din ziare [i reviste -...

$: din ziare [i reviste - suplimentuldecultura.rosuplimentuldecultura.ro/numarpdf/SDC_362_low-res.pdfCRITICI {I CRITICA}I, RECENZEN}I {I RECENZA}I Lumea literar\ din ziare [i reviste$
CRITICI {I CRITICA}I, RECENZEN}I {I RECENZA}I

Lumea literar\din ziare [i reviste

Sergiu Celibidache:un dirijor `n vizorulserviciilor desecuritate române

Victor Eskenasy

Scris\ cu verv\ [i har, `n ansamblubine documentat\ de Ioana RalucaVoicu-Arn\u]oiu, c\r]ii i se potaduce c`teva corecturi minore, carenu modific\ nimic din meritele ei.

~N » PAGINILE 12-13

SCRISOARE PENTRU MELOMANI

ANUL VIII » NR. 362 » 30 iunie – 6 iulie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Maus: via]a ca opoveste cu[oareci [i pisici

Drago[ Cojocaru

„Maus a fost un album care aschimbat percep]ia. Dup\apari]ia lui, banda desenat\ nu amai fost privit\ ca produc]iepentru copii, iar acum Maus adevenit referin]a cu care oricealt\ band\ desenat\ trebuieobligatoriu comparat\“, adeclarat Art Spiegelman.

~N » PAGINILE 8-9

Eowyn Ivey –Copila dez\pad\

Avanpremier\ editorial\

„Suplimentul de cultur\” public\`n avanpremier\ un fragment dinromanul de debut al scriitoareiEowyn Ivey, Copila de z\pad\,care va ap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI”, `n traducereaVeronic\i D. Niculescu.

~N » PAGINILE 6-7

Cum alege un critic s\ scrie despre o carte/un autor? Ce face diferen]a dintre recenzat [i nerecenzat?S`nt recenziile, favorabile sau defavorabile, un barometru al vizibilit\]ii/popularit\]ii produsului [i/sau a creatorului s\u? R\spund anchetei revistei noastre criticii literari Bianca Bur]a-Cernat, Marius Chivu,Bogdan Cre]u, Daniel Cristea-Enache, Doris Mironescu [i Angelo Mitchievici.

Citi]i dosarul realizat de Florin Irimia ~N » PAGINILE 3-5

„Suplimentul de cultur\“ intr\ `n vacan]\ p`n\ pe 25 august. Le ur\m tuturor cititorilor [i colaboratorilor o var\ pl\cut\!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 362 » 30 iunie – 6 iulie 2012

Lucian Dan Teodorovici: „S\biile, demult ascu]ite, se rup deja `nb\t\lii cr`ncene – iar dincoace, printre «spectatori», scr`[netele dindin]i [i izbucnirile nervoase au stricat prietenii, `nlocuind oricedialog `ntre simpatizan]ii celor dou\ for]e mari care se `nfrunt\“.

S|BII ASCU}ITE» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

~n fiecare an, de c`nd se desprim\v\rea-z\, ba poate chiar dinainte, `ncep s\m\ g`ndesc la Croa]ia. Mai exact, lalitoralul croat, pe malul croato-italiano-romano-elen al M\rii Adriatice. E visulmeu personal, locul pe care mi l-a[ dorimai aproape – dac\ nu geografic, fi-indc\ asta e mai greu, atunci m\carcultural [i institu]ional.

C`nd m\ g`ndesc la Croa]ia, nu m\g`ndesc doar la litoralul lor – altfel, unulsuperb, cu o mare limpede, cum rar maivezi, [i cu straturi de istorie [i cultur\ cese pot descoperi pretutindeni pe coas-t\, de la antichitatea greco-latin\, tre-c`nd prin Evul Mediu [i Rena[terea ita-lian\, p`n\ la secolul al XIX-lea austro-ungar – totul combinat cu elementulslav [i romano-catolic al croa]ilor. Croa]iae mai mult de at`t. Ea este – adic\ va fi`n scurt timp – al dou\zeci [i optulea statmembru al Uniunii Europene, adic\ o]ar\ cu care România are toate motiveles\ aib\ leg\turi c`t mai str`nse. Nu e nevoiede analize geostrategice subtile pentru a`n]elege c\ la ora actual\ `n Uniunea Euro-pean\ exist\ un num\r mare de stateest-europene ce sufer\ `nc\ de pe urmafostelor regimuri comuniste [i care auprobleme similare [i interese similare.Toate trebuie s\ reduc\, `ntr-o m\sur\

mai mic\ sau (adesea) mai mare, decala-jul fa]\ de Europa de Vest. Toate trebuies\ foloseasc\ resursele oferite de UniuneaEuropean\ cam `n acelea[i domenii defici-tare. Un efort concertat al acestor state,care s\ se sus]in\ reciproc `n privin]a po-liticilor europene comune pe zonele deinteres comun, ar fi `n beneficiul tuturor.

Croa]ia ar putea ajuta România `n do-menii precum turismul sau protec]ia me-diului. E s`c`itor s\ auzi cli[ee despre frumu-se]ile naturale ale României (altfel nume-roase) [i s\ vezi cum s`nt ele valorificatede români, mai ales c`nd [tii sau vezi `n cefel o fac al]ii. Compara]ia dintre slogane-le turistice ale celor dou\ ]\ri e relevant\.Noi avem acel „Explore the Carpathiangarden!”, un slogan mobilizator, dar lipsitde substan]\. Croa]ia a mizat pe litoraluladriatic, cu sloganul „Mediterana as itonce was”, ce s-ar traduce aproximativcu „Mediterana a[a cum era odinioar\”,ceea ce spune deja foarte multe [i atra-ge printr-o promisiune concret\. Apoifelul `n care s`nt protejate [i valorificatezonele turistice ale Croa]iei – nu doarcele de pe litoral, ci [i rezerva]iile natu-rale precum lacurile Plitvice sau deltaNeretvei – ar merita luate ca model.

Nu `n ultimul r`nd – ba, poate, chiar `nprimul –, românii [i croa]ii au `n comun unlucru foarte important. ~n România, satulCara[ova din jude]ul Cara[-Severin, o

localitate atestat\ documentar de la `nce-putul secolului al XIV-lea, tr\ie[te de seco-le o comunitate croat\ care vorbe[te unvechi dialect al limbii croate: dialectultorlakian. Cum cara[ovenii reprezint\ ocomunitate croat\ izolat\ `ntr-o zon\majoritar româneasc\, acesta este [i sin-gurul loc `n care dialectul torlakian s-ap\strat aproape nealterat, nefiind influ-en]at de limba literar\ standard, elabo-rat\ `n secolul al XIX-lea.

~n cealalt\ parte, `n Croa]ia, `n zonapeninsulei Istria, mai exist\ un (foarte)mic num\r de vorbitori ai vechiului dia-lect istro-român, unul din cele patru maridialecte ale limbii române. Istro-românaeste azi o limb\ pe cale de dispari]ie [ie nevoie de eforturi din ambele p\r]i ([icea croat\, [i cea român\) pentru p\stra-rea sau cel pu]in sus]inerea – at`t c`tmai este posibil – a acestei limbi. C\cimoartea oric\rei limbi vorbite de oa-meni e o tragedie cultural\.

Dup\ cum se vede, ambele ]\ri au peteritoriul lor c`te o buc\]ic\ din patrimo-niul cultural imaterial al lumii – dar fie-care pe teritoriul celeilalte. Parc\ lucru-rile au fost potrivite anume pentru a ne`ndemna s\ colabor\m. Un efort comunde protejare [i sus]inere reciproc\ ne-arface p\rta[i la un act de cultur\ cu valoa-re universal\. Iar dup\ aceea, dac\vre]i, ne putem compara [i litoralurile.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Aproape de noi, Croa]ia

Lucian Dan Teodorovici

Fiind vorba despre un ultim nu-m\r al „Suplimentului“ `nain-tea obi[nuitei pauze de var\, arfi fost poate de dorit s\ scriu `nton cu vacan]a ce se-aanun]\ dejapentru mul]i. Politic `ns\, `nvol-buratele s\pt\m`ni din urm\ nune permit nici o clip\ de deta[a-re. România a luat-o razna dinacest punct de vedere. S\biile,demult ascu]ite, se rup deja `nb\t\lii cr`ncene – iar dincoace,printre „spectatori“, scr`[neteledin din]i [i izbucnirile nervoa-se au stricat prietenii, `nlocuindorice dialog ntre simpatizan]ii ce-lor dou\ for]e mari care se nfrunt\:cea din jurul lui Traian B\sescu

[i cea din jurul Guvernului Pon-ta. Unde e dreptatea? S\ `ncer-c\m ni[te r\spunsuri.

Dreptatea e de partea lui Tra-ian B\sescu. Numai un orb n-arobserva, spre exemplu, c\ avemo justi]ie liber\, care `ntr-o peri-oad\ foarte scurt\ a dat dou\ lo-vituri de imagine teribile: condam-narea lui Adrian N\stase [i a luiSorin Ovidiu V`ntu, doi oamenidespre a c\ror vinov\]ie `n o-chii publici nici nu mai are rosts\ discut\m. Putem merge mai de-parte, putem discuta [i despre n-cercarea de sinucidere a fostuluipremier. Al\turi de sus]in\toriipre[edintelui, care in corpore auclamat o fars\, o strategie care s\duc\ la p\c\lirea justi]iei prin

am`narea sentin]ei, putem con-stata [i noi f\r\ urm\ de dubiu c\,av`nd un fular la g`t, fiind destulde vivace pentru un om care toc-mai se `mpu[case, neexist`nd ur-me clare de s`nge pe hainele sale[i neauzindu-se vreo `mpu[c\tu-r\, Adrian N\stase n-a avut nici oclip\ inten]ia s\-[i ia via]a. Iar ceicare s-au gr\bit s\-l victimizezesau s\-l comp\timeasc\ pe fostulprim-ministru seam\n\ cu mine-rii altor timpuri, porni]i `n gloat\s\ sus]in\ o minciun\, uneorichiarcu violen]\, fie ea doar verbal\deocamdat\.

C\ justi]ia e independent\ [i-[iface datoria putem s-o spunem a-p\sat nc\ o dat\ dac\ ne g`ndimlafelul n care i-a urm\rit pe mediciice l-au operat pe N\stase, n modclar p\rtinitori (mai ales c\unul din-tre ei e membru al PSD-ului). Saudac\ ne g`ndim la deciziile Cur]iiConstitu]ionale, care au reparatnedreptatea votului uninominalpur, propus de USL – ar fi trebuits-o fac\, desigur, [i `nainte de

alegerile locale, desf\[urate con-stitu]ional `n acela[i sistem, dare bine c\ m\car `n cele din urm\s-a putut rezolva aceast\ anoma-lie. Ca s\ nu mai vorbim despre re-prezentarea la Consiliul European,caz `n care aceea[i Curte s-a ex-primat `n spiritul drept\]ii.

Dreptatea e de partea USL-ului.Numai un orb n-ar observa c\, dec`nd s-a instalat Guvernul Ponta,justi]ia se arat\ un instrument te-ribil de `mpiedicare a ac]iunilorsale de salvare a ]\rii. Spectacolela televizor, o asociere for]at\ `n-tre arestarea lui Sorin Ovidiu V`n-tu [i Adrian N\stase, doi oamenitocmai buni de folosit ntr-o cam-panie de imagine `mpotriva ce-lor care-l contest\ pe pre[edinte.Ca s\ nu mai vorbim despre mo-dul n care a fost receptat\ ncer-carea de sinucidere a fostului pre-mier. O cohort\ de „postaci“, mul-]imi de pseudo-intelectuali auc\lcat n picioare demnitatea aces-tui om, pun`nd sub semnul `n-treb\rii eviden]a c\ actul sinuciga[

chiar a avut loc. O dovede[te fap-tul c\ sub fularul de la g`t sev\d bandajele lui N\stase, o do-vede[te norocul ca glon]ul s\ fitrecut la c`]iva milimetri de o zo-n\ vital\, o dovedesc petele de s`n-ge de pe c\ma[a lui N\stase saude pe cea a poli]istului, surprinseinsistent de camerele de luat ve-deri. Iar cei care au pornit `n aceas-t\ ridicol\ teorie a conspira]ieiseam\n\ cu gloatele de legionariale altor vremi, nseta]i de s`nge.

C\ justi]ia e un instrument pre-ziden]ial ne-o demonstreaz\ felul`n care au fost h\itui]i medicii cel-au tratat pe N\stase, `n mod clarspeciali[ti nu doar de renume na-]ional, ci [i interna]ional. Sau nee de ajuns s\ vedem cum a reac-]ionat recent Curtea Constitu]io-nal\, declar`nd neconstitu]ionalun sistem de vot care, recent, afunc]ionat perfect constitu]ional`n România, duc`nd la validareaalegerilor locale. Ca s\ nu maivorbim despre reprezentarea laConsiliul European, caz `n care

aceea[i Curte a ignorat Parlamen-tul, a ignorat necesit\]ile admi-nistrative, d`nd un verdict favo-rabil lui Traian B\sescu.

Ar fi fost mult mai multe despus de ambele p\r]i implicate.Ne oprim `ns\ aici, pentru a a-vea timp s\ constat\m c\ drep-tatea, cel pu]in `n politic\, e unconcept mai mult dec`t relativ.Iar `n zilele astea, c`nd [i elec-toratul s-a polarizat aproape dra-matic, constatarea a fost mai cla-r\ ca oric`nd. Ne-am respins ca-tegoric unii pe al]ii, repudiind u-neori amici]ii vechi, `n numeleunei nebunii politice pe care-ojudec\m, at`t de-o parte, c`t [ide alta, prin prisma unor valoripersonale. Ne sus]inem cu t\rieaceste valori, le d\m nota mora-l\ necesar\. Credem, de ambelep\r]i, c\ vorbim n numele adev\-rului. Singura noastr\ problem\e c\ adev\rul `nsu[i, printre at`-tea arest\ri [i spectacole de alt\natur\, a fost b\gat pe nesim]i-te la balamuc.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Balamuc

1. Nu [tiu dac\ „se mai poart\“ dorin]ade a descoperi ([i, eventual, de a impu-ne – ce orgoliu!) un autor, [tiu doar c\m\ surprind din c`nd `n c`nd g`ndin-du-m\ la asta. Unul dintre regretele me-le de comentator de literatur\ este acelade a nu reu[i s\ scriu despre toate c\r]iledespre care cred c\ (din varii motive) ar

merita scris. ~n urm\ cu 80 de ani, Per-pessicius, de pild\, reu[ea s\ recenzeze/comenteze mai toate apari]iile editoria-le semnificative ([i adesea chiar mai pu-]in semnificative) – scriind nu doar desprevolumele de prim ordin, ci [i despre ce-le de al treilea raft [i acoperind toate ge-nurile literare. Ast\zi, dat\ fiind produc]iaeditorial\ cople[itoare (sub aspect canti-tativ), i-ar fi imposibil.

2. Un barometru al vizibilit\]ii – cusiguran]\! Nu neap\rat [i o certitudine avalorii literare (`n ipoteza c\ am puteac\dea de acord n leg\tur\ cu semnifica-]ia no]iunii de valoare literar\/estetic\).

3. Cartea mea (Fotografie de grup cuscriitoare uitate: proza feminin\ inter-belic\, Editura Cartea Româneasc\,2011, n.r.) a avut parte de o receptaresurprinz\tor de favorabil\. A[a c\ de cem-a[ pl`nge?! ~n orice caz, eventualeobiec]ii, mai ales c`nd s`nt formulatecu bun\ inten]ie ([i pu]ini s`nt – cred –criticii care pot fi suspecta]i de rea inten]ieatunci c`nd formuleaz\ rezerve), mi separ mai mult dec`t bine-venite.

4. Nu „judec“ c\r]ile n func]ie de prie-tenia sau neprietenia cu autorii lor. Amscris `ns\ at`t de des pe tema asta, `nc`t`n clipa de fa]\ nu mai am nici un imbolds\ reiau „ereziile“ deja formulate...

5. Nu aveam impresia c\ lucrul \stanu se `nt`mpl\ deja [i la noi – [i `nc\ nude ieri, de azi. Voi mai reflecta!

3 «

dosar

IMPORTAN}ARECEPT|RIICRITICE

Marius Chivu: „Nici un scriitor nu va fi citit [i nu se va impune cuadev\rat, nu va primi premii, nu va fi tradus, nu va fi invitat laemisiuni radio-TV, la t`rguri de carte, nu va fi inclus `ncataloage, antologii, `n manuale etc. `n lipsa recept\rii critice“.

1. Cum ajunge]i s\scrie]i despre o carte/unautor? Cum hot\r`]i care„merit\“ extras(\) dinteancul aflat pe masa de lucru? Se mai poart\dorin]a aceea veche de a descoperi/impuneun autor? Ce face p`n\la urm\ diferen]a dintre recenzat [inerecenzat?

2. C`t de important mai epentru un autor s\ fierecenzat? S`nt recenziile,favorabile sau defavora-bile, un barometru alvizibilit\]ii/popularit\]iiprodusului [i/sau acreatorului s\u?

3. Cum a fost de cealalt\parte a baricadei, `n postu-ra nu de critic/recenzent,ci de criticat/recenzat?

Cum a]i reac]ionat larecenziile pe care le-a]iprimit la propriile c\r]i [icum v-a influen]at (dac\v-a influen]at) aceast\schimbare de perspectiv\?

4. V-a]i f\cut prieteni/du[-mani de pe urma recen-ziilor scrise? C`t de des a]iscris despre c\r]ile priete-nilor? C`]i dintre ei v-aur\mas prieteni [i dup\ o

recenzie mai pu]in elogioa-s\? S-a `nt`mplat s\ scrie]i[i despre c\r]i proaste?Dac\ da, de ce a]i f\cut-o?

5. ~n presa occidental\, sepractic\ obiceiul cascriitorii s\ se recenzeze`ntre ei, adesea pozitiv. La

noi, lucrul acestadeocamdat\ nu se`nt`mpl\. Care crede]i c\s`nt motivele pentru carenu am adoptat aceast\practic\ [i ce s-ar `nt`mpladac\ am adopta-o?

Dosar realizat de Florin Irimia

CRITICI {I CRITICA}I, RECENZEN}I {I RECENZA}I

Lumea literar\din ziare [ireviste

Bianca Bur]a-Cernat:Obiec]iile formulate cubun\ inten]ie, bine-venite 1. Dac\ scriitorul e important, voi fi cu at`t

mai interesat s\-i recenzez noua carte;dac\ nu e at`t de important, pot consi-dera c\ merit\ aten]ie pentru c\ a scrisceva bun; dac\ e un debutant, voi citi car-tea [i voi decide dac\ merit\ sau nu s\[i scriu despre ea; uneori m\ preocup\genul: proza scurt\, spre exemplu; alteori`mi st`rnesc interesul colegii mei croni-cari care au scris deja despre cartea res-pectiv\... Dar, ca s\ pot r\sfoi cartea `na-inte de a m\ decide dac\ scriu sau nudespre ea, trebuie s\ am acea carte. Or,spre deosebire de marile trei-patru edi-turi, cele mici nu trimit c\r]ile criticilorliterari, iar ace[tia afl\ dup\ luni, uneorichiar dup\ ani buni de apari]ia lor. Ca faptdivers, exist\ chiar edituri care nu trimitgratuit exemplare de protocol [i ncearc\s\ le v`nd\ cu discount criticilor literari.

Mai nou exist\ [i problema revistelor/suplimentelor literare disp\rute: nu sescrie suficient despre c\r]i pentru c\ numai avem unde.

2. Eu cred c\ este esen]ial. Nici unscriitor nu va fi citit [i nu se va impunecu adev\rat, nu va primi premii, nu va fitradus, nu va fi invitat la emisiuni ra-dio-TV, la t`rguri de carte, nu va fi inclus`n cataloage, antologii, `n manuale etc.`n lipsa recept\rii critice. ~n acest moment,nu avem o mas\ de recenzen]i [i cititori`n mediul online suficient de mare pen-tru a impune un autor inexistent `n pre-sa scris\. {tiu c\ exist\ cazuri de autoride c\r]i din genuri comerciale care v`ndc teva mii de exemplare exist nd doar `nmediul online, cronicarii `ns\ nu-i vor re-cenza niciodat\ (pentru c\, n general, numerit\), iar editorii str\ini nu-i vor tra-duce niciodat\ f\r\ un dosar de pres\.

3. C`nd am fost recenzat eu nsumi, amavut, recunosc, [i momente de dezam\gi-re. De pild\, din cei 4-5 critici literari caremi-au comentat o povestire publicat\acum c`]iva ani `ntr-o antologie, numaiunul [i-a dat seama c\ era vorba de o re-scriere. Ini]ial, m-au f\cut s\ r`d prininadecvarea comentariilor lor [i mi-ampierdut din respectul pentru p\rerea lorcritic\, apoi situa]ia m-a deprimat. Dac\[i eu am f\cut sau fac la fel, nedrept\]indc\r]ile altora prin neaten]ie sau igno-ran]\?! De-asta e bine s\ existe c`t maimulte voci critice, pentru c\ valoareaunei c\r]i rezid\ din suma recept\rii.

4. Eu n-am mers la cenacluri dec`t de

vreo zece ori [i nu duc o via]\ boem\prin c`rciumi sau pe la festivaluri lite-rare, dar din c`nd `n c`nd mai beau c`teo bere cu vreun scriitor pe care-l admir.Asta se nt`mpl\ TOCMAI pentru c\ mai`nt`i m-a cucerit cu scrisul lui. S-a `n-t`mplat ca rela]ii de simpatie s\ se r\-ceasc\ din cauza unor cronici nefavora-bile, e inevitabil, dar mai r\u a fost cucei care m-au `njurat pe bloguri [i `nreviste sau care mi-au trimis amenin-]\ri prin email ori prin cuno[tin]e co-mune. {i vorbesc aici despre scriitori deprim\ m`n\. Am scris [i despre c\r]iproaste, dar numai dac\ aveau o miz\:autorul era important, c\r]ile luaser\vreun premiu, fuseser\ l\udate de al]icritici...

5. Ba se mai `nt`mpl\. Doar c\ nuse recenzeaz\: fie se distrug, fie se lau-d\, f\r\ argumente `n ambele cazuri.Iar asta pentru c\, n marea lor parte, nuau forma]ie de esei[ti/critici literari.C`nd a]i citit ultima oar\ o carte cueseuri despre literatur\ scris\ de vreunpoet sau prozator român? Exist\ ni[tedoctorate ajunse c\r]i, dar `n rest nu a-vem nimic de acest fel. Eco, Rushdie, Pa-muk, Fuentes, Lodge, Kundera, Barnes,dar [i al]i scriitori mai pu]in mari auscris [i splendide eseuri despre diversegenuri literare, scriitori clasici, litera-tur\, `n general. Cu foarte pu]ine ex-cep]ii, scriitorii de la noi nu [tiu s\ scrie[i despre literatur\.

Continuare `n paginile 4-5


Marius Chivu: Nu se scrie suficient desprec\r]i pentru c\ nu mai avem unde

Ancheta voastr\ pretinde un r\spunsmai scurt dec`t `ntreb\rile formula-te; apreciez acest lucru, e un semnc\ ave]i `ncredere `n posibilit\]ile cri-ticii de a ajunge rapid la esen]\. Cro-nicarul literar chiar asta `ncearc\mereu s\ fac\: s\ surprind\ esen]ia-lul despre o carte `ntr-un ritm alert,spontan.

Cum aleg c\r]ile despre care scriu?Cred c\ e mai motivant s\ scrii despreo carte bun\ dec`t despre una proas-t\. Merit\ s\ intervii [i s\ spui lu-crurilor pe nume abia atunci c`nd,din anumite cauze, c\r]i c\ldu]e pri-mesc elogii f\r\ m\sur\. Prin urmare,c\r]ile despre care apuc s\ scriu (chiaraceasta este situa]ia, pentru c\ in-ten]ii am multe, dar pu]ine duse p`-n\ la cap\t) s`nt efectul unei selec-]ii din selec]ie. Teancul cu volumepe care le-a[ recenza este destul desubstan]ial, doar c\ atunci c`nd pic\deadline-ul, trag de urechi una `n fun-c]ie de stare, chef. Nu s`nt un croni-car organizat: mi se `nt`mpl\ s\ nuapuc s\ scriu despre c\r]i care mi-aupl\cut mult. Dar, de regul\, `ncerc s\

nu trec peste titlurile care chiar mi separ importante. Dar nu-mi repro[eznimic: [i cantitativ, [i ca miz\, croni-ca literar\ ocup\ un loc ne`nsemnat`n activitatea mea din ultimii ani. Nua[ renun]a `n ruptul capului la ea,dar nici nu m-a[ limita doar la at`t.

Din p\cate, nu este o leg\tur\ di-rect\ `ntre receptarea critic\ [i suc-cesul de public. Scriitori foarte buniprecum Radu Aldulescu, Bogdan Po-pescu sau Horia Ursu nu au succesde public. Un mare romancier ca Ni-colae Breban nu mai are nici el. ~nschimb, exist\ autori vandabili care,e limpede pentru orice critic onest,s`nt de pluton. Nu exist\, la ora ac-tual\, `n România, nici o voce criti-c\ at`t de autoritar\ `nc`t s\ influen-]eze v`nzarea de carte – e un adev\r decare nu trebuie s\ ne temem. Rostulcriticii literare nu este s\ v`nd\ cartea,ci s\ stabileasc\, `n interiorul breslei, oierarhie plauzibil\. De aceea, cred c\scriitorul care se respect\ pune multmai mult pre] pe receptarea critic\dec`t pe succesul de public.

Am scris `n ultima vreme `n cel pu-]in dou\ r`nduri (`n „Observator Cul-tural“ [i n „Ziarul de Ia[i“) despre ne-ajunsurile inerente la care trebuies\ se a[tepte un critic de `nt`mpinareonest; nu ]in s\ revin asupra temei.Cum a fost de cealalt\ parte a bari-cadei? Nu m\ pl`ng. Am cules cro-nici nemeritat de laudative [i c`tevasceptice. {tiu bine c\ un autor tre-buie s\ accepte cu z`mbetul pe buzeorice `nt`mpinare pe care cartea sa ost`rne[te. C\ mai exist\ [i reac]ii per-fide, montate, tenden]ioase? {i acestlucru cred c\ ]ine de firescul recep-t\rii. Critica criticii are `ns\ un sta-tut mai special: e vorba de un gruprestr`ns, de o prost `n]eleas\ lupt\pentru putere, de anumite grupuride interese etc. Rar critic senin, cares\ se poat\ bucura de reu[ita unuicoleg.

Poe]ii, `n schimb, s`nt mult maialtrui[ti. Observ c\, `n ultima vre-me, tineri poe]i foarte buni precumRadu Vancu, {tefan Manasia, Clau-diu Komartin, Dan Sociu `ncep s\scrie despre volume de poezie re-cente [i o fac foarte bine; uneori ex-cesiv de prietene[te, dar acesta nu es-te un p\cat de neiertat. Cred c\ acestlucru se explic\ [i printr-o lips\ dereac]ie a criticii actuale fa]\ de a-cest fenomen viu, diversificat, careeste poezia ultimilor 5-6 ani. Dac\ la`nceputurile anilor 2000 se putea dis-cuta de o receptare generoas\, acumpoezia nu mai ocup\ prim-planul `ninteresul criticii de `nt`mpinare. Eu u-nul nu identific un exeget t`n\r cares\ se fi specializat `n critica de poezie(mai dificil\, mai nuan]at\), a[a cumau f\cut-o, la vremea lor, un MarinMincu, Gheorghe Grigurcu, Al. Ciste-lecan, Octavian Soviany. Prin urmare,a[ spune c\, dintre toate genurile, celemai mari datorii le avem fa]\ de poezie.

Doris Mironescu: „De vreme ce prietenii mi-i selectez [i `nfunc]ie de inteligen]a lor artistic\, n-a trebuit s\ scriu desprec\r]i proaste ale lor“.

PRIETENII {I CRITICA

» 4

dosar


Bogdan Cre]u: Rostul criticiiliterare nu este s\ v`nd\ cartea

1. ~ncerc s\ nu ratez c\r]ile importantedintr-un an editorial. Importan]a lor ocuantific\, desigur, critica de `nt`mpina-re, care uneori cade de acord asupra ex-celen]ei unei c\r]i, alteori nu. C`nd nu evorba de opere ale unor debutan]i, s`ntmai multe indicii dup\ care po]i aproxi-ma relevan]a unei c\r]i. Dar n-o s\ v\spun care s`nt aceste indicii: e secretul meuprofesional.

Diferen]a esen]ial\ dintre autorul re-cenzat [i cel nerecenzat e c\ primul are untonus bun, `n timp ce al doilea e melan-colic [i atras de teorii ale conspira]iei.

2. Cunosc scriitori „eliti[ti“ [i critici„academici“ care, `n teorie, nu dau doibani pe cronica literar\, dar care, n prac-tic\, `[i trec cu mult\ emo]ie, `n CV, ori-[ice cronic\ scris\ despre o carte a lor. Eimportant ca scrisul t\u s\ fie receptatde criticii literari. Nu e decisiv pentru des-tinul unui autor (at`]ia mari scriitori au fostr\u primi]i la debut), dar e important.

3. Am reac]ionat – zic eu – normal,mul]umind criticului inclusiv atunci c`nda scris negativ despre o carte a mea. E drep-tul fiec\rui cronicar s\ scrie ce [i cumcrede despre o carte; s\-i plac\ sau s\nu-i plac\; s-o laude ori s-o desfiin]eze.Dac\ o carte slab\ va fi l\udat\, laudanu-i va servi, `n timp, la nimic. Iar dac\,dimpotriv\, o carte foarte bun\ va fi „ras\“,cartea foarte bun\ se va impune, pe ter-men mediu [i lung, iar „raderea“ va fi, ea,sanc]ionat\. Deci autorul care se con-sider\ nedrept\]it s\ aib\ `ncredere `ncartea lui [i s\ nu cear\ socoteal\ criti-cilor, fiindc\ face impresie proast\.

4. Am o list\ `ntreag\ de scriitori ca-re m\ antipatizeaz\ (ca s\ folosesc uneufemism) dup\ c`te o cronic\ negativ\scris\ despre o carte a lor. Dar asta mi-e

meseria: s\ fiu antipatizat. Dac\ voiams\ fiu iubit [i m`ng`iat de toat\ lumea, tre-buia s\-mi caut alta, `n nomenclator.

Am avut [i reac]ii foarte frumoase aleunor autori pe care i-am criticat: de la{tefan Agopian la Ion Simu] [i de la DanLungu, Lucian Dan Teodorovici, RaduPavel Gheo la Marius Ianu[. Pe cei care auintrat `n categoria ranchiuno[ilor n-amnici spa]iu, nici chef s\-i men]ionez.

5. Pe mine m\ amuz\ reciprocitatea`n recenzarea pozitiv\, indiferent dac\ea este jucat\, ca o pies\ jalnic\, de scri-itori ori de critici. O cronic\ adev\rat\ f\-cut\ unei c\r]i are un rol foarte impor-tant. Nu doar publicul cititor, ci [i autorulc\r]ii – cu condi]ia s\ fie lucid – c`[tig\de pe urma unei cronici aplicate, oneste[i tran[ante. De pe urma reciprocit\]iloravantajoase, nu c`[tig\ nimeni, `n afaraImposturii.

Daniel Cristea-Enache:Dac\ voiam s\ fiu iubit [i m`ng`iat de toat\lumea, trebuia s\-micaut alt\ meserie

Opera lui Radu Aldulescu, tradus\ `n Fran]a [i ItaliaTrei dintre romanele lui RaduAldulescu, unul dintre cei mai pu-ternici [i originali prozatori din lite-ratura român\ contemporan\, vorap\rea `n str\in\tate, `n anul 2013.

Romanele Amantul coliv\resei [i Istoriaeroilor unui ]inut de verdea]\ [i r\coare vorfi traduse `n Fran]a, iar Mirii nemurii vaap\rea `n traducere `n Italia.

Amantul Coliv\resei (edi]ia I, Editura Nemira,1996; edi]ia a II-a, Editura Cartea Româneasc\,2006) va fi publicat de Editura Syrtes, `n tradu-cerea Domnic\i Ilea, edi]ia francez\ a romanu-lui Istoria eroilor unui ]inut de verdea]\ [i r\-coare (edi]ia I, Editura Nemira, 1998; edi]iaa II-a, Editura Cartea Româneasc\, 2007) va

ap\rea la Editura Quidam, traducere de Ni-collas Cavailles, iar versiunea `n limba italian\a romanului Mirii nemuririi, realizat\ de Ani-ta Bernacchia, va ap\rea la Editura Hacca, cusprijinul Institutului Cultural Român (Transla-tion and Publication Support Programme).

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, Bu-cure[ti) a debutat `n 1993, la Editura Alba-tros, cu romanul Sonata pentru acordeon,pentru care a primit Premiul Uniunii Scriito-rilor din România (edi]ia a II-a, EdituraCartea Româneasc\, 2008).

A mai publicat romanele: ~ngerul`nc\lecat (edi]ia I, Editura Phoenix, 1997;edi]ia a II-a, Editura Cartea Româneasc\,2011; e-book, 2011); Proorocii Ierusalimului(edi]ia I, Editura Publica]iilor pentruStr\in\tate, 2004; edi]ia a II-a, EdituraCorint, 2006; edi]ia a III-a, Editura CarteaRomâneasc\, 2009; e-book, 2011). ~n anul2009 a r\spuns unei provoc\ri literare inso-lite [i a scris, dup\ o atent\ documentare,tulbur\torul roman-vérité Ana Maria [i`ngerii (Editura Cartea Româneasc\, 2010).A scris scenariul filmului Terminus Paradis(regizat de Lucian Pintilie), care a ob]inutMarele Premiu al Juriului la Festivalul de laVene]ia, 1998. ~n anul 2008, Editura CarteaRomâneasc\ i-a dedicat lui Radu Aldulescu oserie de autor.

AMATORISMAngelo Mitchievici: „Deopotriv\ `n postura de critic [i criticatm-a deranjat amatorismul «recenzen]ilor» rezolv`nd procustiansitua]ii care le dep\[eau cu mult competen]ele“.

5 «

dosar


1. Scriu din ce `n ce mai rar critic\ lite-rar\ de actualitate. Nu pentru c\ s`nt uncritic lene[, ci mai degrab\ laborios. (Geor-ge Onofrei mi-e martor!) A[a c\ selectezcu grij\ c\r]ile despre care scriu. Nu e vor-ba de ce c\r]i aleg eu din teancul de pe ma-s\; mai degrab\ de ce c\r]i m\ aleg ele pemine. Nu m\ consider un soldat al cauzeiliteraturii na]ionale, care nici ea nu-[i ba-te prea mult capul, s`nt sigur, cu nepre]ui-tele mele servicii. {i cred c\ ceea ce scrium\ angajeaz\ pe mine n mai mare m\su-r\ dec`t pe cel recenzat. Oric`t de bizar arp\rea, mie mi pas\ mai mult dac\ textulmeu e unul bun sau prost, dec`t dac\ e debine sau de r\u ([i da, o cronic\ poate fiproast\ [i dac\ e „de bine“). Exist\ c\r]icare mi plac mult, dar despre care nu apucs\ scriu nimic pentru c\ nu g\sesc tonulpotrivit. Deci nu exist\ [ansa s\ produc,c`ndva, vreo Istorie a literaturii românecontemporane: de „lista“ rezultat\ dinscrierile mele de p`n\ acum a[ fi pri-mul nemul]umit.

2. Comunitatea critic\ din România edestul de mic\. Se spunea acum c`]iva ani:noi scriem, noi citim. Cu toate acestea, credc\ lucrurile s-au mai schimbat. Instan]elecritice s-au multiplicat, critici de mare su-prafa]\ s`nt mul]i, exist\ chiar [i c`]ivacritici de autoritate. ~n mare, s-a cam re-stabilit echilibrul de for]e critice al gene-ra]iilor s\n\toase, precum `n anii ’60; era[i cazul, v\z`nd aportul literar at`t de con-sistent, ca volum [i valoare, al dou\mii[ti-lor. Dar observ c\ m\ abat de la subiect.~ntrebarea era dac\ mai conteaz\ s\ fiirecenzat ast\zi. E o `ntrebare pentru au-tori, care trebuie s\ se decid\ dac\ `[i do-resc s\ v`nd\ [i s\ fie populari sau s\ fieciti]i `n profunzime [i valida]i pentru per-forman]a literar\. De[i am folosit disjun-c]ia, eu cred c\ cele dou\ variante s`nt com-patibile [i c\ nici un scriitor care se res-pect\ nu va fi mul]umit s\ v`nd\ bine, dars\ aib\ o pres\ de specialitate proast\.Oricum, dac\ pia]a literar\ e s\n\toas\ [i

autorii români r\zbat cu succes n str\in\-tate, ar fi cazul s\ ne asigur\m c\ exist\[i un cadru func]ional de validare literar\`n ]ar\. {i, gra]ie mai ales junei genera]iicritice, el exist\.

3. Recenziile la cartea mea, Via]a luiM. Blecher. ~mpotriva biografiei, ap\rut\anul trecut, le-am primit cu bucurie, pentruc\ au fost, cam toate, favorabile [i chiarpline de simpatie. Astfel, dac\ mi cam des-consideram activitatea de cronicar p`n\acum, socotind-o intermitent\ [i aleato-rie, acum s`nt obligat s\ o pre]\luiesc cumai mare grij\, deoarece [tiu c\ semnale-le pozitive date c\r]ii mele se datoreaz\`n oarecare m\sur\ [i tipului de critic ca-re s-a v\zut c\ a[ fi, mai `nainte, din cro-nici. Culmea e c\, dac\ exerci]iul croni-c\resc te `nsingureaz\ (fie `n fa]a c\r]iipe care o cite[ti, fie izolat metafizic `nfa]a tabloului adversit\]ii omene[ti,dac\ vreun autor nemul]umit de cronic\se apuc\ s\ te `ncondeieze el prin reviste[i pe bloguri), faptul de a fi autor te pune`n comunicare cu o seam\ de colegi, a c\-ror apreciere `]i poate da sentimentulunei comunit\]i [i chiar solidarit\]i in-telectuale. Dar aici s`nt sigur c\ gre[esc,investind prea mult afectiv `ntr-un do-meniu care nu dore[te dec`t expertizanoastr\ tehnic\...

4. Cam multe `ntreb\ri aici. Nu mi-amf\cut prieteni prin recenzii. Sper c\ nicidu[mani (adic\ sper c\ le-a mai trecutsup\rarea `ntre timp). Trebuie s\ zic c\despre prieteni am scris rar, dar nu deteama pierderii „obiectivit\]ii“, ci de gri-ja de a nu mi atrage oprobriul comunit\-]ii noastre, at`t de atent\ la deontologie`nc`t nu se d\ `nd\r\t de la practica inele-gant\ a procesului de inten]ie. De vremece prietenii mi-i selectez [i `n func]ie deinteligen]a lor artistic\, n-a trebuit s\ scriudespre c\r]i proaste ale lor. Am ocolit, deobicei, [i c\r]ile proaste ale celorlal]i, nuat`t pentru c\ s`nt un om bl`nd, nededatla violen]a de pres\, c`t pentru c\ tipul decritic\ pe care-l practic se bazeaz\ pe in-terpretare, deci pe colaborarea cu textul.Iar dac\ textul nu-mi ofer\ nimic, real-mente nu mai pot s\ scriu despre el. {iapoi nu m\ mai pot am\gi c\ triez tot cese public\ n România; m\ mul]umesc cug`ndul c\ scriu, `n general, despre autoride calitate [i c\ scriu lucruri care s\ nu poa-t\ fi spuse de oricare altul `n locul meu.

5. Eu am citit o cronic\ distrug\toarescris\ `n „The New Yorker“ de Nabokovla apari]ia romanului Grea]a al lui Sartre,e drept c\ prin anii ’40. A[a c\ nu v\ddezastrul `n a-i l\sa pe scriitorii românis\ se recenzeze [i unii pe al]ii. C`]iva ofac, cu [arm [i competen]\, dar nu `n rit-mul criticilor „de meserie“. M-ar bucuraca, s\ zicem, Radu Vancu s\ scrie mai descritic\ de poezie. Dar cineva trebuie s\-iscrie [i versurile, nu?

1. Un mare profesor, nu-i dau nume-le, dar unii l-ar putea ghici, mi-a po-vestit c\ supune orice carte unui testpreliminar. ~ntì o r\sfoie[te, culegeimpresii, nu mai mult de o fraz\ deici [i colo. Dac\ rezultatul este pozi-tiv, se decide apoi asupra unui frag-ment [i dac\ rezultatul este `n con-tinuare favorabil cite[te toat\ cartea.Nu s`nt at`t de minu]ios, at`t de efica-ce, c`nd nu cunosc autorul m\ rezumla prima etap\, r\sfoiesc cartea, ci-tesc fragmente [i m\ decid pe loc da-c\ scriu despre ea sau nu.

2. Nu s`nt propriu-zis un critic li-terar, ci istoric literar; eu scriu n mareparte despre c\r]ile pe care, citindu-le,le consider meritorii, scriu despre au-torii care m-au convins deja [i desprec\r]ile prietenilor, dar acele c\r]i ca-re `mi plac. Nu scriu „recenzii“, ci miciarticole menite nu s\ rezume cartea,ci s\ ì pun\ `n valoare mizele teore-tice, dar [i stilul. Nu doresc s\ „im-pun“ un autor, ci s\ ì fac mai bineauzit\ „vocea“, tocmai pentru c\ e-xist\ o voce care merit\ s\ fie auzi-t\. ~ns\ exist\ `n mod cert pl\cereade a descoperi un autor nou, e im-portant s\ sus]ii o carte remarcabil\a unui t`n\r autor, m\ bucur\ intra-rea pe scena literaturii `n sens larg aunor noi personaje. ~ntr-o lume dez-interesat\ de carte, cei care o concepdevin importan]i, [i trebuie pre]ui]ipentru aceasta.

3. De foarte multe ori cred c\ re-cenzia func]ioneaz\ [i ca un text detip reclam\, `n sens opus, ea poatefunc]iona [i ca un corectiv n m\sur\s\ diminueze interesul pentru acelautor sau acea carte. Pentru un au-tor care nu a dob`ndit o oarecare vi-zibilitate, recenzia joac\ rolul recla-mei, chiar [i atunci c`nd este mai aci-dulat\. Ea vehiculeaz\ un nume, cusarcasme sau cu `ncuraj\ri, ì stabi-le[te o cot\, oric`t de efemer\ ar fijudecata critic\, `l pune `n discu]ie.Este meritul esen]ial al „criticii de`nt`mpinare“ s\ anun]e, pentru c\altfel valoarea unei opere se sedi-menteaz\ `n timp, cel care-i confe-r\ [i un profil durabil. Ca [i la burs\,este pus\ `n joc o poten]ialitate, uniivor miza pe ea, al]ii nu. O a doua car-te [i apoi o a treia creeaz\ stabilita-te [i precizeaz\ identitatea unui autor.~n ce m\ prive[te s`nt sceptic cu pri-vire la c\r]ile f\cute din recenzii, nu[i la cele care transform\ recenzia `nmicroeseu sau `n studiu.

4. ~n general evit s\ scriu desprec\r]ile proaste tocmai pentru c\ facrar ceea ce poart\ numele de „critic\de `nt`mpinare“. Cu alte cuvinte, `mialeg c\r]ile bune [i autorii de marc\,indiferent de v`rst\, de notorietateape care o au. Nu am avut sentimen-tul c\ s`nt pe baricade diferite, noi,„criticii“, [i ei, autorii „critica]i“. Dac\observa]i, termenul a „critica“, chiar[i atunci c`nd este vorba de critica li-terar\, p\streaz\ un sens negativ. Deunde s-ar deduce c\ adev\ratul critic

ar trebui s\-[i reprime pl\cerea lec-turii, pentru ca `ntr-o frigiditate su-perioar\ s\ decid\ adev\rul c\r]ii.~n realitate, foarte adesea, nici pl\ce-rea textului, nici obiectivarea obsti-nat\ nu s`nt puse `n joc, ci viscerelechinuite ale cine [tie c\rei forme deidiosincrasie. Deopotriv\ `n posturade critic [i criticat m-a deranjat ama-torismul „recenzen]ilor“ rezolv`ndprocustian situa]ii care le dep\[eaucu mult competen]ele. Am v\zut con-fuzii elementare `ntre statutul unordiscipline, teoria literar\, critica li-terar\ [i istoria literar\. Un t`n\r cri-tic credea c\ face critic\ literar\ pe ocarte care vehicula un bagaj concep-tual de mare fine]e admonest`nd au-torul c\ se ocup\ de nereu[itele ro-mane ale lui Eugen Lovinescu `n locs\ dea corect un verdict asupra valo-rii lor canonice la 100 de ani dup\scrierea lor. Confuziile elementarem\ stupefiaz\, analfabetismul teo-retic al multor recenzen]i care se a-runc\ asupra c\r]ii cu gura larg des-chis\ [i nu reu[esc s\ digere nici pri-mul dumicat al ei m\ las\ g`nditor.Dincolo de absen]a din partea re-cenzen]ilor a unui bagaj teoretic `nactul critic, observ adesea [i dificul-tatea de a ie[i din spa]iul literaturiiromâne `n cel al literaturii universa-le. ~n ce m\ prive[te, recenzia joac\rolul deschiderii c\tre dezbatere aunei c\r]i, nu asum faptul c\ trebuies\ corectez o viziune, ci c\ trebuie s\intru un dialog cu o alta, cea a criti-cului. Momentul inefabil nu este celal suprapunerii opiniilor, ci a rezo-nan]ei pe care un critic literar `l poa-te da c\r]ii tale chiar [i atunci c`nd tecontrazice. Exist\ `ns\ [i critica de tip

matrac\, condeiul m`nuit ca ciomagsau fine]urile de aspid\, exerci]iuldelicios al picur\rii otr\vii strop custrop. ~n ce m\ prive[te, regret o sin-gur\ cronic\, nu pentru c\ ar fi fostfals\, ci pentru c\ nu l\sa [anse, [iprin aceasta era nedreapt\, [i mai a-les pentru c\ era o cronic\ la carteaunui prieten drag. Am descoperit cu`n]elepciunea cea de pe urm\ naturasubtil\ a gre[elii mele, `ns\ nu mi-adisp\rut sentimentul de regret. ~n modcert, nu voi mai pune niciodat\ o car-te mai presus de o prietenie, mai alesacolo unde exist\ spa]iu c`t cuprindepentru un exerci]iu de admira]ie.

5. M\ `ndoiesc c\ nu se `nt`mpl\,nu are `ns\ statutul unei practici re-cunoscute. Exist\ recenzia de tip reco-mandare a c\r]ii ca produs pe o pia]\a c\r]ii. Se presupune c\ acolo faci maipu]in critic\ literar\ c`t marketing.Mi se pare o idee bun\ ca scriitorii s\se recenzeze `ntre ei, s\ `[i manifes-te afinit\]ile [i solidaritatea. ~n]eleg`ns\ [i ceea ce ì re]ine. Uneori prie-tenia func]ioneaz\ ca un bun liant, oprietenie care se bazeaz\ pe afinit\]i,pe admira]ie, pe respect reciproc. Caautor s`nt `ndatorat c`torva prietenicare mi-au recomandat c\r]ile [i pen-tru felul realmente inteligent, inspi-rat `n care au f\cut-o. Ce poate fi maifrumos dec`t o prietenie care trece [iprin acest univers particular, inefabilal c\r]ii.

Revin la `ntrebarea dumneavoa-str\ [i v\ spun c\ eu am adoptat aceas-t\ practic\. Scriu despre c\r]ile priete-nilor, scriu despre c\r]ile prietene, adi-c\ despre acele c\r]i care mi transmitceva.

Doris Mironescu: Ceea ce scriu m\angajeaz\ `n mai marem\sur\ pe mine dec`t pe cel recenzat

Angelo Mitchievici: Scriu despreautorii care m-au convins deja

Eowyn Ivey –Copila de z\pad\

Eowyn Ivey [i-a f\cut debutul ca scriitoare cu povestiri publicate`n antologia Cold Flesh (2010) [i `n jurnalul literar „Cirque“.DEBUT

» 6

avanpremier\


„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment dinromanul de debut alscriitoarei Eowyn Ivey,Copila de z\pad\, careva ap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\ XXI“, `ntraducerea Veronic\i D.Niculescu.

– Fragment –

Z\pada era perfect\. Se prindea `nstraturi dense `n timp ce o rostogo-leau pe p\m`nt, f\c`nd bulg\ri. Mabell-a f\cut pe ultimul, mai mic, pentrucap, iar Jack le-a a[ezat pe toate unulpeste altul. Silueta abia ì ajungea latalie.

— E cam micu], a zis el.Ea s-a dat un pas `napoi [i l-a cerce-

tat de la distan]\.— E numai bun, i-a r\spuns.Au `ndesat ni[te z\pad\ `n cr\p\tu-

rile dintre bulg\ri, au netezit margini-le. El s-a ndep\rtat de lumina l\mpii [ia ferestrei colibei, intr`nd `ntr-un p`lcde copaci. S-a `ntors cu dou\ crengi demesteac\n [i a `nfipt c`te una de fieca-re parte a crea]iei lor. Acum avea bra]e.

— O fat\. Hai s\ facem o feti]\, azis ea.

— Bine.Ea a `ngenuncheat `n z\pad\ [i a

`nceput s\ modeleze partea de jos ca ofust\ ce se evaza din feti]a de z\pad\.{i-a trecut palmele pe deasupra, `nl\-tur`nd din straturile de nea [i sub]iindconturul, p`n\ ce a sem\nat cu o copi-l\. C`nd s-a ridicat, l-a v\zut pe Jack lu-cr`nd cu un briceag.

— Gata, a zis el.S-a dat un pas `napoi. ~n z\pada

alb\ erau sculpta]i ni[te ochi perfec]i,minuna]i, un nas [i buze mici, albe. Eii se p\rea c\ putea distinge chiar [i po-me]ii [i o b\rbie mititic\.

— Ah.— Nu-]i place?P\rea dezam\git.— Nu. Ah, nu. E at`t de frumoas\.

Doar c\ n-am [tiut...Cum ar fi putut s\-[i exprime `n

cuvinte surprinderea? Ni[te tr\s\turi

at`t de delicate, modelate de mìnilelui aspre, era de parc\ i-ar fi `ntrez\ritdorin]ele. Cu siguran]\ c\ [i el `[i dori-se copii. Vorbiser\ despre asta adeseala `nceput, c`nd se c\s\toriser\, glumindc\ vor face o echip\ de fotbal, dar pl\-nuind de fapt s\ aib\ doar trei sau patru.Ce amuzant ar fi fost Cr\ciunul cu ocas\ plin\ de micu]i, [i spuseser\ n pri-ma lor iarn\ t\cut\ petrecut\ `mpreu-n\. Era o atmosfer\ solemn\ pe c`nd`[i deschideau darurile primite unulde la cel\lalt, dar sperau c\ la un mo-ment dat dimine]ile de Cr\ciun vor r\-suna de copii care alearg\ [i ]ip\ de `n-c`ntare. Ea cususe o [ose]ic\ pentru pri-mul lor n\scut, iar el desenase planuri-le pentru un c\lu] de lemn pe care ur-ma s\-l construiasc\. Oare avea s\ fie ofat\ sau un b\iat? Cum ar fi putut [ti c\dup\ dou\zeci de ani tot f\r\ copii vorfi, doar un b\rbat `n v`rst\ [i o femeie`n v`rst\ singuri `n s\lb\ticie?

Pe c`nd st\teau acolo `mpreun\, nin-gea mai puternic [i mai iute [i de-abiase mai vedea la distan]\ mai mare deun metru [i ceva.

— ~i trebuie ni[te p\r, a zis el.— Ah. M-am g`ndit [i eu la ceva.Jack s-a dus spre hambar, Mabel c\-

tre colib\.— Uite, a strigat ea din cealalt\ par-

te a cur]ii c`nd a ie[it din nou. M\nu[icu un deget [i un fular pentru feti]\.

El s-a `ntors cu o leg\tur\ de iarb\s\lbatic\ [i galben\ de l`ng\ hambar. A`nfipt-o fir cu fir `n z\pad\, alc\tuindun p\r rebel [i galben, iar ea a `nf\[uratfularul `n jurul g`tului [i a pus m\nu-[ile `n v`rful crengilor de mesteac\n,cu firul ro[u care le unea trec`nd prinspatele copilei de z\pad\. Sora lui Ma-bel le `mpletise din l`n\ ro[ie, iar fula-rul avea un model pe care Mabel nu-lmai v\zuse `nainte – strop de rou\, ìzisese sora ei. Prin modelul larg, Mabelputea vedea z\pada alb\.

A fugit `ntr-un col] al colibei, undecre[tea o tuf\ de meri[or. A cules o m`-n\ de fructe `nghe]ate, s-a `ntors la fa-ta f\cut\ din z\pad\ [i a stors sucul a-cestora pe buzele ei. Z\pada s-a colo-rat `ntr-o nuan]\ delicat\ de ro[u.

Ea [i Jack au r\mas unul l`ng\ al-tul, privind fata de z\pad\.

— E frumoas\, a zis ea. Nu crezi?E frumoas\.

— Ne-a cam ie[it, nu-i a[a?St`nd nemi[cat\, Mabel a `nceput

s\ simt\ umezeala din hainele `mbiba-te [i s\ tremure.

— }i-e frig?

A scuturat din cap.— Hai `n\untru s\ ne `nc\lzim.Mabel n-ar fi vrut s\ se termine. Z\-

pada lini[tit\, apropierea. Dar din]iiau `nceput s\-i cl\n]\ne. A `ncuviin]atdin cap.

~n\untru, Jack a mai pus c`]iva bu[-teni de mesteac\n `n sob\, iar focul atrosnit. Mabel s-a apropiat c`t de multa `ndr\znit [i [i-a tras jos m\nu[ile ude,p\l\ria, haina. El, la fel. Bulg\ri de z\-pad\ c\deau pe plit\ [i sf`rìau. Rochiaei at`rna grea [i ud\, lipindu-i-se de pie-le, iar ea [i-a descheiat-o [i [i-a scos-o.El [i-a dezlegat ghetele [i [i-a scos c\ma-[a umed\ peste cap. Cur`nd erau goi [itremurau unul l`ng\ cel\lalt. Ea nu [i-adat seama c\ erau complet dezbr\ca]idec`t c`nd el s-a apropiat [i i-a sim]it m`-na aspr\ pe [ale.

— E mai bine? a `ntrebat-o.— Da.Ea [i-a ntins bra]ele peste umerii lui,

unde pielea ì era `nc\ rece la atingere,iar c`nd [i-a lipit nasul de curbura g`tu-lui lui, a v\zut cum z\pad\ topit\ ì a-t`rna `n picuri prin barb\.

— Hai s\ ne b\g\m n pat, a zis Jack.Chiar dup\ at`]ia ani, ceva `n\un-

trul ei `nc\ mai palpita la atingerea lui,iar vocea lui, r\gu[it\ [i [optit\ `n ure-chea ei, ì `nfiora [ira spin\rii. Dezbr\-ca]i, s-au dus `n dormitor. Sub p\turi,au b`jbìt fiecare dup\ trupul, bra]ele[i picioarele, [ira spin\rii [i [oldurileceluilalt, p`n\ c`nd au reg\sit liniile fa-miliare [i delicate, asemenea pliurilordintr-o veche hart\ ce a fost `ndoit\iar [i iar de-a lungul anilor.

Apoi au r\mas ntin[i mpreun\, Ma-bel cu obrazul pe pieptul lui.

— N-o s\ pleci la min\, nu-i a[a?El [i-a ap\sat buzele pe cre[tetul ei.— Nu [tiu, Mabel, i-a [optit `n p\r.

Fac [i eu tot ce pot.

***

Jack s-a trezit pe frig. ~n pu]inele ore`n care dormise, vremea se schimbase.~[i putea da seama dup\ miros, o sim-]ea `n mìnile cuprinse de artrit\. S-a ri-dicat `ntr-un cot [i s-a `ntins spre noptie-r\, p`n\ a g\sit chibriturile [i-a aprinslum`narea. Spatele [i umerii ì erau `n-]epenite `n timp ce `[i cobora picioareledin pat. A r\mas a[ezat pe margineapatului p`n\ c`nd frigul a devenit in-suportabil. Nu departe de perna pe ca-re dormea Mabel, ghea]a se strecuraseprintre bu[teni, cu cristalele sale fran-jurate. A `njurat `ncet [i i-a tras p\tura

peste umeri. O cas\ cald\, sigur\ – nicim\car at`t nu-i putea oferi. A dus sfe[-nicul `n camera principal\. U[a metali-c\ [i grea de la sob\ a z\ng\nit puternicc`nd a deschis-o. C`]iva c\rbuni ardeaumocnit `n cenu[\.

C`nd s-a ntins dup\ ghete, a z\rit pefereastr\ o fluturare printre copaci. Ar\mas l`ng\ geamul tivit cu flori de ghea-]\, privind cu aten]ie afar\.

Z\pada proasp\t\ se a[ternuse ca oplapum\ peste p\m`nt, sclipind [i str\-lucind argintie `n lumina lunii. Hamba-rul [i copacii din dep\rtare erau doarni[te contururi vagi. Acolo, la margineap\durii, a v\zut-o din nou. O sc`nteie-re alb-alb\strie. Era nc\ n\uc de somn.A `nchis `ncet ochii, i-a deschis iar\[i [ia `ncercat s\ se concentreze.

Iat-o. O siluet\ mic\ ce se i]ea prin-tre copaci. Ce era aceea, o fust\? Un fu-lar ro[u la g`t [i p\r alb at`rn`ndu-i pespate. Micu]\. Iute. O feti]\. Alerg`ndla marginea p\durii. Apoi disp\r`nd n-tre copaci.

Jack s-a frecat cu palmele la ochi. Nudormise destul. Asta trebuia s\ fie. Preamulte zile lungi. A p\r\sit fereastra [i[i-a v`r`t picioarele `n ghete, l\s`nd [i-returile nelegate. A deschis u[a, iar ae-rul rece i-a t\iat r\suflarea. Z\pada ìtrosnea sub ghete n timp ce mergea c\-tre stiva de lemne. Abia c`nd se ntorceacu un bra] de lemne de mesteac\n a ob-servat feti]a lor de z\pad\. A pus lemne-le jos [i s-a dus cu bra]ele goale acolounde se aflase aceasta. ~n locul ei era unmorman mic de z\pad\ r\scolit\. M\nu-[ile cu un deget [i fularul disp\ruser\.

A `mpins z\pada cu v`rful ghetei.Un animal. Poate un elan o d\r`ma-

se. Dar fularul [i m\nu[ile? Un corb sauo gai]\ canadian\, poate. Se [tie c\ p\-s\rile s\lbatice fur\ lucruri. C`nd a dats\ se `ntoarc\, a observat urmele. Lu-mina lunii c\dea `n ad`ncituri. Urmele48 49 treceau prin z\pad\, se `ndep\r-tau de colib\ [i se pierdeau printrecopaci. S-a aplecat ca s\ le vad\ maibine. Lumina argintiu-alb\strie era

Copila de z\pad\ (2012), romanul ei dedebut, `mbin\ admirabilatmosfera de basm a]inuturilor acoperite dez\pad\ din Alaska [irealitatea dur\ a vie]ii defermier `ntr-o regiunes\lbatic\, neprietenoas\,care nu-[i dezv\luie u[orsecretele. Ajun[i deja lajum\tatea vie]ii, Jack [iMabel se lupt\ s\-[icl\deasc\ o via]\ nou\ `nAlaska anilor ‘20, `ns\durerea pricinuit\ de lipsacopiilor sap\ o pr\pastietot mai ad`nc\ `ntre ei.~ntr-o clip\ de exaltare, lac\derea primei z\pezi dinan, cei doi cl\desc ocopil\ de z\pad\ cu chipdelicat, buze trandafirii [ip\r b\lai. Nu mic\ le este`ns\ mirarea a doua zi,c`nd descoper\ c\ feti]ade z\pad\ a prins via]\, ca [icum povestea Snegurocik\i, ce `nc`ntasecopil\ria lui Mabel, ar fi devenit dintr-odat\ realitate. Din acea clip\,Faina, copila de z\pad\, va deveni parte din familie [i prezen]a eidelicat\, candid\, zglobie le va schimba vie]ile pentru totdeauna. Copilade z\pad\ `mplete[te cu subtilitate [i sensibilitate realismul magic alscriitorilor sud-americani cu o proz\ dur\, viguroas\, dramatic\ `n stilullui Jack London.

CARTEA

7 «

avanpremier\COPILA DEZ|PAD|

~mplete[te cu subtilitate [i sensibilitate realismul magic alscriitorilor sud-americani cu o proz\ dur\, viguroas\, dramatic\`n stilul lui Jack London.


slab\, a[a c\ la `nceput nu [i-a crezutochilor. Coiot sau poate r`s. Altceva.S-a aplecat mai bine [i a atins urma cuv`rfurile degetelor goale. Urme de om.Mici. De m\rimea unui copil.

Jack tremura. Pielea i se f\cuse deg\in\, iar degetele goale de la picioare`l dureau de frig `n ghete. A l\sat ur-mele [i mormanul de z\pad\, [i-a sti-vuit lemnele `n curbura bra]ului [i s-adus `n\untru, `nchiz`nd iute u[a `n ur-ma lui. ~n timp ce v`ra fiecare bucat\de lemn `n sob\, se `ntreba dac\ n-o vatrezi g\l\gia pe Mabel. Erau doar ochiilui, care-i jucau feste. O s\-[i revin\ `nzori. A stat l`ng\ sob\ p`n\ c`nd focula `nceput iar\[i s\ duduie, apoi a `n-chis u[i]a.

S-a cuib\rit sub p\tur\, lipit de tru-pul cald al lui Mabel, iar ea a gemutu[or `n somn, dar nu s-a trezit. Jack astat `ntins l`ng\ ea, cu ochii larg des-chi[i [i mintea v`jìndu-i, p`n\ c`nd `ncele din urm\ s-a cufundat `ntr-un felde somn care nu era cu mult diferit destarea de veghe, un somn derutant [i a-gitat, unde visele c\deau [i se topeau cafulgii de z\pad\, unde copiii alergaucu pa[i u[ori printre copaci, iar fulare-le f`lfìau `n ciocurile corbilor negri.

***

C`nd Jack s-a trezit din nou, soareler\s\rise, iar Mabel era `n buc\t\rie.~[i sim]ea trupul obosit [i `n]epenit, deparc\ n-ar fi dormit deloc, ci [i-ar fipetrecut noaptea despic`nd lemne sauleg`nd balo]i de f`n. S-a `mbr\cat [i, `n[osete, s-a `ndreptat spre mas\. Miro-sea a cafea [i a cl\tite.

— Cred c\ a mers, Jack.— Ce?— Aluatul acela fermentat pe care

mi l-a dat Esther. Uite, gust\-le.Mabel a pus o farfurie cu cl\tite pe

mas\.— Ai dormit bine? l-a `ntrebat. A-

r\]i absolut distrus.Cu o m`n\ pe um\rul lui, s-a `ntins

peste el, ca s\ ì toarne cafea `n can\,din ibricul de email albastru. El a ridi-cat cana, a ]inut-o cald\ `ntre palme.

— Nu [tiu.Cred c\ nu.

— E tare frig afar\, nu? Dar fru-mos. Toat\ z\pada asta alb\. At`t deluminoas\.

— Ai ie[it pe-afar\?— Nu. Nu de c`nd am dat o fug\ la

toalet\ `n toiul nop]ii.El s-a ridicat de la mas\.— Nu m\n`nci micul dejun? l-a

`ntrebat.— M\ duc doar s\ iau ni[te lemne.

Era c`t pe ce s\ se sting\ focul.De data asta [i-a pus haina [i ni[te

m\nu[i `nainte s\ deschid\ u[a. Neauareflecta lumina soarelui at`t de puternic,`nc`t [i-a mijit ochii. S-a dus la stiva delemne, apoi s-a ntors spre colib\ [i a v\-zut copila de z\pad\, sau ceea ce mai r\-m\sese din ea. Tot doar un mormannedefinit de om\t. Nici urm\ de fular.Nici urm\ de m\nu[i. Exact a[a cumfusese ast\-noapte, `ns\ acum era o rea-litate limpede ca lumina zilei. {i urme-le de pa[i `nc\ treceau prin z\pad\, tra-versau curtea [i disp\reau ntre copaci.Apoi a v\zut iepurele mort. Un iepurede z\pad\ alb, l`ng\ treptele de la in-trare. A trecut pe-al\turi f\r\ s\ se o-preasc\. ~n\untru, a l\sat lemnele s\cad\ cu zgomot pe podea, l`ng\ sob\,apoi a r\mas privind `n gol.

— Tu ai observat ceva? a zis el `ncele din urm\.

— Te referi la ger?— Nu. La ceva ie[it din comun.— Adic\?— Mi s-a p\rut c\ aud ceva azi-

noapte. Probabil n-a fost nimic.

***Dup\ micul dejun, Jack s-a dus s\ hr\-neasc\ animalele. ~n drum spre hambar,a `n[f\cat iepurele mort [i l-a ]inut pel`ng\ corp, a[a `nc`t Mabel s\ nu-l ob-serve pe fereastr\. Odat\ ajuns n ham-bar, l-a privit atent. Putea vedea undefusese str`ns de g`t, cel mai probabil cuun la] sub]ire, care ì trecuse prin blanaalb\ [i prin puful fin de dedesubt. Era`nghe]at bocn\. Mai t`rziu, dup\ ce s-a`ngrijit de animale, s-a dus n spatele ham-barului [i a aruncat iepurele mort c`tde departe a putut, `ntre copaci. C`nds-a `ntors la colib\, Mabel `nc\lzea ap\pentru sp\lat.

— Ai v\zut urmele? l-a `ntrebat pes-te um\r.

— Ce urme?Ea a f\cut semn c\tre fereastr\.— A, alea. Trebuie s\ fi fost o vulpe.— Puii s`nt `n regul\?— Da, s`nt bine. S`nt bine to]i.

***

Jack a dat jos pu[ca de deasupra u[ii[i i-a zis c\ se duce dup\ vulpe. Acum[tia ce `l nelini[tise `n privin]a urmelor.~ncepeau de la mormanul de z\pad\[i duceau `ntr-o singur\ direc]ie – sepierdeau `n p\dure. Nu existau urmecare s\ vin\ spre curte.

{erpuiau printre mesteceni, pestebu[teni c\zu]i [i `mprejurul tufelor us-cate de trandafir s\lbatic. Jack a urmatcotiturile [i buclele. Nu p\reau a fi ur-mele unui copil r\t\cit. Mai degrab\ aleunui animal s\lbatic, o vulpe sau o her-min\. }`[nind ici [i colo, gonind pedeasupra z\pezii, f\c`nd mici ocoluri`napoi [i iar `nainte, p`n\ c`nd Jack n-amai fost sigur dac\ erau acelea[i. Dac\se r\t\cise, de ce nu venise la u[\? De cenu ceruse ajutor? {i urmele nu mergeauc\tre drumul c\ru]ei, c\tre sud, c\treora[ [i alte gospod\rii. Ci se plimbauprintre copaci f\r\ o direc]ie anume,iar c`nd a privit `napoi peste um\r, n-amai putut vedea coliba [i a n]eles c\ ur-mele [erpuiau c\tre nord, c\tre mun]i.Urmele de ghete se intersectau ici [i co-lo cu altele, de ast\ dat\ deosebite. Devulpe, `ncruci[`ndu-se cu cele ale pa[ilorcopilei, apoi disp\r`nd. A continuat s\mearg\ pe urmele copilei. De ce s-ar ]ineo vulpe dup\ o feti]\ printre copaci? Seuita `n jos din c`nd `n c`nd, apoi puneatotul la `ndoial\. Poate c\ feti]a se ]ineadup\ vulpe. Poate c\ de aceea urmelel\sate de ea erau at`t de haotice.

Jack s-a oprit l`ng\ un plop c\zut,s-a sprijinit de trunchiul lui gros. Pe-semne c\ se dep\rtase de urmele ini]ia-le. {i-a [ters sudoarea de pe frunte. E-ra frig, dar aerul era uscat [i nu b\teav`ntul, iar el se `ncinsese. S-a `ntrebatdac\ nu se `ncurcase. Probabil c\ `ntot timpul \sta mersese pe urmele vul-pii. S-a `ntors [i s-a aplecat s\ le cerce-teze, aproape a[tept`ndu-se s\ vad\ ur-ma perni]ei [i a ghearelor. Dar nu, erautot urme plate, de m\rimea t\lpii unuicopil.

S-a mai ]inut o vreme dup\ ele, p`n\c`nd s-au pierdut unduindu-se `ntr-oviroag\ mic\ [i printr-o p\dure deas\de molizi `ntuneca]i. Nu se putea stre-cura cu u[urin]\ printre copacii aceia.Deja plecase de ceva vreme. S-a `ntors[i l-a trecut un fior de team\ – at`t deabsorbit privise `n jos, la urmele pa[i-lor, c`nd venise, `nc`t nu prea d\duseaten]ie peisajului dimprejur. Copacii[i z\pada ar\tau la fel `n toate direc-]iile. Apoi [i-a amintit de urmele ghe-telor lui `n z\pad\. Avea s\ fie calelung\ [i `ntortocheat\ p`n\ acas\, dara[a o s\ ajung\.

Mabel a[tepta nelini[tit\ la u[\c`nd s-a ntors. {i-a [ters mìnile de [or][i l-a ajutat s\-[i dea jos haina.

— ~ncepusem s\-mi fac griji.Jack [i-a `nc\lzit mìnile l`ng\ sob\.— Ei? Ai g\sit vulpea?— Nu, doar alte urme, peste tot.Nu i-a zis de copil\ sau de iepurele

mort de pe treptele casei. Cumva, seg`ndea c\ ar tulbura-o.

Eowyn Ivey s-a n\scut `n Alaska,unde locuie[te [i `n prezent,al\turi de so]ul [i fiicele sale. Astudiat jurnalismul la WesternWashington University [i a urmatcursuri de creative non-fiction la

University of Alaska Anchorage.A lucrat vreme de zece ani ca

jurnalist la ziarul „Fron-tiersman“. {i-a f\cutdebutul ca scriitoare cupovestiri publicate `nantologia Cold Flesh(2010) [i `n jurnalulliterar „Cirque“. ~n pre-zent, lucreaz\ la libr\riaindependent\ FiresideBooks, fiind `ntr-opermanent\ leg\tur\ cuc\r]ile [i cu cititorii.

AUTOAREA

Drago[ Cojocaru

Asta fiindc\ autorul lui Maus, america-nul Art Spiegelman, este unul dintreacei autori care au f\cut pentru BD ceeace Bradbury sau Heinlein au f\cutpentru science fiction – l-aau scos din„ghetto“ [i, gra]ie unui Pullitzer spe-cial `n 1992 (primul comics care c`[ti-g\ acest premiu), l-aau transformat `nlectur\ „respectabil\“.

Maus a fost creat la `nceputul anilor’70, `ns\ serializarea sa a `nceput cuadev\rat `n anii ’80, `n paginile revis-tei antologie „RAW“ pe care Spiegelmana editat-o `mpreun\ cu so]ia sa [i careera o adev\rat\ publica]ie „purt\toare decuv`nt“ a BD-ului „alternativ“ ameri-can. ~n ciuda succesului de critic\, el ag\sit greu un editor pentru publicarea`n volum, lucru care s-a nt`mplat abia n1986 (primul volum) [i 1991 (al doilea),

moment `n care apari]ia lui Maus a a-vut efectul unei bombe – brusc, to]i ceicare nu [tiau asta, aveau s\ descoperec\ banda desenat\ poate fi [i altcevadec`t reviste ilustrate pentru copii. Afost prima oar\ c`nd o band\ desenat\a atras aten]ia criticilor `n asemeneam\sur\, iar premiul Pullitzer oferit unan mai t`rziu avea s\ `l transforme peSpiegelman `ntr-o adev\rat\ vedet\.Maus a fost un bestseller confirmat decelebra list\ din „New York Times“ [i afost tradus p`n\ `n prezent `n 18 limbi.

Art Spiegelman s-a n\scut `n 1948 `nSuedia [i ajunge `nc\ din copil\rie `nStatele Unite, unde avea s\ fie foarte re-pede atras de desen [i reviste ilustrate.Public\ prima oar\ la 16 ani, studiaz\ ar-ta [i filosofia [i devine o vedet\ a BD-uluiunderground de la sf`r[itul anilor ’60.Creeaz\ fanzine, deseneaz\, formeaz\o adev\rat\ mi[care artistic\ al\turi dealte vedete ale „mediului“. Dup\ ce, la`nceputul anilor ’90, renun]\ la editarealui „RAW“, Spiegelman intr\ `n redac]ia„New Yorker“, prestigiosul hebdomadarcultural american, unde realizeaz\ o ce-lebr\ copert\ pentru num\rul din 24septembrie 2001, primul dup\ atentate-le de la 11 septembrie. Cu toate acestea,dup\ c`teva luni, p\r\se[te revista, acu-z`nd „conformismul editorial care se `n-st\p`ne[te `n mass media american\.

~n anii care urmeaz\, Spiegelmanpublic\ mai mult `n reviste europene –noul s\u album, In the Shadow of NoTowers, care transcrie felul `n care atr\it momentul 11 septembrie, fiind re-fuzat spre publicare de mai multe pe-riodice importante din SUA. Albumulva fi `ns\ primit cu cronici elogioase peambele p\r]i ale Atlanticului.

Anul acesta, dup\ un mare premiu `n2011 la Salon de la Angouleme, Art Spie-gelman a primit din partea ministruluiCulturii din Fran]a un Ordre des Arts etdes Lettres, iar un editor american, ladou\ decenii de la triumful lui Maus, ascos pe pia]\ Meta Maus, un soi de „ma-king of“ complex, combina]ie de carte[i DVD plin\ de desene [i interviuri.

Oper\ autobiografic\, Maus este o po-veste `mp\r]it\ `ntre „prezent“ (`n careautorul st\ de vorb\, `n anii ’78-’79, cutat\l s\u, Vladek Spiegelman) [i „trecut“,`n care prezint\ experien]ele prin care atrecut tat\l s\u nainte de r\zboi, trecerea

prin lag\rele naziste [i via]a dup\ Ho-locaust, p`n\ la emigrarea n SUA. Spie-gelman opteaz\ s\ reprezinte grupurilena]ionale prin diverse animale – evreiis`nt [oareci („maus“ `nseamn\ [oarece`n limba german\), germanii s`nt pisici,francezii broa[te, englezii pe[ti, iar polo-nezii porci. Nu e zoomorfism gratuit, ci oreferin]\ la propaganda nazist\ care `iprezenta pe evrei drept [oareci. De-senul este minimalist, Spiegelman ex-plic`nd c\ a avut nevoie de mult\ vremepentru a dezvolta un stil vizual care s\„fie u[or de privit“ [i s\ nu se impun\asupra pove[tii.

Ast\zi, Spiegelman vede Maus uneorica pe un fel de blestem. „Reprezint\ ocontinu\ problem\ pentru mine [i al]iarti[ti“, m\rturisea el `ntr-un interviu a-cordat ziarului „The Guardian“. „A fostun album care a schimbat percep]ia.Dup\ apari]ia lui, banda desenat\ nu amai fost privit\ ca produc]ie pentru copii,iar acum Maus a devenit referin]a cucare orice alt\ band\ desenat\ trebuieobligatoriu comparat\. Cultura de mas\este groaznic de stupid\... pot s\ spunc\, dup\ Maus, nu am f\cut dec`t s\caut metode s\ m\ distan]ez de el.“

Art Spiegelman a primit anul acesta, din partea ministrului Culturiidin Fran]a, un Ordre des Arts et des Lettres, iar un editor american,la dou\ decenii de la triumful lui Maus, a scos pe pia]\ Meta Maus,combina]ie de carte [i DVD plin\ de desene [i interviuri.

» 8

specialDISTINC}IE

Maus: via]a ca o povest

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 362 » 30 iunie – 6 iulie 2012

~ntr-o ]ar\ `n care dragostea pentru banda desenat\nu a atins niciodat\ intensitatea celei din Europa,Japonia sau SUA, este mai mult dec`t l\udabil efortulEditurii Art de a publica `n române[te c`teva romanegrafice foarte importante, dar care se adreseaz\ nunumai bedefililor, ci [i altui public. Au ap\rut p`n\acum dou\ volume ale lui Marjane Satrapi (Persepolis[i Broderii), un Mattotti (Stigmata) [i, iat\, acum,vede lumina tiparului la noi Maus – Povestea unuisupravie]uitor, unul dintre cele mai importante romanegrafice din istoria BD.

Autorul lui Maus, Art Spiegelman

MAUS9 «

specialArt Spiegelman: „A fost un album care a schimbat percep]ia.Dup\ apari]ia lui, banda desenat\ nu a mai fost privit\ caproduc]ie pentru copii“.

www.suplimentuldecultura.ro

te cu [oareci [i pisiciO fabul\ cu Animal’z

Enki Bilal reprezint\ cazulspecial al unui mare autorde benzi desenate (albu-mele sale se v`nd `n sutede mii de exemplare) carea reu[it s\ devin\ [i unregizor destul de apreciat.Din 1990 `ncoace, el arealizat Bunker PalaceHotel, Tycho Moon [i,recent, cunoscutulImmortal Ad Vitam,adaptare a unuia dintrecele mai cunoscute albu-me ale sale, foarte bineprimit\ de public [i critici.

~n ultima vreme, pel`ng\ un nou album BD(Julia & Roem), Bilal lu-creaz\ la o nou\ adaptarea precedentului s\u al-bum, Animal’Z (2009), oalt\ poveste postapocalip-tic\ ce d\ prilejul realiz\riialtui festival de imaginigrandioase, combina]ie deimagini reale [i digitale.

Ac]iunea din western-ulapocaliptic Animal’Z se

petrece `ntr-un viitorneprecizat `n careplaneta `ns\[i s-arevoltat `mpotrivaagresiunii repe-tate a oamenilor.Toate legile geo-logice, geografice[i climaterice aleplanetei au fostdate peste cap [ipu]inii supravie-]uitori r\t\cescprintr-un peisajsuprarealist `ncare ]estoaselezboar\, Pirineii s-au`n\l]at c`t Himalaya,iar Marea Baltic\ a devenitun de[ert. Supravie]uitorii,[i ei modifica]i de o gene-tic\ pornit\ razna, b`ntuieacest peisaj `n c\utareapu]inelor surse de ap\r\mase.

La fel ca `n cazulImmortal, Bilal pare inte-resat mai degrab\ s\ seinspire din propriul albumdec`t s\ se dedea uneiadapt\ri pur [i simplu.Animal’Z este anun]atastfel drept „un obiect

revolu]ionar,animat de o puternic\ in-ten]ie artistic\“ sau, cum adeclarat autorul `n martie, laSalonul Cartoon Movie dinLyon, va fi „primul film de ani-ma]ie hibrid\ din lume“. Astanu explic\ mare lucru, dar con-firm\ faptul c\ filmul, aido-ma lui Immortal, va fi o com-bina]ie de imagini, actorireali [i grafic\ digital\.

Scenariul, semnat deBilal [i Olivier Roth, va fi

`ns\ un pretext pentru ima-gini spectaculoase, cuace[ti cowboy care

b`ntuie peisajul p\-m`ntesc de dup\momentul `n careplaneta a decis s\se schimbe, „lafel ca un animalcare se scutur\pentru a sedebarasa deparazi]i“, scenecare `n album

nu exist\.„Vor fi peisaje vii,

care se transform\ peecran, `n contact cu supra-vie]uitorii“, explic\ Bilal.„Vom `nt`lni animale pre-cum delfinii `n interiorulc\rora oamenii pot s\ sedeplaseze, gra]ie hibri-diz\rii. ~ntr-un asemeneaunivers, unii `[i vor permi-te experien]e excitante `ncare eu unul v\d un sim-bol ultim al decaden]ei.“

Filmul, aflat `nc\ `n fazade preproduc]ie, nu vavedea lumina marilorecrane mai devreme de2014.

Mars et Avril

Al\turi de Benoit Peeters, bel-gianul François Schuiteneste uluitorul autor al serieiOra[elor obscure, o suit\de ucronii `n care filosofia[i arhitectura se `mbin\pentru a construi un com-plex univers alternativucronic `n care Jules Verne`[i d\ m`na cu Rene Ma-gritte, Gustave Dore [iVictor Horta. Ocazional,`ntre dou\ Ora[e Obscure,Schuiten mai este invitats\ realizeze decoruri [i de-sign pentru diverse filmeprecum Gwendoline,Taxandria lui Raoul Servaissau, mai recent, Busola deAur. ~n 2009, Schuiten afost chiar actor `n filmulcomplicelui s\u BenoitPeeters, Le dernier plan –povestea unui t`n\r regizorromân care merge `n Fran-]a pe urmele unui celebrudizident disp\rut, film ce i-aavut `n rolurile principalepe Florin Piersic Jr., MihaiDinvale [i Pierre Arditi.

Anul trecut `ns\, MartinVilleneuve, un regizor

debutant din Canada, l-aconvins pe Schuiten s\creeze designul filmului

s\u Mars et Avril, ofantezie impresionant\vizual [i care este realizat\

cu un buget de numai 2milioane de dolari.

Schuiten este cea maibun\ alegere pentru acestfilm al c\rui subiect pare orud\ apropiat\ a stilului depoveste marca Schuiten &Peeters: un love story din-tre un charismatic septua-genar care face muzic\ peinstrumente inspirate dincorpul femeilor [i muza sa,o t`n\r\ artist\, totulpetrec`ndu-se `n momen-tul `n care oamenii sepreg\tesc s\ cucereasc\un Marte fantasmagoric,iar o mi[care anti-ciber-netic\ vrea s\ `ncetineasc\curgerea timpului.

Acest univers futurist,a[a cum este dezv\luit deprimul trailer al filmului, vafi un deliciu pentru faniiBD care vor recunoa[te `naproape fiecare cadru„marca“ lui Schuiten, dar,pentru a vedea filmul `n`ntregime, vor mai avea dea[teptat m\car p`n\ `ntoamn\, c`nd Mars et Avrilva avea premiera `nCanada.

CE FILME MAI FAC AUTORII DE BD?

Pia]a de band\ desenat\ `n Statele Uni-te este dominat\ f\r\ drept de apel de„mainstream comics“, adic\ de imensaproduc]ie de supereroi a principaleloredituri de gen. ~n umbra acesteia s-adezvoltat `ns\, din anii ’60, o lume a co-mics-urilor „underground“ din care s-aformat apoi, `n anii ’80, o band\ desena-t\ „alternativ\“ sau independent\, carepermite autorilor s\ produc\ opera `n a-fara canoanelor stricte ale marii industrii.

Comics-urile underground au ap\rut`n deceniul al [aptelea, `n str`ns\ leg\-tur\ cu cultura underground, mi[careabeat [i hippy, dar s-a bazat pe operele u-nor arti[ti anteriori precum George Har-ryman, autorul lui Krazy Kat. De ase-menea, ea a mai fost influen]at\ defaimoasele „biblii din Tijuana“ (publica-]ii erotice de opt pagini, pe h`rtie proast\,v`ndute pe sub m`n\ cu mare succes `nperioada interbelic\), de revistele publi-cate de EC Comics (`n general produc]iihorror ce [i-au tr\it clipa de glorie `n anii’50, `nainte de a fi oprite de cenzur\) saude revista umoristic\ „Mad“, a c\rei in-fluen]\ asupra culturii populare ameri-cane a fost imens\.

Reflect`nd mi[c\rile contestatare aleanilor ’60-’70, cultura [i ideile hippy [iliberalizarea moravurilor, comics-urileunderground [i-au permis s\ abordezealte subiecte [i s\ utilizeze alte maniere detratare dec`t comics-urile „mainstream“.Exist`nd mai ales la nivelul „small press“,`n fanzine, aceste benzi desenate au a-vut era lor de aur `ncep`nd din anii ’60.Autori precum Robert Crumb, Gilbert,Shelton, Wally Wood, Vaughn Bode etc.au nceput s\ publice opera care nu doreaus\ fie „un obiect artistic“, ci s\ vehiculezemesajele contraculturii americane, opiniicritice la adresa societ\]ii de consum, ar\zboiului din Vietnam, problemele lega-te de drepturile civile [i rasiale sau valo-rile promovate de hippio]i.

Succesul acestor benzi desenate `n SUAavea s\ impulsioneze apoi mi[c\ri deacela[i gen n ntreaga lume. De asemenea,

succesul lor de public [i de critic\ a dusla „recuperarea“ unora dintre cei mai mariautori de gen de c\tre edituri mai „respec-tabile“. Din anii ’70, BD-ul „underground“devine tot mai recunoscut de „mainstream“,iar editurile „mainstream“ ncearc\ s\ cre-eze [i produse pentru un public mult maiadult.

Ca r\spuns la aceast\ ini]iativ\, din a-nii ’80, pe bazele culturii „underground“se creeaz\ o cultur\ a „comics-urilor alter-native“ care, prin gen, stil [i subiecte, do-rea s\ ofere altceva cititorilor dec`t ve[-nicile `nfrunt\ri dintre supereroi. De ase-menea, scena alternativ\ a fost creat\ [ica r\spuns la dec\derea celei „under-ground“, a[a cum explic\ chiar Art Spie-gelman, creator [i editor, `n epoc\, al im-portantei reviste RAW: „Ceea ce p\rea orevolu]ie se dezumflase devenind un stilde via]\. Comics-urile underground c\p\-taser\ o imagine stereotipic\ de produseobsedate de sex, droguri [i senza]ii ief-tine. Fuseser\ b\gate `napoi `n dulap,al\turi de pipele pentru marihuana saum\rgelele hippio]ilor, iar lucrurile `nce-peau s\ devin\ tot mai ur`te“.

~ncerc`nd s\ creeze o nou\ band\ de-senat\, mai matur\ [i mai pu]in (sau de-loc) supus\ canoanelor „mainstream“, noiiautori au nceput s\ realizeze opere mult maiambi]ioase artistic. Foarte important\pentru „mi[care“ a fost revista „RAW“, care afost fondat\ `n 1980 de Art Spiegelman[i so]ia lui, Françoise Mouly, [i care era oantologie de noi BD-uri care publica [i mul]iautori europeni. A fost urmat\ de „Weirdo“,o revist\ creat\ de vedeta undergroundRobert Crumb, de „Zap“ [i „Arcade“ [i de„Heavy Metal“, varianta american\ a ce-lebrei reviste franceze „Metal Hurlant“.

„RAW“ [i-a ncetat apari]ia n 1991. Dar,din anii ’80 ncoace, pia]a alternativ\ dinSUA ([i din ntreaga lume) a c\p\tat o im-portan]\ sporit\, oferind cu adev\rat„alternativa“ pentru publicul mult maiinteligent, matur [i cultivat la produc]iaindustrial\ de „mainstream“.

Underground [i alternativ


Adriana Babe]i: „Nu mi s-a `nt`mplat niciodat\ `n ultimii 20 deani s\ am sufletul at`t de plumbuit din cauza unor `nt`mpl\ridin jur care, aparent, nu m\ privesc direct, dar care trec prinmine ca ni[te suli]e“.

SUFLETPLUMBUIT

» 10

printre r`nduri

Jorge Luis Borges, Istoria universal\ a infamiei, traduceri deIrina Dogaru [i Cristina H\ulic\, colec]ia „Top 10+“, Editu-ra Polirom, 144 de pagini, 16.95 lei

Istoria universal\ a infamiei reprezint\ debutul lui JorgeLuis Borges. Amestecul de realitate [i fic]iune din acest vo-lum va deveni o caracteristic\ important\ a prozei sale demai t`rziu.

Istoria universal\ a infamiei este construit\ ca o colec]iede pove[ti medievale, `n care visele [i magia s`nt realit\]i a-mestecate printre mistere [i prevestiri cu aer tainic. Persona-jele unor astfel de iluzii nu-s Fe]i-Frumo[i cu stea `n frunte,ci „eroi s\tui de fumul de tutun [i alcool, eroi cu p\l\rii depaie cu panglici colorate, eroi afecta]i de boli ru[inoase“, pecare doar onoarea, loialitatea fa]\ de cauze demult pierdute`i mai anim\.

„Dac\ `l cite[ti pe Borges frecvent [i cu aten]ie, devii borge-sian; a-l citi `nseamn\ a activa o con[tiin]\ a literaturii `n careel a p\truns mai departe dec`t to]i ceilal]i.“ (Harold Bloom)

Philip Roth, La revedere, Columbus, traducere din limba englez\ [i note de Ona Frantz,colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Philip Roth»“, Editura Polirom, 336 de pagini,29.95 lei

Volumul La revedere, Columbus (1959) reprezint\ debutul lui Philip Roth, unul dintre ceimai importan]i autori americani, singurul scriitor `n via]\ a c\rui oper\ va fi publicat\ `ntr-oedi]ie complet\ [i definitiv\ de Library of America.

La revedere, Columbus, distins cu Houghton Mifflin Literary Fellowship Award,cuprinde nuveleta care d\ [i titlul volumului, o poveste de dragoste dintre un evreu dedou\zeci [i trei de ani, f\r\ prea mul]i bani, [i o adolescent\ evreic\ dintr-o familie bogat\,precum [i Convertirea evreilor, Ap\r\torul credin]ei, Epstein, Nu po]i cunoa[te omul dup\c`ntecul pe care-l c`nt\ [i Eli, fanatical, cinci povestiri despre ne`n]elegerile dintre p\rin]i[i copii, dar [i dintre adul]ii din diaspora evreiasc\ din America.

„Spre deosebire de noi, cei care venim pe lume orbi [i dezgoli]i, domnul Roth ni seprezint\ `nzestrat cu unghii, p\r [i din]i – [i cu un limbaj coerent. Este talentat, spiritual,plin de for]\ [i se desf\[oar\ ca un adev\rat virtuoz.“ (Saul Bellow)

„La revedere, Columbus, volum recompensat cu Houghton Mifflin Literary FellowshipAward, reprezint\ debutul lui Roth – [i `nc\ unul impresionant. G\sim aici zbucium [ivigoare, iubire [i ur\, ironie [i compasiune.“ („The New York Times“)

SEMNALE

Dac\ n-aar fi insistat tinerii suplimenti[ti,a[ fi stat [i s\pt\m`na asta `n v\g\unamea, ca o c`rti]\ trist\, orbec\ind pringalerii `n c\utarea unui loc[or c`t dec`t lini[tit. Ar fi p\cat, mi-a spus Florin.Se intr\ `n vacan]\ [i ar cam trebui datun semn `n pagin\ c\ rubrica nu moare.Pentru c\ [tim am`ndoi c\ sgr la sgr nuscoate ochii [i c\ unde-s doi segeri[tiputerea cre[te, am zis da [i m-am puspe cugetat [i pe scris. Nu `nainte `ns\de a anun]a c\ sgr=secretar general deredac]ie; ceea ce [i Florin Iorga [i eus`ntem la revistele noastre. Primul im-puls acum, `n diminea]a de vineri,29 iunie 2012, dup\ o noapte mai multalb\, e s\ scriu c`teva r`nduri despre cummi s-a `nnegurat sufletul `n ultima vre-me [i, `n chip de rubric\ despre bu-curiile m\runte care ne `nsenineaz\via]a, s\ m`zg\lesc cu negru un ditaidreptunghiul, p`n\ `n josul paginii,semn c\ nu mai am nimic de spus [ic\ v\d totul `ntunecat. A[a:

{tiu c\ trucul e vechi, dar mi se parec\ acum, `n ce m\ prive[te, asta ar ficea mai cinstit\ solu]ie, dac\ tot n-amce scrie. Nu mi s-a `nt`mplat niciodat\`n ultimii 20 de ani s\ am sufletul at`tde plumbuit din cauza unor `nt`mpl\ridin jur care, aparent, nu m\ privescdirect, dar care trec prin mine ca ni[tesuli]e. Unele (cele mai multe) vin din cese `nt`mpl\ `n ringul politic. S`nt bine[tiute: lovitur\ dup\ lovitur\, KO dup\KO (f\r\ nimic sportiv [i b\rb\tesc lamijloc), nedreptate dup\ nedreptate,minciun\ dup\ minciun\, r\fuial\ dup\

r\fuial\. Altele se petrec chiar `n micamea preajm\: nervi, scandaluri, ur-lete, tensiuni `n pragul exploziei. Deparc\ un v`rtej sinistru ne-ar fi absorbitpe to]i [i ne-ar fi `ntunecat min]ile.Cum bine spunea, de la mare distan-]\, C.B.: mania.ro sau, dac\ vre]i cudiacritice, m`nia.ro – asta-i adresanoastr\ din ultima vreme.

{i totu[i, [i totu[i. Au fost c`teva`nt`mpl\ri care m-au f\cut s\ nu trecdirect pe prozac [i care m-au ajutats\-mi ]in firea. Iat\-le: ~nt i, faptul c\ amreaflat frumuse]ea [i rostul solidarit\]ii[i c\ ne-am redescoperit, dup\ mult\vreme, de aceea[i parte a baricadei,c`nd am sus]inut ICR-ul. Am fost al\-turi, pe strada Alba-Iulia din Timi[oa-ra sau `n curtea galeriei Triade sau laconferin]a de pres\, toate genera]iile,indiferent de simpatii ideologice, es-tetice, politice. Cu fermitate, dar [iumor, de la copilu]ii Ioana [i Vlad pur-t`ndu-[i ]an]o[ papioanele, p`n\ la ma-turii [i v`rstnicii descin[i parc\ dintr-unroman interbelic. Apoi cele dou\ zileale Ioanei P`rvulescu la Timi[oara, cu oconferin]\ excep]ional\, Caragiale viu,[i cu o lansare de zile mari a amintiri-lor culinare [i a re]etelor din Intelec-tuali la crati]\, pe care i-am organi-zat-o fastuos, cu public mult, `n Salabaroc\ a Muzeului de art\ din ora[.

A[ mai ad\uga o plimbare ireal\ cuvapora[ul electric Duffy pe care le-am f\-cut-o cadou dup\ examen masteran-zilor de la jurnalism, pentru c\ au fostiste]i [i s`rguincio[i. Da, a[ putea spu-ne c\ `n dup\-amiaza aceea de iunieam sim]it o bucurie pur\, al\turi de cei13 tineri, cum st\team [i ascultampove[tile c\pitanului care ne purta`ncet de-a lungul Beg\i, de parc\ amfi fost la Vene]ia ori Amsterdam, darmai ales cum am `ncremenit cu to]ii,`n t\cere, la cap\t de drum, l`ng\ ve-chea uzin\ de ap\, `mb\ta]i de miro-sul caprifoiului [i teilor, de trilurile su-telor de p\s\ri [i de bl`nde]ea luminii.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Un pumn de prozac

Florin Irimia

Revenind n California [i n 1953, la ju-m\tate de or\ de la ingerarea celor patruzecimi de grame de mescalin\, Huxley,`nregistrat pe toat\ derularea experimen-tului, `ncepe s\ fie con[tient de anumitemodific\ri `n percep]ie. A[a cum el `n-su[i recunoa[te, nu a fost niciodat\ nze-strat cu o prea mare imagina]ie vizual\,cuvintele poe]ilor nu i-au evocat nicioda-t\ imagini, n pragul somnului nu are „vi-ziuni hipnagogice“ [i doar printr-un efortde voin]\ reu[e[te s\ evoce, nu foartedinamic `ns\, lucruri ce s-au `nt`mplat`ntr-un trecut mai mult sau mai pu]inapropiat. A[adar, ]ine el s\ precizeze,mescalina nu i-a produs viziuni cum se`nt`mpl\ `n alte cazuri, fe]e, siluete deoameni [i animale, peisaje, spa]ii enorme,cl\diri cresc`nd magic ori metamorfo-z`ndu-se, „marea schimbare“ petrec`n-du-se doar „pe t\r`mul faptului obiectiv“.Astfel, prima observa]ie pe care o con-semneaz\ este „dansul lent al unor lu-mini aurii“, dar nu ni se precizeaz\loca]ia. Apar cur`nd „suprafe]e de unro[u-somptuos“ care se dilat\ n „modelemereu `n schimbare. C`nd `nchide ochii,vede un complex de structuri cenu[ii „cese iscau n valuri de sfere palid-alb\strui“.Dup\ `nc\ o or\ se g\se[te `n biroul s\ucontempl nd o vaz\ n care se afl\ un tran-dafir roz, o garoaf\ siclam cu g\lbui [i uniris violet-palid. Ceea ce diminea]\ p\reaun ciudat aranjament floral, acum s-atransformat `n „miracolul existen]ei `npropria sa nuditate“. Florile str\lucesc

`n „propria lor lumin\ interioar\, aproapefr\m\t`nd sub greutatea semnifica]ieice le-a fost dat\“, iar semnifica]ia lor, at`tde „intens\“, consta „nici mai mult nicimai pu]in dec`t `n faptul c\ erau – ovremelnicie egal\ totu[i vie]ii eterne, opieire perpetu\ egal\ totu[i Fiin]ei pure,un m\nunchi de detalii minuscule [i uni-ce `n care, prin nu [tiu ce paradox indi-cibil, dar de necontestat, se las\ v\zut\sursa divin\ a existen]ei n totalitatea sa“.C\r]ile din bibliotec\ str\lucesc [i ele `nculori luminoase, intense: „ro[ii ca rubi-nul, legate n jad alb, c\r]i de agat, de ac-vamarin, de topaz galben, c\r]i de lapi-slazuli“. Toate s`nt pline de un `n]elesintrinsec, „gata s\ sar\ de pe raft, insis-t`nd s\-mi capteze aten]ia“. Spa]iul este`n continuare perceput ca mai `nainte,dar devine lipsit de autoritate. Timpulpare s\ existe „din bel[ug“ [i este ne-important. Mobila nu mai are nici earelevan]\ din punct de vede utilitar, cipur estetic, numai bun\ de contemplat,dar o contempla]ie neobi[nuit\ care anu-leaz\ grani]ele dintre subiect [i obiect.„Am petrecut mai multe minute (...) nucontempl`nd formele din bambus ci,de fapt, fiind formele de bambus – saumai degrab\ fiind eu nsumi n ele; sau,[i mai exact, (...) fiind non-eul meu `nnon-eul care era scaunul“, precizeaz\scriitorul. Faldurile pantalonilor devin[i ele impregnate de „faptul-de-a-fi“,iar posesorul lor le consacr\ minutebune din ziua `n cauz\. „A[a ar trebuis\ vedem“, exclam\ el de mai multe ori,„a[a arat\ lucrurile n realitate.“ Dar con-

comitent cu exclama]ia, are loc [i con[ti-entizarea faptului c\ dac\ am ajunge s\vedem a[a, „nu am mai vrea s\ facemniciodat\ altceva“. E important aici deprecizat c\ Huxley, pe urmele filosofuluienglez C.D. Broad (inspirat la r`ndu-i deBergson), considera c\ „func]ia creieru-lui, a sistemului nervos [i a organelor desim] ar fi `n principal eliminatorie [i nuproductiv\. Orice persoan\ este `n oricemoment capabil\ s\-[i aminteasc\ tot cei s-a `nt`mplat vreodat\ [i s\ perceap\tot ce se petrece `n univers“, este el dep\rere. Astfel, „creierului [i sistemuluinervos le revine rolul s\ ne protejeze, s\nu ne lase cople[i]i [i deruta]i de o mas\de informa]ii n cea mai mare parte inu-tile [i irelevante, percepute [i amintiteclip\ de clip\, bloc`ndu-le [i permi]`n-du-i s\ treac\ doar unei selec]ii restr`nse[i speciale, dar folositoare din punct devedere practic“. Dar mescalina ([i, vomvedea `n cur`nd, nu numai ea) sl\be[teceea ce scriitorul nume[te „valva reduc-toare a creierului“, permi]`nd [i lucru-rilor „inutile“ s\ ne invadeze con[tiin]a.Problema care apare este c\ efectul aces-tor „lucruri inutile“ asupra con[tiin]eieste at`t de mare, `nc`t o mul]ime de alte„lucruri“ `[i pierd din importan]\. Amv\zut cum spa]iul [i timpul devin irele-vante, cum contemplarea nlocuie[te ac-]iunea, este r`ndul oamenilor s\-[i piard\din relevan]\: „Silit de cercet\tor s\ a-nalizez [i s\ raportez ceea ce fac (...),am constatat c\ ocoleam deliberat privi-rile celor ce se aflau n camer\ cu mine,ab]in`ndu-m\ n mod deliberat s\ fiu prea

~n 1953, la propunerea psihologului Humphry Osmond(inventatorul termenului „psihedelic“), Aldous Huxley, stabilitdemult `n Statele Unite (la Hollywood, iar apoi undeva `n de[ertulcalifornian), accept\ s\ ia o doz\ de mescalin\ (principiul activ alpeyotl-ului, o specie de cactus nord-american) [i un an mai t`rziupublic\ Por]ile percep]iei, o carte `n care descrie pe largexperien]ele avute sub influen]a substan]ei. Se spune `ns\ c\peyotl-ul nu reprezenta tocmai o noutate pentru autorulMinunatei lumi noi, care ar fi experimentat „drogul“ `nc\ din1930, c`nd, aflat la Berlin, Aleister Crowley l-a convins `n timpulunei cine s\ guste pu]in din r\d\cina magic\.

Sinele intolerabil

con[tient de prezen]a lor. Era vorba chiarde so]ia mea [i de un domn pe care l res-pectam [i l agream foarte mult, dar ambiif\ceau parte din lumea de care, pentrumoment, mescalina m\ m`ntuise – lumeaeurilor, a timpului, a judec\]ilor morale[i a considerentelor utilitare, lumea ([itocmai acest aspect al existen]ei omene[tidoream s\-l uit, mai presus de toate cele-lalte) autoafirm\rii, a fuduliei, a cuvin-telor supraevaluate [i a ideilor venerateca ni[te idoli“. Pu]in mai t`rziu, uit`ndu-sela faimosul autoportret al lui Cezanne (oreproducere dintr-un album), cel `n carepictorul poart\ o p\l\rie mare de paie, „ca-pul prinde via]\, aidoma unui strigoi“,[i-l prive[te la r`ndul s\u pe privitor. „Cemai preten]ii! Cine naiba se crede el?“,exclam\, pufnind `n r`s, scriitorul, dup\care realizeaz\ c\ `ntrebarea e adresat\de fapt ntregii omeniri. Cine se cred oa-menii?, altfel spus, de ce nu v\d lucrurilecu adev\rat importante, lucrurile la caremerit\ s\ te ui]i, „lucrurile f\r\ preten]ii,mul]umite s\ fie ele nsele [i nimic n plus,`n largul lor `n aseitate, f\r\ s\ interpre-teze un rol [i f\r\ s\ `ncerce, nebune[te,s\ o porneasc\ solitar (...) sfid`nd lucife-ric harul lui Dumnezeu?“. Ascult nd, pu]inmai t`rziu, Suita liric\ a lui Alban Berg,Huxley are aceea[i reac]ie dispre]uitoare.„C`t `[i pl`nge de mil\!, am ricanat, lipsitde comp\timire. (...) Cui `i pas\ de sen-timentele lui? De ce nu e `n stare s\ seconcentreze pe altceva?“

Sentimentul c\ a mersprea departe

Invitat la o plimbare prin gr\din\, scrii-torul constat\ c\, „de[i corpul [i cugetul

meu p\reau s\ se fi disociat aproape com-plet unul de cel\lalt – sau, ca s\ fiu maiexact, con[tientizarea lumii externe,transfigurate, nu mai era `nso]it\ decon[tientizarea organismului meu fizic“,poate s\ se ridice, s\ mearg\, s\ deschid\u[i cu un minimum de ezit\ri. „Straniusentiment (...) acela c\ «eu» nu mai eraunul [i acela[i lucru cu bra]ele [i picioa-rele din «afar\», (...) [i nici g`tul [i nicicapul nu se confundau cu «eul». Straniu,dar te obi[nuiai repede.“ Pe m\sur\ ceexperien]ele senzoriale devin mai puter-nice, iar contemplarea frumosului-de-a-fise transform\ din deosebit `n mirific, [idin mirific `n de-a dreptul uluitor, scrii-torul intr\ n panic\ [i brusc are sentimen-tul c\ a mers prea departe. A[a trebuies\ arate nebunia, `[i/ne spune el, refe-rindu-se n mod special la schizofrenici.Rememor`nd acele clipe, ce-[i aminte[teeste senza]ia c\ era cople[it, c\ din secun-d\ `n secund\ urma s\ se dezintegreze„sub presiunea unei realit\]i mai m\re]edec`t ar fi putut s\ suporte un cuget, obi[-nuit s\ tr\iasc\ mai tot timpul n lumeaconfortabil\ a simbolurilor“. Splendiduldevine `nsp\im`nt\tor atunci c`nd reali-zezi c\ neomenescul exist\, este perma-nent aici l ng\ tine, incomprehensibil, darreal, iar de unul singur, f\r\ nici un ghidcare s\-l `nso]easc\, spiritul nu poate `n-dura prea mult o asemenea confruntare.Ceea ce nu nseamn\ c\, odat\ efectul mes-calinei trecut, nu va t`nji din nou s\ rein-tre `n universul permanentelor revela]ii.

Cum s\ l\s\m „tr\irilevizionare“ s\ ne umple fiin]a

„Majoritatea b\rba]ilor [i femeilor duc ovia]\ at`t de nefericit\, n cel mai r\u caz,[i de monoton\, s\rac\ [i limitat\ `n celmai bun caz, `nc`t impulsul de a evada,`ndemnul de a se transcende pe sine, chiar[i numai pentru c`teva clipe, este [i a fostdintotdeauna una dintre cele mai deseam\ dorin]e ale sufletului.“ Altfel spus,din cele mai vechi timpuri [i p`n\ azi, o-mul a dorit s\ creeze [i apoi s\ deschid\Por]i `n Zid (dup\ formularea lui H.G.Wells), aici intr`nd deopotriv\ arta [i re-ligia, carnavalurile [i saturnaliile, dansul

[i ascultarea oratorilor, la care se adaug\toate sedativele, narcoticele, euforizan-tele [i halucinogenele naturale posibile,plus, mai nou, cele ob]inute `n mod arti-ficial. Spre deosebire de alcool [i tutun,spre deosebire de cloral, barbiturice, ben-zedrin\ [i bromuri, Huxley sus]ine c\ mes-calina este modalitatea ideal\ (cel maipu]in toxic\ [i f\r\ s\ creeze dependen]\)pentru a ne separa de „sinele intolerabil“cu a sa „`mbr\]i[are sufocant\“ [i a c\l\-tori la antipozii vizionari ai Cugetului, `nCealalt\ Lume, lumea Cugetului F\r\ Li-mite, cum o nume[te scriitorul `n urm\-torul eseu, Raiul [i Iadul, publicat `n ori-ginal `n 1956, ca o continuare la Por]ilePercep]iei. ~ntr-adev\r, concede el aici,exist\ [i alte c\i, nu doar ingerarea de sub-stan]e halucinogene (Huxley a experimen-tat mult [i cu un alt drog care ulterioravea s\ ajung\ faimos, acidul lisergic, cu-noscut [i ca LSD), de a face aceast\ c\l\-torie – hipnoza, postul, asceza, auto-fla-gelarea, inhalarea dioxidului de carbon([i producerea lui `n corp prin diversemijloace), lampa stroboscopic\, toateav`nd rolul de a reduce eficien]a a[a-numitei valve reductoare a creierului [ia l\sa „tr\irile vizionare“ s\ ne umplefiin]a. Meticulos, Huxley le discut\ pefiecare `n parte, analiz`ndu-le virtu]ilevizionare, eseul s\u devenind treptat unfel de incursiune `n istoria omenirii dinperspectiva felului `n care a `ncercat s\p\trund\ dincolo de Zid `n lumea Cu-noa[terii Atotunificatoare.

Huxley n-are nici un dubiu cu privirela existen]a divinit\]ii, a unei forme deRai [i de Iad (la care putem avea acceschiar `nainte de a muri), a unei lumi in-finit mai vaste, mai fascinante, dar [i mai`nfrico[\toare dec`t cea la care avem ac-ces prin puterea percep]iilor noastre co-mune, a min]ii [i creierului nostru n sta-rea lor „natural\“. A fost at`t de convins,`nc`t cu c`teva ore `nainte de a muri i-acerut so]iei s\-i fac\ o injec]ie intramus-cular\ cu 0,1 mg de LCD. Dup\ ce-amcitit cartea de fa]\, mi se se pare o rug\-minte c`t se poate de fireasc\...

Aldous Huxley, Por]ile percep]iei. Iadul [i Raiul, traducere de Mihai Moroiu,

colec]ia „Eseuri [i confesiuni“, Editura Polirom, 2012

11 «

printre r`nduriEVENIMENT

~ncep`nd cu anul 2004, Festivalul Literar al Sardiniei s-a afirmatca una dintre cele mai importante manifest\ri din Italia `ndomeniul literaturii.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU


~n perioada 29 iunie –1 iulie 2012, laGavoi, Italia, vaavea loc cea de-aIX-a edi]ie aFestivalului Literar alSardiniei. La edi]iadin acest an,România va fireprezentat\ descriitorul Dan Lungu[i de traduc\toareaIleana Maria Pop.

Astfel, s`mb\t\, 30 iunie,la ora 17.15, `n pia]a Mesu-bidda din Gavoi, Dan Lunguva participa, `mpreun\ cut`n\rul scriitor vene]ian Gio-vanni Montanaro, la un dia-log moderat de Chiara Vale-rio, scriitor [i critic literar.

Dan Lungu este unul din-tre cei mai aprecia]i [i maitradu[i scriitori din noua ge-nera]ie, c\r]i ale sale fiind pu-blicate `n zece limbi: francez\,german\, italian\, spaniol\,polonez\, sloven\, maghia-r\, bulgar\, greac\ [i turc\.

~n Italia au ap\ruturm\toarele traduceri din

opera sa: Il paradiso dellegalline. Falso romanzo divoci e misteri (traducere deAnita Natascia Bernacchia,Manni, 2010); Dan Lungu [iRadu Pavel Gheo (coordo-natori), Compagne di viaggio.Racconti di donne ai tempi delcomunismo (traducere deMauro Barindi, Anita NatasciaBernacchia [i Maria Luisa Lom-bardo, Sandro Teti, Roma, 2011)[i Sono una vecchia comunista(traducere de Ileana M. Pop,Zonza, 2009 – edi]ia I [iAìsara, 2012 – edi]ia a II-a).

La Polirom a publicatvolumele: Raiul g\inilor

(2004, edi]ia a II-a, 2007,edi]ia a III-a, 2010), B\ie]ide ga[c\ (2005), Proz\ cuam\nuntul (edi]ia a II-a,2008), S`nt o bab\ comu-nist\! (2007, edi]ia a II-a,2010; edi]ia a III-a, 2011),Cum s\ ui]i o femeie (2009,edi]ia a II-a, 2010; edi]ia aIII-a, 2011) [i ~n iad toatebecurile s`nt arse (colec]ia„Fiction Ltd.“, 2011). Al\turide Radu Pavel Gheo acoordonat volumul colectivTovar\[e de drum.Experien]a feminin\ `ncomunism (Polirom, 2008),iar al\turi de Lucian Dan

Teodorovici – Str. Revolu]ieinr. 89 (Polirom, 2009).

Ileana Maria Pop esteunul dintre cei mai activitraduc\tori de literatur\român\ `n limba italian\:Dan Lungu, S`nt o bab\comunist\!/Sono unavecchia comunista! (Zonza,2009 [i Aìsara, 2012);Dumitru }epeneag, La belleroumaine (Aìsara, 2012);Ana Maria Sandu, Uccidimi!,Aìsara, 2012; Lucian DanTeodorovici, Celelaltepove[ti de dragoste/Un altrogiro, sciamano (Aìsara,2012) [i La casta dei suicidi(Aìsara, 2011); Adrian Chivu,Caiet de desen/Album dadisegno (Aìsara, 2011); NoraIuga, Sexagenara [it`n\rul/La sessantenne e ilgiovane (Nikita Editore,2011); Florin L\z\rescu,

Trimisul nostru special/Ilnostro inviato speciale(Nikita Editore, 2011);Liliana Corobca, Un an `nParadis/Un anno all’inferno(Zonza, 2009).

Participarea reprezentantu-lui României [i a traduc\to-rului s\u italian este sus]inu-t\ de Institutul CulturalRomân.

~ncep`nd cu anul 2004,acest festival s-a afirmat cauna dintre cele mai impor-tante manifest\ri din Italia `ndomeniul literaturii. De-alungul timpului au participatnume importante ale litera-turii contemporane precumEugenio Scalfari, AlessandroBaricco, Paolo Giordano,Melania Mazzucco, Gian-carlo De Cataldo, GiorgioFaletti, Mo Zan, RozyckiTomasz, Peter Schneider [.a.

Dan Lungu, reprezentantul Românieila Festivalul Literar al Sardiniei

Victor Eskenasy: „Cea mai interesant\ apari]ie editorial\ aanului aniversar mi se pare de departe studiul cercet\toareiIoana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, intitulat (nu foarte fericit)Sergiu Celibidache privit prin Cortina de fier“.

APARI}IEEDITORIAL|

» 12

muzic\


~ntre apari]iile editoriale ale acestui ananiversar, cea mai interesant\ mi separe de departe studiul cercet\toareiIoana Raluca Voicu-AArn\u]oiu, intitulat

(nu foarte fericit) Serrgiu

Celibiddache prrivit prrinn Corrtinna dde fierr,o carte ap\rut\ cu sprijinul oferit deRa]iu Fammily Charritable Founnddationnde la Londra.

Ceea ce a avut autoarea c\r]ii la dis-pozi]ie ca documenta]ie la CNSAS au

fost, n esen]\ – conform sur-selor citate –, dou\ dosa-re microfilmate, proveni-te din arhivele Serviciu-lui de Informa]ii Exter-ne (S.I.E.). Primul dosarde urm\rire „individua-l\“ a fost deschis la 14 iu-lie 1955, iar aproape treiani mai t`rziu, `n aprilie1958, devenise at`t de „ne-`nc\p\tor“, nc`t se lua ho-t\r`rea, `nregistrat\ biro-cratic, de deschidere a u-nui al doilea dosar. Iarlui Sergiu Celibidache is-a acordat numele de cod„Kolb“.

Dar dirijorul fusesesupravegheat [i ante-rior anului 1955, c`nd

responsabilitatea urm\ririi sale a fost„predat\“ (nimic „nedumeritor“ `n de-numirea raportului de sintez\ citatde Voicu-Arn\u]oiu; p. 17), se pare,Serviciului de Informa]ii Externe.Celibidache fusese „`n studiu“ `nc\din 1951, c`nd de el se ocupa at`tServiciul al II-lea [de Contraspio-naj], Biroul Germania, c`t [i „Di-rec]ia General\ a Securit\]ii Sta-tului a Regiunii Bac\u“!

Pentru istoric [i credibilitateacercet\rii sale este poate regre-tabil c\ Ioana Raluca Voicu-Ar-n\u]oiu nu d\ o imagine maiprecis\ a opisului dosarelor,num\rului de documente pecare le con]in, emiten]ilor [i,`n ultim\ instan]\, nu analizea-z\ consecvent consisten]a aces-tor documente (dactilograme, scri-sori olografe etc.). Pe de alt\ parte,este regretabil c\ nu inventariaz\ `nmod sistematic colaboratorii Securi-t\]ii, at`t din ]ar\, c`t [i din str\in\ta-te. Pentru a nu mai vorbi despre ra-]iunile angaj\rii lor `ntr-o activitate,`n principiu, infam\.

Fiindc\ exist\ o deosebire sensibi-l\ `ntre informatori ca tenorul românde succes `n Occident, Petre Muntea-nu (1916-1988; nume de cod „Leo-nardo“), un apropiat al lui Celibida-che din anii de conservator de la Ber-lin [i un colaborator permanent `nconcertele sale din Italia, [i o c`nt\rea-]\ `ncep\toare stabilit\ `n Germania,„Corina“, ale c\rei rapoarte `ncep, separe, n octombrie 1953, deci nainteadeschiderii dosarului „individual“.

Dup\ cum deosebiri – [i, cu sigu-ran]\, ra]iuni diferite de colaborare cear fi meritat analizate – au existat [i`ntre personalit\]i cunoscute ale lumiiintelectuale, cum au fost criticul de ar-t\ Petru Comarnescu („agentul «An-ton»“), respectatul muzicolog AlfredHoffman (1929-1995; identificat `n 1965ca agent al Direc]iei a III-a [fosta Direc-]ie a II-a de Contraspionaj], cu numelede cod „Petrescu“; p. 57) sau Ion Da-cian, directorul Teatrului de Operet\,[i diverse alte „surse“, s\ le spunem co-laboratori de m`na a doua, racola]i dincercul de prieteni ai lui Celibidache, cumau fost „inginerul Pavelescu“, amatorul

de bridge „Cr\ciun Nicolae“, „Radu Tu-dor“, agentul „Sfetcu Emanuel“ [.a.m.d.

O alt\ categorie de informatori-co-laboratori, dup\ toate indiciile supu[ipresiunii [i [antaja]i pentru evenimen-te biografice din trecutul lor, au consti-tuit-o rudele apropiate ale lui SergiuCelibidache, sora sa Magdalena [ifratele s\u Radu. Dac\ `n cazul Mag-dalenei documentele vorbesc despreo tentativ\ `n vederea „racol\rii/recru-t\rii“ decise de Direc]ia I `n iunie1955, `n cazul lui Radu Celibidache,„luat `n studiu `n 1961“ [i „recrutat pebaz\ de sentimente patriotice ca in-formator“ la 26 ianuarie 1965, lucru-rile s`nt mai clare. Rapoartele sale, subnumele de cod „R\dulescu“ (poate [i„Cristescu“?; v. pag. 61), erau apreciatejustificativ de ofi]erii Securit\]ii dreptpar]ial „utile“, dar au fost, `n mod evi-dent, „inutile“, f\r\ informa]iile c\uta-te de Securitate, din moment ce `n no-iembrie 1973 s-au propus „abandonarea

informatorului“ [i „clasarea dosaruluipersonal“.

Despre Celibidache nu ni se spunedac\ [i c`nd i-au fost `nchise toate do-sarele. Unul din ele, cel deschis de Di-rec]ia I, cu num\rul 269, a fost `nchis[i predat la arhiv\ `n 1958, pe motiv c\la acea dat\ era „lipsit de posibilit\]iinformative“ [i c\ nu avea „leg\turi cuv`rfurile emigra]iei reac]ionare“. Darurm\rirea a continuat `n mod evident[i este p\cat c\ autoarea nu spune ni-mic de eventualele rapoarte mai t`rziidespre „dragostea“ constant\ pe carei-au purtat-o dirijorii Filarmoniciibucure[tene `n anii ’60-’80, ei `n[i[i `nrela]ii cu Securitatea, cum apar MirceaBasarab [i Mihai Brediceanu.

Cert este c\ `n marginea unui raportdin 1968, n aten]ia Serviciului 3“, un Lt.maj. al Securit\]ii nota c\ are infor-ma]ii de la Mircea Basarab [i f\cea oobserva]ie pe c`t de pertinent\, pe at`t deironic\ privit\ din perspectiva timpului:

Sergiu Celibidache: un dirijor`n vizorul serviciilor desecuritate române*

~n absen]a unor surse documentare fiabile, de prim\m`n\, despre via]a lui Sergiu Celibidache – pu]inacoresponden]\ publicat\ p`n\ acum fiind, fie ea cuprietenul s\u Eugen Trancu-Ia[i, fie cu marele dirijorWilhelm Furtwangler, insuficient\ pentru a acoperi obiografie de peste 80 de ani –, nu este de mirare c\monografia mult a[teptat\ despre dirijor `nt`rzie s\apar\. O tentativ\ `n acest sens a regretatuluimuzicolog Laszlo Ferenc a e[uat `n condi]iile vitregesub regim comunist ale accesului la arhivele dinstr\in\tate, iar monografia ce promite s\ fiecomplet\ [i deschiz\toare de drumuri, a istoriculuiRadu L\z\rescu, se las\ a[teptat\ `n libr\rii. P`n\ unaalta, trebuie s\ ne mul]umim cu informa]ii par]iale,parte a mozaicului.

» Scris\ cu verv\ [i har, `n ansamblu binedocumentat\ de Ioana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, c\r]ii i se pot aduce c`tevacorecturi minore, care nu modific\ nimic din meritele ei.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

13 «

muzic\ LUXULBUGETARULUI

Dumitru Ungureanu: „Tr\iesc aproximativ `n luxul bugetarului dinguvernarea precedent\, drept care ascult non-stop c`t [i ce pot,str\duindu-m\ s\ nu ratez vreuna dintre noile apari]ii discografice“.


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Ca de obicei, c`nd vine vara, m\pomenesc pe mas\, prin cutii, peHDD cu o sum\ de titluri l\sate lao parte, s\ le savurez pe `ndelete,c`ndva, `n mijlocul torid al vacan-]ei, concediului sau cum s-oo numiceea ce cap\t\ omul cu slujb\ fi-x\, program monoton [i salariulimitat. Ascund am\nuntul c\ tr\-iesc aproximativ `n luxul bugeta-rului din guvernarea precedent\,drept care ascult non-stop c`t [ice pot, str\duindu-m\ s\ nu ratezvreuna dintre noile apari]ii disco-grafice. Nu de alta, dar nu vreaus\-mi `mpov\rez bagajul c\r`ndu-le prin arhipelagul grecesc, undepia]a e scump\, dar via]a frumoa-s\ [i eu n-o s\ ajung vreodat\.Iat\ c`teva titluri ce mi-au trecutpe la (sau pe l`ng\) urechi f\r\ s\le cronichez:

Cherri Bomb – This Is the Endof Control (un fel de Runaway ce-va mai dulci, mai pline de [arm);Sonny Landreth – ElementalJourney (blues-rock de factur\elevat\); Ladyhawke – Anxiety(pop-rock mai aspru, apropiat deprimele discuri Garbage); Soul-savers – The Light the Dead See(altfel de pop-rock-electronic, `nsiajul Depeche Mode; ceea ce nu-ide mirare, doar vocalist e DaveGahan!); Graham Coxon – A+E(brit-pop-rock ambi]ios, cu ac-centele dure estompate de `n]e-lepciunea „chitaristului t\cut“);Anathema – Weather Systems (undisc neobi[nuit pentru „adev\ra]iifani“ ai trupei, mai degrab\ pop-rock u[urel dec`t metal greu detopit); Dr. John – Locked Down(ceva pe gustul iubitorilor deNew Orleans, funky-pop de as-cultat la o teras\ `n margineaunei p\duri de s\lcii, l`ng\ un lacplin de vegeta]ie rugoas\); PaulWeller – Sonik Kicks (albumconsistent, modern, cu aspectpop-rock, dar cuceritor prinaluziile lui rave-punk); Sigur Rós –Valtari (at`t de straniue acest muzician, `nc`tm\ ab]in s\-i comen-tez super-finisateleopusuri; e ca [i cumte-ai apuca s\ faci e-seuri inepte desprefotografii color, luatecu un Hasselblad, `n-tr-o zi senin\ din scur-ta var\ islandez\, `n]ara natal\ a lui Si-gur); SilversunPickups – Neck of theWoods (rock alterna-tiv la fel de lini[tit cao cas\ din suburbiileora[elor industriale);Duke Robillard –

Wobble Walkin’ (jazz cu influen]eblues, formul\ de trio, un soi demoft al unuia dintre cei mai bunichitari[ti ai genului, [i mai cu sea-m\ o reveren]\ c\tre `nainta[ii a-proape uita]i `n vijelia lumii actua-le); Fear Factory – The Industrialist(nimic altceva dec`t o bun\ doz\de metal forjat, muncitore[tepolizat cu un flex descentrat, lavitez\ constant\); Santana –Shape Shifter (obi[nuita [i demultinconfundabila muzic\ Santana,pretins inspirat\ de vizitareanenum\ratelor regiuni ale lumii,`nc`t pare o glum\ precizareadespre aborigenii nativi); LucaTurilli’s Rhapsody – Ascending toInfinity (demonstra]ie excelent\de virtuozitate chitaristic\, `ngenul simfonic-rock, unde nu-i la`ndem`na multora s\ aduc\`mbun\t\]iri schemei originale);Garbage – Not Your Kind ofPeople (parc\ s-a consumat furiapost-grunge de-acum aproapedou\ decenii... deloc inexplicabil,dar sun\ bine!); Howlin Rain –The Russian Wilds (ceva rock lanivelul anului `n curs, f\r\ preamulte b\t\i de cap, de[i dac\ `]ipui mintea cu ru[ii, fie [i-n titlulunui disc...); Otis Taylor –Contraband (blues de for]\, cenu poate fi ascultat oric`nd, cinumai spre fundul sticlei dewhisky... de contraband\,evident!); Al Kent – The Best ofDisco Demands (o binevenit\,uneori, `ntoarcere la era disco);Janis Joplin & Big Brother & TheHolding Company – Live at theCarousel Ballroom, 1968 (s\ nuuit\m pe cei de neuitat); ScissorSisters – Magic Hour (disco-popcu „parental advisory explicitcontent“! Te joci?!).

{i, dac\ mi se permite: LitaFord – Living Like a Runaway,disc la care n-am nimic dead\ugat!

Bagaj de vacan]\

„Din materialele informatorilor, rezult\c\ `ntr-adev\r dirijorii Filarmonicii s`ntslabi [i, pentru a nu-[i tr\da [i mai multsl\biciunile, nu aduc dirijori buni dinstr\in\tate, ci cel mult de valoarea lor“.S-ar spune c\ nu degeaba în lumea bucu-re[tean\ a epocii era în circula]ie glumacare pretindea c\ „venirii lui Celibidacheîn ]ara i se opune... «BBC»“, în care celpu]in doi termeni sînt acum atesta]i dedocumente B[asarab] [i B[rediceanu].

***Ce urm\reau s\ afle de la dirijorulSergiu Celibidache sau `n ce domeniidoreau s\-l manipuleze „bravele“ Di-rec]ii ale Securit\]ii române? ~n 1951 seordona aflarea unor „date caracteristi-ce despre numitul n cauz\“ (sic!), ntrecare unele despre „activitatea politic\“,dat fiind c\ `n 1946 Sergiu Celibida-che ar fi fost pre[edintele de onoare [iorganizatorul „coloniei române din Ber-lin“, „compus\ din elemente reac]iona-re, fugite din ]ar\ dup\ 23 Aug. sauaflate acolo de mult timp“.

Cu un limbaj revolu]ionar de epoc\,documentele interne ale Securit\]ii dela mijlocul anilor ’50 sugereaz\ o in-ten]ie de racolare a dirijorului pentruDirec]ia de contraspionaj, dat fiind c\„el p\trunde `n diferite cercuri `nalteale societ\]ii burgheziei“ sau, `n alt\variant\, „a reu[it s\-[i creeze rela]ii p`-n\ la cele mai `nalte cercuri capitalis-te“. ~n 1955, ofi]erilor Securit\]ii nule era clar „care s`nt sentimentele salepatriotice“...

Starea de incertitudine planeaz\ `norice caz p`n\ `n decembrie 1959, c`nd`ntr-un referat adnotat de {eful Direc-]iei I se recunoa[te e[ecul tentativelor„de a ne putea apropia de el `n vedereacre\rii posibilit\]ilor de recrutare“. Cummembrii din ]ar\ ai familiei lui Celibi-dache nu puteau circula `n str\in\tate[i cum dirijorul era excelent remunerat`n Occident, e[ecul era complet, de laplanul „influen]\rii“, p`n\ la cel alcump\r\rii sufletului lui Celibidache.

Un contact direct cu dirijorul fusesestabilit abia `n 1957, gra]ie tenoruluiPetre Munteanu [i reziden]ei Securit\-]ii de la Roma, de unde un „tov. Ionel“aprecia „necesitatea de a-l atrage «peKolb» `n munca informativ\“. Dac\ nucu bani, rezidentul Securit\]ii de la Ro-ma `ncerca s\-l c`[tige prin speculareasentimentelor „patriotice“, oferindu-ipartituri de muzic\ româneasc\.

Iar Celibidache? Celibidache „le g\-se[te «minore», neinteresante ca tehni-c\ orchestral\“ [...] Insist\ pentru Ora-toriul Bizantin [i.e. Na[terea Domnului,oratoriu bizantin de Cr\ciun] de PaulConstantinescu... La o a doua `nt`lnirei se d\deau alte partituri, „cu speran]ac\ va g\si ceva interesant (Concertul pen-tru pian de Paul Constantinescu, Con-certul pentru orchestr\ de coarde de To-du]\, Simfonia I-a (sic!) de I. Dumitres-cu, Morm`ntare (sic!) la P\trunjel deRogalski). Inutil de insistat asupra ideiiinteresului acestor partituri pentru Ser-giu Celibidache, care ntreaga via]\ a e-vitat s\ interpreteze muzic\ româneas-c\, inclusiv propriile compozi]ii.

Tactica se schimba n 1964, un an na-intea primei particip\ri a lui SergiuCelibidache la Festivalul Prim\verii dela Praga, la pupitrul Filarmonicii cehe,c`nd autorit\]ile [i Securitatea p\reaus\ se mul]umeasc\ fie [i cu atragerea

lui n România ntr-o opera]iune de ima-gine. Dar Celibidache condi]iona ges-tul „de posibilitatea pe care ar avea-o`ntorc`ndu-se `n ]ar\ de a `ntemeia o{coal\ superioar\ de muzic\, [...]o [coa-l\ care s\ lase urma[ilor talentul lor [almarilor arti[ti], care s\ fie folosit pen-tru cre[terea de elevi“. Proiectul lui Ce-libidache, utopic la vremea respectiv\,`l includea printre profesori, singurulavut `n vedere din România, pe violo-nistul Garabet Avachian, care `n 1965 a[i fost trimis la Praga de c\tre Consiliulde Stat pentru Cultur\ [i Art\ cu „sar-cina s\-l invite `n ]ar\ la noi“.

La interven]ia unui diplomat-rezi-dent al Securit\]ii din capitala Ceho-slovaciei, sora dirijorului, Magda Celi-bidache, muncitoare pe atunci `ntr-ofabric\, cu un trecut de agent\ sovieti-c\ n timpul r\zboiului, condamnat\ deregimul Antonescu, apoi epurat\ dinpartid [i din `nv\]\-m`nt `n 1951, a fost, totatunci, chemat\ perso-nal de Constan]a Cr\-ciun [i `mbarcat\ a do-ua zi `ntr-un avion cudestina]ia Praga. SergiuCelibidache se `ncadra,potrivit unui documental timpului, ca „element“`n „categoria ordonat\`n vederea influen]\riipozitive“, iar sora sa,cunoscut\ pentru simpa-tii comuniste, era, desi-gur, considerat\ cea mai„util\“.

Cum era de a[teptat,„generozitatea“ ata[at\„influen]\rii pozitive“,chiar `n condi]iile scur-tei [i relativei destinderipe plan politic [i cultu-ral din România timpu-lui, nu a mers at`t de de-parte pentru a se nt`lnicu visurile dirijorului.Probabil c\ [i dispre]ul s\u fa]\ deGeorge Georgescu [i Matei Basarab ajucat un rol...

Iar `n ciuda vizitelor efectuate `n a-nii urm\tori, cu Orchestra Radio Sue-dez\ `n 1970, iar apoi `n 1978-1979pentru a dirija Filarmonica „GeorgeEnescu“ la Ia[i [i Bucure[ti, d`nd cursunei „invita]ii nominale a C.S.C.A.“,Sergiu Celibidache avea s\ fie clasat,cu sprijinul [i al unuia dintre agen]ii

de marc\ – autoarea c\r]ii suger`ndu-lpe Petru Comarnescu drept autor alnotei informative –, `n categoria celorce „au adoptat o atitudine du[m\noa-s\, ponegrind [i denigr`nd poporul [icultura româneasc\“.

Celibidache nu putea dec`t s\ con-state c`t\ dreptate avusese `n 1967,c`nd `ntr-o scrisoare c\tre prietenul s\uTrancu-Ia[i nota amar: „Nu v\d `n fondnici realizarea mizeriei muzicale n ca-re ne g\sim, nici interesul de `ndrepta-re, de schimbare a cailor [i vizitiilor“.

Scris\ cu verv\ [i har, `n ansamblubine documentat\ de Ioana RalucaVoicu-Arn\u]oiu, c\r]ii i se pot aducec`teva corecturi minore, care nu mo-dific\ nimic din meritele ei. Astfel,dac\ ar fi folosit edi]ia a doua (2003)a volumului de coresponden]\ cu Tran-cu-Ia[i, autoarea ar fi putut evita in-competen]a total\ demonstrat\ de

editor la apari]ia primeiedi]ii, inclusiv lectura e-ronat\ a numelui mare-lui dirijor ceh Karel An-cerl (transformat aiurea`n „Oncerl“, [i nu din vi-na lui Celibidache).

Pe de alt\ parte, o maiatent\ documenta]ie `nce-l prive[te pe WilhelmFurtwängler ar fi evitatprecizarea c\ revenirealui la pupitrul [i direc-toratul Filarmonicii dinBerlin s-a produs abia`n 1952. Dirijorul a fostabsolvit de acuza]iile decolaborare vinovat\ curegimul nazist `n 1947c`nd, `n mai, a re`nceputs\-[i dirijeze Orchestra,`n paralel cu Sergiu Ce-libidache. Preluarea dinnou, oficial\ [i `n exclu-sivitate, a postului de di-rector al Filarmonicii ber-lineze a avut loc `n sep-

tembrie 1951. Spre b\taia de cap `nanii urm\tori a Securit\]ii, incapabil\s\-l urm\reasc\ pe Sergiu Celibida-che `n numeroasele sale deplas\ri `nlumea larg\, din America de Sud [iIsrael, `n `ntreaga Europ\.

*Ioana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, SergiuCelibidache privit prin Cortina de fier.Ars Docendi. Universitatea Bucure[ti,

2012, 136 pp.

Imagine de la lansarea volumului Sergiu Celibidache privit prin Cortina de fier deIoana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, la Bookfest 2012

Scenele de lupt\ [i celelalte calit\]i ale filmului urc\ Haywiremult peste media produc]iilor de gen. Nu [tiu `ns\ dac\ e unmotiv suficient pentru a-l face automat un „must“ alachizi]ion\rii pe DVD sau Blu-ray.

» 14

slow/fast foodHAYWIRE


Cum bat femeileDrago[ Cojocaru

Una dintre aceste excep]ii senume[te HHaayywwiirree:: CCuurrssaa sspprreessuupprraavviiee]]uuiirree, excursie `n ge-nul thriller-uului cu spioni pecare [i-oo ofer\, cu mare pl\-cere, l\udatul regizor StevenSoderbergh. Un Soderberghextrem de ocupat – `n sep-tembrie anul trecut a lansatContagion, `n ianuarie Hay-wire, `n aceast\ var\ come-dia cu stripperi Magic Mike,plus dou\ filme pe care lefilmeaz\ anul acesta, o bio-grafie [i un alt thriller (TheSide Effects).

~n Haywire, Soderberghmerge pe m`na unui scena-riu clasic al genului: un a-gent de elit\ al serviciilorsecrete se pomene[te acuzatpe nedrept [i trebuie s\ sedisculpe, s\ desc`lceasc\i]ele conspira]iei c\reia `icade victim\ [i, `n acela[itimp, trebuie s\ se apere dehoarde de asasini trimi[i peurmele lui.

Conform notelor de pro-duc]ie, marele motiv pentrucare Soderberg a ]inut s\realizeze un thriller a fostdorin]a lui de a „revizita“saga James Bond al c\rei faneste, dar cu „misiunea“ de ada un spa]iu de manevr\ maimare personajelor secundare(de obicei abia schi]ate `nproduc]iile de gen) [i de ainjecta `n poveste o doz\mai mare de realism.

Prin urmare, Soderbergh`[i ofer\ o distribu]ie de mare

calibru (Ewan McGregor,Michael Douglas, AntonioBanderas, Michael Fassben-der, Mathieu Kassowitz [i mait`n\rul Channing Tatum). {ifiindc\ Bondul lui Soderbergheste o reprezentant\ a sexu-lui slab, ace[ti mari actorifac gard\ `n jurul interpreteirolului principal, marele atual filmului. Se nume[te GinaCarano [i nici m\car nu esteactri]\, ci b\t\u[\ cu diplo-m\ `n arte mar]iale, vedet\ aemisiunii „American Gladia-tors“. Prin urmare, Haywirev\ propune o succesiune descene de ac]iune [i b\t\i at`tde impresionante ([i culmea,realiste) `nc`t Steven Seagals-ar cam `nverzi de invidie.

Scenele de lupt\ [i cele-lalte calit\]i ale filmului urc\Haywire mult peste mediaproduc]iilor de gen. Nu [tiu`ns\ dac\ e un motiv sufi-cient pentru a-l face automatun „must“ al achizi]ion\riipe DVD sau Blu-ray.

Jur\m`ntul

Nou pe lista celor mai proaspe-te apari]ii pe DVD [i Blu-rayeste [i The Vow/Jur\m`ntul, odram\ romantic\ ce vine cu un scenariu demn deMemento.

Este vorba despre un cu-plu proasp\t c\s\torit, lovitde o mare tragedie: so]iacade victim\ a unui accidentrutier `n urma c\ruia ultimiiani se [terg din memoria ei.Prin urmare, so]ul ei trebuie

s\ fac\ totul pentru a-[irec`[tiga so]ia, iar aceastatrebuie s\ `[i recapete aniide via]\ coplet pierdu]i.

Pare, la prima vedere, ovaria]iune pe un scenariudeja folosit `n alte filme, darJur\m`ntul are de partea luiun uria[ atu: este bazat pe opoveste `nt`mplat\ la `nce-putul anilor ’90 cupluluiamerican Kim [i KrickittCarpenter.

Baza real\ a pove[tii [iactorii (Rachel Macadams,Channing Tatum, Sam Neil[i Jessica Lange) s`nt, din p\-cate, cam singurele lucruribune ale acestei drameromantice `n care criticii s-au`ntrecut s\ arunce cu ro[ii,`ntr-o m\sur\ invers propor-]ional\ cu succesul financiaral filmului...

Ultima exorcizare

Nu e ultima, v\ promitem...Din 1973, de c`nd William

Friedkin a deschis por]ileiadului cu exemplarulExorcistul, acest gen horror(posesie demonic\, exorcismetc.) a prins [i nu prea, fiindcam zdrobit sub m\re]ia te-nebroas\ a capodoperei ini-]iale, neegalat\ de cele 4-5urm\ri tot mai anemice.

Prin urmare, Exorcistul ar\mas unic campion la a-ceast\ categorie de film pecare tocmai el a ini]iat-o,de[i nu a fost scutit de con-curen]i cu ambi]ie, dar camf\r\ calit\]i artistice.

~n ultimii ani a explodat`ns\ aceast\ mod\ a filmuluide tip „found footage“ (des-pre care am mai scris) repre-zentat\ de produc]ii cu unmicrobuget [i un profit ma-xim, precum Blair Witch Pro-ject sau, mai nou, seria Pa-ranormal Activity. Era doar ochestiune de timp p`n\ c`ndun subiect de tip Exorcistulavea s\ atrag\ aten]ia unuirealizator de „filme g\site“...

Acesta a fost debutantulDaniel Stamm, iar filmul lui,lansat `n toamna lui 2010, s-anumit Ultima exorcizare. ~nprogram, toate elementeledin Exorcistul ini]ial: preotulf\r\ iluzii (aici e un fals pre-dicator), un caz grav de po-sesie, feti]a b`ntuit\ etc.,puse `n aceast\ form\ de falsdocumentar, produs de EliRoth, autor al cr`ncenelorfilme din seria Hostel [i actor`n Inglourious Basterds.

Ce se ob]ine? Un filmhorror `n viziune subiectiv\care are parte de seria lui dedefecte, dar care, pe ansam-blu, este reu[it [i `n care, cutoate cli[eele de gen, regizo-rul reu[e[te s\ ob]in\ [i c`tevaefecte terifiante, cu actorichiar buni [i cu un final apo-teotic, `ns\ cam de carnaval.

333300 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

Dup\ cum [ti]i, chiar dac\ nu s`nte]iamatori, produc]iile de tip „thriller deac]iune“ nu lipsesc de pe marile [i micileecrane. Problema este c\, de mult\ vreme`ncoace, calitatea acestor filme s-a clasatmai ales `n zona dintre „prost“ [i „bah“(cu prea pu]ine excep]ii).

15 «

slow/fast foodTEATRUL DIN IA{I

Olti]a C`ntec: „Nu iese fum f\r\ foc, iar fumul se refer\ lafaptul c\, nu se [tie din ce motive [i cum, s-au operat ajust\rila nivelul scenei care fac ca din primele trei, patru r`nduri,vizibilitatea s\ fie aproape nul\“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Nu orice incint\ poate deveni spa]iuadecvat prezent\rii unor spectacoleteatrale ori muzicale. Adev\rul acesta`l [tiau nc\ din Antichitate vechii greci.Atunci, teatrul era considerat un ele-ment esen]ial `n formarea bunului cet\-]ean. Aristotel `nsu[i pomenea, `n ceadint`i lucrare apusean\ de teorie teatra-l\, despre catarsisul eliberator activat dest`rnirea milei [i fricii. Amfiteatrele edi-ficate special, cu platforma de joc dipu-s\ la baza unei coline [i cu spectatorii,`n num\r de ordinul a 20.000-30.000,a[eza]i pe gradene urc`nd `n pant\,constituie, `nc\ [i azi, la mii de ani de lainaugurare, str\lucite exemple de arhi-tectur\ specific\. Cu o [tiin]\ extraordi-nar\, constructorii asigurau o acustic\[i o vizibilitate perfecte, uimitoare [i pen-tru speciali[tii prezentului. Care le iauca model. La Epidaur, de pild\, geome-tria formelor, raporturile dintre semi-circular, circular, `nclina]ie, unghiuri, [icalit\]ile materialelor utilizate fac ca[oaptele din scen\ s\ se aud\ p`n\ `n ul-timul r`nd. F\r\ ecou ori alte distorsio-n\ri, doar sunetul pur. Iar vizibilitateas\ fie f\r\ cusur. Anticii iubeau sunetul,c\ci tot Aristotel sublinia importan]ac`ntului printre regulile de aur ale u-nei tragedii.

Revenind `n prezent, acustica r\m`-ne unul dintre parametrii vitali pentruo sal\ de spectacole. Marile ambiente deconcert s`nt clasificate dup\ `nsu[irilede acest tip, evident, f\r\ apel la sis-teme tehnice de amplificare. Acusticadepinde de o mul]ime de factori, dar, o[tiu [i nespeciali[tii, calitatea e deter-minat\ n principal de form\, de rapor-tul dintre spa]iul de joc [i acela `n carese afl\ publicul, [i, evident, de materia-lele de construc]ie. Aici fizica [i legile

ei precise se manifest\ prin efecte uimi-toare. Traiectoria sunetului, materiale-le care `l absorb ori reproiecteaz\ spreemi]\tor [i receptor, de la constituen]iipere]ilor, sc`ndura scenei, obligatoriu,de o anumit\ esen]\ lemnoas\, p`n\ lacatifeaua din fotoliile pe care stau spec-tatorii devin elemente care condi]ionea-z\ c`t de bine auzim ori nu `ntr-o sal\.

C`teva probleme dup\restaurarea s\lii mari a Na]ionalului ie[ean

Nu mi-a[ fi amintit acum despre acestelucruri dac\ nu mi-ar fi ajuns la urechirumori despre c`teva probleme de ase-menea natur\ ivite dup\ restaurareas\lii mari a Teatrului Na]ional din Ia[i.Nu iese fum f\r\ foc, iar fumul se refe-r\ la faptul c\, nu se [tie din ce motive[i cum, s-au operat ajust\ri la nivelulscenei care fac ca din primele trei, pa-tru r`nduri, vizibilitatea s\ fie aproapenul\. Helmer [i Fellner, da, cei doi arhi-tec]i austrieci care au imaginat cl\direa,la 1894, at`t de frumoas\ [i de potrivit\pentru teatru, au ]inut cont de destina-]ia ei [i i-au conferit toate standardelenecesare de vizibilitate [i acustic\. Depild\, rampa, partea din fa]a scenei,

avea o mic\ nclina]ie, nu pentru a-i [icanape interpre]i, ci pentru a le permite pri-vitorilor din imediata apropiere s\ va-d\, f\r\ s\-[i rup\ g`tul d`nd capul preape spate ori ridic`ndu-se u[or din sca-un. C`t prive[te acustica, acelea[i vocicare au lansat rumorile zic c\ vom con-stata la primele reprezenta]ii c`t s-apierdut ori, Doamne, d\, nu s-a pierdutdin calit\]ile sonore! ~n]elept ar fi fostca speciali[tii s\ m\soare, cu aparatu-r\ adecvat\, cotele ini]iale, m\sur\to-rile s\ fie reluate pe parcursul etapelorde restaurare [i, desigur, acum, `naintede finalizare. Pesimi[tii s`nt `ngrijora]i.Optimi[tii zic c\ „problema“ se rezolv\cu c`teva microfoane de fond ultraperfor-mante, amplasate `n punctele cheie alespa]iului de joc. Ori chiar cu lavaliere.Nu va fi `ns\ acela[i lucru ca atuncic`nd sunetul ajunge la ureche impostatde actor. Oric`t de sofisticate, sisteme-le de amplificare afecteaz\ naturale]ea.Iar `n teatru, rostirea e unul dintre ele-mentele importante care fac o crea]ie.Timbrul, un mic accent a[ezat `n fraz\asupra unui cuv`nt, joaca cu intensita-tea, cu volumul, t\cerile constituie mi-cul arsenal sonor al interpretului. Mi-crofonul devine un intermediar care,oric`t de performant ar fi, intervine `nrostire [i `n comunicarea emo]ional\.

Acustic\ [ivizibilitatePantaloni, rivalt\, arle-chini, scen\ italian\,[t\ngi, buzunare, fos\,turnant\. Nu-i o `n[iruirealeatorie, s`nt cuvintedin vocabularul specifics\lilor de teatru [i oper\,curente printre lucr\toriidin artele de gen. Pentrua-[i servi destina]ia, s\lileacestea trebuie s\ respec-te o arhitectur\, mai alesinterioar\, de la care pro-iectan]ii [i constructorii nuprea au cum s\ se abat\.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

— Ia s\ v\d, ce cravat\ ]i-ai pus?— ...— Nu, m\i omule, nu c\ma[a aia!

Nu vezi c\ nu-i c\lcat\? Of, parc\ e[tihandicapat! }i-am spus s-o iei pe aia roz,c\-i de var\, se potrive[te cu evenimen-tul [i se asorteaz\ cu rochia mea ro[ie.

— Da’ cravata-i bun\?— Normal c\ nu-i bun\! S-o poarte

m\-ta `n morm`nt cravata aia! }i-am zis,pe aia cu dungi, vi[inie cu negru!

— {i unde e c\ma[a roz?— ~n cur dup\ ureche! Am l\sat-o

`n debara, pe umera[ul de dup\ u[\.Iar vorbesc la pere]i? Nimic n-auzidin ce zic. Mai bine a[ munci `nc\cinci ani dec`t s\ ies cu tine undeva.

— Auzite-ar Dumnezeu!— Ce-ai zis?— Nimica, zieam c\ m-a[ plictisi

acas\ singur toat\ ziua.— N-ai fi `n stare s\ bei nici un pa-

har cu ap\ de capul t\u, aia e! Ai statoat\ ziua `n parc la table cu Palade[i [leahta de mo[negi c`rpi]i.

— P\i nu asta fac pensionarii?Ce-ai vrea s\ fac?

— S\... ~]i zic eu imediat ce s\ faci... Iad\ s\ v\d cum st\ cravata! Ei, vezi? A[ada. Acuma o s-ar\t\m [i noi a oameni.C\ o s-ap\rem la televizor [i trebuies\ fim cumva. C\ dac\ iar vine ma-dam Mandache cu imprimeurile eiflorale pe care i le-a trimis fiic\-sadin Grecia, cad jos [i fac spume.

— Bine c\ e spitalul l`ng\. Poatete [i pun `n acela[i salon cu N\stase.

— B\i, Nelule! Cum ar fi?— De vis! Acum chiar `]i imagi-

nezi cum faci criza, nu?— Da’ n-au cum s\ m\ pun\ `n

acela[i salon cu N\stase...— Bine c\ ]i-ai dat seama...— N\stase st\ singur, c\ doar nu e

student, s\-l pun\ cu al]ii `n camer\.

— Ai dreptate.— Ei, vezi, ce bine e c`nd e[ti de a-

cord cu mine? E a[a greu? Hai, vino s\-]ia[ez cravata. Ptiu, s\ nu-]i fie de deochi!Acuma o s\ moar\ de ciud\ baba Man-da c`nd o s\ vad\ c\ s`ntem mai fru-mo[i ca ea [i bo[orogul ei. Gata, m\duc s\ m\ dau cu spray [i cobor`m.~nchide televizorul.

~n acest moment, doamnelor [i dom-nilor, oamenii aduna]i aici `n curteaspitalului, scandeaz\ La mul]i ani!...

— Femeie, ia vino pu]in...— Ce-i?— Au `nceput mai devreme....au venit cu pancarde, s\-l sus]in\

pe Adrian N\stase, ast\zi, de ziua dom-niei sale. Vor s\-i arate c\ este `nc\ iu-bit [i pre]uit [i c\ gestul s\u necuge-tat nu i-a f\cut s\-[i piard\ `ncrede...

— Vai de mine. Da’ c`t e ceasul?Aoleu! Hai s\ cobor`m repede, c\-imai prindem! Televizorul m\-sii!Uite-o pe Mand\chioaia cum c`nt\`n fa]\. ~n rochia cu flori.

...[i cin s\ maai tr\iasc\? Mul]iani, mul]i aani, mul]i ani, mul]i aani,N\stase s\\ tr\iasc\! Alt\ dat\, alt\dat\, o s-o facem [i mai [i mai lat\!

— Imediat trecem strada! Hai, n-auzi,las\ cheile, las\ u[a deschis\! C\ pier-dem \ia cinci sute de mii! Las\ p\l\ria!

...[i sper\ c\ starea lui se va `mbun\-t\]i. At`t deocamdat\ de aici de la Spi-talul Floreasca, revenim cu detaliiceva mai t`rziu. Simona, ai leg\tura`napoi `n studio.

— ...Gata, s-a dus... Am pierdut [ib\nu]ii... {i M\nd\chioaia a ap\rut laAnten\, `n primul r`nd... Asta-i numaidin cauza ta! Trebuia s\ te conof\ie[titu cu c\ma[a! Dezbrac\-te imediat, s\nu te mai v\d! S\-]i fac\ Mandache dem`ncare azi, din banii de la Anten\!Eu nu fac nimic, auzi? Mar[ la table!

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Evenimentul


Era inevitabil ca Abraham Lincoln s\nu ajung\ [i v`n\tor de vampiri `ntr-oobun\ zi, dar asta nu i se datoreaz\nici lui Burton, nici lui Bekmambetov,ci lui Seth Grahame-SSmith, autorul ro-manului Abrrahamm Linncolnn: VammpirreHunnterr, publicat `n 2010. Umorul c\r-]ii se pierde p`n\ la p`nza ecranului,iar lupta `mpotriva discrimin\rii rasi-ale v\zut\ ca r\zboi cu vampirii e unartificiu de efect care ne permite s\ `lpunem pe pre[edintele american – ca[i mitul vampirilor – `ntr-o nou\ per-spectiv\. Lui Bekmambetov (ajutat, pre-supunem, de Burton) ì reu[e[te `ns\recrearea unei epoci care rareori ap\rut autentic\ pe ecran. ~n 3D [i cutoat\ desf\[urarea de for]e a unui filmde 69 de milioane de dolari, New Or-leans-ul arat\ „ca de la mama lui“,av`nd mai degrab\ coloritul unui de-sen de epoc\ dec`t tu[a grandilocven-t\ a produc]iei de buget mare. ~n gene-ral, filmul are aceast\ capacitate de aputea recrea o lume. E un lucru la carete g`nde[ti n timpul proiec]iei: stimu-lat de nevoia de a face bani, cinemato-graful a ajuns la o dezvoltare tehnic\ ceì permite s\ recreeze trecutul. Totul eca printre toate aceste filme comer-ciale puse pe c`[tig s\ se strecoare [ifilme cu alt\ miz\ (totu[i cu o miz\ ce-va mai mare dec`t Inception, care e p`n\la urm\ o colec]ie de teme [i cli[ee).

Abraham Lincoln: V`n\tor de vam-piri nu e nici rupt din cer, nici de a-runcat la gunoi. Preten]iile lui s`nt ones-te `n raport cu ce ofer\. ~[i propune s\lanseze o serie, e adev\rat – [i o face

promi]\tor, de[i nu inoveaz\. Ce ìiese e o anumit\ rigoare formal\ (Ron-dul de sear\ era `nc\rcat [i `ntunecat),o grij\ pentru verosimilitate istoric\ [io aten]ie mai mare dec`t la alte filmesimilare acordat\ actorilor. Nu `ncapevorb\, efectele speciale au avut partede un tratament special. Dar, pe l`ng\coregrafierea scenelor de ac]iune, e-xist\ un interes aparte ca spectatorul s\nu plece din sal\ f\r\ s\ nu fi gustatlucruri f\cute profesionist, de[i dup\re]et\.

Vampirii nu au de g`nds\ ne lase

Filmul ì d\ primul rol important luiBenjamin Walker. Nu faptul c\ e gi-nerele lui Meryl Streep `l recomandapentru rol, ci fizicul s\u retro de gen-tleman binecrescut, care se ghideaz\dup\ un cod moral riguros. ~nalt ca bra-dul, Walker are ceva din polite]ea luiJames Stewart, de[i l-ar putea juca laun moment dat [i pe fiul lui Liam Nee-son, cu care seam\n\. Oricum, ocupa-]iile nocturne ale eroului ì dau un aerde Spiderman, iar filmul speculeaz\prea pu]in umorul ie[it din frecareadintre postura de uciga[ de vampiri [iaerul candid al v`nz\torului de maga-zin. Actorii care i ]in companie lui Ben-jamin Walker poart\ [i ei `n fizic am-prenta trecutului, scoas\ `n eviden]\ demachiaj [i de costume. Dominic Cooper,Mary Elizabeth Winstead, Rufus Se-well, Anthony Mackie [i prea pu]in fo-lositul Marton Csokas completeaz\ o

distribu]ie bine aleas\, care prefer\ ac-tori de plan secund sau prea pu]in cu-noscu]i, dar care s\ intre perfect `n rol.

Oricum, e evident c\ vampirii nu aude g`nd s\ ne lase. Genul a `ncercat `nacest an s\ se spele de „ru[inea“ `n ca-re l-a t`r`t seria Amurg. Iubitorii tradi-]ionali de vampiri se a[teptau ca Um-bre `ntunecate/Dark Shadows s\ rea-duc\ genul la gloria de alt\dat\, darTim Burton nu a f\cut dec`t o revizita-re semi-respectuoas\, semi-parodic\ aclasicilor, ad\ug`nd [i un comentariuhazliu despre rela]ia trecut-prezent.Ie[it la o lun\ distan]\, filmul lui Timur

Bekmambetov se str\duie[te [i el s\ ne[tearg\ din minte imaginea vampiriloreco din seria care `[i va da ob[tesculsf`r[it `n noiembrie, dar deviaz\ mitulpe o traiectorie nou\. Ce nu n]eleg, poa-te, cei care duc dorul vampirilor de odi-nioar\ este c\, de[i nemuritori, ace[tiar\m`n `n timpul lor. Fiecare epoc\ arevampirii pe care ì merit\ – de aceeamitul r\m`ne mereu proasp\t.

Abraham Lincoln: V`n\tor devampiri/Abraham Lincoln: Vampire

Hunter, de Timur Bekmambetov. Cu:Benjamin Walker, Dominic Cooper, Mary

Elizabeth Winstead, Rufus Sewell,Anthony Mackie, Marton Csokas

Iulia Blaga: „Abraham Lincoln: V`n\tor de vampiri nu e nicirupt din cer, nici de aruncat la gunoi. Preten]iile lui s`nt oneste`n raport cu ce ofer\. ~[i propune s\ lanseze o serie, e adev\rat –[i o face promi]\tor, de[i nu inoveaz\“.

» 16

slow/fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

ColajAmbasada Republicii Islamice Iran, `n co-laborare cu Muzeul Na]ional al }\ra-nului Român [i Biblioteca Na]ional\ aRomâniei, a organizat `n perioada 22-28iunie 2012, la Bucure[ti, S\pt\m`naCulturii Iraniene – o serie de evenimen-te menite s\ aduc\ mai aproape de pu-blicul român cultura [i arta persan\.

Programul a cuprins:• Expozi]ie de fotografie – Iran,

istorie [i modernitate• Expozi]ie de art\ tradi]ional\ [i

artizanat• Expozi]ie de costume populare

din diverse zone ale ]\rii• Expozi]ie de art\ culinar\• Concerte de muzic\ tradi]ional\

[i folclor cu participarea Grupului„Soor“ [i a interpretului de muzic\popular\ Ashigh Asgar.(Sursa: site-ul Muzeului }\ranului Român)

***Jafar Panahi este un regizor iranian renu-mit pe plan interna]ional, care a c`[tigatLeul de Aur la Vene]ia `n 2000, pentrufilmul s\u Dayareh (Cercul). Panahi afost condamnat la [ase ani de `nchisoa-re [i la dou\zeci de ani de interdic]ie dea desf\[ura orice form\ de activitate ar-tistic\ – inclusiv de a face filme, a scriescenarii, a c\l\tori `n str\in\tate sau avorbi cu presa. Panahi a fost acuzat de„propagand\ `mpotriva statului“. Momen-tan, se afl\ `n arest la domiciliu, iar co-laboratorul s\u, Mohammad Rasoulof,a fost [i el condamnat la [ase ani de`nchisoare.

Majid Tavakkoli este un student ira-nian condamnat la opt ani de `nchisoa-re pentru c\ a criticat guvernul. A fostarestat [i b\tut de autorit\]i pe 7 decem-brie 2009, dup\ ce a vorbit `n fa]a uneimul]imi adunate la Universitatea de Teh-nologie din Iran. Amnesty Internationalconsider\ c\ Majid Tavakkoli e un pri-zonier de con[tiin]\, `ncarcerat pentruc\ [i-a exersat `n mod pa[nic dreptulla libertatea de expresie.

Behareh Hedayat este o student\ ira-nian\ condamnat\ la 10 ani de `nchisoa-re pentru c\ l-a „insultat pe pre[edinte“.A fost arestat\ pe 31 decembrie 2009,dup\ protestele anti-guvernamentalecare au avut loc la festivalul religios dinAshoura. A fost acuzat\, printre altele,c\ a acordat interviuri presei str\ine.(sursa: site-ul Amnesty International)

***{i triste]ea c\ nimeni n-a sanc]ionat aceas-t\ s\rb\torire propagandistic\ a culturiiiraniene cu sprijinul a dou\ institu]ii im-portante din România, `n condi]iile `n carepeste tot `n lume se vorbe[te de `nc\lca-rea drepturilor omului [i de abuzurileguvernului iranian. Poate data viitoare.

PROMI}|TOR

S-o fi reg\sit Tim Burton`n Tim(ur) Bekmambetov,al c\rui film l-a coprodus?Rusul e mai degrab\ unfel de Roland Emmerichcu s`nge slav. Ambi]ul luie mare. El vrea blockbuster, nu film de cartier,agreat de patru-cinci este]i g`dila]i de pl\cerea dea descoperi referin]e la clasici. Dar fa]\ de Rondulde noapte/Night Watch (2004), Abraham Lincoln:V`n\tor de vampiri/Abraham Lincoln: VampireHunter e un pas `nainte. Totul e s\ [tii de la cebaz\ pleci [i la ce te a[tep]i (p`n\ la urm\, acesta epunctul de plecare c`nd intri la un film comercial).C`nd ai farfurioara de nachos `n bra]e [i aten]ia `]ie `mp\r]it\ `ntre ecran [i sos, pragul t\u criticscade [i tinzi s\ aduci [i filmul din fa]a ochilor lanivelul chipsurilor pe care le bagi `n gur\ cuminima grij\ de a nu da sos pe haine.

FILM

Iulia BLAGA

Abraham Lincoln,spaima vampirilor


din ziare [i reviste -...

Documents

Transcript of din ziare [i reviste -...