sub 59-186

59.Pb-surse Surse ocupationale: -minerit -prelucrarea plumbului -topitorii -fabricarea tevilor de plumb -cei ce lucreaza ca instalatori -reparatii auto -fabricarea sticlei si a cristalului -constructia de nave -pictori -cei ce lucreaza cu vopsele -politisti -indusria de prelucrare a plasticului -constructii -constructia de poduri -industria otelului -industria cauciucului -fabricarea de baterii pentru autovehicul -reciclarea bateriilor pentru autovehicule Surse ambientale: -vopsele ce contin pigmenti cu plumb -benzina cu plumb -sol,praf contaminatcu plumb in preajma autostrazilor,fabricilor ce prelucreaza plumb,a caselor vopsite cu vopsele cu Pb -Pb din tevi cu Pb -hobby-uri ca pictura,olaritul -reparatia locuintelor -reparatia barcilor si autovehiculelor Alte surse: -remedii naturiste -cosmetice -tuica facuta in alambic de Pb-domestic -fumatul 60.Metabolismul Pb Pb patrunde in organism pe cale inhalatorie(e absorbit complet la niv distal),digestiva,orala(apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul vaselor in care sunt puse alimente sau prin conservare,bauturi produse in conditii imroprii),absorbtie dermica sau pe cale intravenoasa.Se elimina pe cale renala,prin urina,bila ,materii fecale,saliva,lapte matern,fanere. Absorbtia:-adultul pana la 2% din Pb ingerat -copii si femeile gravide pana la 70 % din Pb ingerat Absorbtia e influentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta persoanei.Adultul excreta apoximativ 50-60% din Pb absorbit si retine in organism numai 1% din Pb absorbit.Copii au tendinta de a retine o cantitate mai mare de Pb decat adultii.Copii pana la 2 ani absorb pana la o treime din Pb ingerat. Distributia Pb in organism:-sange -tesuturi moi:rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord -tesuturi dure:os si dinte(in t dur se gaseste 95% din Pb ramas in organism) Pb in os are 2 componente: - labila- se face schimb de Pb cu intregul organism;in conditii speciale poate sa reintre in circuitul sangvin si sa patrunda in tesuturile moi - inerta-poate reprezenta un risc pentru ca poate deveni o sursa endogena ce poate mentine crescut nivelul Pb in sange si mult dupa ce expunerea a incetat. Mecanismul de aciune este anti-enzimatic, legat de enzimele cu grupare SH. Organele int sunt reprezentate de: snge, SNC, SNP, rinichi, ACV, aparatul reproductor, sistemul imunitar, endocrin, gastrointestinal. n cazul expunerii populaiei, apar: sindrom hematologic (Pb intervine n sinteza Hb), sindrom neurologic, crete tensiunea arterial. Celelalte efecte apar n saturnismul profesional. Populatii la risc: - copii - sugarii mici - femeile gravide - adultii cu expunere ocupationala - copii care locuiesc in case care sunt vopsite cu vopsele cu Pb,case vechi

- copii dezvolta fenomenul de pica(geofagie),copii cu deficienta de Ca isi compenseaza aceasta deficienta mancandzidarie - perceptia mediului inconjurator cu buzele favorizeaza ingestia unei cantitati mai mari de Pb - sugarii si copii mici care vin in contact mai mult cu podeaua,covoarele si pavimentul - aportul digestiv la copil prin intermediul apei si a alimentelorneste mai mare raportata la greutatea corporala decat la adult - absorbtia gastro-intestinala a Pb este la copii de 5 pana la 10 ori mai mare decat la adult - absorbtia gastro-intestinala a Pb,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de Ca,Fe,Zn sau vitamina C - Pb traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus - la femeile ce au avut un un nivel crescut de expunere ce s-a materializat printr-un nivel crescut de Pb in os,acesta se poate elibera in situatii de stres al metabolismului Ca cum se intampla in sarcina sau lactatie ceea ce duce la expunerea fatului sau a sugarului Datorita expunerii la Pb pot aparea: - avorturi spontane - sarcini orite in evolutie - nasteri premature - copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice 61.Efectele Pb asupra SNC Fetusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea Pb pentru ca au creierul in dezvoltare,iar bariera encefalica e incompleta.E posibil sa nu existe prag pentru efectele neurologice la copii. Expunerea acuta la Pb duce la aparitia encefalopatiei saturniene.Manifestarile encefalopatiei sunt hipeiritabilitate,ataxie,convulsii,stupor,coma,deces.Nivelul Pb in sange la care apare encefalopatia la copii este 70-80g/dl.Efectele neurologice apar insa la concentratii mult mai joase. Expunerea la Pb favorizeaza scaderea IQ.La fiecare crestere a nivelului de Pb in sange cu 10g/dl,nivelul IQ-ului scade cu 7 puncte.Expunerea la Pb se poate corela cu performante scolare slabe,absenteism,tulburari de citit,deficit de vocabular,al sensibilitatii motorii fine,al timpului de reactie si al corelarii ochi-mana chiar la 10 ani dupa expunere. Expunerea la Pb poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa periferica.Unele efecte neurologice induse de Pb pot persista si in perioada de adult. La adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu Pb foarte crescute:spre 460g/dl.La concentratii mult mai joase de incarcare cu Pb poate apare iritabilitate,scaderea atentiei,pierdera memoriei,halucinatii,tremor. La adult intre 40-120g/dl:- stare generala alterata - iritabilitate - scaderea memoriei - scaderea concentratiei - depresie si tulburari de dispozitie - cefalee,fatigabilitate - impotenta - scaderea libidoului - vertij,parestezii,paralizii Pot apare si:- diminuarea timpului de reactie - scadrea performantelor motorii vizuale - scaderea manuale - scaderea nivelului IQ-ului - scaderea performantelor cognitive 62.Efectele Pb asupra SNP Pe SNP, Pb poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.Se produce: -incetinirea conducerii nervoase -astenia extensorilor-articulatia mainii in gat de lebada-semn tardiv de intoxicatie cu Pb -parilizia extensorilor 63.Efectele Pb asupra sistemului hematologic

In sange Pb are o viata de 28-36 de zile.99% e asociat cu eritrocitele,iar 1% se gaseste in plasma.Pb din plasma are semnificatie mare deoarece favorizeaza transferul Pb intre sange si tesuturile mineralizate.Concentratiile cele mai mari ale Pb se gasesc in sange si mai ales in plasma. Influenteaza procesul de formare a hemoglobinei: 1.2-succinil-CoA+2glycine=pyrolle 2.4pyrolle=protoporphyrin IX 3.protoporphyrin IX+ Fe3+ =heme 4.heme+polypeptide=hemoglobin chain( sau ) 5.2 chains+2 chains=hemoglobin A Ferochelataza e foarte senisibila la actiunea Pb.O descrestere a activitatii enzimelor se traduce prin aparitia cresterii substratului-eritrocit protoporfirina in celulele rosii(e gasita si ca zincprotoporfirina ZPP prin legare cu zinc in loc de Fe) Nivelul crescut al acidului -amino-levulinic in sange si in plasma si porfirine eritrocitare libere poate fi asociat cu expunerea la Pb. Sindromul hematologic poate aparea la un nivel al plumbemiei=50g/dl la expusul profesional,iar la copii la 40g/dl sau chiar 25g/dl.In expunera la Pb pot sa apara granulatii bazofile la nivelul eritrocitelor. 2 feluri de anemii: 1.anemie hemolitica ce apare in situatia unei expuneri acute la nivel mare de Pb 2.o anemie ce rezulta ata prin interferenta in lantul de sinteza al hemului precum si prin reducerea ratei de supravietuire al celului rosii.Nemia rezultata poate fi o anemie hipocroma,sau normaocroma,microcitara cu posibilitatea unei reticulocitoze asociate. Anemia franca apare numai atunci cand nivelul de Pb din sange e mare si pentru un timp indelungat.La copii anemia franca apare rar. 64.Efectele Pb asupra sistemului hematopoietic Influenteaza procesul de formare a hemoglobinei: 1.2-succinil-CoA+2glycine=pyrolle 2.4pyrolle=protoporphyrin IX 3.protoporphyrin IX+ Fe3+ =heme 4.heme+polypeptide=hemoglobin chain( sau ) 5.2 chains+2 chains=hemoglobin A Ferochelataza e foarte senisibila la actiunea Pb.O descrestere a activitatii enzimelor se traduce prin aparitia cresterii substratului-eritrocit protoporfirina in celulele rosii(e gasita si ca zincprotoporfirina ZPP prin legare cu zinc in loc de Fe) Nivelul crescut al acidului -amino-levulinic in sange si in plasma si porfirine eritrocitare libere poate fi asociat cu expunerea la Pb. 65.Efectele Pb asupra aparatului gastro-intestinal Pe aparatul gastro-intestinal Pb determina: -colica saturniana-durere colicativa puternica -constipatie,greata,varsaturi -anorexie,scadere in greutate,scadrea apetitului La adulti manifestrile apar la 100-200g/dl,iar la copii intre 60-100g/dl.S-au observat manifestari si la 40g/dl.La ficat, Pb poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a metaboliza substantele chimice. Intoxicatii neprofesionale cu Pb s-au descris la marii consumatori de tuica distilata in alambicuri din aliaje pe baza de Pb,la consumatorii de vin,cidru preparat sau pastrat in vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsificata cu miniu de Pb. 66.Efectele Pb asupra apartului reproducator Barbat: diminuarea concentratiei spermei diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor Fertilitate: rezultate discutabile la barbat si femeie Efecte asupra sarcinii: - frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie - nasteri premature - feti cu greutate mica la nastere - aparitia de malformatii congenitale

-

- tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului - Pb trece bariera feto-placentara si poate influenta viabilitatea fatului precum si dezvoltarea fatului si a copilului Expunerea prenatala la Pb(Pb in sangele matern la un nivel egal cu 14g/dl)poate duca la crestera riscului de aparitia e nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic. 67.Efectele Pb asupra aparatului renal Expunera acuta la Pb poate induce afectarea functiei tubului proximal,care se traduce prin aparitia de aminoacidurie,glicozurie si hiperfosfaturie(sdr Fanconi-like) Expunera repetata sau continua la Pb poate induce aparitia unei afectiuni cronice renale cum ar fi nefrita interstitiala Nivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut.Cele mai documentate efecte au fost observate la un nivel al plumbemiei de 60g/dl. Expunerea la Pb poate induce aparitia gutei saturniene care se caracterizeaza prin atacuri mai rare decat guta clasica.Poate induce si HTA de cauza renala. 68.Efectele Pb asupra apartului cardio-vascular Pb e unul din factorii ce contribuie la aparitia HTA,in special HTA sistemica.Pb in sange cu o concentraie mai mica de 30g/dl are o slaba asociere cu aparitia HT.Expunera ocupationala poate creste riscul de aparitie a HTA si a bolilor cardio-vasculare ca un efect tardiv. S-a evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si expunerea la Pb.Modificarile de permeabilitate vasculara si crestrea lipemiei favorizeaza ateroscleroza.La concentratii mari ale Pb in aer,relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara.Se considera ca la o crestre a concentratiei cu 1 g/m3 aer,nivelul plumbemiei creste cu 10-20 g/100ml. 69.Efectele Pb asupra sistemului endocrin In situatia expunerii la concentrtii mari de Pb se observa o relatie inversa intre nivelul de Pb din sange si cel al vitaminei D.Pb impiedica transformarea vitaminei D in forma sa hormonala 1,25-dihidroxivitamina D.Aceata e responasbila de mentinerea homeostaziei Ca intra- si extracelular.Atunci cand 1,25-dihidroxivitamina D e scazuta,dezvoltarea si crestrea celulara e afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate fi diminuata.Aceste modificari pot aparea la copii cu un nivel al Pb-emiei peste 62g/dl si cu deficit nutritional cronil de Ca,fosfor si vitamina D. Asupra functei glandelor endorcrine tiroide,Pb are efecte minime sau nu are efecte de loc.O corelatie negativa slaba a fost stabilita intre durata de expunere la Pb si nivelul de tiroxina si trozina libera.Expunerea cronica la Pb poate afecta functia tiroidina,dar in timp.Nu a fost observat afectarea functiei tiroidiene la copii. 70.Efectele Pb asupra sistemului imun Plumbul poate produce: - o supresie a nivelurilor secretoare de Ig A - afectarea functei limfocitelor T 71.Efectele Pb in cancerogeneza Cancerogeneza necesita minim 2 mutatii la nivelul ADN. Mutaiile pot fi: punctiforme, pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. Mutaiile pot s apar i n mod spontan. Ineficiena mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. Mutaia trebuie s activeze o oncogen (proto-oncogenele controleaz diviziunea celular). n cancerogenez se produce o dereglare a exprimrii oncogenelor i a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. Etapele producerii cancerului Iniiere = proces ireversibil, rapid, prin care celula normal capt caractere neoplazice, ca urmare a alterrii ADN (boal genetic a celulei somatice). Agenii de iniiere sunt adductori de ADN. Celulele iniiate sunt greu de difereniat de celulele normale, pot s existe pe tot parcursul vieii, fr s se exprime fenotipic. Este o modificare ireversibil. Etapa de promovare. Celula iniiat se exprim fenotipic, datorit interveniei unor factori cancerigeni de promovare. Latena este de civa ani (5..20 ani). Aceste fenomene se produc datorit scprii de sub control genetic al multiplicrii celulare. Aceast faz poate fi influenat de o serie de factori: dieta, naintarea n in

vrst, factorul hormonal. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezical), fenobarbital (hepatocarcinom), dioxina (cancer pulmonar, hepatic, de piele). Progresia se caracterizeaz printr-o rat de cretere mare, invazie i metastaze. Pb e inclus in grupa 2B a clasificarii IARC a cancerigenilor chimici-probabil carcinogen.Exista date experimentale limitate la om. 72.Efectele Pb asupra cromozomilor Metalele grele acioneaz asupra macromoleculei de ADN ceea ce poate determina apariia de aberaii cromosomiale, modificri ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu repercusiuni asupra creterii i dezvoltrii normale a plantelor. Astfel, este cunoscut faptul c plumbul prelugete ciclul celular, sensibilitatea fa de acest metal depinznd de faza ciclului celular n care se afl celulele. Celulele aflate n faza postsintetic G2 sunt mult mai sensibile la prezena plumbului care prelungete ciclul celular cu pn la 216%. n faza de sintez a ADN-ului celulele sunt mai puin sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar 55%. La nivelul ADN-ului apar modificri conformaionale care schimb parametrii sterici ai macromoleculei. Interaciunea ADN-ului cu ioni metalici determin o destabilizare a conformaiei ADN, cea ce implic perturbri ale activitii biologice. Astfel, mesajul genetic coninut n secvena deoxiribonucleotidelor din ADN cromosomial, vehiculat prin succesiunea proceselor de replicaie-transcripie-translaie, apare denaturat. 73. Biomarkeri ai expunerii la plumb. Marker-ii biologici pe baza crora se stabilete ncrcarea organismului cu Pb De expunere Pb-emia=10g / 100ml Pb-uria= 25..30g / l Reticulocitoz Scderea sintezei Hb, Mb Modificri citoplasmatice de tip vacuolizare Relaia doz-efect 74. Indicatori biologici de ncrcare ai organismului cu plumb. Marker-ii biologici pe baza crora se stabilete ncrcarea organismului cu Pb i efectele acesteia sunt: De efecte ALA=2,5mg / l urin (crete n intoxicaii) ALA-DH=25 uniti / l eritrocite (scade n intoxicaii) Coproporfirina=125g / l (crete n intoxicaii) Protoporfirina eritrocitar=50g / 100 Secundari, nespecifici: Creterea frecvenei hematiilor cu granulaii bazofile (normal: 5 / 1 mil.) Creterea frecvenei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000) Crete fragilitatea mecanic a hematiilor Reticulocitoz Scderea sintezei Hb, Mb Modificri citoplasmatice de tip vacuolizare Relaia doz-efect 75. Poluanii carcinogeni din aer. Mecanismul de carcinogenez. Etapele producerii cancerului Iniiere = proces ireversibil, rapid, prin care celula normal capt caractere neoplazice, ca urmare a alterrii ADN (boal genetic a celulei somatice). Agenii de iniiere sunt adductori de ADN. Celulele iniiate sunt greu de difereniat de celulele normale, pot s existe pe tot parcursul vieii, fr s se exprime fenotipic. Este o modificare ireversibil. Etapa de promovare. Celula iniiat se exprim fenotipic, datorit interveniei unor factori cancerigeni de promovare. Latena este de civa ani (5..20 ani). Aceste fenomene se produc datorit scprii de sub control i efectele acesteia sunt:

genetic al multiplicrii celulare. Aceast faz poate fi influenat de o serie de factori: dieta, naintarea n vrst, factorul hormonal. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezical), fenobarbital (hepatocarcinom), dioxina (cancer pulmonar, hepatic, de piele). Progresia se caracterizeaz printr-o rat de cretere mare, invazie i metastaze. 76. Clasificarea substanelor carcinogene. Clasificarea substanelor cancerigene: Dup locul de aciune: Direci (adductori de ADN) produc o leziune primar, biochimic la nivelul ADN. Ex. ageni alchilani, ioni metalici, care produc legturi covalente cu ADN. Indireci (procancerigeni, precancerigene) substane iniial inactive, care necesit o activare enzimatic la nivelul organismului, transformndu-se n cancerigeni: hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, aflatoxine. Majoritatea substaelor din factorii de mediu sunt procancerigene. Dup mecanismul de aciune: Genotoxici (mutageni) acioneaz la nivelul ADN, producnd mutaii. Include cancerigenii direci. Epigenetici nu s-a dovedit interaciunea cu ADN, acionnd la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). Clasificarea IARC (International Agentcy for Research of Cancer) a cancerigenilor chimici Grupa 1 = substane sigur cancerigene. Exist date experimentale i epidemiologice sigure i suficiente. Ex. As, aflatoxine, benzen, estrogeni, clorura de vinil. Grupa 2A = substane probabil cancerigene. Exist suficiente date experimentale, dar sunt limitate datele privind efectele la om. Ex. Nitrozamine, bifenil-policlorai, benzantracen. Grupa 2B = posibil cancerigene. Exista date limitate experimentale i la om. Grupa 3 = Substane care nu sunt clasificate ca cancerigeni n prezent. Grupa 4 = Substane care probabil nu sunt cancerigene. 77. Substanele carcinogene din aer. Hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt un grup numeros de substane (100 tipuri). Cea mai mare reactivitate chimic o are AAF (acetil-amino-fluoren). Cu cea mai mare frecven apare benzo-apirenul iniial e inactiv, dar n organism, n prezena citocromului p450, se transform n dihidrodion = compus reactiv, cancerigen primar, dar poate fi conjugat i eliminat din organism sau se poate transforma n epoxid, care e un cancerigen final. n metabolism poate interveni i citocromul p448, care duce la formarea unui compus cancerigen, care acioneaz la nivel respirator. n expunerea la cancerigeni, de obicei locul de aciune l reprezint mucoasa care vine n contact cu substana respectiv. 78. Substanele carcinogene din aer. Azbestul. Azbestul este denumirea comun pentru un grup de substane minerale. Fibrele de azbest sunt foarte rezistente la cldur si durabile si au fost utilizate, timp de multi ani, la: -materiale termoizolante, cum sunt nvelisuri si straturi de -protectie; -materiale textile, hrtie si plci ignifugate"; -garnituri de ambreiaj si de frn; -produse din azbociment; - materiale electroizolante; -echipamente individuale de protecie. Efectele expunerii la azbest asupra snttii azbestul poate produce: o fibroz pulmonar cu localizare difuz i/sau pleural = plci pleurale fibrohialine sau calcificate, o cancer: bronic mezoteliom pleural mezoteliom peritoneal gastric laringian

o o o

iritaie bronic = bronita cronic iritaie pleural = pleurezia benign iritaie tegumentar = veruci azbestozice

79. Substanele carcinogene din aer. Cadmiu. Surse: Arderea combustibililor fosili cum ar fi carbune sau petrol; Incinerarea deseurilor; Topitorii; Fumat Metabolism Cd Se leaga de albumina in plasma si in celulele rosii Este transportat in ficat, pancreas, rinichi, prostata 50-70% din cantitatea totala de Cd acumulat in organism se gaseste la nivelul ficatului si rinichiului Metalotioneina, o proteina bogata in cisteina, leaga Cd mai ales la niv renal. Sinteza ei este indusa de Cd. Eliminare : renal, prin urina. T1/2=20-30 ani Efecte acute: Expunerea la niv mari de c% induce efecte asupra plamanului cum ar fi iritatie pulmonara si bronsica. O singura expunere la o c% mica poate duce la altererea functiei pulmonare de lunga durata Efecte cronice: Inhalarea cronica poate induce boli renale cu proteinurie, scade rata de filtrare glomerulara, creste rata de formare a litiazei urinare. Expunerea profesionala: bronsiolita, emfizem Poate induce aparitia osteoporozei si a osteomalaciei Efectele asupra reproducerii: scade numarul de spermatozoizi si a viabilitatii lor nasteri de feti hipotrofici greutate mica la nastere, malformatii ale sheletului, probleme neurologice ale fatului Efecte carcinogene: Risc de inducere a cancerului pulmonar EPA: include Cd in grupa B1-probabil cancerigen Exvaluare de risc: 1.8 X 10-3 80. Substanele carcinogene din aer. Arsenul. Arsenul si srurile lui, provenite din industrie, prezint o toxicitate deosebit (0,06g produce moartea).Poate ajunge n organism de la fructele i legumele stropite sau din aerul poluat. Contactul cu arsenaii sintetici pot provoca cancere tegumentare, iar ingestia ndelungat a hranei care conine acest mineral, chiar i n cantiti infime,provoaccancerhepatic. Arsenul circul n snge legat de hematii i se depoziteaz n piele, ficat, rinichi i oaese. Se excret lent, uneori dup mai multe luni, prin urin, fecale i prin transpiraie. Intoxicaiile acute cu arsen industrial cauzate de ingerarea sau inhalarea unor substane, se manifest prin iritarea i tumefierea mucoaselor nazale, bucale, gastrice i pulmonare, dispnee, miros de usturoi a respiraiei, grea, vrsturi, colici, cefalee, convulsii, confuzie mintal. Arsenul are un efect toxic cumulativ, deoarece se elimin greu din organism. 81. Substanele carcinogene din aer. Cromul hexavalent. Suse: oelrii i industria textil Cromul (VI) este cunoscut a cauza multe efecte de sntate. Cnd un compus este prezent n produsele din piele, poate cauza reacii alergice, ca mncrimi de piele. Inspirarea cromului (VI) poate cauza iritaii i sngerri ale nasului. Alte probleme de sntate cauzate de crom (VI) sunt: Mncrimi ale pielii Deranjri stomacale i ulcere Probleme respiratorii Slbirea sistemului imunitar Afeciuni ale rinichilor i ficatului Alterarea materialului genetic Cancer la plmni Moarte

Pericolele asociate expunerii la crom sunt dependente de starea de oxidare. Forma metalic are toxicitate sczut. Forma hexavalent este toxic. Efectele adverse ale formei hexavalente pot cauza pielii ulceraii, dermatite i reacii alergice. Inhalarea compuilor cromului hexavalent poate duce la ulceraii i perforri ale membranei mucoasei septului nazal, iritaia faringelui i laringelui, bronite asmatice, bronhospasme i edeme. Simptomele respiratorii pot include tuse i rgueli, scurtarea respiraiei i mncrimi nazale. 82. Substanele carcinogene din aer. Benzenul. Surse: arderea combustibililor fosili, autovehicule, participa la formarea smogului fotochimic, fumat, alimente contaminate, apa de baut Este abosrbit si este foarte solubil in grasimi ( se acumuleaza in tesuturile bogate in tesut gras si adipos), in apa are o solubilitate redusa. Eliminare: in principal renal, se elimina 30%, sub diferite forme Efecte pe sanatate: Inducerea leucemiilor de tip endoblastic, mieloblastic si leucemie eritroblastica. La o expunere de 1g/m3- se estimeaza ca 4 persoana dintr-un milion pot face leucemie. Nivelul de siguranta este zero. 83. Substanele carcinogene din aer. Substane organice volatile. Compusi organici volatili (VOC)-vapori de hidrocarburi sau solventi. 84. Substanele carcinogene din aer. Formaldehida. Formaldehida este la origine un gaz cu miros neptor, iritant . Aldehida formic este solubil n ap i n majoritatea solvenilor. Poate deriva din arderea metanului sau al altor compui bogai n carbon (combustibili fosili, lemn, tutun, etc.). n atmosfer se formeaz n mod natural formaldehid, prin oxidarea metanului, sub aciunea radiaiei solare. Efecte asupra sanatatii: Se presupune c n exces, formaldehida este cancerigen. Acest compus se elimin cu promptitudine din organism, dar un contact ndelungat cu aldehida formic, poate avea consecine potenial dramatice. Formaldehida gazoas (volatil), are efecte iritante i poate provoca crize astmatice,alergii, insomnie sau cefalee. Ea se acumuleaz n zonele intens circulate de ctre autovehicule, n ncperile n care se fumeaz, n locurile n care se ard combustibili, n camerele n care mobila este vopsit sau lcuit cu materiale pe baz de aldehid formic (materiale larg folosite la mobilierul de pe piaa romnesc). Aldehida formic, n contact cu pielea, provoc diferite forme de dermatite de contact, care se manifest dup sensibilitatea individual. ntroducerea exagerat sau ndelungat formaldehidei n organism pe cale digestiv poate fi chiar mai periculoas dect inhalarea ei, fiind afectate mucoasele intestinale i ficatul. Formaldehida natural, prezent n unele vegetale cu uleiuri volatile iritante (ardei iute), nu este periculoas n administrare redus, specific condimentelor sau extractelor fitoterapeutice, prezentnd efecte antibacteriene. Aldehida formic endogen (produs de organism) nu prezint efecte negative, deoarece se generaz n cantiti mici i se elimin repede. Totui, catabolismul lipidelor de la nivelul esutului adipos, dac este prea accelerat (slbire brusc), organismul poate cunoate o stare de exces n formaldehid, cu consecinele ce deriv de aici. 85. Nevoia minim de ap a omului pentru a supravieui. Cantitatea de ap din organism scade cu vrst: embrionul are peste 90%, iar adultul 60%, din care 40% intracelular i 20% extracelular. Repartiia apei este n funcie de activitatea metabolic a organelor. Prezena esutului adipos scade cantitatea de ap din organism. Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2,5l / 24 ore. Aportul este asigurat exogen (ap ca atare = 1,5l i din alimente) i prin ap metabolic (300..400ml / 24 ore). 86. Nevoile i utilizrile apei. Nevoile de ap sunt: Individuale: pentru meninerea igienei Colective: in funcie de specificul activitii (industrie, agriculturp, urbanistic). Surse de ap Apa atmosferic (vapori): se gsete pn la 15..20 km altitudine. Nu se folosete. Precipitaii: nu au ncrctur mineral, nu se folosesc n scop potabil.

Surse de suprafa: 97% din apa total a Pmntului are salinitate foarte mare. Din restul de 3% (ap dulce) cea mai mare parte se gsete n gheari. Practic poate fi utilizat doar 0.03% din apa de suprafa. Gradul de poluare a acesteia este crescut, apa nu poate fi folosit ca atare. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ, dar debitul lor este foarte sczut. Stratul freatic trebuie s fie la mare adncime. Poate avea un grad crescut de mineralizare. 87. Sursele de ap i posibilitile de poluare ale acestora. Surse de ap Apa atmosferic (vapori): se gsete pn la 15..20 km altitudine. Nu se folosete. Precipitaii: nu au ncrctur mineral, nu se folosesc n scop potabil. Surse de suprafa: 97% din apa total a Pmntului are salinitate foarte mare. Din restul de 3% (ap dulce) cea mai mare parte se gsete n gheari. Practic poate fi utilizat doar 0.03% din apa de suprafa. Gradul de poluare a acesteia este crescut, apa nu poate fi folosit ca atare. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ, dar debitul lor este foarte sczut. Stratul freatic trebuie s fie la mare adncime. Poate avea un grad crescut de mineralizare. Autoepurarea apei de surafa se face prin: Diluie (toxine, germeni) Sedimentare Temperatur Aciune bactericid a radiaiilor UV Organisme acvatice bacterivore Bacteriofagi Apa are o flor natural proprie (psichrofil) plus flor supraadugat Apa poate fi poluata prin : paraziti, substante toxice, cianobacterii, alge, bacterii, virusuri, 88. Poluarea chimic a apei - clasificare.

Organo-clorurate: nu au grad mare de toxicitate prin compoziia chimic, dar, datorit degradriilente i remanenei ndelungate n mediu, toxicitatea lor este crescut. Sunt interzise n foarte multe ri, dar nc sunt prezente, datorit remanenei. Au efecte hepatotoxice, gonadotoxice, cancerigene, embriotoxice. Se acumuleaz n esutul gras i SN. Organo-fosforice: au toxicitate crescut, dar se descompun repede, nu apare risc de concentrare n factorii de mediu, intoxicaiile apar accidental. Manifestrile clinice sunt de tip nicotinic i muscarinic.(farmacologie) Apa cu duritate crescut (Ca, Mg) se asociaz cu morbiditate i mortalitate sczut. Existena microelementelor din ap n concentraii crescute are efect patogen cardiovascular: Cd este implicat n formarea plcilor de aterom (prin mecanism enzimatic stimuleaz metabolismul colesterolului), ducnd la ateroscleroz i HTA. Co este implicat n apariia cardiopatiei cu frecven crescut la marii consumatori de bere. Cu are efect ateromatogen. Na este implicat n apariia HTA prin retenie hidric. Microelemente cu rol protector: Zn: efect opus Cd (hipotensiv). Cr: prevenirea aterosclerozei. Mn: activator enzimatic, cu efect hipocolesterolemiant. Valori crescute ale Ni i Mn n organism permit diagnosticul de preinfarct. Se: efect cardioprotector. 89. Prezena arsenul n ap. Intoxicatia cu arsen este cunoscuta de mult timp, dar abia in ultimii ani s-au contributii importante la elucidarea mecanismelor de actiune.

Arsenul se poate gasi uneori in concentratii crescute in apele naturale provenind din sol si se cunosc anumite regiuni in lume unde concentratia arsenului este foarte mare. Poluarea cu arsen a apelor se realizeaza atat prin industrie cat si prin agricultura (insecticide, fungicide, raticide). Absorbtia arsenului prin tubul digestiv este mai mare decat pentru plumb, mercur sau cadmiu, dar el se elimina relativ repede prin urina. Ceea ce se retine in organism se concentreaza in ficat, rinichi, pulmon si splina; o mare cantitate se gaseste in piele, par si unghii. Ca efecte asupra organismului se constata inhibitia unor enzime cu tulburari metabolice, cefalee, ameteala, oboseala, iar la concentratii mai mari, dureri abdominale, varsaturi, precum si inflamatii ale mucoasei digestive. Cea mai grava manifestare este insa producerea de neoplazii atat digestive cat mai ales cutanate ( ca urmare a concentratiei sale in piele). In zonele cu arsen crescut in apa se constata o frecventa mai mare a unor manifestari cutanate ca melanoza, hiperkeratoza si altele. Concentratia de arsen admisa in apa este de 0,05 mg/dm3.

90. Prezena cadmiu n ap. Cadmiul are multiple aplicaii industriale: anticoroziv petru fier i oel, intr n componena coloranilor, maselor plastice, se folosete pentru acumulatori i n industria nuclear. Lipsete la natere, se acumuleaz pe parcursul vieii. Mai mult de 50% se concentreaz n cortexul renal, ficat, gonade. Intoxicaia se manifest prin pigmentarea galben a smalului dentar, astenie, anemie hipocrom, tulburri digestive i respiratorii (bronit cronic, emfizem). Apar: proteinurie, calciurie, osteomalacie, fracturi spontane. Se mai numete i boala Itai-Itai. 91. Prezena mercurul n ap. Srurile anorganice de mercur, rezultate din poluarea apelor de suprafa (datorit folosirii pesticidelor), n prezena florei microbiene se transform n sruri organice (metil i etil mercur), cu toxicitate mult mai mare. Acestea se concentreaz de sute i mii de ori n organisme acvatice. Intoxicaia cu mercur se mai numete i boala de la Minamata. Forma cronic are la baz o encefalopatie difuz cerebeloas: cefalee, tremor, oboseal, tulburri de memorie, vizuale, de echilibru. Apar fenomene de insuficien renal i risc teratogen (prin transfer placentar). Intoxicaia profesional se realizeaz prin inhalare de vapori. Este o substan toxic a crei toxicitate este legat de anumite proprieti fizico-chimice ale srurilor de mercur (amalgame). Aceste sruri se folosesc n domeniul medical, aparate de msur, implicnd anumite riscuri. Tensiunea superficial a mercurului e mare, astfel nct are o suprafa mare de evacuare, se degaj vapori de mercur la 200C. De aceea n spaiile n care se lucreaz temperatura trebuie s fie mic (15-160C) i bine ventilate. Rata de absorbie pe cale respiratorie este foarte mare ( mai mare dect pe cale digestiv, dar n ap mercurul i crete toxicitatea). Efecte: toxice pe SNC (encefalopatie cerebeloas), hepatotoxice, nefrotoxice, embriotoxice (datorit transferului placentar). 92. Prezena calciului i a magneziului n ap.

93. Prezena nitrailor n ap. Nitrai Produc manifestri acute doar la copilul mic, sugar i nou-nscut. Proveniena este natural (forma de mineralizare a proteinelor) sau din ngrminte pe baz de azot (n sol se ating concentraii foarte mari, nitraii migraz n ap i se concentreaz n plante). Nu sunt toxici, reprezint singura surs de azot pentru plante. Toxicitatea apare endogen: flora reductoare din intestinul proximal i transform n nitrii, care duc la formarea methemoglobinei, cu hipoxie de transport (cianoz infantil, methemoglobinemie infantil). Factorii de risc: Deficit enzimatic n methemoglobinaz Predominana hemoglobinei HbF, foarte sensibil Aport crescut: lichide i alimente, cu concentaii mari de nitrai Frecvente dismicrobisme intestinale: favorizeaz ascnsiunea florei reductoare n partea proximal a tubului digestiv Infecii amigdaliene, otice, cu diseminare limfatic

Tratamente cu vitamin C, albastru de metil, asociate cu lipsa echilibrrii hidroelectrolitice. 94. Intoxicaia acut cu nitrai. Aparitia methemoglobinei la sugari si evolutia ei mai grava de intoxicatie acuta se poate explica prin mai multe ipostaze: - un prim fapt foarte important e acela al existenti in primele 4 luni al hb fetale in porportie de 80% fata de numai 20 hb adulta. Hb fetala are valori de diaforeza mult mai scazute decat hb adulta si e mai usor transformata in methb si de aici susceptibilitatea crescuta a sugarului ptr intoxicatia acuta cu nitrati - - tot un rol important il joaca flora microbiana intestinala si in primul rand bacteriile reducatoare. Prezenta acestora depinde de ph-ul sucurilor gastrice care in pirmele luni de viata sunt alcaline si determina o slaba functie de protectie fata de inmultirea germenilor din lumenul intestinal - modificarile survenite la nivelul tractului digestiv mai ales in urma unor boli infectioase sau stari dispeptice ar putea influenta procesul de reducere a nitratilor in nitriti, grabind formarea de methb in sange - principalele semne clinice ale intoxicatiei constau din dispnee, tahicardie, agitatie, convulsii, diaree sau constipatie, cianoza 95. Prezena cianurilor n ap. Intoxicatia cu cianuri e una din cele mai grave si consta diin blocarea enzimelor oxidative cu deosebire la nivel respirator. Apar fenomene de asfixie cu cefalee, vertije, dispnee, tahicardie, agitatie, convulsii. Cele mai sensibile organe sunt creierul, cordul, plamanul. Cianurile ajung in apa exclusiv ca urmare a poluarii indiustriale/ 96. Prezena fluorului n ap i patologia indus de acesta. Provine din scoara terestr (criolii, fluorosilicai). Apa are rolul principal, asigur 2/3 din necesarul pe 24 ore, alimentele avnd rol secunadar, pentru c fluorul din sol nu e concentrat de plande, dect foarte puin. Aportul optim: 0,7..1,2mg / l ap. Fluorul are rol carioprofilactic: reacioneaz cu hidroxiapatita, scond gruparea hidroxil i rezultnd fluoroapatita, care confer dintelui rezisten crescut, prin forma i dispoziia cristalelor. Are i rol bacteriostatic i antienzimatic, inhibnd enzimele de tipul enolazelor. Excesul de fluor n ap apare la peste 2mg / l, cu risc toxic: fluoroza. La nivelul dinilor apar pete alb-sidefii, care n timp devin maro. Dinii sunt friabili, n final se ajunge la edentaie. La peste 5mg / l apar fenomene la nivel osos: osteo-fluoroza, care are 2 etape: Asimptomatic i nu apar semne radiologice. Simptomatic (peste 10mg / l): dureri musculare, articulare, fracturi n os patologic, osteoporoz, osificri aberante (exostoze). La peste 20mg / l apare osteoscleroza, evideniat doar la animale. 97. Importana aportului de iod prin ap i patologia indus de un apor deficitar al acestuia. Iodul Provine din scoara terestr. Apa asigur un aport sczut de iod n organism (10% din necesarul n 24 ore), alimentele avnd un aport important. Concentraia iodului n ap este un indicator al aportului total de iod: dac este sczut, i alimentele au un aport sczut de iod. Ex. Zonele montane din Romnia sunt zone endemice pentru gu. Rol n organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul n snge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10..100 ori. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat n iod organic. Hormonosinteza: se sintetizeaz triiodotironina i tetraiodotironina. n funcie de nivelul din snge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlat pe cale hipotalamohipofizar, cu hipertrofie tiroidian, prin sintez de coloid, dac iodul este insuficient. Ulterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice: cretinism, surditate. Climatul excitant montan stimuleaz funcia tiroidian. Nevoia zilnic de iod este se 100..120mg. n zone guogene, concentraia iodului n ap este sub 5g / l. Carena relativ de iod: gua apare dei iodul n ap este peste 5g / l: Consum crescut de varz, conopid, napi: aport crescut de.? Aport crescut de Ca: scade absorbia intestinal a iodului.

Aport crescut de F: crete eliminarea urinar a iodului. Aport crescut de Mn: inhib hormonosinteza. Categorii cu risc crescut de apariie a guei: pubertate, luzie, gravide, tulburrio endocrine. 98. Caracteristicile epidemiei hidrice ( principale i secundare). Sunt afeciuni cu poart de intrare digestiv. Epidemia se stabilete dac este sau nu hidric pe baza urmtoarelor criterii: Obligatorii Debut exploziv, cu numr mare de cazuri, care apar ntr-un interval scurt de timp, mai mic dect perioada de incubaie a bolii. Suprapunerea cazurilor de boal peste sistemul de distribuie a apei (criteriul topografic). Sezonalitatea (n principiu sezonul cald, dar pot apare oricnd, chiar n sezonul rece, deoarece rezistena crete cu scderea temperaturii). Populaia receptiv la boal: fac boala toate persoanele receptive, fr imunitate specific. Sfritul epidemiei se caracterizeaz prin scderea brusc a numrului de cazuri de boal, dup ce procesul de contaminare a apei a fost ntrerupt. Se pstreaz coada epidemic un numr redus de cazuri de boal, cu transmitere prin contact direct interuman. Secundare Creterea frecvenei bolilor diareice acute i a cazurilor de dizenterie ntr-o colectivitate arat c poate izbucni o epidemie hidric.. Identificarea germenilor patogeni n ap nu este obligatorie, totui se modific indicatorii bacteriologici de calitate a apei. Afectarea retelei de distributie a apei Repararea avariei duce la cuparea epidemiei 99. Definii endemia indus hidric i elementele de caz sporadic. Endemia hidric Se caracterizeaz printr-un numr mai mic de cazuri de boal, care apar permanent ntr-o zon geografic, unde sunt probleme n alimentaia cu ap. Cazuri izolate Apar cnd gradul de contaminare a apei este sczut, nu se atinge doza infectant, dar exist persoane cu receptivitate crescut, care fac boala (tare digestive: anaciditate gastric; copii, vrstnici). Endemice Cazuri izolate Apar prin consum de ap contaminat, prin folosirea acesteia n pregtirea hranei, n timpul mbierii sau notului sau, n lipsa apei, prin neasigurarea unor condiii minime de igien. 100. Clasificarea bolilor transmise prin ap. Agent patogen excretat : salmonella typhi, shigella dizenterie, escherichia coli, vibrio cholerae, yersinia enterocolitica, campylobacter jejuni Agent patogen bacterian: ce se dezvolta in sistemul de alimentare cu apa: legionella pneumophyla, aeromonas, pseudomonas aeruginosa, mycobacterium Boli microbiene cu transmitere hidric Holera Este produs de vibrionul holeric (Eltor), care n ap rezist sptmni, luni. Este sensibil la clor, rezist n apa rece i nepoluat (apa de izvor). Doza infectant este 105-6. Exist persoane cu risc crescut, care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Sursa de contaminare este doar omul. Febra tifoid i paratifoid Sunt produse de Samonella Tiphy i Paratipy A i B. Acestea rezist 21 zile n apa rurilor, 30 zile n apa de profunzime, 2..3 luni n ghea. E sensibil la clor. Doza infectant este 103-5. Sursa de contaminare: omul bolnav i purttorul cronic. Salmonellele de la animale produc gastroenterite.

Dizenteria bacilar Shigella rezist 4..5 zile n ap i 2 luni n ghea, este mai rezistent la clor dect colibacili. Doza infectant = 102. Boala are frecven crescut datorit dozei infectante foarte mici i fenomenului de variabiliatate microbian. Manifestrile clinice sunt uoare. Boli diareice acute Sunt produse de E. coli, Campylobacter, Pseudomonas, Yersinia enterocolitica, Aeromonas, vibrioni parahemolitici. Acetia rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare. Dau manifestri la sugari i copii mici. Leptospiroze Sunt produse de Leptospira enterohemoragic, pomona, canic., griphotiphosa, woolfi. Acestea sumnt antropozoonoze (de la obolan, cine, pisic, porc). Ptrund transcutanat, rezist 2..3 sptmni, rezist la clor. Exist i tulpini saprofite n apele de suprafa, care produc boli diareice acute. Au fecven mai mare la marinari, pescari, practicanii sporturilor nautice. Bruceloza Este produs de Brucella. Boala are caracter profesional, se transmite de la animale care avorteaz: oi, capre, porci. Germenii ptrund digestiv i respirator sau transtegumentar. Rezist 1..2 luni n ap i la clor. Tularemia Este produs de Pasteurella tularensis. Sursa o reprezint: oareci, cini, pisici. Rezervorul natural l reprezint ixodidele (cpue). Ptrud prin tegumente, mucoase, digestiv, respirator. Rezist n ap 2..3 luni. Antrax Este produs de Bacilus antracis, germene sporulat, care rezist luni n ap i la clor. Contaminare: n industria pielriei. Febra Q Este produs de Coxiella burnetti, care rezist 160 zile n ap. Se transmite prin contaminarea apei de suprafa de ctre animale. TBC Este produs de bK, care rezist n ap 100..150 zile i la doze uzuale de clor. Cel mai mare risc l reprezint consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. Boli virale transmise hidric Virisurile au o rezisten mult mai mare dect bacteriile, rezist la clor, iar doza infectant este foarte mic. Hepatita A i E Este produs de VHA i VHE, care rezist pn la 200 zile i la dozele uzuale de clor. Sursa o reprezint omul. Formele de manifestare sunt: epidemii i cazuri izolate. Poliomielita Sursa este doar omul, virusul rezist 100...150 zile, este sensibil la clor. Vaccinarea se face cu virus atenuat, tulpina vaccinal avnd o rezisten crescut n mediu. Se manifest sub form de cazuri izolate. Coxsackie A i B, ECHO, enterovirusuri noi Produc: paralizii, nevrite, febr, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli digestive, miocardite, conjuntctivit acut hemoragipar, exantem. Virusurile Norwalk i Rotavirusuri Produc gastroenterite la adult. Adenovirusiri Produc conjunctivite de bazin (triesc n ap cald), infecii respiratorii, meningete, veruci comune. Parvovirusurile Produc infecii respiratorii la cpopii i cancer de col uterin. Boli parazitare Apa poate s aib un rol activ n transmiterea bolilor parazitare. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecia se transmite de la omul bolnav sau purttor. n ap rezist 100 zile, la temperatur crescut i la Cl. Produce dizenteria amoebian. Giardia intestinalis: Omul se infecteaz prin chiti, care rezist luni n ap. Boala se numete lamblioz, manifestare endemic. Tratmentul este hepatotoxic, astfel nct nu se treateaz copiii.? Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezist foarte puin n ap. Boala se numete trichomoniaz. Cryptosporidium parvum: Infecia se transmite de la animal, probabil i de la om. Boala se numete cryptosporidioz, foarte frecvent la bolnavii de SIDA (diaree grav).

Cestode Diphilobotrium latum i Himenilepis nana: n ap au 2 gazde: un crustaceu i un pete. Boala se numete teniaz. Himenilepis nana nu are gazd.? Trematode Fasciola hepatica i buski: infecteaz ovine, bovine, om (ci biliare). La temperaturi crescute (25..300C) se produce embriogeneza, ptrund n gasteropod sau molusc, unde se formeaz cercarul, forma infectant, care produce fascioloza. Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediar este n ap, pot ptrunde i prin tegumente, dau manifestri digestive i urinare. Produc schistosomioze. Nematode Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze: Sursa o reprezint omul, transmiterea este indirect, prin ap, solul avnd rol de activare. 101. Clasificarea agentilor patogeni transmisi prin apa cu semnificatei pt sanatate. a) Ag patogeni excretati : Salmonella typhi, Shigella disenteriae, E. Coli, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Campylobacter jejuni b) Ag patogeni bacterieni ce se dezvolta in sistemele de alimentare cu apa: Legionella pneumophyla, Aeromonas, Pseudomonas Aeruginosa, Micobacterium 102. Persistenta germenilor in apa Salmonella rezist 21 zile n apa rurilor, 30 zile n apa de profunzime, 2-3 luni n ghea Yersinia, Campylobacter jejuni, E Coli, Aeromonas,Pseudomonas aeruginosa: 21 zile n apa rurilor Vibrionul holeric rezist n ap sptmni, luni Shigella rezist 4..5 zile n ap i 2 luni n ghea 103. Doza infectanta a diferitilor germeni necesara pt producerea imbolnavirilor prin intermediul consumului unei ape contaminate bacteriologic. Doze infectante: Yersinia, Campylobacter jejuni,E Coli,Aeromonas, Pseudomonas aeruginosa: Doza infectant este mare Salmonella typhi : Doza infectant este 103-5. Vibrionul holeric : Doza infectant este 105-6. echivalent a 108 clonii Shigella : Doza infectant :102 ,echivalentul a 10-100 de colonii 104. Agenti patogeni bacterieni excretati Ag patogeni excretati : Salmonella typhi, Shigella disenteriae, E. Coli, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Campylobacter jejuni 105. Agenti patogeni bacterieni ce se dezvolta in sistemele de alimentare cu apa Ag patogeni bacterieni ce se dezvolta in sistemele de alimentare cu apa: Legionella pneumophyla, Aeromonas, Pseudomonas Aeruginosa, Micobacterium 106. Salmonella transmisa prin apa. Contaminarea apei cu Salmonella Typhi determina aparitia febrei tifoide. Majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata. Apare mai ales sporadic, mai rar epidemic. Debutul este subit cu febra ridicata, cefalee, greata, pierderea apetitului, diaree/constipatie, tuse ragusita. Contaminarea se face prin ingerarea de apa/alimente contaminate

Mortalitate: pana la 10% fara tratament, pana la 1% cu tratament rezist 21 zile n apa rurilor, 30 zile n apa de profunzime, 2..3 luni n ghea. E sensibil la clor. Doza infectant este 103-5. Sursa de contaminare: omul bolnav i purttorul cronic. Salmonellele de la animale produc gastroenterite.

107. Yersinia transmisa prin apa. Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree. rezist n ap 21 zile sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare Dau manifestri la sugari i copii mici

108. Campylobacter transimsa prin apa

Determina aparitia de enterite, gastrite si alte afectiuni campylobacteriene Se transmite prin alimente/apa contaminate prin contact cu alimente, activitate sexuala oral-oral Au existat izbucniri epidemice Este eliminate prin tratarea apei cu clor rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare. Dau manifestri la sugari i copii mici.

109. E. Coli transmisa prin apa specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor. rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare. Dau manifestri la sugari i copii mici. 110. Vibrionul holeric transmis prin apa vibrionul holeric(Eltor) - produce epidemii hidrice extrem de grave - in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993) rezist n ap sptmni, luni. Este sensibil la clor, rezist n apa rece i nepoluat (apa de izvor). Doza infectant este 105-6, echivalent a 108 clonii Timp de incubatie: 1-5 zile Exist persoane cu risc crescut, care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Sursa de contaminare este doar omul, transmitere fecal-orala Holera este o boala endemica in anumite regiuni geografice, in zone cu igienaprecara sau in perioade de razboi, dislocari de mase, calamitati.Produce diaree severa cu pierdere de apa, electroliti si deshidratare Decesul apare datorita depletiei, aparitiei soculu si colapsului 111. Shigella transmisa prin apa. Produce dizenteria bacilar Shigella rezist 4..5 zile n ap i 2 luni n ghea este mai rezistent la clor dect colibacili. Doza infectant :102 ,echivalentul a 10-100 de colonii Boala are frecven crescut datorit dozei infectante foarte mici i fenomenului de variabiliatate microbian. Manifestrile clinice sunt uoare. Transmiterea se face prin intermediul apei/alimentelor contaminate (recent) Diaree mucoasa initial si apoi mucosanguinolenta, dureri abdominale, febra, tenesme. Poate aparea stare septica, atac apoplectic, insuficienta renala, sindrom hemolitic, uremie

Mortalitatea este intre 5-15%

112. Legionella transmisa prin apa Identificata in 1976 in Philadelphia Exista 2 forme de boala: forma pneumonica: grava, cu mortalitate pana la 15% forma non pneumonica: Febra de Pontiac Poate fi insotita de manifestari extrapulmonare : insuficienta cardiaca, pericardita, encefalopatie Patogenitatea depinde de suscebilitatea gazdei

113. Aeromonas transmisa prin apa Aeromonas produce boli diareice acute Rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare. Dau manifestri la sugari i copii mici.

114. Pseudomonas Aeruginosa transmisa prin apa

Pseudomonas Aeruginosa produce boli diareice acute Rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor Doza infectant este mare Dau manifestri la sugari i copii mici

115.Mycobacterium transmise prin apa Habitat: om,animale, pasari 1. bacilii de la purtatorii sanatosi sunt putim imp. deoarece acestia elib. cantitati reduse de germeni, care, in plus, au patogenitate scazuta 2. adevarata sursa de infectie o repr. bolnavii care elim. bacilii pe cale respitarorie, pe cale renala sau prin abcedare ganglionala exista si excretori cutanati, cazul bolnavilor de tuberculoza osoasa cele mai importante surse de infectie sunt oamenii si apoi animalele Caractere: -sunt bacilli acid-alcoolo-rezistenti -pt. identificare se folosesc Ziehl-Nielsen -aerobi; temp. optima de dezvoltare 37C Specii: Mycobacterium tuberculosis (homonis, bivis, avium) Mycobacterium leprae Profilaxie: nespecifica: izolarea si tratarea sursei specifica: vaccin 3 CG Rezistenta: - rezista luni sau ani in praf - sensibili la actiunea radiatiilor solare si UV care le ucid in 1-2 ore - rezistenti la actiunea antisepticelor si dezinfectantelor - sensibili la actiunea antibioticelor(streptomicina, acid para-amino-salicilic, etambutol) isi pot castiga isa rezistenta redusa Cale de transmitere: M. tuberculosis - directa - picaturi Pfugge - cea indirecta in primul rand M. leprae cea directa prin secretiile patologice eliminate de bolnavi; contactul trebuie sa fie masiv pt ca lepra este putin contagioasa 116.Contaminare bacteriana si fungica a apelor recreationale Contaminarea bacteriana: -doza minima infectanta difera:moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella ,coli,v.holeric -au in general o rezistenta scazuta la dezinfectant -holera:vibrionul holeric;produce epidemii hidrice extreme de grave ;in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)

a) b)

-febra tifoida :Salmonella typhi ,majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectiei practicata la aprovizionarea cu apa si consumul de apa din sursele proprii contaminate -dizenteria bacilara :Shigella prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta ,afectiunea fiind extreme de severa -campylobacteriozele :Campylobacter jejuni ,una din cele mai importante cause de gastroenterite la nivel mondial -Escherichia coli specie patogena(enterohemoragic,enterotoxic,enteropatogen,enteroinvaziv);este sensibila la clor -Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree -Leptospiroza:specie patogena ,de la sobolanul de camp,pisica,caini -bacilul Koch:la pers ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumofiziologie Contaminare fungica: -se transmit prin intermediul sporilor si miceliilor -genuri:Aspergilius,Actinomyces -actinomicoza da infectii la niv pulm,infecteaza plagile,da inf uterine(cel mai frecvent la femei in urma utilizarii dispozitivelor anticonceptionale) -aspergiloza infecteaza bronhiile,plagile postoperatorii si imunosupresivii -pneumonia de hipersensibilitate=alveolita alergica data de fungi si actinomicete termofile ce det cresterea nr de limfocite la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare,cu febra,frisoane,dispnee;ex:plamanul fermierului,lucratorii din sere ;radiologic-apar zone cu densitae mare 117.Virusuri transmise prin apa. a)Enterovirusuri: -coxsackie,echo,poliovirus etc; -cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; -rezista la clor si UV b)Gastroenteritele virale: -rotavirusuri,adenovirusuri enterice,calicivirusurile(virusurile tip Norwolk ) -li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene c)Hepatita virala A si E : -izvorul este exclusive uman -sensibilitate la clor si UV -virusul E da o letalitate crescuta la gravide de pana la 25% -180-200 de zile rezistenta in apa Greutatea in transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca:numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic,cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. Doza infectanta este mica ,rezista mult in apa mai ales daca au substrat(suspensii).Rezista bine la dezinfectia obisnuita. 118.Protozoare transmise prin apa- nu stiu exact c ear fi treb sa scriu aici In vechiul sistem de clasificare a organismelor vii, reprezentantii acestei increrengaturi faceau parte din regnul animal. Protozoarele sunt organisme unicelulare, eucariote, care populeaza diferite medii de viata. Protozoarele cuprind trei dase: rizopode, sporozoare si ciliate. 1.Clasa rizopode cuprinde animale care populeaza mediul marin, dulcicol si solul umed. Corpul lor este format dintr-o celula lipsita de perete celular, cu o citoplasma care contine nucleul, o vacuola pulsatila si numeroase vacuole digestive. Citoplasma emite pseudopode, cu rol in miscare si in inglobarea particulelor alimentare (fagocitoza). Exemplul tipic este amiba (Amoeba proteus), raspandita pe fundul baltilor. Unele rizopode, ca foraminiferele si radiolarii , au un invelis protector calcaros sau silicios. Dupa moartea lor, scheletul se depoziteaza pe fundul marilor, formand sedimente calcaroase (crneta) sau silicioase (radiolaritul). 2. Clasa sporozoare cuprinde specii parazite care produc boli la animale si om. In ciclul lor de viata formeaza spori, prin care rezista la conditiile nefavorabile aparute in mediul extern, de aceea se numesc sporozoare. Dintre acestea amintim plasmodiul malanei care traieste parazit in sangele omului producand malaria. Transmitatorul acestei boli este tantarul Anofel. La animale exista un alt parazit numit babesie, producandu-le boala numita babesioza, descoperita de biologul roman Victor Babes. Transmiterea bolii se face prin intermediul capusei.

3. Clasa ciliate include animale unicelulare, libere, care traiesc in apele dulci si sarate, parazite si simbionte. Reprezentantul tipic este parameciul (Paramoecium caudatum). Acesta are forma unui pantofior, inconjurat la exterior de o membrana fina, acoperita cu cili. Pe fata ventrala se observa o adancitura, numita citostom prin care patrunde hrana. !n interiorul citoplasmei se gasesc 2 nuclei (macronucleu si micronucleu), numeroase vacuole digestive si doua vacuole pulsatile la extremitatile celulei. Reproducerea se realizeaza asexual, prin diviziune transversala, si sexuat, prin conjugare (schimb de substanta nucleara intre cei 2 nuclei). 119.Cryptosporidium parvum transmse prin apa produce criptosporioza Habitat: -are o larga raspandire pe Glob inclusive la pers. Imunocompetente -la crescatorii de animale aceasta infectie este considerate de risc professional -produce asa zisa diaree a turistilor -infectia se realizeaza pe cale digestive datorita igienei defectuoase a alimentatiei si a apei de baut. Stadiul infectant este oochistul cu patru sporozoiti -localizare la nivel intestinului subtire(platoul striat al eritrocitului) si produce diaree (print-un process de hipersecretie la niv. duodenului, scade reabsorbtia apei si a electrolitilor) -evolutia bolii depinde de reactivitatea imuna a omului(la pers imunodeprimate boala poate imbraca forme grave cu mortalitate mare Epidemiologie: -incidenta 2-14% ;perioada de incubatie este de 7 zile. -cauza majora de morbiditate si mortalitate in special pt copii din tarile sarace -sezoniera -cea mai importanta sursa de infectie:animalul dar nu exista o specificitate de garda ( in special cele de interes economic) -se gaseste in sol, apa, suprafete contaminate cu fecale de la om sau animale (dand epidemii hidrice la contam. cu apa) -nu se transmite prin sange -exista si o transmitere interumana prin sol, apa si suprafete Dezinfectie: -igiena personala(spalarea mainilor) -cryptosporidium este rezistent la clorul folosit pentru dezinfectia piscinelor(se poate transmite astfel si prin apa de la piscine sau recreationala) -purificarea apei se face cu ajutorul unor filtre speciale ale caror pori sunt 25C micsoreaza durata de supravietuire pt ca deja la 55C inactivarea sa se faca in cateva minute -timpul de infestare 12-19 zile -boala se manifesta prin aparitia de scaune diareice cu miros fetid,aspect galbui, fatigabilitate, pierderi in greutate, dureri abd periombilicale, flatulenta, uneori febra. Intre 30%-50% dezvolta forma cronica a bolii.Imunitatea celulara si umorala are rol in eliminare infectiei. Grupe de risc: -copii in colectivitati(camine, crese, gradinite) -persoane cu RI deficitara -bolnavi SIDA Profilaxia: -depistare si tratare purtatori -educatia in familie si colectivitati -conditii sanitare minime pt innlaturarea contaminarilor fecale

122.Entamoeba hystolitica transmitere prin apa Forme: -vegetativa(trofozoid0=raspunzatoare de actiunea agresiva asupra tesuturilor gazdei. -chistica=tetranucleata, reprezentand stadiul infectant, de rezistenta in conditiile mediului extern si stadiul de inmultire. Cale de infectie: digestiva Sursa de infectie: alimente, apa contaminata. Poate da anemii hidrice Localizare: intestinala-la nivelul colonului cu leziuni in buton de camasa extraintestinala-leziuni secundare(abcese in ficat,plamani,creier) Tratament: metronidazol, tinidazol Prevenire: -eviatrea contaminarii solului si a surselor de apa cu materii fecale -apa trebuie tratata in filter de nisip ce asigura indepartarea chisturilor -rezistanta la clor -distrugere prin fierbere 123.Balantidium coli transmis prin apa Forme: -vegetativa(trofozoid0/uneori patogena -chistica-forma de rezistenta in conditiile mediului extern si stadiul infectant. Cale de infectie: digestive prin alimente contaminate, maini murdare Localizare: colon in lumen,grasimea mucoasei sau submucoasei Epidemiologie: larg raspandit, mai ales in zonele tropicale si subtropicale. Este un comensal frecvent in intestinal multor animale salbatice si domestice9mai ales porc). Dejectele lor infecteaza-ingrijitorii de animale sunt cei mai predispusi la infectii Tratament: metronidazol, tetraciclina Prevenire: -evitarea contaminarii apei cu materii fecale -utilizarea fibrelor speciale -sesnibil la clor, distrugere prin fierbere 124.Haegleria si Acanthamoeba tramsnise prin apa Caractere: sunt amoebe libere potential patogene cu o raspandire larga in diverse medii Haegleria Fowleri Forme biologice: vegetative-trofozoid chistica-rezistenta in conditii de uscaciune flagelata: rezistenta in conditii de hipoosmolaritate Cale de infectie: mucoasa olfactiva( ea reprezinta stadiul infectant cand conditiile revin la normal) Transmitere: -determina Meningo-Encefalita -Amoebiana( a tinerilor inotatori) -se gaseste in cantitate mare in apa de izvor(bogata in cianobacterii, eubacterii, C% mare in fier si mangan), bazine naturale sau artificiale cu apa stagnanta, instalatii de aer conditionat, ventilatie, unitati de dializa -tineri inotatori-se transmite prin apa de la bazin prin mucoasa olfactiva, afiletelor si a tracturilor olfactive. Determina fotofobie, hiperexitabilitate, secretie nazala, faringita, cefalee, febra, coma. Encefalul prezinta un edem sever si o aplazie a circumvolutiunilor. Tratament: amphotericima B, rimfapicina, miconazol Epidemiologie: -frecventa crescuta in sezonul cald sau legate de piscine cu apa incalzita -este rezistenta la temparaturi mari(40-45) -sensibila la medii hipoosmotice(ramane in forma flagelata) Acanthamoeba Forme: -vegetativa(25-40m)-celula seamana cu cea de Haegleria(nc, nucleu mare, central, fara cromatina periferica, citoplasma granulate, emite pseudopode late=acanthopodii) -chistica(15-20m)-forma de rezistenta in conditii de uscaciune ale mediului extern. Are un perete dublu(exochist, endochist- care da aspectul stelat characteristic chistului) Cale de patrundere: -leziunui cutanatesau ale tractului respirator Ex: ulceratii corneene primare(origine herpetica) sau mici leziuni datorate purtarii de lentile de contact Transmitere: -ape contaminate, antecedente traumatice, contaminarea solutiilor de dezinfectie a lentilelor -este rezistanta la temp mici, la majoritatea agentilor antimicrobieni,antivirali si antifungici -rezistenta la clor

Dezinfectie: -termica -tratamentul supraf cu metiloxid, Freon, autoclavare 125.Dracunculus medinensis Agentul etiologic- dracunculus medinensis sau viermele de Medina Transmitere- pe cale digestiva avand gazda definitiva omul si gazda intermediara un crustaceu din genul Cyclops. Ciclu: femela adulta are o talie de 5-12 cm si este localizata in tesutul cutanat si subcutanat; ea migreaza in acele zone ale corpului care vin in contact cu apa, de obicei in zona picioarelor, mainilor sau trunchiului. Se pare ca ea sesizeaza o scadere a temp in zonele respective. Traseul viermelui este usor vizibil. Cand partea cefalica a femelei ajunge in straturile superficiale ale pielii se formeaza la supraf acesteia o papula indurate, apoi o vezicula care ulcereaza. Segmental cefalic devine vizibil. In aceasta parte a corpului viermelui se produce o rupere a uterului cu elibarare in apa a unui nr mare de larve vii si lichid seros. Pentru a-si continua evolutia, larvele trebuie sa fie ingerate de un crustaceu Cyclops. Transmitere: -omul se infecteaza cu apa bauta infectata cu aceste crustacee minuscule infectate. -in urma ingestiei larvele sunt eliberate si penetreaza peretele interior si se localizeaza in tesutul conj. apoi in tes. superficiale Tratament: mechanic=extragerea viermelui prin rasuciri lente pu un betisor pt a evita ruperea lui Profilaxie: -evitarea consumarii apei contaminate 126. Schistosoma transmitere prin apa Caractere: -specii(mansoni,japonicum,mekongi, haematobium) -determina o infectie larg raspandita pe glob. Teritoriul endemic cuprinde Africa, Asia si America. -cilcul lor biologic se desf in mediul acvatic si implica existenta unei gazde intermediare, a unui gosteropod. Ciclu: parazitii(femela si masculul) se localizeaza initial la nivel hepatic(in sistemul de vase porthepatice) sau renal(retea venoasa perivezicala) unde cresc si ajung la maturitate. Cand calibrul vaselor nu le mai permite inaintarea, femela se va desprinde si va inainta pana cand va depune ouale. Acestea se vor fixa cu ajutorul unui pinten in endoteliul capilar. Reactiile locale determinate de aceste oua duc la formarea unor abcese, centrate de cate un ou sau fuzionate cu mai multe oua. Aceste abcese situate superficial sau la nivelul mucoasei sau submucoasei vor facilita eliberarea oualelor in lumenul organului si de aici cu urina sau cu fecalele. Evol. oualelor se face in apa prospata, unde oul ecozeaza. Lava rezultata(miracidiul=larva primara) se deplaseaza in cautarea unui gasteropod. Cand penetreaza gazda, miracidiul isi pierde invelisul ciliar si incepe evolutia asexuata cu formarea in final de furcocercari (larva secundara). Furcocercarii au 2 ventuze si o coada bifurcata. Cand ei adera la pielea viitoarei gazde, secreta enzime proteolitice cu care o perforeaza, isi pierd coada si se transforma intr-un stadiu larvar tertiar numit schistosomula. Dupa penetrare, ele migreaza pe cale circulatorie in plamani, inima partea stanga si apoi circulatia generala, ajungand in final in sistemul port hepatic. Determina: -dermatita populara(data de furcocercar) -febra katayama, anemie(data de schistosomule) -hipertensiune portala+hipoalbuminemie =>form. lichid ascitic Urinar - hematurie - disurie -hidronefroza Tratament: Praziquantel Epidemiologie: - agricultura pe terenuri inundabile - ocupatii casnice -copii reprezinta o categorie speciala( zambesc pentru a-si atenua durerea care insoteste mictiunea- urineaza in apa incalzita de soarele tropical=> astfel se ajunge la o contaminare masiva, o endemicitate extrem de ridicata >90% Controlul infectiei: -este extrem de dificil in zonele endemice, fiind greu de a rupe lantul -Japonia adauga in apa utilizata pentru irigare B-2(sodium 2,5-dichloro-4-bromofenol). 127.Indicatorii microbiologici ai calitatii apei a)indicatori ai contaminarii cu fecale: 1.nr de coliformi totali: -cei care se dezv la 37 grade pe geloza sange; -este un indicator cantitativde contaminare globala;

-se calculeaza prin intermediul a doua teste:testul de prezumtie si testul de cofirmare 2.nr de coliformi fecali: -se trec coloniile dezv la testul de prezumtie pe mediu McConkey lichid,se incubeaza la 44,5 grade,mediul va vira in galben 3.nr de streptococi fetali: -se trec coloniile dezv la testul de prezumtie pe un mediu lichid(bullion=azida de Na) -apare un sediment alb -pt confirmare se insamanteaza din sediment pe un mediu colorat cu brom-crezol-pur virand ulterior incubarii in galben b)determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare(ex.Clostridium perfirgens ,care reduce sulfitul de sodium in mediul de cultura) c)determinarea nr de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli. d)raportul indicelui de poluare:nr total de germeni saprofiti(S)-proprii apei /nr total de germeni mezofili (M)-de la om ,animale=3/1-NORMAL e)indicatori de evaluare a eficientei tratarii apei -apa de robinet dezinfectata:NTG20germ/cmc; CT,CF,SP=0 germ/cmc -apa robinet nedezinfectata:NTG100germ/cmc; CT=3 germ/cmc;CF,SP=0 germ/cmc -apa din surse proprii nedezinf.:NTG300germ/cmc; CT=10 germ/cmc;CF,SP=2 germ/cmc f)se det prezenta subst toxice :nitrite,pesticide(orgnofosforice,organoleptice),subst indezirabile(Ca,Fe,Mg) 128.Criterii de calitate a apei de baut 1.conditiile organoleptice: - gustul: det de elem minerale din apa si de gazelle dizolvate - miros: inodora; dar poate un capata un miros specific de la detergenti ,mucegaietc 2.conditii fizice: -temperatura:7-15 grade;este utilizata pt evidential daca apa este poluata;spre ex cand apar infiltratii de la suprafata temp creste -turbiditate=prezenta subst insolubile in apa;se masoara pe o scara artificiala de dioxid de siliciu si treb sa aiba max 5 grade -culoare:data de prez subst solubile in apa;se masoara pe o scara artificiala de platino-cobalt si treb sa aiba 10 grade -ph=6.5-7.4 3.conditii chimice - subst toxice: nitrite,amoniac etc - pesticide: organofosforice (mai toxice dar se degradeaza repede) si organoclorurate (mai putin toxice dar cu timp de remanenta indelungat) - subst indezirabile: Ca,Fe,Mg prezenta in concentratii mult mai mari decat in mod normal 4.conditii biologice - sestonul - triptonul 5.indicatorii de calitate - apa de robinet dezinfectata:NTG20germ/cmc; CT,CF,SP=0 germ/cmc - apa robinet nedezinfectata:NTG100germ/cmc; CT=3 germ/cmc;CF,SP=0 germ/cmc - apa din surse proprii nedezinf.:NTG300germ/cmc; CT=10 germ/cmc;CF,SP=2 germ/cmc 129.Protectia surselor de apa Protectia surselor se refera la intretinerea instalatiilor de depozitare si distributie. Conditiile pt pastararea lor sunt: -sa reziste la presiune crescuta -sa nu aiba pierderi mari de apa -sa nu se intretaie cu reteaua de canalizare,sau sa treaca pe deasupra retelei de canalizare -sa nu se constriasca nimic deasupra retelei Trebuie deasemenea sa existe: - un perimetru de regim sever-orice poluare este interzisa (captare ,tratare,inmagazinare) - un perimetru de restrictie-pt limitarea poluari Protectia instalatiilor personale trebuie sa indeplineasca si ele anumite conditii -conditii de amplasare:pe terenuri ridicate pt a nu permite scurgerea apelor pluviale,adancime minim 4 m,la 1030 m fata de sursele de poluare;

-conditii de constructie?:inele de beton bine etanseizate,inelul va depasi nivelul solului cu >80-90 cm 130. Etapele tratrii apei: Tratarea apei-totalitatea proceselor prin care apa captata este adusa la conditii de potabilitate. Etape: 1.Indepartarea suspensiilor decantare/sedimentare, este influentata de caracteristicile suspensiilor, vascozitatea apei, temperatura, viteza de curgere si timpul de retinere in bazin, forma bazinului. Bazine orizontale cele mai utilizate, eficienta mare dar ocupa o mare suprafata. Bazine verticale mai putin eficiente. 2.Coagularea se aplica asuspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice coagulante (sulfatul de Al, sulfatul de Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie. Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu. 3.Filtrarea operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. a) filtrul lent se face de sus in jos pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m). Mb. filtranta de la suprafata din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza 3-4 mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic. b) filtrul rapid viteza 100-200 mc/24h/mp. Mecanismul filtrarii este in principal fizic 4. Demineralizarea indepartarea excesului de saruri minerale a) Metode fizice incalzirea apei sub presiune pt. atingerea temperaturii de fierbere (bicarbonatii precipita sub forma de carbonati); aerarea apei prin picurare, pulverizare, barbotare (saruri Fe, Mn); evaporarea, congelarea, distilarea pt. demineralizarea apei. b) Metode chimice reactivi care + saruri minerale solubile saruri insolubile ce precipita. c) Metode fizico-chimice prin schimbatori de ioni (cationiti sau anioniti). Masele cationice pe baza de H sau Na, cele anionice Fe sau Mn. 5.Mineralizarea introducerea in apa a unor substante necesare organismului uman. FLUORARE/FLUORIZARE cu fluorura de Na, fluorosilicatul de Na, acidul fluorosilicilic. Controlul trebuie riguros executat. 6. Dezactivarea indepartarea din apa a substantelor radioactive naturale sau conferite apei prin impurificari 7. Dezinfectia apei distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numarului de saprofiti pana la conditii de potabilitate. Procedee : Metode fizice : radiatii UV, US, radiatii ionizante, fierberea si distilarea, filtre bacteriologice. Metode chimice : clorul si compusii sai, ozonul, permanganatul de potasiu, iodul, bromul etc. 131. Dezinfecia apei cu clor: Dezinfectia cu clor : Cl se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ. Clorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni de hidrogen), ioni de clor, ioni de hidrogen. Necesarul de clor actiunea depinde de: - pH invers prop. - temperatura creste odata cu ea - continutul de subst. org. oxidabile - cantitatea de subst. anorganice reducatoare - turbiditatea apei Doza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber. Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant si apa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie. Dezavantaje : eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor/timp mai lung; fenolii +clor clorfenoli (miros si gust de medicament; clor + subst. organice trihalometani (efect cancerigen). Sensibilitate la Clor : bacterii nesporulate G- (SF, B. difteric) sunt mai rezistente decat cele G- (B. tific, paratific etc.); bacilii dizenterici sensibilitate inegala; B. Koch rezistent; virusurile rezistenta crescuta la clor. Determinarea necesarului de Clor : introducerea unor cantitati crescande de clor intr-un numar de vase continnad volume egale de apa, urmata de determinarea clorului rezidual dupa 30 minute de contact. Calcul : mg Cl necesar/dmc apa= (C*N*1000)/V

C = conc. In mg Cl a 1 ml din sol. de clor N = nr. de ml sol. Cl introdus in primul pahar in care a aparut culoarea albastra V = cant. apa de analizat luata in lucru Determinare clor rezidual : Metoda cu metiloranj : clorul rezidual, in mediu acid, decoloreaza solutia de metiloranj proportional cu concentratia sa. Metoda cu ortotolidina- metaarsenit : clor + ortotolidina coloratie galbena a carei intensitate este proportionala cu concentratia acestuia. Pentru diferentierea clorului rezidual liber de cel legat se blocheaza reactia de culoare data de ortotolidina si clor, imediat dupa ce a reactionat cu Cl rez. liber, cu ajutorul metaarsenitului de Na, datorita transformarii Cl rez. in clor ionic, inactiv fata de ortotolidina. Determinarea necesarului de Clor : introducerea unor cantitati crescande de clor intr-un numar de vase continnad volume egale de apa, urmata de determinarea clorului rezidual dupa 30 minute de contact. Calcul : mg Cl necesar/dmc apa= (C*N*1000)/V C = conc. In mg Cl a 1 ml din sol. de clor N = nr. de ml sol. Cl introdus in primul pahar in care a aparut culoarea albastra Clorinare gazoas indirect, cu clor gazos care se transform nti n soluie. Asigur i oxidarea diverselor substane organice i anorganice. 132. Dezinfecia apei cu ozon: Este o metod eficient din punct de vedere chimic, dar costisitoare din punct de vedere al investiiei i exploatrii instalaiei, necesitnd consum mare de energie electric. Ozonul are asupra microorganismelor un efect puternic oxidant i totodat acioneaz asupra gustului, mirosului i coloraiei (transparenei) apei. Ozonul se obine trecnd un curent de aer ntre doi electrozi de nalt tensiune (10 000-20 000 V), unde se produc descrcri electrice. Concentraia ozonului n aer este de 2-3 grame/m3. Pentru a dezinfecta 1 mc de ap filtrat sunt necesare 0,5-5 g ozon. Din cauza solubilitii mici, doar 70% din ozonul produs este utilizat pentru dezinfectare - (randament mic) Dezinfectarea apei cu ozon este puin folosit din cauza instalaiei complicate i costisitoare, ct i din cauza costului mare n exploatare, n comparaie cu dezinfectarea apei cu clor. Ozonizarea este aplicat pe scar larg n Frana. Ozonizarea const n tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are i el avantaje i dezavantaje fa de clor. Avantaje: Necesit timp mai puin pentru reacie (10 minute, fa de 30 minute la clor); activitatea bactericid este de 20 de ori mai puternic; nu este influenat de pH-ul apei; nu persist n ap i nici nu d produi remaneni (se degaj oxigen); nu produce clorfenoli i nu afecteaz nici n alt fel gustul. Dezavantaje: Nu are efect de durat, remanent n reea; eficiena e scazuta de prezena substanelor organice; produce compui toxici cum sunt ozonidele, greu de dozat. 133. Dezinfecia apei cu iod: se realizeaza in conditii speciale si are la baza proprietatile ionilor de I: caracter bactericid, lent sporocid, viricid, fungicid. 134. Dezinfecia apei cu argint. Se bazeaz pe proprietatea bactericid a ionilor metalelor grele, cum este Ag, la o concentraie foarte mic a acestora n apa de dezinfectat 10-25 mg%mc. n vechime oamenii cunoteau efectul sterilizator al argintului, ei pstrau i transportau apa de but n vase de argint sau n vase obinuite n care puneau un obiect de argint. CARACTERISTICI ionii de argint distrug complet bacteriile i virusurile, aciunea argintului este slab asupra sporilor i inexistent asupra ciupercilor. Apa tratat cu Ag trebuie s fie limpede, coninut redus de materii organice i cel mult 100mg/dmc cloruri. Numrul de bacterii nu trebuie s fie prea mare deoarece trebuie s creasc doza de Ag i deci costul dezinfectrii. Timpul de reacie 4-6 ore.Tratare cu argint: Necesit ap foarte curat i contact de mai multe ore a apei cu plcile de argint. Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrab pentru a menine o ap steril dup ce a fost deja dezinfectat. 135. Dezinfecia apei prin mijloace fizice, in mod special prin utilizarea radiaiilor ultraviolete:

Dezinfectarea cu raze ultraviolete const n aciunea bactericid a radiaiilor, emise de lmpile cu cuar cu vapori de mercur. Datorit consumului ridicat de energie electric n timpul exploatrii i acest procedeu are aplicabilitatea limitat. Tehnologia de tratare cu radiaii ultraviolete se folosete pentru dezinfecia apei potabile i epurate prin distrugerea microorganismelor duntoare din i de la suprafaa apei precum i a celor din aer. Radiaia UV distruge germenii patogeni fr efecte secundare si reacii de transformare. AVANTAJELE DEZINFECTIEI CU UV - procedeu fr utilizarea substanelor chimice - mediul nu este afectat - nu rmn reziduuri, compui chimici periculoi - nu apar probleme de coroziune a instalaiilor - nu este nevoie de recipieni de reacie - procedeul este uor de ntreinut si deservit - sistemul adaptabil in construcie modulara - siguran mare in exploatare - cheltuieli mici de exploatare Ultravioletele sunt o metod de dezinfecie aplicabil apelor foarte curate, deoarece depind de transparena apei. Trebuie aplicate n strat subire i timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda aplicabil numai pentru volume relativ mici de ap. Se formeaz i anumite cantiti de ozon, care la rndul lui d derivai toxici, deci nici tratarea cu UV nu e perfect "curat". Razele gamma sunt radiaii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai rar pentru dezinfecie. 136. Produsele secundare dezinfeciei apei cu clor: fenolii +clor clorfenoli (miros si gust de medicament) clor + subst. organice trihalometani (efect cancerigen). Dezavantajul major al dezinfectiei apei cu Cl este c se formeaz compui secundari toxici (de exemplu trihalometani cum sunt cloroformul) , incriminai inclusiv pentru posibil efect cancerigen. O soluie de evitare a formrii lor este prealabila tratare cu ultraviolete i ozon, procedeu controversat deoarece i ozonul d produi secundari nedorii. Apa ce se supune clorinrii trebuie s fie curat n rest, altfel cea mai mare parte din clor se consum n alte reacii dect cele vizate, de distrugere a microbilor. Un alt efect nedorit este cel al formrii clorfenolilor, care afecteaz gustul chiar la concentraii foarte mici. n ap trebuie s mai rmn o cantitate de clor rezidual care s anihileze microbii ce impurific apa la nivelul retelei de distributie, pn la consumator, dar nu n exces deoarece altereaz apa organoleptic i e i duntor sntii. 137. Produsele secundare dezinfeciei apei cu ozon: Sunt reprezentate de ozonide, compusi toxici greu de dozat.(au actiune iritanta, caustica la nivelul mucoaselor, sunt oxidanti puternici). 138. Germenii transmii pe calea om-sol om: B. tiphic, paratiphic, dizenteric, vibrionul holeric, v. poliomielitic, v. hepatitic. Contaminare frecvent indirect prin intermediul apei si alimentelor; mai rar direct 139. Germenii transmii e calea animal sol om: Clostridium tetani, antrax, leptospira. Contaminare frecvent direct (obligatoriu leziune deschisa). 140. Germenii transmii pe calea sol om: germeni majoritatea saprofiti, fungi (micoze viscerale aspergiloza, mucimicoze, coccidioza). 141. Paraziii transmii prin sol: Biohelmintiaze : T. solium, saginata, echinoccocus. Exista gazda intermediara animalul. Geohelmintiaze nu au nevoie de gazda intermediara, dar obligatoriu trebuie sa ajunga pe sol (ascaridioza, anchilostomiaza, strongiloidioza, tricocefaloza) Determinarea oualor de geohelminti: Din suspensie se iau 100 ml se trateaza cu NaOH/KOH se lasa un timp, hidroxizii cresc tensiunea superf. a oualor, ele se ridica la suprafata(pelicula). Se centrifugheaza de 3 ori, dupa fiecare se recolteaza pelicula de la suprafata, urmarindu-se la microscop prezenta oualor.

Indicatori de poluare ai solului: Germeni mezofili Germeni termofili- germeni saprofiti, temp. optima 600C Germeni coliformi contaminare fecala - E. coli viabilitatea mica (10Gy) apare agitatia (forma nervoasa) ce culmineaza cu o coma profunda si apoi moartea. Sub 5 Gy apare sindromul hematologic ce poate fi reversibil. Dupa o latenta de cca 3 sapt., efectul are un debut brusc: stare generala depreciata, frisoane, manif. Hemoragipare. In anumite cazuri poate surveni decesul. Forma gastro-intestinala apare dupa expunere de 4-5 Gy, perioada de latenta de 2-5 zile apoi : anorexia, greata, varsaturi, febra, diaree sangvinolenta, deshidratare (mortalitate 50%) Forma cerebrala - >20 Gy, se instaleaza brusc (30 min 3 h), cu faza prodromala violenta, apoi : somnolenta, apatie, tremor, convulsii, dureri abdominale violente. de la 2Gy decese prin lez. irev. de tesut mielo/limfo de la 4 Gy 50% posib. deces de la 5-20 Gy 100% deces 155. Definiti efectele tardive ale radiatiilor ionizante: Efectele tardive ale iradierii sunt prezente la expuneri mici si repetate, la distanta mare de la o expunere la doza < cea necesara pentru boala de iradiere. Boala cronica de iradiere se caracterizeaza prin radiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare), sterilitate, alopecie, cataracta, leucopenie. De asemenea un efect tardiv este si scurtarea duratei de viata observata epidemiologic si statistic. Are loc reducerea capacitatii de aparare fata de infectii/neoplasme. 156. Boala de iradiere acuta: Este caracterizata prin 3 faze: a) faza prodomala in primele ore greturi, varsaturi, tahicardie, hTA b)faza de latenta atenuarea/disparitia simptomelor (30 min-3 sapt) c) faza de stare in functie se doza de expunere: - forma hematologica dupa o expunere de la 1-5 Gy, dupa o latenta de cca 3 sapt., debut brusc : stare generala, frisoane, manif. Hemoragipare (poate surveni deces). - forma gastro-intestinala dupa expunere de >5 Gy, perioada de latenta de 2-5 zile apoi : anorexia, greata, varsaturi, febra, diaree sangvinolenta, deshidratare (mortalitate 50%) - forma cerebrala - >20 Gy, se instaleaza brusc (30 min 3 h), cu faza prodromala violenta, apoi : somnolenta, apatie, tremor, convulsii, dureri abdominale violente. 159. Efectele iradiere ante-natale Apar modificri maligne ce apar la copii cu mame ce au suferit iradieri pelvine (Rx) n aceast perioad sau la copii ce triesc n zone cu nivel crescut al radioactivitii. Se manifest prin: frecven crescut a limfoamelor maligne, nefroblastoame, neuroblastoame, leucemii. n acest caz, conduita medical impune avortul terapeutic.

160. Efectele teratogene ale expunerii la radiaii ionizante Riscul major l reprezint iradierea ntre zilele 9..90 de sarcin, cnd pot fi distruse celulele angajate n organogenez. La o doz peste 0.2 Gy este posibil moartea ftului, iar pentru o doz peste 0.5 Gy mortalitatea este de 50%. 161. Efectele mutagene ale expunerii la radiaii ionizante Efecte tardive apar cu o laten de ordinul anilor de la iradiere. Sunt reprezentate de: efecte genetice pe celule somatice: cancer radiodermit cronic, cataract, alterri ale formulei sangvine la iradieri repetate manifestri genetice pe celule germinale: efecte mutagene. Sunt efecte fr prag, probabilistice (stocastice). Efectele mutagene au la baz mutaii recesive, care, cu o frecven mai mic, apar la prima generaie. Clinic, se manifest dup a zecea generaie. 162. Reglementri de radioprotecie n situaia expunerii la radiaii ionizante la 10 ani dup Cernobl cantitatea de radionuclizi a fost de 400 de ori mai mare dect la Hiroshima i Nagasaki au fost expui peste 4 milioane de persoane la o doz de peste 1mSv/an (maximul:0.7 mSv/an) 800000 de persoane au fost implicate n reducerea efectelor post-Cernobl 203 au murit prin iradiere acut au fost evacuate peste 100000 de persoane din apropiere. Exist 3 normative: populaia n ansamblul ei doza acceptat: 0,5 rem/an cei expui doza acceptat: 50 rem/an pentru cei care sunt n perioada fertil i vor copii doza cu semnificaie genetic: 2 rem/30 ani. 163. Clasificarea radiaiilor neionizante Radiaiile neionizante se clasific n: ultraviolete (UV): 10 - 400nm luminoase: 400 - 780nm infraroii (IR): 780nm - 1mm LASER radiofrecvene. 164. Efectele radiaiilor ultraviolete asupra metabolismelor Radiaiile UV reprezinta un factor de stimulare a metabolismului, prin intensificarea oxidrilor tisulare. Se stimuleaz hematopoeza, CSR, funcia tiroidian. UV-B au efecte antirahitice, determinnd activarea provitaminei D. Doza este asigurat prin expunerea zilnic a unor zone descoperite, completat n sezonul cald cu expunerea general a organismului. 165. Efectele radiaiilor ultraviolete asupra tegumentului La nivelul pielii se manifest: pigmentare i eritem. Pigmetarea Pigmentarea rapid este produs de radiaiile UV-A, cu lungime de und mare (400 nm). Fenomenul are la baz reacia de fotoactivare a melaninei deja existent, dar inactiv, la nivelul melanoblastelor. Pigmentaia apare la 510 minute dup expunere i dureaz maxim 36 ore. Pigmentarea de durat apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. Are la baz o sintez de pigment. Apare cu o laten de ordinul zilelor i dureaz luni. Este o reacie de aprare. Efecte tardive apar la expunerea ndelungat: dermul pierde elasticitatea (se degradeaz fibrele de colagen) pielea este ridat

apare mbtrnirea precoce a pielii Eritemul Este o reacie vascular, produs de radiaiile UV-B. Reacia cuprinde: vasodilataie accelerarea fluxului sangvin creterea permeabilitii vasculare, cu apariia unui exsudat leucocitar i a unei difuzri de substane vasoactive (prostaglandine). Eritemul apare doar pe zona expus, dup 1-6 ore, dureaz zile. 166. Efectele radiaiilor ultraviolete asupra ochiului La nivelul globilor oculari apar: fotoconjunctivite: senzaie de corp strin, lcrimare, fotofobie, blefarospasm. Dureaz zile i se remit fr probleme. fotocheratit, produs de UV-C (lungime de und mic). Las sechele. 167. Efectele radiaiilor ultraviolete de tip non-stocastic Efectele de tip non-stocastic se mai numesc i efecte deterministice. Se manifest la nivelul pielii: pigmentare i eritem. Pigmetarea Pigmentarea rapid este produs de radiaiile UV-A, cu lungime de und mare (400 nm). Fenomenul are la baz reacia de fotoactivare a melaninei deja existent, dar inactiv, la nivelul melanoblastelor. Pigmentaia apare la 510 minute dup expunere i dureaz maxim 36 ore. Pigmentarea de durat apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. Are la baz o sintez de pigment. Apare cu o laten de ordinul zilelor i dureaz luni. Este o reacie de aprare. Efecte tardive apar la expunerea ndelungat: dermul pierde elasticitatea (se degradeaz fibrele de colagen) pielea este ridat apare mbtrnirea precoce a pielii Eritemul Este o reacie vascular, produs de radiaiile UV-B. Reacia cuprinde: vasodilataie accelerarea fluxului sangvin creterea permeabilitii vasculare, cu apariia unui exsudat leucocitar i a unei difuzri de substane vasoactive (prostaglandine) Eritemul apare doar pe zona expus, dup 1-6 ore, dureaz zile. La nivelul globilor oculari apar: fotoconjunctivite: senzaie de corp strin, lcrimare, fotofobie, blefarospasm. Dureaz zile i se remit fr probleme. fotocheratit, produs de UV-C (lungime de und mic). Las sechele. Efecte metabolice: factor de stimulare a metabolismului, prin intensificarea oxidrilor tisulare. Se stimuleaz hematopoeza, CSR, funcia tiroidian. UV-B au efecte antirahitice, determinnd activarea provitaminei D. Doza este asigurat prin expunerea zilnic a unor zone descoperite, completat n sezonul cald cu expunerea general a organismului. 168. Efectele radiaiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul pielii Radiaiile UV-B pot produce cancerul de piele (epiteliom bazo-celular, epiteliom malpighian, melanom malign). Cel mai mare risc l au albinitii datorit hipopigmentrii i deficienelor de reparare ADN. 169. Efectele radiaiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul ochiului 170. Radiaiile infraroii efecte asupra termoreglrii 171. Radiaiile infraroii efecte asupra ochiului Asupra globilor oculari: opacifierea cristalinului (cataract) reacie dureroas pe cornee la peste 45C.

172. Radiaiile infraroii efecte asupra pielii Asupra pielii produc arsuri la supraexpunere solar. 173. Radiaiile infraroii efecte asupra sistemului nervos Asupra SN produc insolaia (dac oasele craniene sunt subiri). Aciunea RIR asupra meningelui i emisferelor craniene provoac sindromul de insolaie sau oc solar, semnele principale ale cruia sunt: febr pn la 40-41C, modificri vasculare, paliditate, hiperestezie cutanat, cefalee, fotofobie, puls slab, filiform, grea, iar n formele mai grave - convulsii, com. 174. Radiatiile luminoase-efecte asupra sistemului nervos Radiatiile luminoase sunt cele cul lungime de unda suprinsa intre 400-760 nm si se caracterizeaza prin faptul ca impresioneaza retina. (Efectul luminos produs pe o suprafata poarta numele de iluminare si are ca unitate luxul=lx .) Efectul asupra SN este determinat de faptul ca excitantul luminos reprezinta unul din elementele fundamentale cu mediul inconjurator. Lumina este un stimul puternic al SRAA si deci, al scoartei cerebrale. De asemenea, este un activator al metabolismului, constituind totdata unul din factorii importanti ai BIORITMULUI, in mod deosebit si al ritmului circadian. S-au descris si efecte psihologice ale luminii, culorile reci(la lungimi de unda mici) avand un caracter lnistitor, in timp ce culorile calde(lunigimi de unda mari) ua efect excitant. Culorile deschise au efect stimulator, in timp ce culorile inchise au efect deprimant. 175. Radiatiile luminoase-efect

sub 59-186

Documents

Transcript of sub 59-186