Tezaurul României a fost trimis în Rusia întimpul Primului Război Mondial, însă nu şi-a mai găsit calea spre casă. Ruşii tărăgăneazăde zeci de ani de zile restituirea unei cantităţiimpresionante de aur, încercând să com-penseze prin înmulţirea relaţiilor comercialebilaterale.

De frica Puterilor Centrale, România trimitetezaurul în Rusia ţaristă.În august 1916, România decide să intre înrăzboi (n.r. - Primul Război Mondial) departea Antantei. Deşi campania a început favorabil, mai multezone româneşti, în speţă Dobrogea, Oltenia şi

Muntenia, au fost ocupate de trupele Pute-rilor Centrale. Având în vedere situaţia încare se a7la ţara, Consiliul de Miniştri au decismutarea capitalei de la Bucureşti la Iaşi. Detalii în PAGINA 11

ANNÉE 3 • NR.54 5 OCT. 2012 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS

NNuummăărr rreeccoorrdd ddee şşoommeerrii îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă.. Numărul şomerilor din UE a crescut, în al doilea trimestru, la nivelul record

de 25,3 milioane, cu 11,6% mai mare decât în martie 2011.

Hotărârea Consiliului Europei:RRoommâânniiaa nnuu vvaa pprriimmii tteezzaauurruull îînnaappooii ddee llaa RRuussiiaa!!

Alessio Graziani, un italian îndrăgostit de limba românăAlessio Colarizi Graziani, este unitalian îndrăgostit de limbaromână. El ne povestește desprenoua sa pasiune, aceea de a scriepoezii în limba română și despreraportul de amici,ie pe care îl arecu o familie de romi, stabilită laRoma.

DIASPORA P.7

Again about fashion!Hooked on Classics: The Trench Coat! There are a few pieces of clothingthat everyone should have in theircloset (boys included). One ofthem is the classic trench coat be-cause many items in fashion didn’tstand the test of seasons andtrends but the trench coat sur-vived all.

FASHION P.12

Nr. 3

Pen

tru co

lecţia

dumn

eavo

astră

Dragoş Moise: “Ştiu că prin contribuţiamea fac un bine altora”Există opinia că voluntariatul nueste agreat de români în general.”De ce să lucrez pe gratis”, pare undicton foarte la modă. Totuși,există oameni cărora le place să-iajute pe al,ii și aceasta, dezintere-sat. Satisfac,ia pe care o po,i aveaatunci când oferi bucurie unuicopil este fără egal. În plus, o datăce ai început activitatea de voluntar, aceasta devine o adoua natură. INTERVIU P.3

înPAGINA

10

5 octombrie 2012 • ediţia I P.2 www.impactonline.biz

”Primarul Gérald Tremblay trebuie să decidăsingur dacă mai are legimitatea de a conduceMontrealul”, a fost declara,ia miniștrilor din gu-vernul PQ.Ministrul responsabil de orașul Montreal, Jean-François Lisée, a declarat că: ”S-au lansat nișteacuza,ii. Comisia le va analiza și în aceastăsitua,ie, persoanele publice care sunt implicate,ar trebui să tragă singuri concluziile care seimpun. Opozi,ia protestează, popula,ia dorește

decizii rapide, dar în astfel de cazuri nu trebuiesă ne precipităm.”Atunci când a fost întrebat dacă practic, guver-nul nu-l sprijină pe Tremblay, Lisée a spus: ”Sătragă singur concluziile. Nu suntem în fa,a unoracuza,ii dovedite, avem un martor care amărturisit ceva, ceea ce pune pe toată lumeaîntr-o situa,ie delicată”Lisée a lansat acuza,ii la adresa liberalilor care,au permis ca să 6ie depășite bugetele con-

tractelor. ”Dacă liberalii ar 6i acceptat ceea ce80% din popula,ie cerea acum 2 ani, mai exact,crearea unei comisii de anchetă, am 6i avutinforma,ii mai rapid și s-ar 6i putut lua măsuricu mult înainte.”, a adăugat Lisée. Guvernul lui Pauline Marois vrea să modi6ice,până la sfârșitul anului, legea anti-fraudă în in-dustria construc,iilor. Lacune ale acestei legipermit companiilor care fraudează 6iscul să odeturneze.

Gérald Tremblay trebuie să îşidecidă singur soarta

CANADANewsFiţi pregătiţi, mai avem otaxă... la electronice

Dacă v‐aţi procurat până acum televizorul sauimprimanta la care visaţi de ceva vreme, sunteţinorocoşi deoarece, fără să ştiţi, aţi economisitceva bani. Începând cu 1 octombrie a.c., o nouă taxă va fiadăugată consumatorilor din Quebec laachiziţionarea electronicelor. Rezidenţii provin‐ciei francofone vor trebui să plătească supli‐mentar atunci când vor cumpăra un produselectronic datorită unei taxe de mediu careprevede reciclarea acestora după ce consuma‐torii vor dori să se debaraseze de ele.

Spre exemplu, la achiziţionarea unui televizor,vom plăti în plus cu 40$, pe când, dacă vomcumpăra o imprimantă, vom plăti cu doar 8,75$mai mult.Taxa va fi aplicată, de asemenea, laachiziţionarea unui laptop sau a unui telefonmobil, alte produse precum sisteme de sunetsau console de jocuri vor suferi modificări depreţ, dar începând cu vara viitoare.Banii care vor proveni din aceste taxe vor fi viraţiîntr‐un program de reciclare a produselor elec‐tronice din întreaga provincie.Mai multe detalii veţi putea afla din pliantele pecare comercianţii din Quebec le vor împărţiiclienţilor care le vor călca pragul magazinului.Acest proiect nu este nou în Canada, întrucât elexistă deja în provincii precum Ontario sau Co‐lumbia Britanică

Gérald Tremblay nu beneficiază de suportul Partidului QuebecoisFlash:

Fondée Février 12, 2010Edité et distribué par le

CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONES RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458; (514) 961-9091

(514) 667-3920E-mail: office@impactonline.bizWebsite: www.impactonline.biz

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

ÉQUIPE ÉDITORIALEElena CIULU (ROU)

life/inedit

Viorel GAIŢĂ (ROU)divertissement

Mario GRĂMADĂ (CA)communauté

Sorin ION (ROU)divertissement

Tudor LAVRIC (ROU)politique

Andi RĂDIU (IT)international

Armand VELINESCU (ROU)la roumanie d'aujourd'hui

Mihai MUNTEANphoto

COLLABORATEURS: Tudor FURDUI, Daniela MACRIŞOIU,

SAKE, Ioan MANOLACHE,Lilia STRÂMBANU, Roxana URLIH, Dan VULPE

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

ÉDITEURCristian BUCUR

bucurc@gmail.com

DIRECTEUREduard IANCU

radiomarcaro@gmail.com

Impact este o publicaţie bilunară independentă cenu beneficiază de nicio subvenţie. Articolele şi/saufotografiile apărute în ziar nu reflectă în mod nece-sar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu este respon-sabil pentru conţinutul articolelor şi/sau fotografiilorapărute în ziar, fiecare autor fiind directrăspunzător pentru conţinutul articolului său. ZiarulImpact nu este responsabil pentru conţinutulreclamelor publicitare.

DISTRIBUŢIE:CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli, Bourret; Restaurante: Parthenon;Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici: Biserica Înălţarea Domnului;MONTREAL CENTRU: Consulatul României;Charcuterii: Fairmuont, Hongroise; Biserici: SfântulNicolae;MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé, Char-cuterii: Balkani; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou;ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis, Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:Charcuterie M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul Maicii Domnului;LAVAL: - Charcuterii: Transilvania (Blvd. Cure La-belle), Transilvania (Blvd. des Laurentides), Balkani,Marché Balkan, Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului,RIVE SUD: - Charcuterii: Fairmont; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;ANJOU: - Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; TORONTO: - Atlas Remus; QUEBEC CITY: - Magazin Chez Vladimir, Biserica NotreDame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;ROMÂNIA: - Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 19 octombrie 2012

RREEDDAACCŢŢIIAA

Dragoş Moise: “Ştiu că prin contribuţia mea fac unbine altora”

Există opinia că voluntariatul nu esteagreat de români în general. ”De ce sălucrez pe gratis”, pare un dicton foartela modă. Totuși, există oameni cărora leplace să-i ajute pe alții și aceasta dezin-teresat. Satisfacția pe care o poți aveaatunci când oferi bucurie unui copil estefără egal. În plus, o dată ce ai început ac-tivitatea de voluntar, aceasta devine oa doua natură.Dragoș Moise este unul dintre oameniidin România care-și donează timpul șienergia celor în nevoie. El ne-a dat de-talii despre motivația, activitățile șiproiectele sale în cele ce urmează.

Cum se numește asocia�ia pen-tru care ai fost voluntar și caresunt priorită�ile acesteia? Am început să particip la ac,iunilede voluntariat anul trecut întoamnă, prin intermediul com-paniei la care lucrez (ING Bank). Catoate marile companii, și aceastaunde lucrez, prin intermediul de-partamentului de Comunicare,sponsorizează diverse proiecteîmpreună cu Asocia,ii, ONG-uri,Funda,ii, etc. (în general, toate;irmele mari au bugete alocate ptastfel de ac,iuni, ca parte a concep-tului referitor la contribu,ia pe caretrebuie să o aibă companiile la dez-voltarea societă,ii moderne). Anul trecut to,i angaja,ii ING am fostîntreba,i dacă dorim să participămla proiecte de voluntariat, și eu m-am înscris. Primul proiect a fostîmpreună cu Asocia,ia "Ajutor real"și a constat în amenajarea unei sălidin cadrul unui Orfelinat, sală caresă servească drept bibliotecă șispa,iu de recreere. Practic, s-a luatlegătura cu o casă de copii, le-amcerut să ne pună la dispozi,ie o salăpe care noi am amenajat-o (amcumpărat mobilă, căr,i, jocuri pen-tru copii, jucării, mese, scaune,covoare etc.). Asocia,ia “AjutorReal” și-a început activitatea cuamenajarea unor astfel de spa,ii, înideea că prin intermediul căr,ilor,copii pot învă,a, pot evolua și astfelîși sporesc șansele de a reuși să îșicontinue studiile (vă daţi seama căpu,ini dintre acești copii ajung săfacă facultate sau chiar liceu). Ei facmulte chestii în afară de biblioteci,adică organizează cursuri depictură pentru copiii din orfelinate,organizează împreună cu actoripiese de teatru special pentru copii,pun pe site-ul lor o listă cu zilele denaștere ale copiilor din orfelinate șitu, ca și vo-luntar po,i să î,i alegi uncopil și să îi iei cadou de ziua lui, etc. Informa,ii mai multe despre

această Asocia,ie se găsesc și pewebsiteul www.ajutorreal.ro Eu, după această primă ac,iune, amrămas prieten cu președintaasocia,iei și deja am mai amenajatîncă 2 biblioteci în alte centre decopii. A doua asocia,ie cu care am luatcontact este Diaconia AjutorInterna,ional (din Brașov), tot prinintermediul ;irmei unde lucrez. Lafel, angaja,ii ING au fost întreba,idacă vor să participe la ac,iunea devoluntariat și m-am înscris. Am fost50 de voluntari care am sortat mân-care și am făcut pachete cu mâncarepentru aproximativ 500 de familiinevoiașe din Brașov. În afară deasta, am petrecut jumătate de zi cucopiii de la centrul de zi pe careasocia,ia îi are, ne-am jucat cu ei șiam făcut împreună diverse miciobiecte (cum făceam noi pe vre-muri la ora de lucru manual, amfăcut broșe din material, am făcutsemne de carte din hârtie colorată,etc). Această asocia,ie are și ea maimulte activită,i: - Centrul de zi pentru copii a;la,i însitua,ii de di;icultate Centrul de ziDiaconia, este un serviciu deprotec,ie a copilului și are misiuneade a preveni abandonul șiinstitu,ionalizarea copiilor prinasigurarea pe timpul zilei, a unoractivită,i de îngrijire, educa,ie,recreere-școlarizare, consiliere,orientare școlară; - Servicii de informare suport șiconsiliere;Prin acest serviciu se urmăreșteîmbunătă,irea condi,iilor de via,ă acopiilor și a familiilor a;late în di;i-cultate; dezvoltarea capacită,ilor in-dividuale pentru asigurareanevoilor sociale proprii; prevenireași combaterea efectelor sărăciei;- Interven,ii în situa,ii de criză; Finan,area de interven,ii medicaleurgente, oferirea de ajutor umani-

tar pentru sinistra,i, construirea șirenovarea de locuin,e sociale pen-tru familiile a;late în situa,ii de criză.Site-ul lor este www.diaconia.infoCum percep oamenii din Româ-nia munca de voluntariat? În România, din punctul meu devedere, munca de voluntariat esteîncă la început de drum. Nu suntemla fel implica,i cum sunt alte ,ări cutradi,ie în astfel de ac,iuni, însă ob-serv că de la an la an sunt din ce în cemai mul,i oameni care se implică înmunca de voluntariat sau oamenicare pun bazele unor asocia,ii,funda,ii, ONG-uri, care să ajute pecei nevoiași, mediul înconjurător,etc. Consider că suntem în direc,iabună și că ar trebui promovat con-ceptul de voluntariat cât mai mult(în școli, la locul de muncă) pentrucă ;iecare dintre noi poate ajuta ladezvoltarea societă,ii noastre. Pe tine ce te-a determinat să îiaju�i pe ceilal�i?Eu, de felul meu, sunt o persoanăcare își ajută prietenii, colegii sau peoricine îmi cere ajutorul, așa căatunci când am fost solicitat să par-ticip la astfel de ac,iuni de volun-tariat, nu am stat pe gânduri. Pentrumine nu contează tipul de ac,iune,;ie că facem cură,enie sau plantămcopaci pentru un mediu mai bun, ;iecă ajutăm oameni nevoiași, copiisau bătrâni, atâta timp cât știu căprin contribu,ia mea fac un bine al-tora, cât de mic, este su;icient demotivant. Oricum, odată ce te im-plici și vezi că efortul pe care îl depuiîntr-o astfel de ac,iune este foartemic în compara,ie cu bucuria pecare o po,i oferi, devii cumva de-pendent de voluntariat.Care a fost cel mai impresionantcaz pe care l-ai întâlnit în activi-tatea ta de voluntar?

Cele mai impresionante cazuri, pen-tru mine, sunt cele în care suntimplica,i copiii. Este o experien,ăcare te marchează profund atuncicând intri în contact cu centrele deplasament sau orfelinate, spre e-xemplu. Am vizitat câteva astfel decentre în ac,iunile de voluntariat, șiam avut contact cu acei copiiabandona,i de familii. Ce m-a im-presionant cel mai mult este faptulcă to,i copiii, fără excep,ie, caută săte strângă în bra,e și se lipesc prac-tic de tine... î,i dai seamă că ei cautăafec,iune, ceea ce le-a lipsit toatăvia,a, și pentru ei o simplăîmbră,ișare înseamnă enorm, astaîși doresc cel mai mult, să ;ieîmbră,ișa,i.Ești tânăr, te-ai gândit vreodatăsă emigrezi? În momentul acesta mi-aș dori săemigrez, sau măcar să lucrez operioadă mai lungă într-o altă ,ară,pentru simplul motiv că vreau săam și experien,a unei alte culturi,unei alte ,ări, Dacă voi avea ocaziasă plec din România în perioadaurmătoare, o voi face cu siguran,ă.Îmi doresc să văd cum este și prinalte păr,i, astfel încât să pot avea ter-men de compara,ie. Ce mesaj po�i transmite citito-rilor ziarului Impact care au e-migrat în Canada? Aș dori să le transmit următoarelelucruri: știu că timpul liber este oproblemă în ziua de astăzi, avemdin ce în ce mai pu,in, însă cusiguran,ă dacă își propun, pot găsicâteva ore să le dedice ac,iunilor devoluntariat. Le garantez că o dată ceau început, nu se vor mai opri șisatisfac,iile pe care le vor avea înurma participării, nu se compară cunimic altceva. În rest, le urez mult soare, știu că înCanada este o climă mai rece!

5 octombrie 2012 • ediţia I P.3www.impactonline.biz INTERVIUINTERVIU CU DRAGOŞ MOISE - Voluntar al Asociaţiei “Ajutor Real”

C A N A D A :

Stagiunea teatrală2012-2013 continuă cumari comediiNoua stagiune a turneelor teatrului românescla Montreal continuă toamna teatrală aintegrării culturale (ATIC) cu o altă comedie deexcepţie: “Jubileul”, în regia lui Radu Beligan, cuMaia Morgenstern în rolul principal, şi VictoriaDicu, mai tânăra actriţă a Naţionaluluibucureştean. Producţie recentă a Teatrului Me-tropolis, prezentată în 16 septembrie 2012 laBucureşti, “Jubileul” va avea premierainternaţională chiar la Montréal, vineri, 19 oc-tombrie 2012.Spectacolul prilejuieşte apreciatei actriţeMaia Morgenstern un recital de excepţie,deşi este acompaniată pe parcursul spec-tacolului de mai tânăra colegă de la TeatrulNaţional Bucureşti, actriţa Victoria Dicu,recent distribuită de Horaţiu Mălăele înrolul Zoe din versiunea regizorală la „Oscrisoare pierdută”. Diva Amélie împlineşte 50 de ani decarieră actoricească, iar speranţa reveniriiîn forţă a actriţei este renăscută de invitaţiade a participa la celebra emisiune TV a luiMichel Drucker, care nu va avea loc. Des-pre ce se întâmplă cu actriţa aLlată laapusul carierei, despre cum visează laroluri “într-o piesuţă, un Lilmuleţ, otelenoveluţă sau, măcar, o reclamă” şi careva Li deznodământul rămânerii ei caprizonieră pe terasa apartamentului, veţivedea în spectacol.Aşadar, încă o şansă rară, ca să nu spunemunică de a o întâlni pe Maia Morgenstern laMontréal, Liind cu această ocazie invitată înCanada cu noua producţie a Teatrului Me-tropolis din Bucureşti, spectacolul “Ju-bileul” de Jean-Marie Chevret şi MicheleRessi, în regia maestrului Radu Beligan.Premiera oLicială a spectacolului Jubileul aavut loc la Bucureşti în urmă cu mai puţinde o lună - duminică, 16 septembrie 2012.Fără nicio îndoială, Maia Morgesternaparţine culturii româneşti şi este un port-stindard de referinţă. Faptul că a acceptat,după minunata experienţă din noiembrie2010, să facă din nou turneul în Canada,este iarăşi o dovadă a disponibilităţii saleumane, în contextul în care asupra sa esteo imensă presiune atât în teatru, cât şi încinema sau televiziune, la catedra de teatruunde predă studenţilor arta actorului, iarde data aceasta şi la Teatrul Evreiesc deStat, pe care îl conduce în calitate de direc-tor. Spectacolul “Jubileul” va avea loc la salaAuditorium de la Grande Bibliothèque,(475, boul De Maisonneuve Est, MontréalH2L 5C4), unde există parcare subteranăcu plată, de 400 de locuri, chiar la metroulBerri-UQAM.

EVENIMENT

Canada is a country made up of im-migrants; Irish, Russian, French,Chinese, Spanish, Italians…we havethem all, Romanians included.Being in that position gives us all anopportunity to see how other peo-ple live, what their traditions are,what they eat as well as their musicand folklore.As is evident on social networks, inassociations and of coursechurches, most immigrants remainvery close and integrated in theirown cultures as much as possible.They look for work with peoplewho speak their language, socializeamongst themselves, marry withintheir ethnic group and teach theirchildren to do the same. As much as the above is true, thereare also many immigrants whomarry into different ethnic groups,Romanians and French Quebecersfor instance as is the case in myfamily with my parents; mother ofFrench origins and father of Ro-manian descent, etc, often produc-ing interesting and at times,difLicult, family mixes when cou-pling traditions and ways of life.Having grown up in such an envi-ronment, I can say that my Roman-ian/French side allowed me to bemore open and to explore differentways of life right in my own back-yard. It always made me feel that I

had some advantage over thosewho remain within their own cir-cles. My mother’s side of the familycame to Quebec from Vien, Francein the late 1600’s. The Lirst Vien tocome to Quebec was in 1672 andhe was granted two horned ani-mals, a gun and sixty hectares ofland by the “Monseigneur” who en-couraged French farmers to immi-grate to Canada to develop the newterritory for the Roi de France.What a challenge he must have hadto face. Nevertheless, he obviouslypursued his task given to him byFrance and created his own familywhen he married a French girlbrought here by her parents whohad been granted the same privi-leges by France at the time.The Vien family can easily be tracedas everything has been carefullyrecorded in church and govern-ment archives; weddings,births/deaths and baptisms. Thisreadily available information isquite meticulously detailed and onecan discover many things about hisfamily as I found out where in Que-bec my family had lived and wheremost of these old ancestors wereburied.Moreover, I was lucky enough in lifeto have met and known very wellmy great grandparents, PhyliasVien and his wife Maria Hetier.Their story is that of a very typicalFrench Quebec family with theirmany ups and downs…life’s twistsand turns.And so therefore, I hope to bringyou some interesting stories andanecdotes as well as some very oldtraditional French Canadian ( asFrench Quebecers were called wayback when ) songs and music as

well as a few very good recipes foryou to try at home.Attached photo is that of PhyliasVien and his wife Maria Hetier – mygreat grand parents

The Montreal Romanians5 octombrie 2012 • ediţia I P.4 www.impactonline.bizCOMUNITATE

Phylias Maria, Vien

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolele noastre

www.impactonline.bizAlătură-te şi comunităţii noastre de pe Facebook sau Twitter

Cele mai tari perle de la examenul pentru obţinereacetăţeniei române

Revista Tango a publicat cele mai tariperle de la to.i doritorii de cetă.enieromână care au sus.inut acest examen.Aceste perle au fost primite de la unexaminator, în exclusivitate, oferiteSimonei Catrina care a precizat și că sedorește publicarea unei căr.i cu în-treaga colec.ie de gafe produse de vi-itorii și actualii cetă.eni ai României. Lista cu perle de la examenul pentruob.inerea cetă.eniei române concurea-ză în mod cert cu lista perlelor de la ex-amenul de Bacalaureat, dar celeenumerate mai jos sunt clar mai"savuroase".- Ştiţi cine este preşedintele României?- Da, domnul Troian Basculescu.- Cine a fost Ştefan cel Mare?- A fost un preşedinte român care areuşit să bage România în NATO.- Ştiţi cine este Mihai Eminescu?- Da, este singurul poet român şi deci unerou este el!- Ce ştiţi despre relieful României?- Este un relief bun, unde din păcate e-

xistă şi infractori.- Cine are drept de vot în România?- Cine zice guvernul.- Ce vă place dumneavoastră cel maimult în România?- Faptul că e deschisă până târziu, aici eo viaţă care noi n-am avut-o.- Aveţi prieteni români?- Am, dar nu mai am, ei au furat de lamine nişte afaceri. Dar nu supărat, nusunt, nu suparat, Dumnizeu are griji.- Ştiţi care este religia majoritară înRomânia?- Este creştini din aceia care nu stau pescaun în biserică.- Aveţi un loc de muncă în România?- Nu am loc căci este foarte aglomerat,mai ales dimineaţa şi seara.- Ce apreciaţi la poporul român?- Caci îi place negrii mai mult decâtţiganii, deşi ţiganii sunt nu aşa de negri.- Vă place muzica românească?- Da, mie îmi place foarte mult, pentru

că cântă despre lucruri fără război şiFuego şi Pepe sunt nişte un fel de sim-bol etnic.- Cunoaşteţi vreun sportiv român?- Nu cunosc pe nimeni, dar îi ştiu pe toţi,unii sunt Civu, Haghi, Ghicu, Nadia,Ducadal, Curnicova şi Becali.- Care e cea mai importantă calitate acetăţeanului român?- Calitatea întai.- Aveţi familie?- Am, dar nu este familia mea, este fa-milia lui prietenul meu.- Pe o scară de la 1 la 10, la ce nivelcredeţi că vă a7laţi cu limba română?- Nu am scară acasă, locuiesc la un bloc.- Ce impresie aveţi despre istoriaRomâniei?- E foarte frumoasă pentru că are culoristrălucite pe copertă.- Cu ce vă ocupaţi aici, în România?- Eu nu sunt ocupat cam niciodată.Simona Catrina

5 octombrie 2012 • ediţia I P.5www.impactonline.biz ROMÂNIA-INEDIT

Orice cetățean străin, care dorește să dobândească cetățenia unui stat, trebuie să susținăun examen de cunoștințe generale despre țara respectivă (în cazul nostru România), despre istoria românilor și geogra a României, precum și un test prin care să își dovedeas-că competențele lingvistice și un interviu în prealabil.

Dan Diaconescu, jurnalist miliardar şipreşedintele PP-DD, a cumpărat pachetulmajoritar de acţiuni la combinatul Oltchimdin Râmnicu Vâlcea pentru 45 milioaneeuro, dar privatizarea a căzut. Filmul a semănat de la primele secvenţe cu oprivatizare în stil rusesc. Liderul PP-DD ar Jivenit, luni 1 octombrie, cu şapte saci de banidin conturile sale deschise la OTP Bank, treimilioane de euro pentru plata salariilorangajaţilor Oltchim. Până acum, el nu arăspuns întrebărilor cu privire la partenerulsău de Jinanţare, sau a răspuns ca un politi-cian: “Partenerul nostru este poporul… Vomatrage Jinanţare, nu vă faceţi griji, vom plătibanii săptămâna viitoare, chiar dacă în caietulde sarcini se spune că semnarea contractuluipoate să Jie prelungită până în februarie2013”. Directorul OJiciului pentru Participaţiile Sta-tului şi Privatizare în Industrie (OPSPI),Remus Vulpescu, s-a declarat “scandalizat” dedocumentele oferite de Diaconescu pentrudemonstrarea faptului că deţine suma de 45milioane euro. “Ce mi s-a arătat nu poatesusţine aJirmaţia că există banii undeva ladispoziţia lui Dan Diaconescu. Diaconescu aresoluţia juridică în contractul de privatizare,dar are nevoie de o soluţie economică”, a ex-plicat directorul OPSPI. Guvernul şi reprezentanţii cumpărătorului nuau reuşit, într-o săptămână, să ajungă la un

acord scris pentru plata salariilor angajaţilor,preluarea Arpechim, situaţia datoriilorOltchim. Diaconescu, care a cerut guvernuluisă-i creeze aceleaşi condiţii ca la vânzareaSidex către Arcelor Mittal (grupul indian pri-mind în 2001 un ajutor guvernamental decirca 1 miliard de euro), nu este presat detimp. Pentru el, termenul este februarie 2013.Doar guvernul vrea să discute, miercuri 3 oc-tombrie, un proiect de act normativ pentruacordarea banilor de salarii şi pentru re-pornirea combinatului din Fondul de Privati-zare, măsură pentru care este necesar acordulComisiei Europene şi al ConsiliuluiConcurenţei. Chiar să nu Jie cu nimic responsabil acest gu-vern pentru ratarea privatizării Oltchim? LaBucureşti se pariază pe căderea guvernuluiPonta până la alegeri. Dan Diaconescu este“asul din mânecă” al preşedintelui TraianBăsescu”, succesul acestuia în procesul de pri-vatizare a Oltchim Jiind parte a unei strategiimai largi de reducere a şanselor USL laalegerile parlamentare, comentează recentpublicaţia online Vocea Rusiei. “Perspectiveleelectorale ale PDL nu sunt deloc strălucite şi…este improbabil ca echipa portocalie sărecâştige popularitatea de odinioară… Înaceste condiţii, unica speranţă de a reduceprocentajul USL sub 50 la sută este partidullui Dan Diaconescu”, explica publicaţia rusă.Pe de altă parte, liderii opoziţiei democrat-li-berale susţin că puterea avea nevoie rapid deun scandal pentru a-i compromite şansele luiDiaconescu de intrare în parlament laalegerile de luna viitoare. Primul-ministruVictor Ponta a declarat la TV că DanDiaconescu nu putea Ji oprit să participe laprivatizarea combinatului din Râmnicu Vâl-cea. Privatizarea Oltchim trebuia să aibă loc

în aprilie, însă Guvernul Mihai-RăzvanUngureanu nu a îndeplinit această obligaţie şi,în conformitate cu Acordul dintre GuvernulRomâniei şi FMI, o obligaţie neîndeplinitădevine pentru următorul board, cel din sep-tembrie, acţiune prioritară. Dacă s-ar Ji amâ-nat, nu intra scrisoarea de intenţie, a explicatprimul-ministru. Şi exact spre asta se îndreaptă lucrurile. Pre-mierul a conJirmat indirect “indicii” căDiaconescu ar Ji calul troian al PDL, mai exactinstrumentat de fostul ministru al economieiAdriean Videanu. Chiar la Bruxelles, Ponta adeclarat că o eventuală fuziune a PDL cu PP-DD n-ar reprezenta o surpriză pentru nimeni.De parcă asta ar conta, “al cui e” DD. În urmăcu zece zile, Guvernul a decis ca angajaţiiOltchim să primească ajutoare sociale deurgenţă în sumă de câte 1.400 lei, însă luniministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, aanunţat că ajutorul de urgenţă va Ji acordatdoar după trei luni de neplată a salariilor, ceeace nu este cazul Jiindcă… s-a plătit pe iulie.Personajele Jilmului rusesc de care vorbeam

sunt: Oltchim, combinat înJiinţat în 1966, ul-tima companie operaţională în domeniulpetrochimiei din România, având în 2009, în-ceputul crizei, 3.538 de angajaţi; DanDiaconescu, mai tânăr cu un an decât combi-natul, cu o avere estimată la 9 milioane euro,potrivit topului Forbes 500 Miliardari, altfelun caz de studiul psihologiei, cu o familie(soţie şi Jiică) pe care le-a ţinut foarte departede atenţia presei, debitând la postul TV ceamai plată şi mai egală vorbărie fără inJlexiuni;Victor Ponta, primul-ministru cu Jieful elec-toral tot în Oltenia.Trăsătură comună cu Traian Băsescu: de osăptămână DD fuge de opinia publicăromânească, sub pulpana străinătăţii: Ger-mania, Franţa, Spania, Monaco, Austria, SUA(ambasadă) etc. Dar el vrea (sau vroia prinprimăvara acestui an) să devină prim-mi-nistru al României. Greşeala nu este a lui Dan Diaconescu, ci a sis-temului care a permis să facem astăzi ooperaţie pe care colegii din Est - Cehia, Slova-cia, Polonia – o făceau în anii 90.

Începând de anul viitor, valoarea taxelor, aimpozitelor locale, precum și a amenzilor vacrește cu 16,05%, reprezentând rata inJlaţieicumulată pentru perioada 2010-2012,potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern,elaborat de Ministerul Finanţelor.“În concordanţă cu prevederile Codului Jiscal,se actualizează nivelurile impozitelor şi ta-xelor locale, precum şi amenzile aplicabile în-cepând cu anul Jiscal 2010, prin elaborareaunui nou proiect de hotărâre a Guvernului, în-cepând cu anul Jiscal 2013, cu rata inJlaţieipentru perioada de 3 ani de la ultima in-dexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012″, se arată nota de fundamentare aproiectului de Hotărâre.Ministerul estimează că, prin indexarea lainJlaţie a impozitelor şi taxelor locale, veni-turile bugetelor locale vor creşte cu 531,62milioane de lei în următorii trei ani.Astfel, în urma majorării, valoarea impozabilăa unei clădiri cu cadre din beton armat sau cu

pereţi exteriori din cărămidă arsă va creşte dela 806 lei/mp la 935 lei/mp în cazul spaţiilordotate cu instalaţii electrice şi de canalizare şide la 478 lei/mp la 555 lei/mp în cazulclădirilor neracordate la astfel de utilităţi.Pentru clădirile cu pereţii exteriori din lemn,valoarea impozabilă va urca de la 219 lei/mpla 254 lei/mp, în cazul existenţei utilităţilor, şide la 137 lei/mp la 159 lei/mp, fără utilităţi.Terenurile aJlate în intravilan, pe care existăconstrucţii vor avea o valoare de impozitarede 10.353 de lei hectarul, pentru zona A într-o localitate de rang zero. Vechea valoare deimpozitare era de 8.921 de lei.Majorarea se va aplica şi în cazul taxelor pen-tru eliberarea certiJicatelor, avizelor şiautorizaţiilor, pentru folosirea mijloacelor dereclamă şi publicitate, pentru spectacole, pen-tru operaţiuni judiciare, pentru eliberarea şipreschimbarea actelor de identitate, pentruînmatricularea autovehiculelor, pentru eli-be-rarea titlurilor de proprietate, precum şi încazul limitelor minime şi maxime ale amen-

zilor aplicate persoanelor Jizice.Totodată, în cazul impozitului pentru mij-loacele de transport, autorităţile au făcut odiferenţiere, pe baza capacităţii cilindrice.Pentru motorete, motociclete şi autoturismede până la doi litri, impozitul rămâne aceeaşi.Însă, pentru o cilindree cuprinsă între 2.001şi 2.600 cmc, noul impozit este de 72 de leipentru Jiecare fracţiune de 200 cmc, de douăori mai mare faţă de nivelurile din prezent.Aceeaşi dublare se aplică şi pentruurmătoarea treaptă de cilindree, 2.601-3.000cmc, unde impozitul pe Jiecare fracţiune de200 cmc se dublează, până la 144 de lei.Conform Codului Fiscal, impozitele şi taxelelocale sunt indexate o dată la trei ani, ţinândcont de evoluţia ratei inJlaţiei de la ultimamodiJicare. Ultima actualizare a taxelor şi im-pozitelor locale a fost aplicată începând cuanul 2010.Autorităţile administraţiei publice locale vorcompleta, modiJica sau abroga hotărârileadoptate privind stabilirea impozitelor şi ta-xelor locale pentru anul 2013 în termen de 45de zile de la data publicării Hotărârii în Moni-torul OJicial, mai prevede proiectul.Elena BADEA

Oltchim a rămas ca o piatră grea degâtul guvernului

Din 2013, taxe și impozite mai mari cu 16,05%

5 octombrie 2012 • ediţia I P.6 www.impactonline.bizROMÂNIA

Alessio Colarizi Graziani, un italianîndrăgostit de limba română, nepovestește despre noua sa pasiune,aceea de a scrie poezii în limbaromână și despre raportul de amici1iepe care îl are cu o familie de romi,stabilită la Roma. Ultima poezie, pecare a scris-o, a fost dedicată profe-soarei Rosa del Conte, considerată caEiind unul dintre cei mai importan1ieminescologi străini, decedată în lunaaugust la vârsta de 104 ani.Alessio Colarizi Graziani are 63 de aniși locuiește la Roma dar se considerăun ”marchigiano DOC”. Este absolvental facultă1ii de litere, traducător inter-pret din limba franceză. A lucrat catraducător aproape 40 de ani în cadrulMinisterului Apărării și Senatul Italieiiar pentru scurte perioade a colaboratcu universită1ile din Viterbo și Romaîn diferite proiecte. Este pasionat depoezie, iar de când a început săfrecventeze cursurile de limbaromână 1inute la Academia di Roma-nia de la Roma, a început să scriecâteva în noua limbă, de care ne-a de-clarat că s-a îndrăgostit.Primele contacte cu cuvinte din limbaromână le-a avut când a cunoscut ofamilie de romi, pe care ulterior a aju-tat-o foarte mult și cu care a rămas,după cum ne-a declarat cu orgoliu, unfoarte bun prieten. ”I-am cunoscut peMonica și Petru în urmă cu mai binede trei ani. Una dintre feti1ele lor tre-buia să înceapă școala și nu știau undear trebui s-o înscrie. Asta mi-a atrasaten1ia de la început și m-a făcut să Eiuinteresat de problemele lor. Deși

trăiau într-o rulotă, aveau problemefoarte mari în a-și găsi un loc de muncăși deci să aibă un venit, doreau cu oricechip ca feti1a să frecventeze școala. Deatunci am rămas mereu în legătură cuei și în timp mi s-a conEirmat că suntpersoane deosebite, chiar dacă situa1ialor e destul de delicată. Tot în aceaperioadă am început să învă1 primelecuvinte românești. Prima profesoară,ca să spun așa, a fost chiar Maria, feti1afamiliei de romi. Îi promisesem ca deEiecare dată când mă înva1ă cuvintenoi să îi fac un mic cadou. ”Alessio Graziani a încercat prin toatemijloacele să ajute acea familie. Le-adat o mână de ajutor să-1i găsească unloc de muncă sau să înceapă mici afa-ceri oneste, să integreze copiii lașcoală, să-și pună la punct docu-mentele și chiar să-și deschidă un contbancar unde puteau să pună niște banide-o parte. ”Feti1a a început școala șis-a dovedit o elevă silitoare.Învă1ătoarea mi-a spus că e interesatăfoarte mult să studieze și să Eieprezentă mereu la cursuri deși trebuiasă schimbe două autobuze pentru aajunge la școală. Petru nu reușea săgăsească de muncă și i-am sugerat săînceapă ceva pe cont propriu. A în-ceput ca ”lucidascarpe”(ștergător depantoEi, n.r), o meserie veche, careaproape a dispărut. Eu i-am cumpăratcutia, periile și cremele de care aveanevoie. Am zis că nu pierde nimic dacăîncearcă. A acceptat și nu mică ne-afost surpriza și satisfac1ia când acâștigat primii 15 euro. A renun1atdupă un timp, pentru că venise a-notimpul cald și pentru încăl1ăminteaușoară nu-l mai solicita nimeni. L-amsfătuit mai apoi să ob1ină carnet deconducere și astfel s-ar Ei deschis maimulte posibilită1i de muncă. I-am plătitjumătate din suma necesară și m-a bu-curat enorm să văd cu câtă pasiunes-a pus pe studiat. A luat examenul

teoretic din prima, în italiană, deșiPetru, din câte am în1eles, nu făcusenici măcar vreun an de liceu în Româ-nia. L-am ajutat să-și cumpere un micfurgon și a început să comercializezeEier vechi, o ocupa1ie pe care o avea șiîn România. Din păcate, nu a mers niciasta pentru că erau cheltuieli foartemari și câștiguri destul de mici.Oricum, în timp au strâns ceva bani șidin nou cu o contribu1ie din parteamea, au reușit să cumpere o vechecasă într-un sat din Călărași. Puseserăbanii într-un cont pe care tot eu i-amajutat să-l deschidă și care s-a dovediteEicient. Sunt foarte multe lucruri pecare le-am făcut pentru ei pentru că mis-au lipit de suElet și au dovedit că vorsă Eie în rând cu lumea, cum se spuneîn România. �inem legătura și acum.”În septembrie 2009, Alessio se înscriela cursurile de limba și literaturaromână, organizate de Accademia diRomania din Roma și le frecventeazătimp de doi ani. Pasiunea pentru limbaromână îi dă curajul să scrie și poezii.”M-am înscris la aceste cursuri și re-cunosc că nu regret, ba din contră, mi-a dat posibilitatea să învă1 o limbădeosebit de frumoasă, să intru în con-tact cu persoane deosebite, să cunosccultura românească, care m-a impre-sionat în mod deosebit. Am avut partede o profesoară extraordinară, foarteseveră dar la care veneam cu mareplăcere la cursuri. Aș vrea să o nomi-naliza1i pe doamna profesoarăNicoleta Neșu, căreia vreau să-imul1umesc pe această cale pentru ri-gurozitate și seriozitate. De multe ori,ce-i drept am criticat-o, pentru că nepreda foarte multă gramatică. ”Poezia pe care ne-a trimis-o la redac1iea fost dedicată renumitei profesoareRosa del Conte. Rosa del Conte (n.1907, d. 3 august 2011, Roma) a fost oEilologă italiană, membră de onoare a

Academiei Române (din 1994). A 1inutcursuri la Universitatea La Sapienzadin Roma și la Universitatea dinBucurești. Rosa del Conte esteconsiderată ca Eiind unul dintre cei maiimportan1i eminescologi străini, au-toare a unor studii ce privesc opera luiMihai Eminescu, între care cel mai im-portant este ”Eminescu sau despreAbsolut” (Mihai Eminescu o dell‘ As-soluto, Modena, S.T.E.M., 1961), studiuapărut în România în traducerea luiMarian Papahagi. A scris mai multe ar-ticole despre literatura română în di-verse enciclopedii și dic1ionare deautori. După retragerea din activitateade profesor universitar, Rosa delConte se ocupă tot mai mult de tra-ducerile din lirica lui Mihai Eminescu,alcătuind astfel o amplă antologieitaliană. ”Am 1inut foarte mult să ocunosc personal dar nu s-a mai putut.A decedat anul acesta în luna august șitrebuie să recunosc a fost o maredezamăgire pentru mine. Am citit

opere și traduceri de-ale dumneaei șiîmi doream foarte mult să o cunosc.Tocmai de aceea i-am dedicat și opoezie.”CUVINTEVersuri dedicate regretatei ProfesoareRosa Del Conte,şomajul lui Alessio Colarizi GrazianiNu plouă, nu ninge, nu-i vânt.Mă-ntorc eu la vechea pasiune:Din inimă, dar cu raţiune,Cautând cum sună un cuvânt.Ce fac cu vorbele? Cânt!Cu mine sunt vorbele bune.Sunt prietene: a lor compasiuneÎmi dă mie, gol, un veşmânt.Şi tu, Rosa, mi-aduc aminte,Cu viaţa atârnată de un Eir,Trăit-ai doar din cuvinte,Retras şi frumos trandaEir!

Alessio Graziani, un italianîndrăgostit de limba română

5 octombrie 2012 • ediţia I P.7www.impactonline.biz DIASPORA ROMÂNEASCĂ

Deputatul liberal, Ana Guţu, i-a numitipocriţi şi şantajişti pe ruşi la Strasbourgîn cadrul sesiunii de toamnă a APCE. Li-berala a cerut Rusiei, în cadrul uneiintervenţii la APCE, să-şi retragă armatade pe teritoriul Moldovei şi a acuzat-o deconstrângeri faţă de Moldova la capitolulgazelor şi a suspectat-o de dorinţa de areface URSS prin lansarea proiectuluiComunităţii Euroasiatice, notează BASA –press.Guţu a mai cerut Rusiei să nu Einanţezeregiunea de est a Moldovei şi i-a învinuitpe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi

premierul, Dmitri Medvedev, de atentareala democraţie şi libertăţi. „Retrageţi ar-mata voastră de pe teritoriul RepubliciiMoldova. Nu Eiţi ipocriţi, aEirmând că sun-tem egali şi paritari în materie de coope-rare. Nu mai alimentaţi Transnistria cubani. Acest regim separatist susţinut deţara voastră nu vă face onoare: spălare debani, crima organizată, traEic de arme –este oare aceasta EilosoEia ţării voastre?Ruşine Rusiei lui Putin şi Medvedev, unduet care exasperează tânăra democraţierusă”, a spus Ana Gu0u.În opinia acesteia, funcţionarea institu-

ţiilor democratice în Federaţia Rusă estedezastruoasă. Guţu mai susţine că,Gazprom a devenit o adevărată armăeconomică împotriva ţărilor care refuzăsă gândească în maniera Rusiei.Deputatul liberal a acuzat Rusia că arEinanţa jurnalişti şi analişti politici dinMoldova, care “să isterizeze minorităţilerusofone din fostele republici sovietice, in-clusiv din Moldova, unde nostalgia dupătrecutul sovietic comunist obsedeazămentalităţile sociale ale unei părţi apopulaţiei”.

PCRM nu va renunţa la simbolica saniciodată. Secera şi ciocanul, alături decarte, vor rămâne în continuare simbolulPCRM, iar dacă AIE vrea să judece, săamendeze şi să bage la puşcăriecomuniştii nu au decât să o facă. Despreaceasta a declarat preşedintele PCRM,Vladimir Voronin, la întrunirea activuluizonal al formaţiunii, care a avut loc laChişinău, notează BASA – press. „Nu vom ceda şi nu vom demonstraslăbiciune. Deoarece slabi şi uzurpatorisunt membrii AIE. Vom lupta la CurteaConstituţională, iar dacă nu vom găsi aicidreptate vom merge la CEDO ”, a declaratliderul opoziţiei.Potrivit preşedintelui PCRM, cea mai mareameninţare pentru democraţie este pri-varea cetăţenilor de drepturi şi libertăţi.Vladimir Voronin a amintit de preceden-tele Ungariei, Franţei şi României pesubiecte similare, guvernele cărora au fostcondamnate la CEDO.Amintim că, legea adoptată la 12 iulie şicare intră în vigoare la 01 octombrieprevede deja sancţiuni sub formă deamendă în cazul în care vor Ei utilizate se-cera şi ciocanul. Astfel, pentru propagareasau utilizarea pe teritoriul RepubliciiMoldova în scopuri politice şi de

propagandă a simbolurilor - secera şi cio-canul, precum şi orice suport cu acestesimboluri va Ei aplicată o amendă de la 100la 150 unităţi convenţionale pentru per-soanele Eizice şi de la 300 la 500 u.c. – pen-tru persoane cu funcţii de răspundere şicele juridice. De asemenea, potrivit legii,după a doua amendă aplicată PCRM, Mi-nisterul Justiţiei va Ei în drept să porneascăprocedura de radiere din Registrul deevidenţă al partidelor. De asemenea, la mijlocul lui septembrie,deputaţii liberali au mai înregistrat oiniţiativă legislativă prin care propun capersoanele, care vor Ei sancţionate repetatpentru propagarea secerei şi ciocanului,

să Eie pedepsite prin muncă neremu-nerată în folosul comunităţii pe o perioadăde 40 de zile, sau arestate pe un termen de15 zile. Totodată, partidul care va pro-mova în continuare secera şi ciocanulriscă, potrivit proiectului PL, să i se sus-pende activitatea pe un termen de 6 luni.BASA – press precizează că, PCRM a atacatla Curtea Constituţională legalitateahotărârii AIE cu privire la apreciereaistorică şi politico-juridică a regimului to-talitar comunist din Republica Moldova,dar şi legea prin care s-a legiferatinterdicticţia de utiliza simbolul secera şiciocanul.

PE SCURT

Produsele lactates-au scumpit înmedie cu 20%Produsele lactate s-au scumpitîn medie cu 20%. Specialiştii dela centrul Agroinform explicăcreşterea semniEicativă a preţului lactatelor prin reducereanumărului de animale domestice din lipsa de furaje, generată desecetă. Astfel, în septembrie, comparativ cu lunile iulie şi august,s-a înregistrat o creştere a preţurilor de comercializare a pro-duselor lactate. Brânza de oi, smântâna şi brânza de vacă s-au scumpit cu 17%,caşul proaspăt cu 22-25%, laptele proaspăt de vacă cu 20%.Acum brânza de oi se vinde la preţul de 70,00-75,00 de lei pen-tru un kilogram, caşul proaspăt cu 55,00-58,00 de lei, urda cu30,00 de lei, iar brânza de vacă se vinde cu 35,00-40,00 de lei pen-tru un kilogram. Costul laptelui proaspăt a ajuns la 10 lei pentruun litru, în timp ce anterior se vindea cu 8,50 lei.Problemeleminorităţilor et-nice sunt insu"-cient abordatede Moldova Problemele minorităţilor etnice sunt insuEicient abordate de cătreautorităţile Moldovei. 26 tineri de pe ambele maluri ale Nistruluiau participat la un seminar de instruire în politici publice destinateminorităţilor etnice. În opinia acestuia, autorităţile de pe ambelemaluri aplică soluţii diferite pentru rezolvarea problemelor. „Pemalul stâng, liderii regiunii neglijează existenţa etniilor, impunândun discurs ideologic şi omogenizator care şterge diferenţele cul-turale. Pe malul drept, statul este inert şi nu aplică practic delocpolitici pentru a armoniza interesele etnicilor”, a explicat coor-donatorul proiectului.Numărul pen-sionarilor înMoldova a cres-cut în 2011 cu 11la sutăConform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami-liei, la 01 ianuarie 2012, la evidenţa organelor de protecţie socialăse aElau 638.300 de pensionari, sau cu 11,2 mii persoane maimult, comparativ cu anul precedent. Din numărul total de pen-sionari, peste 74% reprezintă pensionarii pentru limită de vârstă.În structura pensionarilor pentru limită de vârstă, persoanele învârstă de peste 60 ani constituie 87,6%. Femeile sunt prepon-derente în structura pensionarilor pentru limită de vârstă – 83%.

Liberalii din Moldova îi numesc pe ruşiipocriţi şi şantajişti

Republica Moldova va primi 46 de mi-lioane de euro pentru a reduce consumulde resurse energetice. Finanţările vor Eialocate prin linii de creditare deschise deBanca Europeană pentru Reconstrucţie şiDezvoltare în bănci moldoveneşti şi gran-turi din partea UE şi Guvernul Suediei,informează BASA – press. Directorul Misiunii BERD în Moldova, JuliaOtto, a declarat că, este o premieră, cândgospodăriile casnice din Moldova au posi-bilitate să îmbunătăţească eEicienţa

energetică a caselor şi să reducă facturilede încălzire.BeneEiciari ai asistenţei pot Ei proprietariide case de locuit, dar şi asociaţiile de lo-catari şi întreprinderile municipale de ges-tionare a spaţiului locativ. Aceştia vorputea contracta împrumuturi pe cinci anipentru instalarea vitrajelor duble, izolareatermică a pereţilor şi acoperişurilor,dotarea cu cazane pe bază de gaz. Per-soanele Eizice vor primi până la 20% dincredit sub formă de grant, iar în cazul

asociaţiilor de locatari sumele neram-bursabile ar putea ajunge până la 35%.Pentru creditele mici, de până la 50.000 delei, nu va Ei nevoie de gaj.Potrivit specialiştilor, consumul deenergie poate Ei redus la jumătate prinsporirea eEicienţei energetice a clădirilor.Un studiu efectuat în 2012 a arătat căcirca 22% din energia termică folosită însectorul locativ se pierde. Pierderile deenergie în blocurile instituţiilor bugetareajung la 40%.

Moldova va primi 46 de mil. de europentru a reduce consumul de resurseenergetice

Preşedintele PCRM despre interzicereasecerei şi ciocanului: Nu vom ceda şi nuvom demonstra slăbiciune

5 octombrie 2012 • ediţia I P.8 www.impactonline.bizR. MOLDOVA

În 2011 au fostînregistrate12700 de cazurinoi de persoanecu dizabilităţiÎn anul 2011, în Moldova au fost înregistrate 12700 de cazuri noide persoane cu dizabilităţi, dinte acestea 800 sunt persoane învârstă de 57 şi peste ani. Potrivit datelor statistice, cazurile noi dedizabilitate sunt mai frecvente în mediul urban. Peste 53,5% dintotalul persoane în vârstă de 57 ani şi peste recunoscute invalidepentru prima oară locuiesc în oraşe.Rata persoanelor cu dizabilităţi caz nou constituie 198 persoanela 100 mii populaţie din mediul urban faţă de 107 persoane la100 mii populaţie din mediul rural.

5 octombrie 2012 • ediţia I P.9www.impactonline.biz PUBLICITATE

Clădire comercială- 8500 Taschereau

Restaurant Nouveau Quebecîn Laval

Cottage 2006- 4210 De L’Oural

Condo - 560 St Laurent O3 camere, garaj, gym, piscină

7450 Turner - 4 dormitoare1 baie + 1 s.d’eau

Clădire comercială- 9049 Airlie, Lasalle

6145 Castello, Brossard4 + 2

Restaurant italienesc cu teren de 17000 pc

Triplex în Montreal10061-10065, Rue Clark

Restaurant Thao - Rue Ontario Est, Montreal

Fotbal café - 3834, St-Dennis

Restaurant Exotiqua - 215 Victoria, Valleyfield

Restaurant Koji în Laval

5740 Carriere, Brossard,4 camere + 2 sdb

517, 80 Avenue, Chomedey, Laval

5 octombrie 2012 • ediţia I P.10 www.impactonline.bizEUROPA

Număr record de şomeriîn UE: 25,3 milioaneNumărul şomerilor din UE a crescut, în aldoilea trimestru, la nivelul record de 25,3milioane, cu 11,6% mai mare decât înmartie 2011, rata fenomenului atingând10,4% la nivelul celor 27 de state membreşi &ind în urcare în 17 dintre acestea,informează Comisia Europeană.Cea mai scăzută rată a şomajului, 4,5%, seînregistrează în Austria, iar cea mai ridicată,25,1%, în Spania, se precizează într-un comunicatde vineri al Reprezentanţei Comisiei Europene înRomânia, în care sunt menţionate date din Bule-tinul trimestrial privind ocuparea forţei demuncă şi situaţia socială din UE.Potrivit aceleiaşi surse, UE se a?lă într-o perioadăde recesiune sau pe punctul de a intra în rece-siune de la sfârşitul anului 2011, iar percepţiagenerală este că situaţia economică a atins nivelulcel mai scăzut în ultimii trei ani. În acest context,probabilitatea de a găsi un loc de muncă rămâneredusă în comparaţie cu anii anteriori crizei. Gre-cia şi Austria au înregistrat cel mai mare numărde ore lucrate de salariaţi cu normă întreagă încursul primului trimestru al anului 2012, în timpce Finlanda, Italia şi Irlanda au înregistrat cel maiscăzut număr."Disparităţile s-au adâncit din nou între cele maiperformante state membre ale UE, pe de o parte,şi ţările «periferice», pe de altă parte. Există înprezent o diferenţă fără precedent de 20,6 puncteprocentuale între cea mai scăzută rată aşomajului (Austria, care înregistrează 4,5%) şicea mai ridicată rată a şomajului (Spania, careînregistrează 25,1%) din UE. Numărul şomerilorde lungă durată a crescut faţă de anul trecut în 15state membre şi a atins valoarea de 10,7 milioane.Şomerii de lungă durată reprezintă în prezent4,5% din populaţia activă (+ 0,4 puncte procen-tuale într-un an)", arată sursa citată.Conform datelor din acelaşi buletin, şomajul înrândul tinerilor a atins un nivel dramatic - 22,5%în UE în iulie - deşi nu a continuat să crească în aldoilea trimestru din 2012. Douăsprezece statemembre au înregistrat rate ale şomajului depeste 25% şi numai trei ţări, Austria, Germania şiOlanda, şi-au menţinut o rată de sub 10%.Disparităţile la nivelul UE sunt evidente şi în ma-terie de creştere economică. Astfel, în rândul celormai mari state membre, economia a continuat să

se dezvolte în Germania, Franţa şi Polonia, în timpce în Italia şi Regatul Unit s-a înregistrat o scădereeconomică. În al doilea trimestru din 2012, înSpania şi Portugalia activitatea economică şi ocu-parea forţei de muncă au înregistrat pierderidrastice, se arată în comunicat.Perspectivele sumbre pentru tineri re?lectăcreşterea riscurilor de şomaj de lungă durată şide inactivitate pe termen lung, după cum reiese şidin creşterea numărului de tineri care nu suntîncadraţi profesional şi nu urmează niciun pro-gram educaţional sau de formare. În prezent,Comisia Europeană depune eforturi intense pen-tru reducerea şomajului în rândul tinerilor şi, maitârziu în acest an, va lansa două iniţiative: o pro-punere privind "garanţiile pentru tineret" al căreiscop este de a face în aşa fel încât în primele patruluni de la terminarea studiilor orice tânăr săobţină un loc de muncă, să îşi continue studiilesau să urmeze un curs de formare, şi o propunerede cadru de calitate pentru stagii, se mai arată încomunicat.Pe lângă şomeri, în UE există aproximativ 8,6 mi-lioane de lucrători cu fracţiune de normăsubocupaţi, în principal femei, şi încă 10,9 mi-lioane de persoane care se a?lă într-o zonă "gri"situată între inactivitate şi şomaj, cum ar ?i cei careau renunţat la căutarea unui loc de muncă,potrivit sursei citate.Cifrele sunt îngrijorătoare şi în privinţa venituluibrut disponibil al gospodăriilor, acesta scăzândîn două treimi din ţările UE între 2009 şi 2011.Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Grecia(15,7%), Irlanda (9%) şi Lituania, Spania, Cipru şiUngaria (?iecare peste 4%), această involuţie?iind, potrivit CE, în contrast puternic cu situaţiaobservată în ţările nordice, Germania, Belgia,Slovenia şi Franţa, unde sistemele de protecţiesocială şi pieţele forţei de muncă mai consolidateau permis continuarea creşterii veniturilor glo-bale în timpul crizei. Cu toate acestea, criza a afec-tat segmente semni?icative ale populaţiei şi adeterminat o creştere a sărăciei şi în aceste ţări.După cum era de aşteptat, segmentul depopulaţie din UE care se confruntă cu di?icultăţi ?i-nanciare este mai mare ca niciodată. Cetăţeniiţărilor afectate de cea mai mare scădere a veni-turilor sunt, de asemenea, în general, cei mai sus-ceptibili de a avea percepţii negative cu privire lasituaţia lor socială, după cum indică Euro-barometrul privind climatul social, ediţia 2012,se mai precizează în comunicatul ReprezentanţeiCE.

5 octombrie 2012 • ediţia I P.11www.impactonline.biz ROMÂNIA

Hotărârea Consiliului Europei: România nu va primi tezaurulînapoi de la Rusia!Amendamentul elaborat de parlamentarii Viorel Badea și Tudor Panţâru, susținut șide trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi și Ana Guțu, in-titulat amendamentul 10 privind restituirea tezaurului românesc de către Rusia, afost respins marți, 2 octombrie, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,informează NewsIn."Restituirea tezaurului românesc poate începecu transferarea către Banca Naţională aRomâniei, a unui lot de lingouri şi monede deaur, de 93,4 tone", se arată în amendament.Tezaurul României a fost evacuat în timpulPrimului Război Mondial, în Rusia, și avea încomponen1ă mai multe obiecte de patrimoniuna1ional, 91,2 tone de aur, evaluate în prezentla 3.2 miliarde de euro. Din cantitatea de aur,90% reprezentau monede de aur, iar 10% erausub formă de lingouri de aur Ein. Până în prezent,nu s-a recuperat nimic din tezaurul românesc!Întregul tezaur a fost transportat în Rusia�aristă, cu scopul deEinit de a Ei protejat dearmată germană care ocupase o parteimportantă din România. În urma Revolu1ieibolșevice din Octombrie 1917, sovieticii au re-fuzat restituirea integrală a tezaurului, cea maimare parte rămânând la Moscova, subiect sen-sibil și astăzi în rela1iile dintre cele două 1ări."După ce am fost numit Guvernator şi am vizitatTezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, aîncuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a des-chis seiful personal şi a scos un dosar mai înve-chit. Era dosarul Tezaurului", a povestit MugurIsărescu, guvernatorul BNR, în cadrul Forumu-lui "România Jună", scrie Realitatea."În 1922 s-a întocmit acest dosar cu docu-mentele originale, acordul dintre Guvernul nos-tru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, sepredă din mână în mână de la Guvernator la Gu-vernatorul următor, Eiind un jurământ că BNRnu va renunţa niciodată la Tezaur. Să văaşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, săprimiţi şi responsabilităţi", a completat MugurIsărescu. Cu scopul adăpostirii tezaurului din fa1a ar-matelor Puterilor Centrale, acesta a fost trimis"la siguran1ă" în Rusia, de unde nu a mai fostniciodată recuperat în întregime, pierzându-seastfel tezaurul Băncii Na1ionale a României, di-

verse valori apar1inând băncilor românești pri-vate sau a societă1ilor comerciale și a per-soanelor particulare, colec1ii întregi de artă,bijuterii și arhive.Indiferent de hotărârea Consiliului Europei carepreferă să ajute Rusia, în dauna unui stat mem-bru al Uniunii Europene, România și românii nuse vor opri din a-și cere tezaurul înapoi! Un bunal României, al tuturor românilor, un drept cu-venit!Ce loc ocupa Romania în topulţărilor cu rezerve mari de aur?România se aElă printre cele 35 de 1ări din lumecare de1in rezerve de aur mai mari de 100 detone, conform celor mai recente informa1ii pu-blicate de Consiliul Mondial al Aurului (WorldGold Council), relatează Novinite. Pozi1ia ocupată de România în acest top esteuna onorantă, mai exact, locul 33 în topulde1inătorilor de aur din lume, cu un depozit de103,7 tone de aur. Statele Unite ale Americii conduc în acest clasa-ment, având o rezervă de aur de 8.133 de tone,iar podiumul este completat de Germania, pelocul 2, cu 3.395 tone și Fondul MonetarInterna1ional (FMI) cu 2.914 tone.Următoarele 1ări din top sunt Italia (2.451 tone),Franţa (2.435 tone), China (1.054 tone), Elveţia(1.040 tone), Rusia (918 tone), Japonia (765tone) şi Olanda (612 tone). Bulgaria, vecina noastră de la sud de Dunăre, sesituează pe locul 47 cu 39.9 tone de aur, cu oscădere de două locuri fa1ă de pozi1ia numărul45, ocupată la sfârșitul anului 2011.Conform BNR, rezervele valutare ale BănciiNa1ionale a României se aElă în scădere cu2,48% în iulie, mai exact 32.141 miliarde deeuro, fa1ă de 32.960 miliarde de euro, la 30 iunie2012.

Hooked on Classics: The Trench Coat!

ccaa caaaa ccc

ara eeieieieeeeeieiiieierrrraagggagagagagaigiigggigiiigigrrvvvvvovoovovovovcococococo orrr ssscscscscscsasssasaaeaeeaaaeaaeaeeeaeaneneeneneenennnananaaanamammaaamammmamamomomomooo7415

eieiieraragaggaigiigrvovovccocco or ccsscasaasaeaeeanenneanaanmammaomoroomreeiiieeieeieiieeiirrrriaaarrararrrarraraarararraggarggaagagaagaaagaggaggaagiigaiggiggggigiigirirrrivrrvvvoovovrooovvvovvovocooovvoocovccocoocoococcocco orrrrorrror sccssccscsscccscsscsasssccascasaassasassseasaasasaaae saaeaaseaeaaeaaeaeeaaaneanneeneenenneeaneanannnaannaamanmmaamaamammaaomaommmmomoommomo

aacacacacccacacsc llalalalaaalaleaeaeaeeeaearrtrtrtrtrtttrtnttntntntnnntntnnnonooonoMMaalalalalllala3535395950909997979

acacca lalaaleaeearttrntnntonoonMalallaaacaaccaacaacaccaacscasscscccc lalllallaallalalllalaallaaealeeaaeaeaaaeaeeaaeeaerrrretttrrtrttrrtttnnttntnttntnnttnoontononoonnoonMMMaalalllaalaaalaaalallaal

u camnasuserasnemih

( tlooc

52 deunevvAt tS - ,)tneruaL nooM

tnoMu - ElayooRlaertn 4N1T2H,

nemihenilsaaznaarararaaos

u etlaemoora

5 octombrie 2012 • ediţia I P.12 www.impactonline.bizMODA

There are a few pieces of clothing thateveryone should have in their closet (boysincluded). One of them is the classic trenchcoat because many items in fashion didn’tstand the test of seasons and trends but thetrench coat survived all.The trench coat can be traced back in his-tory to 1901. Thomas Burberry developedgabardine rugged, water-resistant twill - in1880. After submitting a design for anarmy of7icer's raincoat to England's WarOf7ice in 1901, he was commissioned tocreate a gabardine coat for the BritishArmy's of7icers. Known as the Tielocken, itkept soldiers warm, dry and well ventilatedduring the Boer War in South Africa. It tookBurberry more than two decades and aworld war to perfect the coat's design.By World War I, he had made the coat a bitlighter and gave it shoulder epaulets, storm7laps and a D-ring belt. More than half amillion British troops wore them while7ighting in the trenches.Like many military pieces, the trench coatjumped from the battle7ield into the main-stream after the war. Hollywood's leadingmen (and women) were soon pulling onthe khaki coats, which became design clas-sics. After all, every element on the coatwas created for a reason, which explainswhy the design has remained virtually un-changed since Thomas Burberry's day.

The trench coat is nowadays worn by moreand more women around the world notonly as a fashion statement but even morebecause it is 7lattering for almost all bodyshapes when chosen with care and wornwell.Traditionally, a trench coat is a knee lengthor longer coat, made mostly of rainproofmaterial and offering protection from thecold as well. It is made of thicker fabricsand is usually with belts and deep pockets.Later the classic style has seen some meta-morphosis, with the length varying fromknee to thigh and even shorter length, beltshave often been replaced by buttons and

the colours that they are available in are farfrom the usual – khaki and beige to anycolour under the sun that you can possiblyimagine. The trench can be adapted to anyout7it, whether you go to the of7ice or youare preparing for a night out. If you want tobe bold, choose a different colour from theclassic beige! Try a red cape, pink, yellowor even one with leopard print!These days you can 7ind many models oftrench coats, but if you've purchased onelast year or two years ago, don’t worrycause you can still wear them! Accessorizeit with a wide belt in a shade that puts it invalue, change it with some multi-coloured

buttons or add a sophisticated brooch andyou will love it. The trench coat is like awell-7itting pair of jeans, you cannot dowithout and it will always remain in fash-ion. In my opinion the trench coat is as iconicas the little black dress from Coco Chanel.Roxana URLIHwww.urlih.com

5 octombrie 2012 • ediţia I P.13www.impactonline.biz TIMP LIBER

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru operioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________

Adresa: ___________________________ Oraş: _______________

Provincia: ______________________ Cod Poştal: _____________

Telefon: __________________ E-mail: _______________________

Alte menţiuni:

6 apariţii. Preţ $15,00 12 apariţii. Preţ $25,00 24 apariţii. Preţ $45,00

Suma de $3,75 pe lună este valabilă în cazul abonamentelor pentru un an de zile, aceasta însemnând $1,87/ediție ori 24 de ediții. Pen-tru celelalte variante de abonament, respectiv 3 luni sau 6 luni, preţurile sunt următoarele: abonament pe 3 luni - $15,00; abonament pe6 luni - $25,00. Taxele sunt incluse in preţ

*

ULTIMUL EPISOD XXVI

Printre cowboy şi munţi de poveste

Am lăsat provinciile Alberta şi British Columbiala Ainalul călătoriei noastre pentru că sunt celemai îndepărtate zone pe care le putem vizita şiîn acelaşi timp printre cele mai scumpe. Dar cumniciunul dintre noi nu are de gând să umplesalteaua cu banii pe care zâmbeşte regina MariiBritanii, câteva ture spre regiunile pline de cow-boy canadieni şi munţi înalţi şi impunători, suntmai indicate decât cei doi litri de lichide pe carene îndeamnă să-i bem reclamele pe care levedem în timpul emisiunilor de pe canaleleromâneşti.Edmonton şi CalgaryNu este absolut necesar să începeţi o tură în Ed-monton vizitând un mall, dar cum este cel maimare din America de Nord (al cincilea în lume),să vă pierdeţi prin West Edmonton Mall, mai alesdacă sunteţi împătimiţi de cumpărături, este unrău necesar.Şi după ce vă potoliţi setea de shopping şi vă goliţicardurile de credit luaţi la pas şi muzeele. Suntmai ieftine şi oferă o gamă largă de galerii. Oraşule plin de muzee: Fort Edmonton, GrădinaZoologică, Galeria de Artă Alberta, muzeul Tele-fonului, muzeul Căilor Ferate, imensul muzeu

Regal, muzeul Aviaţiei şi ca de obicei extraordi-narul muzeul de Ştiinţă. Detalii găsiţi pe site-urilea căror adresă le-am adunat pentrudumneavostră (disponibile în website). La sud,în bogatul oraş Calgary, puteţi găsi, cum altfel, omultitudine de feluri în care să vă petreceţi zilele.O urcare în Turnul Calagary, turn de 191 demetri, o vizită la gradina zoologică sau botanică(Grădina Devoniană este una dintre cele maimari grădini de interior din lume), o altă zipierdută prin The Core Shopping Centre sau ofugă prin Canada's Hall of Fame pot face ovacanţă minunată. Nu uitaţi de baruri, de teatresau de sălile de cinema. Sunt destule.Alberta înseamnă şi munte. Şi totul poate începedin Jasper şi din Banff. Două orăşele montane dincare se pot începe excursii în parcurile naţionaledin apropiere, căţărări pe vârfurile de peste3.000 de metri ai Stâncoşilor sau din care sepoate face ski. Mult ski.Vancouver şi VictoriaOdată ajunşi în provincia scăldată de Oceanul Pa-ciAic trebuie să Aim pregătiţi să vedem Soarele lafel de mult pe cât îl vede un englez. Dar poate emai bine. Pentru că trebuie să Aiţi pregătiţi de oviaţă de noapte puternică. Începeţi cu GranvilleStreet. Continuaţi cu restul. Dacă mahmureala vălasă să vă petreceţi zilele şi altfel decât stând laţiîn pat atunci încercaţi muzeeele: muzeul de ArtăContemporană, Galeriile de Artă, muzeul Ma-

ritim, Centrul Spaţial, muzeul de Antropologiesau muzeul Ştiinţei. În oraşul cu nume de regină,Victoria, este bine să începeţi cu plimbări în aerliber. Prin parcul Beacon Hill, pe lângă hotelulFairmont Empress sau pe lângă catedrala Bise-rica lui Hristos. Şi dacă nu v-aţi săturat de muzeestaţi liniştiţi, oferta este şi aici numeroasă. O"googăleală" vă poate oferi toate detaliile de careaveţi nevoie pentru câteva ore bune de muzeedin Columbia Britanică. Să nu uitaţi de excursiileîn natură, pe munţi, în parcurile naturale. Dacăaţi venit până în Columbia Britanică şi le-aţi ratataţi venit degeaba.Plimbările cu cardul de rezidenţă în buzunar s-auterminat. Asta nu înseamnă că tot ce mai ramâne

de făcut este să staţi în faţa calculatorului şi săvizitaţi virtual miile de zone şi de atracţii pe carenu le-am putut prinde în aceste rânduri.Strângeţi hainele, faceţi bagajele, umpleţi rezer-vorul cu benzină sau, de ce nu, veriAicaţi-vă bici-cleta şi porniţi de câte ori aveţi timp spre locuricare aşteaptă să Aie descoperite şi oameni careştiu să vă primească bine. Singuri, cu prietenii saucu familia excursiile sunt aşa cum bine ştiţi demilioane de ori mai bune decât zilele plictisitoare,obositoare şi enervante pe care le petreceţi lamuncă. Şi ca să aAle şi alţii despre minunăţiile pecare le-aţi întâlnit scrieţi pe un blog sau oriundeaveţi un loc de scris. Sunt binevenite şi pozele!Drum bun!

5 octombrie 2012 • ediţia I P.14 www.impactonline.bizPUBLICITATE

SFINŢI ROMÂNIşi de alt neam sălăşluitori pepământul românesc

Sărbătoriţi în luna octombrieSfânta Cuvioasă Parascheva- prăznuită la 14 octombrie

În chip cu totul deosebita devenit vestită şisărbătorită în Moldova,unde sălăşluiesc deaproape 350 de anipreacinstitele ei moaşte,izvor neîmpuţinat de în-trarmare duhovniceascăşi de tămăduiri.Pentru toţi cei care seînchină lui Dumnezeu înaintea moaştelor ei,viaţa fără de prihană a cuvioasei este ocarte de învăţătură, de zidire duhovniceascăşi un îndemn la lepădarea de sine, laevlavie, la vrednicie şi la sfinţenie.„Această sfântă şi preacuvioasă fecioarăParascheva era de moşie din Epivat, născutădin părinţi credincioşi şi creştini buni. Întrutoată viaţa sa cu milostenie şi cu fapte bunelui Dumnezeu îngăduia”. Sfânta avea şi unfrate pe care părinţii l-au trimis „la carte”.La vârsta de zece ani, fiind ea într-o„biserică a Precistei”, auzi cuvântulevanghelic: „Cine va vrea să vina după Minesă se lepede de sine şi să ia crucea sa şi aşasă vină după Mine”. De acest cuvânt ca de osăgeată fu rănită la inimă. Ieşind dinbiserică, a împărţit săracilor hainele şi„podoabele feteşti” ; deşi a fost mustrată depărinţi pentru această faptă, ea „de multeori da săracilor veşmintele sale” şi nu lua înseamă mustrarea pe care i-o făceau aceştia;„inima ei ardea cu focul Duhului Sfânt".Părăsind „frumuseţea acestei lumi”, merseîn „adâncul pustiei”, se dărui postului şi ne-dormirii şi rugii. Nu avea ea acolo „grijă depluguri, de boi, nici de cai... nici de veşminteşi de aşternuturi, nici de mâncări şi de mese,nici de casă sau de slujnice, ci numai decurăţia: sufletului şi de răspuns judeţului ceva să fie”.Moaştele ei, descoperite în urma unor ve-denii şi a unor semne minunate, într-unmormânt de pe ţărmul mării. în apropiere deEpivat, au fost aşezate cu cinste în bisericaSfinţii Apostoli din acea localitate şi au statacolo ca la 200 de ani, fiind mângâiere şiîntărire dreptcredincioşilor. Vestea despreminunile care se săvârşeau în jurul cortuluiîn care a sălăşluit duhul ei, adică a trupuluiei neputrezit, s-a răspândit în Tracia şi întoată Peninsula Balcanică. Între timp, foarteprobabil, Patriarhia constantinopolitană va fiîndeplinit forma de canonizare a cuvioasei,adică trecerea ei în ceata sfinţilor.După anul 1235, moaştele CuvioaseiParascheva au fost strămutate de la Epivatla Târnovo, capitala Imperiului româno-bul-gar şi reşedinţa patriarhului bulgar. LaTârnovo, moaştele au stat aproape 160 deani. Se pare că în acest timp, s-a alcătuitslujba Cuvioasei, care a trecut apoi în cărţilede ritual, folosite şi în bisericile româneşti,ca şi în alte Biserici Ortodoxe. De la Târnovoau fost strămutate la Belgrad.În 1521, după cucerirea Belgradului de cătresultanul Suleiman, moaştele cuvioasei aufost strămutate la Constantinopol, unde austat 120 de ani.Fără îndoială, în urma unor convorbirimoldoveano-constantinopolitane şi a unordezbateri în Sfântul Sinod al Bisericii celeiMari (Patriarhia Ecumenică), în luna mai1641, Patriarhul Partenie şi alţi sfetnici sem-nau un act sinodal prin care sfintele moaşteau ajuns în Moldova.Potrivit unor mărturii istorice privindstrămutarea acestora la Iaşi, preţiosul dar afost coborât peste zidul de incintă al oraşului(Constantinopol) şi transportat apoi, cuştirea autorităţilor turceşti, la Iaşi.De atunci, necontenit, la Iaşi, cinstitelemoaşte ale Cuvioasei Parascheva au fostscut şi ocrotire, chemare la rugăciune,evlavie şi strădanie pentru săvârşireabinelui.

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescu

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleru

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Cezar Vasiliu

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcă

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şuta

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 7901, rue Sainte Claire, Anjou,QC., H1L 1W2Sf. Liturghie: la orele 9:30Preot - Ioan Cotrigăşanu

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancu

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sandu

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Gabriel Alexe

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşu

În incinta parohiilor listate mai sus, puteţide asemenea găsi ziarul Impact.

În limita disponibilă, ne puteţi trimite coor-donatele parohiei dumneavoastră pentrua fi afişate în această rubrică.

MONTREAL:

ANJOU:LAVAL:RIVE SUD:WEST ISLAND:AUTEUIL:

BBIISSEERRIICCII DDIINN CCOOMMUUNNIITTAATTEE Despre taina spovedaniei şi rolul

acesteia în viaţa noastrăEste Taina în care Dumnezeu iartă,prin duhovnic, păcatele creştinilorcare se căiesc sincer şi le mărturisescla scaunul spovedaniei, în faţa preo-tului.Ea are diferite numiri. Se numeştepocăinţă, pentru că cel ce oprimeşte trebuie să regrete în modsincer, păcatele săvârşite şimărturisite preotului duhovnic;mărturisire sau spovedanie, în-trucât creştinul îşi mărturiseştepăcatele în faţa preotului; al doileaBotez, pentru că prin ea se spalăpăcatele întocmai ca prin TainaBotezului; iertare, dezlegare, pen-tru că prin ea se dezleagă păcătosulde legătura păcatelor; împăcare,pentru că ne împacă cu Dumnezeu.Mântuitorul Hristos a îngăduitaceastă Taină sEinţilor Săi apostolicând le-a spus: "Oricâte veţi lega pepământ, vor Ei legate şi în cer şioricâte veţi dezlega pe pământ, vorEi dezlegate şi în cer" (Matei XVIII,18; XVI, 19). El a instituit-o apoidupă Sfânta Sa înviere din morţi,când arătându-Se apostolilor le-azis : «Pace vouă! Precum M-a trimispe Mine Tatăl vă trimit şi Eu pe voi.Şi zicând aceasta, a suElat asupra lorşi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; căroraveţi ierta păcatele, le vor Ei iertate şicărora le veţi ţine, vor Ei ţinute»(Ioan XX, 21 23). Puterea de a legaşi dezlega păcatele o are numaiMântuitorul Hristos, cum ne-aarătat (Luca V, 20 si 24), dar El adat această putere şi apostolilor(Ioan XX, 21-23) şi prin aceştia,episcopilor şi preoţilor.Recunoaşterea păcatelor se faceprin mărturisirea sau spovedirealor, prin viu grai, în faţa preotului-duhovnic. Păcatul apasă conştiinţanoastră ca o piatră şi o răneştedureros. Dar prin mărturisire, su-Eletul se uşurează, inima dobân-deşte linişte, conştiinţa câştigăîmpăcare şi rana se vindecă. Dupăcum bucuriile cer să Eie mărturisiteşi prin aceasta îşi sporescfrumuseţea, asemenea şi durerilese cer mărturisite şi astfel suEletulse uşurează.Păcatul, oricum ar Ei el, mare saumic, trebuie să Eie mărturisit în faţapreotului duhovnic, cu adâncă

părere de rău, cu hotărârea de a numai greşi, cu credinţa puternică înHristos şi cu nădejdea în îndurareaLui. Aceasta, pentru a ne păstramereu curată haină suEletului nos-tru, pentru a nu ne despărţi deDumnezeu. Sfântul apostol Iacobne îndeamnă, zicând : «Mărturisiţi-vă unul (credinciosul) altuia (preo-tului) păcatele şi vă rugaţi unulpentru altul, ca să vă vindecaţi, cămult poate rugăciunea stăruitoarea dreptului" (Iacob V, 16). Aşadar,când ne simţim apăsaţi de păcate,când suntem bolnavi suEleteşte, săalergăm la preoţii SEintei Biserici şilor să ne mărturisim, ca prinrugăciunea şi dezlegarea lor sădobândim iertarea păcatelor(Iacob V, 14 15). Şi în alt loc ni segrăieşte despre îndatorireacreştină de a ne mărturisi păcatele:«Dacă zicem că păcat nu avem, neamăgim pe noi înşine şi adevărulnu este întru noi. Dacă mărturisimpăcatele, El Iisus Hristos estecredincios şi drept, ca să ne iertepăcatele şi să ne curăţească pe noide toată nedreptatea. Dacă zicemcă n-am păcătuit, îl facem minci-nos, şi cuvântul Lui nu este Intrunoi» (1 Ioan I, 8 10).Lucru deosebit de însemnat nueste însă numai mărturisireapăcatelor, ci căinţa, adică părereade rău şi durerea suEletească pecare o simte creştinul pentrupăcatele săvârşite în feluritechipuri. Căci fără de căinţă, SfântaMărturisire sau Pocăinţa nu neaduce roadele dorite ; nu ne aduceiertarea şi împăcarea cuDumnezeu. Iar căinţa trebuie să Eiesinceră, deplină (pentru toatepăcatele) şi să izvorască din cre-dinţa, nădejdea şi iubirea luiDumnezeu.Aceeaşi însemnătate o are şihotărârea de îndreptare, curajulprin care punem hotar între viaţatrecută şi cea viitoare; o hotărâresfântă, că vom duce de acumînainte o viaţă nouă, viaţă înHristos, făcând fapte vrednice depocăinţă (Matei III, 7).Mărturisirea sau înşirarea păca-telor fără căinţă adevărată şi fărăhotărâre de îndreptare, nu aduce

iertarea păcatelor (Luca XIII, 5).Cerinţele unei bune mărturisiri apăcatelor trebuie împlinite printr-o pregătire din bună vreme, cu de-osebire prin post şi rugăciune. Căcipostul smereşte trupul, iarrugăciunea deschide suEletul cre-dinciosului în fata lui Dumnezeu.De asemenea, să cercetăm în cemăsură ne-am împlinit datoriilecătre Dumnezeu, către SfântaBiserică, apoi către aproapele,către familie, către noi înşine, cătrePatrie, şi aşa să păşim către SfântaTaină a Spovedaniei.Ştiut este că Sfânta Mărturisire seadministrează celor ce sepregătesc a primi SfântaCuminecătură. De aceea şi grăieştesfântul apostol Pavel: «Să secerceteze (însă) omul pe sine şi aşasă mănânce din pâine şi să bea dinpahar» (1 Cor. XI, 28), adică să iaSfântul Trup şi Sânge al Mântu-itorului Iisus Hristos numai dupăvrednică mărturisire.După ascultarea celor mărturisitede creştin, dacă din ele se vădeştecăinţă şi hotărâre de îndreptare,preotul-duhovnic îl dezleagă peacesta prin cuvintele : "Domnul şiDumnezeul nostru Iisus Hristos, cuharul şi cu îndurările iubirii Sale deoameni, să te ierte pe tine, Eiule, şisă-ţi lase toate păcatele. Şi eu,nevrednicul preot şi duhovnic, cuputerea ce-mi este dată, te iert şi tedezleg de toate păcatele, în numeleTatălui şi al Fiului şi al SfântuluiDuh. Amin".Potrivit cu greutatea păcatelormărturisite şi după cea mai bunăsocotinţă a preotului-duhovnic,celui ce s-a spovedit i se dă, înaintede dezlegare, un canon depocăintă, ca de pildă: rugăciuni,metanii, participarea la sEinteleslujbe şi îndeosebi la SfântaLiturghie din duminici şi sărbători,fapte de milostenie, înfrânări de laanumite mâncăruri sau fapte.Toate acestea nu urmăresc pedep-sirea celui ce s-a mărturisit, ci în-dreptarea lui; ele sunt asemeneaunor leacuri spre însănătoşireduhovnicească, spre întărire în vir-tute şi îndepărtare de păcat.

5 octombrie 2012 • ediţia I P.15www.impactonline.biz SPIRITUALITATE

Iată, din nou frunzele și-au schimbat culorile,vacanțele de vară s-au terminat și revenim înrutina asociată cu lungul anotimp iernatec. Să nuuităm însă, de această perioadă de tranziție, încare ne aflăm şi care ne dă o ultimă pată de cu-loare în suflet înainte de marea albă de omăt carene așteaptă liniștită. Trecând prin același loc înfiecare zi, aceeași autostradă, la un moment dat,într-o bună dimineață de septembrie, atunci cândavem acel prim iz de toamnă dis de dimineață,zărim pe marginea drumului într-o doară cevaneobișnuit: un copac cu frunzele arămii. Atunciinevitabila finalitate a verii ne lovește și realizămc-a mai trecut un an, avem chiar un mic momentde introspecție în care, nevoit, lăsăm un zâmbetsă se strecoare în lumea cea mare. Toamna areun loc special în viața noastră deoarce ne permitesă ne gândim cu drag la ce a fost, să neplanificăm trecerea peste iarna grea cu niștețeluri pentru anul ce va veni. Așadar, să vedem cum putem să captăm toatăaceastă emoție într-o fotografie. În primul rândtrebuie găsite locuri pitorești, de preferințăpăduri, foarte important este să găsiți un curs deapă, poate un rău sau un pârâiaș. Evident nuspun că nu puteți capta sentimentul toamnei peo stradă ocupată din oraș punând în cadru ofrunză căzută sau un copac cu doar câteva frunzerămase dar aici vorbim de aceea fotografie clasicăde peisaj, pe care ați mai văzut-o în calendare saureviste. Poate voi părea repetitiv dar un trepiedeste primordial în majoritatea cazurilor de fo-tografie de peisaj, acesta permițându-vă să creaținiște imagini pe care altfel nu ați putea să lefaceți. Câteva idei cu locuri în care ați putea sămergeți pentru asemenea imagini și ar fi parculdin Mont-Tremblant secțiunea „La Diable”, aici vețigăsi nenumărate poteci prin pădure care vă voraduce la diverse puncte de observație; un alt locmai aproape de Montreal ar fi parcul din Saint-Jerome, chiar la răscrucea unde autostrada 15Nord se desparte cu DN 117, iar nu în ultimulrând, dacă chiar vreți să fiți aproape de Montrealaveți Îles des Boucherville în estul insulei sauchiar Mont Saint-Bruno, imediat după tunelul La-fontaine, înspre sud. Toate aceste locuri au in-gredientele necesare unei poze cel puțin coloratedacă nu chiar foarte reușite.Astfel vă hotărâți să faceți o incursiune în unul dinaceste locuri și să petreceți o zi în natură undebeneficiile vor fi atât în ceea ce priveşte sănătateacât și de îndeplinire fotografică. Ați luat cameraDSLR, trepiedul, un declanșator la distanță (cusau fără fir), de preferință un acumulator derezervă, două carduri de memorie, o lentilă rela-tiv deschisă (wideangle) 50mm sau mai puțin (în-spre 0), o lanternă destul de puternică și niștefiltre polarizante sau ND (neutral density). Suntconștient că nu v-am vorbit până acuma de filtre,iar acea lecție va urma în curând, dar în cazulacestui tip de fotografie un filtru poate fi foarteutil, mai ales cel polarizant sau gradient. Mergețila magazinele de electronice de mare anvergurăși veți găsi aceste filtre de la 30$ până la 100$, lamagazinele specializate se găsește o selecțieenormă dar prețurile pot fi piperate. Sau putețisă le comandați de pe internet de la binecunoscuţii ”E-tailers” dar riscați să treacă toamnape lângă voi înainte să le primiți.Acum că ați ajuns acolo, vă scoateți echipamen-tul, vă orientați un pic la centrul de informații (îngeneral oamenii de acolo cunosc locurile cele mai

bune de fotografiat) sau pur și simplu o luați lapas fără să aveți un punct precis. Este importantde spus că cel mai oportun moment pentru pozat,mai ales la fotografiile de toamnă, este dimineațadevreme sau seara la apus, așa că dacă ajungețiîn mijlocul zilei va fi bine deoarece acest lucru văva permite să ochiți punctele cheie care văinspiră. Imaginați-vă că sunteți niște pescari, doarcă peștele este o rază de soare perfectă sau oformație de nori ne mai pomenită, iar pentru a-lprinde trebuie alese niște locuri anume și multărăbdare. Determinați două, trei locuri la distanțe relativmici (mai puțin de 15 minute unul de altul) carevă sunt pe plac. Instalați-vă la primul loc chiarînainte să apună soarele și faceți o poză. Tot așatimp de vreo 10-15 minute până când soarele aapus, moment în care mergeți la cel de-al doilealoc. Atunci când ochii noștri se adaptează nopții,de fapt este multă lumină prezentă iar aceastapoate fi scoasă în evidență de către aparat printr-un timp de expunere mai ridicat, așadar nu văsperiați că ați pierdut lumina pentru cel de-altreilea loc deoarce chiar dacă pare întunecat, dela momentul când apune soarele până la mo-mentul în care este noapte pe deplin sunt celpuțin 45 de minute.Din punct de vedere tehnic lucrurile stau în felulurmător: folosiți trepiedul, folosiți declanșatorulla distanță (dacă aveți unul, dacă nu folosițifuncția de decalaj 2s pentru a evita mișcareacamerei de la apăsarea declanșatorului) nu vă fiefrică să folosiți modul M, folosiți f5.6 sau mai multpentru a avea o profunzime de câmp vizualsporită, încercați să folosiți viteze de obturație re-duse dacă aveți în cadru un curs de apă deoareceaceastă tehnică va reda apa netedă, un efectfoarte plăcut. Încercați diverse setări de WB(White Balance) mai ales pe cea de ”cloudy” șipuneți filterele (polarizante, gradient sau ND) pelentile dacă le aveți. Puteți să folosiți un card dememorie pentru toate pozele fără filtru iar altul

pentru cele cu filtru sau , dacă nuaveți filtre, puteți folosi un cardpentru toate pozele făcute cu WBAUTO şi unul pentru cele în care ațifost mai experimentali.Dacă vreți niste idei în afara cutieisau „outside of the box” puteți în-drepta camera în sus și să facețipoze la trunchiul copacului plin defrunze colorate care se pierde îneternitatea cerului albastru, în josla o adunătură de frunze, săspunem roșii, în mijlocul căruia seaflă una galbenă (din întâmplaresau voit) și nu în ultimul rând putețiface o suprapunere de 3 sau 5poze, cunoscută sub numele deHDR (High Dynamic Range) în careuna din poze este corect expusă,alta sub expusă iar altasupraexpusă. Această tehnică deHDR cere însă ca toate 3 pozele săfie ale aceluiași cadru fără cea maimică mișcare de unde necesitateaprimordială a unui trepied cât și aacelui cablu de declanșare ladistanță. Odată ajunși acasă cu cele3 poze identice la expuneri diferite,le puneți fie în Photoshop (File-Au-tomate-Merge to HDRpro) saufolosiți un soft specializat ca și Pho-tomatix. Rezultatele pot fi impre-sionante, dar folosiți aceastătehnică, despre care vom vorbii în articolul viitormai în detaliu, cu moderație, deoarce se potscoate niște culori nenaturale prin acest tip dejuxtapunere.Acum, la sfârșit, vă voi lăsa cu un mic gândasupra frunzelor prin a vă spune că ele nu-șischimbă defapt culoarea! Doar că în mod normalclorofila din frunze absoarbe toate culoriile luminiide la soare, reflectând doar verdele. Toamna,

deoarce fotosinteza încetinește și aceste moleculede cloforila, dispar, carotena sporește, începemsă vedem alte culori printre care roșu și galben.Vă doresc tuturor două săptămâni cât mai plăcuteși urmează să ne interesăm tehnicii HDR înnumărul viitor. Pentru a savura din plin fotografiile din articol, văinvităm pe website-ul nostru, www.impactonline.biz

Lecţia 12rFotogra�a de toamnă

5 octombrie 2012 • ediţia I P.16 www.impactonline.bizARTĂ ŞI CREAŢIE

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieÎncepi săptămâna cu o supradoză de e‐nergie și spontaneitate, ce te vor ajuta săcunoș4 oameni noi. Începând cu ziua demar2i și până joi, te vei confruntă cu câtevaobstacole care î2i vor bloca progresul. Tre‐

buie să perseverezi și să munceș4 mai mult, dar nu uita deșarmul tău care te va ajută în acest sens! Sfârșitul desăptămâna î2i aduce discu2ii intense. DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiDe cum începe săptămâna, eș4 deosebit deneliniș4t(ă), iar dacă nu doreș4 să ai pro‐bleme cu bugetul, va trebui să reziș4 impul‐surilor care te încearcă luni. De mar2i și pânăjoi, lucrurile revin la normal, iar cele mai

grozave calită2i ale tale, în special persisten2ă și sim2ul prac‐4c, vor fi amplificate. Duminică, asumă‐2i un risc, mai ales îndragoste! DRAGOSTE:��� BANI:�� SĂNĂTATE:���

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieÎncepi săptămâna cu sfaturi bune primite dela prieteni. Luni, abilită2ile de comunicare î2ivor permite să vorbeș4 cu oricine, darconversa2iile cu prietenii și persoaneleapropiate î2i vor oferi o în2elegere completă.

Mar2i și miercuri vei avea nevoie de îndrumare, pentru că tevei confrunta cu obstacole neobișnuite și așteptări neclare. În‐cepând cu ziua de joi și până sâmbătă, tot ceea ce î2iblochează drumul, va dispărea. DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

RAC - 22 Iunie - 22 IulieGândește înainte de a ac2iona, de cum în‐cepe această săptămână! Vei fi tentat(ă) săte lași purtat(ă) de val, dar o abordare maiprecaută este în ordine. Graba mentală șiemo2ională vor reprezenta un avantaj, iar

inteligen2a ta și ideile nebuneș4 î2i vor aduce aplauze șiadmira2ie. Așteaptă‐te să fii sufletul petrecerii! De joi, s‐arputea să te sim2i copleșită de detaliile plic4sitoare, DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

LEU - 22 Iulie - 23 AugustEș4 pregă4t(ă) pentru o zi de lunidistrac4vă? Po2i face un moment bun dinaproape orice situa2ie la începutul acesteisăptămâni, așa că nu fi 4mid(ă) în a‐i implicași pe al2ii în joc. Mar2i și miercuri ar trebui să

fiţi mult mai serioşi, având în vedere că este vorba desprereputa2ia voastră. În orice caz, e un moment bun pentru aieși în eviden2ă și pentru a colecta laudele meritate. DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembrieÎnceputul acestei săptămâni va fi decisiv.Eș4 acaparat(ă) de convingere și de un sim2al scopului, așa încât vei ș4 exact ce să faci.Începând de mar2i și până joi, vei treceprintr‐o stare mai mult filozofică, în 4mp ce

cau2i persoane care gândesc similar, pentru a forma o ima‐gine de ansamblu. Din fericire, ai abilită2i de organizare pen‐tru a le da o formă. Dumincă, ia‐2i energia de care ai nevoie. DRAGOSTE:��� BANI:�� SĂNĂTATE:���

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieTotul se reduce la compromis la începutulsăptămânii, așa încât, fiţi atenţi şi precauţi înrela2iile cu ceilal2i! Orice vei aduce îndiscu2ie, pozi4v sau nega4v, va fi mul4plicatși returnat. De mar2i, diploma2ia ta naturală

va străluci. Ceilal2i vor veni la 4ne pentru a le oferi sfaturi șipentru a le solu2iona conflicte. Nu fi surprins(ă) dacă aceș4avor fi impresiona2i și chiar atrași de 4ne în acest proces! DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieLa începutul acestei săptămâni ia lucrurilepas cu pas și oferă‐2i ajutorul! Persoaneledin jur î2i vor solicita asistenţă și vei sim2i oatrac2ie emo2ională puternică pentru a faceceea ce trebuie. De mar2i, va trebui să

găseș4 un echilibru în rela2iile tale. Flexibilitatea și compro‐misul sunt cheia, dar ai grijă să nu lași prea mult de la 4ne sausă fii laş(ă)! Fiţi cu ochii în patru la toate detaliile. DRAGOSTE:�� BANI:��� SĂNĂTATE:���

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieÎncepi săptămâna în vervă și plină de vitali‐tate, fapt ce î2i permite să realizezi aproapeorice, la serviciu, acasă sau în via2aamoroasă. În următoarele zile, abilită2iletale de comunicare sunt fără egal. Reușeș4

să‐2i impui punctul de vedere în mod clar și convingător, fărăca argumentele să fie prea sub4le sau complexe. Spresfârșitul săptămânii, vei dori să visezi și să filosofezi, dar î2i vafi greu să intri în profunzime. DRAGOSTE:�� BANI:��� SĂNĂTATE:���

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieNu lăsa grijile să pună stăpânire pe 4ne decum începe săptămâna. Vei trece prinaceastă perioadă grea destul de repede, șivei reuși să rezolvi orice problemă careapare la începutul săptămânii. Începând cu

ziua de mar2i, totul se va ob2ine mult mai ușor. Vei da frâuliber sen4mentelor, ideile se vor derula cu viteză, iar ceilal2i nuvor ezita să‐2i arate cât de mult te apreciază. DRAGOSTE:�� BANI:��� SĂNĂTATE:���

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieOrice se poate întâmpla de cum începeaceastă săptămână! Gândeș4 pozi4v, eș4plin(ă) de idei și imagina2ie. Nu fi surprins(ă)dacă experien2ele tale duc la mari des‐coperiri. Începând cu ziua de mar2i, entuzi‐

asmul nu va mai apărea atât de ușor. Nu te agita, pentru cănu î2i lipsește un plan nebunesc niciodată, așa încât î2i po2ipăstra prietenii distra2i doar cu pu2in efort. DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieÎncepe săptămâna cu o doză de precau2ie!Este posibil ca lucrurile să nu fie ceea ce parși va trebui să rezolvi unul sau dou puzzle‐uripentru a ajunge la adevăratul în2eles al lu‐crurilor. Mar2i și miercuri, vei folosi limbajul

dragostei, prin poezie, scrisori de dragoste sau doar mesajeroman4ce. Așteaptă‐te la răspunsuri pozi4ve! Duminică, ni‐menu nu poate rezista a4tudinii tale cochete. DRAGOSTE:��� BANI:��� SĂNĂTATE:���

SUDOKU

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden4ce, numite regiuni. Regula jocu‐lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al3el,fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

ORIZONTAL: 1) Se dau la paie. 2) Cârpeli 4‐pografice ‐ E de groazã pentru bâlbâitzi. 3)Aici se terminã orice apã ‐ Se tzine ca scaiulde pisicã. 4) Cind o iei cu notele agale. 5) Nicitzipenie (reg) ‐ Fãrã adipoase (sg). 6) A tragenãdejde (reg) ‐ Trecutul oii. 7) Neîndemâ‐natec care foloseshte curea în loc defãcãletz ‐ Plus ‐ Dimpotrivã. 8) La oriceleagãn ‐ Pui de olar ‐ Zici cã‐i mort. 9) Ãstaînghite multe. 10) Când nu reflectã reali‐tatea, reflectã un caz de mitã (pl).

VERTICAL: 1) Lan primãvãra4c. 2) Ras de pefatza pãmântului. 3) Cu alte cuvinte, seceta.4) Shi ‐ A lua în arendã (înv) ‐ Aproape mov.5) Are coroanã dar nu prea stã în pãdure cãe rar shi pe cale de disparitzie (pl) ‐ Ovatziibovine. 6) La mare pretz pe corãbii ‐ Omultzime de sutane. 7) Toate de la cap! ‐Chiar acum (reg) ‐ Prin prin! 8) Gashcã la ga‐lerie ‐ Tzine recolta în el. 9) Fantas4c shiverde ‐ Cât de curând. 10) Certate cu legeadar nu ajunse neapãrat dupã gra4i.

La concertul lui Florin Salam unul dintre spectatori aieşit din sală şi Salam a rămas singur.

5 octombrie 2012 • ediţia I P.17www.impactonline.biz DIVERTISMENT

Protestele din Grecia vs. protestele din România

Şeful îşi trimite subalternul în delegaţie în Brazilia.‐ Ce, Brazilia? Păi acolo nu găseş4 altceva decât fot‐bal şi curve!‐ Ce zici? Dar nevastă‐mea e din Brazilia, răspundeşeful.‐ Da? Şi la care echipă a jucat?

Un boschetar fură un pui ca să‐şi potoleascăfoamea, ajunge pe marginea unui râu, face focul, îirupe gâtul puiului şi începe să‐i smulgă penele. Laun moment dat apare un poliţist, boschetarularuncă rapid puiul în apă şi se face că plouă:‐ Ce ai aruncat în apă!?‐ În apă!? Eu? Nimic... de ce!?‐ Eh şi atunci ce‐s toate penele astea pe aici!?‐ Păi era un pui pe aici care vroia să facă o baie şi m‐a rugat să am grijă de hainele lui.

Dimineaţa, la micul dejun, fiul îşi întreabă tatăl:‐ Tată, tu spui că familia este o mică ţară. Şi tu cineeş4?‐ Preşedintele, desigur!‐ Iar mama?‐ Puterea.‐ Dar bunica?‐ Securitatea!‐ Hm... Şi atunci eu cine sunt?‐ Iar tu ... tu eş4 poporul!O oră mai târziu fiul îşi sună tatăl la birou: ‐ Domnule preşedinte, la putere a venit altpreşedinte, securitatea a adormit, iar poporul esteîngrijorat!

Doi ardeleni se întâlnesc pe stradă:‐ De ce eş4 amărât, Gheorghie?‐ Cum să nu fiu amărât, măi Ioane, dacă mi‐o muritun bou.‐ Eh, uite aşe ne‐om duce, unu’ după altu’.

Un bărbat se plimba agitat, de vreo 10 minute, înfaţa unei grădiniţe. Educatoarea:‐ Bună ziua! Aşteptaţi un copil?Bărbatul:‐ Nu doamnă, aşa sunt eu, mai gras!

O tânără se plimba pe malul unui lac unde un pescardădea la peşte. Privind spre el, observă că în afară deundiţă, în mâna dreaptă avea şi o cărămidă, ceea cea făcut‐o să se oprească şi să‐l întrebe ce face cu ea.‐ Dacă faci sex cu mine îţi spun!Cum curiozitatea învinge, tânăra acceptă! La sfârşit,pescarul îi spune:‐ De cinci ore stau aici şi la undiţă n‐am prins nimic,dar la cărămidă eş4 a treia!

Doi pensionari pe bancă în parc. La un moment dattrece o tânără în fustă mini. Primul spune:‐Eh, de‐aş avea acum 20 ani...Al doilea:‐Eş4 prost? Pentru 5 minute de plăcere să mai lu‐crezi încă 40 ani!!!

În pauza unui meci de box pugilistul îşi întreabăantrenorul în ce stadiu se află?Antrenorul răspunde: ‐ Dacă îl omori, faci egal!!

Căpitanul de pe Titanic îi strânge pe pasageri şi lespune:‐ Am două veş4 pentru dumneavoastră: una rea şiuna bună. Pe care o vreţi prima?‐ Pe cea rea.‐ În doua ore, vaporul se va rupe în două şi se va scu‐funda.‐ Şi cea bună?‐ Vom lua 11 Oscar‐uri.

Se întâlnesc doi rechini:‐ Ieri am înghiţit un oltean. Trei zile am puţit a praz!La care celălalt:‐ Eu am înghiţit acum câteva zile o blondă. Aveacapul aşa de gol că trei zile nu m‐am mai putut scu‐funda!...

Doi poliţiş4 mergeau pe stradă. La un moment datvăd un puş4 fumând şi‐l iau la întrebări:‐ În ce clasă eş4, mă?‐ În clasa a 2‐a.Unul din ei începe să‐l certe, iar celălalt îi spune:‐ Ce‐ai cu el? Tu în clasa a 2‐a nu fumai?‐ Ba da, dar eu aveam 18 ani!

• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Tel 514-246-2840. email:radu.oana@sympatico.ca

Postează anunţul tău direct pe website-ul nostru GGRRAATTUUIITT*** www.impactonline.biz ***

• Pizza Lion (West Island) - angajeazăpizzer cu sau fără experienţă, la timp plin.Informaţii la telefon: 514-553-3573 saudirect la restaurantul nostru.

• Căutăm persoană pentru îngrijirea a douăfetiţe gemene de patru ani, 4-5 zile pesăptămână (de luni până vineri), program 10-18, plata numai cu cec, aproape de staţia demetrou St-Michel. Info suplimentare la telefon:514-382-1984, Luminiţa sau Sorin.

• Cautăm concierge, homme à tout faire cuexperienţă la timp plin (centru). Oferim aparta-ment 31/2, garaj şi 1300$/lună. Trimiteţi CV-uldvs. prin fax: 514-908-1665 sau sunaţi la: 514-458-2047

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• De vânzare aparate BLU-RAY,Sony.Modele: BDPS 300, BDPS 350 sau BDPS 360.Telefon: 514 944-1418.

• Vând televizor marca Sony de culoare argin-tie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-688-5796, Anca

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie dinMontreal, peste 400 de titluri. Filme istorice,piese de teatru, documentare, comedii, filme deacţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Tele-fon: 514-944-1418.

• Cărţi tehnice: Construcţii, poduri, drumuri,arhitectură, instalaţii, maşini şi aparate elec-trice. Normative canadiene pentru gestiune sisupraveghere şantiere în franceză, engleză şiromână. Apelaţi Alex: 514-931-5764

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fiziceaproape nouă. Preţ 160$. Telefon: 514-333-9851

• De vânzare păpuşi Barbie cu haine şi acce-sorii la preţuri rezonabile. De asemenea vândjucării din pluş în stare foarte bună. 450-688-5796

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysit-ter şi predau copiilor ore de muzică la nivelîncepător. Tel: 438-937-3548

• Profesor de limba franceză ofer meditaţii pen-tru nivel primar - secundar. Mă puteţi contactaprin telefon la: 514-655-4380

• Pregătire matematică orice nivel (teme zilnice,teste, examene) conform programei ministeri-ale. Şedintele la mine sau la domiciliul elevu-lui.Telefon: 514-661-1820

• Doctor în ştiinţe meditez fizică, chimie şimatematică la orice nivel. Urmăresc progamaşcolară a ‘Ministère de l'Éducation, du Loisir etdu Sport’ din Québec. Orele se desfăşoară înfranceză engleză sau română. Cristian : 514-839-7440, E-mail : neagoe@videotron.ca

• Persoană cu calificare în petite enfance, cursprim ajutor, curs MAPAQ, ofer servicii desupraveghere şi educaţie copii, în ville St. Lau-rent. Relaţii la tel. 514-332-0409 sau 514-577-4212

• Regina Vacanţelor vă aşteaptă cu cele maibune oferte pentru excursiile în SUD ALL IN-CLUSIVE. Pachete promoţionale, destinaţii ex-otice, bilete de avion şi cele mai mici preţuri.Pentru o vacantă de vis apelaţi Mira: 514-481-9041 sau miraflor@sympatico.ca

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioaseşi/sau alte materiale din stoc sau la comandă.Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sauset. Tel: 514-633-6594

• Profesor matematică, cu experienţă,pregătesc elevi de orice nivel pentru examene,teste, teme zilnice, la domiciliul elevului sau almeu.Tel. 514-303-2899

• Meditez matematică , fizică, sciences pentruprimar şi secundar; metode personalizate adap-tate fiecărui elev în parte. Împreună, vom reuşi!Tel: 514-633-6594

• Transporturi de la/către aeroport cu volvo saulogan precum şi orice altfel de servicii în Româ-nia. Comisioane mici, seriozitate maximă. Tel:40-723-471-669 - sau gaby.darlux@yahoo.com

• Reparatii computere, Web design, Bloguri, in-stalare peste 100 programe TV româneşti on-line şi vânzări DVD filme româneşti.www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Electrician în construcţii cu licenţă de Quebecdin anul 1988, execut lucrări de electricitate,instalaţii electrice şi reparaţii. Dumitrescu Cor-neliu, telefon: 514-995-8045, 514-855-9640

• Gradiniţă românească în Longueuil, primeştecopii cu vârste cuprinse între 8 luni şi 5 ani.Program educativ bilingv, personal românesc,mâncare ca la mama acasă, servicii personal-izate!!! Telefon:450-679-6073

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii elec-trice şi reparaţii. Service 24 de ore din

24 şi estimare gratuită .Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

5 octombrie 2012 • ediţia I P.18 www.impactonline.bizMICA PUBLICITATE

OFERTE DE MUNCĂ

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

PE SCURTTecău şi Lindstedt s-aucalificat în turul doi laChina OpenPerechea Horia Tecău/RobertLindstedt (România/Suedia), capde serie numărul 3, a învins, marţi,2 octombrie a.c., cu scorul de 7-6(3), 6-3, cuplul spaniol David Mar-rero/Fernando Verdasco şi s-a ca-liKicat în turul doi al turneului de laBeijing, cu premii de 2,2 milioanede dolari.În sferturile de Kinală, Tecău şiLindstedt, care şi-au asigurat uncec în valoare totală de 16.120 dedolari şi 90 de puncte ATP, vor în-frunta perechea învingătoare dinmeciul Yu Chang/Zhe Li (China,wild card) - Colin Fleming/RossHutchins (Marea Britanie).Tecău şi Lindstedt s-aucalificat în turul doi laChina OpenJucătoarea de tenis Sorana Cîrstea,locul 29 WTA, a ratat, miercuri, ca-liKicarea în optimile de Kinală aleturneului de la Beijing (China),dotat cu premii în valoare totală de4.828.050 de dolari, informeazăsite-ul oKicial al competiţiei.Cîrstea a fost învinsă, în turul doi,cu scorul de 6-2, 6-2, după o oră şi18 minute, de Maria Şarapova, capde serie numărul 2 şi poziţia adoua în ierarhia mondială.

Bistriţa - Oţelul DuminicăS1. Steaua Bucureşti2. Pandurii TG. Jiu3. Astra Ploieşti4. FC Vaslui5. Dinamo6. CFR Cluj7. Rapid8. Concordia Chiajna9. Petrolul Ploieşti

10. FC Braşov11. Gaz Metan Mediaş12. Viitorul Constanţa13. U. Cluj14. Ceahlăul P.N.15. Oţelul Galaţi 16. Gloria Bistriţa17. CS Municipal Iaşi18. CS Turnu Severin

CLASAMENT - FOTBAL - LIGA I

Echipe Golaveraj Pct.

23 - 1019 - 1324 - 1419 - 1116 - 0921 - 1412 - 1012 - 1615 - 1315 - 1410 - 1612 - 1113 - 2112 - 2211 - 1407 - 1908 - 1807 - 14

252220181716151413131211111106060504

BBOOXX .. Bute nu vrea să mai boxeze înRomânia: "A fost afectat destulde mult!"

5 octombrie 2012 • ediţia I P.19www.impactonline.biz SPORT

Fostul boxer american Mike Tyson,condamnat în 1992 pentru viol, estepersona non grata în Noua Zeelandă,au aunţat, miercuri, autorităţile dinacestă ţară.Tyson era invitat la o gală de caritate şiGuvernul de la Wellington hotărâseiniţial să-i acorde viză de intrare în ţarăfostului campion mondial la categoriagrea. Dar organizaţia de caritate "Life

Education Trust" a renunţat să maisusţină evenimentul, iar autorităţileneozeelandeze au bătut în retragere.Codul penal neozeelandez interzicefără execepţie intrarea pe teritoriulacestei ţări a persoanelor străine con-damnate la mai mult de cinci ani de în-chisoare. Tyson a ispăşit şase ani dedetenţie pentru violarea unei tinere de18 de ani, în 1991.

Accesul în Noua Zeelandă a fost interzis pentru fostulboxer Mike Tyson

FFOOTTBBAALL ..

Fostul fotbalist italian al echipei ASBari Andrea Masiello a fost con-damnat la un an şi zece luni de în-chisoare cu suspendare pentruasociere de tip maKiot şi fraudăsportivă.Andrea Masiello, arestat la începutullunii aprilie, a recunoscut că şi-a dat unautogol pentru bani în sezonul trecut,la meciul AS Bari - US Lecce, scor 0-2,

disputat la 15 mai 2011. Masiello, careiniţial a negat acest fapt, a recunoscutîn faţa procurorului că a primit 50.000de euro de la pariorii Gianni Carella şiFabio Giacobbe, ambii arestaţi în scan-dalul meciurilor trucate din Italia.Partida AS Bari - US Lecce, scor 0-2,disputată în ultima etapă a sezonuluitrecut, a permis grupării din Lecce săse salveze de la retrogradare.

Fotbalist italian condamnat la un an şi zece luni de în-chisoare cu suspendare în urma unui autogol

FFOOTTBBAALL ..

Echipa naţională a României a urcat11 locuri în clasamentul FIFA-CocaCola pe luna septembrie, datpublicităţii pe site-ul oKicial al foruluifotbalistic mondial. Astfel, România aajuns pe poziţia 46, cu 619 puncte.Pe primul loc se menţine campioanamondială şi europeană Spania, cu1.611 puncte, urmată de Germania(1.459 de puncte) şi de Portugalia(1.259 de puncte).

România urcă în clasamentul FIFA. Pe ce loc a ajunsnaţionala antrenată de Piţurcă

Lupta programată pentru 3 noiem-brie între Lucian Bute şi DenisGrachev ar Ki trebuit să aibă loc înRomânia, însă în cele din urmă se vadisputa în Canada.Rudel Obreja a dezvăluit principalulmotiv pentru care Bute nu vrea săboxeze în România pentru moment,el Kiind dezgustat de faptul că a fostamestecat în discuţiile legate depolitică la gala organizată înBucureşti."Meciul de pe 3 noiembrie trebuia săaibă loc în România. Dar a fost diKicilsă mai organizăm în România dincauza discuţiilor politice. Mi-a fostgreu să fac o gală fără Lucian Bute.Meciul cu Denis Grachev trebuia săaibă loc acasă, pentru că aici esteprimit cu dragoste şi cu inima.Faptul că Lucian a fost amestecat închestiuni legate de politică l-a afectatdestul de mult. A avut multe ezitărişi a acceptat doar pentru că se simtefoarte bine acasă. Mi-a spus să evit vi-itoarele meciuri în România", a de-clarat Rudel Obreja pentru radiogsp.Preşedintele Federaţiei Române deBox cere ajutor din partea preseipentru a încerca să-l convingă peBute să boxeze în ţara natală, iarrevanşa din primăvară împotriva luiFroch să se dispute în România.

Bute a şters pe jos cu el, iar acumeste făcut praf: "Românul o săpiardă iar cu Froch, e slab rău. Şieu l-aş 2 făcut KO"Partida revanşă pe care Lucian Buteo va disputa în compania lui CarlFroch se apropie cu paşi repezi. Osingură luptă mai au în program ceidoi pugilişti înainte de marele meci,dar boxerul gălăţean nu este cotat cufoarte mari şanse. "Pantera" Mirandaa pierdut în urmă cu doi ani disputacu sportivul român, dar acum a prinsdin nou glas şi anunţă sfârşitul cari-erei lui Bute."Problema este, modul în careboxează Bute... Ceea ce nu ştiu oa-menii este că dacă ai o noapteproastă poţi pierde tot. În plus, cândeşti obişnuit să boxezi în oraşul tău,dacă te lupţi apoi în altă parte nu estela fel. Froch îl va învinge din nou.Bute nu are "inimă", este slab rău.Când am boxat eu cu Bute am avutprobleme cauzate de pregătire. Dacăaş Ki boxat în forma mea obişnuită, l-aş Ki făcut KO. Am exagerat la antre-namente. Problema mea cu Buteeste că am fost nevoit să fac multesacriKicii ca să ajung la greutateanecesară pentru acel meci", a spusMiranda, conform boxingscene.com.

HHAANNDDBBAALL ..

Naţionala de handbal feminin aRomâniei a remizat la Arad, cureprezentativa Olandei, scor 28-28(18-12), în cea de-a doua partidăamicală.De la Arad, echipa României se va în-toarce la Oradea, unde va găzdui, în-cepând de vineri, 5 octombrie, Trofeul

Carpaţi. Lotul de 32 de jucătoare va Kiîmpărţit în două echipe, acestora ur-mând să li se alăture reprezentativeleUngariei şi Ucrainei.Următoarea reunire a naţionaleiRomâniei este programată în 20noiembrie, la Timişoara, pentruturneul Kinal al CE din luna decembrie.

Remiză pentru naţionala de handbal feminin aRomâniei în al doilea amical cu Olanda

FFOOTTBBAALL ..

Preşedintele Universităţii Cluj, AnaMaria Prodan, a anunţat, marţi 2 oc-tombrie, că a demisionat din funcţie,subliniind că situaţia echipei depindede autorităţi. “Aş vrea să văd dacă oKicialităţile maiau ce să facă. Universitatea poate trăi laBuzău, echipa poate trăi, contractuleste valabil un an de zile, iar terenul vaKi omologat mâine” a declarat Prodan.

Preşedintele Universităţii Cluj, Ana Maria Prodan, a demisionat din funcţie

5 octombrie 2012 • ediţia I P.20 www.impactonline.bizPUBLICITATE