România la 25 de ani de la revoluţie!

Zi istorică – 27 septembrie 2014 – lansarea campaniei electorale a lui Klaus Iohannis

Sunt prezenţi zeci de mii de cetăţeni, veniţi din întreaga ţară

România se află la răscruceAlegerile prezidențiale din 2014 au

loc la un sfert de secol după căderea co-munismului în România. Acest lucru ne obligă nu doar la o analiză asupra celor 25 de ani scurși de la Revoluție, ci și la un demers care înseamnă desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce s-a petrecut în această perioadă este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a învăța, de a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie să ne re-stricționeze viitorul. „Cum vrem să func-ționeze instituția prezidențială?” și, mai ales, „Cum putem răspunde mai bine nevoilor cetățeanului?”

Niciuna dintre marile reforme aștep-tate, anunțate sau începute nu a fost

dusă până la capăt. Toate marile proce-se la nivel de administrație – descentra-lizarea, depolitizarea, profesionalizarea funcției publice – au fost derulate în di-ferite grade, fără ca ele să reprezinte as-tăzi în mod autentic o realitate. În absența unui acord pe direcțiile mari de parcurs, fiecare schimbare de guvern și, mai mult, fiecare schimbare de ministru a însemnat o schimbare de abordare, de legislație și de practici. Mai degrabă putem vorbi de un veritabil „mit al meș-terului Manole”, în care noua putere, noul ministru, noul director au schimbat atât oamenii din funcții, cât și obiective-le la fiecare ciclu electoral. Oamenii au obosit de atâta schimbare în van, fără finalitate la nivelul intereselor naționale

și al așteptărilor cetățenilor. Românii au nevoie de predictibilitate și de mai puține schimbări politice care, foarte adesea, s-au limitat doar la înlocuirea „oamenilor lor” cu „oamenii noștri”.

Cu o politică internă, strategii econo-mice și politici publice interne elabora-te și aplicate în logica lucrului bine făcut, țara noastră trebuie să-și propu-nă, de azi, să fie tot mai puțin o țară bal-canică și, de mâine, tot mai mult o țară central-europeană, cuplată la marile de-cizii. România trebuie să-și ocupe locul meritat în istorie și să-și depășească temporara mediocritate în care a fost adusă de leadershipul politic care nu a reușit să valorifice la maxim toate capa-bilitățile și oportunitățile.

NUMĂRUL 1

ROMÂNIALUCRULUI BINE FĂCUT Se distribuie

gratuit

Zis şi făcut!Pag. 2

Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României

Pag. 3

Program prezidenţialPag. 4

România lucrului RĂU făcut

Pag. 6-7

Să facem împreună haz de necaz!

Pag. 8

UMARSSIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

SIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

Pagina 2 România lucrului bine făcut

Eu nu sunt nici pro Băsescu, nu sunt nici anti Băsescu, eu sunt

pur şi simplu fără Traian Băsescu!

Am dovedit la Sibiu că se poate face administraţie fără corupţie, s-a dovedit că se poate şi în Arad, în fiecare comună, fiecare oraş şi toată România.

Viziunea mea este: 10 ani guvernare de dreapta, România prosperă şi

puternică.

Un singur partid, toţi sunteţi egali, toţi sunteţi

echipa mea.

Trebuie să dovedim că România nu este o ţară

„de mâna a doua”, ci este o ţară egală cu celelalte

ţări din UE. Putem să dovedim aceasta cu

condiţia ca România să devină o ţară prosperă.

Marele obiectiv este occidentalizarea

României. România e ste deja membră în NATO

şi în UE.

Voi aduce oamenii împre-ună pentru: a rezolva

marile probleme ale ţării, marile sisteme publice, educaţia pentru copiii

noştri, sănătatea, pensiile.

România este o ţară bo-gată de oameni capabili

care vor să schimbe starea lucrurilor.

Doresc să aduc împreună specialişti, politicieni în

armonie să găsească

soluţiile cele mai bune, atunci vom rezolva problemele ţării.

Sunt hotărât să câştig prezidenţialele.

Nimeni nu poate reuşi singur, dar am încredere în echipa mea şi mergem

spre victorie.

România PROSPERĂ presupune: locuri de

muncă, şcoli bune pentru copii, spitale curate,

o pensie decentă. Fiecare

să câştige suficient ca să ducă un trai decent.

Suntem o singură formaţi-une, suntem cea mai

mare, marele partid de dreapta din România.

Este nevoie de un preşedinte care adună echipe şi aduce

lucrurile bune împreună. Să găsească soluţii la

marile probleme ale ţării, pentru educaţie, pentru sistemul de sănătate, de

pensii, pentru asistenţa socială.

Zis şi făcut!În campania electorală, aşa cum a promis, Klaus Iohannis a bătut ţara în lung şi în lat. Echipa candidatului

Klaus Iohannis este alcătuită din 2.210.000 de cetățeni. Pentru început.

Argeş

Brăila

Olt

Sălaj

Vaslui

Târgovişte

Vâlcea

Mesajele lui Iohannis

Tulcea

Ţebea

SIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

România lucrului bine făcut Pagina 3

Omul Klaus Iohannis, viitorul președinte al României

COPILĂRIA ÎN SIBIUAm crescut pe străzile vechi, din

apropierea Centrului istoric. Nu cred să fie zid sau cotlon pe care să nu-l fi des-coperit atunci. Erau vremuri în care co-piii încă puteau să alerge liberi pe străzi, fără să fie nimeni îngrijorat că li s-ar putea întâmpla ceva. Și niciodată nu s-a întâmplat nimic, cu niciunul din-tre noi. În afara acestui sentiment de bucurie și de libertate, nu-mi amintesc foarte multe lucruri din copilărie. Cen-trul istoric, care a fost practic locul de joacă preferat pentru mine și pentru ceilalţi copii din împrejurimi, nu mi s-a părut pe atunci că ar fi fost ceva deose-bit. A durat destul de mult până când mi-am dat seama că zona în care am copilărit este una foarte specială — cel puţin prin arhitectură și prin istorie — și că se compară cu puţine alte locuri. Mulţi își imaginează, probabil, că această conștientizare se produce de-vreme, dar în cazul meu nu a fost deloc așa.

DESPRE ORDINEA GERMANĂ INSPIRATĂ ÎN FAMILIE

Cred că fiecare individ este unic în felul său și că astfel de calităţi se capă-tă mai degrabă prin educaţie decât prin moștenire. În cazul meu, nu a lipsit ni-ciodată organizarea, de atunci și până acum. Foarte puţine au fost momentele care să mă fi luat pe neașteptate, însă chiar și atunci am reușit cumva să mă pun la punct destul de repede. Ţin min-te că ne-am implicat, și eu, și sora mea, în treburile gospodăriei, copii fiind, dar nu cu mare entuziasm. Părinţii nu ne-au cerut lucruri extraordinare, ci sarcini simple: să ne facem ordine în cameră, în lucrurile noastre, deci rugăminţi ab-solut banale. Acum, sunt un fanatic al organizării, inclusiv la nivel personal:

îmi organizez și viaţa cotidiană, și par-cursul public, orice ar însemna acest lucru. Într-o zi, într-o lună, într-un an, într-o viaţă. Cred că sunt un pic perfec-ţionist din acest punct de vedere, iar cei din jurul meu se adaptează, fiecare cum poate, la această exigenţă.

DESPRE PROGRAMUL ZILNICÎn ultimii ani, de când am ajuns per-

soană publică și am tot mai multe res-ponsabilităţi, nu mai am un program foarte previzibil. Sunt zile când trebuie

să mă trezesc la 4 dimineaţa ca să ajung la 10 înBucurești și sunt zile când mă scol la 7 ca să ajung la 8 la birou. Nu mai există ceea ce se cheamă „un pro-gram tipic“. Dar ordine, da. În cazul meu, până și o zi fără program oficial seamănă destul demult cu una cu pro-gram oficial, doar că este mai scurtă! Într-o astfel de zi, am program de casă: mă ocup de grădină, fac mici reparaţii în casă; când sunt norocos, merg în ex-cursii sau am întâlniri cu prietenii, ca orice om.

HOBBY-ul LUCRULUI BINE FĂCUT

Trebuie să recunosc: dintotdeauna mi-a plăcut să lucrez ceva manual. Cu rezultate rezonabile pentru un amator. Nu sunt un tip extrem de îndemânatic, dar nicidecum stângaci. Mi-a plăcut să meșteresc mereu câte ceva, dar nu mi-am dezvoltat niciodată un hobby pro-

priu-zis. Pot să repar orice prin casă, prin grădină, prin pivniţă. Când a fost nevoie, mi-am pus singur faianţă și gre-sie în baie, în apartamentul în care m-am mutat cu soţia după ce ne-am că-sătorit. Pot să lucrez cu lemn, știu cum să mânuiesc un ferăstrău sau o rindea. Sunt lucruri simple, care ţin mai degra-bă de ceea ce trebuie să facă orice om ca să-și întreţină casa, nu sunt o mese-rie. Dar le-am făcut întotdeauna. Și acum fac singur majoritatea reparaţiilor curente în casă. De când mă știu repar

lucruri prin casă. Am și stricat, dar nu-mai din greșeală. Din intenţie n-am stri-cat nimic; și cred că nici din nepricepere!

PLĂCEREA GRĂDINĂRITULUIÎmi place să lucrez în grădină. Există

două zone în grădina mea de care mă ocup în mod deosebit: gazonul și tran-dafirii. Iau în serios îngrijirea trandafiri-lor, am mai multe soiuri. Și fac acest lucru de când ne-am mutat la casă, de 20 de ani. Înainte am stat la bloc, așa că acum recuperez, când pot și când găsesc timp.

DESPRE PASIUNI ȘI LECTURIAveam o gașcă de prieteni, ieșeam

împreună în oraș, mergeam la petre-ceri, dar de chiulit n-am chiulit în timpul liceului, nu m-a interesat. N-am fost un tocilar, nu m-am numărat printre aceia care au stat cu nasul în carte, chiar dacă am luat mereu premii, însă fără

mari eforturi. Îmi aduc aminte că mă in-teresau foarte multe subiecte pe atunci și că a fost perioada în care mi-am des-coperit, ca orice adolescent, pasiunea pe care mai târziu am transformat-o în profesie. Îmi mai amintesc că am citit enorm în perioada aceea. La fel și în studenţie. Am citit tot ce am prins: mii de cărţi.

CUM A CUNOSCUT-O PE SOŢIA SA, CARMEN și DESPRE CĂSNICIE

Tot în timpul facultăţii am cunos-cut-o pe soţia mea, Carmen, dar în ve-chiul cerc de prieteni. A fost invitată de prieteni de-ai noștri care au rămas în Sibiu. Ne-am plăcut, pur și simplu, iar chimia dintre noi depășește orice de-scriere. Dacă se întâlnesc doi oameni care se plac și se înţeleg, restul devine irelevant. Este foarte ușor ca doi oa-meni tineri să se placă și să se îndră-gostească, și asta mi s-a întâmplat și mie cu soţia mea. Am fost un cuplu de îndrăgostiţi mulţi ani. A durat mult până când ne-am căsătorit. Ne-am cu-noscut la 22 de ani și ne-am căsătorit pe la vreo 29. Am trecut de pragul de 25 de ani de când suntem căsătoriţi și acum cred că pot să spun că arta nu este de a te îndrăgosti, ci de a menţine dragostea vie pentru mult timp. Aces-ta este un lucru pe care trebuie să vrei să-l faci, însă multă lume nu-l face, nu se străduiește. Și atunci apare aceas-tă rată fenomenal de mare de divor-ţuri. A fi îndrăgostit este o fază care trece, mai devreme sau mai târziu. Însă ca să rămâi lângă cineva trebuie să îţi dorești să consolidezi familia și să treci peste toate dificultăţile.Să treci intenţionat, fiindcă să abando-nezi este ușor. Abandonul este cel mai facil lucru, peste tot: și la serviciu, și în căsătorie, și în politică.

Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie modestă de sași transilvăneni. A urmat cur-surile Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca și, începând cu anul 1983, a fost profesor la mai multe școli și licee sibiene, apoi inspector general în același domeniu educațional. În anul 2000 a fost ales primar al Sibiului, iar priceperea de care a dat dovadă în administrarea orașului i-a făcut pe sibieni să-i acorde votul și încrederea la toate alegerile ce au urmat. În cartea sa ”Pas cu pas”, din care prezentăm în continu-are câteva fragmente, Klaus Iohannis își dezvăluie viața, cu impresiile, trăirile și pasiunile care îl definesc.

“Astăzi, în calitate de candidat oficial al Alianței Creștin-Li-berale pentru alegerile prezidențiale din acest an, port o imensă onoare. Port, de asemenea, o uriașă responsabilitate - aceea de a aduce România pe drumul drept, de a o transfor-ma într-un stat de drept autentic, prosper și demn”.

Klaus Iohannis

SIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

Pagina 4 România lucrului bine făcut

Program prezidențial1. Educația ca resursă

de performanță a României Premisa fundamentală de la care

pornesc în abordarea domeniului educației este aceea că o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.

În viziunea mea, un sistem perfor-mant presupune:

– un segment preuniversitar sufi-cient de consistent, dar nu bazat ex-clusiv pe acumulare de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe;

– un segment universitar în care se acumulează masiv competențe și care permite în mod real specializa-rea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare;

– corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care să ducă România în zona de înalte tehnologii poate să funcţioneze nu-mai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioa-să. Despărţirea educaţiei de cerceta-re este o greşeală fundamentală. Ele trebuie să fie corelate;

– încurajarea educației continue. Fără a încuraja un proces de educație continuă, pe toată durata vieții pro-fesionale, nu se poate asigura adap-tarea la nevoile unei piețe a muncii tot mai dinamice și asigurarea efici-enței în fața creșterii competiției în plan regional și internațional.

2. Investiția în sănătate – o investiție în viitor

– România are nevoie de punerea în aplicare cât mai rapidă a unei stra-tegii naționale de sănătate care să privească investiția în sănătate ca

pe o investiție în viitor, în vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea națiunii.

– Investiția în sănătate înseamnă investiția în educație pentru sănăta-te, în resursele umane și în infra-structura sanitară.

– Ca un principiu fundamental, consider că prevenția trebuie să fie preocuparea zero în abordarea asu-pra sănătății publice.

– O schimbare de abordare este necesară și în relația pacientului cu sistemul sanitar, precum și în interi-orul sistemului sanitar.

– Prioritatea acordată sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării de la bugetul de stat. Dar aceasta trebuie însoțită de instituirea unor mecanisme legislative, de ma-nagement, de control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.

– prioritatea pentru sănătate să fie concretizată prin alocarea a 6% din PIB;

– crearea unui Plan de investiții și achiziții în sănătate;

3. Economia liberală: competitivitate şi prosperitateModernizarea României necesită

nu doar paşi imediaţi, de politică economică şi reformă instituţională, ci și construirea unui nou model de dezvoltare economică, axat pe pilonii durabili ai competitivității economi-ce, din perspectiva propriilor atuuri şi oportunităţi.

– Economia românească pare con struită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului.

– Trebuie să răsplătim munca şi să stopăm risipa banilor publici către

diverse interese de scurtă durată ori populiste.

– Pentru ca România să renască, trebuie să renască filosofia lucrului bine făcut, adică munca productivă. Esențială este redefinirea ierarhiei valorilor, adică a ansamblului de norme, reguli, idealuri, interese și atitudini sociale.

– Prosperitatea nu poate fi, în esenţă, decât marca liberalismului şi a economiei de piaţă.

– ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂ-CUT se construiește în România oa-menilor liberi, care, la rândul său, este România statului de drept.

În viziunea liberalismului, moder-ni zarea României se bazează pe cinci dimensiuni fundamentale:

1) garantarea proprietății; 2) liber-tatea economică, susținerea inițiati-vei private şi asigurarea competiţiei corecte. 3) industria competitivă şi agri cultura modernă; 4) protejarea

SIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

România lucrului bine făcut Pagina 5

Program prezidențialavuției naționale; 5) politici și siste-me publice sustenabile.

Liberalismul și politicile econo-mice de dreapta vor conduce la dez-voltarea clasei de mijloc în România, aceasta fiind coloana vertebrală a unei națiuni și cel mai elocvent crite-riu de prosperitate a unei societăți.

O clasă de mijloc puternică și ex-tinsă este și soluția pentru reduce-rea dezechilibrelor sociale.

ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune ca statul să fie la dispozi-ția oamenilor, și nu oamenii să fie la dispoziția statului.

Modelul liberal de dezvoltare: convergență economică

și modernizare instituțională– model de dezvoltare axat pe

principiile liberalismului și pe pilo-nii competitivității economice.

– România prosperă nu poate fi decât rezultatul unui model liberal de dezvoltare, ancorat puternic în in-stituțiile economiei de piață, bazat pe surse sustenabile de dezvoltare, care aduc valoare adăugată, valorifi-că oportunităţi şi generează avanta-je competitive pentru România.

– modelul liberal de dezvoltare este modelul competitivității econo-mice

– regândirea rolului statului, prin restrângerea prezenţei sale în eco-nomie şi întărirea prezenței sale in-stituționale, prin rolul său definitoriu de garant al drepturilor constituţio-nale, al echităţii şi al bunei funcţio-nări a economiei de piaţă.

– Prioritatea absolută a ROMÂNI-EI LUCRULUI BINE FĂCUT trebuie să fie stimularea actorilor economici performanţi, care aşteaptă de la stat un semnal pozitiv, unul în favoarea performanței economice, a iniţiativei private, a unei dezvoltări durabile.

– cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii

următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice.

– O creștere economică bazată pe competitivitate va fi o creștere sănătoasă, sustenabilă, care se va vedea nu doar în statistici, ci mai ales în bunăstarea vieții de zi cu zi a oamenilor.

– Primul semn de responsabi-litate pentru dezvoltarea ROMÂNIEI LUCRU LUI BINE FĂCUT este să renun-țăm la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, să nu mai facem defi-cite bugetare în anii de boom econo-mic, pe de altă parte, să nu introducem impozite în anii de criză sau atunci când economia își caută culoarul relansării și al consolidării.

Economia liberală, economia afacerilor:

pilonii modelului de dezvoltare– ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂ-

CUT va fi competitivă odată ce vom îmbunătăți calitatea instituțională a mediului de afaceri.

– Economia liberală este econo-mia afacerilor, iar soluțiile trebuie căutate în susținerea mediului de afaceri, a capitalului românesc, a în-treprinderilor mici și mijlocii.

– performanța economică necesi-tă reguli bune pe termen lung, adică predictibilitate fiscală și legislativă.

– Consider că industria și energia trebuie să devină vectori constanți ai competitivității economiei Români-ei, prin investiții susținute și mediu concurențial.

– ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂ-CUT înseamnă și agricultură perfor-mantă, care necesită de asemenea industrializare, capitalizare și com-petitivitate.

– Industrializarea agriculturii este esențială pentru echilibrarea balanței ocupării forței de muncă.

– Absorbția fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a orică-rei guvernări. O economie lipsită de capital este obligată să fructifice șansele dezvoltării durabile cu bani europeni.

– Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, este o altă direcție strategică a mo-delului liberal de dezvoltare, una menită să mobilizeze capitalul in-vestițional și să asigure accesul efi-cient și facil al investitorilor străini la piața locală.

– ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂ-CUT își va dezvolta infrastructura financiară necesară susținerii IMM-urilor. În ultimă instanță, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor.

(Cele 11 obiective vor fi prezentate în continuare în numerele viitoare)

Pagina 6 România lucrului RĂU făcut

Dezastrul economic sub guvernarea Ponta

Victor Ponta, taxatorul României

Tabloul dezastrului, în cifre

•37 de taxe noi și impozite majorate a adus românilor Guvernul Ponta.

•Locul 1 în Uniunea Europeană la scumpirea benzinei ocupă România, după ce Guvernul Ponta a crescut prețul carburantului cu 7 eurocenți/litru.

•120.000 de locuri de muncă au fost sacrificate în sectorul privat, pentru că Guvernul Ponta a tăiat investițiile publice cu aproximativ 8 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.

•100.000 de noi șomeri a produs Guvernul Ponta după ce a promis

un milion de noi locuri de muncă.•Peste 15.000 de firme românești

au intrat în insolvență în primele șapte luni ale anului 2014 din cauza politicilor Guvernului Ponta.

•ZERO kilometri de autostradă a inaugurat Guvernul Ponta în anul 2014.

•România a înregistrat cel mai semnificativ declin al lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană în iulie 2014, comparativ cu perioada similară din 2013, arată statistica europeană.

•Guvernul Ponta a izbutit o rată de absorbție a fondurilor europene de numai 2,56 % în primele 6 luni

ale anului 2014; în luna aprilie, România nu a absorbit niciun euro de la Comisia Europeană.

•Politicile economice dezastruoase ale Guvernului Ponta au dus România în recesiune economică. În luna august 2014, România a

marcat două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut și cea mai mare scădere economică dintre țările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din Produsul Intern Brut.

Nu mai puțin de 37 de noi taxe și impozite au fost introduse de Victor Ponta și guvernarea sa în cei doi ani și jumătate de la preluarea puterii. Iar anul 2015 se anunță la fel de bogat în introducerea de noi taxe și impozite, după ce un proiect de Cod Fiscal a fost dat publicității și retras rapid ulterior pentru a nu îi afecta șansele lui Victor Ponta de a fi ales președinte al României.

Totul a început cu o mare minciună

La fel a procedat Guvernul și în 2012 când, înainte de alegerile parla-mentare, a fost postată o hotărâre de guvern prin care creșteau taxele și impozitele locale cu 16 la sută din 2013. Atunci, premierul Ponta a jurat că totul este o greșeală și nici gând

să aprobe vreo creștere de taxe și im-pozite locale.

În luna decembrie 2012, după ce s-a văzut reinstalat premier, Victor Ponta a luat decizia creșterii taxelor și impozitelor locale încă din prima ședință a noului Guvern.

De atunci, Guvernul condus de Victor Ponta a introdus alte 26 de taxe iar anul 2015 ar putea fi și mai dramatic. Peste 12 miliarde de lei a scos Guvernul Ponta din buzunarele românilor și din conturile firmelor prin aceste noi taxe și impozite.

Benzină mai scumpă ca în Austria

Victor Ponta nu a uitat să taxeze nimic. De la benzină la companii, de la stâlpi la bijuterii, de la centrale de apartament la motorină.

Ca urmare a aplicării accizei supli-mentare de 7 eurocenți pe litrul de carburant, prețul benzinei vândută la pompele din România a crescut cu peste 11% iar prețul motorinei cu 8%.

Astfel, România a devenit campioana Europei la creșterile record de prețuri în condițiile în care veniturile români-lor sunt cu mult chiar și sub media veniturilor din Europa. Astfel, benzi-na românilor a ajuns să coste mai mult decât cea din Austria, Luxem-burg sau Polonia.

Taxe record, evaziune fiscală record

Pe fondul creșterii taxelor și impo-zitelor, evaziunea fiscală în România a atins cote fără precedent. Astfel aceasta depășește 14% din PIB, adi-că 10 miliarde de euro, mai mult de-cât bugetul cumulat al educației și sănătății în fiecare an.

„Planurile Ponta” pentru anul 2015:

noi taxe și impoziteGuvernul Ponta a postat deja pe

site-ul Ministerului de Finanțe un pro-iect de Cod Fiscal pe care l-a retras

rapid pentru ca românii să nu știe planurile guvernării PSD pentru anul viitor și a nu îi compromite șansele lui Victor Ponta de a ajunge președin-te.

Astfel, pentru anul viitor Guvernul condus de Victor Ponta are următorul plan: •Impozitele pentru terenurile

intravilane vor crește de 8 ori•Impozitele pentru terenurile

arabile și terenurile extravilane pe care se află construcții vor crește de aproape 3 ori.

•Impozitele pentru pășuni și fânețe vor crește de 2,5 ori

•Impozitul pe clădirile firmelor va crește

•Impozitul pentru autoturismele de capacitate mică va crește de 2,5 ori pentru mașinile cu motoare care nu depășesc 1.600 de centimetri cubi.

•Impozitele și taxele locale vor putea fi mărite cu 50% direct de către primari, în loc de maxim 20% cum era până acum.

2014 este anul eșecului economic total pentru România din cauza celei mai nepricepute și iresponsabile guvernări din ”90 încoace: Guvernul PSD-Victor Ponta. În economia românească nimic nu se mișcă. România a devenit o țară de care și din care fug investitorii. Mediul de afaceri este sufocat de stat cu taxe, birocrație și schimbări legislative. Locurile de muncă sunt puține și prost plătite. Lui Victor Ponta nu-i pasă că românii o duc mai rău decât pe timpul crizei economice. El vrea să îi conducă încă cinci ani de acum încolo, de la Cotroceni.

Pagina 7România lucrului RĂU făcut

PSD a vândut Educația pentru voturi

Încă de la instalarea în funcția de premier în primăvara anului 2012, Victor Ponta a demonstrat că nu poate funcționa într-un stat cu justiție independentă și că nu ezită să sară în apararea parlamentarilor, baronilor locali sau altor amici politici de care îl leagă interese.Venit la putere cu promisiuni de tipul „Justiție independentă, egală pentru toți” sau “Eliminăm influența politică asupra sistemului judiciar”, Victor Ponta, PSD și majoritatea sa parlamentară au atacat în mod constat justiția atunci când justiția a cerut anchetarea vreunui membru PSD.

•Decembrie 2013. Majoritatea parlamentară condusă de Victor Ponta a plănuit, în miezul nopții, o lege prin care îi făcea scăpați pe toți parlamentarii anchetați de justiție sau condamnați pentru luare de mită, abuz în serviciu,

trafic de influență sau conflicte de interese.

•PSD, condus de Victor Ponta, a inițiat legea amnistiei prin care toate pedepsele cu închisoare de până la 7 ani sunt șterse cu buretele iar cei care le-au înfăptuit sunt puși în libertate. Numai

intervenția decisivă a opoziției, PDL și PNL, și a comunității internaționale au oprit eliberarea corupților condamnați definitiv.

•PSD a făcut în mod constant scut în jurul parlamentarilor săi pentru care procurorii solicitau ridicarea imunității astfel încât să poată fi

reținuți, arestați sau percheziționați. Ultimul caz: suspendarea activității Senatului pentru a nu se putea dezbate ridicarea imunității senatorilor Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu urmăriți penal în dosarul de mită Microsoft.

•Victor Ponta, miniștrii săi și parlamentari ai PSD au atacat în mod constant justiția și s-au exprimat asupra unor condamnări definitive exprimate de justiție.

•Toate aceste fapte și declarații dovedesc că Victor Ponta a încălcat principiul separației puterilor în stat, dorind o justiție sub control politic, și nu justiție independentă. Victor Ponta urmărește ca domnia legii înlocuită cu domnia fărădelegii. Victor Ponta vrea sugrumarea pieței libere de către mafia de partid, fără ca această mafie să fie anchetată sau condamnată.

PSD a răsturnat valorile în educația românească. PSD le transmite elevilor de clasa I și a II-a că poți să nu ai carte, dar să ai parte – dacă ești cuminte. La fel, PSD le spune celor care termină liceul că înveți, nu înveți, tot te alegi cu o diplomă. Practic, PSD vrea să imprime Educației naționale modelul liderilor săi: plagiatorul Ponta, ”eruditul” Șova și ceilalți.

Pedeapsa care vine în vacanță

În iulie 2014, Guvernul Ponta emite Ordonanța de Urgență nr 49, dând lovitura de grație învățământului românesc prin: •politizarea excesivă a sistemului

educațional, atât la nivel preuniversitar cât și universitar;

•scăderea calității actului de educație prin dubla măsură între prestatorii de servicii educaționale privați și de stat sau prin accesul tinerilor care nu au promovat examenul de BACALAUREAT în colegiile din cadrul unor universități – banii se vor duce cu siguranță spre clientela politică;

•re-centralizarea sistemului școlar;•împrăștierea puținilor bani pe

nenumărate sesiuni de bacalaureat sau pregătiri fără finalitate, introducând o dublă finanțare.

În ciuda protestelor societății civile și a acțiunilor Alianței Creștin-Liberale, Avocatul Poporului - omul PSD, rămâne mut și surd, permițând Guvernului Ponta să-și bată joc de Educație și să dărâme tot ceea ce a

mai rămas funcțional în școala românească.

Bomba cu ceas amorsată de Ponta, detonată de Pricopie

Ordonanța a fost adoptată pe furiș, fără dezbatere publică, netransparent, nedemocratic și fără să respecte Constituția României. Ea politizează întregul sistem de învățământ și dă naștere unor abuzuri de putere, de sfidare a autonomiei școlii românești și pune în pericol calitatea întregului sistem educațional din România. OUG-ul nr. 49/2014 încurajează concurența neloială, mediocritatea, scade standardele profesionale și

redeschide drumul către fabricile de diplome.În ciuda protestelor parlamentarilor PDL și PNL, Ordonanța Ponta-Pricopie rămâne în vigoare și își produce efectele disctructive asupra Învățământului românesc. Anul școlar a început potrivit tezelor pesediste: •nu vă trebuie manuale pentru că

oricum aveți smartphon; •nu vă chinuiți cu școala, pentru că

oricum vă facem șomeri cu diplomă;

•nu vă opintiți cu BAC-ul, pentru că oricum ajungeți studenți. Poate chiar doctoranzi, precum Victor Ponta.

Alianța Creștin-Liberală cere:1. Abrogarea de urgență a OUG nr. 49/2014 pentru a stopa ca aceasta să-

și mai producă efectele dezastruoase asupra școlii românești;2. Finanțarea corectă a educației românești – nu modificări ale legii în

avantajul grupurilor căpușă de pe lângă PSD;3. Descentralizarea reală și depolitizarea școlii românești;4. Renunțarea la a treia sesiune de bacalaureat;5. Rezolvarea de urgență a problemei manualelor școlare.

Victor Ponta și Guvernul PSD au pus Educația pe tarabă, transformând-o într-un marfă numai bună de valorificat economic și electoral. În guvernarea Ponta, elevii și studenții au devenit victimele unui sistem anormal, ale unui sistem care nu planifică riguros, în care procedurile legale se tărăgănează nepermis de mult din cauza intereselor unora care cred că pot perverti orice domeniu. Chiar și Educația! Cel mai bun exemplu este lipsa manualelor școlare în această toamnă, LIPSA ABECEDARELOR pentru cei care au pășit pentru prima oară pe băncile școlii.

PSD și Victor Ponta, atacuri în serie la adresa justiției

Motto: Dan Voiculescu: “NU avem puterea până nu punem mâna pe justiție”

SIMULARE REPRODUCEREBULETIN VOT

LOGO PRINCIPAL COLOR

Pagina 8 Să facem împreună haz de necaz!

Ponta se întâlneşte cu un profesor care a rămas fără slujbă. Fiindcă şcoala

în care lucra s-a închis. Premierul îi spune: 

— Lasă, ai o meserie extraordina-ră! Dacă n-aş fi fost prim-ministru, aş fi trăit şi eu din învăţământ.

— Dacă n-ai fi fost prim-ministru, aş fi trăit şi eu din învăţământ.

În tinereţe, Ponta era fanul trupei Indigo.

 Ponta iese la începutul anului după prima şedinţă de guvern şi face o declaraţie de presă:

— Dragii mei concetăţeni, am hotărât să facem o lume nouă şi să fie pace politică.

— Uraaa!— Am spus o lume nouă, nu vouă!

 Ponta intră val-vârtej în salonul de terapie intensivă în care este internat Năstase:

— Lăsaţi-mă să intru, lăsaţi-mă să intru, sunt Doctor!!!

Ponta despre ieşirea din criză: „Vom relansa

industria prin deschiderea mai multor fabrici de diplome”.

Windows anunţă schim-barea comenzii copy-paste cu copy-ponta.

Victor Ponta a fost la Bruxelles pentru un control medical şi a fost depistat xeroxpozitiv.

Reporterul: — Domnul Ponta, ce vă califică

pe dvs. că și can didat la alegerile prezidențiale?

— Sunt un politician desăvârșit. Chiar și vara pe căldură caniculară, eu pot minți de îngheață apele.

Profesoara: Victor, iar ai copiat la lucrare.

Ponta: Nu e adevărat. De unde știți?

Profesoara: La subiectul doi ai copiat toată foaia de ziar în care era învelit pachețelul colegului tău de bancă.

Premierul dă asigurări că a luat măsuri împotriva inundaţiilor: „Nu vă faceţi

griji, oricât de mare ar fi viitura, vă garantez că niciun minis-tru nu va fi în pericol, avem vile de protocol la munte pentru toţi demni-tarii”.

Profesoara: Victor, cum se numesc cele două organe de repro-ducere? Ponta: Indigo și Xerox.

Victor Ponta prinde peștișorul de aur. Peștișo-rul de aur: asa Dacă mă

eliberezi, îți îndeplinesc trei dorințe! Ponta: asa Plagiatorule! Asta e replica lui Adrian Năstase.

Profesoara: Astăzi vom da lucrare de control, așa că scoa-teți o foaie de hârtie… Victor, din ghiozdan, nu din copiator!

Auzind ca Ponta a jucat baschet în facultate, romanii abia aşteaptă ca acesta să le asigure coşul zilnic.

I: Ce a fost în capul lui Ponta când a promis că aduce el comisiile parla-

mentare să îşi desfăşoare lucrările în mină?

R: Vorbim totuşi despre premierul României! Puţin respect! Evident că n-a avut nimic în cap, indiferent ce ar spune rău intenţionaţii. 

Victor Ponta se duce la tuns. Frizerița: Cum mai merge economia, domnu’

prim-ministru? — Bine, răspunde Ponta, deranjat de

întrebare. Din 2 în 2 minute frizerița îl întreabă: — Cum mai merge econo-mia? — Bine, bine, dar de ce mă enervezi mereu cu întrebarea asta? — Pentru că vi se ridică părul în cap, și mi-e mai ușor să vă tund.

Premierul Ponta merge pe o stradă lăturalnică şi cade într-o groapă adâncă. Trei copii săraci îl văd şi îl ajută să iasă afară din groapă. Drept răsplată, premierul le îndeplineşte câte o dorinţă la

fiecare. Îl întreabă pe primul:— Ce îţi doreşti, fiule?— Un ipod!— Bine, mâine dimineaţă, la prima oră, ţi-l aduc personal.

Al doilea copil tot la fel! Ajunge la al treilea băiat cu aceeaşi întrebare şi primeşte răspunsul:

— Un scaun cu rotile!— Bine, fiule, dar de ce îţi trebuie un scaun cu rotile că văd că nu ai pro-

bleme cu picioarele!— Păi da! Dar când o să afle tata că v-am ajutat, o să îmi rupă picioarele!

Întrebare: — De ce s-a dus Prim Ministrul Victor Ponta la deschi-derea Jocurilor Olimpice de la Londra?

Răspuns: — A văzut Flacară Olimpică aprinsă și s-a dus să o stingă, a crezut că e Flăcăra Democrației care a aprins-o Traian

Băsescu înainte de Referendum!

Profesoara: Copii, scoateți o foaie de hârtie!Ponta: De ce?Profesoara: Dăm ordonanță de urgență.

Tipărit de Apple Print Bucureşti la comanda ACL PNL-PDL