lei s-au repartizat:- 16.603,02 mii lei pentru autorităţi publice;- 9.131,00 mii lei pentru învăţământul special;

- 6.200,00 mii lei pentru corn şi lapte;- 1.103,00 pentru sănătate- 14.546,40 pentru cultură din care:9.696,40 mii lei pentru instituţiile de cultură, inclu-siv Agenda culturală;3.700,00 pentru personal neclerical;1.150,00 pentru activitatea sportivă;- 56.299,76 pentru Asistenţă socială şi protecţiacopilului- 7.675,00 pentru Direcţia de Prestări ServiciiTimiş;- 36.927,79 mii lei la capitolul Transport şi Comu-nicaţii (Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şiPodurilor Judeţene Timiş şi pentru lucrări deîntreţinerea drumurilor judeţene);- 200,00 mii lei pentru fondul de rezervă bugetară;- 926,90 mii lei pentru serviciul comunitar de evi-denţă a persoanelor;- 16,00 mii lei pentru servicii publice generale(pompierii)- 8,30 mii lei pentru oficiul de mobilizare a econo-miei si pentru pregătirea teritoriului pentru apărare - 854,60 mii lei pentru alte acţiuni economice- 777,00 mii lei pentru Centrul Militar - 700,00 mii lei pentru Inspectoratul pt. situaţii deurgenţă;

*Conform Precizărilor Metodologice M.F. nr.121434/03.07.2006 cu privire la Scrisoarea cadruprivind contextul macroeconomic, metodologia deelaborare a proiectelor de buget pe anul 2007 şi aestimărilor pentru anii 2008-2010, precum şi limi-tele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principalide credite nr. 121763/2006 a fost elaborat proiectul

bugetului Consiliului judeţean. Pentru realizareaobiectivelor propuse, sunt necesare resurse finan-ciare în valoare de 285.732,16 mii lei pentru anul2007, 311.764,10 mii lei pentru 2008, 321.817,30mii lei pentru 2009 si 301.970,50 mii lei pentru2010.

*Verificarea şi analizarea bugetelor locale ela-borate de consiliile locale din judeţ atât în faza iniţi-ală cât şi în urma rectificărilor.

*Activitatea financiară lunară, de elaborarepentru bugetul propriu al Consiliului judeţeanprivind anexa nr. 10, anexa nr. 1 şi anexa nr. 6 învederea deschiderii finanţării la Trezoreria munici-pală.

*Au fost elaborate proiectele de hotărâri privindstabilirea impozitelor şi taxelor locale şi tarife deinteres judeţean.

*S-au identificat sursele pentru realizarea veni-turilor proprii şi fundamentarea acestora în proiec-tul de buget.

*S-a urmărit realizarea veniturilor proprii con-form clasificaţiei bugetare pe anul în curs şi prog-noza acestora pentru anul următor.

*Au fost actualizate redevenţele la contractelede concesiune pentru agenţii economici care auobiective în zona drumurilor judeţene pe baza rateiinflaţiei, întocmire facturi şi încasare.

*Au fost întocmite facturi şi încasate venituridin chirii şi concesiuni pentru spaţiile cu altă desti-naţie şi terenuri.

*Au fost urmăriţi debitorii faţă de bugetul localpregătind documentaţia necesară procedurii de exe-cutare silită pentru debitele stabilite în domeniulaplicării taxelor şi tarifelor judeţene.

*S-a colaborat cu Serviciul juridic şi stare civilăîn instrumentarea măsurilor asiguratorii, adresa deînfiinţarea popririi pe conturile bancare a debito-rilor, furnizând toate elementele necesare Serviciu-lui juridic în problema executării silite, atacate prininstanţele de judecată şi urmărirea modului de solu-ţionare a cauzelor respective pentru a putea instru-menta în continuare procedura executării silite.

*S-a urmărit pe baza situaţiilor transmise deServiciul de sistematizare, regularizarea taxelor deautorizaţii în construcţii şi s-a urmărit încasareaacestor sume.

*S-au întocmit situaţii privind virarea cotei de40 % cuveniţi Consiliului Judeţean Timiş pentrumijloacele de transport mai mari de 12 t şi s-a urmă-rit încasarea acestor sume.

*Au fost calculate dobânzi şi penalităţi pentrudebitele restante şi s-a urmărit încasarea acestora.

*Au fost întocmite referate şi proiecte dehotărâri pentru stabilirea tarifelor de interesjudeţean actualizate conform prevederilor legale.

*Au fost evaluate bunuri primite din donaţiipentru a fi înregistrate în evidenţele contabile.

*S-a asigurat consultanţă de specialitateprimăriilor din judeţ participând la concursuri şi sta-bilind tarifele la apă potabilă, concesionări şiimpozite şi taxe locale.

*Analize şi controale în teritoriu privind proble-ma financiar-bugetară, la consiliile locale, la insti-tuţiile şi serviciile de subordonare locală.

*Participarea la inventarierea bunurilor Consili-ului judeţean Timiş.

*Dezvoltarea şi întreţinerea sistemului infor-matic al serviciului utilizând PC-ul din dotare.

*Studiu prin documentare individuală pentruperfecţionarea pregătirii profesionale.

Mircea MIHUŢ şef serviciu

Execuţia contului de încheiere a exerciţiului bugetar centralizat al judeţului Timiş, pe anul 2005

AANNUUNNŢŢ ÎÎNN VVEEDDEERREEAA CCOONNCCEESSIIOONNĂĂRRIIII UUNNUUII LLOOTT DDEE 1100 PPAARRCCEELLEE DDIINN CCAADDRRUULL PPAARRCCUULLUUII TTEEHHNNOOLLOOHHGGIICC ŞŞII IINNDDUUSSTTRRIIAALL TTIIMMIIŞŞ

Consiliul Judeţean Timiş, cu sediul în Timişoara, Bd. Revoluţiei din 1989 nr. 17, în calitate de concedent, orga-nizează licitaţie/negociere directă, în data de 21.03.2007, ora 12,00, pentru concesionarea unui lot de 10 parcele deteren din cadrul PITT situat pe Calea Torontalului km 6.Destinaţia parcelelor, cu suprafeţe cuprinse între 950 mp şi 8420 mp, este construcţia de hale/clădiri industriale.Durata maximă a concesiunii este de 49 ani cu drept de prelungire.Preţul de pornire la licitaţie/negociere directă este de 4 EURO/mp/an, fără TVA.Locul şi data limită pentru primirea ofertelor: Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara, secretariat, CaleaTorontalului km 6, până la data de 20.03.2007, ora 16.00.Locul şi data deschiderii ofertelor pentru verificarea eligibilităţii firmelor ofertante: Consiliul Judeţean Timiş, Bd.Revoluţiei din 1989 nr. 17, etaj IV, sala de şedinţe ADETIM, în data de 21.03.2007, ora 10.00.Locul şi data desfăşurării licitaţiei: Consiliul Judeţean Timiş, Bd. Revoluţiei din 1989 nr. 17, etaj IV, sala de şedinţeADETIM, în data de 21.03.2007, ora 12.00.La licitaţie/negociere directă vor putea participa cu oferte doar investitorii care au prezentat, în forma şi conţinutulspecificate în CAIETUL DE SARCINI, documentele de participare.La Casieria Consiliului Judeţean Timiş, etaj III, camera 331, se achită:- Taxa de participare, în valoare de 200 RON;- Contravaloarea Caietului de sarcini în valoare de 15 RON + TVA;- Garanţia de participare: suprafaţa solicitată (în mp) x 4 EURO/12 (la cursul BNR din ziua plăţii).

Informaţii suplimentare se pot obţine de luni până vineri, între orele 10.00-16.00, telefon/fax: 0256-220801 sau lasediul PITT. Alte date informative: www.pitt.ro, www.cjtimis.ro/pitt.php, www.adetim.ro.

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 56 LivezileCOMUNICĂ:

La alegerile parţiale desfăşurate în comuna Livezile, judeţul Timiş, în zilele de 4 februarie2007 (primul tur de scrutin) şi 11 februarie 2007 (al doilea tur de scrutin), au fost aleşi:1. Pentru funcţia de primar al comunei Livezile:- domnul Varga Ştefan, din partea Alianţei D.A.-PNL-PD.

2. Pentru funcţia de consilier al Consiliului Local Livezile:- domnul Lungu Daniel, din partea Alianţei D.A.-PNL-PD;- domnul Petrovici Emil, din partea Alianţei D.A.-PNL-PD;- domnul Szabo Ioan, din partea Alianţei D.A.-PNL-PD;- domnul Lupulescu Dorel-Marian, din partea Alianţei D.A.-PNL-PD;- domnul Murărescu Ioan, din partea Partidului România Mare;- domnul Călinoi Pavel, din partea Partidului Conservator;- domnul Bălan Gheorghe, din partea Partidului Social Democrat;- domnul Iliuţ Adrian-Vasile, din partea Partidului Naţional Ţărănescu Creştin Democrat;- domnul Marchiş Ioan, din partea Partidului Noua Generaţie Creştin Democrat. (405)

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

În primele zile ale lunii ianuarie 2007 neavând apro-bat buget propriu al Consiliului Judeţean Timiş pentru aputea finanţa primele plăţi, inclusiv salariile din 10ianuarie s-au solicitat compartimentelor, inclusiv insti-tuţiilor subordonate estimările necesarului pe o lunăpentru a fi propuse la Trezoreria Timişoara propunerilede deschidere a finanţării şi de alimentare a conturilorConsiliului Judeţean Timiş în limita 1/12 din nivelulexecuţiei pe 2006 conform prevederilor Ordonanţei45/2001 şi Legii nr.273/2006 privind finanţele publicelocale.

În baza acestor solicitări s-a întocmit anexa 10 de că-tre serviciul buget şi apoi dispoziţiile de alimentare bu-getară (ordinele de plată).

Odată alimentate conturile s-au întocmit de compar-timentele instituţiei şi alte referate de necesitate, co-menzi, reactualizări de contracte, dispoziţii de alimenta-re bugetară şi ordonanţări de plată care au fost verificateşi semnate de control financiar preventiv.

În aceeaşi perioadă, până în 15 ianuarie s-au funda-mentat şi întocmit în cadrul serviciului buget anexeleaferente hotărârilor Consiliului Judeţean Timiş de recti-ficare a bugetului propriu pe 2006 şi de rectificare aultimelor repartizări de sume la consiliile locale acor-date judeţului Timiş prin hotărâri ale Guvernului emiseîn perioada 24-30 decembrie 2006. Deasemenea, înaceastă perioadă au fost întocmite şi anexele la bugetulpropriu al Consiliului Judeţean Timiş pe 2007.

Din 15 ianuarie şi până în 25 ianuarie au avut locşedinţele de comisii ale Consiliului Judeţean Timiş pen-tru obţinerea avizelor la proiectele de hotărâri menţio-nate în vederea prezentării în plen pe data de31.01.2007.

În altă ordine de idei datorită modificării de atribuţiiale Consiliului Judeţean Timiş în domeniul repartizăriisumelor de echilibrare au avut loc între comisii şi pri-marii de localităţi întâlniri de lucru în cadrul cărora pri-

marii au fost instruiţi cum şi unde să solicite fondurilepentru echilibrare şi mai ales cum să fundamentezesumele necesare pentru cofinaţarea unor obiective de in-vestiţii ce se vor realiza în 2007 din fonduri proprii saufonduri externe.

În luna februarie 2007, având buget propriu aprobat,s-a reluat procesul de alimentare a conturilor ConsiliuluiJudeţean Timiş şi instituţiilor subordonate, la data aceas-ta în limitele bugetului propriu aprobat, deasemenea s-aefectuat toată procedura de execuţie a cheltuielilor.

În luna februarie am răspuns la întrebările puse decetăţeni prin Serviciul de relaţii publice. Am participat laîntâlnirea cu SIVECO România pe tema implementăriiunui sistem integrat de management al activităţii insti-tuţiilor din domeniul administraţiei locale, am participatla întâlnirea pe zona de vest a României cu Întreprinde-rile Mici şi Mijlocii pe tema implicării administraţieilocale în sprijinirea activităţii acestora, am fost prezentla Spitalul Judeţean Timişoara la întâlnirea cureprezentanţii regiunii Treviso din Italia pe tema lansăriiunui proiect de parteneriat în ce priveşte acordarea deconsultanţă medicală cetăţenilor din ambele ţări ce segăsesc la un moment dat pe teritoriile ambelor regiuni înspecial cu referire la tratarea urgenţelor.

Am trimis la redacţia ziarului de afaceri BucharestBusines Week materiale în vederea organizării în martiela Timişoara a evenimentului cu tema “Responsabilita-tea socială corporativă” având în vedere şi o gală de pre-miere a societăţilor care au aplicat de-a lungul timpuluiconceptul de “Corporate Social Responsibility” (spon-sorizări) în domeniul problemelor sociale. În ultimultimp am analizat şi semnat diverse contracte de prestăriservicii în ce priveşte activitatea Consiliului JudeţeanTimiş pe 2007 în parteneriat cu diverse firme de consul-tanţă şi execuţie.

Dan CIONVICĂdirector executiv

- Derularea în continuare a activi-tăţii Comisiei de vânzare a spaţiilormedicale şi a secretariatului tehnicpentru pregătirea documentaţiilor de vânzare a acestor spaţiidin imobilele proprietate privată a judeţului Timiş situate înstr. V. Babeş nr. 21 şi str. I. Văcărescu nr. 23 Timişoara;

- Întocmirea contractelor de vânzare-cumpărare, aferentespaţiilor medicale aprobate spre vânzare conform Legiinr.236/2006, realizarea încasării preţului tranzacţiei de cătreCJT şi transmiterea exemplarelor contractului semnat lafiecare cumpărător în vederea autentificării şi întabulării înCF, prin serviciile notarilor publici;

- Elaborarea raportului şi proiectului de hotărâre CJTprivind propunerea de modificare a Normativelor de dotare cuautovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru uneleşcoli speciale;

- Elaborarea raportului şi proiectului de hotărâre CJTprivind propunerea de solicitare a trecerii unui imobil dindomeniul public al statului în domeniul public al judeţuluiTimiş;

- Elaborarea raportului şi proiectului de hotărâre CJTprivind propunerea modificării art. 1 al Hotărârii CJT nr.45/2006 privind închirierea unui spaţiu din imobilul situat înLugoj, str. Timişorii nr. 27-33;

- Pregătirea documentaţiei privind situaţia bunurilor imo-biliare care vor face obiectul preluării de către D.G.A.S.P.D.CTimiş prin protocol a acestora, reprezentând stabilimente cucaracter social din Găvojdia, Ciacova şi Variaş;

- Convocarea agenţilor economici care beneficiază despaţii în Complexul imobiliar Bastionul Cetăţii prin contractede concesiune/asociere, încheiate cu CJ Timiş pentrupregătirea etapelor de suspendare a activităţilor pe duratareabilitării acestui complex imobiliar conform unei hotărâri aCJT care urmează să fie adoptată;

- Analizarea activităţii de transport elevi, a necesarului dedotare/redistribuire a mijloacelor auto funcţie de ultimeledotări realizate prin M.E.C. (9 microbuze FIAT Ducato);

- Solicitarea propunerilor de ca-sare şi declasare a bunurilor rezultateîn urma inventarierii anuale pe 2006

pentru a fi verificate, propuse avizării şi supuse aprobării deordonatorul principal de credite;

- Ordonanţări la plată facturi telefonie mobilă şi stabilireadepăşirilor faţă de cota limită pt. telefonia mobilă/luna ianua-rie 2007 şi transmiterea la utilizatori + Serv. Contabilitate CJT,a depăşirilor recuperabile;

- Realizarea informării privind monitorizarea experimen-tală prin sistem GPS a 3 microbuze de transport elevi în lunaianuarie a.c.;

- Realizarea unor proceduri de achiziţie publică, întocmi-rea răspunsurilor la corespondenţele curente primite pe proble-me patrimoniale, drept de preemţiune, adrese de la instituţii şiservicii publice, etc.

Ionel URSUşef serviciu Administrarea Patrimoniului

şi Achiziţii Publice

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞDIRECŢIA BUGET FINANŢESERVICIUL BUGET VENITURI

Raport de activitate pe luna ianuarie 2007

Raport de activitate pe luna februarie 2007

Au fost întocmite Raportul şi proiectul de hotărâre privind reparti-zarea unor sume pentru drumuri şi susţinerea programelor de dezvoltarelocală pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare localăpe anul 2007.

Au fost întocmite Raportul şi proiectul de hotărâre privind aprobareabugetului propriu al judeţului Timiş şi a bugetelor unor instituţii şi ser-vicii publice pe anul 2007.

S-a elaborat bugetul propriu al judeţului Timiş în detaliu, pe articoleşi aliniate, bugetele instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea CJTîn detaliu, bugetul Fondului de Rulment, bugetul fondurilor neram-bursabile.

A fost elaborată anexa 10 privind deschiderile de credite bugetarepentru luna ianuarie 2007.

S-au rezolvat probleme operative: întocmirea situaţiilor solicitate dediferite instituţii, răspunsuri la solicitările consiliilor locale.

Urmărirea încasării debitelor şi creanţelor bugetare precum şi alealtor venituri ale bugetului propriu.

S-au realizat procedurile de executare silită a debitelor şi creanţelorbugetare neîncasate pe anul 2006.

Au avut loc deplasari în teritoriu la consiliile locale pentru analizaprevederilor referitor la stabilirea tarifelor şi taxelor locale .

S-a acordat sprijin şi consultanţă consiliilor locale în activitatea deelaborare a proiectelor de stabilire a impozitelor, taxelor şi tarifelorlocale pentru anul 2007.

S-a acordat sprijin şi consultanţă consiliilor locale precum şi insti-tuţiilor şi serviciilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean,în domeniul bugetar.

O persoană a fost detaşată toată perioada la Muzeul de Artă.Mircea MIHUŢ

şef serviciu Buget Venituri

Raport şi proiect de hotărâreprivind repartizarea unor sumepentru drumuri şi susţinerea pro-gramelor de dezvoltare locală pen-tru proiecte de infrastructură carenecesită cofinanţare locală pe anul2007.

Raport şi proiect de hotărâreprivind aprobarea bugetului pro-priu al judeţului Timiş şi a bu-getelor unor instituţii şi serviciipublice pe anul 2007.

Elaborarea bugetului propriual judeţului Timiş în detaliu, pearticole şi aliniate, bugetelor insti-tuţiilor şi serviciilor publice dinsubordinea CJT în detaliu, bugetu-lui Fondului de Rulment, bugetu-lui fondurilor nerambursabile.

Elaborare anexa 10 privinddeschiderile de credite bugetarepentru luna ianuarie.

Probleme operative: întocmiresituaţii solicitate de diferite insti-tuţii, răspunsuri la solicitările con-siliilor locale.

Urmărirea încasării debitelorşi creanţelor bugetare precum şiale altor venituri ale bugetuluipropriu.

Realizarea procedurilor deexecutare silită a debitelor şi cre-anţelor bugetare neîncasate peanul 2006.

Deplasarea în teritoriu la con-siliile locale pentru analizaprevederilor referitor la stabilireatarifelor şi taxelor locale .

Acordarea de sprijin şi consul-tanţă consiliilor locale în activi-tatea de elaborare a proiectelor destabilire a impozitelor, taxelor şitarifelor locale pentru anul 2007.

Acordarea de sprijin şi consul-tanţă consiliilor locale precum şiinstituţiilor şi serviciilor publiceaflate sub autoritatea ConsiliuluiJudeţean, în domeniul bugetar.

O persoană detaşată toatăperioada la Muzeul de Artă.

Mircea MIHUŢşef serviciu

Raport de activitate pe luna februarie 2007

RAPORT de activitate pe lunile ianuarie - februarie 2007

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, ConstantinOstaficiuc a emis dispoziţia de convocare a CJT în şe-dinţă ordinară, care s-a desfăşurat miercuri, 28 februa-rie 2007, la sediul Palatului Administrativ.

Ordinea de zi a şedinţei a fost următoarea:1. Întrebări, interpelări.2. Proiect de hotărâre privind aprobarea documen-

taţiei pentru concesionarea terenului din perimetrulParcului Tehnologic şi Industrial Timişoara.

3. Proiect de hotărâre pentru aprobarea prelungiriiunui contract de închiriere.

4. Proiect de hotărâre privind solicitarea de trecerea unui imobil din domeniul public al statului în dome-niul public al judeţului Timiş.

5. Proiect de hotărâre pentru modificarea HotărâriiConsiliului Judeţean Timiş nr. 45/2006 privind închiri-erea unui spaţiu din imobilul situat în Lugoj, str. Tim-işorii, nr. 27 – 33.

6. Proiect de hotărâre pentru modificarea Norma-tivelor privind dotarea cu autovehicule şi consumul lu-nar de carburanţi.

7. Proiect de hotărâre privind participarea judeţuluiTimiş la constituirea S.C. „AQUATIM” S.A. Timişoara.

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea promovăriiproiectului „Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor deurgenţă şi ambulatoriu din cadrul Spitalului ClinicJudeţean Timiş”.

9. Proiect de hotărâre privind finanţarea unor struc-turi sportive

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea „Agendeiprincipalelor manifestări cultural – artistice şi spor-tive”.

11. Proiect de hotărâre privind modificarea Organi-gramelor şi Statelor de funcţii ale unor servicii publiceaflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Timiş.

12. Proiect de hotărâre privind modificarea Organi-gramelor şi Statelor de funcţii ale instituţiilor publicede cultură aflate sub autoritatea Consiliului JudeţeanTimiş.

13. Diverse.J.L.

ŞEDINŢA ORDINARĂ A CONSILULUI JUDEŢEAN TIMIŞ

ORGANIZAREA CONSILIULUI CONSULTATIVArt. 1- (1) În scopul gestionării responsabile şi unitare a zonei metropolitane în judeţul Timiş funcţionează

consiliul consultativ metropolitan, denumit în continuare consiliu, înfiinţat prin Hotărârea nr. 63/22.11.2004 deConsiliu Judeţean.

(2) Consiliul se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate cu activitate coordonatoare în imple-mentarea dezvoltării durabile, în subordinea Consiliului Judeţean Timiş şi unităţilor administrativ teritoriale carefac parte din dezvoltarea metropolitană Timişoara, respectiv : municipiul Timişoara, şi comunele periurbane:Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Parţa, Săcălaz, Sânmihaiu Român, Sânnandrei, Şag,Orţişoara, Remetea Mare.

(3) Consiliul coordonează implementarea unei politici urbane coerente în zona de dezvoltare metropolitană,constând din abordarea unei strategii comune în cadrul unităţilor administrativ teritoriale care presupune coope-rare în domeniile dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare, infrastructurii de transport, găsirii de soluţii pentruasigurarea terenurilor necesare dotărilor social culturale şi de agrement, rezolvării transportului în comun,antrenării în procesul de planificare a unei reţele active de actori ai dezvoltării, atragerii de surse interne sauexterne - posibilităţi de finanţare, prioritizării proiectelor de interes comun.

(4) Consiliul consultativ metropolitan are următoarele atribuţii:a) – determină stabilirea unor parteneriate voluntare între municipiul Timişoara şi localităţile rurale din zonă

pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare în realizarea unor proiecte de interes comun şi asigurarea terenurilornecesare desfăşurării activităţilor economice-sociale şi urmărirea aplicării unitare a reglementărilor urbanisticeadoptate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 87/14.12.2004.

b) – examinează prin intermediul comisiilor de specialitate proiectele urbane de dezvoltare zonală înainte deprezentarea în Comisia de urbanism a judeţului Timiş şi verifică dacă propunerile se încadrează în strategia dedezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara, anul 2000.

c) – elaborează obiectivele dezvoltării metropolitane pe care le cuantifică pe baza planificării integrate denatură strategică, spaţială şi financiară.

d) – asigură consultarea autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul proiectelor care au drept obiectextensia urbană şi echiparea teritoriului.

e) – identifică şi asigură antrenarea tuturor actorilor (asociaţii, administraţie publică locală, asociaţii profe-sionale, societatea civilă, organizaţii non guvernamentale etc.) interesaţi în realizarea obiectivelor.

f) – identifică surse de finanţare pentru proiecte prioritare.g) – asigură corelarea politicilor şi activităţilor sectoriale la nivelul zonei de dezvoltare.h) – stabileşte şi dezvoltă relaţii democratice cu cetăţenii.FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONSULTATIVArt. 1- Consiliul consultativ metropolitan se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie în luarea unei

decizii cu caracter major.Art. 2- Consiliul consultativ metropolitan deliberează pe baza propunerilor comisiilor de specialitate

întocmite în acest scop respectiv:- Comisia consultativă de circulaţie şi rezolvare transport comun.- Comisia consultativă de echipare tehnico-edilitară.- Comisia consultativă de asigurare surse financiare (finanţare intercomunitară)- Comisia consultativă de coordonare a dezvoltării spaţiale.Art. 3- Secretariatul Consiliului consultativ metropolitan este asigurat alternativ de către o persoană din

cadrul unităţilor administrativ teritoriale care constituie zona metropolitană.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONSULTATIV METROPOLITAN - ZONA TIMIŞOARA

Primăria comunei Tomeşti, judeţul Timişanunţă scoaterea la concurs,

în data de 19.03.2007, a postului de AUDITOR INTERN(funcţie publică, studii superioare)

Dosarele se depun la Secretariatul primăriei, în perioada 5.03.2007-9.03.2007.

Bibliografia şi relaţii suplimentare se obţin la secretariatul primăriei, telefon 0256/326168. (527)

BALUL BISTRIŢENILOR 2007În urmă cu câţiva ani, în Cantina intreprinderii Electrobanat, un grup

de locuitori ai Timişoarei născuţi în judeţul Bistriţa-Năsăud şi-a doritînfiinţarea unei societăţi, a uneiasociaţii, care să-i strângă în ca-drul ei pe fii Bistriţei şi ai Năsău-dului stabiliţi pe plaiuri bănăţenede zeci de ani. Iar unul dintre sco-purile celor adunaţi atunci înCantina Elbei era organizareaanuală a unui Bal al Bistriţenilor,după modelul celor care se desfă-şurau deja în Capitala Banatului:Balul Bihorenilor, Balul Moldo-

venilor, Balul Moţilor, cel al Fiilor Gorjului etc.Iată că în februarie 2007, în Complexul hotelier Aurora din Timi-

şoara, s-au strâns peste opt sute de bistriţeni stabiliţi în judeţul Timiş şiinvitaţii de onoare ai acestora (printre care, edilii Timişoarei, mai mariiPrefecturii şi ai Consiliului Judeţean Timiş dar şi oficialităţi de prim rang

din judeţul Bistriţa-Nasaud) pentru a petrece împreună la prima ediţie aBalului Bistriţenilor desfăşurat în municipiul de pe malurile Begăi. Aufost pregătite bucate alese, decorul salii de bal a fost impresionant, muzi-ca şi dansul nu s-au oprit până în zori, organizatorii au adus ansambluriprofesioniste de dans din Bistriţa, în timp ce folclorul autohton a fost binereprezentat de ansamblul “Bănăţeana” al Clubului CFR Timişoara.

Printre organizatorii de seamă ai Balului Bistriţenilor 2007 s-aunumărat George Cocean, directorul Electrobanat-ului, omul de afaceriGavril Câmpean, colonelul Marin Ursa şi comisarul şef Gheorghe Cătu-na (foto).

A.B.

Oraşul Jula (sau Giu-la, în maghiară Gyula)este cunoscut şi pentrucomunitatea româneascăce locuieşte aici de suteşi sute de ani. Româniiau trăit grupaţi într-oparte a cetăţii Jula careşi azi e cunoscută subnumele de “Micul OraşRomânesc”. Aici se aflăBiserica Ortodoxă

Românească, aici se află şi vechiul sediu al ŞcoliiRomâneşti, aici a fost construit modernul ComplexulŞcolar al Liceului “Nicolae Bălcescu”, cu o frumoasăBibliotecă şi un Cămin internat confortabil.

În Micul Oraş Românesc este sediul Autogu-vernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU),Centrul Cultural Românesc, Uniunea Culturală aRomânilor din Ungaria, sediul Editurii NOI, al revis-tei saptamânale Foaia Românească şi al “Cronicii”,editată de AŢRU, iar din iarna anului trecut tot aici afost deschis Consulatul General al României la Jula.Tot de atunci, consul general a fost numit dipl. ing. IonFodoreanu. Băştinaş din judeţul Sălaj, ardelean custudii universitare la Bucureşti (acolo unde regăţenii l-au poreclit “Joe”) consulul Fodoreanu a fost consiliermunicipal la Zalău, apoi consilier judeţean al Sălajului.E pasionat de istorie, mai ales de cea a diplomaţieiromâneşti, dar şi de etnografie. Speră că activitateaconsulară pe care o conduce să se desfăşoare din plindupă ce se termină dotarea tehnică a instituţiei. E oprezenţă activă la toate manifestările comunităţiiromâneşti din Ţinutul Bichişului, e şi chemat, e drept,cu drag, pentru că primul consul al României numit laJula cunoaşte tradiţiile locului, ba, spune, ExcelenţaSa, în anumite localităţi româneşti din Ungaria a găsitcă se vorbeşte, se cântă şi se joacă ca şi în anumite satesălăjene, nu altfel. Activitatea strict diplomatică este în

prim plan, dar Ion Fodoreanu ştie că un consul alRomâniei în Ungaria trebuie să sprijine activitatea cul-turală românească, că trebuie să fie alături de bisericăşi de enoriaşii Episcopatului Cetăţii Jula, respectândcutumele comunităţii şi neinterferând cu diferiteleopinii pro sau contra iscate în anumite chestiuni careţin de “bucătăria” sufletească a comunităţii. Nu ezită săparticipe la procesele în care sunt implicaţi cetăţeniiRomâniei, a şi fost la câteva dintre acestea, sunt maiales infracţinui făcute de românii din România îndomeniul fraudelor cu carduri iar Consulatul, dacă i secere, trebuie să le asigure acestor cetăţeni asistenţă.

Primeşte la cutia poştală a Consulatului General alRomâniei de la Jula revistele româneşti din Ungaria“Cronica” şi Foaia românească dar şi lunarul “AgendaC.J. T” şi revista Licurici elaborată de elevii români

din euroregiunea DKMT cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Timiş. Despre revista Licurici, consulul gene-ral Ion Fodoreanu crede că e un lucru de impact pozi-tiv pentru comunitatea şcolară din Jula, a şi văzut co-lecţia acesteia aflată la Liceul Nicolae Bălcescu şi, cafost profesor pentru o perioadă a carierei sale, ştie cănu uşor să urneşti o asemenea intreprindere… jurnalis-tică.

A.B.

De cinci ani, mai precis de când laconducerea Şcolii, Liceului şi Cămi-nului de elevi Nicolae Bălcescu din Ju-la se află dr. profesor Maria GurzăuCzegledi, Sala de spectacole a Liceuluigăzduieşte Serata de binefacere orga-nizată de Fundaţia “Pentru eleviinoştri”. Fondurile adunate în urmaparticipării la Serata de binefacere2007 a peste 250 de persoane (elevi,părinţi, profesori, învăţători, oficialităţi maghiare şi din România) sunt des-tinate în acest an amenajării unul loc de recreere pentru elevii şcolii generaleromâneşti din localitate.

Consiliul Judeţean Timiş a oferit ca daruri pentru tombola Seratei obi-ecte simbol, constând într-o nouă ediţie a Albumului C.J. Timiş şi o icoană(triptic) realizată de maestrul Ştefan Popa (Popa’S). Icoana a fost câştigatăchiar de d-na învaţătoare Tunde Cefan (foto) de la Şcoala din Jula, cea care

în anul 2005 a condus del-egaţia de elevi români dinUngaria (Jula şi Miche-rechi) participantă la Ta-bară de Limbă şi Spiri-tualitate Românească or-ganizată de Liceul SportivBanatul şi Şcoala nr. 21“Vincenţiu Babeş” din Ti-mişoara.

SERATĂ DE BINEFACERE LA JULA

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

Consul în Micul Oraş Românesc

Între Consiliul Judeţean Timiş şi AgenţiaJudeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncădin judeţul nostru, pe de o parte, şi ConsiliulProvincial Cuneo (sud-vestul Piemontululu)şi Direcţia de Muncă şi Servicii Sociale dinprovincia Cuneo, pe de altă parte, a fost sem-nat, în aprilie 2006, un protocol de parteneriatîn domeniul forţei de muncă. Ca urmare aacestui protocol, s-a dezvoltat un proiect în

cadrul căreia au avut loc schimburi de experi-enţă şi de informaţii privind utilizarea forţeide muncă, proiect finanţat din fonduri europe-ne. Astfel, în noiembrie 2006, la sediul C. J.Timiş a avut loc o întâlnire a unei delegaţiiitaliene, condusă de Gianfranco Bordone, di-rectorul Direcţiei de Muncă şi Servicii Socialedin provincia Cuneo, cu preşedintele CJT,Constantin Ostaficiuc, consilierul judeţean

Traian Stancu, directorul executiv al AgenţieiJudeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă,Ştefan Erdely şi directorului executiv adjunctal acestei instuţii, Cornel Chiş. Cu acest prilej,s-a discutat despre implementarea acestui pro-iect precum şi despre necesitatea elaborăriiunei strategii în domeniul forţei de muncă.

Pe linia acestor relaţii, în 13 martie 2007,consilierul judeţean Traian Stancu şi direc-

torului executivadjunct al AJOFMTimiş, CornelChiş au efectuat ovizită în provinciaitaliană Cuneo,pentru stabilirea următoarei etape a proiectu-lui comun.

J.L.

CONSILIERUL JUDEŢEAN TRAIAN STANCU ÎN ITALIA

Obiective P.A.C. sunt: creşterea productivităţii agricole,asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultori, sta-bilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionării şi asi-gurarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori.

Elementele geniale ale P.A.C. sunt :- organizarea comună ale pieţelor (printr-o politică unitară

de piaţă şi preţuri);- politica unitară a structurilor agricole, armonizarea le-

gislaţiilor naţionale în finanţarea comunitară (prin interme-diul F.E.O.G.A. - secţiunea garanţie) .

Deoarece preţurile produselor agricole pe piaţa mondialăsunt mai mici decât cele de pe piaţa comunitară, pentru pro-tejarea producătoriilor interni, produselor importate li se voraplica taxe vamale sporite astfel încât să nu poată fi vândutepe teritoriul U.E sub preţul autohton. În acelaşi timp, agricul-torilor din U.E care exportă li se restituie diferenţa dintrepreţul de vânzare intern şi cel de la export.

În ultimii ani au fost create o serie de programe privindstructurile agricole al căror obiectiv îl constituie limitareainvestiţiilor pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole şi coor-donarea F.E.O.G.A – F.E.D.E.R şi F.S.E în vederea dezvol-tării zonelor rurale şi adaptarea structurilor agricole de pro-ducţie. Începând din 1992 a fost agreată o reducere progresivăa subvenţiilor agricole (dacă în 1996 PAC reprezintă 48% dinbugetul comunitar total, în 1999 fusese redus la 45%).

POLITICA U.E ÎN DOMENIUL COMERCIAL

Încă de la apariţia CCE, politica în domeniul comercial afost inclusă în categoria politicilor comune alături de Politicaagricolă comună şi Politici de transporturi comună. Protoco-lul CCE din 1958 stipula dreptul Consiliului de a decide cumajoritate calificată autorizarea Comisiei de a reprezenta co-munitatea în negocierile comerciale şi de a-şi stabili singurămandatul de negociere în acest domeniu. Tratatul de la Ams-terdam păstrează nealterată această componentă comunitarăreprezentând-o în art.131-134 TCE (versiunea consolidată).

Conform acestora, PCC priveşte modificarea tarifelor, în-cheierea acordurilor tarifare şi comerciale, uniformizarea mă-surilor de libe-ralizare a comerţului, politica exporturilor şimăsurile de protecţie comercială (în situaţii de dumping şisubvenţii).

Pentru asigurarea execuţiei mărfurilor de Politica comer-cială comună, Comisia Europeană recomandă statelor mem-bre metodele optime de cooperare, astfel încât să evite apari-ţia unor dificultăţi economice pentru unele state şi autorizeazădacă este cazul, adoptarea unor măsuri de protecţie naţională,stabilind condiţiile şi modalităţile corecte de aplicare.

Tratatul menţionează că în cazul de urgenţă, statele mem-bre pot cere Comisiei autorizaţia de a lua măsurile pe care leconsideră necesare pentru remedierea dispoziţiilor create deaplicarea PCC, cu condiţia ca aceste măsuri să nu periclitezesemnificativ funcţionarea Pieţei Interne.

CALITATEA PRODUSELOR AGRO-ALIMENTAREÎN CONTACTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN U.E.

În timpurile noastre stilul de viaţă este total diferit de celdin trecut.

Ritmul rapid de viaţă, creşterea numărului de gospodăriiau dus la schimbări în modul de preparare şi consumareamâncarii. Un rezultat pozitiv al schimbarii a fost avansarearapidă a tehnologiilor alimentare, a ambalării, respectiv alstandardului de fabricaţie. Pe lângă siguranţa alimentelor, ca-litatea produselor alimentare de consum, europenii pretindstandarde din partea fermierilor, companiilor şi comer-cianţilor.

A crescut cererea de produse organice provenite şi pro-duse în conformitate cu standardele de bunăstare ridicată.

Calitatea şi siguranţa alimentelor include lanţul format dinproducţia agricolă, procesare, transportul şi consumul.

În conformitate cu U.E şi O.M.S siguranţa alimenteloreste o responsibilitate a tuturor începând de la originea lor

până când ajung pe masa. Pentru aceasta este nevoie de pro-ceduri de asigurare şi monitorizare. La acest set de reguli UEa instituit în ultimii 40 ani măsuri menite să asigure că pemasa europeanului consumator de alimente vor ajunge doarproduse sigure alimentar.

Prin P.A.C. U.E, încurajează fermierii să obţină calitatefoarte bună pentru întreaga gama de produse agricole, carne,lactate, cereale, fructe-legume. Sunt două aspecte legate decalitatea produselor agricole:

- produsele alimentare să nu conţină substanţe nedorite şidăunatoare ca: microbi, substanţe chimice şi alte produsefolosite în procesul de producţie şi gama legislativă care seaplică la materia primă alimentară, aditivi, vitamine, săruriminerale şi alte substanţe utilizate în procesul de obţinere deproduse alimentare.

Calitatea materiei prime neprocesate este crucială în si-guranţa calităţii produsului finit.

De la fermă produsul agricol este transportat către fabrici-industrii de prelucrare a alimentelor. Acest lanţ al alimentuluibeneficiază de o legislaţie europeană privind standardele decalitate: igienă, siguranţă, transport, depozitare şi sunt prevă-zute în:

Normele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare(ISO)

Codex Alimentarius (înfiinţat în 1962 de OMS şi Organi-zaţia Mondială pentru Alimente şi Agricultură (FAO) careinclud norme de transport şi depozitare a alimentelor.

U.E decide care produse se pot folosi la obţinerea ali-mentelor şi care reprezintă un risc pentru sănătatea umană şise referă la medicamente de uz veterinar, pesticide, aditivisau agenţi patogeni.

U.E se ocupă de etichetarea care informează consumatoriiasupra provenienţei produselor. Acest gen de abordare per-mite ca alimentele şi siguranţa consumatorilor în cele maibune condiţii, ambalate, integre, etichetate cu coduri de bareşi cu posibilitatea de a identifica sursele de risc.

COMERCIALIZAREA FRUCTELOR ŞILEGUMELOR DUPĂ ADERARE

Odată cu aderarea României la U.E toate fructele şilegumele pentru consum în stare proaspătă vor fi supuse stan-dardelor de comercializare. Aceste standarde sunt obligatoriişi au fost transpuse în legislaţia românească de către Asociaţiade Standardizare din Romania (ASRO). Conformitatea custandardele de comercializare va fi verificată de cătreInspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şiValorificarea Legumelor şi Fructelor.

Comerţul cu fructe şi legume în pieţele stradale nu va în-ceta odată cu aderarea României la U.E. Prin urmare, nimeninu vă poate îngrădi dreptul de a comercializa fructe şilegume pe piaţă, însă va trebui să respectaţi obligatoriu stan-dardele de comercializare în vigoare. Controlul respectăriiacestora este realizat de către inspecţia de fructe şi legumeorganizată în cadrul MAPDR care are în teritoriu organismede control specializate.

Lista standardelor de comercializare a fost aprobată prinOrdinul 531 din 28.07.2004 publicată în M.O. cu numărul712 din 6.08.2004. Pe langă standardele de conformitate custandardele de comercializare toate ambalajele care conţinfructe şi legume vor trebui să poarte etichete pe care semenţionează cel puţin următoarele elemente: numele pro-ducătorului, expeditorul, specia sau varietatea destinată co-mercializării, cantitatea netă a produsului, clasa de calitate,tratamente în timpul păstrării.

După aderarea României în U.E., producătorii agricoliromâni îşi vor putea comercializa legumele şi fructele doar înspaţii amenajate. Pentru anumite produse importate din U.E.,România a negociat cu U.E. o serie de concesii tarifare carepresupun importul unei anumite cantităţi de legume cu taxevamale zero.

În ce priveşte diferenţa de preţ între fructele şi legumeleimportate faţă de cele autohtone, o comparaţie este dificil de

realizat. Astfel în unele cazuri preţul produselor de importpoate fi mai mare decât cel al produselor similare autohtone,în vreme ce în cazul altor fructe şi legume situaţia poate stainvers. Mai mult decât atât, comparaţiile sunt greu de făcutţinând cont că în cele mai multe cazuri sortimentele importatediferă de cele autohtone.

Pe piaţa comunitară se manifestă o tendinţă crescândă deconcentrare a producţiei comercializate cca. 70% din pro-ducţia de legume şi fructe proaspete se comercializează decătre marile lanţuri de magazine. În aceste condiţii este depresupus că şi în România lanţurile de supermarketuri săcomercializeze cantităţi din ce în ce mai mari de legume şifructe. Pentru a putea avea acces la desfacere, dar în acelaşitimp pentru a putea respecta condiţiile de comercializareimpuse de consumator, producătorii agricoli vor fi nevoiţi săapeleze la forma de comercializare adecvată.

În România, trecerea rapidă la formarea grupurilor organi-zate care au ca principal scop sortarea, ambalarea, etichetareaşi comercializarea producţiei de fructe şi legume este singuraşansă de a face faţă presiunii pieţei comunitare.

CENTRELE DE ACHIZIŢII PRODUSE AGRICOLE

În vederea realizării unei integrări economice şi socialeunitare prin oferta unui suport instituţional pentru afaceriledin sectorul agricol, prin revigorarea agriculturii şi a comerţu-lui cu produse agricole în Timiş şi în zona transfrontalierăprin analizarea şi identificarea soluţiilor adecvate pentrucrearea unui sistem integrat de servicii ca suport de asistenţăa producătorilor agricoli, marketing, prospectării pieţei,colectare, stocare şi desfacerea produselor agricole (legume,fructe) şi impune ca obiectiv major crearea de «Centre pilotde achiziţie, marketing şi desfacere produse agricole».

Proiectul este justificat şi datorită înregistrării uneiscăderi foarte mari de interes din partea producătorilor agri-coli individuali, asociaţii agricole din judeţ în menţinerea şidezvoltarea activităţilor de producţie agricolă în condiţiile încare, după desfiinţarea centrelor de achiziţii şi desfacere aproduselor agricole din perioada comunistă, veriga de legă-tură între producţie şi piaţa de desfacere nu a fost înlocuităprintr-o alternativă.

Prin soluţia «Centrelor pilot pentru achiziţie, marketing şidesfacerea produselor agricole» se urmăreşte elaborarea unuimodel conceptual, compatibil cu regulile economiei de piaţăşi verificarea fezabilităţii economico-financiare a soluţiilor deimplementare şi operaţionalizare în condiţiile respectăriireglementărilor relevante din cadrul aquis-ul comunitar îndomeniul agricol şi alimentar.

Cerinţele minimale al studiului vizează implicarea acto-rilor locali interesaţi în realizarea, elaborarea unui studiu depiaţă, strategie de marketing corelat cu categoriile de produse,analiza locaţiei optime, definirea unui parteneriat public pri-vat adecvat constituirii centrului, definirea cerinţelor, facili-tăţilor infrastructurale şi de logistică, soluţiile tehnice, surselede finanţare, analiza economică – financiară a investi-ţiilor, ariscurilor şi elaborarea planului de afaceri.

Instituţiile publice, autorităţile cu responsabilităţi în dez-voltarea şi valorificarea potenţialului agricol din Timiş carevor dispune în timpul evaluării proiectului de studii naţionalede specialitate au posibilitatea să identifice soluţii adecvate,corelate cu o analiză de diagnoză şi fezabilitate a conceptului.

Producătorii agricoli din Timiş ale căror nevoi vor fi ana-lizate pentru a creşte interesul acestora în activităţi agricoleprin afişarea unor posibilităţi de desfacere corespunzătoare aproduselor agricole prin pieţe, spaţii de depozitare moderne,eficiente şi la preţuri care să asigure profit producătorului.Consumatorii de produse agricole, intermediari şi finali vor fibeneficiarii acestor obiective considerate vitale pentru toatecategoriile socio-economice implicate în realizarea centrelorcomerciale de desfacere, piaţa de gros, piaţa agro-alimentară,supermarketuri, industria alimentară, chimică etc.

Dr. Tiberiu LelescuConsilier Judeţean P.D.

PIEŢELE DE LEGUME - FRUCTE ÎNTRE POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ ŞI CENTRELE DE ACHIZIŢII

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7

Născut în 1938 la Bucureşti, Paul Neagu aabsolvit Institutul de Artă „Nicolae Grigores-cu” în anul 1965. Înainte de a studia pictura laBucureşti în anii ’60, Paul Neagu a muncit caproiectant tehnic şi constructor de baraje pe

Dunăre. Acest trecut de inginerie s-a unit şi acontrastat cu ideologiile sale filosofice de-alungul ultimilor 22 de ani, în producereasculpturilor Hyphen.

S-a stabilit în Anglia în 1969 ca rezultat alunuia dintre acele spectacole de pionieratîmpreună cu Joseph Beuys şi Tadeusz Kantor,organizate de Richard Demarco la sfârşitulanilor ’60 şi începutul anilor ’70. De la sta-bilirea sa în Londra, Paul Neagu a fost privitca unul dintre cei mai interesanţi artişti bri-tanici contemporani – „un independentneclasificabil”, cum l-a numit Paul Overz.De-a lungul timpului, el a urmărit o carierămulti-stratificată ca artist vizual, poet, filosof,artist de spectacol şi metafizician şi a instruitpe unii dintre cei mai apreciaţi sculptori bri-tanici ai ultimelor două decade, cum ar fi:Tony Cragg, Anish Kapoor, Richard Deacon,Anthonz Gormely şi Richard Whiteread.

Paul Neagu a fost adesea numit cel maiimportant artist român de la Constantin Brân-cuşi încoace.

Sculpturile, picturile, desenele şi mărturiiale realizărilor sale se află în numeroase co-lecţii publice, inclusiv British Museum, Gale-riile Tate, V&A şi Galeria Naţională Scoţianăde Artă Modernă. A expus şi a prezentat înmulte ţări şi în ultimii ani a avut ridicate douăimportante sculpturi publice în ţara sa natală:„Crucea Secolului” în Piaţa Charles deGaulle, Bucureşti şi „Crucifixul” în Timişoa-ra. Neagu a fost, deasemenea, şi un valorosprofesor. De-a lungul anilor, a predat în nume-roase şcoli de artă: Hornsey, Slade şi Chelsea.În 1976, a fost profesor colaborator al Co-legiului Regal de Artă.

Contrar curentului din sculptura în Angliaîn anii ’70, Neagu a afirmat că sculptura nutrebuie să se refere cu necesitate doar la sem-nificaţiile producerii ei, ci putea găsi un lim-baj pentru a exprima idei mai complexe, unlimbaj simbolic.

Poezia sculptorului Paul Neagu antici-pează vizionar – când nu reverberează viu,reiterându-le – temele unei meditaţii sclipitorînscrise în limbajul fără cuvinte al creaţieisale artistice.

Creaţia lui Neagu a fost expusă la MuzeulArtei Moderne din Oxford, Galeria White-chapel, Galeria Serpentine, Institutul de ArtăContemporană (ICA) Londra, Muzeul de ArtăQueens New Zork, Muzeul de Artă Contem-

porană Los Angeles, Muzeul de Artă Bucu-reşti, Muzeul Artei Moderne Liubliana şi laBienala din Veneţia.

În 1968 şi 1969, creaţia sa a fost expusă înexpoziţii mixte de artă românească în Praga,Zürich, Paris, Torino, Hamburg. După ce s-amutat în Marea Britanie, a început să-şi facă oreputaţie cu execuţiile şi picturile sale dinami-ce şi cu obiectele sale tridimensionale, secreteşi intrigante. În nu mai puţin de 5 ani, Neagua reuşit să realizeze o expoziţie personală laprestigiosul muzeu de Artă Modernă dinOxford (1974), când Nicholas Serota eradirectorul muzeului. Mai departe, aceasta afost urmată de spectacole mari la Londra, laICA (1979) şi Galeriile Serpentine (1987).Creaţia lui Neagu a fost pentru prima datăreprezentată în Marea Britanie de cătreRichard Demarco, care a făcut mai mult decâtoricine pentru a introduce arta contemporanăest-europeană publicului britanic în ultimeletrei sau patru decade ale secolului al XX-lea.

Sursele de inspiraţie ale lui Paul Neaguprovin parţial din cubism, de la MarcelDuchamp, Brâncuşi, dar influenţele majorepot fi puse pe seama metafizicii, geometriei,mitologiei şi eschatologiei. Exploatând trecu-tul său ca tehnician sau inginer, el exploreazădeasemenea teme ale filosofiei moderne,folosind metafora ca unealtă, mai degrabă

decât logica.Contradicţia dintre materiale şi idei

creează tensiune, ceea ce ne aduce pe noi înmiezul originilor cosmosului, dar în creaţialui Neagu aceasta nu este o poziţie dialectică.În schimb, ne indică o metodă pluralistă deexprimare a conceptelor care nu poate firedată ad-literam în nici un fel. Armonia pre-cară şi îndestulătoare a creaţiilor sale readuceviaţa într-un mod unic demnitatea oricăruiunivers, un preţios moment de soliditate înmijlocul mişcării haotice, o puternică tornadăprinsă în compoziţia unei geometrii dedicate.

Începând cu 2001, Paul Neagu a suferitconsecinţele unui atac de cord. El este incapa-bil să se exprime prin vorbire sau prin scris;capacitatea sa mintală rămâne neschimbată.Artistul şi-a continuat activitatea creatoare şiniciodată nu a încetat să producă desene, pic-turi sau sculpturi. Această disfazie face creaţiasa chiar mai plină de semnificaţie. Absenţacuvântului vorbit intensifică conceptual valo-rile nerostite care pot fi exprimate doar prinmetaforă şi iconografie.

Lucrări ale maestrului Paul Neagu pot fiadmirate de catre publicul timişorean încadrul expoziţiei de artă contemporană, aflatăla etajul întâi al Muzeului de Artă Timişoara,din Piaţa Unirii. Expoziţia poate fi vizitată zil-nic, între orele 10-18, exceptând zilele deluni.

Bogdan NĂDĂŞTEAN

PPPP aaaa uuuu llll NNNN eeee aaaa gggg uuuu llll aaaa MMMM uuuu zzzz eeee uuuu llll dddd eeee AAAA rrrr tttt ăăăă

Paul Neagu, Autoportret şi mască (1972)

Paul Neagu, Marea Masă Tactilă (1970)

Paul Neagu, Anthropocosmos (1973)

CCCC uuuu llll tttt uuuu rrrr aaaa –––– îîîî nnnn tttt rrrr eeee ssss uuuu bbbb llll iiii mmmm şşşş iiii pppp oooo llll iiii tttt iiii ccccO mie de ani omenirea a scris cu pana de gâscă. Din

această cauză mulţi au ajuns la concluzia că aceste orătănii aujucat un mare rol în cultura umană.

Atunci când aud sau citesc despre politica culturală a uneistructuri administrative, starea de disconfort psihic mi seaccentuează excepţional. Numai simpla apropiere între celedouă cuvinte mă deranjează. Spuneam şi cu altă ocazie că pen-tru majoritatea politicienilor o sonată de Beethoven sau claxo-nul unei maşini sună identic.

Tot atât de aiurită, pentru mine, este şi expresia de culturăpolitică. Sigur, poţi fi informat despre diferite principiipolitice, despre diferite doctrine, despre istoria politicii, dar deaici şi până la cultură este cale lungă.

A vorbi sau a scrie despre cultură este hazardat. Tema esteprea generoasă, prea vastă pentru a acoperi măcar o parte dinpalierele pe care se situează acest fenomen.

De aceea îmi îngădui să ating doar câteva aspecte legate deacest subiect. Din păcate, într-o societate de consum şi culturadevine marfă, fie din partea artistului care oferă ceea ce simteel că vrea consumatorul, fie din partea unor indivizi care, fi-nanciar vorbind, obligă artistul să „creeze” ceva pe gustul lui.Indiscutabil este un cerc vicios. Un exemplu elocvent în aceas-tă privinţă ar fi acela legat de manele, cu toate că acesta esteun fenomen de subcultură. Am întâlnit odată un „manelist”care, într-un cerc restrâns, a recunoscut că nici el nu se omoarădupă manele, dar fiind o marfă foarte solicitată, el o oferă.

Din punctul de vedere al formării culturale, mai ales acelor tineri, nu putem aborda acest subiect fără să ne gândim

la educaţie culturală. Dacă în materie de mâncare, de vesti-mentaţie, etc. gusturile nu se discută, în ceea ce priveşte cul-tura, gusturile trebuie discutate şi formate.

Din păcate, astăzi nici în familie, nici în şcoală, din motiveobiective şi subiective, educaţia culturală nu e privită caimportanţă. Mă întreb, în această privinţă, unde este societateacivilă, unde sunt ONG-urile care au ca obiect de activitate for-marea culturală a individului. Vegetează! Starea de amorţealăeste generalizată. Ne complacem în această situaţie, când toţicei care se pretind intelectuali, ar trebui să folosească întreagagamă de metode pentru a-i trezi pe cei ce consideră cultura oanexă nesemnificativă a societăţii. Desigur, am întâlnit şi tinerişi adulţi dornici de a-şi forma o cultură solidă. Aş aminti, deexemplu, pe deja celebrii „cititori de librărie”. Îi vezi cu ocarte în mână în librărie, citind câteva ore. Îmi sunt foartedragi. Aş dori să-i ajut, dar nici eu nu-mi permit, de multe ori,să cumpăr cartea dorită.

Indiscutabil, despre fenomenul cultural şi tarele care îl sub-minează se poate vorbi la infinit. Mă opresc aici.

Acum să coborâm la nivelul nostru, al celor din Comisiapentru Cultură a CJT. În această comisie noi nu facem cultură,ci o administrăm, atât cât se poate.

Chiar dacă îmi vine greu să recunosc, trebuie să menţionezcă dl. Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJT, este emina-mente interesat de actul cultural, indiferent de nivelul la carese desfăşoară.

Atunci când întocmim Agenda culturală, ne punem între-barea dacă este benefic să finanţăm consistent câteva mani-

festări culturale de anvergură sau săfinanţăm o mulţime de acţiuni, darcu sume modeste.

Concluzia la care am ajuns– toţi membrii comisie –este că, poate pen-tru noi, o mani-festare culturădintr-un sateste mai puţinimportantă, darpentru cei de acolo este necesară şi majoră. De aceea amhotărât să finanţăm (şi nu numai) toate comunităţile locale saualte structuri, care ne prezintă proiecte viabile.

De aceea, Agenda culturală a Comisiei pentru Cultură aCJT a numărat, în anul 2006, peste o mie de acţiuni culturale,pe care le-am finanţat atât cât am putut.

Sincer, mă bucură faptul că în comisia noastră culturapolitică a componenţilor ei dispare.

Suntem o echipă care doreşte, atât cât se poate, să con-tribuie la finalizarea unor manifestări culturale, suntem oechipă care vrea să promoveze frumosul, suntem o echipă caredoreşte ca judeţul nostru să se remarce şi din acest punct devedere.

Suntem o ECHIPĂ!

Alexandru FACTOR consilier judeţean

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

R.: - Domnule primar, când a reapărutpe harta judeţului Timiş comuna Pădureni?

D.I. - În anul 2004, conform Legii 84 pen-tru reînfiinţarea mai multor comune. Pădureni-ul s-a despărţit acum de comuna Jebel dar pânăîn 1968 a fost comună de sine stătătoare.

R.: - Sunteţi de la început primarulPădureniului reînfiinţat?

D.I. - Da, de la început, de la reînfiinţare,din anul 2004 dar înainte de a fi primar laPădureni, am avut mandat de viceprimar, înperioada 2000-2004, în comuna Jebel.

R.: - Sunt trei ani de când sunteţi edilulaşezării. Ce s-a întâmplat în aceşti trei aniîn comuna dvs.?

D.I. - S-ar putea spune că s-au rezolvatmulte probleme. În primul rând, să luăm clădi-rea primăriei care s-a amenajat în proporţie de80%. Exteriorul nu e amenajat dar interiorul eamenajat în totalitate.

R.: - Câţi funcţionari are în acestmoment Primăria?

D.I. 11 angajaţi deservesc Primăriacomunei Pădureni.

R.: - Şi câţi locuitori?D.I. - 1.648 la ultimul recensământ.R.: - Deci, la realizări pozitive aţi pus

amenajarea locului de muncă. D.I. - Da, am amenajat sediul Primăriei

pentru a putea să ne desfăşurăm activitatea, l-am dotat cu calculatoare, mobilier, birotică,tot ce este necesar. Am înzestrat Primăria cuun autoturism care era foarte necesar la nivelde comună deoarece ne-am făcut până atuncitreaba cu autoturismele proprii, personale. Unalt aspect: dotarea cu încălzire centrală a Pri-măriei a fost extraordinar de benefică. Decâtsă construim teracote şi să încălzim cu com-bustibil solid, am folosit tot combustibil solid,dar în sistem de încălzire centrală.

R.: - Lângă Primărie e şcoala. Aici s-aîntâmplat ceva nou?

D.I. - Da, dar înainte de a vorbi despreşcoală, vreau să vă spun că s-a amenajat postulde Poliţie al comunei Pădureni la care totPrimăria Pădureni a avut suport financiar.

R. Nu Ministerul Administraţiei şi Inter-nelor?

P.: - Inclusiv spaţiul, tot ce s-a făcut înPrimărie s-a făcut şi aici, s-a reparat, s-au pusgeamuri termopan, o parte de mobilier, dotareacu un calculator…

R.: - Asta ar fi fost treaba ministerului…P.: - Exact, dar am considerat că e necesar

să dăm o mână de ajutor pentru bunul mers alactivităţii Poliţiei şi al localităţii, având învedere că, de fapt, spaţiul este al Primăriei, nueste clădirea ministerului.

R.: - M.A.I. plăteşte chirie?P.: - Nu, am încheiat un contract de como-

dat, nici măcar chirie nu luăm, am încheiat uncontract de comodat cu titlu gratuit, unicacondiţie este să întreţină ceea ce au primit.

R.: - După ce aţi aranjat sediulpoliţiştilor din comună infracţionalitatea ascăzut, a crescut vigilenţa poliţiştilor?

D.I. - A scăzut în momentul reînfiinţăriicomunei şi a postului de poliţie în Pădureni!Neavând post de Poliţie, oamenii erau multmai liberi, să zic aşa, mai predispuşi lacomiterea de furturi şi chestiuni de genul aces-ta. Prin simplul fapt că nu ştii când aparepoliţistul pe stradă, că e zilnic aici de serviciu,chiar şi noaptea, omul îşi schimbă automatmentalitatea şi se fereşte. Sigur, nu în totali-tate, pentru că pădure fără uscături nu există…

R.: - Să revenim la şcoală.D.I. Da. Al doilea obiectiv pe care am

încercat să-l amenajăm a fost şcoala. Şcoala afost una dintre priorităţile noastre. Imediatdupă reînfiinţarea noastră ca şi comună, amdemarat amenajarea de grupuri sanitare.

R.: - Aveaţi toalete turceşti!D.I: - Da, aşa erau şi la grădiniţă şi am

făcut grupuri sanitare cu fosă septică, cu apăcaldă şi boiler.

R.: - Copiii se spală pe mâini? Ce ştiţi?

P.: - Aici intervine educaţia de acasă şi edu-caţia profesorilor. Avem dascăli buni, în ge-neral sunt tineri dar ceea ce nu-mi place este căfoarte puţini sunt legaţi de această localitate.Sunt navetişti.

R.: - Nu vă supăraţi, dar aşa cum aratăde pe şosea, Pădureniul pare ca un sălaş depustă...

D.I.: - Acum încercăm să legăm drumuleuropean de localitate, să extindem potenţialulcomunei prin darea în concesiune a locurilorde casă spre şoseaua europeană, ca să putemcreşte valoarea localităţii. Iar la frontul stradaldorim crearea de loturi parcelate pentru inves-titorii străini. Avem deja două loturi date, unulare documentaţia făcută şi urmează să se apucede lucru.

R.: - Aţi început să „feliaţi” comuna...D.I: - Sigur că da, pentru că numai aşa

putem să dezvoltăm comuna.R.: - Aveţi exemplul Şagului.D.I. - Da, exact, Şagul, care are o poziţie

strategică extraordinară. Cel mai bun exemplupentru mine este Parţa care e o comună ca şipopulaţie aproximativ egală cu noi, benefici-ind prin amplasamentul ei de anumiţi agenţieconomici, cum ar fi cele trei-patru complexeindustriale care contribuie masiv la bugetulcomunei.

R.: - Parţa le-a moştenit de la vecheacomună Şag!

D.I. – Le-au moştenit şi au o groază de fon-duri dar şi terenurile pe care le au pe teritoriullor au reuşit să le exploateze la maxim. Acestae un avantaj al dumnealor. Iar noi, prin poziţianoastră aflată în aproprierea şoselei europeneputem să dezvoltăm localitatea. Mai greu va ficu omul de rând care trebuie să înţeleagă că,de fapt, locurile de casă care se dau pentruconstrucţii se dau cu scopul ca zona să se dez-volte.

R.: - Ce nu înţeleg oamenii ?D.I: - Se pune problema dacă să dăm din

păşune pentru construcţia de case şi omul nuînţelege, zice „Cum să renunţăm la păşuneanoastră?!”.

R.: - Poate că are şi el dreptate!D.I: - Are, nu zic nu, dar noi trebuie să

gândim la dezvoltarea localităţii, ori gândindu-te câţi bani îţi aduce la bugetul local o vacă şicâţi bani îţi aduce o casă prin impozite, nu credcă există termen de comparaţie. Şi necesarulde păşune la nivel de localitate este depăşit lanoi, noi avem excedent de păşune, avem 400de hectare de păşune, cu un excedent de 60-90de hectare păşune pentru vaci. În Pădurenimai avem vreo 80 de capete iar pentru o vacăe nevoie de 1,4 ha, trei vaci la două hectare,cam acesta e raportul. Săptămâna trecută amvorbit cu cei de la Direcţia Agricolă pe temaasta pentru că avem o bucată de păşune care esolicitată pentru concesionare.

R.: - Ca să ajungă ce anume?D.I. - O zonă de agrement. E lângă comu-

na Jebel, există o herghelie de cai, e a uneifirme din Timişoara, o firmă privată care aorganizat concursuri hipice şi vrea să dezvoltezona respectivă. Şi mai sunt trei-patru soli-citări pentru aceeaşi zonă… O zonă care pen-tru mine e o zonă moartă, având în vedere căomul nu poate să-şi transfere vitele, ovinele,bovinele vizavi de şoseaua europeană, pentrucă terenurile respective sunt dincolo de şosea,pe partea dreaptă, cum mergi spre Serbia.

R.: - Cum staţi cu bugetul? E mititel?D.I: - E subţire, e foarte subţire. Sincer,

chiar nu aş vrea să spun asta pentru că nuvreau să mă transform în victimă, nu vreau săspună lumea „Uite cât se vaită!…“. Ce pot săspun, e faptul că am beneficiat de ajutor dinpartea Consiliului Judeţean…

R.: - Comună săracă, Pădureniul…D.I. - Nu, o comună la început de drum,

dar cu perspective bune din punctul meu devedere. Dar am deviat de la un subiect la altul.Am plecat de la capitolul „Şcoală“. Primul paspe care l-am făcut, spuneam, a fost acela al

dotării cu grupuri sanitare. Acum le-am termi-nat dar se mai lucrează la finisaje, la montarede geamuri termopan la şcoală şi grădiniţă. Învară vrem să introducem încălzire centrală.Există sistem de încălzire prin teracote şi vremsă introducem sistem central de încălzire şi laşcoală şi la grădiniţă.

R. - Cât anume vă înghite din bugetşcoala?

D.I. - Destul de mult pentru că este mult,foarte mult de lucru la şcoală, doar că nu nepermite bugetul. Undeva la 600-700 milioanepe an sunt necesari.

R.: - Şi salariile?D.I.: - Salariile sunt destul de mari, n-aş

putea să vă spun exact suma, dar vin banii alo-caţi de către Consiliul Judeţean pentru salariiîn învăţământ.

R.: - Deci, n-aţi avut probleme în aceastădirecţie?

D.I: - Nu, şi dacă am pus bani de la noi, dinbugetul local, i-am primit înapoi de la Consi-liul Judeţean. Nu s-a pus problema niciodatăsă rămânem descoperiţi cu salariile.

R.: - Aveţi ceva care să-l atragă pe turistcând intră în comună?

P.: - Nu. R.: - Aveţi nişte case memoriale, aveţi

case naţionale? Pe site-urile care vorbescdespre Pădureni, apare numele a trei per-sonalităţi. E vorba de Simion Piţu. Spuneţi-mi ceva despre el.

D.I. - Ce aş putea să vă spun despre el? Afost una dintre personalităţile de bază ale aces-tei localităţi. S-a născut în 1914, a urmatşcoala generală din Pădureni şi şcoala normalăde învăţători din Timişoara. Casa naţională,activităţile culturale, chiar şi corul sătesc de labiserică, au fost dirijate, organizate de învăţă-torul Simion Piţu.

R.: - Anişoara Odeanu?D.I.: - Biblioteca din Pădureni se numeşte

Anişoara Odeanu pentru a cinsti memoria fos-tei mari poete care s-a născut şi a trăit o partedin viaţă la Pădureni, restul pe la Cluj, laBucureşti.

R.: - Şcoala poartă numele de „PetruArnăutu”? Cine a fost acesta?

D.I.: - A fost unul dintre dascălii de bazădin localitate. Petre Arnăutu e numele dat şco-lii din Pădureni dar lui i se spunea PetruDascălu. Asta îi era porecla.

R. - Am vorbit până acum de problemepozitive…

D.I.: - Aş încerca să spun de infrastructură,care s-a îmbunătăţit, cât de cât. Am reuşit săpietruim peste trei km de străzi şi aşteptăm săse facă vremea bună pentru a termina depietruit localitatea cu macadam. Am încercatdouă programe de finanţare, unul pentru intro-ducerea apei curente, chiar acum două săp-tămâni am fost la Bucureşti pentru finanţare,pentru depunerea dosarului la Ministerul Inte-grării şi al unui de-al doilea pentru realizareastaţiei de epurare şi pentru canalizare. Infra-structura este necesară, în primul rând, ca săcreem condiţii cât de cât optime de trai pentrucei care vin si doresc să rămână în localitate.

R.: - Despre agricultură, domnule pri-mar?

D.I.: - Sectorul agricol lasă de dorit, deşicetăţenii din localitate sunt axaţi pe agricul-tură.

R.: - Nu aveţi nici o firmă mare, o asoci-aţie agrciolă?

P.: - Avem câteva asociaţii… E o persoanădin Timişoara care a cumpărat fostul CAP şi,într-adevăr, a investit în plan zootehnic, firmaEuro Excel, domnul Adrian Rif se ocupă deaceastă fermă, îi aparţine. Deţine peste 120capete de animale de rasă-Holstein, aduse dinOlanda. Crescători de ovine avem destul demulţi. Necazul e că lasă de dorit relaţia cuaceastă Agenţie de Plăţi, cu subvenţiile careurmează să le primească ţăranul român. Şi aicichiar sunt obligat să spun că nu-mi place sis-temul, organizarea Agenţiei. Fiecare cetăţean

din localitatea Pădureni a fost arondat lacomuna Ciacova, unde s-a constituit centrulzonal. Am reuşit să luăm legătura cu domnuldirector al Agenţiei şi să-i mutăm pentru că nuavem mijloc de transport de la Pădureni la Cia-cova. Au fost arondaţi oraşului Deta, unde e unalt centru zonal.

R.: - Nu e cam departe?D.I. - Nu e departe, e foarte departe! Pro-

blema e că aşa s-a luat hotărârea, aşa s-a nego-ciat cu comisarii europeni care au fost prezenţiaici. Comisarul european nu avea de unde săştie sistemul de lucru de la noi din ţară. UicaPătru şi tuşa Ana nu prea ştiu cum să-şi com-pleteze o cerere iar Primăria nu poate să-şitrimită unu-doi oameni, angajaţi de-ai noştri,care ştiu despre ce-i vorba să meargă cu eiacolo, la Ciacova sau la Deta, şi să le com-pleteze cererile. Pe când, dacă ar fi fost înlocalitate un inginer de la APIA câte o zi pesăptămână, era mult mai simplu şi se rezolvatotul la faţa locului. Dar sistemul lasă dedorit… Probabil că în timp se va rezolva ceva.

Ar mai fi şi problema cazurilor sociale dincomună, cazuri sociale destul de multe la nivellocal… Datorită lipsei locurilor de muncă,datorită nivelului scăzut de şcolarizare a unorpersoane care nu au urmat anumite cursuri sauşcoli dar şi datorită situaţiei financiare acetăţenilor din localitate. Avem destui cetăţeniîn vârstă care n-au posibilităţi, pensiile suntmici, nu au din ce să trăiască...

R.: - Care credeţi, totuşi, că este şansaPădureniului în următorii ani?

D.I: - Din punctul meu de vedere, în urmă-torii cinci-şase ani eu văd Pădureniul undeva,poate nu la un standard ca Girocul, Ghiroda,Dumbrăviţa, dar cât de cât aproape de stan-dardele dorite. Întâmplare sau nu, suntem şicuprinşi în raza de dezvoltare metropolitană,care e în jur de 30 km, iar noi ne aflăm la 20-21 km de Timişoara. Ca zonă suntem aproape,avem transportul în comun pe care-l asigurămprintr-o firmă cu care colaborăm foarte bine şiavem 11 autobuze care pleacă din localitateaPădureni spre Timişoara şi se întorc sprePădureni din Timişoara. Oameni foarte mulţilucrează în Timişoara, elevii merg la şcoală înTimişoara. Încercăm să subvenţionăm trans-portul. Deocamdată nu am reuşit să creemfacilităţi pentru acei investitori care doresc săvină în zona noastră. Am avut o intervenţie înaceastă direcţie şi am solicitat Consiliului Ju-deţean Timiş, am depus cerere în calitate deprimar pentru obţinerea avizului de construirela Pădureni a depozitului central judeţean degunoi dar n-am reuşit… Am avut câţiva ce-tăţeni din localitate care au făcut sesizare laGarda de Mediu pentru poluare… Aş fi doritrealizarea deponiei ecologice la noi, pentru căera, în primul rând, undeva la un miliard de leivechi venit la buget pe lună, plus infrastructurape care o asigura Consiliul Judeţean, apa, ca-nalizarea, gazul, era şi aproape de Timişoara.Dar am pierdut printre degete… Din păcate…Am mai avut o fabrică de prelucrarea lapteluicare a fost tot la noi în primă fază dar s-a con-struit apoi la Izvin. Ne-au solicitat un hectar deteren şi în Consiliul Local a fost respinsă cere-rea. S-a dus fabrica...

R.: - Opoziţia?D.I. - Nu neapărat opoziţia, ci o greşeală a

unuia care nu avea încredere în proiect. Iardacă punem în cântar întotdeauna acest aspectşi nu avem încredere în cetăţeanul care vrea săinvestească, îl pierdem printre degete. Noi ampăţit-o deja de două ori...

Gabriela P.

Primar Dan Iorgovan

“Ne-am fi dorit deponia pe teritoriul nostru...”PĂDURENI

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9

R.: - Domnule primar, comuna dvs. areaspectul unui mic orăşel. Aveţi două pompede benzină, de exemplu. Câte comune dinTimiş se mai pot mândri că au două pompede benzină?

V.O.: - Avem trei staţii de benzina. Carealizare, nu e a primăriei, dar Consiliul Locala contribuit la atragerea investitorilor. Trebuiesă se aibă în vedere şi aşezarea geografică acomunei Şag, pentru că ea se află pe un drumeuropean: Timişoara-Belgrad. E comuna încare se intră dinspre Timişoara pe patru benzi.Apropierea de Timişoara, amplasamentulacesta geografic şi având în vedere faptul că înzona de est s-a făcut deja un PUZ pe 270hectare, pot spune ca Şagul va arăta ca unorăşel. Ceea ce însă, pe cetăţeni, discutând cuei, am aflat că nu prea îi bucură, pentru că audcă impozitele taxele vor fi mai mari.

R.: - Va rămâne Şagul comună saudoriţi să se transforme în oraş?

V.O.: - Poate să rămână comună şi dacă vaavea 10.000 de locuitori ca populaţie. Perspec-tiva comunei Şag arată ca oraş, cu toate că-icomună. Diferenţa dintre comuna Şag şi oraşnu-i mare. Dacă aţi circulat prin comună, sepoate vedea că are infrastructură, peste 80%dintre străzi sunt drumuri asfaltate. Existăproiectul de canalizare, deci va avea cam tot ceare oraşul. Diferenţa este liniştea de la noi,pentru că fiecare cetăţean are casă şi pe lângămai are şi 1000 metri pătraţi unde poate să stealiniştit, nu e deranjat de nimic..

R.: - E diferenţă, cu adevărat, dar dacăse va relua traficul acela rutier importantdin primii ani de după Revoluţie, liniştea nuva mai fi aşa de mare la casele de pe frontulstradal.

V.O.: - O societate nu se poate dezvoltafără infrastructură. N-o va afecta pentru cădrumul european trece chiar prin mijloculcomunei. În partea dreaptă, spre Mănăstirea demaici, va fi zonă rezidenţială, nu una industri-ală. Comuna Şag are un plan de strategie eco-nomică corelat cu planul de strategie de dez-voltare al ţării.

R.: - Şi corelat cu strategia de dezvoltarea zonei metropolitane.

V.O.: - Şi a judeţului Timiş. Noi amîmpărţit comuna în zona unde se pot construilocuinţe rezidenţiale şi locuinţe pentru cetăţenipe Legea 50 şi în zona industrială. Nu am con-fundat zonele. Zona industrială este de la Dovaspre oraş, de la ieşirea din Şag, pe dreapta, spreoraş, de la staţia de benzina Rompetrol (fostaRichmond) Richmond până la General Beton.Facem legătura cu oraşul spre calea ferată.Exista deja în acea zonă e o firmă italiană care,pe 17 hectare (are documentaţia făcută, i-amdat certificatul de urbanism), va construi en-gross de materiale. Politica comunei este să nuaducem întreprinderi poluante iar ConsiliulLocal va ţine cont de aceasta, indiferent dacăvoi fi primar în anul 2008 sau doar consilier. Şieu nu cred că hotărârile de Consiliu, ca şihotărârile de guvern sau legile, trebuie să seschimbe din mandat în mandat...

R.: - Cum se delimiteaza în Şag zonaindustrială de zona rezidenţială.

V.O.: - Zona rezidenţială este despărţită decea industrială de un canal, deci este o distanţăîntre ele de cel puţin 500 m. Ne desparte caleaferată, mai bine zis, pe partea de est unde suntcele 270 hectare unde am atribuit în anul 2003140 locuri de casă, casele sunt deja construite,urmând să ne extindem, mai sunt 14 hectare,acolo va fi numai zonă de locuinţe.

R.: - Sunteţi într-un proces acum pentru

cele 14 hectare. Între Primărie şi cineanume are loc procesul, domnule primar?

V.O.: - Problemele acestea trebuie să le dis-cutaţi cu secretarul pentru că dumnealui seocupă de problemele juridice. Le cunosc şi eu,numai că ar fi bine să puncteze dânsul modulîn care s-a ajuns la proces şi etapele în deru-lare.

R.: - Vine cetăţeanul, timişoreanul, pen-tru prima oară în Şag. Din punct de vedereturistic, ce-i puteţi oferi?

V.O.: - Din punct de vedere turistic, singu-ra zonă este zona spre plajă, zona unde auteren Petrobanatul, Electromotorul şi mai eraşi FederalCoop-ul, care s-a privatizat. Nuputem să oferim prea multe, pentru că legis-laţia e foarte complicată. Ca să faci o zonă deagrement trebuie să ai asigurată baza materialăşi personalul adecvat, începând de la Sanepid,Salvamar, personal sanitar şi e greu. Dar încomuna Şag nu sunt restricţii, cunoscândafluxul orăşenilor în perioada caldă spre râulTimiş, la un grătar, ori spre pădurea de lamănăstire. Primăria Şag le pune la dispoziţieun sac de plastic pentru resturi menajere şi per-cepe o taxă de intrare pe păşunea comunală,taxa despre care s-a tot discutat, chiar şi înpresă.

R.: - În ce perioadă percepeţi taxa?V.O. – În perioada 1 mai – 15 august. Să vă

gândiţi că în zona în care vin turiştii, pe oîntindere de 200 hectare, după ce se retrag,strângem după ei câte trei remorci cu gunoi…

R.: - E o lipsă de civilizaţie… Sunteţiînsă obligaţi să faceţi asta, aţi văzut ce seîntâmplă pe râul Cerna, în Caraş-Sevrin, deunde se scot zeci de tone de pet-uri.

V.O.: - În fişa de activitate a viceprimaru-lui, e vorba aici şi de cetăţenii care intră încadrul Legii 416, este prevăzut acest lucru.Este obligaţia primăriilor ca în albia Timişuluisă se facă în fiecare primăvară o curăţare.Împreună cu şcoala, întrucât au cuprinse şi eiîn activitatea şcolară activităţi de gospodărire,anul trecut s-a muncit trei zile de şi am curăţatTimişul de peste zece remorci de pet-uri.

R.: - Dar Apele Române nu vă sprijinăcu nimic?

V.O.: - Ştiţi ce fac Apele Române? ApeleRomâne dau doar avizul ca să se scoată nisipiar obligaţia primăriilor este să cureţe întrealbii! Vă daţi seama, în cazul comunei Şagavem foarte puţin, vreo 3-4 km de curăţat, darsunt comune care au şi 12 km între albii. Păi,ce primar are posibilităţile financiare sau forţa

de muncă să facă această curăţenie? Problemae că cetăţeanul care merge în zona aceea ar tre-bui să cureţe după el, ceea ce nu se mai întâm-plă, aşa cum se-ntâmpla acum 20-30 de de ani.

R. Aţi vorbit de plaja de pe malul Ti-mişului, aveţi Mănăstirea de la Şag care esteiarăşi un punct de atracţie turistic senza-ţional. Şi mai aveţi aici un imobil car estetrecut pe lista monumentelor. Nu ştiu câtălume ştie de el… Aveţi un imobil carefiinţează în patrimoniul judeţean şi naţio-nal. O casă la nr. 45 pe care vreau s-o văd şieu.

V.O.: - Acea casă este o eroare. R.: - Şi erorile mă interesează…V.O.: - A fost un control şi nu există, nu ştiu

cine a declarat-o…

R.: - O casă din 1850?…V.O.: - Nu există!R.: - Şi la nr. 45 ce este?V.O.: - Este o casă care nu e cotată ca mo-

nument, e o casă a unui cetăţean. O să vinăsecretarul să vă explice. Au fost de la Consi-liul Judeţean şi de la poliţia care s-a formatacum pentru controlul monumentelor istoricepentru că avea o autorizaţie de demolare. Aufost şi cei de la Disciplina în Construcţii şi erao confuzie. Deci, pur şi simplu, la numărulacela este greşit CF-ul. Nu există casa.

R.: - Formidabil!… Spuneţi-mi, bugetulcine vi-l asigură, în principal?

V.O.: - Cum dvs. spuneaţi că localitateaŞag arată ca oraşul, e şi firesc. Putem să nemândrim şi cu bugetul, dar prin împărţireaadmi-nistrativ-teritorială, având în vedere fap-tul că Parţa a devenit comună, noiam pierdut cam vreo 35 de miliarde.Dar că am pierdut 35 de miliarde nue o problemă, pentru că ne-au creatbugetul astfel: venituri proprii avemcam 30 de miliarde din impozite peteren, din impozite pe clădiri, deoa-rece pe raza comunei Şag existăpeste 30 de instituţii şi firme pri-vate.

R.: - Frigo Glas-ul?V.O.: - Nu, Frigo Glas-ul din

împărţirea administrativ-teritorialăa rămas la Parţa.

R.: - Deci le-aţi dat şi lor ceva!Era şi normal!

V.O.: - Nu le-am dat noi. Prinlegea împărţirii administrativ-terito-riale din ’68, normal cădea la noi dar pe CF-uriera la Parţa şi în momentul în care am făcutdezbaterea le-a revenit lor.

R.: - Şi ce-a mai luat Parţa în afară deFrigo Glas?

V.O.: - Şi Comtim-ul. Comtim-ul Pădureni,Comtim-ul Parţa şi Comtim-ul Peciu Nou suntpe teritoriul administrativ al comunei.

R.: - Dar cei din Pădureni nu cred că aufost tare încântaţi…

V.O.: - Nu, nu. Dar nu asta-i problema. Eumă bucur pentru că comuna Parţa din punct devedere ca atestare documentar-istorică estemai veche decât Şagul şi să nu-i mai punem peoameni să vină la Şag 10 km pentru a-şi rezol-va problemele. Iar comuna Şag şi ConsiliulLocal au ştiut să-şi creeze bugetul prinatragerea-realizarea, cum v-am dat exemplu, aInterporto. Păi câştigăm de trei ori cât Frigo

Rex-ul. Vă daţi seama, Frigo Rex-ule amplasat pe cinci hectare, iar aceş-tia vor face construcţii pe 17hectare!

R.: - E vorba de Interporto?Există?

V.O.: - Da, e firma care vaîncepe construcţia anul acesta laŞag. S-a dat certificat de urbanism.

R.: - Era vorba de altă firmăcare avea 17 hectare. E aceeaşi?Nu Provest?

V.O.: - Da, cred că e aceeaşi.Dar mai bine ne uităm pe acte, nuvreau să vă dau date inexacte. Iar

bugetul comunei, cum v-am spus, a rămas la30 miliarde iar în maxim cinci ani se va dubla.

R.: - Spuneţi-mi, aveţi mulţi rău-plat-nici?

V.O.: - Nu, nu. Având în vedere că s-a reîn-fiinţat PUZ-ul pe 270 de hectare, terenul de la3 milioane a ajuns la un miliard jumate. Darcetăţenii din comună sunt bogaţi pentru că şi-au vândut terenul şi au bani.

R.: - Da, dar banii se duc… V.O.: - Da’ vedeţi, cum există migraţia în

toate comunele din toate judeţele, avem şi noimigraţia spre Occident, în Spania, în Italia.Foarte mulţi cetăţeni pleacă, eu semnez pe ancel puţin peste 300 de contracte de muncă,legal, oficial. Deci asta dăinuie de prin anii’94. Un cetăţean român care s-a dus în Germa-

nia a început să ducă prima dată oameni lalucrări agricole, căpşuni, vie şi nemţii fiindfoarte mulţumiţi, a rămas de tradiţie şi le fac eichemare prin contracte de muncă şi prin legecontractele de muncă se înregistrează laPrimărie. Şi dvs. ştiţi mai nou că prin Legea416 şi mamele care au copii trebuie să dea odeclaraţie pe propria răspundere la Notariat casă le semnez contractul că lasă copilul în îngri-jire cuiva. La noi s-a schimbat legislaţia, decinu mai pleacă mama şi lasă copilul oricui, eaare responsabilitatea prin declaraţia dată şiînregistrată la Primărie.

R.: - Şi cel care preia copilul are!V.O.: - E şi firesc să aibă şi cel care preia

copilul.R.: - Aveţi echipă de fotbal?V.O.: - Avem trei echipe. Avem centrul de

juniori prin hotărârea Consiliului Local. Credcă suntem comuna care ne-am făcut prima datăclub sportiv cu secţie de fotbal, volei, dar ac-tivitatea predominantă este în echipa din divi-zia B, o echipă înscrisă în municipiu şi o echi-pă de tineret care joacă cu… Poli Timişoara.

R.: - Cum se numeşte?V.O.: - Timişul Şag.R.: - Dar mai era RomTelecom?V.O.: - Au fost mai multe denumiri dar

acum se numeşte Timişul Şag, clubulPrimăriei.

R.: - Dar mai era o echipă a lui Gal?V.O.: - Da, Celuloză şi Oţel dar domnul

Gal… s-a retras şi din cauza dânsului am pier-dut şi locul. Foarte greu, împreună cu Rom-Telecom-ul, că de asta, din respect pentru ei,le-am ţinut trei ani de zile denumirea deRomTelecom.

R.: - Deci plecarea domnului Gal v-alăsat echipa fără loc deşi dvs i-aţi găzduitaici?

V.O.: - Da, i-am găzduit, le-am dat tot ce atrebuit… Ştiţi cum e, îl primeşti în casă şi peurmă te lasă fără nimic…

R.: - Da, asta e grav… Bine, domnuleprimar!

V.O.: - Dacă aveţi timp să filmaţi şi bazasportivă. V-am spus prea puţin pentru activi-tatea mea din ’96 până acum.

R.: - Noi nu am venit să facem anchetă,am venit să vedem ce mai e pe la Şag.

V.O.: - V-am spus, dacă consemnaţi, obiec-tivele mari din 2007: avem zona de est, avemzona de vest.

R.: - Ce înseamnă zona de est?V.O.: - Cartierul de care vorbeam -de cele

150. Nu avem utilităţile şi avem cuprinşi baniiîn proiect, îi avem în buget; avem o extinderede grădiniţă întrucât pe raza comunei suntfoarte multe solicitări de la cetăţeni. Vrem săfacem o grădiniţă cu program prelungit adicăcetăţeanul să-şi aducă copilul, să-l lase, sămănânce, să doarmă şi când vine să şi-l ia. Amvăzut că are şi Dumbrăviţa grădiniţă, sunt maimulte primării.

R.: - Am văzut că Dumbrăviţa e foartebine organizată.

(continuare în pagina 11)

Primar Venus Oprea

„PUTEM RĂMÂNE COMUNĂ ŞI CU 10 000 DE LOCUITORI!”ŞAG

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

1. Sediul consiliului local: Pădureni nr.220,telefon 4111042. Primar: Iorgovan Dan3. Repere istorice:- apare ca localitate locuită de ortodoxi, adicăromâni ortodoxi de credinţă veche, în anul1761;- parte integrantă a judeţului Timiş - Torontal,comuna cunoaşte în anii interbelici un remarca-bil progres economic, edilitar, cultural şi spiritu-al;- comuna a fost reînfiinţată în baza Legiinr.84/2004.4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 1.495 persoane, din care:- masculin = 724 persoane- feminin = 771 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 5156. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = - 7. Număr posturi în primărie - total = 9, dincare:- funcţionari publici = 4- personal contractual = 58. Număr consilieri = 99. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- pietruirea străzilor din localitate;- reparaţie totală (asfaltare) drum de acces încomuna Pădureni;- introducerea de apă potabilă curentă în locali-tate.10. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş (Hotărârea nr. 5/31.01.2007):- sume defalcate din TVA prin CJT pentru

finanţarea cheltuielilor descentralizate - total =328,15 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 207,03 miilei- suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 500,00 mii lei- suma defalcată din TVA pentru susţinerea pro-gramelor de deyvoltare locală şi proiectelor =43,75,95 mii lei11. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr. 416/2001 (ajutoare sociale) = 5712. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = 1:Pădureni;- Şcoală primară cu clasele I-IV = 1: Pădureni-Ferma nr. 4;- Grădiniţă cu program normal = 1: Pădureni.13. Instituţii sanitare:- cabinet medical = 1: Pădureni.14. Instituţii culturale:- Casa Naţională = 1: Pădureni;- Muzeul „Anişoara Odeanu“ = 1: Pădureni;- Bibliotecă = 1: Pădureni.

COMUNA PĂDURENI - ANUL 2006

1. Sediul consiliului local: Şag, Str. a II-a, tele-fon 395368

2. Adresă pagină internet: http://www.e-pri-marii.ro/~sag-tm

3. Primar: Oprea Venus

4. Repere istorice:- 1332 - localitatea este atestată documentar subnumele SAD;- 1773 - construcţia şcolii;- 1823 - aşezarea în localitate de colonişti ger-mani;- 1946 - construcţia mănăstirii Şag.

5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 2696 persoane, din care:- masculin = 1324 persoane- feminin = 1372 persoane

6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 869

7. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = -

8. Număr posturi în primărie - total = 24, dincare:- funcţionari publici = 6 - personal contractual = 18

9. Număr consilieri = 11

10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

- Extinderea Planului Urbanistic Zonal, zona devest;- sală de sport;- proiect canalizare + staţie de epurare.

11. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş = -

12. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr. 416/2001 (ajutoare sociale) = 26

13. Instituţii ţcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = 1: Şag;- grădiniţă cu program normal = 1: Şag.

14. Instituţii sanitare:- cabinete medicale = 2: Şag;- farmacie umană = 1: Şag;- cabinete veterinare = 2: Şag;- farmacie veterinară = 1: Şag.

15. Instituţii culturale:- cămin cultural = 1: Şag;- muzeu = 1: Şag;- bibliotecă = 1: Şag. Răzvan HRENOSCHI

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞCOMUNA ŞAG - ANUL 2006

(urmare din pagina 10)

V.O.: - E foarte bine organizată pentru că arămas sistemul vechi, nu le-a dărâmat şi esteun lucru bun.

R.: - Aţi vorbit de Dumbrăviţa. Sunteţica nişte surori!

V.O.: - Noi suntem în relaţii bune şi cu pri-marul din ’96, avem vechime şi despreculoarea politică, noi, primarii, nu facempolitică decât din patru în patru ani.

R.: - Vreţi să spuneţi că între aceşti patruani, dacă şeful de partid vă sună şi vă roagăsă faceţi ceva nu faceţi, îi spuneţi că sunteţiapolitic?

V.O.: - Nu, poate să mă roage şi altcineva,poate să mă roage şi preşedintele, şi prefectul.În limita legii şi a aprobării Consiliului Local,numai aşa se poate rezolva ceva.

R.: - Spuneţi-mi ce părere aveţi de zonametropolitană? Cum o vedeţi dvs. de aici?O vedeţi plauzibilă?

V.O.: - Deja sunt unele suspiciuni, e şifiresc că trebuie să fie şi realistă datorită faptu-lui că ne-au acceptat ceilalţi în împrejurimi,

pentru că-i vedem pe vecinii noştri,îi vedem pe nemţi. Odată cu inte-grarea în Uniunea Europeană facempasul cu ei. Vrem-nu vrem, ne obligăei.

R.: - Deci o vedeţi ca pe o ideebună?

V.O.: - Ca pe o idee bună, în spe-cial pentru proiectele mari.

R.: - Şi primarul din Sânan-drei avea aceeaşi opţiune.

V.O.: - Eu cred că tuturor primar-ilor care au îndoielile astea le e frică că nu vormai fi primari. Se va candida ca la Bucureşti,pe sectoare.

R.: - Nici primarul din Dumbrăviţa nuagreează în mod deosebit zona metropoli-tană.

V.O.: - Canalizarea duce la oraş, proiectelemari sunt realizate de către municipiu. Se do-reşte să se meargă pe proiecte mari, nu? Trebu-ie să fim de acord pentru proiectele mari, vrem-nu vrem. Finanţarea nu aduce bani pe proiectemici. De aceea celelalte ţări au obţinut finan-ţări pentru că s-a mers pe proiecte mari. În altăordine de idei, noi ne-am constituit în asociaţiaprimarilor pe zona de vest, eu sunt vicepreşe-dinte. La noi sunt 40 de primării. Vedeţi, dacănu eram noi, impozitul pe venitul agricol acumun an de zile se dădea la bugetul de stat dardatorită faptului că noi am intervenit la primulministru, domnul Blaga, au modificat legea şiimpozitul pe terenul agricol intră la comune.Pentru Şag sunt două miliarde de lei, dar vădaţi seama, pentru o comună cum e Comloşucare are un buget de două miliarde şi are 5.000de hectare, ca să-i mai intre trei mi-liarde e ce-

va! Deci la nivel central, mă bucur că începe săfie descentralizare. Începe să ne mai întrebe şipe noi, primarii, ce ne doare. Începe să se ţină

cont şi de noi când se iau nişte hotărâri de gu-vern sau nişte legi, încep să treacă şi părerilenoastre acolo.

Secretar Petru Niergeş

Suntem un fel de arbitruR.: - Ce faceţi dvs.

ca secretar al comu-nei Şag, o comunămare?

N.P..: - Conform fi-şei postului din Legea215, ni s-au diminuatmulte atribuţii dar au

rămas altele, foarte multe. Vin oameni cu totfelul de probleme, probleme personale, pentrucare ar trebui să se adreseze unor avocaţi sauunor jurişti pentru a se găsi soluţii. Dacă vineomul, îl ajutăm pe cât putem, îl îndrumăm spreinstituţiile competente dacă nu putem noi sărezolvăm.

R.: - Ce puteţi să rezolvaţi dvs.?N.P..: - Vin oameni cu probleme în legătură

cu terenurile, grăniţuirea dintre cele două imo-bile, încercăm să mediem anumite pro-bleme,îi chemăm, încercăm să-i împăcăm ca să nuajungă în instanţă, să nu cheltuie bani şitimp…

R.: - Contrasemnaţi actele. Spuneţi-micare este cea mai importantă dispoziţie aprimarului, de la începutul anului şi pânăacu?

N.P..: - De la începutul anului nu pot să văspun care a fost cea mai importantă, dar amavut dispoziţii pe linie de apărare civilă şi credcă acestea au fost cele mai importante pentru

că Şagul este într-o zonă sensibilă din punct devedere al situaţiilor de urgenţă deoarece este învecinătatea râului Timiş, stăm pe o falie tec-tonică sensibilă la cutremure… Avem aceştifactori poluanţi în zonă: rampa de gunoaie,CET-ul, rampa de cenuşă de la Utvin…

R.: - Sunteţi înconjuraţi de tot felul defactori de poluare.

N.P.: - Da, trebuie să luăm toate măsurilecare considerăm noi că sunt legale şi se impun.Acum, în ultima şedinţă de consiliu am discu-tat despre infiltraţii în sol, probleme tehnicecare nu sunt cunoscute. Alte atribuţii suntlegate de documente zilnice, contracte, adresevenite din partea Consiliului Judeţean, pentrucă, în conformitate cu legislaţia, secretarul seinterpune între Consiliul Judeţean şi primar,între primar şi Consiliul Local.

R.: - Sunteţi un fel de arbitru...N.P.: - Am putea să spunem şi aşa. Noi, în

privinţa anumitor acte sau hotărâri careurmează a fi dezbătute în consiliu, putem să neopunem dacă considerăm că nu sunt în cadrulegal.

R.: - Le puteţi supune dezbaterilor?N.P.: - Nu, doar că nu le contrasemnăm,

motivăm atitudinea, hotărârea poate să plece şiapoi instituţia prefectului să accepte aceastăhotărâre sau se cere un recurs graţios asupra ei.

G.P.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş,Constantin Ostaficiuc, primarul TimişoareiGheorghe Ciuhandu, secretarii şi directoriieconomici ai celor două instituţii ale administraţiei timişene şitimişorene, primarii localităţilor Jimbolia şi Comloşu Mare şireprezentanţi ai Trezoreriei Timişoara au avut în 7 martie 2007o întrevedere pe tema finanţării căminelor de bătrâni. Discuţiea fost necesară pentru că existau neclarităţi între reglemen-tările legale care vizează finanţarea unităţilor de asistenţăsocială pentru persoane vârstnice, respectiv între Legea buge-tului de stat şi legile speciale, ca de exemplu: Legea 17/2000privind asistenţa persoanelor vârstnice, sau Legea 47/2006privind sistemul naţional de asistenţă socială (care prevăd căfinanţarea intră în sarcina consiliilor locale) şi Legea bugetu-

lui de stat pe 2007, O.G. 68/2003, prin care se stipulează căaceste unităţi sociale trec în responsabilitatea de administrareşi financiară a consiliilor judeţene, dacă consiliile locale nu-şiasumă finanţarea. Totodată, Legea 47/2006 dă posibilitateaunei finanţări în parteneriat între C.J. şi C.L.

„La nivelul României, doar 15 judeţe au preluat de la con-siliile locale cămine de bătrâni. Este anormal faptul că, dacă unconsiliu local hotărăşte să înfiinţeze o astfel de unitate de asis-tenţă socială pentru persoane vârstnice şi, ulterior, spune că nudoreşte sau nu are fonduri, acest cămin să treacă în finanţareaconsiliului judeţean”, a subliniat în acest context Constantin

Ostaficiuc, care a mai precizat că mai multde jumătate din bugetul CJT este alocat pen-tru asistenţă socială.

Ca urmare a întrevederii s-a convenit că Primăria Timi-şoara va adopta, la sfârşitul acestei lunii martie 2007, o hotă-râre de CL prin care Căminul pentru pensionari din Timişoara,str. Inocenţiu Klein nu va mai primi finanţare, iar CJT va pre-lua în patrimoniul propriu şi va finanţa această instituţie.

În vederea sprijinirii actvităţii din anumite localităţi dinjudeţ între CJ Timiş şi primăria oraşului Jimbolia şi a comuneiComloşu Mare vor fi semnate protocoale de parteneriat, careprevăd cofinanţarea de către Consiliul Judeţean şi respectiveleconsilii locale a celor 2 cămine de bătrâni.

ÎNTÂLNIRE CU PRIMARII TIMIŞOAREI, JIMBOLIEI ŞI COMLOŞULUI MARE

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilu-lui Timiş şi-a îndeplinit obiectivele propuse pentru anul 2006,prin creşterea calităţii serviciilor furnizate pentru toate cate-goriile de beneficiari, prin reducerea numărului de copii insti-tuţionalizaţi, prin îmbunătăţirea colaborării cu toate serviciilepublice şi cu cele private, care desfăşoară activităţi în dome-niul asistenţei sociale. Autorităţile publice locale de la nivelulcomunelor au fost sprijinite în vederea dezvoltării serviciilorsociale cu caracter primar în funcţie de nevoile identificate, aufost contractate servicii sociale către diferiţi furnizori publici şiprivaţi, a fost dezvoltat parteneriatul public-privat pe diferitecategorii de servicii sociale, au fost organizate campanii pentrusensibilizarea comunităţii cu privire la drepturile omului şi amodalităţilor prin care pot fi rezolvate situaţiile de dificultatesocială, au fost identificate fonduri extrabugetare, iar serviciileoferite au fost îmbunătăţite prin perfecţionarea personalului dincadrul instituţiei.

Activitatea Servicului Strategii, Programe şi Informatizareîn Domeniul Protecţiei Copilului şi Asistenţei Sociale dincadrul DGASPC Timiş pe anul 2006 s-a evidenţiat prin elabo-rarea unui număr de trei proiecte cu finanţare Phare şi înparteneriat cu ONG-uri din care, pentru două, a fost obţinutăfinanţarea, şi anume: Centrul de integrare socio-profesionalăpentru persoanele adulte fără adăpost (partener de programFederaţia Caritas a Diecezei Timişoara) şi Centrul de Recupe-rare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Lugoj destinat persoaneloradulte cu handicap neuropsihic. Implementarea proiectuluiPhare „Închiderea Centrului de plasament nr. 1 “ din Timişoaraa fost finalizată, iar în parteneriat cu Autoritatea Naţională pen-tru Protecţia Drepturilor Copilului a fost implementat un altproiect Phare, „Campania educaţională privind drepturilecopilului“.

În anul 2006, un număr de 125 de persoane au fost ates-tate ca asistenţi maternali profesionişti din care 98 au fost anga-jaţi. Astfel că, la finele anului, în evidenţa DGASPC Timiş erau649 de asistenţi maternali profesionişti, care aveau în plasa-ment 1 022 de copii din care 267 cu nevoi speciale.

Pe parcursul anului trecut, 214 copii au ieşit din sistemul deprotecţie prin reintegrare în familie sau prin integrare socio-profesională, după împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru 83 decopii au fost instituite măsuri noi de protecţie (plasament,tutelă), iar 17 copii au fost adoptaţi prin sentinţă civilă defini-tivă şi irevocabilă.

În prezent, în evidenţa DGASPC Timiţ există 2 829 copii,din care 1 247 beneficiază de măsuri de protecţie de tip fami-lial, 1 022 se găsesc în plasament la asistenţi maternali profe-

sionişti, iar 560 se află în complexele de servicii specializateale instituţiei. Faţă de ianuarie 2006, numărul copiilor care be-neficiau de o măsură de protecţie specială a scăzut la sfârşitulanului 2006 cu 77. De asemenea, a scăzut cu 34% numărulcopiilor părăsiţi în maternităţi şi unităţi sanitare, ca urmare acalităţii serviciilor oferite de profesioniştii din cadrul Serviciu-lui de Consiliere Familială, care în 2006 a demarat un proiectpentru consilierea femeilor tinere, în colaborarea cu spitalul,primăria, poliţia şi medicii de familie din Deta. De asemenea, afost stabilită o colaborare cu Societatea de Educaţie Contracep-tivă şi Sexuală în vederea promovării serviciilor de planificarefamilială.

Conform legislaţiei în vigoare, Direcţiei Generale de Asis-tenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş îi revine sarcina de acoordona activitatea de asistenţă socială la nivelul adminis-traţiei publice locale. În acest sens, instituţia, prin Biroul pen-tru Îngrijire de Tip Rezidenţial, a desfăşurat acţiuni de infor-mare a primăriilor din judeţul Timiş cu privire la atribuţiile Ser-viciilor Publice de Asistenţă Socială şi Consiliilor ComunitareConsultative, precum şi despre necesitatea înfiinţării serviciilorsociale primare şi obligaţia acreditării acestora. În cadrul „Pro-gramului de asistenţă tehnică pentru înfiinţarea ConsiliilorComunitare Consultative“ a avut loc, în luna noiembrie 2006,o întâlnire cu caracter informativ, la care au fost invitate 31 deprimării din judeţul Timiş, la ora actuală, la nivelul judeţului,fiind constituite 11 Consilii Comunitare Consultative.

Anul trecut, DGASPC Timiş prin Serviciul de EvaluareComplexă a Copilului cu Handicap a preluat şi instrumentat 3220 cazuri, iar pentru 1 990 de copii au fost eliberate certificatede încadrare într-un grad de handicap şi plan de servicii derecuperare.

În cele 22 de şedinţe organizate anul trecut de către Secre-tariatul Comisiei pentru Protecţia Copilului au fost instrumen-tate 777 dosare cu caracter social, emiţându-se 768 hotărâri cu779 măsuri. În aceeaşi comisie, au fost eliberate 1 230 certifi-cate pentru orientare şcolară/ profesională şi 1 876 certificatepentru încadrare într-o categorie de persoane cu grad de handi-cap.

Secretariatul Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Han-dicap Adulţi a eliberat anul trecut 24 954 certificate deîncadrare sau nu în grad de handicap.

La finele anului 2006, în evidenţa Direcţiei Generale deAsistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş erau 16 623 per-soane cu handicap din care 15 147 copii.

Formarea profesională şi perfecţionarea salariaţiilor este opreocupare permamentă a DGASPC Timiş, astfel că în anul

2006, un număr de 406 per-soane au participat la cursuri şiseminarii.

Reorganizarea DGASPCTimiş a condus la modificări lanivelul aparatului propriu, prinpreluarea Centrului de Recu-perare şi Reabilitare Neuropsi-hiatrică Găvojdia, Centrului deÎngrijire şi Asistenţă Ciacova şia Centrului de Îngrijire şi Asis-tenţă Variaş, numărul de pos-turi ajungând la 2 112.

În ianuarie 2006, în cele nouă centre de plasament pentrucopii şi tineri erau 643 de beneficiari, iar în decembrie 2006,numărul lor a ajuns la 566. Urmărind dinamica beneficiarilordin centrele de plasament, se constată că numărul copiilor şitinerilor instituţionalizaţi a scăzut cu 77.

În vederea prevenirii eşecului, abandonului şcolar şi aban-donului copilului, numărul beneficiarilor din centrele de zi undese asigură suport psiho-pedagogic a crescut anul trecut cu 37.

Rezultatele anului 2006 pot fi evidenţiate prin eficientizareareintegrării în familie, astfel încât puţini copii s-au reîntors înunitate; printr-o mai bună dezvoltare a copiilor şi creştereaautonomiei persoanle, prin diminuarea efectelor separării defamilie şi a tulburărilor emoţionale, precum şi prin creştereagradului de sănătate şi a unui control mai bun al epidemiilorexistente.

În anul 2006, prin Serviciul „Telefonul Copilului 983“ aufost preluate 877 de sesizări din care: 336 cazuri de neglijare,201 - abuz fizic, 129 - abuz emoţional, 22 - abandon, 21- abuzsexual, 17- exploatare, 10 - AMP, 80 cazuri care reclamau situ-aţie materială precară, 10 - tulburări de comportament, 30-con-flicte intrafamiliale, şase - agresiuni în afara familiei, şase - riscde trafic, două - victimă trafic, şapte - copii retardaţi.

Prin cele trei servicii- Telefonul Copilului 983, Serviciul dePrimire în Regim de Urgenţă pentru Copilul Maltratat şi Servi-ciul de Urgenţă pentru Copilul Victimă a Traficului/ Exploatăriiau fost asigurate servicii, măsuri, acţiuni şi activităţi pentru unnumăr de 678 cazuri noi. Serviciul de Primire în Regim deUrgenţă pentru Copiii Străzii a instrumentat 99 de cazuri noi,Servicul de Readaptare şi Reabilitare Psihosocială-22 cazurinoi, iar Serviciul de Evaluare şi Consiliere pentru Copilul careSăvârşeşte Fapte Penale şi nu Răspunde Penal-141 cazuri noi.

Rodica NEGREADirector

D.G.A.S.P.C. TIMIŞ ŞI-A PREZENTAT ACTIVITATEA PE ANUL 2006

La data de 1 ianuarie 2007, România adevenit membru al Uniunii Europene,cetăţenii români devenind astfel cetăţeni aiUniunii Europene. Începând cu această datăcetăţenii români care călătoresc în afara teri-toriului naţional vor beneficia, atât pe teritori-ul statelor membre ale Uniunii cât şi pe terito-riul statelor terţe, de drepturile conferite detratatele de bază ale Uniunii Europene tuturorcetăţenilor europeni.

1. Cetăţenii români beneficiază de dreptulde liberă circulaţie pe întregul teritoriu al Uni-unii Europene. Marea Britanie şi Irlanda aueliminat, de la 1 ianuarie 2007, obligativitateavizei pentru cetăţenii români care doresc săcălătorească pe teritoriul acestora.

2. Cetăţenii români pot călători pe teritori-ul celorlalte state membre ale Uniunii pe bazacărţii de identitate. În ceea ce priveşte minorii,rămân în vigoare prevederile Legii nr.248/2005 în conformitate cu care minoriiromâni pot călători în străinătate numaiînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezen-tanţilor legali. Membrii de familie ai unuicetăţean român, care nu au cetăţenia românăsau a unui alt stat membru, trebuie să aibăasupra lor fie o viză de scurtă şedere în Româ-nia, fie un permis de rezidenţă.

3. Cetăţenii români aflaţi pe teritoriulstatelor terţe (non-UE) beneficiază de protec-ţie consulară din partea ambasadelor şi con-sulatelor tuturor statelor membre UE, în cazul

în care în ţara terţă respectivă România nu aredeschisă reprezentanţă diplomatică sau con-sulară.

Cetăţenii români, ca şi ceilalţi cetăţenieuropeni, au dreptul să solicite protecţie con-sulară din partea oricărui alt stat membru UEatunci când se află într-un stat terţ (nemembrual Uniunii Europene).

Reprezentanţa diplomatică sau consularăal oricărui stat membru UE solicitată trateazăcetăţeanul român, la fel ca pe propriulcetăţean. Protecţia oferită de ambasadelecelorlalte state membre poate acoperi urmă-toarele situaţii:

Asistenţă în caz de deces; Asistenţă în cazuri de accidente sau boli

grave; Asistenţă în caz de detenţie sau arest; Asistenţă pentru victimele unor infracţiuni

grave; Salvarea şi repatrierea cetăţenilor victime

ale unor dezastre naturale sau crize politi-ce/umanitare.

Cetăţenii români aflaţi într-una din situaţi-ile descrise anterior şi care solicită asistenţamisiunii diplomatice şi consulare a unui altstat membru UE vor trebui să prezinte paşa-portul, cartea de identitate sau orice altădovadă care să ateste calitatea de cetăţeanromân.

4. Cetăţenii români beneficiază de dreptulde rezidenţă pe teritoriul celorlalte state mem-bre ale Uniunii Europene, fără a fi necesarădeţinerea unui permis de rezidenţă.

Pentru perioade de până la 3 luni, cetăţenii

români au dreptul de rezidenţă pe teritoriulunui alt stat membru fără nici o condiţionaresau formalităţi, alta decât aceea de a deţine ocarte de identitate valabilă sau un paşaport va-labil. Membrii de familie ai unui cetăţean alUniunii care călătoresc împreună cu acesta,membri care nu au cetăţenia unui stat mem-bru, pot obţine dreptul de rezidenţă pe terito-riul unui alt stat membru pentru o perioada depână la 3 luni doar în baza unui paţaport val-abil.

Pentru perioade mai mari de 3 lunicetăţenii români au dreptul de rezidenţă peteritoriul unui alt stat membru dacă respec-tivul îndeplineşte una din următoarelecondiţii:

este angajat ca lucrător sau este liber pro-fesionist;

are suficiente resurse şi asigurare me-dicală;

este angrenat într-o acţiune de formareprofesională sau este student.

Membrii de familie ai unui cetăţeanromân, chiar dacă nu au cetăţenia română audreptul de rezidenţă pe o perioadă mai marede trei luni atunci când călătoresc împreunăcu acesta şi îndeplinesc una din condiţiile pre-văzute la punctele a-c.

Cetăţenilor români nu li se cere să deţinăpermise de rezidenţă. Totuşi, statele membrepot cere ca aceştia să se înregistreze laautorităţile competente într-o perioadă care nupoate fi mai mică de 3 luni de la data intrăriipe teritoriul statului pe care vor să rămânăpentru o perioadă mai mare de 3 luni.

Pentru rezidenţă permanentă cetăţeniiromâni obţin dreptul de rezidenţă permanen-tă pe teritoriul statului membru gazdă după operioadă de 5 ani de rezidenţă legală neîntre-ruptă, dovedind că nu s-a luat nici o decizie deexpulzare împotriva lor. Aceeaşi regulă seaplică şi membrilor de familie, care nu au ce-tăţenia Uniunii şi care au locuit cu un cetăţeanal Uniunii timp de 5 ani.

Cetăţenilor Uniunii sau membrilor lor defamilie li se poate restricţiona dreptul de libe-ră circulaţie şi de rezidenţă pe motive de poli-tică publică, securitate publică sau sănătatepublică, pe teritoriul unui alt stat membru alUniunii (art. 27-33 din Directiva CE nr.38/2004)

5. Cetăţenii români au dreptul de a vota şicandida pentru alegerile locale în statul mem-bru UE în care îşi au reşedinţa, în aceleaşicondiţii ca şi cetăţenii acelui stat.

6. Cetăţenii români au dreptul de a vota şicandida pentru alegerile europene în statulmembru UE în care îşi au reşedinţa, în ace-leaşi condiţii ca resortisanţii acelui stat.

7. Cetăţenii români au dreptul de a adresapetiţii Parlamentului European în mod indi-vidual sau în asociaţie cu alte persoane, peprobleme care intră sub incidenţa domeniilorde responsabilitate ale Uniunii Europene şicare îi afectează în mod direct.

8. Cetăţenii români au dreptul de a adresaplângeri Mediatorului European împotrivaactelor de gestiune defectuoasă ale instituţi-ilor sau organelor comunitare.

E.B.

DDDD rrrr eeee pppp tttt uuuu rrrr iiii llll eeee cccc eeee tttt ăăăă ţţţţ eeee nnnn iiii llll oooo rrrr rrrr oooo mmmm ââââ nnnn iiii îîîî nnnn ssss tttt aaaa tttt eeee llll eeee UUUU nnnn iiii uuuu nnnn iiii iiii EEEE uuuu rrrr oooo pppp eeee nnnn eeee

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

O prezentare a politicii culturale privind instituţiile profesioniste, unităţile din învăţământul preuniver-sitar şi universitar, actorii societăţii civile şi, poate, şi cea din domeniul presei ar trebui începută prin cla-rificarea câtorva idei generale privind fundamentarea politicilor culturale în judeţul Timiş.

Elaborată în cadrul unui proiect promovat de Institutul Intercultural din Timişoara, Strategia culturalăa judeţului Timiş optează pentru dialogul social, trecând de bariera mentală de a considera reprezentanţiisferei civile actori de rangul doi pe scena culturii. Între instituţiile profesioniste şi cele care se bazează pevoluntariatul unor persoane foarte motivate diferenţa este în ceea ce priveşte sursa de finanţare (modul defiinţare) şi nu cea privind calitatea actului cultural. Această abordare a culturalului era, pentru o anumităzonă a politicului, ceva inedit şi greu acceptabil, dar se desprindea clar din investigarea cererii şi ofertei înspaţiul cultural timişean. Cercetarea a arătat fără echivoc că în mediul rural oferta culturală este insuficien-tă şi în schimbarea acestei situaţii un rol esenţial ar putea juca organizaţiile neguvernamentale culturale.

Strategia culturală a judeţului Timiş, adoptată pentru perioada 2002-2005 prin Hotărârea C.J.Timiş nr.25/29.04.2002 a impus direcţii strategice pentru dezvoltarea culturală specifică spaţiului timişean în perioa-da imediat următoare.

Asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, precum şi alte organizaţii neguvernamentalefără scop lucrativ, care iniţiază şi organizează programe şi proiecte culturale, pot primi subvenţii de la buge-tul de stat sau, după caz, de la bugetele locale. Subvenţiile se utilizează în exclusivitate pentru acoperireaparţială sau integrală a cheltuielilor aferente acestor programe şi proiecte culturale, diferite de cele ce con-stituie obligaţii ori programe minimale ale unor ministere şi ale altor organe centrale sau locale, ori ale insti-tuţiilor din subordinea acestora.

Orice politică culturală trebuie să acorde o atenţie deosebită sectorului asociativ, ceea ce se regăseşteîn activitatea C.J. Timiş. De cca. 10 ani sunt finanţate din bugetul C. J. Timiş sub coordonare directă şi încolaborare cu unităţile de cultură din subordinea administrativă sau cu alte unităţi culturale din judeţproiecte şi programe cultural-sportive. Aceste manifestări culturale sunt reunite anual, începând cu 1996,sub genericul „Agenda manifestărilor culturale“. Din 1999 se lucrează cu „Agenda manifestărilor cultural-sportive“ şi reuşeşte să devină una din principalele modalităţi de promovare a actului cultural în teritoriu.Agenda este elaborată cu sprijinul şi sub îndrumarea directă a Comisiei pentru cultură, învăţământ, tineretşi sport, Comisia pentru administraţie publică locală şi Comisia pentru relaţii şi cooperare interegională.Denumirile comisiilor implicate în dezvoltarea acestui instrument de lucru se schimbă în timp, esenţial estecă indiferent de capitolele pe care le avizează există o preocupare semnificativă către dezvoltarea perma-nentă a acestui instrument de lucru coerent. Reglementările legale contribuie în cele mai multe cazuri la oordonare prin conţinutul lor (HG49/2003 privind acordarea de subvenţii ONG – urilor şi altor asociaţiişi fundaţii care dezvoltă activităţi culturale).

Agenda culturală a C.J. Timiş, instrument de implementare a strategiei culturale - Consideraţii generale Agenda a evoluat în timp atât sub raportul domeniilor de activitate sprijinite prin acest instrument

financiar cât şi în privinţa sumelor alocate pentru activităţi cultural-sportive. Evoluţia pe capitole nu s-a ter-minat – acţiunile sociale nu sunt susţinute decât dacă sunt incluse în cadrul manifestărilor culturale.Evoluţia Agendei este prezentată în tabelul ce urmează:

După cum ne arată acest tabel cumulativ, colaborarea transfrontalieră (în cadrul Euroregiunii DKMT)a devenit un domeniu distinct de finanţare în anul 2000. Cheltuielile totale făcute cu cofinanţarea acţiunilorcultural sportive şi de tineret în această perioadă au o evoluţie ascendentă indiferent de moneda în care seface evidenţierea.

*Alocaţiile financiare pentru cofinanţările anului 2007vor fi influenţate de rectificarea de buget din trimestrul IV2007, iar numărul de acţiuni este cel aprobat prin hotărârea deconsiliu pentru parcursul întregului an.

Analiza acţiunilor desfăşurate în perioada 2002 – 2006, prin prisma rezultatelor obţinute pe direcţi-ile strategice principale ar evidenţia rolul Strategiei culturale adoptate pentru Judeţul Timiş.

1.) Stimularea participării cetăţenilor la actul cultural – artistic, prin asigurarea unui mediu cultural decalitate (obiective generale: stimularea activităţilor specifice şi a instituţiilor implicate în educaţia culturalăa cetăţenilor, dezvoltarea învăţământului de specialitate în vederea formării viitorilor actanţi culturali, spri-jinirea afirmării tinerelor talente, creşterea accesului la cultură a cetăţenilor de pe întregul teritoriu al jude-ţului, dezvoltarea vieţii cultural artistice în comune şi cartiere, includerea grupurilor marginalizate social înspaţiul cultural, asigurarea unei infrastructuri culturale adecvate, creşterea confortului consumatorului cul-tural, promovarea produsului cultural). Prezintă interes numărul locuitorilor beneficiari ai activităţilor cul-turale; redăm, deci, în cele ce urmează această evoluţie: avem de-a face cu o creştere aproape constantă,punctul de inflexiune coincide cu alegerile din 2000, respectiv cu schimbarea, în mai multe localităţi, a con-ducerii administrative. Acest grafic ne arată că din totalul populaţiei judeţului – de 680 mii locuitori – 590mii sunt beneficiari (potenţiali) la sfârşitul anului 2007 ai unor activităţi susţinute financiar de CJ Timiş.

*Cifra estimată pentru anul 2007 ţine cont de realitatea privind spaţiile existente care pot fi alocateactivităţilor de cultură şi de spaţiile solicitate în procesele de retrocedare aflate în curs.

Realizarea unei politici culturale şi dezvoltarea vieţiicultural artistice în comune nu se putea realiza în absenţaunor factori de acţiune locală, cel puţin la nivelul comu-nelor, acolo unde existau principalele probleme relevatede studiile anterioare şi unde impactul cu o experienţă anterioară nu a fost deloc benefic. Trecerea de laobligaţia impusă de participare în orice condiţii şi oricând la un act ,,cultural’’ dictat, la participarea bene-volă şi necesară la actul cultural, ca o necesitate obiectivă, se realizează mai greu într-o comunitate din prin-cipiu conservatoare. Din aceste motive, la început, găsirea factorilor de acţiune locali a fost cel puţin difi-cilă şi plină de ,,surprize’’ nu tocmai favorabile şi a căror enumerare poate fi dezbătută într-o analiză ulte-rioară.

În condiţiile în care legislaţia în vigoare nu era coerentă (ulterior Legea 292/2003 privind organizareaşi funcţionarea aşezămintelor culturale nu a făcut decât să consfinţească o dependenţă piramidală în actulcultural) în privinţa actanţilor culturali locali ca angajaţi ai Consiliilor locale care gestionau activitatea cul-turală locală s-a apelat la introducerea noţiunii de ,,referent cultural’’ în încercarea de statuare a persoaneicare să aibă la nivelul comunităţii locale responsabilităţile specifice diseminării actului cultural. La nivelulcomunităţilor locale comunale referenţii culturali au început să desfăşoare activitatea specifică cu rezul-tate perceptibile de la finele anului 2000, exemplul dat de aceştia a sensibilizat puternic atât populaţia cares-a implicat în activitatea culturală locală cât şi factorii de decizie de la nivelul altor comunităţi care au înţe-les importanţa lor. Realizarea strategiei culturale locale a devenit în acest context puternic legată denumărul şi calitatea referenţilor culturali.

2.) Susţinerea afirmării unei vieţi culturale diversificate (obiective generale: dezvoltarea artei specta-colului, dezvoltarea culturii scrise, dezvoltarea artelor vizuale, dezvoltarea artei neprofesioniste, sprijinireadezvoltării organizaţiilor neprofesioniste şi neguvernamentale care activează în domeniul cultural, pro-movarea unor noi forme de expresie culturală, asigurarea cooperării culturale la nivel judeţean prin pro-movarea parteneriatelor şi a coproducţiilor între diferiţi actori culturali şi promovarea parteneriatelor întrefactorii de decizie în domeniul cultural).

Situaţia finanţării unor acţiuni propuse de ONG-uri este următoarea:

În anul 2006 numărul acţiunilor în colaborare cuONG – urile a crescut la 204 având o sumă alocată iniţialde 15% din suma totală alocată Agendei culturale 2006iar în anul 2007 numărul acţiunilor estimate a crescut la279, suma alocată a depăşit-o pe cea a anului anterior,ajungând la 19,5% din totalul sumei alocate Agendei cul-turale 2007 .

Ca o primă concluzie se poate afirma că cea mai con-stantă şi în acelaşi timp mai spectaculoasă creştere existăîn domeniul colaborării cu ONG-urile, dar făcând remar-ca că majoritatea acestora funcţionează în mediu urban,problema ofertei culturale din mediul rural rămâne doarparţial soluţionată.

O analiză a acestei colaborări prin prisma aparte-nenţei la categoriile de vârstă situează centrul de greutateal acestei colaborări în jurul vârstei cuprinse în plaja 16–25 de ani, în general tinerii elevi şi studenţi au pre-ocupări deosebite în realizarea unor parteneriate în dome-niul cultural în legătură cu preocupările lor specifice(manifestări teatrale, manifestări muzicale pornind de la muzica clasică şi până la cea electronică, seri depoezie, spectacole în spaţii neconforme e.t.c).

Promovarea parteneriatelor la nivel interjudeţean constituie o problemă încă nesoluţionată dar carerelevă mai multe aspecte semnificative:

- inexistenţa unor Centre de cultură la nivel judeţean care să poată gestiona o astfel de activitate de pro-movare coerentă a activităţii culturale;

- tendinţa de centralizare excesivă la nivelul administraţiei centrale în condiţiile în care structura legis-lativă culturală se elaborează pe principii revolute şi neelastice (nu este o lege care să impună necesitateaunor actanţi culturali la nivelul comunităţilor locale, nu există obligaţia alocării unor fonduri cu destinaţiecultură în condiţiile în care Legea 215/2002 prevede atribuţii clare în acest sens pentru comunităţile localeetc);

- alocarea de fonduri prin bugetele consiliilor judeţene pentru astfel de activităţi devine o ,,luptă surdăşi absurdă’’ la nivel judeţean şi unde numai preşedintele consiliului judeţean (dacă acesta are inteligenţa şideschiderea europeană necesară) şi comisia de specialitate se implică, atâta timp cât Legea bugetului de statelaborată anual o ignoră cu desăvârşire, etc.

3.) Păstrarea şi valorificarea patrimoniului şi a tradiţiei culturale (obiective generale: sprijinirea activi-tăţii de conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural mobil, punerea în valoare a patrimo-niului cultural imobil, dezvoltarea activităţilor de cercetare, conservare, valorificarea tradiţiei şi creaţieipopulare).

Existenţa în cadrul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş (structură modernă nerecunoscutăoficial prin Legea 292/2003 şi amendată de Ordonanţa de urgenţă 118/2006 privind organizarea şi funcţio-narea aşezămintelor culturale şi de aici obligaţia de a soluţiona o serie de aspecte revolute ale activităţiiculturale prin ,,inteligenţă creatoare’’) a unei secţii de profil în care lucrează specialişti în domeniu carepublică rezultatele cercetării lor într-o revistă finanţată trimestrial de Consiliul Judeţean, orientarea pro-ducţiilor altei secţii (Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri „Banatul“) către valorificarea unei părţia patrimoniului cultural mobil şi educarea prin Şcoala de artă (Secţie cu autofinanţare a C.C.A.J.Timiş) atinerei generaţii pot constitui premisele unei structuri eficiente în domeniu dar care deşi cu rezultateleexcepţionale obţinute trebuie monitorizată atent atunci când este vorba de tradiţia populară autentică.

Resursele financiare insuficiente existente la nivel local pentru sprijinirea activităţii de conservare,restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural mobil au determinat căutarea de parteneriate externe pen-tru atragerea de surse suplimentare de finanţare a unor astfel de acţiuni (Muzeul din Lenauheim, Muzeeledin Jimbolia, Muzeul Banatului Timişoara etc.).

O altă direcţie importantă a constituit-o acţiunea de cofinanţare pentru înfiinţarea unor muzee comu-nale care au ca obiectiv adiacent secţii de etnografie cu specific local, unde prin donaţii de la comunitatealocală, au fost adunate prin intermediul tinerei generaţii o serie de obiecte relevante pentru întreaga zonăsau unde s-au organizat tabere de instruire avându-i ca instructori pe meşterii populari locali.

Reorganizarea pe principii moderne a Muzeului Satului Bănăţean ca instituţie de sine stătătoare şimutarea secţiei de etnografie a Muzeului Satului Bănăţean, constituie acţiuni decisive pentru structurareaunei noi instituţii cu activitate specifică în perioada imediat următoare pentru dezvoltarea mai accentuată aacestei direcţii strategice.

STRATEGIA CULTURALĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ - Analiza activităţii desfăşurate în perioada 1996 – 2007

martie 2007

4.) Menţinerea multiculturalităţii ca element cheie a coeziunii sociale în spaţiul timişean (obiective ge-nerale: sprijinirea dezvoltării vieţii culturale asociative a minorităţilor naţionale, încurajarea dezvoltăriiproiectelor interculturale).

O simplă enumerare a acţiunilor întreprinse în această direcţie strategică face evidentă preocuparea şideosebita atenţie de care s-a bucurat aceasta în perioada 2002 –2006. De asemenea, rezultatele obţinutecontinuă să marcheze pozitiv viaţa culturală a judeţului Timiş; iată numai câteva acţiuni concrete:

- înfiinţarea în cadrul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara a Aleii Etniilor care a marcatdesemnarea ca obiectiv a unei zone în care fiecare minoritate naţională va avea propria ei casă tradiţională(Casa Germană şi Casa Cehă sunt într-un stadiu avansat al lucrărilor, Casa Ucraineană a fost inaugurată, lafel şi Casa slovacă de unde a pornit tradiţionalul festival anual al etniilor în anul 2006)

- se află în curs de elaborare o istorie a minorităţilor naţionale din judeţ, lucrarea se va alcătui prin apor-tul fiecărei minorităţi naţionale în care acestea şi-au desemnat proprii reprezentanţi.

5.) Integrarea culturii timişene în circuitul naţional şi internaţional de valori (obiective generale: dez-voltarea capacităţii de cooperare culturală internaţională prin crearea unui cadru politico-administrativ pen-tru promovarea ofertei culturale, promovarea ofertei culturale prin mijloace specifice mediului de afacerişi integrarea ofertanţilor culturali în reţelele culturale europene, afirmarea valorilor cultural artistice timi-şene în circuitul cultural naţional şi internaţional, susţinerea participării actorilor culturali locali la eveni-mente culturale naţionale şi internaţionale, introducerea patrimoniului cultural timişean în circuitul turistic,dezvoltarea cooperării culturale euroregionale, promovarea schimburilor culturale în EuroregineaD.K.M.T).

O deosebită activitate se dezvoltă pe această direcţie strategică în Euroregiunea DKMT având în vederetradiţiile culturale existente şi acţiunile susţinute în vederea integrării în UE (Concurs internaţional de pianşi vioară a DKMT – Timişoara 2004 cu participarea liceelor de specialitate din Euroregiune, Filarmonicadin învăţământul preuniversitar al DKMT a avut primul concert la Timişoara în data de 06.11.2004 din pro-gram făcând parte Rapsodia I de G.Enescu, Dansurile ungare 5 şi 8 ale lui J.Brahms şi enumerarea ar puteacontinua cu alte evenimente cuprinse în Agenda culturală din anii 2002 - 2006).

O acţiune importantă, devenită în scurt timp normală, pentru peisajul cultural euroregional este ,,Cara-vana folclorică a tineretului din învăţământul preuniversitar al DKMT’’ care anual, timp de o săptămână,susţine spectacole folclorice în diverse localităţi din fiecare ţară membră a euroregiunii şi care reuneştereprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din fiecare ţară membră a Euroregiunii. Susţinerea participăriiactorilor culturali locali la evenimente culturale naţionale şi internaţionale s-a bucurat de o deosebităatenţie, dacă ar fi să enumerăm numai ţările în care au aceştia au fost prezenţi în această perioadă (Germa-nia Austria, Polonia, Grecia, Olanda, Italia, etc.). Trebuie subliniat efortul propriu făcut de diverse persona-lităţi culturale locale în această direcţie şi sprijinul financiar important obţinut de la unităţi economice depe teritoriul judeţului care, de cele mai multe ori, s-au implicat decisiv şi în organizarea efectivă a mani-festărilor culturale. Centrele Culturale ale ţărilor membre ale UE cu reprezentanţă la Timişoara au fost unpartener permanent în promovarea valorilor cultural artistice timişene în circuitul cultural naţional şi inter-naţional facilitând legătura cu ţările de origine sau organizând ele acţiuni culturale de marcă.

O importantă direcţie de acţiune a fost aceea carecuprinde colaborarea cu învăţământul preuniversitar şi uni-versitar din judeţul Timiş care este redată sintetic mai jos:

Pentru început au fost greu de stabilit şi acordat la formele legale existente, instrumentele financiare şimodalităţile de colaborare. Însă, odată fixate aceste detalii, concomitent cu schimbarea atitudinii faţă denecesitatea colaborării, efectele se văd atât în creşterea numărului de acţiuni realizate cât şi în creşterea cal-itativă a acestora.

Constatările privind evoluţia acţiu-nilor realizate pe direcţia sportului demasă (Capitolul T VI) sunt similareavând însă particularităţi specifice le-gate şi de atitudinea factorilor locali dedecizie în strânsă concordanţă cu struc-tura socială şi cu mentalitatea specificăzonelor rurale. Edificatoare este situ-aţia de mai jos:

Au devenit tradiţionale o serie demanifestări sportive de masă (Săptă-mâna olimpică, Săptămâna sportuluipentru toţi, Ziua clubului din Căminul cultural etc.) ce au caracter judeţean, au reapărut manifestări când-va tradiţionale (Campionatele şcolare judeţene de baschet, volei, handbal, tenis de masă şi şah pentru liceeşi pentru ciclul gimnazial atât la băieţi cât şi la fete) sau au apărut manifestări noi care tind să devinătradiţionale (Cupa lacurilor timişene la pescuit, Zilele sportului pe lacul Surduc, Cupa satelor timişene laşah, respectiv go etc) în contextul în care sunt cofinanţate acţiuni la nivel naţional şi internaţional (Trofeul,,Carpaţi’’ la handbal masculin, Miting aviatic, Cupa Mondială de Karate etc.).

Nu întâmplător voi prezenta realizările aferente capitolului dedicat colaborării cu consiliile locale din

judeţul Timiş (Capitolul TII) având în vedere că Agenda culturală a fost singurul instrument prin care Con-siliul Judeţean Timiş a reuşit să implementeze Strategia culturală la nivelul comunelor, oraţelor şi municipi-ilor din judeţ, contribuind practic la trecerea de la o viaţă culturală la comandă la o viaţă culturală normalăîn contextul dificil al tranziţiei din România şi la regăsirea propriei identităţi culturale, amprentă distinctivăîn peisajul european de valori. Trebuie subliniat aportul important adus în organizarea şi susţinerea acestormanifestări culturale de bibliotecarii comunali, de referenţii culturali, de reprezentanţii bisericilor, indife-rent de confesiunea religioasă pe care o reprezintă, de intelectualii localităţilor şi, nu în ultimul rând, de re-prezentanţii administraţiei publice locale. Ca o consecinţă indirectă a acestor manifestări au reapărut for-maţiile artistice de amatori în foarte multe localităţi, s-au reorganizat cercurile şcolare pe activităţi artisticeşi sportive cu un rol determinant în educaţia noilor generaţii, s-au reorganizat coruri laice şi bisericeşti, areapărut încrederea şi respectul pentru valorile tradiţionale, au fost reluate manifestările tradiţionale încomunităţile locale, încep să reapară monografiile locale şi interesul pentru valoarea culturală autentică.

Din nefericire există încă comunităţi în care preocupările pentru viaţa culturală sunt minime. Sintetic,situaţia este prezentată mai jos:

Raportul final al cercetării sociologice referitoare la: ,,Evaluarea impactului social pentru strategia cul-

turală a judeţului Timiş’’ făcut de Universitatea de vest,Institutul intercultural şi CCAJ Timiş sub coordonarea soci-ologului dr. B. Nadolu la sfârşitul anului 2006 şi care a abor-dat două direcţii de cercetare principale: „Evaluarea com-parativă (2000/2005) a consumului şi ofertei culturale lanivelul judeţului Timiş“ şi „Identificarea impactului socialal aplicării strategiei culturale a judeţului Timiş“, evidenţi-ază mai multe concluzii interesante dintre care se pot evi-denţia următoarele:

- existenţa unui nivel ridicat de valorizare a culturii înprezent, răspunsurile fiind grupate în partea superioară ascalei pentru toate cele 3 straturi analizate. Modificările sensibile faţă de situaţia înregistrată în 2000,vizează diminuarea acestei evaluări pentru Timişoara (frecvenţă maximă pentru foarte mare 41,2% în 2000iar în 2005 frecvenţa maximă pentru mare 36,5%) dar şi prin creşterea acestei evaluări pentru mediul rural(de la frecvenţa maximă corespunzătoare pentru varianta mare 40,4% la variantă foarte mare 41% în 2005).Deşi acest item, prin formularea sa directă prezintă o sensibilitate ridicată la efectul dezirabilităţii sociale,rezultatele înregistrate reflectă cel puţin principial importanţa deosebită acordată dimensiunii culturale;

- conform acestor distribuţii, în mediul rural pentru căminele culturale şi biblioteci se aşteaptă creştereaofertei iar pentru toate celelalte instituţii redeschidere sau înfiinţare;

- pentru mediul urban a fost înregistrată o situaţie diferită, 47% declarându-se mulţumiţi, în creştere faţăde rezultatele din 2000 (când doar 32,3% erau mulţumiţi) şi doar 9,4% nemulţumiţi, faţă de 24,8%(nemulţumiţi în 2000). Ca argumente pozitive este afirmată tot diversitatea (29,4%) iar ca argumente ne-gative, oferta redusă (16,5%) şi lipsa calităţii (9,4%);

- pentru mediul rural distribuţia răspunsurilor acoperă şi partea inferioară a scalei, 37,9% exprimându-şi nemulţumirea faţă de oferta culturală existentă, într-o uşoară ameliorare faţă de cei 41,3% înregistraţi canemulţumiţi în 2000, dar şi prin reducerea semnificativă a ponderii celor foarte nemulţumiţi de la 34,1%(în 2000) la 10,7% (în 2005). Comparativ cu situaţia înregistrată în 2000, se remarcă însă îmbunătăţireaconsistentă a evaluărilor formulate de populaţie pentru oferta culturală locală. Principalele argumente pozi-tive sunt aferente diversităţii şi suficienţei (11,5%) iar ca argumente negative sunt formulate lipsa pieţei cul-turale (27,7%) şi ofertă redusă (13,6%);

- se constată de asemenea o uşoară creştere a consumului specific şi pentru muzeele din Timişoara, pu-blicul constant crescând de la 21,2% (2000) la 23,7% (2005) iar cel ocazional 38,2% la 41,1% (non-con-sumatorii scăzând de la 40,6% la 35,1%). Această situaţia a fost întâlnită şi în mediul urban: o creştere sem-nificativă a consumului specific, publicul constant crescând cu 3,3% (de la 14,3% la 17,6%) iar cel ocazio-nal de la 24,1% la 37,6%. Pentru acest tip de ofertă se remarcă păstrarea unui consum extrem de redus92,7% din populaţia rurală reprezentând nonconsumatori (într-o uşoară creştere faţă de 2000, când acestsegment reprezenta 94,7%);

- se constată o participare semnificativ ridicată la festivalurile din Timişoara (afirmată de 61,5% dintresubiecţi), dar într-o scădere sensibilă faţă de studiul din 2000 (când participarea a fost afirmată de 68,4%).Gradul de mulţumire pentru aceste acţiuni este preponderent potrivit (28,8%), marcând de asemenea odiminuare vizibilă faţă de situaţia anterioară când valoarea maximă a fost atinsă de varianta mulţumit cu35,1% (2000). Cu toate acestea, se remarcă şi păstrarea evaluării spre partea superioară a scalei, corespun-zătoare unor aprecieri pozitive (4,7% foarte mulţumit şi 23,7% mulţumit).

- se constată existenţa unei creşteri semnificative a consumului pentru activităţile iniţiate de cămineleculturale din mediul rural, nonconsumatorii reducându-se de la 57% (2000) la 30,8% (2005). De asemenea,se poate remarca şi o redistribuire a frecvenţei de participare, publicul constant scăzând de la 12,5% la5,5%, odată cu creşterea consistentă a publicului ocazional de la 30,5% la 63,7%. Se cuvine precizat fap-tul că şi aceste distribuţii sunt puternic influenţate de prezenţa/absenţa unei oferte active în punctele deeşantionare extrase (rezultatele având deci un caracter orientativ).

Pentru a înţelege politica culturală europeană trebuie să ţinem cont de influenţa majoră pe care au avut-o asupra ei principiile interculturalităţii, cum ar fi: artă pentru toţi, asigurarea unei vieţi culturalediverse şi de calitate, descentralizarea şi în final democratizarea culturii. Patru mari principii guverneazăpolitica culturală europeană de mai bine de 25 de ani: promovarea identităţii culturale, respectarea diver-sităţii culturale, susţinerea creativităţii, stimularea participării. Este cunoscut faptul că în ultimii ani com-petenţele în definirea şi implementarea politicii culturale au început să se împartă între stat şi autorităţilelocale. Rolul acestora a crescut din ce în ce mai mult datorită influenţei unor factori precum: creştereapotenţialului economic al societăţii, democratizarea vieţii sociale, implicit democratizarea culturii – prin-cipiul „artă pentru toţi“, descentralizarea administrativă, urbanizarea, globalizarea, noile tehnologii etc.Aceste nivele administrative şi-au definit propriul cadru general de măsuri publice – politici culturale, fac-torii enunţaţi au determinat apariţia complementarităţii dintre diferite nivele administrative, inclusiv în ges-tionarea culturii, mecanisme care să permită planificarea, implementarea şi evaluarea acestor politici cul-turale – strategii culturale. Măsurile şi mecanismele dezvoltate vizează satisfacerea nevoilor culturale prinangajarea optimă a resurselor financiare, materiale şi umane de care comunitatea sau statul dispune.

Având în vedere consideraţiile de mai sus se poate afirma că Strategia Culturală a Judeţului Timiş peperioada 2002 – 2005, cu prelungirea aplicării ei inclusiv în anul 2007, la sfârşitul căruia se va elabora - pebaza rezultatelor obţinute la evaluarea impactului ei social - o strategie culturală pentru perioada 2008 –2012, nu este numai un program coerent de acţiune bine fundamentat dar poate fi adoptat şi adaptat ca unmodel de acţiune, aşa cum s-a subliniat şi la Conferinţa europeană a Reţelei culturale europene ,,Ó’’ (carea avut loc la Timişoara, în luna octombrie 2006), mai ales că există şi instituţia care poate gira acţiuni de oasemenea amploare la nivel de Consiliu Judeţean. Este vorba de C.C.A.J. Timiş, primul centru astfel struc-turat din ţară, încă din anul 2000 relaţiile culturale realizate anticipând, prin formă şi conţinut, integrareastructurilor româneşti în cele europene, fiind un pas foarte important în dezvoltarea culturii timişene întoată plenitudinea ei.

Concluziile analizelor efectuate pe direcţiile strategice propuse vor constitui premisele în elaborareanoii strategii culturale motivate pentru perioada următoare (2008 – 2012).

Răzvan HRENOSCHI Şef Serviciu

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

martie 2007

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONSULTATIV ... Agenda CJTimis/2007/AgendaCJT nr... ·...

Documents

Transcript of ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONSULTATIV ... Agenda CJTimis/2007/AgendaCJT nr... ·...