ziare

9
Judecătorul de pace osândeşte la 500 de lei amendă pe un domn Emil Mavrocordat, care pălmuise pe Nicolae Voinov pe când era ministru de Justiţie. În cercurile opoziţiei conservatoare se jubilează fiindcă tânărul Mavrocordat erea conservator. Dar tribunalul osândeşte pe Mavrocordat la trei luni închisoare. „Marele scandal de la Ministerul de Război” – în continuarea altora mai „mici” – a fost folosit de către opoziţia antibrătienistă pentru a compromite guvernul liberal şi, într-adevăr, în acest caz datele problemei, multe incontestabile, au pus în evidenţă un caz de corupţie în rânduri armatei fără precedent – până atunci – la noi. Informaţii din timp asupra documentelor compromiţătoare care existau, câţiva dintre fruntaşii opoziţiei (Tache Ionescu, Titu Maiorescu, N. Fleva, C.C. Arion) i-au îndemnat pe ofiţerii care îi posedau să le comunice şefului guvernului şi apoi să le dea publicităţii prin presă. Dar vine vara cu vacanţele, cu tropicele, cu Parisul, cu Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii noştri prieteni, conform şi mai bunului lor obicei, aleargă în locurile răcoroase şi plăcute, ştiind că acasă este cine să muncească pentru ei în arşiţa soarelui. Iar cât despre politică … se va vedea la toamnă. Constantin Bacalbaşa, Bucureştiul de altădată (1885 – 1888) La 15/28 noiembrie 1915, deputaţii şi senatorii urcă iarăşi pe Dealul Mitropoliei spre a asculta mesajul regal de redeschidere a parlamentului. Spre deosebire de sesiunea

description

politicieni

Transcript of ziare

Senatorul Mihi Postolache a depus la Procuratura Bacu o plngere mpotriva prefectului Viorel Hrebenciuc pe motiv c acesta l-ar fi agresat ieri, in jurul orei 9,30

Judectorul de pace osndete la 500 de lei amend pe un domn Emil Mavrocordat, care plmuise pe Nicolae Voinov pe cnd era ministru de Justiie.

n cercurile opoziiei conservatoare se jubileaz fiindc tnrul Mavrocordat erea conservator.

Dar tribunalul osndete pe Mavrocordat la trei luni nchisoare.

Marele scandal de la Ministerul de Rzboi n continuarea altora mai mici a fost folosit de ctre opoziia antibrtienist pentru a compromite guvernul liberal i, ntr-adevr, n acest caz datele problemei, multe incontestabile, au pus n eviden un caz de corupie n rnduri armatei fr precedent pn atunci la noi. Informaii din timp asupra documentelor compromitoare care existau, civa dintre fruntaii opoziiei (Tache Ionescu, Titu Maiorescu, N. Fleva, C.C. Arion) i-au ndemnat pe ofierii care i posedau s le comunice efului guvernului i apoi s le dea publicitii prin pres.

Dar vine vara cu vacanele, cu tropicele, cu Parisul, cu Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii notri prieteni, conform i mai bunului lor obicei, alearg n locurile rcoroase i plcute, tiind c acas este cine s munceasc pentru ei n aria soarelui. Iar ct despre politic se va vedea la toamn.

Constantin Bacalbaa, Bucuretiul de altdat (1885 1888)

La 15/28 noiembrie 1915, deputaii i senatorii urc iari pe Dealul Mitropoliei

spre a asculta mesajul regal de redeschidere a parlamentului. Spre deosebire de sesiunea

precedent, acum, dup un an de neutralitate, guvernul nu mai ajunsese la un consens cu

fruntaii opoziiei, astfel nct opoziia se pronuna pentru atacarea guvernului pe orice cale, dar mai ales prin interpelri pe tema politicii externe. Pe lng socoteala guvernului, opoziia i fcuse i ea una. n timp ce regele i citea mesajul este ntrerupt de strigte de Jos guvernul!, Vrem Ardealul! i injurii la adresa Puterilor Centrale.

Dup retragerea regelui, totul degenereaz n scandal.

Radu Milian, Dezbateri parlamentare i de pres din Romnia n perioada neutralitaii (1914 1916)

Protestm din toate puterile noastre contra acestei lovituri aduse libertii tiparului, protestm contra acestui nou act de servilism al guvernului care-i pleac genunchii naintea strinului i merge pn a goni pe romni de pe pmntul lor spre a satisface dorinele ungurilor.

Ziarul Romnul, 5 septembrie 1885, p. 787

Nu trebuie s se exagereze propaganda i teroarea fa de opoziie n timpul zilei. Opoziia trebuie lsat s-i fac de cap cum va vrea. Noaptea, ns, toi bieii la lucru, la operatul urnelor. La intrarea la urne, alegtorii erau ntmpinai de un preot care i punea s jure c nu vor vota pe tlharii ia de la guvern i Consti-hoia. La desfacerea urnelor, a intrat n scen un strigoi, adic eful seciei nfurat n cearafuri. Lumea s-a speriat, iar preotul i-a invitat pe toi n biseric pn la cntarea cocoilor. n acest timp, urna a fost msluit. Alteori fceau aceast nscenare cu o zi naintea alegerilor, astfel c a doua zi, nimeni nu mai ndrznea s calce pragul seciei de votare bntuit de Necuratul. Autorii farsei au expediat o telegram la centru: Guvernul triumfat. Majoritate zdrobitoare. Banchet. Rugm nu uitai promisiunile.

M. Paul n revista ara Noastr din 1923

n decembrie 1887, I.C. Bratianu, seful guvernului si al liberalilor, a dizolvat Parlamentul si a convocat noi alegeri pentru a-i elimina pe numerosii parlamentari liberali care dezertasera din partid si care-l ncurcau teribil (un fel de UNPR avant la lettre). Campania si alegerile pentru noul Legislativ sunt emblematice pentru abuzurile Puterii. Conservatorul Nicolae Filipescu denunta de la tribuna Parlamentului metodele folosite: () La alegerea delegatilor pentru colegiul III de Braila, n comuna Viziru, primarul n-a lasat sa se introduca n urna dect acele bilete ale administratiei care erau scrise de mna notarului si ajutorului de primar si care purtau numele candidatilor administratiunei. Aceste buletine, scrise chiar de mna lor, le am aici.

Presa e vndut. Ziarele primesc sume enorme din fondurile secrete ca s mai tac asupra afacerilor regimului. Sunt pltite unele chiar i de partidele de opoziie care au parale. Recte de unul singur, cci unul singur are parale, Partidul Naional rnesc, care le-a furat ct a fost la guvern. Zorile lui Socor primesc de la Mihalache 300 mii lei pe lun, Lupta excrocilor Honigman 60.000 pe sptmn, Facla lui Vinea 50.000.Constantin Argentoianu, Insemnari zilniceS-au arestat delegaii i candidaii, s-au furat urnele i crile de alegtori, s-au batut mai ales, s-au schingiuit i snopit sub lovituri de ciomege sute i mii de alegatori. (...) Am fost respins de la seciile de votare cu baioneta n piept. Un colonel isteric( Bolintineanu ?) urla de diminea: dai-i ndart, spargei capetele cu patul putii!. Pretutindeni, jandarmii i armata, comandai de batui, brutalizau, ameninau si mpiedicau de la vot cetenii. Sub ochii mei se petreceau scene de barbarie, de vulgaritate, de laitate abject. Prea o revoluie a uniformelor militare i administrative, o revoluie a statului, prin organele sale contiente i incontiente, mpotriva ceteanului civil. (...) La fiecare micare eram arestai i trebuia s ne eliberm cu fora. La secia de votare Ceamurlia suntem oprii de soldai din cavalerie. Se ncarc n faa noastr carabinele. Doi btui macedoneni, dintre care unul, un criminal cunoscut, comandau armata.

Grigore Gafencu, Timpul Familiei,1931Ziarul Adevrul a tiprit o ediie special numai pentru un orel de provincie, n care candida un politician neagreat de jurnaliti. Ziarul, pe care nu l-au citit dect localnicii, anuna c guvernul a czut. Cum lumea nu prea folosea telefonul pe vremea aceea, iar expedierea telegramelor a durat ceva timp, tirea a fost luat de bun i alegtorii au votat mpotriva politicianului, generalul Algiu. Alegerile au fost validate. Cu toate c Adevrul a fost acuzat de practici nedeontologice, gazetarii s-au ludat c farsa lor a demonstrat c oamenii voteaz ntotdeauna cu guvernul, oricare ar fi el, iar opiunile politice se pot schimba ntr-o clipit.

Realitatea ilustrat, 7 decembrie, 1933Elena Lupescu are o vast experien n legturile cu brbaii, de pe urma crora s fi cptat o mare tehnic. Era o femeie vulgar, indecent, stpnind toate vicleugurile n alcov, tiind s remprospteze pn la epuizare dorina partenerului, tiind s-i domine oboseala i care n loc de un leinat sentimentalism, s-i serveasc o pitoreasc trivialitate. Mai mult, n jurul mesei de joc de cri, n aleea Vulpache la Elena Lupescu se decidea programul de dezvoltare economic a rii, nu ncape nici o ndoial; c n aceeai cas se luau i hotrrile politice, toat lumea o tia.

Pamfil eicaru, Vulpea rocatSolgbirul de la Ocna-ugatag Dunca Janko, creznd c legile sunt fcute numai pentru cei sraci sau pentru cei din opoziie, a umblat cu maina frautorizaie. Pentru acest fapt a fost pedepsit cu o amend de 5.000 lei. Dar ce-I pasunui burjui ca el. Cci doar a mai fost condamnat, nu de mult, cu 10.000 lei, pentrucl-anetezitpesteochelaripeinginerulBulat. Aaeomulviteaz.Calclegea.Plete cte unul i apoipltete

Graiul Maramureului ,nr.223, 1938

Afacerea Pavajuldemonstreaz cu succes c nuAdriean Videanueste cel care a inventat borduriada i asfaltrile acordate unor grupuri de interese, fr licitaie i la preuri mult umflate. n anul 1933, primarul Bucuretiului,Pache Protopopescu,a oferit pe tav, fr licitaie, pavarea unei strzi din capital unor apropiai, familia Rudenberg. Mai mult, firma deinut de Rudenberg nici mcar nu avea experien n domeniul pavrii strzilor.Aa c la scurt timp dup ncheierea reparaiilor la strada principal din zona Unirii, pavajele s-au deteriorat i s-au ondulat. n 1934, la numai jumtate de an dup pavare, strada trebuia refcut. Betonul folosit fusese de proast calitate i nici dup ase luni nu fcuse priz. ntr-un raport al unei comisii de anchet s-a stabilit c preul real pe care ar fi trebuit s-l plteasc primria era de 40 de ori mai mic dect cel efectuat. Nici n acest caz nu s-au gsit vinovai.Marile escrocherii din Romnia interbelic, Povestea vertical,Romnia, AziMinisterul de Interne va putea, pe cale de decizie, s dispun mutarea din centrele aglomerate a oricror persoane care nu-i justific prezena n acele centre, precum i mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestrile fa de poporul muncitor, duneaz construirii socialismului n Republica Popular Romn. Celor n cauz li se va putea stabili domiciliul obligator n orice localitate.H.C.M. nr. 1.154 din 26 octombrie 1950 , Deportrile din Brgan"Este adevarat ca la noi nimeni nu se mai poate mbogi fr munc i au dreptate cei care ne critic c nu dm libertate pentru bogai, dar nu o vom da niciodat, ns nu mai avem nici saraci, i nici nu mai vrem s avem sraci n Romania! (...) Totodat, desfacerea de marfuri cu amnuntul prin comerul socialist se ridic n acest an la circa 315 de miliarde de lei, fiind de 18,5 ori mai mare dect n 1950. Consumul alimentar a crescut de la 1.800 de calorii zilnic pe locuitor, n 1950, la circa 3.300 calorii n prezent, Romania nscriindu-se ntre rile cu un bun consum din punctul de vedere al necesitilor.

In cinstea Congresului, nsi natura a mpratiat norii i astzi este o zi cu soare, care demonstreaza ce minunat este socialismul! (Aplauze puternice, ndelungate)Nicoale Ceauescu - Raport la al XIV-lea Congres al PCR

Senatorul Mihi Postolache a depus la Procuratura Bacu o plngere mpotriva prefectului Viorel Hrebenciuc pe motiv c acesta l-ar fi agresat ieri, in jurul orei 9,30. Cei doi se aflau n cabinetul prefectului. Domnul Postolache cerea rezolvarea problemei cabinetului senatorial nchis abuziv. Nervii prefectului par s fi cedat n momentul n care, prin telefon, senatorul ddea detalii efului de cabinet al primului ministru. Din plngere rezult c, dup terminarea convorbirii telefonice, prefectul s-a repezit cu minile la gtul senatorului, furios c acesta reclamase la guvern problema cabinetului senatorial.

Evenimentul zilei, 21 iulie 1992

Candidata Alianei PSD+PC pentru Colegiul 19, Liliana Minc, susine c staff-ul de campanie al contracandidatei sale Teo Trandafir (PDL) intoxic presa cu informaii mincinoase deoarece PDL este partidul care i umilete pe alegtori cu pomeni electorale.

Potrivit unui comunicat al PC difuzat vineri, Liliana Minc precizeaz c "lista pomenilor electorale PDL cuprindepui, fin, arpaca, vin, prosoape flauate i excursii la Cheia" i anun c staff-ul su de campanie "nu recurge la astfel de metode umilitoare pentru a-i convinge pe ceteni s i acorde un vot".

Mediafax.ro, 23 aprilie 2010

Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania a cerut Parchetului s deschid o ancheta n cazul Mazre. Apariia n public a primarului Mazre n uniforma de nazist este un gest iresponsabil i inacceptabil, o nclcare a legii, se arat n plngere. Extravagant i rebarbativ, primarul din Constana se apr printr-un atac fr tact. Era o uniforma de general de infanterie, fr simboluri naziste, inspirat din filmul Operatiunea Walkyrie i comandat la o ntreprindere german. Colegii din PSD nu l-au plesnit pe atipicul primar.

Gardianul, 22 iulie 2009ntre toate proastele moravuri ale politicii romneti, puine sunt mai detestate dect traseismul politic. Deputatul de Timi Marius Dugulescu a anunat, pe 20 aprilie, c demisioneaz din PDL i c se nscrie n PNL. La Cara-Severin, trecerea lui Sorin Frunzverde de la PDL la PNL este deja celebr. Acesta a tras dup el ntreaga organizaie PDL a judeului. apte primari PDL din judeul Clrai au trecut i ei n barca USL, dup ndelungi negocieri. Ali ase primari au cerut s fie primii n USL, dar au fost refuzai. Sndina Georgescu, efa Organizaiei Judeene de Femei a PSD Clrai, a oferit o declaraie concludent pentru ntregul fenomen: Cei care au venit n rndul nostru sunt PSD-iti vechi, obligai de PDL s treac de partea lor. Acum ns au revenit la matc".

adevarul.ro/news/politica/cod-rosu-traseism-politic-1_50aeecd27c42d5a663a1b45b/index.htmlUn consilier din comuna Belciugatele, judeul Clrai, l acuz pe ginerele fostului primar c a tras trei focuri de arm asupra sa. Consilierul i acuz adversarul c ar fi rupt mai multe afie electorale i c i-ar fi blocat trecerea pe o strad din comun, informeaz Romnia Tv.Un consilier din comuna Belciugatele a aruncat cu ou n maina ginerelui fostului primar pentru c acesta i blocase drumul. Ginerele fostului primar a tras asupra consilierului trei focuri de arm. Atunci am luat un ou, aveam 5 ou n main i i-am dat cu un ou n ei.n momentul la s-a dat jos din main ginerele su, Grigore Gheorghe i m-a ameninat'b, te mpuc'. L-a scos p' pistol, l-a pus aa i a tras trei focuri", a spus Gabriel Gurlui, consilier la primria Belciugatele, potrivit sursei citate mai sus.Din fericire, brbatul s-a ferit i nu a fost atins de nici unul dintre cele trei focuri de arm. Scandalul ar fi pornit de la ruperea mai multor afie electorale. Toi cei implicai n scandal au fost dui la poliie pentru audieri.

Clrai. Ziare.com, 2014