Lupta pentru putere s-a terminat pentru moment şi s-a soldat cuînvingători şi pierzători, ca în orice bătălie de altfel. Uniunea SocialLiberală a câştigat detaşat în faţa celorlalte partide politice din Româ-nia, cu un procent de 58.61% la Camera Deputaţilor şi 60.7% la Senat.Pe locul secund s-a clasat Alianţa România Dreaptă care a obţinut unprocent de 16.7%, locul trei 6iind ocupat de Partidul Poporului - DanDiaconescu cu 14.6%.

În cele şase colegii ale Diasporei au votat în total 61.014 de alegători, ra-portat la o cifră de 441.769 de cetăţeni români cu drept de vot care suntînregistraţi cu domiciliul în străinătate.Vă prezentăm în acest material date despre rezultatele alegerilor dinRomânia şi din Canada. Mai mult în PAGINA 3

ANNÉE 3 • NR.59 14 DEC. 2012 • 2ÈME ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS

IINNTTEERRVVIIUU ccuu JJooJJoo DDaann:: ““AAmm îînnccrreeddeerree ccăă vvooii aajjuunnggee îînn vvâârrff”” Pugilistul român, JoJo Dan, reintră în ring pe data de 19 decembrie la

Roseland Ballroom din New York şi declară că este încrezător şi pregătit pentru acest meci.

UUSSLL îînnrreeggiissttrreeaazzăă uunn ssccoorr iissttoorriicc îînn RRoommâânniiaa,,iiaarr AARRDD ssuupprraavviieeţţuuiieeşşttee îînn ddiiaassppoorraaÎN URMA ALEGERILOR LIBER EXPRIMATE DIN 9 DECEMBRIE 2012, USL A ÎNTREGISTRAT UN SCOR ISTORIC, CARE A DEPĂŞITPERFORMANŢELE ELECTORALE ALE FSN DIN 1990, IAR “INIMA ROMÂNIEI” S-A DESFIINŢAT CHIAR ÎN ZIUA ALEGERILOR

înPAGINA

19

Pactul cu Basarabia semnat de 462 decandidaţi la parlamentareCandidaţi ai principalelor partideangrenate în cursa electorală pen-tru alegerile parlamentare au sem-nat “Pactul pentru Basarabia” şi îşivor asuma îndeplinirea mai multorsolicitări, printre care: apariţii pu-blice în care să se susţinarecunoaşterea existenţei unui sin-gur popor POLITIC p.7

Comunitatea română s-a mărit dar nusemni�cativ. Iată ultimele statisticiCanada este ţara cu cea mai marecreştere a populaţiei din rândulţărilor care se a6lă în G8, înre-gistrând la ultimul recensământdin anul 2011 o cifră dublă faţă destatisticile din 1961, şi de 10 orimai mare decât datele înregistrateîn anul 1861.

CANADA P.2

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 1

14 decembrie 2012 • ediţia II P.2 www.impactonline.biz

Canada este ţara cu cea mai mare creştere apopulaţiei din rândul ţărilor care se a;lă în G8, în-registrând la ultimul recensământ din anul 2011un număr de 33,476,688 persoane. Această cifrăeste aproape dublă faţă de statisticile din 1961, şide 10 ori mai mare decât datele înregistrate înanul 1861.De la ultimul recensământ Canadian care a fostrealizat în anul 2006, până în 2011 populaţiaCanadei a crescut cu 5.4 la sută, creştere care s-aaplicat în aproape toate provinciile şi teritoriiledin ţară, excepţie făcând provincia Ontario undes-a înregistrat o uşoara scădere în ultimi cinci ani,de 5.7 la sută, acesta ;iind totodată şi cel maiscăzut nivel de la perioada 1981 – 1986 până înprezent.În provincia Quebec populaţia a avut ocreştere uşoară, de la 4.3% între anii 2001-2006 la 4.7% între 2006-2011Bilingvismul este în creştere în Canada, dar nuneaparat în cele două limbi o;iciale, engleza şifranceza, protretul lingvistic al ţării ;iind alcătuitdin aproximativ 200 de limbi.Recensământul arată că 17,5 la sută dinpopula+ie - sau 5 800 000 de persoane - vorbesccel pu+in două limbi străine de la domiciliu,aceasta ;iind o creştere de 14,2 la sută compara-tiv cu recensământul din 2006, adică cu 1,3 mi-lioane de oameni mai mult.Dintre cele 5.8 milioane de persoane, cele maimulte vorbesc ca şi limbă straină engleza, pluslimba maternă care în cele mai multe cazuri estepunjabi sau mandarina, persoanele care folosesccele două limbi o;iciale canadiene reprezentândnumai un sfert din total. Limba punjabi estevorbită de aproximativ 460 de mii de persoane,dar dacă adăugam şi vorbitorii de limbă urdu,relativ aceeaşi cu punjabi, numărul lor poateajunge la 1 180 000. Limba chineză ocupă loculdoi în Canada, cu 1 113 000 persoane printrecare se includ şi vorbitorii de cantoneză,mandarină şi alte limbi din această ramură.Cu toate acestea, raportat la numărul total alpopulaţiei, engleza şi franceza rămân cele maivorbite limbi, cu 28,4 milioane de vorbitori delimbă engleză, din care 6.4 milioane cunosclimba la un nivel avansat. Limba franceză aratăun uşor declin, dar statisticile spun că şapte mi-lioane de oameni o vorbesc, aceasta însemnândo creştere de 300 de mii de persoane din 2006 şipână astăzi.Toronto este oraşul cu cei mai mulţiimigranţi, 32.2 la sută din populaţia oraşului)iind vorbitoare de o altă limbă maternădecât cea engleză.O altă statistică interesantă ar ;i cea legată deviaţa de cuplu, statisticile canadiene arătând căexistă mai multe persoane care trăiesc singure,procentajul ;iind în scădere cu 2 la sută faţă deanul 2006. În po;ida creşterii populaţiei înregis-trate, numărul cuplurilor căsătorite au înregis-

trat o scădere de 132 715 unităţi.Cuplurile de acelasi sex însă, au înregistrat ocreştere în ultimii cinci ani, de 42.4 la sută şiaproape jumătate din aceste cupluri şi-au o;icia-lizat relaţia la starea civilă. Cuplurile de acelaşisex reprezintă 0.8 la sută din numărul total decupluri înregistrate până la această dată.Persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 49 deani sunt cele mai multe în Canada, adică 2 675130, ;iind urmate de cele cu vârste cuprinse între40 şi 54 de ani, 55 şi 59 de ani, respectiv 40 şi 45de ani.Şi romanii au înregistrat o creştere, dar nufoarte mare.În întreaga ţară 90 300 de persoane au declaratlimba română ca limbă maternă, faţă de 78 500în 2006, iar dintre aceştia, 43 475 sunt bărbaţi şi46 820 femei. Dintre românii din Canada, 54 460au a;irmat că româna este limba cea mai vorbităacasă.La capitolul alte limbi vorbite acasă în mod re-gulat, numai 20 800 de persoane au a;irmat căvorbesc româna.La capitolul etnie, comunitatea română dinCanada se clasează pe locul 23, dar totuşi sun-tem mai mulţi decât ungurii care reprezintă 67

920 de persoane, sârbii - 56,420 persoane, sauturcii - 29,640 persoane. Ne depăşesc însă ita-lienii care înumără 407,485 de persoane, ruşii164,330 persoane, sau grecii care sunt 108,925de persoane.În provincia Quebec trăiesc 31,245 de per-soane care au declarat că limba maternă esteromâna, dar numai 22,790 dintre aceştia ovorbesc cel mai des acasă.Statisticile canadiene arată că pe insula Montrealtrăiesc 17 555 de români, în Laval 5 235, înBrossard 1 210 de persoane, în Longueuil 1 065,iar în total, cu toate celelalte mici regiuni la un loc,suntem 28 975 de persone faţă de 24 550 câţieram în 2006.Cu toate acestea, statisticile nu pot ;i 100%corecte. Cifra care se vehicula despre numărulpersoanelor din comunitatea română era de 60- 70 de mii de persoane. O diferenţă mare, într-adevăr, dar nu trebuie să uităm că nu toţi cei deaici se declară români, ci canadieni o buna partedin ei şi nu toate persoanele de origine românăau completat formularul de recensământ – mulţinu au încă acte de rezidenţă şi de ce nu, mulţisunt veniţi illegal. Eduard IANCU

CCoommuunniittaatteeaa rroommâânnăă ss--aa mmăărriitt ddaarr nnuusseemmnniiffiiccaattiivv.. IIaattăă uullttiimmeellee ssttaattiissttiiccii

COMUNITATE

Fondée Février 12, 2010Edité et distribué par le

CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONES RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458; (514) 961-9091

E-mail: office@impactonline.bizWebsite: www.impactonline.biz

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

ÉQUIPE ÉDITORIALEElena CIULU (ROU)

life/inedit

Viorel GAIŢĂ (ROU)divertissement

Mario GRĂMADĂ (CA)communauté

Sorin ION (ROU)sport

Tudor LAVRIC (ROU)politique

Andi RĂDIU (IT)international

Armand VELINESCU (ROU)la roumanie d'aujourd'hui

Mihai MUNTEANphoto

COLLABORATEURS: Tudor FURDUI, Daniela MACRIŞOIU,

SAKE, Ioan MANOLACHE,Lilia STRÂMBANU, Roxana URLIH, Dan VULPE

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

ÉDITEURCristian BUCUR

bucurc@gmail.com

DIRECTEUREduard IANCU

radiomarcaro@gmail.com

Impact este o publicaţie bilunară independentă cenu beneficiază de nicio subvenţie. Articolele şi/saufotografiile apărute în ziar nu reflectă în mod nece-sar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este respon-sabil pentru conţinutul articolelor şi/sau fotografiilorapărute în ziar, fiecare autor fiind directrăspunzător pentru conţinutul articolului său. ZiarulImpact nu este responsabil pentru conţinutulreclamelor publicitare.

DISTRIBUŢIE:CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli, Bourret; Restaurante: Parthenon;Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului;MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Charcuterii: Fairmuont, Hongroise; Biserici: SfântulNicolae;MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Char-cuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Biserici: BunaVestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou;ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis, Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:Charcuterie M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului;LAVAL: - Charcuterii: Transilvania (Blvd. Cure La-belle), Transilvania (Blvd. des Laurentides), Balkani,Marché Balkan, Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului,RIVE SUD: - Charcuterii: Fairmont; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;ANJOU: - Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; TORONTO: - Compania de coletărie Atlas Remus; QUEBEC CITY: - Magazin Chez Vladimir, Biserica NotreDame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;ROMÂNIA: - Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 11 ianuarie 2013

EECCHHIIPPAA DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 2

UUSSLL îînnrreeggiissttrreeaazzăă uunn ssccoorr iissttoorriicc îînn RRoommâânniiaa,, iiaarrAARRDD ssuupprraavviieeţţuuiieeşşttee îînn ddiiaassppoorraa

Lupta pentru putere s-a terminat pentru mo-ment şi s-a soldat cu învingători şi pierzători, caîn orice bătălie de altfel. Uniunea Social Liberalăa câştigat detaşat în faţa celorlalte partide politicedin România, cu un procent de 58.61% la Came-ra Deputaţilor şi 60.7% la Senat. Pe locul secunds-a clasat Alianţa România Dreaptă care a obţinutun procent de 16.7%, locul trei Iiind ocupat dePartidul Poporului - Dan Diaconescu cu 14.6%.Asemănător celebrării asociaţiei închise de optani, la Montreal, Mihai Răzvan Ungureanu îşidoreşte reconstrucţia a ceva viu, cu ceva mort,adică reconstrucţia PDL-ului prin ARD - alianţacare juridic nu mai funcţionează din 9 decem-brie, îmediat după încheierea alegerilor.Interesant este, dar nu de mirare ţinând cont deevenimentele politice petrecute în România înultimile luni, faptul că în ţara noastră niciunuldintre candidaţii ARD nu a reuşit să câştige vre-unul din colegiile în care a candidat. Elena Udreas-a declarat câştigătoare, printr-un discurs încare nici domnia sa nu înţelegea ce spune, deşi aieşit pe locul doi conform rezultatelor. Cu toateacestea va beneIicia de un loc în Parlamentdatorită redistribuirii. Redistribuirea a dăruit unloc în Parlament sau Senat chiar şi celor care auobţinut un procentaj de 18 la sută. Totodată,Elena Udrea este candidatul ARD cu cel mai mareprocent obţinut dintre candidaţii alianţeidesIiinţate, de 42.4 la sută.Lucrurile stau însă diferit în diaspora, undeAlianţa România Dreaptă a câştigat aproapepeste tot, cel mai mare procent Iiind înregistrat înBasarabia pentru Eugen Tomac, cu 78 la sută. Nue greu de înţeles de ce procentajul a fost atât demare, paşapoartele româneşti oferte fraţilorromâni de peste Prut, dar şi faptul că EugenTomac este basarabean, explică procentul.În cele şase colegii ale Diasporei au votat în total61.014 de alegători, raportat la o cifră de 441.769de cetăţeni români cu drept de vot care suntînregistraţi cu domiciliul în străinătate.Din cele 306 secţii de votare organizate de MAEîn 95 de ţări, din numărul total al voturilor vala-bil exprimate pentru Senat - 59.989, ARD aobţinut cele mai multe, respectiv 24.088 voturi,

Iiind urmată de USL, cu 17.309 voturi şi PP-DD cu13.707 voturi.Pentru Camera Deputaţilor, din 60.044 voturivalabil exprimate, 25.600 au revenit ARD, 16.686USL şi 13.491 PP-DD.De ce această mare diferenţă de opinie întrealegătorii din România şi cei din Diaspora?Răspunsul ar Ii foarte simplu - tocmai pentru fap-tul că românii din Diaspora nu trăiesc în Româ-nia şi percepţia legată de ce se întâmplă în ţarăeste complet diferită. Nu mă interesează rezultatul alegerilor ci doarcred că votul celor din diaspora trebuie să Iietotuşi inIluenţat de cei din ţară petru ca ei simtpe pielea, buzunarul, educaţia şi sănătatea lorcum este acolo. Noi, cei care am plecat de multtimp din România, înainte de a vota, trebuie săne consultăm cu rudele, prietenii, etc. pentru a Iisiguri că nu vom vota împotriva voinţei celorcare ar urma să beneIicieze în mod direct derezultate. Faptul că alegerile sunt câştigate de partidul “X”,petru mine, emigrantul canadian care îşi doreşteo viaţă mai bună aici, nu reprezintă aproapenimic, pentru că viaţa mea se derulează aici. Încazul în care mă gândesc la cei de acasă şi votezsperând că le va Ii mai bine, trebuie să îi întrebpe ei cu cine ar trebui să votez. Oricum... Aleaiacta est.Ziarul Impact a contactat Ambasada României şitoate consulatele din Canada pentru aIlarearezultatelor oIiciale.Montrealul nu a fost codaş în ceea ce priveştevotul exercitat în Canada, dar categoric nu sepoate mândri cu cei 385 de participanţi. PentruSenat au fost acordate 199 voturi către ARD, res-pectiv 136 pentru USL iar la Camera Deputaţilor189 a primit ARD, şi 133 de voturi USL. La Ambasada României de la Ottawa au fostexprimate 111 voturi din care, la Senat ARD aobţinut 68 de voturi, iar USL 32. La CameraDeputaţilor voturile acordate ARD au însumat67, respectiv 30 pentru USL.Consulatul din Vancouver a înregistrat unnumăr de 129 de voturi valabil exprimate, dincare la Senat ARD a obţinut 59, iar USL 57. Pen-tru Camera Deputaţilor 59 de voturi au merscătre ARD şi 56 pentru USL.Am contactat şi Consulatul General dinToronto, dar la telefon, de la orele dimineţii până

după-amiaza a răspuns robotul care închideaimediat. După îndelungate încercări, am reuşit săstau de vorbă cu domnul Adrian Cristea - con-silier economic, care ne-a declarat că personalula stat prea mult treaz în noaptea alegerilor şiprobabil nu a reuşit să mai ajungă la lucru a douazi. Dacă a petrecut comisia sau nu, în cinstea vre-unui partid, nu putem ştii, cert este că nici dom-nia sa nu ne-a putut oferii date despre alegeriledesfăşurate acolo. Din surse neoIiciale, ar Ii vorbade 322 alegatori.Românii din Statele Unite şi Canada vor Iireprezentaţi în Senatul României de AdrianAnghel - candidat USL care a obţinut un total de2498 de voturi, pe locul secund clasându-seEugen Rovenţa – candidat ARD cu 2361 de vo-turi. În Camera Deputatilor românii vor Iireprezentaţi în continuare de Mircea Lubanovici- candidat ARD care a obţinut 1741 de voturi, ast-fel aIlându-se la al doilea mandat, în timp ce peurmătorul loc s-a clasat Ionela Tănase (Prodan),din partea USL, cu 1116 voturi.De ce românii din America de Nord şi în ge-neral din Diaspora, nu s-au prezentat la vot?Cauzele absenteismului nu ar Ii greu de dedus şinici de înţeles. Distanţele mari până la secţiile devotare împreună cu joburile românilor care ade-sea se întâmplă şi duminicile, ar putea Ii una din-tre ele. O alta poate Ii şi numărul mic al secţiilorde votare. Spre exemplu, în provincia Quebec, s-ar Ii putut organiza, fără prea mare effort, secţiide votare în Quebec City, Montreal, Laval,Brossard şi Sherbrooke, iar astfel accesul la urmăar Ii fost posibil mult mai uşor.A treia cauză ar Ii aceea a actelor expirate.Românii nu mai acordă mare interespaşaportului românesc, preferându-l pe celcanadian cu care se poate călători aproape pestetot în lume, fără să Iie necesară viza. Şi nu sunt decondamnat pentru asta, “de ce să plăteşti pentrudouă paşapoarte?”, poate Ii gândirea multora.Cea mai interesantă cauză mi se pare cea a legiidin acest an. Buletinul de identitate a fost scos depe lista actelor cu care se poate vota, motivul Iiindlipsa etichetei de hârtie care se lipeşte pe spatelebuletinului şi pe care se pune ştampila de vot. Peplastic nu se poate pune pentru că cerneala seşterge uşor. Probabil că hârtiuţa care banuiesc căar Ii costat o avere, că de-aia nu a fost disponibilă,“nu se putea dezlipi la fel de uşor”. La Montreal,

spre exemplu, am întâlnit o doamnă care aveatoate actele canadiene, printre care şi cardul decetăţenie. Ca document românesc avea bule-tinul… Dar degeaba… Hârtiuţa bat-o vina, nu era.Dar mai tare decât treaba cu buletinul, este cătrebuia să faci dovada rezidenţei permanente înstatul de reşedinţă (paşaport canadian, card derezident, dovadă de cetăţenie etc.), lucru completaberant. Dar poate că gândesc eu greşit… Dacăaş Ii votat la Montreal şi apoi luam avionul (că emai rapid) până în Statele Unite, votam şi acolo,după care luam avionul din nou, mergeam înAfrica, Papua Noua Guinee şi uite aşa, într-o zi,străbăteam toată planeta şi votam de mai multeori… Normal, aş Ii fost pasibil de puşcărie pentrucă asta se numeşte fraudă. Trebuie totuşimulţumit Statului Român pentru că m-a salvat,prin aceată lege, de la posibilitatea de a ajungedupă gratii. Treaba asta cu dovada reşedinţei s-a întâmplatchiar unui membru al familiei mele care nu aveaactele canadiene la purtător. Acuma, nu că aş Iivrut eu să se facă o excepţie pentru familia mea,pentru că nu vroiam... vorba aia - unde-i lege, nu-i tocmeală - dar chiar aşa, de atâţia ani vizitator înCanada?

14 decembrie 2012 • ediţia II P.3www.impactonline.biz ALEGERI PARLAMENTARE 2012

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 3

Referendumul local organizat, dumi-nică, 9 decembrie 2012, în 35 de co-mune şi oraşe din judeţul Alba privindproiectul minier de la Roşia Montanăşi mineritul din Apuseni a fost invali-dat.La acesta au participat 43,20 % dincetăţenii cu drept de vot, faţă de 50 lasută plus unu, cât era nevoie.Potrivit Biroului Electoral Judeţeanpentru referendum, la consultareapublică organizată, s-au prezentat43,20 la sută din cetăţenii cu drept devot, astfel încât referendumul a fost in-validat din cauza prezenţei reduse,scrie Mediafax.Potrivit sursei citate, 62,45 la sută din-

tre cetăţenii care s-au prezentat laurne au votat "Da”, iar 35 la sută "Nu”,Diind anulate 1,65 la sută din voturileexprimate. În Roşia Montană, localitate vizată di-rect de referendum, deoarece aici sedoreşte dezvoltarea unei exploatăriminiere, prezenţa a fost de 66,06 lasută, iar dintre cetăţenii care s-auprezentat la urne 78,75 la sută aurăspuns "Da”, iar 19,44 la sută aurăspuns "Nu”, Diind anulate 1,80 lasută din sufragiile exprimate. Numărul total al persoaneloraşteptate la urne la acest referendumera de peste 72.000.La Roşia Montană, se aDlă cel mai im-

portant zăcământ de aur din Româ-nia. Acesta, evaluat la aproximativ 300de tone de aur şi 1.600 de tone deargint, a fost concesionat în vedereaexploatării către compania RMGC.Compania este controlată de Dirmacanadiană Gabriel Resources, caredeţine 80,46% din capitalul social.Statul, prin Dirma Minvest Deva, are oparticipaţie de 19,31% în RMGC.În spatele companiei canadieneGabriel Resources se regăsesc numemari din business-ul mondial, precummiliardarii John Paulson, Beny Stein-metz si Thomas Kaplan.

UDMR va Di cooptată la guvernarealături de USL, urmând a se stabilidacă Uniunea va participa la nivel deministru sau doar de secretari de stat,au declarat miercuri, 12 decembrie,pentru MEDIAFAX, surse participantela prima discuţie dintre liderii USL şiUDMR desfăşurată la Palatul Parla-mentului.Conform surselor USL citate, nivelulparticipării UDMR la guvernareurmează să Die discutat.Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor,a declarat după întâlnirea de la PalatulParlamentului, că din punctul său devedere Victor Ponta este singuravariantă viabilă de premier care să Diedesemnat de şeful statului, precizândcă opinia sa nu ţine cont de situaţia încare formaţiunea maghiară va Di, laputere sau în opoziţie."Din punctul meu de vedere, există osingură variantă, indiferent dacă vomintra la guvernare sau nu, cei care aucâştigat alegerile şi bineînţeles VictorPonta. Asta nu are legătură cu situaţia

ulterioară desemnării primului mi-nistru", a declarat preşedintele UDMR.El a fost întrebat în ce condiţii va intraUDMR la guvernare alături de USL,având în vedere poziţia PNL."Un dialog va exista, Diindcă Româniaare nevoie de dialog. Societatearomânească are nevoie de linişte, nude scandal. Deci dialog va exista, in-diferent cine va Di la guvernare şi cineva Di în opoziţie şi eu cred că e binedupă foarte mulţi ani de zile să trecemîntr-o nouă etapă. (...) Cunosc

declaraţiile preşedintelui CrinAntonescu şi sunt pentru mineliniştitoare, deci este un om deschis ladialog, la colaborare, în rest amănunteputem să vă dăm săptămâna viitoare",a susţinut Kelemen, precizând că onouă întâlnire ar putea să aibă loc laînceputul săptămânii viitoare.Îniantea întâlnirii de la Palatul Parla-mentului, Laszlo Borbely a precizat căobiectul discuţiilor vizează modul încare vor Di alocate funcţiile în noul Le-gislativ.

RReeffeerreenndduummuull pprriivviinndd pprrooiieeccttuullmmiinniieerr ddee llaa RRooşşiiaa MMoonnttaannăă,, iinnvvaalliiddaattddiinn ccaauuzzaa pprreezzeennţţeeii ssccăăzzuuttee llaa vvoott

UUDDMMRR vvaa ffii ccooooppttaattăă llaa gguuvveerrnnaarree..RRăămmâânnee ddee ssttaabbiilliitt nniivveelluull

14 decembrie 2012 • ediţia II P.4 www.impactonline.bizROMÂNIA

ROMÂNIA - ACTUALITATE POLITICĂ

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 4

14 decembrie 2012 • ediţia II P.5www.impactonline.biz OPINII

Din multitudinea de dude politice românești, servite în ultimul an publicului larg, pare-se că lipsea cea mai zemoasă:n-avem destule scaune în Parlament. S-a ajuns aici, pentru că românii n-au „pricipit” la timp că votul uninominalpur, e opusul votului uninominal impur, iar noi din cel de-al doilea am servit de fapt. Și astfel, redistribuiții, vor facevarice de la stat. Statul în picioare.

L A V A L :

Un proiect pornit în luna februarie 2012 princare se doreşte construcţia unei mari arene înoraşul Laval şi al cărui preţ a fost modi)catcrescător de două ori până acum, a fostsubiect de discuţie şi a ridicat semne de între-bare pentru opoziţia primarului AlexandreDuplessis.Primăria oraşului Laval a stabilit bugetulpentru anul 2013 încă din luna noiembrie,imediat după demisia fostului primarGilles Vaillancourt, asigurând cetăţenii căîn noul an taxele nu vor creşte pentru pro-prietarii de case unifamiliale, adică pentru55% dintre aceea care deţin locuinţe. Înschimb, restul proprietarilor de case vorsimţi o creştere a taxelor de aproape 2%.În bugetul de 749 milioane de dolari carea fost stabilit pentru 2013, va Ei inclusă şicreşterea de 0.3% la impozit pentru pro-prietarii de case non-rezidenţiale. Mediaaceleiaşi taxe în Montreal este de aroxi-mativ două procente.Suma de care ar urma să beneEiciezeprimăria din Laval în urma acestei creştericoincide cu diferenţa de cost a viitoareiarene din Laval, însă noul primarAlexandre Duplessis, a negat zvonurilelegate de această creştere.Când proiectul a fost anunţat, preţul aces-tuia era de 92.6 milioane, dar sumaestimată atunci a crescut la 120 de mi-lioane de dolari. Cu toate acestea, noilerapoarte ale mass-mediei arată că preţulde construcţie ar putea creşte cu 30 de mi-lioane, iar asta din cauză că iniţiatoriiproiectului, Bell şi Evenko, vor să creezemai multe compartimente private pentruspectatori.Duplessis a declarat că arena nu va costaniciun cent în plus faţă de cele 120 mi-lioane, iar dacă totuşi vor exista costuri înplus, acestea vor veni de la companii pri-vate.Rapoartele care arată creşterea preţuluipentru noua arenă au făcut ca ministrulafacerilor, Sylvain Gaudreault, să trimitădoi auditori pentru a veriEica şi suprave-ghea desfăşurarea proiectului.Robert Bordeleau - liderul opoziţiei - de la"Partidul în Serviciul Cetăţeanului dinLaval" a declarat că au fost o mulţime deîntrebări pe seama acestui proiect, la careprimariă a fost în incapacitatea de arăspunde.O întrebare cheie, a spus el, a fost motivulpentru care contribuabilii sunt aceea caretrebuie să plătească mai mult de 30 de mi-lioane de dolari faţă de preţul iniţial."Nu a putut să justiEice cele 32 de mi-lioane." a spus Bordeleau. "Este acelaşiproiect din luna februarie, atunci cândconstrucţia arenei a fost anunţată".

PE SCURT

Cine a spus că America e 2ara tu-turor posibilită2ilor, e în mod cert,trombonist, trompetist, saxofonist,oricum, un ”ist”. Iar asta pentru că,deși românii au votat într-un anumefel, în Parlamentull 2ării, aleșii auajuns în altfel. Astfel, se pare că doarîn România, procesul electoral nu edeloc despre competi2ie,performan2ă, reprezentare șipreferin2e, ci despre distribuire șiredistribuire. Este iată, mai curândo febră a ciolanului, o pasiune pen-tru grămadă și îngrămădeală, a tu-turor acelor hulpavi care, cu untupeu fără margini, pretind fărăacoperire, că reprezintă interesulcetă2eanului.În teorie, Parlamentul unei 2ări, esteun simbol al democra2iei, o institu2iesacră, a cărei singură menire esteaceea de a pune în operă, voin2a șidorin2a poporului suveran. Ei bine,nu și la noi. Aicișa, la Românica, Par-lamentul este mai curând o denu-mire pentru acel restaurant-bar, dedimensiuni mai mari decât în modobișnuit, unde nu plătești ca să staipe scaun, ci ești plătit. Acest ultim as-pect, evident, generează multă poftă,dorin2ă, îmbulzeală și îngrămădeală.

Doar că de data asta, ce să vezi, avemprobleme cu deservirea clientelei,nemaiEiind suEiciente scaune înmagazie. Iar asta, pentru că oricât demare-ar Ei bodega, totuși nimeni nuși-a imaginat c-aici e musai să se-ndese chiar până la ultimul redis-tribuit. Penibil, dar adevărat. La 501 fotoliidisponibile, avem doar 590 de dori-tori... E drept, nu-s to2i chiar foarteferici2i, pentru că dincolo de faptulcă unii dintre ei vor urmări progra-mul artistic din pozi2ia drep2i, PontaVictor, premierul ”zgârcit”, le-a maicomunicat o veste nașpa: n-avemnici bani în plus, pentru iluștriiredistribui2i în mult prea plus. Deacord cu premierul Ponta, eu chiarsalut această luare de pozi2ie chiarfoarte categorică. Dar, meditând înprofunzime asupra aspectelor maiînainte men2ionate, am devenitdestul de-ngrijorat. De pildă, statulîn picioare mai treacă-meargă, darcând li se va face foame în timpulpauzei de masă, bie2ii aleși de cătrenimeni, ce au să facă oare? Avem su-Eiciente tăvi, cu2ite, furculi2e,linguri2e sau ăștia-n plus vor lua cumâna? Și-apoi, la Parlament, pâineae-n formă de pitușcă, puiul se dă-nvarianta ciocănel, cafeaua, laptele șimarmelanda, ce facem noi curedistribui2ii ăștia, îi obligăm să-și iade-acasă pache2el? Și iarăși, dacă-itaie vreo nevoie, desigur, la aia

neoEicială mă refer, ce facem cu ra-portul redistribuit/wc/sul de hârtie,le vom impune austeritatea și-i vomtrimite să se exercite în col2uri reci,strâmte, stinghere, adică Eix în spate,la cuier? Iată, câte problematici deordin tehnic a generat rezultatulalegerilor parlamentare din acesan...Nu știu al2ii cum sunt, dar eu cândmă gândesc la Parlamentul 2ăriimele, m-apucă groaza. Iarăși s-a în-tâmplat cumva și au ajuns acoloincompeten2i cu zecile, carechipurile, vor reprezenta intereseleromânilor și vor veghea lapropășirea lor materială șispirituală. Dar la care români sereferă? La cei care nu i-au votat, de-sigur, căci doar de-aia au intrat înParlament, prin redistribuire. Cume posibil ca acești oameni să beneEi-

cieze de o lege electroală ineptă, carenu reElectă deloc nici măcar ideea dedemocra2ie, mai ales că, to2i acești înplus, vor Ei iarăși plăti2i din bani pu-blici. Și-apoi, dacă timp de-atâ2ia ani,atâtea sute de tembeli cu burta mareau făcut praf și pulbere �araRomânească și pe ai săi vie2uitori,chiar mai era nevoie oare de înc-oaltă sută de dăunători, care să facădin nou 2ăndări și bruma care-a mairămas? Iarăși, parcă pentru a preamulta oară, fără voia alegătorilorcovârșitor majoritari, ajung să nereprezinte în 2ară și în lume niște”re”. ”Re-aleși”, ”re-puși”, ”re-distribui2i”, niște ”re-nega2i” de cătreun popor sătul de minciună, ho2ie,trădare, zeElemea, incompeten2ă șidelir bolnav în cheltuirea banuluipublic.

Titus Corlăţean, a declarat căprezenţa la vot a românilor din Di-aspora a fost una "rezonabilă" şi căîşi doreşte, în cazul în care va ocupaaceeaşi funcţie în noul Guvern, caMAE să "performeze mai profesion-ist", scrie Agerpres, preluat de Ro-manian Global News. "Ţinând cont de faptul că am orga-nizat votul într-un număr impor-tant, mare, de secţii de votare - 306,aş spune că este o prezenţă bună,rezonabilă. Este o prezenţă care, înorice caz, se încadrează în limitaobişnuită a prezenţei la vot înstrăinătate care constant a variatîntre 60.000 - 100.000, 150.000 lamomentul alegerile prezidenţiale,turul doi, dar acolo a fost oîncărcătură cu totul specială. Deci, afost o prezenţă bună care încă o datăspunem că există un anumit grad deimplicare pe care, însă, dorim să-l

dezvoltăm", a aEirmat ministrul deExterne, întrebat cu privire laprezenţa la alegerile parlamentarea românilor din străinătate.Corlăţean a declarat că există multmai mulţi români care trăiesc înstrăinătate, opinând că gradul lor deinformare poate ar trebui să Eie spri-jinit prin activitatea partidelorpolitice din România, de o manierămai consistentă.Cât priveşte obiectivele pe care MAEar trebui să le aibă în 2013, dacă varămâne ministru de Externe, TitusCorlăţean a punctat că ar vrea cainstituţia să performeze "mai profe-sionist"."Îmi doresc ca MAE, o instituţie caretrebuie să rămână de elită înadministraţia românească, să per-formeze mai profesionist, să existăo dinamică mult mai substanţială,pentru că interesele României tre-buie susţinute într-o perioadă decriză economică mondială, într-operioadă de reaşezări ale centrelorde putere. Trebuie susţinute printr-

o diplomaţie profesionistă şi activă.Cred eu există o echipă profesionistăîn MAE care îşi va face treaba", aspus Corlăţean.

Grămada cere vârf. Politica lui ”re”

Prezenţa la vot a românilor din diaspora a fost “rezonabilă"

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 5

A apărut în mai toate revistele de success dinRomânia şi din străinătate, a reuşit să îmbinecariera de fotomodel cu cea de televiziune,are o carieră de succes în fotbal, contrar ideiică fotbalul este numai pentru bărbaţi şi, pestetoate acestea, reuşeşte să Fie soţie şi mamă,într-o familie fericită bazată pe iubire şi res-pect, aceasta este Anamaria Prodan -Reghecampf.Deşi este cetăţean american şi locuieşte înStatele Unite de zece ani, a venit pentru primadată în Canada cu două săptămâni în urmă, casă îşi susţină mama, pe doamna Ionela TănaseProdan – la alegerile parlamentare din 9 de-cembrie. A fost amabilă şi a acordat un inter-viu publicaţiei noastre:Ai venit în Canada să o susţii pe mama ta.Este pentru prima dată când te a)lii aici?Anamaria Prodan: Da, am venit cu mamamea, e Firesc, nu? Familia Prodan -Reghecampf este întotdeauna cea maiputernică şi acum este momentul când tre-buie să ne susţinem, când avem nevoie unulde celălalt. Şi da, este pentru prima dată cândvin aici.Călătorind foarte mult în Europa, StateleUnite, iar acum în Canada, dacă ar )i să facio diferenţă între stilul de viaţă al celordouă continente, care ar )i aceea?A.P.: Eu am norocul să locuiesc în Las Vegas,care după părerea mea, este numărul unu înlume, deci nu aş putea niciodată să trădezoraşul meu, să spun aşa. Da, este foarte fru-mos în Canada, probabil când o săîmbătrânesc şi o să vreau să mă aşez într-unloc cu soţul meu, atunci când o să ne retragemla pensie, poate aici ar Fi foarte frumos, că estelinişte, multă linişte.Ai vrut vreodată să emigrezi, te-ai gânditvreodată la acest aspect? Care ar )i locul încare ai vrea să te stabileşti?A.P.: Nu, am avut norocul să am tot ce am visatacasă. Şi îmi place mie să glumesc şi să spuncă m-am născut sub o stea norocoasă şi tre-buia întotdeauna să menţin sclipirea stelei.Fiind cetăţean American, mi-ar Fi greu să îmidoresc să stau în altă parte, pentru că aceastaeste ţara pe care am ales-o, dar probabil mi-aşdori să locuiesc la Firenze, Italia, pentru căacesta este locul în care mergem de Fiecaredată când avem ocazia.Fără ca cineva să te cunoască, poate ob-serva că eşti o femeie frumoasă şiputernică. Cum reuşeşti să împarţi carierade manager, de televiziune, să călătoreştişi să )ii şi alături de familie şi cei dragi?A.P.: Gata, m-ai supărat, mi-ai spus că suntfrumoasă, puternică, dar nu ai zis că suntinteligentă, modestă…Păi cred că ceea ce ai adăugat tu, seconcretizează defapt, în ceea ce am spuseu.A.P.: Sunt trăsături de familie care vin de labunica mea, mama mea şi de la tatăl meu. Aşaam fost crescută. La noi în familie, “lasă pemâine ce poţi face azi”, nu s-a regăsit, eu am

ştiut că nu există “nu se poate”, ci doar “nuvreau”. Şi asta, poate şi din cauză că lucrezîntr-un domeniu în care sunt numai bărbaţi.Păi aici vroiam să ajung. Fotbalul )iind, deobicei, un sport pentru bărbaţi, cum poateo femeie să se descurce în acest domeniu?A.P.: În acelaşi sens şi boxul este pentrubărbaţi, dar există şi femei care îl practică. Lamine a fost un drum liber, iar în viaţă trebuiesă ştii să te orientezi. Aş Fi putut să pledez,pentru că sunt avocat de meserie, dar esteceva banal care nu mă reprezintă. Am urmatacest culoar şi cred că e greu să mai vină ci-nvea după mine, deşi mi-aş dori să mai vădfemei în meseria asta, dar e foarte greu.În Canada şi Statele unite, fotbalul sau maibine zis soccer-ul american, nu este foartedezvoltat. Avem totuşi o echipă, ImpactMontreal, care promite mult. Crezi că s-arputea realiza în viitor un pod între celedouă continente, astfel încât să aibă locmeciuri cu echipele europene şi mai alescu cele din România?A.P.: Eu cred că nu a fost un interes pentruasta. Americanii protejează baschetul, base-ball-ul, hocheiul şi cred că dacă ar permitedezvoltarea soccer-ului, ar umbri foarte multcelelalte sporturi. Cred că acesta este motivulpentru care acest sport nu a înFlorit în Ame-rica de Nord. Oricum, potenţial poate aveaorice ţară şi mi-aş dori tare mult să deschideu acest drum către Canada. Chiar odată ceam ajuns aici, mi-a trecut prin minte acestlucru şi cred că fotbaliştii din Europa ar Fifoarte încântaţi să joace aici.Ce mesaj ai dori să transmiţi românilordin Statele Unite şi Canada?A.P.: Fiind o persoană căreia îi place să spunalucrurilor pe nume, deşi de multe ori acesteador, doresc să le spun că trebuie să Fie multmai uniţi, să le pese că vin dintr-o ţară cu o is-torie mult prea frumoasă. Pe mine mă doarecă şi în America, dar şi în Canada, ei suntdezbinaţi, unul aici, unul acolo şi destul de rarse ajută, iar asta cred că ar trebui să ne facă săFim şi mai puternici, să Fim unul pentrucelălalt, aşa cum sunt toate naţiile pe care levăd în America şi cred că numai împreunăvom reuşi.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului României,Andrei Zaharescu, a declarat că nivelul ta-xelor locale prevăzute în grilă creşte cu16,05% ca urmare a indexării cu rata inFlaţieipe trei ani şi a precizat că, faţă de sumarezultată, autorităţile locale pot decide ocreştere sau o scădere într-o marjă de 20%.El a fost întrebat de jurnaliştii români, la Fi-nalul şedinţei de guvern, dacă majorarea tax-elor şi impozitelor locale trebuie aplicată detoate autorităţile locale."Peste tot! 16,05 % este indexarea pe ultimiitrei ani. Se aplică la absolut toate autorităţilelocale. Această ordonanţă a fost emisă de

Ministerul Finanţelor în colaborare cu Min-isterul Aministraţiei şi Internelor", a spuspurtătorul de cuvânt.El a menţionat că, în urma aplicării acesteiindexări , se estimează că veniturilebugetelor locale vor creşte cu 527,73 mil-ioane lei.Premierul Victor Ponta a declarat însă că Gu-vernul nu face decât să comunice ratacumulată a inFlaţiei autorităţilor locale, darnu poate decide nivelul taxelor, acesta Fiindatributul consiliilor locale, care pot reducetaxele cu 4% sau le pot majora cu maximum36%.

Interviu cu Anamaria Prodan GGrriillaa ttaaxxeelloorr llooccaallee ccrreeşşttee ccuu 1166%% şşii ssee aapplliiccăăllaa ttooaattee aauuttoorriittăăţţiillee,, ccuu pplluuss//mmiinnuuss 2200%%

Ministrul Ecaterina Andronescu a declarat căse va bate în Parlament pentru cel mai marebuget al Educaţiei, precizând că în 2012învăţământul a primit 2,38%, adică cea maimică sumă alocată vreodată."Mă voi bate în Parlament pentru cel maimare buget pentru Educaţie. Ordonanţa deastăzi reglează Finanţarea învăţământuluipână la aprobarea legii bugetului de stat.Deocamdată nu ştim care va Fi bugetul pecare-l va avea Educaţia în 2013. Până la apro-barea legii bugetului, Finanţarea se va face pelegea bugetului vechi din 2012", a spus min-istrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu,

răspunzând unei întrebări privind amânareaalocării a 6% din PIB pentru Educaţie pânăîn 2014.Ministrul Educaţiei a evitat să anunţe cu ceprocent din PIB va merge în Parlament pen-tru Educaţie, dar a precizat că va Fi unul suFi-cient. Totodată, Ecaterina Andronescu afăcut menţiunea că nu a stat cu "mâinileîncrucişate" aşteptând să vină bani numai dela bugetul de stat. De asemenea, Andronescua spus că Ministerul Educaţiei poartă ne-gocieri şi cu Banca Mondială, care a susţinutmult timp învăţământul românesc şi pentrualte proiecte.

MMiinniissttrruull EEdduuccaaţţiieeii ssee vvaa bbaattee îînn PPaarrllaammeennttppeennttrruu cceell mmaaii mmaarree bbuuggeett aall EEdduuccaaţţiieeii

ROMÂNIA

14 decembrie 2012 • ediţia II P.6 www.impactonline.bizINTERVIU

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 6

Candidaţi ai principalelor partide an-grenate în cursa electorală pentrualegerile parlamentare din 9 decem-brie au semnat “Pactul pentru Basara-bia”, transmite Romanian GlobalNews. Victor Ciorbea şi Cătălin Croitoru,candidaţi pe listele USL, GheorgheUdrişte, Teodor Mărieş şi TudorelPrună din partea ARD, precum şiMircea Chelaru şi Eugen Mihalache,candidaţi pe listele PP-DD, sunt primiisemnatari ai Pactului pentru Basara-bia.Cei şapte concurenţi electorali şi-auasumat, prin semnarea pactului înain-tat de peste 30 de organizaţii nongu-vernamentale din România, RepublicaMoldova şi diaspora, cuprinse în Plat-forma Civică “Acţiunea 2012”, în-deplinirea mai multor solicitări,printre care: apariţii publice in care sase sustina necesitatea reîntregiriinaţionale prin reunirea Basarabiei cuRomania şi recunoaşterea existenţeiunui singur popor pe ambele maluriale Prutului, =inalizarea procedurilorde adoptare a zilei de 31 august (ZiuaLimbii Române) ca sărbătoare legală,acordarea cetăţeniei române în modautomat şi simpli=icat tuturor celorcare se declară etnici români în docu-mentele o=iciale din RepublicaMoldova.Candidaţii semnatari devin, astfel,primii promovaţi şi recomandaţialegătorilor pe web site-ulwww.pactbasarabia.ro. Organizatorii iniţiativei aşteaptă dinpartea tuturor candidaţilor angajaţi înlupta politică asumarea mesajuluiunirii prin semnarea cât mai grabnicăa documentului programatic. În acestfel, numele participanţilor la cursaelectorală vor =i aduse în atenţia

alegătorilor.Victor Ciorbea , candidat pe listeleUniunii Social Liberale la alegerileparlamentare din România, care sevor desfăşura pe 9 decembrie, asemnat Pactul pentru Basarabia.,,Eu am această convingere anecesităţii regăsirii românilor de pe oparte şi pe alta a Prutului într-un sin-gur stat încă din urmă cu 23 de ani. Încalitate de lider sindical pe atunci, lideral celei mai mari confederaţii sindicale,am trimis în Basarabia zeci decamioane cu cărţi în limba română, al-imente, îmbrăcăminte. De asemenea,încă din 1990, şi am continuat în anulurmător, am adus mii de copiibasarabeni în tabăra de la Năvodarisau în taberele din alte zone ale ţării.Aceste acţiuni le-am continuat şi în ca-litate de primar general şi, bineînţeles,de prim-ministru. Consider că esterealmente importantă semnareaacestui pact de colaborare cu aceastăasociaţie de ong-uri pentru că o uni=i-care este cu putinţă numai prin voinţacelor două state şi bineînţeles, apopulaţiei din cele două state. Şi suntconvins că toate măsurile pe care le-aţi prevăzut, de ordin economic, social,cultural, etc., ar =i de natură să ducă larealizarea, la îndeplinirea acestui scopcu totul extraordinar pentru oriceromân adevărat”, a declarat VictorCiorbea.Candidat al Alianţei pentru Româ-nia Dreaptă (ARD) la alegerile par-lamentare din România, care voravea loc la 9 decembrie, GheorgheUdrişte, a semnat Pactul pentruBasarabia.,,N-am ezitat nicio clipă atunci când amfost pus în situaţia de a semna un

asemenea pact, am făcut-o din convin-gere şi fără niciun fel de condiţii, pen-tru că îmi dau seama că numai oRomânie unită poate face faţă pro-blemelor majore ale Europei şi alelumii, în general”, a menţionatGheorghe Udrişte.“Pactul pentru Basarabia” propune unset de 19 măsuri din domeniul legisla-tiv, economic şi educaţional, potrivitunui reprezentant al Acţiunii 2012,David Cristian. Printre măsurile pro-puse se numără: susţinerea înapariţiile publice ale politicienilor a“unirii celor două state româneşti şirecunoaşterea existenţei unui singurpopor pe ambele maluri ale Prutului”,“discursuri, în plenul Parlamentului,care să amintească de necesitatearefacerii unităţii naţionale a neamuluiromânesc”, “garantarea securităţii Re-

publicii Moldova de către statulromân, în cazul unei agresiuni ex-terne”, “=inalizarea procedurilor pen-tru declararea zilei de 31 Decembrieca Ziua Limbii Române”, “acordareacetăţeniei române în mod automat şisimpli=icat celor care se declară etniciromâni în documentele o=iciale dinRepublica Moldova”.Alte măsuri vizează des=iinţareaobligaţiei de a deţine minim 500 deeuro pentru cetăţenii RepubliciiMoldova care doresc să vizitezeRomânia, deschiderea pieţei demuncă pentru toţi cetăţenii din Re-publica Moldova, crearea unui spaţiueconomic comun, prin integrareacelor două sisteme energeticenaţionale, subvenţionarea taxelor su-plimentare pentru produsele fabricateîn Republica Moldova, integrarea in-

frastructurii aeroportuare, feroviare şirutiere.De asemenea, Pactul prevede “creareaunui departament pentru reîntregireaRepublicii Moldova a=lat în subordineaprimului-ministru”, armonizarea le-gislativă dintre cele două state, dar şideschiderea unui studio al TVR, laChişinău, crearea la MinisterulEducaţiei a unui birou responsabil cuintegrarea culturală şi socială astudenţilor şi elevilor basarabeni a=laţiîn România.Platforma Civică “Acţiunea 2012”susţine reunirea Republicii Moldova cuRomânia şi militează pentru realizareaobiectivului generaţiilor trecute,prezente şi viitoare de regăsire aromânilor de pe cele două maluri alePrutului în cadrul aceluiaşi stat.

Pactul cu Basarabia, semnat de462 de candidați la parlamentare

14 decembrie 2012 • ediţia II P.7www.impactonline.biz POLITIC

BASARABIA ESTE O SURSĂ DE VOTURI. ÎN ACESTE CONDIŢII POLITICIENII ROMÂNI AU PROMIS UNIREA

Imagine de la mitingul organizat în Bucureşti unde peste 1.000 de persoane, au cântat‘Deşteaptă-te române’ şi au scandat ‘Basarabia e România’.

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 7

Basarabenii care au dobândit paşaportulromânesc se simt români/moldoveni«liberi» şi «împliniţi în drepturi», aratăstudiul privind implicaţiile identitare alepaşaportului românesc, realizat deLudmila Bulgar, Institutul European pen-tru Moldova, scrie Ziarul de Gardă, preluatde Romanian Global News.Cei 7% din populaţia Moldovei cu acteromâneşti, sau peste 300 de mii de noicetăţeni români, s-au emancipat, graţiepaşaportului românesc, din condiţia lor de«cetăţeni ai unei ţări sărace», «ţări-en-clave, la marginea Europei», «stat comu-nist fragil» şi uitat de lume. Componentaemancipatoare a identităţii acestora esteşi mai izbitoare în raport cu ceilalţi 93%din basarabeni care nu deţin încăpaşaportul românesc.Învinuiţi de presa rusă şi europeană depragmatism şi de instrumentalizare a pa-şaportului românesc, 57% dinbasarabenii sondaţi aOirmă «Dorim sătrăim într-o democraţie [ca Europa]» şi34% «Ne simţim români [pentru căRomânia este ţara noastră]“.Ca şi tendinţă generală, studiul arată că, înesenţă, dobândirea cetăţeniei române «aschimbat viaţa» celor implicaţi, prin drep-turile pe care le-au obţinut: dreptul de acălători fără vize, protecţie din partea sta-tului român, apropierea de România/Eu-ropa, lipsa de discriminare la adresa lor caşi cetăţeni români în comparaţie cu statu-tul de cetăţean moldovean, etc. Astfel,aceştia pot da curs oricărui proiect deviaţă, cel de a rămâne în RM, de a pleca înRomânia sau în Europa, la muncă sau lastudii. Libertatea de a călatori pare a Oiprincipala componentă a identităţii noilorcetăţeni români din Basarabia şi cheiaspre prosperitatea acestora. În plus,preţiosul document românesc îi scuteştepe basarabeni de discriminare când treccontrolul actelor în aeropoartele eu-ropene sau când se prezintă în faţa

autorităţilor europene (administraţii şişcoli).Deşi cifra de 300 de mii, avansată înstudiul lui Constantin Iordachi , esteconsiderată exagerat de mică de către per-soanele sondate, totuşi, nu existădeocamdată alte date oOiciale care ar per-mite o estimare mai aproape de adevăr.Putem aOirma doar că în 2012, AutoritateaNaţională pentru Cetăţenie, care trateazădosarele, a emis aproximativ 160 de de-cizii Oiecare a câte aprovimativ 400 de noicetăţeni, cu reşedinţă în străinătate, înmare parte, şi doar o mică parte, cureşedinţă în România. Astfel, din cei peste64 de mii de noi cetăţeni români în 2012,cea mai mare parte, adică peste 67%,potrivit datelor Eurostat din 2009, suntbasarabeni. Analiza sociologiei numelorconOirmă de asemenea lucrul acesta.Portretul-trobot al basarabenilor caresolicită acte româneşti este următorul: fe-meie sau bărbat, român/moldovean dinBasarabia, (sau chiar bulgar, găgăuz,ukrainean, rus, din familii mixte), cu ovârstă medie de 30 de ani, potrivit datelordisponibile pe Eurostat pentru 2009.Studiul realizat de noi ne permite săspunem că basarabenii cu acte româneşti

au cel puţin studii professionale sau studiisuperioare, şi sunt foşti poliţişti,combatanţi în războiul din Transnistriasau esteticiene, medici, profesori, contabilişi economişti, etc.Paşaportizarea voluntară a basarabenilordin actuala Republica Moldova, unde oOi-cial peste 7% din populaţie sunt concomi-tent şi cetăţeni români, are toatetrăsăturile unui plebiscit pentru România,şi indirect, pentru Europa, unde serâvneşte implinirea în drepturi şi rea-lizarea aspiraţiilor de bunăstare, educaţieşi democraţie.Studiul «Identity implications of the Ro-manian passport poltics towardsMoldovan citizens» a fost realizat în iunie2012, pe un eşantion de basarabeni cupaşaport românesc care s-au stabilit înBelgia. Studiul, al cărui autor este LudmilaBulgar, foloseşte o abordare «bottom-up»şi metoda «triunghiularii» pentru a captacompozantele identităţii noilor cetăţeniromâni şi a fost prezentat pentruobţinerea titlului de master în ştiinţepolitice la Universitatea Liberă de la Brux-elles, Belgia.

PE SCURT

MMoollddoovvaaccoonnttiinnuuăă ssăă iimmppoorrttee mmaaiimmuulltt ddeeccââtteexxppoorrttăăPotrivit datelor statistice, în ia-nuarie-octombrie, exporturile de mărfuri au totalizat 1758,6 mil.dolari, iar cel de importuri - 4230,6 mil. dolari. În acelaşi timp, ex-porturile de mărfuri autohtone au constituit 1098,6 mil. dolari62,5% din totalul de exporturi. Reexporturile de mărfuri au avuto valoare de 660,0 mil. dolari, care echivalează cu o cotă de 37,5%în total exporturi, notează BASA – press.Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au în-sumat 818,5 mil. dolari, deţinând o cotă de 46,6% în totalul deexporturi. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cuo pondere de 43,3%, ce corespunde unei valori de 762,0 mil.dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu5,2%, comparativ cu ianuarie-octombrie 2011. În aceiaşi perioadă, importurile din ţările Uniunii Europene s-aucifrat la 1887,9 mil. dolari , iar din ţările CSI - la 1305,7 mil. dolari.Potrivit Biroului Naţional de Statistică, decalajul considerabil înevoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea înianuarie-octombrie a unui deOicit al balanţei comerciale în val-oare de 2472,0 mil. dolari, cu 66,7 mil. dolari mai mare faţă de celînregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Gradul deacoperire al importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie afost de 41,6%.ÎÎnn 1111 lluunnii aallee aannuulluuii ccuurreenntt,, aauuffoosstt îînnrreeggiissttrraaţţiiooffiicciiaall aapprrooaappee8866 ddee mmiiii ddeeşşoommeerriiÎn 11 luni ale anului curent, la Agenţia Naţională pentru OcupareaForţei de Muncă, s-au înregistrat aproape 86 de mii de şomeri.Doar în luna noiembrie, la agenţie au venit peste 5600 de per-soane care au declarat că nu au un loc de muncă, dintre careaproape 2900 au fost disponibilizaţi, notează BASA – press.Potrivit unui raport al Agenţiei, la Oinele lunii noiembrie laevidenţă mai erau în jur de 25 600 de şomeri. În acelaşi timp, numărul locurilor de muncă vacante raportate înluna noiembrie se cifrau la peste 5800, dintre care în jur de 950pentru specialiştii cu studii superioare. În 11 luni ale acestui an, peste 39,8 mil. de lei au fost alocaţi pen-tru acordarea ajutorului de şomaj, în mărime de 1078 de lei. Alţiaproape 9 mln de lei au fost cheltuiţi pentru formareaprofesională a şomerilor. În total, din Fondul de şomaj, în 11 luniale anului au fost alocaţi 58,05 mil de lei.

SSttuuddiiuu:: CCuumm ssee ssiimmtt bbaassaarraabbeenniiiiccuu ppaaşşaappoorrtt rroommâânneesscc??

14 decembrie 2012 • ediţia II P.8 www.impactonline.bizR. MOLDOVA

IIddeeeeaa ddeeîînngghheeţţaarree aammaajjoorrăărriiii ssaallaarriiiilloorr vvaassccooaattee pprriimmaarriiiiîînn ssttrraaddăăPrimarii din Moldova se plâng de discriminare şi umilinţă. Într-oadresare a Congresului Autorită4ilor Locale din Moldova (CALM),se menţionează că anularea repetată de către Guvern a măririisalariilor persoanelor cu func4ii de demnitate publică din cadruladministraţiilor publice locale, dovedeşte o neglijenţă fără prece-dent faţă de aceşti funcţionari.Potrivit primarilor, în prezent conducătorul autorită4ii publice lo-cale, persoană cu demnitate publică, rămâne a Oi remunerată netinferior subalternilor săi. Primarii susţin că cu astfel de salarii suntpuşi în imposibilitatea de a-şi întreţine familia şi de a realiza, îngeneral, reforma descentralizării administrative şi autonomiei lo-cale.

Potrivit unui articol publicat de „The Econ-omist”, înainte cu o zi de prezentarea laBruxelles a raportului referitor la re-formele efectuate de Guvernulmoldovean, Moldova a devenit, indu-bitabil, o destinaţie populară pentru lideriieuropeni, dar nu poate Oi numită încă cucertitudine “o poveste de success”.Conform publicaţiei, Moldova are încămulte probleme. Această ţară este unadintre cele mai sărace 4ări din Europa,chiar dacă beneOiciază de cel mai maresprijin în cadrul Politicii Europene deVecinătate, care se cifrează la 41 de dolaripe cap de locuitor. Corup4ia înOloreşte, iarproblema transnistreană rămânenerezolvată, în ciuda progreselor obţinuteîn acest an. Timp de trei ani, până în luna

martie a acestui an, Moldova nu a avutpreședinte.„The Economist” mai remarcă, că în poOidadeclaraţiilor optimiste ale unordimplomaţi europeni cu privire la ade-rarea Moldovei la UE, moldovenii nu artrebui să spere că anumite lucruri se vorîntâmpla foarte curând. Amintim că, preşedintele Comisiei Eu-ropene, Jose Manuel Durao Barroso, s-aarătat rezervat în aOirmaţiile sale cu privirela perspectivele Republicii Moldova deaderare la Uniunea Europeană. AOlat învizită la Chişinău la 30 noiembrie, oOicialuleuropean a declarat că, în prezent, nu esteindicat să se vorbească despre o datăconcretă de aderare, dar că Moldova dejaeste o ţară europeană. Jose Manuel DuraoBarroso a menţionat că, acum Moldovatrebuie să-şi concentreze eforturile pecontinuarea reformelor pentru a atingevalorile pe care este clădită UniuneaEuropeană.

TThhee EEccoonnoommiisstt:: MMoollddoovvaa îînnccăă nnuu eessttee ooppoovveessttee ddee ssuucccceess

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 8

14 decembrie 2012 • ediţia II P.9www.impactonline.biz COMUNITATE

Clă

dire

com

erci

ală

- 904

9 A

irlie

, Las

alle

6145

Cas

tello

, Bro

ssar

d4

+ 2

Res

taur

ant K

oji

în L

aval

Trip

lex

în M

ontr

eal

1006

1-10

065,

Rue

Cla

rk

Res

taur

ant T

hao

- Rue

Ont

ario

Est

, Mon

-tr

eal

7450

Tur

ner -

4 d

orm

itoar

e1

baie

+ 1

s.d

’eau

517,

80

Aven

ue,

Cho

med

ey, L

aval

5740

Car

riere

, Bro

ssar

d,4

cam

ere

+ 2

sdb

Res

taur

ant i

talie

nesc

cu te

ren

de 1

7000

pc

5ch

+3,1

/2 b

ai

4 ch

+ 2

,1/2

bai

Res

taur

ant E

xotiq

ua- 2

15 V

icto

ria, V

alle

yfie

ld

Ferm

ă. d

e 28

750

m² a

vec

salle

réce

ptio

n ,

choc

olat

erie

et b

leut

erie

, dom

aine

de

rêve

Cea dintâi şi singură datorie esenţială a omului estecaritatea, adică o neobosită justi3icare a bucurieiexistenţei, spunea Mircea Eliade.Dar nu trebuie neapărat să citeşti Eliade ca să şti că aajuta este esenţial şi important în viaţă. Şase persoanedin Montreal s-au unit şi începând cu anul 2004,organizează diverse evenimente caritabile, iar baniipe care îi adună, îi donează pentru diverse cauze, laacestă ediţie fondurile îndreptându-se către “SociétéCanadienne de la Sclérose en plaques”.Anul acesta au organizat un spectacol unde au impli-cat nici mai mult nici mai puţin de 40 de persoane,printre care şi un roman, Mihai Muntean, jurnalist alpublicaţiei Impact din Montreal. Evenimentul a fostîmpărţit în două, astfel că la spectacolul muzical auluat parte aproximativ 5000 de persoane, iar laşedinţa foto organizată de colegul nostru 600 de per-soane.Aprotul lui Mihai Muntean a constat în şedinţe fotoprofesionale pentru grupuri de două, trei sau maimulte persoane, şedinţă care pentru 3iecare grup adurat între 20 şi 30 de minute. După opt ore, Mihai areuşit să strângă 600 de dolari pe care i-a donatalături de ceilalţi membri ai grupului organizatoriccătre “Société Canadienne de la Sclérose en plaques”.La următorul evenimet care va avea loc în 2013, or-ganizatorii vor avea de ales între quilleothon – jocuride popice şi souper spaghetti – unde lumea va con-suma diverse feluri de mâncare.

Eveniment caritabil cu participare românească. Unspectacol, o şedinţă foto şi peste 5000 de persoane

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 9

14 decembrie 2012 • ediţia IIP.10 www.impactonline.bizPUBLICITATE

ccaa caaaa ccc

ara eeieieieeeeeieiiieierrrraagggagagagagaigiigggigiiigigrrvvvvvovoovovovovcococococo orrr ssscscscscscsasssasaaeaeeaaaeaaeaeeeaeaneneeneneenennnananaaanamammaaamammmamamomomomooo7415

eieiieraragaggaigiigrvovovccocco or ccsscasaasaeaeeanenneanaanmammaomoroomreeiiieeieeieiieeiirrrriaaarrararrrarraraarararraggarggaagagaagaaagaggaggaagiigaiggiggggigiigirirrrivrrvvvoovovrooovvvovvovocooovvoocovccocoocoococcocco orrrrorrror sccssccscsscccscsscsasssccascasaassasassseasaasasaaae saaeaaseaeaaeaaeaeeaaaneanneeneenenneeaneanannnaannaamanmmaamaamammaaomaommmmomoommomo

aacacacacccacacsc llalalalaaalaleaeaeaeeeaearrtrtrtrtrtttrtnttntntntnnntntnnnonooonoMMaalalalalllala3535395950909997979

acacca lalaaleaeearttrntnntonoonMalallaaacaaccaacaacaccaacscasscscccc lalllallaallalalllalaallaaealeeaaeaeaaaeaeeaaeeaerrrretttrrtrttrrtttnnttntnttntnnttnoontononoonnoonMMMaalalllaalaaalaaalallaal

u camnasuserasnemih

( tlooc

52 deunevvAt tS - ,)tneruaL nooM

tnoMu - ElayooRlaertn 4N1T2H,

nemihenilsaaznaarararaaos

u etlaemoora

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 10

14 decembrie 2012 • ediţia II P.11www.impactonline.biz COMUNITATE

LLaa MMoonnttrreeaall ss--aa ddeesscchhiiss oo nnoouuăăppaattiisseerriiee rroommâânneeaassccăă

OOppttzzeeccii şşii cciinnccii ddee rroommâânnii ssuussppeeccttaaţţii ddeettrraaffiicc ddee ppeerrssooaannee,, aarreessttaaţţii îînn CCaannaaddaa

Chiar de Ziua Naţională a României, o familie deromâni din Montreal a mai pus o cărămidă laconstrucţia Eizică a comunităţii noastre. Suntardeleni, şi au avut propria brutărie în oraşulSatu Mare, dar acum şapte ani au hotărât săemigreze în Canada.“Cu grija deosebită pentru detalii, păstrândsavoarea reţetelor tradiţionale şi cu dorinţa dea aduce gusturile de acasă în produsele noastre,ne-am hotărât să punem bazele unei noi patis-erii româneşti, aici la Montreal” spune ValericăDan, proprietarul proaspetei patiserii cu mirosde colaci secuieşti.Domnul Dan spune că produsul vedetă al patis-eriei este cozonacul secuiesc cunoscut sub nu-mele de Kürtős Kalács, produs cu care poatev-aţi întâlnit încă din luna iunie prin magazineleromâneşti sau europene de la Montreal şi îm-prejurimi, întrucât afacerea lor a început mai

întâi acasă. “Rezultatul pozitiv ne-a determinat sădezvoltăm această afacere deschizând magaz-inul pentru a face cunoscut acest produs tuturormontrealezilor” mai spune Valerică Dan.Într-un decor autentic cu o puternică amprentăestetică originală, cei de la Patiserie Romelia văpropun o călătorie gastronomică fascinantă cugusturi inconfundabile şi miresme îmbietoare.Kürtős Kalács nu este singurul produs pe care îlcomercializează, au şi sărăţele şi o mulţime dealte prăjituri. Sloganul lor este “La Romelia, gustul produselorvine din pasiune, iar pasiunea din mulţumireata.”Patiseria Romelia situată la 1677 avenue Lau-rier Est, Montreal, H2J-1J3. Pentru detalii văinvităm să le vizitaţi websiteul la adresa:www.patisserieromelia .com

Autorităţile din provincia Ontario au arestat 85de imigranţi români suspectaţi de traEic de per-soane, informează site-ul postului CBC.Cei 85 sunt suspectaţi de apartenenţă la o reţeace recruta persoane pentru a le aduce în Canada,promiţându-le locuri de muncă. Însă, în Canada,imigranţii erau forţaţi să comită furturi pentru a-şi plăti datoriile enorme la traEicanţii de per-soane.În septembrie, poliţia canadiană a destructurato reţea internaţională care recruta persoane dinRomânia pentru a le coopta în vederea comiteriide furturi în provinciile Ontario şi Quebec.Poliţia regională din Durham a anunţat că aufost acuzate 34 de persoane, iar 28 dintre aces-tea sunt în arest. Reţeaua ar Ei recrutat persoane

din România pentru a merge în Canada, unde săsolicite statut de refugiat şi să aplice pentruasistenţă socială, iniţial în Toronto şi în împre-jurimi. Ulterior, acestea erau cooptate într-ooperaţiune de furt şi fraudă şi erau obligate săpredea toate proEiturile liderilor reţelei.Misiunea suspecţilor era să urmărească per-soane pe străzi şi în magazine, să le distragăatenţia şi să le fure bunuri de valoare, cum ar Eibijuterii.Potrivit poliţiei, reţeaua ar avea aproximativ400 de membri. "Aceasta este de departe ceamai amplă investigaţie de acest fel din regiuneaDurham", a declarat şeful poliţiei locale MikeEwles în cadrul unei conferinţe de presăsusţinute miercuri.

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 11

14 decembrie 2012 • ediţia II P.12 www.impactonline.bizPUBLICITATE

SCANDIA porc: pate de ficat, costiţă cufasole, cârnăciori cu fasole, sărmăluţe;SCANDIA de post: pate vegetal, fasoleţărănească, fasole bătută, tocăniţă delegume, sarmale de post;PERLA HARGHITEI: apă Perla, băuturirăcoritoare Allegria ( Socată, Portocale,Tropical, Zmeură, Lemon Lime);RÂURENI: dulceaţă de: nuci verzi,cirese amare, vişine, gutui, coacăze,mure, trandafiri, etc; gem de: caise, piersici, prune, pastă demăceşe, piure de castane, magiun, etc;compot de: piersici, vişine, prune; sirop de: vişine, zmeură, căpşuni, fructede pădure;murături: castraveţi în oţet şi/sau

saramură, gogonele, gogoşari în oţet,ardei iuţi în oţet, mazăre, spanac,zacuscă, tocăniţă de legume, zarzavatpentru ciorbe, pastă de tomate, oţet 9o,oţet de mere, etc.PRODUSE DIN MIERE: miere de sal-câm, de pădure şi de tei;- preparate din miere şi propolis, lăptişorde matcă, polen, apilarnil etc.Dr. Oetker: torturi şi prăjituri, esenţă derom şi de vanilie, zahăr vanilat

DIVERSE: mălai Dobrogea, pastefăinoase Băneasa, Eugenia, napolitaneJoe, prăjitură Măgura, ciocolată Rom,supe Maggi, Vegeta, muştar Bunica,mirodenii, etc.

Găsiţi produsele noastre în: Montreal: Adonis Des Sources, Adonis Place Vertu,Mourelatos St-Jean, Bonanza, Epicure Market, Ella’s Deli, Krazy Kris, Krazy Cmac,Balkani Montreal (Marché Jean-Talon), Atlantic Boucherie Deli, Bucarest Deli, Charcu-terie Fairmount, Euromarché de l’Ouest, Euromarché du Village, Euromarché Latina, Iledes Gourmands, Iona Pâtisserie, La Vieille Europe, Salamico, Zagreb-Danube, PâtisserieVATRA; Rive Sud: Adonis Dix-30, Al-Challal, Balkani Brossard ( fostul Charcuterie Fair-mont), Charcuterie Frick, Deux Sœurs; Rive Nord: Adonis Laval, Balkani Laval, MarcheBalkan, La Petite Europe-Ste. Dorothée, PA Samson.

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 12

14 decembrie 2012 • ediţia II P.13www.impactonline.biz PUBLICITATE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 13

14 decembrie 2012 • ediţia IIP.14 www.impactonline.bizPUBLICITATE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 14

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescu

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleru

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Cezar Vasiliu

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcă

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şuta

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45Preot - Ioan Cotrigăşanu

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancu

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sandu

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Gabriel Alexe

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşu

În incinta parohiilor listate mai sus, puteţide asemenea găsi ziarul Impact.

MONTREAL:

ANJOU:LAVAL:RIVE SUD:WEST ISLAND:AUTEUIL:

VVeesstteeaa cceeaa mmiinnuunnaattăăÎn curând se vor împlini vremile de ani, de cândpotrivit unor promisiuni făcute oamenilor dinveşnicie, Unul din Treime, Dumnezeu-Fiul s-a în-trupat pe pământ. El a luat chip de om şi a petrecutprinte oameni o viaţă scurtă, de numai 33 de ani,curmată violent de cei pentru care venise, pe care-iluminase cu învăţături “de sus “ şi pe care îi iubise,aşadar în chip sigur adevărat. Iată, în câteva cuvinte,o istorie cum n-a mai fost alta. Căci este istoriapogorârii în timp a Celui veşnic, pogorât să des-copere oamenilor taina drumului ce au de parcurspe pământ, ca să poată urca apoi din timp în veşnicieşi să <ie de-a pururi acolo, în curţile Domnului. Evenimentul Naşterii Mântuitorului Iisus Hristoseste, după Facerea de către Dumnezeu a Lumii, celmai important eveniment ce s-a putut petrece înlume. Oameni mari, înţelepţi, <iloso<i, moralişti aumai existat şi înainte şi după Hristos. Unii dintre ei auîntemeiat sisteme <iloso<ice şi morale şi chiar religii,precum Buda, Confucius, Mahomed şi nu trebuiesă-l uităm pe Moise. Dar toţi au fost oameni.Învăţătura lor a fost a lor şi, chiar şi atunci cândunora le-a descoperit-o Dumnezeu şi au fost doarinstrumente de care s-a folosit Dumnezeu, cum şicât au putut ei sa-L încapă, sa-L priceapă şi să-L ex-prime. Unul singur a fost altfel. Acesta a fost IisusHristos. El era Dumnezeu însuşi. Nu era un inter-mediar inspirat, un prooroc, sau un <ilosof. Era “Celce este”. Nimeni nu s-a mai legitimat precum afăcut-o El: “Eu şi Tatăl una suntem”. Contempo-ranii Lui au avut cel mai mare privilegiu, pe care îlpoate avea un om. L-au văzut pe Dumnezeu. L-auascultat pe Dumnezeu. Au vorbit cu Dumezeu. Aua<lat adevărul despre toate, de la sursă, de la Cel careera Adevărul. Ucenicii Lui i-au însemnat faptele şicuvintele; L-au văzut răstignit, mort şi apoi înviat.Învierea şi Înălţarea i-a convins de<initiv, cuprinşi deuimire şi de fericire, că fuseseră ucenicii luiDumnezeu. Aşa au şi primit misiunea trimiterii lorsă-L predice pe Învăţătorul şi învăţăturile Lui. Evaghelile şi toate cărţile Nouli Testment cuprindtot ce au trăit lângă El, tot ce au auzit de la El, tot ceau văzut că a făcut în anii cât L-au urmat. Noul Tes-tament este astfel, prezenţa veşnică a lui Dumnezeuîn lume şi sursa adevărurilor de<initive. Pe acesteale-a păstrat cu s<inţenie Biserica şi le propovăduieşteneschimbate, perpetuând astfel petrecerea pepământ a lui Iisus cu toţi oamenii, cu toategeneraţiile, cum a petrecut El, atunci, cu ucenicii Lui.Iată de ce colindătorii, în ajunul şi în Ziua Naşterii,prin cuvinte pline de adânc şi tainic înţeles, simple şiemoţionante, anunţă an de an la vremea aceasta: O!Ce veste minunată! Şi povestesc cum s-a petrecutvenirea Lui Dumnezeu în lume, în Betleemul di-nainte profeţit, cum au venit să I se închine Craii de

la Răsărit, cum l-au vestit îngerii către păstori şi cumurma “să crească, să ne mântuiască”. Colindătoriiau fost la noi primii teologi. Colindele au fost primelecateheze, primele predici, căci predica o vestire.Multe au fost, în istorie, mijloacele prin care noiromânii ne-am păstrat credinţa cea dintru început şine-am alcătuit şi transmis limba. Printre aceste mij-loace, colindele nu trebuiesc uitate. Ele vestesc bu-curia întrupării lui Dumnezeu, bucuria primirii luiDumnezeu, în cântec şi veselie. Cine va descifravreodată, aşa cum se cuvine, <iloso<ia adâncăascunsă de popor în colinde. Căci ar <i cu totul greşitsă se vadă în ele simple naraţiuni populare. Ele suntexpresii ale unei adânci recepţii <iloso<ice a întrupăriilui Dumnezeu în lume, a unei minuni, a unui eveni-ment care depăşeşte orice alt eveniment. Recepţiaîntrupării şi, în acelaş timp, recepţia învierii divine,supraomeneşti, unice. Să primim colindătorii. Să participăm odată cu ei laprimirea Veştii minunate. De ne-am depărtat cumvade Cel care se naşte “pentru noi şi pentru anoastră mântuire”, să ne reapropiem de dânsul.De ne-a slăbit credinţa şi nu mai ştim nimic desprelume şi despre noi înşine, căci nimeni, nici <iloso<ia,nici ştiinţele nu ne pot spune ceva de<initiv şilimpede, să-L ascultăm pe Cel ce este LuminaCunoştinţei, căci în aceste zile cântăm: “Răsărit-alumii lumina cunoştinţei”. Şi El ne spune totul des-pre toate: despre univers, despre creaţie, despreviaţă şi despre moarte, despre nemurire şirăspundere. De suferim nedreptăţi şi uneori ni separe că răul se întinde peste lume ca o ciupercă şi cănu mai este scăpare, să ne întoarcem la Soareledreptăţii, căci aşa ne îndeamnă cântarea

Crăciunului, “să ne închinăm Soarelui dreptăţii”.Ne-am prea îndepărtat de El şi nu mai avem criteriide judecată, căci depărtându-ne “ne-a lăsatDumnezeu în seama minţii noastre”, cum spuneSfântul Pavel şi nu mai ştim să deosebim binele derău. O morală fără Dumnezeu îşi face tot mai multloc în lume şi aceasta nu poate <i morală. Seteoretizează şi se practică morale convenţionale,circumstanţiale, care sunt de fapt rătăcire şi de-sacralizare. “Fără Dumnezeu totul este permis”, spuneDostoievski. Se naşte acum Cel care ne readuceechilibrul în gândire, în concepţia despre lume şiviaţă şi criterii pentru deosebirea binelui de rău. Ela zis: “Fără Mine nu puteţi face nimic” şi cinepoate zice că n-ar <i aşa? Cine se îndepărtează deIisus, sau cine Îl îndepărtează, rămâne fără punctecardinale. Vestea minunată aceasta este: că se naşteCel ce ne aduce cunoştinţă, pacea interioară,împăcarea cu Dumnezeu, iertarea păcatelor şiînţelegerea dintre noi. Îngerii, în noaptea naşteriivesteau: “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şipe pământ pace, între oameni bunăvoire”, Întruoameni şi între oameni. Să-L întâmpinăm cucredinţă şi cu hotărârea de a ni-L face steacălăuzitoare pe marea vieţii. Când Dumnezeu e cunoi, cine poate <i împotriva noastră, cine ne-ar puteabirui? Să facem din su<letele noastre, din locul în caretrăim, un Betleem primitor în care Hristos “să senască şi să crească, să ne mântuiască”.Preot Ioan IANCUBiserica Naşterea Maicii Domnului - Laval

14 decembrie 2012 • ediţia II P.15www.impactonline.biz SPIRITUALITATE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 15

Iată că suntem la aproape două săptămânidistanță de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului și cuuna mai mult distanţă de intrarea în Noul An.Sunt convins că veți fi ocupați cu alergatul îndiferite direcții pentru a face cumpărăturile nece-sare perioadei ori să „faceți pe moșul” pentru ceimici cât și pentru cei mari. În primul rând aș fiprea obiectiv dacă nu v-aș încuraja să cerețimoșului un apart foto sau să-l oferiți unei mințitinere, doritoare și pline de idei. Haideți să intrămtotuși în subiect înainte de a vă face o dizertațiedespre anul ce a trecut și potențialul extraordinaral anului care va veni, să trecem la ale noastre,așa cum bine ne-am învățat de atâta vreme. Înaceastă lecție voi vorbi atât despre contrast câtși despre latitudinea de expunere (dynamicrange).

Ce sunt aceste concepte, cum pot fimăsurate și care este interdependența lor?Să presupunem că în fiecare zi când vă treziți, pelângă spălatul pe dinți și pe față, trebuie neapăratsă aveți aproape ceașca de cafea albastră cupicățele și bineînţeles cafetiera, care ambele aufost pregătite de cu seară. După ce vă dumerițiun pic că toate sunt ca deobicei și că nu, nu ațiuitat să pregătiți cafeaua în seara dinainte, văliniștiți și deschideți poate ziarul sau poate calcu-latorul ca să aflați ce se mai întâmplă în lumeaasta mare. După care poate faceți un duș și văîncepeți activitatea obișnuită: ați stat cu siguranțăprea mult la citit și sunteți lejer în întârziere, au-tostrada binecunoscută se blochează în locurileobișnuite iar la lucru problemele sunt diferite darîntr-un mod straniu foarte asemănătoare. Miezulzilei voastre dispare, parcă disipat într-un spațiuefemer a cărei locație vă enigmează de fiecaredată ajunși la ora 5. Adesea vă surprindeți înșivăatunci când încercați să vă aduceți aminte ospecificitate a zilei și nu mai sunteți siguri dacă afost azi sau era ieri. Pe drumul spre casă, cel binecuonscut şi plin de aceleași „peripeții” banale încare aceeaşi autostradă se blochează din nou înaceleaşi locuri...Parcă ar avea ceva cu noi. Acasă,soţia sau prietena vă așteaptă cu nerăbdare pen-tru a merge la filmul de luni sera sau pentru aface cumpărăturile de vineri la hypermarket.Într-un apartament de la etajul 3 sună alarma,

este ora 2 după-amiaza într-omiercuri oarecare. De abia cese trezește tipul după o searăde cântat la chitară, vorbinddespre viață cu prietenii săi.Ceașca de cafea este aleasădoar pe principiul „care estecurată” iar pe moment sehotărește să meargă săcumpere ceva dintr-un fast-food deoarce frigderul este gol.Stând la masă în restaurantobservă un om în vârstătrecând pe lângă masa sa, cuun ziar subsioară a cărei pagină„șapte” stătea să cadă. Tot ce aapucat să vadă era anunțul:„Căutăm oameni, plătim bine -UniiNat”. S-a dus la net cafe șis-a pus pe căutat adresa com-paniei. Se prezintă în persoanăși cere să vorbească curesursele umane. În timp ceașteaptă își duce mâna la gurăși-și dă seama că nu se spălasepe dinți. Pe coridor întâlnește o domnișoară foartedrăguță cu un accent hispanofon. Oimpresionează cerându-i o gumă pe limba ei.Intră la interviu, aceeași domnișoară îl întâmpinăși încep să vorbească despre proiectul companieiîn Nicaragua în loc de slujba de comis de biroupentru care venise. Două săptămâni mai încoloeste traducătorul oficial al companiei UniiNat pen-tru proiectul lor de anvergură monidală dinNicaragua. Exact la fel cum aceste două vieți sunt diferiteexact așa și contrastul funcționează în fotografie.Atunci când viața este repetitivă și relativ ușor deprezis, contrastul este slab. Atunci când viața areurcâșuri și coborâșuri dese, contrastul este mare.Cât despre latitudinea de expunere (dynamicrange) ea este doar echivalentul mărimii ge-ografice a rutinei voastre. Dacă parcurgeţi, săzicem, 30km de acasă la lucru, față de cinevacare călătorește 10km, aveți șanse mult mai marisă vedeți mai multe lucrui, evenimente să captațimai multe informații.În fotografie ea se măsoară în termeni de stopuride lumină, mai precis, câte feluri diferite de negruînspre alb poate înregistra un anumit tip de cap-tor digital, o cameră. De aceea sunt camere carepot înregistra 8, 10 sau 12 stopuri diferite delumină iar altele care pot distinge doar 6 stopuri.Acum că ați înțeles latitudinea de expunere, con-trastul poate juca doar în cadrul limitării oferit de

captor.

Un contrast mare va mări diferența întrepixelul cel mai alb și pixelul cel mai negrupe care-l poate produce captorul respectiv.El este limitat de latitudinea de expunere alcamerei respective.Să ne aducem acum aminte de lecția în care vor-beam de tehnica de High Dynamic Range (HDR)în care făceam trei poze la aceeași scenă, unasub-expusă cu 2 stopuri, una corect expusă, iaralta supra expusă cu 2 stopuri. Dacă niciun ele-ment din poză nu s-ar mișca am spori astfel lati-tudinea de expunere cu 4 stopuri, două la fiecarecapăt al spectrului. Pe scurt uitați-vă la pozele pecare vi le pun la dispoziție, cu globul de Crăciun.Acea poză închisă la culoare are un contrast maiintens deoarce diferența dintre cel mai închisnegru și cel mai deschis alb, este mai pronunțată.În cazul celei mai deschise la culoare, contrastulsău este mai slab având culori cu diferențe maimici între ele. Iar cea de-a treia care este juxta-punerea celorlalte două, nu numai că are o lati-tudine de expunere mai mare dar are și uncontrast mai sporit.Cu acestea fiind spuse, cam atât despre dynamicrange și contrast. Aș mai vrea să vă incit la noi proiecte fotograficeîn anul care va veni. Sunt multe forumuri dediscuție la care puteți participa, unul de bază ar fi„dpreview” dar sunt și altele. Acesta oferă, pe

lângă ocazia de a purta discuții tehnice sau artis-tice cu alți fotografi din toată lumea, posibilitateasă vă expuneți creațiile participând la diverseleconcursuri organizate de ei. Pe siteul „flickr” seaflă forumul cu numele „project365”, oameniicare se alătură acestui forum se supun unui testriguros de voință, mai precis să facă o pozădiferită în fiecare zi a anului și s-o pună pe site.Acest exercițiu pare a fi excelent pentru dez-voltarea calității fotografiilor voastre.Acum vreau să iau aceste câteva ultime rânduripentru a vă mulțumi pentru fidelitatea cu care-micitiți rubrica, pentru aprecierile pe care le-amprimit de la voi în acest timp şi pentru interesul pecare-l împărtășiți cu mine pentru această artă,uneori o nebuloasă fotografică. Puteți să văașteptați în anul nou, pe lângă fericire, sănătateși bani mulți, la un portofoliu cu toate tutorialelede la început și până acum. Cu toate că suntemdeparte de a acoperi toate subiectele posibilevreau să vă pregătesc din timp pentru ceea ce vaveni. Vă doresc să rămâneți uniți în familiile voas-tre de sărbători, iar dacă sunteți singuri pe acestemeleaguri, petreceţi alături de prieteni, de nouavoastră familie de aici, din Canada. Să treceți AnulNou cu o convingere pentru ceea ce vreți săfaceți. Nu uitați că direcția este baza unui drumreușit, fie el sinuos sau lin și drept.

Doamne ajută, Crăciun Fericit și să ne citim cubine în Anul cel Nou!

Lecţia 17r Despre contrast şi dynamic range

14 decembrie 2012 • ediţia IIP.16 www.impactonline.bizARTĂ ŞI CREAŢIE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 16

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieNu va fi o perioadă prielnică pentru 3ne şitocmai de aceea ar fi bine să te foloseş3 destrictul necesar. Lasă discuţiile şi ac3vităţilecare nu îşi au rostul, mai ales dacă au legă-tură cu anumite persoane despre care nu

ş3i mare lucru. Astrele vor avea un efect puternic asuprarelaţiilor tale sociale şi chiar vei avea foarte multe momenteîn care nu te vei simţi în largul tău.ZILE NOROCOASE: 10 şi 11

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiCu toate că în primele zile ale acesteisăptămâni starea ta fizică nu va fi una foartebună, asta nu înseamnă că trebuie să te de-busolezi. În mod sigur vei găsi o modalitatede a te pune în formă, mai ales dacă vei avea

şi o mo3vaţie bună. Pe plan sen3mental vei avea parte decâteva dezamăgiri care te vor împinge să-ţi petreci ceva 3mpdeparte de ochii lumii. ZILE NOROCOASE: 14 şi 15

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieCu toate că nu aveai mari planuri pentruaceastă perioadă de 3mp, va fi necesar să teaştepţi la câteva schimbări. Se pare că per-soana iubită va insista să faceţi o plecare înafara oraşului. Cu toate că te vei gândi mai

mult la bani, ar trebui să iei în calcul această propunere.La muncă nu trebuie să te implici în tot felul de proiecte carepur şi simplu nu te atrag, din contră, şefii vor aprecia mai multdacă vei lua a3tudine atunci când vei simţi că este cazul.ZILE NOROCOASE: 12 şi 13

RAC - 22 Iunie - 22 IulieCu toate că în utlima perioadă ai avut partede câteva momente destul de agitate, in-diferent că au avut legatură directă cu 3nesau nu, pe parcursul acestei săptămâni veiavea posibilitatea să te refaci, atât din punct

de vedere emoţional, cât şi fizic. Vei avea parte de câteva zilemai liniş3te, 3mp în care îţi vei putea pune în ordine planurile.Este posibil chiar să primeş3 şi câteva veş3 bune. ZILE NOROCOASE: 11 şi 12

LEU - 22 Iulie - 23 AugustAstrele vor avea o influenţă puternicăasupra ta, se pare că pe parcursul acesteisăptămâni vei trece prin tot felul de stări şide foarte multe ori vei simţi nevoia pur şisimplu să te retragi din anumite ac3vităţi

pentru a putea reflecta mai mult asupra altor lucruri. Înprivinţa banilor nu vei avea mo3ve pentru care să-ţi faci griji,deşi vei avea de făcut câteva cheltuieli mai mari. ZILE NOROCOASE: 12 şi 14

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembrieVeş3le pe care doreş3 să le primeş3 întârziesă apară şi tocmai din acest mo3v starea tagenerală va fi una destul de agitată. Nu tre-buie să începi să-ţi faci tot felul de griji, nu sepoate ca mereu totul să meargă aşa cum

vrei. Ar fi bine să încerci să-ţi găseş3 câteva ac3vităţi care săfacă 3mpul să treacă mult mai repede, ai putea reveni asupraunor vechi hobby-uri. ZILE NOROCOASE: 10 şi 13

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieCu toate că eş3 o fire destul de paşnică şinu ataci persoanele din jurul tău în bazaunor mo3ve care nu au niciun rost, se parecă pe parcursul acestei săptămâni starea tava fi una destul de agitată şi nu rare vor fi

momentele în care vei simţi nevoia să faci unele comentariimai răutăcioase. Ar fi bine să încerci să faci o pauză, ia-ţicâteva zile libere şi mergi undeva în afara oraşului. ZILE NOROCOASE: 15 şi 16

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieÎţi place să fii în centrul atenţiei şi acest lucruse va vedea foarte bine pe parcursul aces-tei săptămâni. Cu toate că unele persoanedin jurul tău vor fi deranjate de felul în carete vei manifesta, nu ar trebui să le dai

atenţie. Însă ai grijă ca anumite lucruri pe care le spui să nu teafecteze pe termen lung. Cel mai bine ar fi să încerci să găseş3un echilibru. ZILE NOROCOASE: 11 şi 12

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieCu toate că vei avea tendinţa să te cerţi cufoarte multe persoane, atât la locul demuncă, cât şi în cadrul grupului stabil,relaţiile cu ele nu îţi vor fi afectate. Va trebuidoar să încerci să nu întreci măsura în anu-

mite situaţii. În privinţa banilor ar fi cazul să începi să faci câteva economii,al2el este posibil să nu poţi face faţă cheltuielilor care vorurma.ZILE NOROCOASE: 12 şi 15

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieÎncăpăţânarea ta nu va cunoaşte limite peparcursul acestei perioade de 3mp. Se parecă nimic nu îţi convine şi tocmai din aceastăcauză vei căuta să te contrazici cu absoluttoată lumea din jurul tău, chiar dacă nu vei

ş3i sigur dacă ai dreptate. În ceea ce priveşte viaţa de cuplueste posibil să te confrunţi cu câteva probleme minore înprimele zile ale acestei săptămâni. ZILE NOROCOASE: 14 şi 15

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieBanii nu vor fi o problemă pentru 3ne înaceastă perioadă de 3mp şi tocmai deaceea nu vei avea nicio jenă în a face totfelul de achiziţii, chiar dacă vei avea sau nunevoie de acele lucruri. Cu toate acestea, ar

fi cazul să încerci să pui şi câ3va bănuţi de o parte. Sărbătorilese apropie cu paşi repezi şi va fi nevoie să dispui de un bugetdestul de generos pentru ca totul să iasă aşa cum trebuie.ZILE NOROCOASE: 13 şi 14

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieDeşi îţi place să interacţionezi cu cât maimulte persoane din diferite medii, doarpentru a-ţi a3nge scopurile, asta nuînseamnă că este şi corect ceea ce faci. Maidegrabă încearcă să dai dovadă de

transparenţă şi de sinceritate. Vei avea mai multe şanse săatragi cât mai multe persoane de partea ta dacă te vei com-porta aşa cum trebuie.ZILE NOROCOASE: 11 şi 12

SUDOKU

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden3ce, numite regiuni. Regula jocu-lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al2el,fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

ORIZONTAL 1. Tigrul ii e frate bun - Fiare... ierbivore (sg.) 2. Pui de leu(reg.) - Salba3c 3. Ciolan - Batu3 la cap - A rasturna paman-tul cu fiarele 4. Auxiliar pentru imblanzirea fiarelor - Ovaz(inv.) 5. A se ras3 - A asalta 6. Salas pentru vidre si castori - Colt la colt! - Despica pe ceimai tari din padure - De ce!? 7. Se da in spectacol cu fiarele- Stat asia3c 8. Fiare mici... batute-n cap (sg.) - Lyon si Lupeni- Armasar 9. Spaima padurii (reg. pl.) - Deliciul mistre3lor 10.Fiare pe care se bat alte fiare (reg.) - Est-sud-est - Picior delemn 11. Calc! - Cen3sten - A innobila fiarele 12. Crocodili deculise - Localitate in Olanda 13. Fiare puse in lanturi (sg.) -Prinderea fiarelor

VERTICAL 1. Pun leii bine - Prezinta si spectacole cu fiare si ruperi defiare 2. Un urs legat cu sfoara! - Fiare care apara (inv. sg.) 3.Simbolul fierului - Inmoaie taria fiarelor - Bune! 4. Are gura,nu gluma (var.) - Bun de râs 5. Salba3ce - Acest (inv.) 6. SierraLeone - Slab - Compozitor spaniol (m.1883) 7. A desfasura -Plasa - Alunga cainii 8. Starneste râsul - Din neamul sci3lor 9. Ca fiarele (masc.) - Printre fiare este cel mai... slab - Astru10. Incepe o epopee! - La crocodil! - Refren popular - Fiare debuzunar 11. Ac3unea celor ce fac pe leii - Leul (!) din poarta12. Auxiliar orfeic intru imblanzirea fiarelor - A prinde fiare inpar inainte de... finisare - Cade! 13. A zgaria (fig.) - Cu3te pentru fiare

Lelea Ana se întâlneşte pe stradă cu lelea Floarea.Lelea Ana era cu vaca de funie.- Unde meri, lele Ana?- Iaca, merg la taure.- Daaa! Şi cu vaca ce faci?

Bula, însoţea un orb, care cerşea.La sfârşitul oricărei zile, câş3gul era împărţit egal,între cei doi. Dar, într-o duminică, chiorul câş3gândbani serioşi, Bulă s-a gîndit să-l sară pe chior, de lamasa de prânz, şi-i zice:- Chiorule, vezi că eu mă duc până la toaletă.Intră Bula în crâşmă, mănâncă, bea o bere, şi haichiorule să mergem.Pe drum, chiorul întreabă:- Bulă, tu ai mâncat salam?Bulă se enervează şi-l pune pe chior în faţa unuistâlp, şi-i zice:- Sari tare că-i un şanţ.Dă chiorul cu capul de stâlp, la care Bulă:-Na, firai al dracu’ de chior, a salam ţi-a mirosit dara stâlp nu?

Bulă găseşte o grenadă şi neş3ind ce e şi-a băgat-oîn gură. Mergând pe stradă se întâlneşte cu Ştrulă.Ştrulă îi cere grenada lui Bulă şi o bagă şi el în gură.Bulă vede cuiul şi îl trage.Grenada explodează făcându-i lui Ştrulă o gură pânăla urechi. Bula îi spune lui Ştrulă:- Râzi tu râzi dar eu m-am speriat.

Băsescu şi Năstase se ciocnesc pe scări la Cotroceni.- Bă Năstase de ce nu te uiţi pe unde mergi?- Da tu de ce nu mergi pe unde te uiţi mă?

A doua mea soacră este mult mai înţelegătoaredecât prima... A înţeles totul din prima lovitură!

Cât de frumos e ceasul tău , de unde-l ai ?!- L-am câş3gat la o întrecere...- Cum aşa?! Câţi concurenţi ai fost?- 3: un poliţist, proprietarul şi... eu !

În 3mpul dispersării unui mi3ng de gay în Bucureş3,trupele speciale au pierdut 17 bastoane de cauciuc!

Bulă intră într-un magazin de confec1ii și întreabăvânzătoarele:- Ave1i pește?- Nu! răspund femeileBulă:- Ok, de mâine eu sunt peștele vostru!

Un ardelean în călătorie în Japonia, îşi cumpără nişteochelari revoluţionari care permit să vezi completgoale persoanele îmbrăcate. Iese în stradă, şi-şipune ochelarii. Vede pe toată lumea în pielea goală.E în extaz!!! Îşi scoate ochelarii: îmbrăcate! Îşi puneochelarii: dezbrăcate! Incredibil!!!La întoarcere, în avion, îl apucă nebunia văzându-lepe toate stewardesele în pielea goală!!!Ajuns acasă, înainte de a intra, îşi pune ochelarii casă-şi vadă soţia goală. Deschide uşa, şi o vede penevastă-sa cu cel mai bun prieten al lui în3nşi pecanapea şi complet goi. Îşi scoate ochelari: tot goi. Îşipune iar ochelarii: goi! Îşi scoate ochelarii: tot goi!Furios, aruncă ochelarii şi urlă: NO, n-am pic denoroc! Abia mi-am cumpărat ochelarii ăş3a şi dejanu mai funcţionează!!!

Un studiu recent a vrut să afle în ce zile dorescbărbaţii să facă sex. Rezultatele au fostsurprinzătoare: bărbaţii preferă zilele care încep cuM: Marţi, Miercuri, Mîine, Mereu, Mîmbătă siMuminică.

Despre Chuck Norris... Asta dacă nu îl ş"aţi• Chuck Norris nu poartă ceas. El decide cât e ora.• Chuck Norris nu va face niciodată infarct. Inima nue atât de tâmpită să-l atace.• Chuck Norris a fost deja pe Marte, de aceea acolonu există viaţă.• Când Chuck Norris face flotări, nu se ridică pe el,el împinge pământul în jos.• Tu trăieş3 pentru că te-a lăsat Chuck Norris înviaţă!• Dacă Chuck Norris ar sta la umbra unui copac,merele nu ar îndrăzni să cadă. Şi dacă totuşi s-ar de-sprinde unul, ar lua-o în sus.• Chuck Norris poate să aplaude cu o singură mână.• Chuck Norris poate să dea foc la furnici cu lupa.NOAPTEA!!• Chuck Norris a murit, dar acum se simte mai bine.• Dacă se întâmplă ca Chuck Norris să întârzie vre-odata, 3mpul ar face bine să meargă mai încet şi el.• Superman are o pereche de pijamale cu ChuckNorris.• Chuck Norris e cunoscut pentru modes3a lui darrecunoaşte că este a 8a minune a lumii.• Chuck Norris e atât de rapid încat poate alerga înjurul pământului şi îşi poate da un pumn în ceafă.• Chuck Norris TRANTESTE usile rota3ve.• Chuck Norris este singurul om de pe planetă carete poate lovi în spatele feţei.• Copiii plâng la naştere pentru că simt ca intră într-o lume cu Chuck Norris.• Chuck Norris poate îneca o balenă.• Chuck Norris este ÎN SPATELE TĂU.

14 decembrie 2012 • ediţia II P.17www.impactonline.biz DIVERTISMENT

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 17

• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Tel 514-246-2840. email:radu.oana@sympatico.ca

Postează anunţul tău direct pe website-ul nostru GGRRAATTUUIITT*** www.impactonline.biz ***

• Pizza Lion (West Island) - angajeazăpizzer cu sau fără experienţă, la timp plin.Informaţii la telefon: 514-553-3573 saudirect la restaurantul nostru.

• Căutăm persoană pentru îngrijirea a douăfetiţe gemene de patru ani, două zile pesăptămână, în weekend, (sâmbăta şi du-minica), program 10-18, plata numai cu cec,aproape de staţia de metrou St-Michel. Info su-plimentare: 514-382-1984, Luminiţa sau Sorin.

• Angajez bonă pentru supraveghere copil 6ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island). Pen-tru mai multe informaţii sunaţi la: 514-638-7570sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi email laclaudiamosteanu@hotmail.com

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• De vânzare aparate BLU-RAY,Sony.Modele: BDPS 300, BDPS 350 sau BDPS 360.Telefon: 514 944-1418.

• Vând televizor marca Sony de culoare argin-tie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-688-5796, Anca

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie dinMontreal, peste 400 de titluri. Filme istorice,piese de teatru, documentare, comedii, filme deacţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Tele-fon: 514-944-1418.

• Cărţi tehnice: Construcţii, poduri, drumuri,arhitectură, instalaţii, maşini şi aparate elec-trice. Normative canadiene pentru gestiune sisupraveghere şantiere în franceză, engleză şiromână. Apelaţi Alex: 514-931-5764

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fiziceaproape nouă. Preţ 160$. Telefon: 514-333-9851

• De vânzare păpuşi Barbie cu haine şi acce-sorii la preţuri rezonabile. De asemenea vândjucării din pluş în stare foarte bună. 450-688-5796

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysit-ter şi predau copiilor ore de muzică la nivelîncepător. Tel: 438-937-3548

• Profesor de limba franceză ofer meditaţii pen-tru nivel primar - secundar. Mă puteţi contactaprin telefon la: 514-655-4380

• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer ser-vicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, lapreţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091.În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• Doctor în ştiinţe meditez fizică, chimie şimatematică la orice nivel. Urmăresc progamaşcolară a ‘Ministère de l'Éducation, du Loisir etdu Sport’ din Québec. Orele se desfăşoară înfranceză engleză sau română. Cristian : 514-839-7440, E-mail : neagoe@videotron.ca

• Persoană cu calificare în petite enfance, cursprim ajutor, curs MAPAQ, ofer servicii desupraveghere şi educaţie copii, în ville St. Lau-rent. Relaţii la tel. 514-332-0409 sau 514-577-4212

• Regina Vacanţelor vă aşteaptă cu cele maibune oferte pentru excursiile în SUD ALL IN-CLUSIVE. Pachete promoţionale, destinaţii ex-otice, bilete de avion şi cele mai mici preţuri.Pentru o vacantă de vis apelaţi Mira: 514-481-9041 sau miraflor@sympatico.ca

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioaseşi/sau alte materiale din stoc sau la comandă.Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sauset. Tel: 514-633-6594

• Profesor matematică, cu experienţă,pregătesc elevi de orice nivel pentru examene,teste, teme zilnice, la domiciliul elevului sau almeu.Tel. 514-303-2899

• Meditez matematică , fizică, sciences pentruprimar şi secundar; metode personalizate adap-tate fiecărui elev în parte. Împreună, vom reuşi!Tel: 514-633-6594

• Transporturi de la/către aeroport cu volvo saulogan precum şi orice altfel de servicii în Româ-nia. Comisioane mici, seriozitate maximă. Tel:40-723-471-669 - sau gaby.darlux@yahoo.com

• Reparatii computere, Web design, Bloguri, in-stalare peste 100 programe TV româneşti on-line şi vânzări DVD filme româneşti.www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Electrician în construcţii cu licenţă de Quebecdin anul 1988, execut lucrări de electricitate,instalaţii electrice şi reparaţii. Dumitrescu Cor-neliu, telefon: 514-995-8045, 514-855-9640

• Gradiniţă românească în Longueuil, primeştecopii cu vârste cuprinse între 8 luni şi 5 ani.Program educativ bilingv, personal românesc,mâncare ca la mama acasă, servicii personal-izate!!! Telefon:450-679-6073

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii elec-trice şi reparaţii. Service 24 de ore din

24 şi estimare gratuită .Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

14 decembrie 2012 • ediţia II P.20 www.impactonline.bizMICA PUBLICITATE

OFERTE DE MUNCĂ

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru operioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________

Adresa: ___________________________ Oraş: _______________

Provincia: ______________________ Cod Poştal: _____________

Telefon: __________________ E-mail: _______________________

Alte menţiuni:

6 apariţii. Preţ $15,00 12 apariţii. Preţ $25,00 24 apariţii. Preţ $45,00

Suma de $3,75 pe lună este valabilă în cazul abonamentelor pentru un an de zile, aceasta însemnând $1,87/ediție ori 24 de ediții. Pen-tru celelalte variante de abonament, respectiv 3 luni sau 6 luni, preţurile sunt următoarele: abonament pe 3 luni - $15,00; abonament pe6 luni - $25,00. Taxele sunt incluse in preţ

*

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 18

Bistriţa - Oţelul DuminicăS1. Steaua Bucureşti2. Astra Ploieşti3. FC Vaslui4. Pandurii Tg. Jiu5. CFR Cluj6. Petrolul Ploieşti7. Dinamo8. FC Braşov9. Rapid

10. Concordia Chiajna11. Viitorul Constanţa12. Gaz Metan Mediaş13. Oţelul Galaţi14. Ceahlăul P.N.15. CS Municipal Iaşi 16. U. Cluj17. CS Turnu Severin 18. Gloria Bistriţa

ROMÂNIA CLASAMENT - LIGA I

Echipe Golaveraj Pct.

46 - 1540 - 2130 - 1830 - 2537 - 2427 - 1730 - 2326 - 2721 - 2218 - 2822 - 2519 - 2723 - 2723 - 3518 - 2518 - 3418 - 3013 - 36

473735353231302626242121201918171212

14 decembrie 2012 • ediţia II P.19www.impactonline.biz SPORT

Gigi Becali e în culmea fericirii: a ajunsdeputat, Steaua e pe primul loc în cam-pionat şi e calificată în primăvaraeuropeană, iar din cei 13 milioane deeuro pe care zice că i-a investit înechipă acum două sezoane, 10 mi-lioane au revenit deja în cont, sumavenind de la UEFA.

Gigi Becali nu mai este ”călugărul” aflatsub jurământ de tăcere, cum devenisedin cauza interdicţiei de a vorbi pe tim-pul alegerilor parlamentare, şi la primadeclaraţie de la ieşirea din ”muţenie” adinamitat atmosfera la Steaua.

Proaspăt deputat de Bucureşti, pa-tronul din Pipera a dat din casă şi aprezentat la televizor numele celor cepleacă de la Steaua şi, în acelaşi timp,al celor care vin: ”Martinovic, Dumitraş,Rocha, Tibi Bălan şi Machado nu vormai continua cu noi. Vor veni în schimb

Maxim, Rui Duarte şi Teixeira”. Imediat şi-a pus în cap antrenorul carea ameninţat cu demisia. Chemat la or-dine, la palatul noului deputat, tehni-cianul Laurenţiu Reghecampf s-acalmat şi posibilul haos ce stătea să seîntâmple s-a risipit: ”Suntem bucuroşide primul loc, de cele 10 puncte pe carele avem în faţa urmăritoarei, şi sperămsă câştigăm campionatul”. Latifundiarul din Pipera este în alnouălea cer la final de an pentru că, pelângă parcursul fără probleme al Stelei,a reuşit şi să acceadă în parlament, ca

deputat de Bucureşti. ”Sunt deputat, iarSteaua te năuceşte în viteză, te bagă laabator şi te face tocăniţă”.

JoJo cine va fi adversarul tău pe data de 19 de-cembrie?Ştiu că este un boxer din Republica Dominicană, dar nu-mele lui nu a fost făcut public încă.

În ce formă eşti, ţinând cont că nu ai mai avutniciun meci în ultimul an?Mă simt bine, sunt în formă foarte bună şi antrenamenteledecurg aşa cum trebuie alături de antrenorul meu PierreBouchard. De la ultimul meci, cu Selcuk Aydin, am luatpauză numai când am fost în spital cu operaţia la maxilar.În rest m-am antrenat constant, cu mici pauze, dar în ul-timile trei luni nu am făcut pauză de loc, a fost un antre-nament continuu. Am făcut sparing, palmare, exact ca şicum aş fi boxat.

Ce şanse are viitorul tău adversar în faţa ta? Cumcrezi că se va desfaşura meciul?Meciul pe care îl voi avea cu adversarul meu va fi un “tuneup fight”, adică un meci de încălzire, de recăpătare a în-

crederii înaintea unui meci pentru centură. Ştiu că estestângaci, dar nu voi avea probleme cu el. Oricum vor fidoar opt reprize, nu este un meci pentru centură. Nu îmiplace să fac pronosticuri, să afirm de pe acum că îl rup, căîl distrug, sunt boxer profesionist, iar atunci când mă urcîn ring îmi fac treaba cât pot de bine.

Dacă vei câştiga acest meci, ce se va întâmpladupă aceea?În primul rând sper să trec cu bine de acest meci ca dupăaceea să am unul pentru o centură Nord-Americană, unmeci de 10-12 reprize.

Transmite te rog un mesaj cititorilor noştri.Aş vrea să le spun tuturor celor care mă cunosc, celorcărora le plac meciurile mele şi iubesc boxul în general, săaibă încredere în mine pentru că mă reîntorc mai tare caniciodată şi am încredere că voi ajunge în vârf.

Eduard IANCU

Bistriţa - Oţelul DuminicăS1. AC Unirea Laval2. Auto Europa3. Ştiinţa Andy Transport4. FC U. Craiova Montreal5. CS Inter Transfast6. Valahia

LIGA ROMÂNEASCĂ DE FOTBALLA MONTREAL - CLASAMENT

Echipe Pct.

www.roliga.ca

252421110601

GOLGETER Mario Civitella - 15 goluriClaudiu Cenan - 15 goluri

Adrian Dragomirică - 14 goluri

INTERVIU cu boxerul JoJo DAN““AAmm îînnccrreeddeerree ccăă vvooii aajjuunnggee îînn vvâârrff””

VVeesseelliiee mmaarree llaa SStteeaauuaa,, GGiiggii BBeeccaallii eessttee îînn ccuullmmeeaa ffeerriicciirriiii

Pe 19 decembrie intră în ring la Roseland Ballroom, New York, în faţa unui adversar din Republica Dominicană al cărui nume nu a fost făcut public încă.

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 19

14 decembrie 2012 • ediţia II P.20 www.impactonline.bizPUBLICITATE

10_Layout 1 12/13/2012 4:22 AM Page 20