ziar 8

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXI Nr. 8 (1093) 2 - 8 MARTIE 2011 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

Foto

: C`t

`lin

OV

RE

IU

Pod aerian Bucure[ti - Tripoli

Pagina 3

PRIMA OPERA}IE DE EVACUARE AERIAN~A UNOR CET~}ENI AFLA}I ÎN PERICOL ÎNTR-O}AR~ STR~IN~, DESF~{URAT~ DE ARMATA

ROMÂNIEI DUP~ AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL

Paginile 12-13

LEGISLA}IE

G H I D U LC A R I E R E IM I L I TA R E

Paginile 10-11

Z@MBETELE UNEINOI PRIM~VERI

Pagina 8

FARMECULTABERELORDE INSTRUC}IE

C-27 J SPARTAN

C-130 HERCULES

Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)www.presamil.ro

2 EVENIMENT

Celul` de criz`Celul` de criz`Celul` de criz`Celul` de criz`Celul` de criz`constituit` la nivelulconstituit` la nivelulconstituit` la nivelulconstituit` la nivelulconstituit` la nivelul

M.Ap.N.M.Ap.N.M.Ap.N.M.Ap.N.M.Ap.N.Ca urmare a st`rii de criz` [i urgen]`

umanitar` din Marea Jamahirie Arab`Libian` Popular` Socialist`, GuvernulRomâniei a adoptat, în [edin]a din 23februarie, o hot`râre pentru aprobareaunor m`suri speciale alocând, totodat`,

suma de 900.000 de lei, din Fondul derezerv` bugetar` la dispozi]ia Execu-tivului, pentru plata cheltuielilor aferenteactivit`]ilor de transport [i asisten]`consular` la evacuarea persoanelor.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, GabrielOprea, a dispus, chiar în acea sear`,constituirea unei celule de criz` la nivelulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, care sìdentifice urgent solu]iile prin care ArmataRomâniei s` participe ferm la aceast`

PRIMA OPERA}IE DE EVACUARE AERIAN~A UNOR CET~}ENI AFLA}I ÎN PERICOL ÎNTR-O}AR~ STR~IN~, DESF~{URAT~ DE ARMATA

ROMÂNIEI DUP~ AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL

Pod aerian Bucure[ti-Tripoli

opera]ie f`r` precedent [i s-a trecut cumaxim` operativitate la implementaream`surilor ordonate, în cooperare custructurile de specialitate dinMinisterul Afacerilor Externe.

For]ele Aeriene au pus imediat ladispozi]ie dou` aeronave militare detransport, opera]ionalizând astfel podulaerian între Bucure[ti [i Tripoli, fapt cese constituie în prima opera]ie deevacuare aerian` a unor cet`]eni afla]iîn pericol într-o ]ar` strìn`, desf`[urat`de Armata României dup` Al DoileaR`zboi Mondial.

Un întreg mecanism militar,diplomatic [i consular a fost pus înmi[care [i a func]ionat eficient, ca unceasornic. Ordine clare [i scurte,rapoarte concise, coordonare precis`pe orizontal` [i vertical`, puncteaz`caracteristicile ritmului alert al acesteimisiuni de excep]ie.

Cele dintâi zboruri au fost posibilechiar din a doua zi, în 24 februarie, cândaeronava C-130 HERCULES a decolatc`tre Tripoli, de unde s-a întors cu

primul grup de cet`]eni români [i strìni,iar aeronava C-27 J SPARTAN s-a deplasatîn Malta, pe aeroportul din La Valletta.Aeronava tip C-130 HERCULES are ocapacitate medie de transport de 70 depasageri [i un echipaj condus decomandorul Viorel Pan`, iar aeronava tipC-27 J SPARTAN are capacitatea mediede îmbarcare de 45 de pasageri, echipajulfiind condus de locotenent-comandorulEmil Tecuceanu.

For]ele Aeriene Românesunt angajate, în aceste zile,

într-o opera]ie extrem deimportant`: repatrierea

cet`]enilor români din Libia. A[acum au ac]ionat de fiecare dat`,

atât pentru îndeplinireamisiunilor de lupt`, cât [i în cele

umanitare, pentru salvareavie]ilor semenilor afla]i îndificultate, pilo]ii militari,

întregul personalul aeronauticdin aer [i de la sol, a r`spuns

cu promptitudinea [iprofesionalismul cerute deanvergura acestei opera]ii,

desf`[urat` contracronometru.Cei care au îmbr`cat haina de

culoarea cerului senin [tiu foartebine c` fiecare minut,

fiecare clip` câ[tigat` suntdeosebit de pre]ioase,

pentru c` se m`soar` în oamenisalva]i, în familii întregite, în

destine care, prin ei, prin efortullor, primesc o nou` [ans` la

supravie]uire, la existen]`.Obi[nui]i cu precizia [i

rigorile transportului strategic,pilo]ii de pe aeronavele militare

de la Flotila 90 Transport au avutde probat mìestria lor nu numai

în încadrarea într-un programschimb`tor de survol, comunicat

deseori din turnul de control, ci[i a desf`[ur`rii misiunii încondi]ii meteo deosebit devitrege, z`pad` [i viscol la

decolarea din ]ar`, vânt [i ploaiepe aeroporturile pe care au

aterizat [i au operat. La toateacestea se adaug` riscurile

cauzate de situa]ia de criz` dinLibia [i oboseala accentuat` de

perioadele lungi de a[teptarepentru preluarea [i îmbarcarea

pasagerilor [i de ac]iuneadesf`[urat` în cea mai mare

parte a timpului subsemnul neprev`zutului.

Pilo]ii de pe aeronavele detransport au demonstrat c` sunt

adev`ra]i profesioni[ti,ac]ionând cu hot`râre în

sprijinul popula]iei. A[a cumArmata a fost întotdeauna al`turide popor, în misiunile umanitare

[i de interven]ie, [i acesteechipaje din For]ele Aeriene

Române î[i îndeplinesc cudevotament, credin]` [i onoare

datoria fa]` de patrie.

Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro3EVENIMENT

Au consemnatplutonier-adjutant Ion CHI}A,

sergent-major Dan VERE{

Ministrul ap`r`rii na]ionale, GabrielOprea, a aprobat ca la bordul aeronavelormilitare române s` aib` acces, al`turi decet`]enii români, [i cet`]eni ai altor state,astfel c` în avioanele noastre militare detransport [i-au g`sit loc pân` acum [icâteva zeci de cet`]eni strìni. A fost un

surprinse de noi, cei care am fost prezen]ila bordul aeronavelor pe timpul misiunilor.Numitorul comun este admira]ia [imul]umirea unor oameni care m`rturisescc` nu s-ar fi gândit niciodat` c` ArmataRomâniei va interveni direct pentru a lesalva via]a. „Din p`cate, nu ne gândim la

Marea majoritate oameni care [i-aupierdut actele [i erau trata]i ca ni[teanimale. Am fost ajuta]i. Dac` zburam cuaeronava preziden]ial`, nu eram atât deferici]i, [i pentru c` am ajuns acas`, darmai ales c` am zburat cu un avion militar!Nu [tim ce va fi ast`zi [i peste dou`-trei

zile. Se trage încontinuu.Am l`sat acolo tot ce

po]i s` strângi în 13 ani,spune, printre lacrimi, unom care nu-[i poate st`-pâni emo]iile.

Impresiona]i de aju-torul primit de la Armat`,al]i doi pasageri români,muncitori în Libia, afirm`:

Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a f`cut un gestfoarte frumos [i ne-a ajutats` ne evacu`m cât derepede posibil. Sincroni-zarea a fost, dup` cumspunea [i colegul meu,foarte bun`, începând dela locul de unde amplecat, de la Abu Kamas[i, sper, pân` când vomajunge acas`.

Tabloul misiunilor dificile îndeplinite decele dou` echipaje militare române[ti afost completat de comandorul ViorelPan`, comandantul aeronavei C-130HERCULES: Noi suntem prezen]i [ipreg`ti]i pentru a transporta personal,trupe [i materiale oriunde [i oricând, acolounde situa]iile o cer. De data aceasta, pur[i simplu, interesul statului român a fosts` ac]ioneze direct pentru protec]ia

cet`]enilor proprii [i aceasta mi-a prilejuitaceast` misiune în premier`. A fost cumvadiferit dar pentru asta ne preg`tim înpermanen]`. O misiune de transport, într-o situa]ie delicat`. Ne-am a[teptat s` fiemult mai greu, în schimb am beneficiatde tot concursul autorit`]ilor statului [i,paradoxal, la prima vedere, de toat`cooperarea acestor oameni afla]i îndificultate, dar care totu[i au în]elesimediat situa]ia [i limit`rile unui zborcu aeronave militare, ce probleme se punatunci când trebuie s` execu]i o ac]iunede evacuare de pe un aerodrom a[a cumeste Tripoli, zilele acestea.

De[i beneficiem la preg`tirea [iexecutarea acestor misiuni, de informa]iilefurnizate de serviciile noastre speciali-zate, neprev`zutul oricând exist`, într-oastfel de misiune. Apreciez c` acest podaerian func]ioneaz` [i c` putem sprijiniprin efortul [i priceperea noastr` pe ceiafla]i în dificultate.

Referindu-se la provoc`rile acesteimisiuni complexe, locotenent-comandorulEmil Tecuceanu, comandantul aeronaveide tip C-27 SPARTAN, spune: Din parteanoastr`, a pilo]ilor [i a personalului debord, consider`m c` este o opera]ie carene solicit` intens, dar care ne aduce [ibucurii imense pentru c` am reu[it sàjut`m semeni [i vecini de-ai no[tri.Ac]iunea face parte din misiunile pe careni le-am asumat, ca escadril` [i cabaz` aerian`.

gest firesc pentru noi, s-a ac]ionat din spiritde solidaritate [i întrajutorare cu ]`rileUniunii Europene, pentru c` prietenii secunosc mai ales în clipele dificile.

La rândul lor, [i alte ]`ri au acordatasisten]` cet`]enilor români, ca urmare aactiv`rii la nivelul Uniunii Europene amecanismului de monitorizare [i infor-mare pentru protec]ie civil`, cu scopulsprijinirii cet`]enilor europeni din Libia.

Pân` la ora când au fost a[ternuteaceste rânduri pe hârtie, aviatorii militariau reu[it repatrierea cu succes a câtorvasute de cet`]eni români [i strìni. Multemisiuni dus-întors România-Libia, escale derealimentare, ore de a[teptare peaeroporturile La Valletta din Malta [iTripoli, eforturi extraordinare, deintensitate maxim`, ale celor de la man[e.Toate acestea au fost recompensate debucuria din ochii [i din sufletele celor careau coborât pe p`mântul României ca peun t`râm al n`dejdii [i f`g`duin]ei.

Armata României, prin aviatorii ei, ademonstrat [i demonstreaz` în continuarec` oamenii se pot baza oricând pe militari,pe profesionalismul lor, cl`dit [i c`lit laflac`ra pasiunii pentru o meserie nobil` înslujba semenilor. De acas` [i depretutindeni din lume.

Red`m frânturi din m`rturiile câtorvacet`]eni români care au fost repatria]i,

militari decât atunci când avem nevoiede ei”, m`rturise[te unul dintre cei careau pus cu n`dejde piciorul pe p`mântulsigur al aeroportului Otopeni. O astfel deopinie spune mult despre modul în caremilitarii au îndeplinit [i î[i îndeplinesc încontinuare misiunea. Este o dovad` în plusc`, în caz de nevoie, militarii sunt al`turide compatrio]ii lor nu doar în ]ar`, ci [idincolo de grani]ele ei. Oricând [ioriunde.

Un pod aerianUn pod aerianUn pod aerianUn pod aerianUn pod aerianfunc]ionalfunc]ionalfunc]ionalfunc]ionalfunc]ional

Pilo]ii militari au fost, cum se spune,la în`l]ime [i au fost aprecia]i pentruefortul lor cu mul]umiri spuse printrecâteva destìnuiri ale unor oamenic`rora le-au readus practic lini[tea [isiguran]a: Ultimele patru zile au fostde co[mar. Tat`l meu este acolo. Îmieste foarte greu s`-l aduc acas`, este înmijlocul de[ertului. Au ie[it foarte mul]iprotestatari pe str`zi, s-a tras în ei, setrage cu mitraliere, pu[ti automate, setrage din elicoptere, localnici au furatma[ini, au amenin]at...

Este foarte frumos în aeronav` fa]`de tot ce era acolo... Oameni întin[ipe jos, unii peste al]ii... foarte mul]i.

Misiuni îndeplinite de aeronavelemilitare, în perioada 23 februarie –1 martie 2011: C-130 Hercules – patru misiuni; C-25 J Spartan – trei misiuni

[i alte opera]ii de evacuare întreLa Valletta-Tripoli; 230 de persoane au fost evacuate,

dintre care 175 sunt români.


4 AGENDA SQPTQM~NII

MILITARI ROMÂNI MEDALIA}I DE AMBASADORULREPUBLICII FRANCEZE ÎN ROMÂNIA

Unsprezece militaridin For]ele Terestre,care s-au distins prinfapte de curaj în timpulîndeplinirii misiunilor înteatrul de opera]ii dinAfganistan, au fostmedalia]i deambasadorul RepubliciiFranceze în România, încadrul unei ceremoniidesf`[urat` joi, 24februarie, la sediulStatului Major alFor]elor Terestre.La festivitate au participat, al`turi

de Excelen]a Sa, ambasador HenriPaul, loc]iitorul [efului Statului MajorGeneral, general-locotenent DanGhica-Radu [i [eful Statului Major alFor]elor Terestre, general de brigadÀriton Ioni]`.

Militarii români au primit, dinpartea ministrului ap`r`rii na]ionaleal Republicii Franceze, medalii deaur, argint, bronz precum [i „medaliacomemorativ` Afganistan”.

Generalul-locotenent Dan Ghica-Radu, loc]iitorul [efului Statului Major

General a transmis mesajul minis-trului ap`r`rii na]ionale, GabrielOprea, prin care a subliniat c` meda-lierea militarilor români de alia]ii [iprietenii francezi reprezint` un motivde mândrie [i de apreciere pentru mo-dul exemplar de îndeplinire a misiu-nilor executate de militarii români încadrul Task Force Lafayett, militariino[tri ac]ionând ca veritabili amba-sadori ai na]iunii române în lume.

„Medaliile pe care le-a]i înmânatcamarazilor no[tri confirm` nu doar

valoarea [i profesionalismul manifestatede militarii români în importantele [idificilele misiuni asumate în Afganistande Alian]a Nord-Atlantic`, ci [i faptulc` ei se afirm` în mod constant caadev`ra]i ambasadori ai ]`rii noastreîn lume. Pentru munca acestor osta[iexcep]ionali [i a altor mii care au ac]io-nat sau care î[i desf`[oar`, în prezent,activitatea în teatrele de opera]ii,România continu` s` se dovedeasc` unaliat de n`dejde, predictibil [i serios, unfurnizor activ de securitate în acest

mediu de securitate global, deosebit dedificil ... Pentru mine, ca ministru, acestgest reprezint` o onoare care îmi d`încrederea de a merge mai departe înatingerea obiectivului care mi l-amstabilit împreun cu echipa de conducerea ministerului: acela de a face ca ArmataRomâniei s` fie mai puternic` [i mairespectat în ]ar [i în afara grani]elor”,se arat` în mesaj.

În încheierea mesajului, ministrulap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, i-afelicitat pe militarii decora]i pentrumodul exemplar în care au ac]ionatîn misiuni specifice în teatrul deopera]ii din Afganistan.

„Succesul dumneavoastr` este onou` dovad` c` Armata României [ties`-[i pun` în valoare una din cele maiimportante resurse în domeniul secu-rit`]ii: resursa uman`. Suntem o Ar-mat` cu tradi]ie [i, în egal` m`sur`,suntem o armat` cu poten]ial cunoscut[i recunoscut de partenerii NATO.Sunt deosebit de mândru c` ArmataRomâniei a reu[it [i reu[e[te s` trimit`în misiuni de lupt` militari foarte binepreg`ti]i [i v` asigur c` voi face totceea ce depinde de mine, în calitate deministru al ap`r`rii na]ionale, pentrua v` sprijini în activitate…V` felicitpentru modul în care v` face]i datoria[i pentru medaliile primite [i v` doresc

DIREC}IA HIDROGRAFIC~MARITIM~, LA 85 DE ANI

Direc]ia Hidrografic Maritim din Constan]a a împlinit, pe23 februarie, 85 de ani de existen]`, perioad` asimilat` denavigatori, fie ei militari sau civili, cu 85 de ani de siguran] anaviga]iei în apele teritoriale române[ti [i nu numai.

Serviciul Hidrografic Român (a[a cum se numea ini]ialinstitu]ia) a fost înfiin]at la 23 februarie 1926, prin Decizieministerial , urmând a se ocupa, dup cum era clar stipulat înactul de înfiin]are, „cu studiile, sondajele [i ridic`rile relative lafluviu [i mare, preocuparea, p`strarea [i asigurarea navelor cuh`r]ile [i instrumentele necesare naviga]iei [i ridic`rilor hidrogra-fice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de or` înportul Constan]a, date meteorologice, aerologice [i oceanografice”.

Ast`zi, obiectul de activitate al institu]iei române[tireprezentative pentru asigurarea hidrometeorologic` [i denaviga]ie nu este diferit în profunzime, ci doar mijloacele cucare r`spunde cerin]elor navigatorilor moderni au devenit deactualitate.

Momentul aniversar a fost marcat vineri, 25 februarie, lasediul Direc]iei Hidrografice, unde a fost organizat o sesiuneaniversar de comunic`ri [tiin]ifice [i au fost conferite plachete[i obiecte simbolice invita]ilor.

Importan]a institu]iei în cadrul topohidrografiei [i cartografieila nivel na]ional a fost subliniat prin prezen]a la activitate a[efului Statului Major al For]elor Navale, viceamiralul dr. Aurel

Popa, a [efului Direc]iei Topografice Militare, colonelul ing.Marin Alni]ei, a viceprimarului ora[ului Constan]a, DecebalF`g`dù, precum [i a altor numeroase personalit`]i din via]amilitar , universitar [i [tiin]ific româneasc . De asemenea,nivelul [tiin]ific al Direc]iei Hidrografice recunoscut la nivelinterna]ional a fost confirmat de valoarea comunic`rilorprezentate, dintre care amintim: „Istoria a dou nave de cercetarehidrografic [i de balizaj care au func]ionat pe Dun`rea Maritim`[i la gurile sale în secolele XIX [i XX" – dr. Nicolae Papadopol [i„Submarine sovietice scufundate în barajele de mine instalate lalitoralul românesc al M`rii Negre în cel de Al Doilea R`zboiMondial” – comandor (r) Ioan Damaschin.

Plin de înc`rc`tur în cadrul anivers`rii a 85 de ani de laînfiin]area unit`]ii s-a dovedit a fi vizitarea s`lii de tradi]ii aunit`]ii, sal` ce reune[te obiecte unicat, provenite atât dindotarea anterioar a subunit`]ilor de asigurare hidrografic [ide naviga]ie, cât [i din dona]ii ale unor veterani [i colec]ionaricare au dorit ca obiectele cedate s devin parte a patrimoniuluimarin`resc. Demn` de men]ionat, în acest context, estevaloroasa uniform ce a apar]inut contraamiralului (la aceavreme, ulterior amiral) Victor Bogdan, uniform ce a fost purtatîn 1965 la Genova, în cadrul Simpozionului interna]ional peprobleme de faruri, [i ulterior donat de familia acestuia. {i încontinuare, sperând ca organizarea actual a s lii de tradi]ii s`se dezvolte pân` la nivelul unui minimuzeu al hidrografieiromâne[ti, sunt a[teptate dona]ii [i, poate nu peste mult timp,descoperiri subacvatice de epave cu ajutorul aparaturii despecialitate aflate la dispozi]ia Direc]iei.

C`pitan-comandor Ion BURGHI{AN

115 ANI ÎN SIAJUL ISTORIEI FLOTEIDe-a lungul timpului, accesul la ape

navigabile a atras dup sine privilegiulde]inerii unor facilit`]i portuare, a unornave comerciale [i, de asemenea, alcontrolului c ilor de naviga]ie maritime[i fluviale din aria de responsabilitate.Iat de ce, dotarea [i între]inerea uneiFlote alc`tuite din nave militare este onecesitate, cu atât mai mult cu cât,actualul context politic ne plaseaz la

Flota, unitateFlota, unitateFlota, unitateFlota, unitateFlota, unitatereprezentativ` pentru For]elereprezentativ` pentru For]elereprezentativ` pentru For]elereprezentativ` pentru For]elereprezentativ` pentru For]eleNavale, a aniversat sâmb`t`,Navale, a aniversat sâmb`t`,Navale, a aniversat sâmb`t`,Navale, a aniversat sâmb`t`,Navale, a aniversat sâmb`t`,26 februarie, 126 februarie, 126 februarie, 126 februarie, 126 februarie, 115 ani de la15 ani de la15 ani de la15 ani de la15 ani de laînfiin]are. Dac` în 1896, prinînfiin]are. Dac` în 1896, prinînfiin]are. Dac` în 1896, prinînfiin]are. Dac` în 1896, prinînfiin]are. Dac` în 1896, prinDecretul Regal 1093, emisDecretul Regal 1093, emisDecretul Regal 1093, emisDecretul Regal 1093, emisDecretul Regal 1093, emisde regele Carol I, Flotila sede regele Carol I, Flotila sede regele Carol I, Flotila sede regele Carol I, Flotila sede regele Carol I, Flotila seîmp`r]ea în Diviziunea deîmp`r]ea în Diviziunea deîmp`r]ea în Diviziunea deîmp`r]ea în Diviziunea deîmp`r]ea în Diviziunea deMare [i Diviziunea deMare [i Diviziunea deMare [i Diviziunea deMare [i Diviziunea deMare [i Diviziunea deDun`re, ast`zi unit`]ile de laDun`re, ast`zi unit`]ile de laDun`re, ast`zi unit`]ile de laDun`re, ast`zi unit`]ile de laDun`re, ast`zi unit`]ile de lamare [i fluviu se afl` din noumare [i fluviu se afl` din noumare [i fluviu se afl` din noumare [i fluviu se afl` din noumare [i fluviu se afl` din nouîmpreun`, în subordineaîmpreun`, în subordineaîmpreun`, în subordineaîmpreun`, în subordineaîmpreun`, în subordineaFlotei. Flotei. Flotei. Flotei. Flotei. TTTTTot în Decretul Regalot în Decretul Regalot în Decretul Regalot în Decretul Regalot în Decretul Regalerau amintite navele aflate laerau amintite navele aflate laerau amintite navele aflate laerau amintite navele aflate laerau amintite navele aflate laacel moment în compunereaacel moment în compunereaacel moment în compunereaacel moment în compunereaacel moment în compunereaDiviziunea de Mare:Diviziunea de Mare:Diviziunea de Mare:Diviziunea de Mare:Diviziunea de Mare:cruci[`torul „Elisabeta",cruci[`torul „Elisabeta",cruci[`torul „Elisabeta",cruci[`torul „Elisabeta",cruci[`torul „Elisabeta",bricul „Mircea", canonierabricul „Mircea", canonierabricul „Mircea", canonierabricul „Mircea", canonierabricul „Mircea", canoniera„Grivi]a", torpiloarele„Grivi]a", torpiloarele„Grivi]a", torpiloarele„Grivi]a", torpiloarele„Grivi]a", torpiloarele„Sborul" [i „N`luca".„Sborul" [i „N`luca".„Sborul" [i „N`luca".„Sborul" [i „N`luca".„Sborul" [i „N`luca".

grani]a maritim` de est a UniuniiEuropene.

La ceremonialul dedicat aniver-s`rii a 115 ani de la înfiin]area Diviziuniide Mare – unitate ale c`rei tradi]ii aufost preluate peste timp de Flot` – a

participat [eful Statului Major alFor]elor Navale, viceamiralul dr. AurelPopa, comandan]i de mari unit`]i [iunit`]i din Dobrogea, fo[ti comandan]iai structurilor ce au precedat actualaorganizare a Flotei, cadre militare înactivitate [i veterani.

Dup ceremonialul militar [i religiosdesf [urat pe faleza ComandamentuluiFlotei, a urmat dezvelirea statuiiprimului comandant al Diviziunii deMare, viceamiralul Vasile Urseanu,personalitate remarcabil atât în planmilitar, cât [i [tiin]ific. Prin inaugurareaacestui monument de actualulcomandant al Flotei, contraamiralul deflotil dr. Alexandru Mîr[u, 115 ani deistorie devin un bine definit întreg pusîn slujba evolu]iei [i dezvolt rii tradi]iilor

militare ale Flotei. Sculptura a fostrealizat` [i totodat` integrat` înansamblul arhitectonic al cl`diriiistorice a comandamentului de artistulplastic Vlad Babcine]chi, un mai vechiprieten al marinarilor militari.

Finalul activit`]ilor aniversare,marcat de defilarea G`rzii de Onoare afost aplaudat de to]i cei prezen]ila manifestare [i care, în ciuda tem-peraturii sc`zute, accentuate de unvânt t ios, desprins parc din peisajulde Boboteaz , vor putea transmite ur-ma[ilor impresiile întip`rite deopotriv`în marmur [i în memoria colectiv amarinarilor militari.

C`pitan-comandor IonBURGHI{AN

Fo

to:

Eu

gen

MIH

AI

mult succes în activitate,” se arat` înîncheierea mesajului.

{eful Statului Major al For]elorTerestre, general de brigad` AritonIoni]`, a mul]umit ambasadoruluifrancez pentru aprecierile f`cute laadresa unor militari rom#ni care [i-au f`cut datoria cu profesionalism [icuraj [i a exprimat disponibilitateaFor]elor Terestre Române în vedereaînt`ririi rela]iilor militare bilaterale decooperare cu For]ele TerestreFranceze.

Dup` înmânarea medaliilor, am-basadorul Henri Paul a remarcatcontribu]ia militarilor rom#nial`turi de cei francezi la progreselerealizate de Ac]iunea Interna]ional`pentru instaurarea statului de drept,de îmbun`t`]ire a guvern`rii [ipromovarea valorilor democra]iei înAfganistan „Ac]iunea Fran]ei [iRomâniei nu este, deci, zadarnic`, [ieste o onoare [i o pl`cere pentru minede a recompensa meritele militarilorromâni care au ac]ionat al`turi de noiîn acest teatru de opera]ii”, a declaratambasadorul Fran]ei la Bucure[ti.

La ceremonie au mai fost prezen]iata[atul francez al ap`r`rii, acreditatla Bucure[ti, locotenent-colonelulThierry Le Guillou, comandantulRegimentului 1 Opera]ii Speciale,colonelul Adrian Ciolponea, generali[i ofi]eri din conducerea StatuluiMajor General, Statului Major alFor]elor Terestre [i din unit`]ilesubordonate.

C`pitan Alin PREDA

Statul Major al For]elor Aeriene [i Direc]iainformare [i rela]ii publice, to]i cei care l-aucunoscut [i iubit pe colonelul PÎRVU ADRIAN,sunt în doliu.

Vestea trecerii în nefiin]` a celui care a fost unOM de o mare noble]e sufleteasc` [i camarad deexcep]ie ne-a produs o enorm` triste]e.

Venit pe lume în anul 1963 la V`lenii de Munte,s-a dedicat înc` din adolescen]` uniformei militare,absolvind în anul 1982 Liceul Militar DimitrieCantemir, iar în anul 1985 {coala Militar` Leontin S`l`jan. În toate etapeleexisten]ei sale s-a remarcat ca un camarad onest [i altruist, un familistdes`vâr[it, so] [i p`rinte iubitor [i generos.

Colonelul Adrian Pîrvu, un foarte bun specialist în domeniul rela]iilorpublice, a contribuit în mod deosebit la men]inerea imaginii For]elor AerieneRomâne în spa]iul public. Prin profesionalismul sù deosebit, prin capacitateasa de a comunica, prin calmul [i în]elegerea de care a dat dovad`, el a fostun demn slujitor al Armatei României. {i, din acest motiv, dispari]ia sa multprea curând reprezint` o pierdere cu atât mai grea.

Se spune c` Dumnezeu îi cheam` la El mai întâi pe cei mai buni dintreslujitorii sì, iar Adrian era, categoric, unul dintre ei. Se întoarce acum încerul pe care îl iubea atât de mult [i c`ruia, ca ofi]er de avia]ie, i se dedicase.Se va al`tura, astfel, Armatei noastre din Ceruri. Îi va veghea pe to]i ceidragi din v`zduhul albastru [i va avea, cu siguran]`, un gând bun pentrufiecare.

Decesul colonelului Pîrvu a îndoliat inimile tuturor celor care l-aucunoscut, iubit [i pre]uit. Camarazii transmit sincere condolean]e familieiîndurerate, de[i sunt con[tien]i c` în aceste momente vorbele sunt deprisos.

Ne vom aminti întotdeauna de bunul nostru coleg, trecut în nefiin]`mult prea devreme.

Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!


www.presamil.ro5INTERVIU

Interviu realizat decomandorul Alexandru LEAUA

Colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA s-an`scut la 22 iunie 1967, în Bucure[ti. A absolvitLiceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza(1981-1985), {coala Militar` de Ofi]eri Activi „NicolaeB`lcescu” (1985-1988), Universitatea Na]ional` deAp`rare „Carol I”, Facultatea de comand` [i statmajor (2003-2004). A absolvit numeroase formede preg`tire din domeniul cercet`rii [i opera]iilorspeciale, în ]ar` [i în strìn`tate. Este primul militarromân care a participat la preg`tire în cadrulcelebrei Ranger School, S.U.A. A absolvit unprogram masteral în domeniul opera]iilor specialeîn cadrul Naval Postgraduate School, Monterey,S.U.A [i cursul de preg`tire avansat` în domeniulstudiilor de securitate la Centrul European pentruStudii de Securitate „George C. Marshall”,Germania. A fost comandant de pluton laBatalionul 98 Instruc]ie Paz` Obiective Speciale (1988-1990), comandant grup cercetare,comandant companie cercetare, loc]iitor al comandantului pentru instruc]ia desant aerian,[ef al cercet`rii [i loc]iitor al comandantului la Batalionul 313 Cercetare (1990-2004). Înperioada 2004-2008, a fost ofi]er specialist în cadrul Serviciului Opera]ii Speciale dinDirec]ia Opera]ii a Statului Major General. A fost comandant al Batalionului Opera]ii Speciale„Vulturii” (2008-2009). Din 1 august 2009, este comandantul Regimentului 1 Opera]iiSpeciale. A participat la numeroase exerci]ii în ]ar` [i în strìn`tate, iar între 2000 [i 2001a \ndeplinit func]ia de ofi]er de stat major în cadrul misiunii ONU din Zambia. A publicatmai multe studii de specialitate, în ]ar` [i strìn`tate.

LUPT~TORII DIN UMBR~ Interviu cu colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA,

comandantul Regimentului 1 Opera]ii Speciale– V` afla]i la comanda unei unit`]i

relativ tinere, într-o specialitate militar` pecât de nou`, pe atât de spectaculoas`...

– Într-adev`r, actul de na[tere alstructurilor de opera]ii speciale din ArmataRomâniei a fost consemnat la 1 martie 2003,odat` cu înfiin]area Batalionului Opera]iiSpeciale „Vulturii”, sub denumirea ini]ial` deBatalionul For]e Speciale. La 1 august 2009 s-a\nfiin]at Regimentul de Opera]ii Speciale.

– Ave]i militari în teatrul de opera]ii dinAfganistan. Nu sunt la prima misiune...

– Un scurt bilan] relev` faptul c`, începândcu decembrie 2005, militarii de opera]ii specialeau o prezen]` continu` în teatrele de opera]ii.În Afganistan, ac]ion`m din anul 2006. Suntem,în prezent, la cea de-a zecea rota]ie aDeta[amentului românesc de for]e pentruopera]ii speciale (ROU SOF DET) [i mai mul]iinstructori ac]ioneaz` în cadrul deta[amentelorANA Training, în Afganistan. Am avut o echip`de instruire în Irak, în anul 2008, [i, mai recent,trei rota]ii ale deta[amentelor ROU FND, înBalcanii de Vest, mai precis în Kosovo. {i, pentrua v` r`spunde direct la întrebare, majoritateaoperatorilor din Regimentul de opera]ii specialeau participat, de cel pu]in trei ori, în misiuni înteatrele de opera]ii. Consider c` au dobânditsuficient` experien]` [i maturitate de a dep`[iorice fel de obstacol [i de a îndeplini oricemisiune specific` atât în teatrele de opera]ii,cât [i pe teritoriul na]ional.

– Vorbim despre opera]ii speciale,misiuni care nu sunt întotdeauna publice.Pute]i detalia câteva din misiunileexecutate, în Afganistan, de subordona]iidumneavoastr`?

– Deta[amentele române[ti de For]e pentruopera]ii speciale execut`, în Afganistan, misiunide asisten]` militar` a for]elor de securitateafgane, de preg`tire [i consiliere a acestora,dar [i misiuni de capturare – neutralizare aunor lideri insurgen]i, pentru realizarea stabi-lit`]ii în diferite zone. Pe l#ng` misiunile de baz`,deta[amentele execut` misiuni în sprijinulpopula]iei locale, oferind sprijin în domeniulmedical, precum [i ajutoare, dar [i consiliereaunor lideri locali.

– Cât de aprecia]i sunt militarii românide c`tre partenerii lor?

– Exist` dou` modalit`]i de contabilizare aaprecierilor venite din partea partenerilor.Prima, se refer` la scrisorile de apreciere venitede la înal]i oficiali NATO, medaliile [i distinc]iilestrìne, acordate militarilor români. Chiars`pt`mâna trecut`, au fost medalia]i câ]ivalupt`tori din Batalionul Opera]ii Speciale„Vulturii”. Cea de-a doua cale de cuantificare aaprecierilor este aceea c`, pentru executareaanumitor misiuni, comandan]ii de deta[amenteromâni au primit în subordine subunit`]istrìne de for]e speciale. Acest lucru constituie,de fapt, pentru noi, o adev`rat` recunoa[tere aprofesionalismului, dar [i o dovad` de mareîncredere. De altfel, aprecierile partenerilor dinNATO, referitoare la activitatea militarilorromâni, au fost, întotdeauna, la superlativ.

– Cum sunt militarii români din For]elepentru opera]ii speciale, fa]` de parteneriilor din NATO?

– Domeniul opera]iilor speciale a fostdezvoltat în ultima perioad` atât la noi în ]ar`,cât [i în celelalte ]`ri central [i est-europene.}`ri precum Polonia, Ungaria, Bulgaria,Croa]ia au pus mare accent pe acest domeniu,pentru c` r`spunde conceptului strategicNATO de dezvoltare a unor for]e flexibile, cuun grad mare de mobilitate [i cu o capacitatesporit` de reac]ie. De asemenea, aceste for]evin în întâmpinarea noilor tipuri de conflicte,de intensitate local`, regional` care cer atât opreg`tire sporit` pe linie pur militar`, cât [icapacitatea de a interac]iona cu mediul socialde ac]iune. Speciali[tii NATO consider` Poloniaca fiind cea mai avansat` în domeniu, cu odezvoltare apreciabil`. Polonezii au constituitdeja o component` de comand` în domeniu,un comandament de for]e speciale care cuprin-

de un regiment de for]e speciale, bine-cunos-cuta unitate GROM, specializat` în lupta contra-terorist`, FORMOZA – unitate specializat` înlupta naval`, care au la dispozi]ie platformeaeriene pentru sprijin. Un alt avantaj al for]elorspeciale poloneze îl constituie faptul c` î[idesf`[oar` activitatea în baza unei legi a for]elorspeciale, în care este statuat rolul [i cadruljuridic în care ac]ioneaz`. Mai mult, colegiipolonezi au desf`[urat un pachet întreg de for]eîn Afganistan, care îndeplinesc întreg spectrulde misiuni NATO. Sunt îns` [i alte ]`ri care sebucur` de astfel de aprecieri, cum ar fi: Ungaria,Bulgaria, Croa]ia, ale c`ror armate consideràcest domeniu prioritar.

– Se pot constitui în modele de urmat[i pentru for]ele noastre speciale?

– Ar putea fi exemple de urmat. M-a[ feri s`fac o ierarhie. Fiecare ]ar` î[i dezvolt` acest

segment, în func]ie de condi]iile interne [iexterne, de bugetul alocat. De aceea, niciostructur` de for]e speciale dintr-o ]ar` nuva sem`na cu una din alt` ]ar`, acestea vorfi întotdeauna adaptate nevoilor interne [iexterne ale statelor respective. Este tot maievident` nevoia de dezvoltare a acestor for]ecare s` vin` în întâmpinarea noilor provoc`ri[i a noilor cerin]e impuse de conflicteleviitoare.

– Este, cumva, un subiect tabu. Acesteunit`]i de elit` sunt considerate for]e dinumbr`, misiunile lor nu se fac publice, cuatât mai pu]in identitatea oamenilor. Carear fi profilul lupt`torului de for]e speciale?

– Este destul de greu de conturat un astfelde profil. Eu a[ asocia caracteristici precum:tenacitate, perseveren]`, rezisten]`, atât fizic`,dar [i mental`. Îns` policalificarea [ipolispecializarea reprezint` tr`s`turiledefinitorii. Dup` atingerea standardelor lapreg`tire fizic`, cunoa[terea unei limbi strìne,urmeaz` specializarea pe mai multe domenii.Lupt`torul de opera]ii speciale este un lupt`torcomplex. Pe lâng` o preg`tire fizic` de excep]ie,un nivel de inteligen]` ridicat, este nevoie capoten]ialul candidat la un post de lupt`tor s` fieperseverent [i animat de dorin]a de a-[i dep`[ipropriile limite. Trebuie s` fie rezistent la stres[i s` poat` ac]iona în medii ostile. Trebuie s`devin` un bun cunosc`tor al mediului socio-cultural în care ac]ioneaz`. Totodat`, lupt`torulde opera]ii speciale trebuie s` fie disponibilpentru munca în echip`, el reprezint` doar oparte din angrenajul deta[amentului deopera]ii speciale, de randamentul lui depind înmod vital rezultatele grupului din care faceparte. Un deta[ament de for]e speciale trebuies` fie în m`sur` s` execute o mare gam` demisiuni, care cer specializarea oamenilor în

domenii precum: comunica]iile, armament,opera]ii-informa]ii, asisten]` medical`. Toateacestea trebuie s` dep`[easc` nivelul standard,pe care îl g`sim în unit`]ile conven]ionale.Interac]iunea [i rela]ionarea cu popula]ia [iliderii locali, militarii din alte armate, constituieun alt element definitoriu pentru for]elespeciale, considerate multiplicatori de for]`pentru celelalte armate.

– Practic, îi înv`]a]i cum s`-[i instru-iasc`, pe mai departe, oamenii…

– A[a este. Acest lucru reprezint`, de fapt,esen]a ac]iunii militarilor de for]e speciale: eipot instrui militari din alte armate, pot rela]ionacu localnicii [i for]ele guvernamentale, pentrua asigura un climat de lini[te [i stabilitate înzona de opera]ii atât în faza preconflict, cât [i încea postconflict.

– Multe calit`]i, multe cerin]e, multe

riscuri… banii sunt aceia[i, în teatrul deopera]ii?

– Factorul motiva]ional este acela[i atâtpentru militarii din cadrul For]elor pentruopera]ii speciale, cât [i pentru militarii din for]eleconven]ionale. Nu exist` o diferen]iere legat`de tipul ac]iunilor pe care le desf`[oar`.

– Nu exist` alte sporuri…– Nu exist` alte sporuri, poate doar cele

legate de statutul de personal aeronavigant, caresunt acelea[i în toate unit`]ile cu militari careexecut` instruirea prin para[utare. În viitor,urm`rim s` dezvolt`m acest factor motiva]ionalîn recrutarea [i generarea altor militari [i pachetede for]e, ]inând cont c` un astfel de pachet defor]e este format [i instruit în aproximativ cinciani. Un principiu al for]elor speciale arat` faptulc` nu po]i preg`ti peste noapte o astfel de for]`,iar înainte de apari]ia unei crize este greu deformat rapid asemenea structuri.

– Dac` nu exist` motiva]ie, cum v`pute]i ]ine aproape oamenii de calitate?

– Reten]ia personalului încadrat înstructurile noastre este un lucru pe care îl avemmereu în aten]ie. Este p`cat s` preg`te[ti unoperator timp de cinci-[ase ani, s` participe lanumeroase cursuri de specialitate, în ]ar` [i înstrìn`tate, s` execute trei-patru misiuni înteatrele de opera]ii [i, dup` aceea, s` p`r`seasc`structura în care lucreaz` tocmai atunci cândatinge un poten]ial ridicat. Migrarea spre altestructuri similare se întâmpl`, din p`cate,uneori, dar depinde mai ales de profilul,motiva]ia [i situa]ia social` concret` a fiec`ruia,dar [i de faptul c`, totu[i, domeniul nostru esteunul cu un grad ridicat de risc.

– Într-o meserie care nu se poate facepîn` la orice vârst`…

– Nu exist` o delimitare clar` privind vârstapân` la care se poate activa în domeniu.

Consider c` vârsta de 45 de ani ar fi o limit`pentru operatorii din teatrul de opera]ii, dar nuam ajuns, înc`, la astfel de situa]ii. Vârsta mediea operatorilor este undeva la 28-29 de ani.Experien]a acumulat` de un operator, la 45 deani, poate fi folosit` îns` eficient din postura deinstructor.

– Îi vedem rar, uneori îmbarca]i peHUMVEE-uri, la diferite activit`]i publice,dar niciodat` la chip, c`ci poart` cagule…

– Anonimatul constituie o condi]ie esen]ial`pentru desf`[urarea în condi]ii de securitate amisiunilor în teatrele de opera]ii. Avem învedere [i asigurarea unui climat de siguran]`pentru familiile militarilor. Este o cerin]` clar`în domeniu, este folosit` [i de militarii altorarmate.

– Domnule comandant, la finalulinterviului, ne-a]i putea preciza câteva dintrepreocup`rile actuale [i de perspectiv`?

– Generarea [i preg`tirea subunit`]ilor deopera]ii speciale, destinate misiunilor externe,reprezint` prioritatea num`rul unu pentru noi.O alt` prioritate este legat` de men]inereanivelului de opera]ionalizare a structurilordislocabile, de opera]ii speciale, destinate NATO.Pornind de la principiul verificat c` for]ele specialenu se creaz` peste noapte, dup` cum v`spuneam, suntem permanent preocupa]i deselec]ionarea [i preg`tirea noilor lupt`tori, în faptde asigurarea genera]iei urm`toare de operatori.Integrarea ac]ional` a batalioanelor depara[uti[ti în domeniul opera]iilor speciale esteun alt obiectiv, pe termen scurt. Tot despre ointegrare ac]ional` este vorba [i în cazulactivit`]ilor comune desf`[urate cu structurilede opera]ii speciale ale For]elor Navale [i aleFor]elor Aeriene. În acest caz, obiectivul estemult mai îndr`zne], urm`rindu-se exersarealucrului în cadrul unui comandament întrunitde opera]ii speciale. Crearea unui cadrumotiva]ional adecvat pentru lupt`torii de opera]iispeciale este un alt obiectiv, pomenit anterior.Ca o concluzie: toate aceste obiective trebuie s`se reg`seasc` în atingerea maturit`]iistructurilor de opera]ii speciale, într-o perioad`în care toate ]`rile NATO acord` o aten]iedeosebit` acestui domeniu.

Din mesajul ministrului ap`r`riina]ionale, Gabriel Oprea,

cu ocazia împlinirii, la 1 martie 2011,a opt ani de la înfiin]area For]elor

pentru opera]ii speciale.

„S`rb`torirea Zilei For]elor pentruOpera]ii Speciale este un bun prilej de a-ifelicita pe to]i cei care, cu dragoste fa]` deprofesie, cu un curaj dus de cele mai multeori dincolo de limite, desf`[oar` cuprofesionalism [i d`ruire misiuni extrem dedificile.

În urm` cu opt ani a luat fiin]` Batalionul1 For]e Speciale, prima structur` ac]ionalàpar]inând For]elor pentru opera]ii specialeale Armatei României. }ara noastr` a reu[it,în mai pu]in de un deceniu, s`-[i constru-iasc` structuri ale For]elor pentru opera]iispeciale la nivelul tuturor categoriilor de for]e,încadrate cu militari de elit`, profesioni[ti, cuaptitudini dezvoltate de lupt`tori. Mareamajoritate a acestor militari sunt, în acela[itimp, para[uti[ti, scafandri [i alpini[ti, capabilis` fac` fa]` oric`rei situa]ii deosebite.

Dispunând de o dotare complex` [i de opreg`tire de excep]ie, militarii din For]elepentru opera]ii speciale sunt angrena]i înobiective ambi]ioase în deplin` concordan]`cu standardele militare ale NATO, ac]ionândîn cele mai fierbin]i puncte ale globului.

Cu ocazia Zilei For]elor pentru Opera]iiSpeciale, v` adresez sincere felicit`ri pentrurezultatele deosebite ob]inute pân` acum,pentru eforturile [i sacrificiile f`cute, precum[i îndemnul de a cultiva [i dovedi, încontinuare, cu demnitate [i modestie,apartenen]a la o structur` militar` deexcep]ie”.

Foto

: D

orel

DA

NC

IU


6 INSTRUC}IE

Program zilnicde minim 12 ore

Pentru a sim]i ritmul unit`]ii am poposit lasec]ia poli]ie militar`, mi[care [i transport. Aicise afl` inima automobili[tilor din baz`. {efulsec]iei, locotenent-colonelul Lucian Ene, nespune c` programul de lucru începe diminea]adevreme [i se termin` dup` ora 19. Pentru el,personal. Al]ii conduc`tori auto, în func]ie demisiuni, continu` programul... Zilnic, ies pepoarta unit`]ii 134 de autovehicule care execut`

cu alt` unitate din ]ar`. În sensul celormen]ionate anterior, aducem în prim-planrealiz`rile bazei, care a totalizat peste 5.350.000motokilometri.

Tandemullogistician – [ofer

Performan]ele conduc`torilor auto nuînseamn` mare lucru dac` nu amintim de„ajutorul” dat de logistic . Locotenent-colonelulIon Iordache, ofi]er din statul major al bazei, ofi]erde auto, cu state vechi în armat`, vorbea deimportan]a, pe de o parte, a responsabiliz`rii[oferilor, iar pe de alt` parte a valoriz`riitandemului logistician – conduc`tor auto. Latehnica auto pe care o avem în dotare conteaz`foarte mult m iestria mecanicului auto, de exemplu,sau a celui care asigur piesele de schimb – ne spunelocotenent-colonelul Iordache. În ultimii ani,selec]ia [oferilor a devenit mai riguroas , ace[tiaau fost responsabiliza]i [i au devenit mai con[tien]ide misiunea lor. Dar, în acela[i timp, trebuie s`vedem [i echipa din spatele [oferului care contribuiela reu[ita misiunii. Nu în ultimul rând, trebuie s`ne gândim la [oferi ca la ni[te reprezentan]i aiministerului, prin gradul de vizibilitate al misiunilorla care particip . (D.S.)

În prima zi de prim`var`, personalul Batalionului 22 TransportDâmbovi]a a primit cel mai frumos m`r]i[or. Prin Decret preziden]ial, unit`]iii-a fost înmânat Drapelul de Lupt`. La festivitate au participat general-locotenentDan Ghica Radu, loc]iitorul [efului S.M.G., generali [i ofi]eri din structurilecentrale ale M.Ap.N., oficialit`]i locale [i centrale.

Cu acest prilej, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea i-a felicitat, printr-unmesaj, pe automobili[tii târgovi[teni pentru modul profesionist de îndeplinire amisiunilor. „Ast`zi, batalionul se prezint` cu rezultate remarcabile ale unei activit`]ifructuoase, având prin personalul s`u o participare substan]ial` [i foarte apreciat`în cadrul misiunilor interne, pentru aprovizionarea cu bunuri materiale a unit`]ilor[i marilor unit`]i, precum [i a deta[amentelor care urmeaz` s` execute misiuni înteatrele de opera]ii”, a subliniat ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea.

Rezultatele ob]inute de personalul batalionului, de-a lungul timpului, suntdeosebite. Astfel, din 15 octombrie 2002, dat` la care a fost înfiin]at` unitatea, [ipân` în prezent, misiunile de transport materiale [i personal în întreaga ]ar` auînsumat peste un milion de kilometri parcur[i [i aproape dou` milioane tone demateriale. Toate acestea s-au executat f`r` a fi înregistrate evenimente rutiere.

„Personalul batalionului a dat dovad`, în întreaga perioad` de la constituireaacestei unit`]i [i pân` ast`zi, de maturitate [i de un deosebit spirit civic. Prinac]iunile curajoase de salvare, ajutorare [i de sprijin al popula]iei afectate deinunda]ii, al`turi de camarazi din alte unit`]i, a redat speran]a [i încredereaoamenilor c` Armata este de fiecare dat` al`turi de cei care sunt în suferin]`,punând um`rul pentru dep`[irea [i rezolvarea situa]iilor deosebite.

Apreciez în mod deosebit eforturile depuse în activitatea dumneavoastr`, cuconvingerea c` numai prin munc`, seriozitate [i profesionalism ve]i împlini misiuneanobil` [i sacr` de ap`rare a patriei. Ve]i contribui, astfel, cu toat` r`spunderea [ienergia la îndeplinirea tuturor sarcinilor [i a[tept`rilor pe care partenerii dinNATO le au de la Armata României.

Sunt încrez`tor c` sub culorile Drapelului de lupt` primit ast`zi ve]i fimereu la în`l]ime [i ve]i sluji ]ara cu sufletul, cu d`ruirea [i curajul mo[tenitede la înainta[ii no[tri”, le-a transmis militarilor ministrul Gabriel Oprea.

AUTOMOBILI{TII TÂRGOVI{TENI AU PRIMIT DRAPELUL DE LUPT~

O arm`de prestigiu

INIMA AUTOMOBILI{TILORMILITARI

misiuni de transport pentru beneficiari (structuricentrale ale ministerului – n.a.), la care se adaug`misiunile proprii, în func]ie de solicit`ri –declar` locotenent-colonelul Ene. Altfel spus,în anul 2010, un num`r de 2.555 de autovehicule,de diferite categorii, de la autoturisme lacamioane [i autospeciale, au executat 2.183 demisiuni ce au variat ca intensitate [icomplexitate. Am avut misiuni de trei zile, dar [ide [ase luni. Dar s` nu uit`m c` în afara celorenumerate, zilnic, 134 de autoturisme au circulatîn folosul beneficiarilor. Este un volum de munc`uria[ [i, de aceea, nu exist` termeni de compara]ie

În acest an, M`r]i[orul [i Ziua automobilistului militar ne-au prilejuitdocumentarea la cea mai mare unitate de profil din România – Baza SprijinBaza SprijinBaza SprijinBaza SprijinBaza SprijinLogistic Logistic Logistic Logistic Logistic MunteniaMunteniaMunteniaMunteniaMuntenia. Fosta autobaz` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cum maieste cunoscut`, dep`[e[te prin performan]e orice alt` unitate similar` din ]ar`,atât prin num`rul de motokilometri, misiuni efectuate [i preg`tire a personalului,cât [i prin varietatea mijloacelor auto implicate. În acest sens, mottoul bazei –Nimic nu se mi[c` f`r` noiNimic nu se mi[c` f`r` noiNimic nu se mi[c` f`r` noiNimic nu se mi[c` f`r` noiNimic nu se mi[c` f`r` noi – nu pare exagerat, dimpotriv`, este legatindisolubil de volumul uria[ de munc` pe care îl presteaz` militarii zi de zi.

Mar]i, 1 martie a.c., la sediul BazeiSprijin Logistic, în prezen]a comandantuluiComandamentului Logistic Întrunit,general-maior C`t`lin Zisu, a avut locaniversarea Zilei automobili[tilor militari.

Ap`rut` în prim`vara anului 1917,atunci când prin Înaltul Decret nr. 245 luafiin]` Regimentul de Trac]iune Automo-bil`, arma auto se bucur` de un imensprestigiu, câ[tigat printr-o istorie deaproape un secol, interesant [i bogat prinlarga [i decisiva participare a auto-mobili[tilor militari la principalele eveni-mente din via]a ]`rii [i a o[tirii, uneori cupre]ul vie]ii, pentru ap`rarea p`mântului[i libert`]ii neamului românesc.

De altfel, în mesajul ministrului ap`r`riina]ionale, Gabriel Oprea, transmis cuaceast` ocazie, sunt eviden]iate eforturilecontinue ale speciali[tilor din aceast arm`pentru îndeplinirea misiunilor: ArmataRomâniei a participat la numeroaseac]iuni militare în diferite zone de conflictale lumii, cu personal [i tehnic` militar`,în special cu tehnic` auto.

Misiunea încredin]at` de conducereaarmatei speciali[tilor din domeniul auto,de asigurare la timp, în orice condi]ii, f`r`întrerupere [i de calitate, la pace sau lar`zboi, a tot ceea ce înseamn` tehnic`motorizat` din Armata României, a fostîndeplinit` întotdeauna cu rezultateremarcabile.

Totodat , generalul-maior C`t lin Zisua pus accentul în alocu]iunea sa peimportan]a [i rolul armei auto în cadrulsistemului militar, remarcând totodat`profesionalismul automobili[tilor laasigurarea interven]iilor armatei în situa]iide urgen]`, în sprijinul autorit`]ilor localesau centrale.

Activitatea s-a încheiat cu defilareaunit`]ii prin fa]a numeroasei asisten]eprezente.

Foto

: C`t

`lin

OV

RE

IU

Foto: Adrian ROBU

INSTRUC}IE 7Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro

CONTROLUL TEHNICIILA DIVIZIONUL 88 VEDETE FLUVIALELocotenent Constantin PI{TEA

[email protected]

În fiecarezi de joi,în unit`]ileServiciului Fluvialse execut`controluls`pt`mânal altehnicii. Amdiscutat cu militaride la Divizionul 88Vedete Fluvialedespre ceînseamn` aceast`activitate [i de ceeste eaimportant` \nprocesul depreg`tire amisiunilor.

Asigurareaoperativit`]iitehnicii

Primele l`muriri ni le-aoferit aspirantul Paul Burlacu,proasp`t numit comandant alunei vedete fluviale. Astfel, amaflat c` în fiecare zi de joi estecontrolul s`pt`mânal al tehnicii,iar vineri se face între]inerea.În ceea ce prive[te primaactivitate, aspirantul Burlacune-a spus c` aceasta presupune„verificarea tehnicii, desfacereaagregatelor [i ungerea lor. Seac]ioneaz` pe toate planurile, latoate instala]iile, la ancorare,artilerie, motoare, pe parteaelectric`, dar [i la dragaj. Totulse încheie cu verificareafunc]ion`rii tehnicii.”

Tân`r [i venit din [coal` înurm` cu un an [i jum`tate,aspirantul Burlacu [tie c`vedetele aflate în compunereadivizionului sunt de produc]ieromâneasc`, fiind construite la{antierul Naval Drobeta TurnuSeverin la sfâr[itul anilor ’70.„Capoatele care acoper`tunurile sunt totu[i din pânz`...Apoi, chiar [i la bord, dac` nu

faci c`ldur` iarna, s-ar putea cavara s` ai surprize cu instala]iaelectric`”, ne-a m`rturisitaspirantul Burlacu.

Dup` ce am aflat acestedetalii, am discutat [i culoc]iitorul comandantuluiDivizionului 88 Vedete Fluviale,comandor Liviu Lungu, desprece înseamn` o astfel de

activitate. „Navele trebuie s` fieoperative la orice or`, ca s` neputem îndeplini misiunile încondi]ii cât mai bune. Unuldintre scopurile pentru careexist`m este s` asigur`moperativitatea navelor pe care leavem în dotare, iar o astfel de

activitate este de baz` în a neasigura de buna func]ionare atehnicii”, ne-a declaratcomandorul Lungu.

Tunul,tratatca un pacient

Am trecut apoi pe punte, înzona tunurilor, [i am discutatcu doi militari echipa]i însalopet` de lucru. Pies` cupies`, tunul pe care-ldezmembrau se muta pe o foaiede cort a[ezat` al`turi. Înmâinile lor, tunul nu p`readecât un lego simplu],pe care-l faci [i-l desfaci chiar [icu ochii închi[i.

cred c` a fost frumos.Ie[eam aproape zilnic, pentruc` aveam multe demonstrative,multe defil`ri.{i nu mai zic de importan]amisiunilor la care am participat”.

Împreun` cu maistrulmilitar clasa a IV-a MariusTomi]`, Valeriu „trata” tunul cape un pacient pe masa deopera]ie. Fiecare î[i vedea de

jum`tatea lui de „corp”, iarcând vreunul întâmpinaprobleme, cerea ajutor.A[a s-a întâmplat cânds-a ajuns la cutia tambur,cea mai grea pies` cu care aude-a face cei doi.

Cu prilejul controlului tehnicii, caporalul Ionu] Fr`]il`,radiotelegrafist pe una din vedetele fluviale ale Divizionului88, are grij` de elementele de comunica]ii de la bord:„controlez aparatele, le demontez, le cur`] [i apoi verificdac` func]ioneaz` în parametri normali". Tehnica este ru-seasc`, iar defec]iuni serioase nu apar decât rar. „Au maifost probleme, dar s-au remediat destul de repede", aprecizat caporalul Ionu] Fr`]il`, care, de[i a absolvit liceulcu specializare în re]ele de telecomunica]ii [i internet, alucrat ca barman-osp`tar timp de trei ani, înainte de a mergeîn armat` pentru stagiul militar.

„Verific`m tensiuneatunului, circuitele, ne uit`mdup` eventuale puncte derugin`, dac` [uruburile suntstrânse a[a cum trebuie [idac` instala]ia prezint` vreoproblem`”, ne-a precizatmaistrul militar Tomi]`,comandantul unei grupearmament. Nici el nu uit`perioada stagiului, mai ales c`dup` [ase luni ca militar întermen s-a convins c`-i place[i a cerut aprobare pentru amerge la examen la [coala demai[tri. „Bunicul meu nu aveastudii în armat`, dar era genulde om foarte serios. Îi pl`ceas` munceasc` [i s` fie corect,era chiar milit`ros. Cred c`mi-a pl`cut asta la el [i deaceea am venit în armat`”, amai spus maistrul militar [i acontinuat: „Mi s-a p`rut c`armata îmi ofer` un serviciustabil, de viitor, în care dac`-]ifaci treaba, nu te d` nimeni lao parte [i po]i s` avansezi.Aici, dac` [tii ce ai de f`cut,nimic nu e greu”.

Pentru cei doi militari însalopet` de lucru a recompunetunul p`rea floare la ureche.De pe foaia de cort, piesele sereg`seau ca [i cum s-ar ficerut unele pe altele, dinnevoia de a reface ordineanatural` a lucrurilor. Militariiau mai spus c` au tot ce letrebuie pentru a ]ine tehnicaîn stare foarte bun`, iarmaistrul militar Marius Tomi]`chiar a punctat faptul c` înprivin]a materialelor deîntre]inere nu s-au plânsniciodat`.

Servant la tunul de 30 mm,caporalul Valeriu Meleac`, înarmat` de [ase ani, a lucratnumai pe vedete fluviale.Înainte, vreo trei ani, a fostoperator chimist într-uncombinat de hârtie. „Ampreferat un serviciu de viitor.Era perioada în care se treceala profesionalizarea armatei”,[i-a amintit Valeriu. Motivulpentru care a ales armata estesimplu: nu va uita niciodat`perioada stagiului militar. Seîntâmpla în 2000-2001, laRegimentul 30 Gard`. „Atuncimi se p`ruse greu, dar acum

CARIERE |N UNIFORMQObservatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)www.presamil.ro

8

Departede confortul cotidian

Aproape invariabil, când vorbim de militariaducem în discu]ie continuitatea preg`tirii lor.Mai ales a instruirii în unit`]i, poligoane, taberesau în cadrul exerci]iilor [i aplica]iilor. E cevafiresc, fiindc` formarea [i men]inereadeprinderilor militare, dar [i a celor despecialitate, converg spre un numitor comun:

instruc]ia. O instruc]ie permanent`, derulat`,uneori, în condi]ii meteo extreme, departe deconfortul cotidian, de familie. Totul pentru obun` preg`tire, pentru ca ei, militarii, s` poat`r`spund` oricând provoc`rilor din ce în ce maicomplexe ale câmpului de lupt` actual.

Un cerceta[ se formeaz` în timp, dup` anide efort, munc`, devotament. Taberele deinstruc]ie au rolul s`-l des`v#r[easc` \n calitatede militar profesionist. Contactul cu realitatea,uneori crud` a terenului, îl determin` s`gândeasc` obiectiv [i s` ia deciziile cele maibune, în timpul cel mai scurt.

Se poate vorbi mult despre ce simt militariiatunci când pleac` în tabere. Intri în transataberei, spunea un cerceta[. Te ui]i la rani]`, tegânde[ti la ce-]i trebuie, în func]ie de exerci]iilece urmeaz` s` le desf`[ori [i de specificulpreg`tirii. Începi s` respec]i un algoritm anumeacestui gen de instruire. Comandan]ii împart

sarcini, militarii execut` [i se preg`tesc pentrutab`ra de instruc]ie. Dup` ce ultimele detaliisunt puse la punct, are loc o ultim` revist` defront înainte de plecare. Urmeaz` o perioad`de aproape o lun` în care se gândesc doar lainstruc]ie.

În Mun]ii Vrancei

I-am g`sit pe grada]ii voluntari dincompania de cercetare a Brig`zii 282 InfanterieMecanizat` Unirea Principatelor la instruc]ie.Aveau ceva timp de când Mun]ii Vrancei leofereau cas` [i mas`. T`cu]i, uneori nev`zu]i [ineauzi]i, cerceta[ii vrânceni se preg`teaupentru a fi gata de orice misiune ce li s-ar puteaîncredin]a.

Caporalul Daniel Banu este un veteran alAfganistanului. Dup` dou` misiuni în acestteatru de opera]ii fierbinte, [tie c` reu[ita st` înpreg`tirea [i coeziunea colectivului. Lucreaz`de nou` ani în compania cercetare [i estecon[tient de ce înseamn` familia cerceta[ilorvrânceni. Mult` munc`, transpira]ie, dar [isatisfac]ia unei profesii deosebite. Am ajuns laperforman]a de a ne în]elege din priviri. Suntmulte de înv`]at [i de aprofundat. Îns` eu zic c`suntem gata oricând s` îndeplinim o misiune.

Înv`]`m, repet`m, [i iar repet`m. Aici, în tab`r`,e[ti aproape ca într-un teatru de opera]ii. Estegreu, e adev`rat, dar ... ne place ceea ce facem, asubliniat caporalul Daniel Banu.

Mul]i cititori ar crede c` aceste cuvinte,familia cerceta[ilor , reprezint` doar o figur` destil. Îns` adev`rul este altul. Caporalul LiviuScutaru este na[ul de cununie al caporaluluiBanu. Au venit împreun`, în urm` cu nou` ani,în subunitate. Au transpirat pe câmpul deinstruc]ie, au sim]it gerul [i canicula în serviciulde paz`, au stat um`r la um`r în misiuni. S-au

împrietenit [i, când a venit momentulc`s`toriei, Liviu [i-a ales na[ul: pe caporalulDaniel Banu. Împ`rt`[esc acelea[i convingeridespre ceea ce înseamn` via]a de cerceta[.

Cerceta[ul trebuie s foloseasc toate armele, s`[tie s` supravie]uiasc` în condi]ii-limit , s aib`curaj [i ini]iativ`. Trebuie s` fie un bun specialistîn domeniul s`u de activitate. De asemenea,colectivul conteaz` enorm. El te ajut` s` devii unbun cerceta[, dar [i tu, la rândul t u, trebuie s aju]icolectivul, a spus caporalul Liviu Scutaru.

Am vorbit [i cu bobocul companiei. La cei20 de ani, caporalul Cristinel Holban este la adoua tab`r` de instruc]ie pe timp de iarn`. Aînv`]at s` schieze [i îi plac exerci]iile desupravie]uire. Aici, în tab`r`, a deprins cums` se descurce în natur`. Este con[tient c`viitorul îi va rezerva ceva bun. {i-ar dori ocarier` de subofi]er. Începutul a fost greu, daram în]eles, acum, ce înseamn` via]a de cerceta[.Unii dau bani grei s` aib` parte de experien]anoastr`, zi de zi, în tab`r`. Pe l#ng` instruc]ie,a[ vrea s` amintesc de frumuse]ea naturiis`lbatice sau de adrenalina sim]it` la \nt#lnireacu un animal s`lbatic, a afirmat caporalulCristinel Holban.

FARMECULTABERELORDEINSTRUC}IE Plutonier-major Lucian IRIMIA

Pentru mul]i militari, tab`ra constituie obun` oportunitate de a-[i des`vâr[ipreg`tirea profesional`. De un astfel de prilejau profitat din plin [i cerceta[ii Brig`zii 282Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor,care, timp de câteva zile, [i-au verificatdeprinderile ac]ionale în Mun]ii Vrancei.

Caporal Daniel BAN

Dup` ce a f`cut armata la para[uti[ti,caporalul Florin Posea a intrat în rândurilecerceta[ilor vrânceni. Este de loc din satul luiMo[ Ion Roat`, Câmpuri. De mic l-a ascultat pebunicul s`u, veteran de r`zboi, cum îi povesteace înseamn` r`zboiul, la gura sobei. Acum,când b`trânul se uit` la el din ceruri, estecon[tient ce înseamn` via]a dur` a o[teanului.Când vine, rar, pe acas` î[i g`se[te timp s`treac` pe la mormântul bunicului s` sereculeag` [i s` aprind` o lumânare. Nu a[ plecala alt` arm`. Poate c` am ales o specialitate maigrea, sub imboldul pove[tilor bunicului meu. Dar,nu regret! {tiu c` instruc]ia este dificil`, dur`,dar sigur m` va ajuta în viitor. Cerceta[ul arevia]a lui, metodele lui de instruire specifice.Trebuie s` [tie s` foloseasc` terenul, s` fie cu ochiiîn patru tot timpul, a spus caporalul FlorinPosea.

Taberele de instruc]ie au farmecul lor.Pentru neini]ia]i ar putea s` par` dure, chiarpericuloase. Îns` frumuse]ea lor vine tocmaidin greut`]ile pe care militarii le întâmpin`.

Gerul, z`pada, altitudinea, muntele potdeveni du[mani feroce. Îns` ei, cerceta[iiBrig`zii 282 Infanterie Mecanizat` UnireaPrincipatelor iubesc natura [i sunt con[tien]ic` preg`tirea lor trebuie s` fie cât mai aproapede realitate, pentru a face fa]` oricândprovoc`rilor care se pot ivi la orizont.

Caporal Liviu SCUTARU

Caporal Cristinel HOLBAN

Caporal Florin POSEA

ALMA MATER 9Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro

Acordul este rezultatul discu]iilor dintremembrii Biroului Înv`]`mânt Avansat Dis-tribuit la Distan]` (ADL Office) al {colii NATO[i reprezentan]ii DRESMARA, desf`[uratede-a lungul întâlnirilor Grupului de Lucru pelinia înv`]`mântului la distan]` din cadrulConsor]iului PfP al Academiilor de Ap`rare [iInstitutelor pentru Studii de Securitate.

Conform acordului tehnic, intrat în vigoarela 11 februarie 2011, Departamentul Regionalde Studii pentru Managementul Resurselor deAp`rare a inclus în oferta educa]ional` cursulde perfec]ionare Managementul resurselor înNATO, cu durata de opt s`pt`mâni. Cursul vaavea prima itera]ie în anul universitar 2011 –2012 [i se va desf`[ura în sistem online, în limbaenglez`. La finalizarea cursului, partici-pan]ii vor primi „Certificat de absolvire”semnat de comandantul {colii NATO de laOberammergau – Germania, comandantul

Departamentul Regional de Studii pentru ManagementulDepartamentul Regional de Studii pentru ManagementulDepartamentul Regional de Studii pentru ManagementulDepartamentul Regional de Studii pentru ManagementulDepartamentul Regional de Studii pentru ManagementulResurselor de Resurselor de Resurselor de Resurselor de Resurselor de Ap`rare (DRESMARA) – Bra[ovAp`rare (DRESMARA) – Bra[ovAp`rare (DRESMARA) – Bra[ovAp`rare (DRESMARA) – Bra[ovAp`rare (DRESMARA) – Bra[ov, din cadrul, din cadrul, din cadrul, din cadrul, din cadrulUniversit`]ii Na]ionale de Universit`]ii Na]ionale de Universit`]ii Na]ionale de Universit`]ii Na]ionale de Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Ap`rare Ap`rare Ap`rare Ap`rare Carol ICarol ICarol ICarol ICarol I a încheiat un acord a încheiat un acord a încheiat un acord a încheiat un acord a încheiat un acordtehnic cu {coala NAtehnic cu {coala NAtehnic cu {coala NAtehnic cu {coala NAtehnic cu {coala NATTTTTO de la Oberammergau – Germania,O de la Oberammergau – Germania,O de la Oberammergau – Germania,O de la Oberammergau – Germania,O de la Oberammergau – Germania,pe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansatpe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansatpe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansatpe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansatpe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansatdistribuit la distan]` (distribuit la distan]` (distribuit la distan]` (distribuit la distan]` (distribuit la distan]` (Advanced Distributed LearningAdvanced Distributed LearningAdvanced Distributed LearningAdvanced Distributed LearningAdvanced Distributed Learning - - - - - ADL).ADL).ADL).ADL).ADL).

ACORD DE COOPERARE(rectorul) Universit`]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I [i directorul Departamentului Regionalde Studii pentru Managementul Resurselor deAp`rare.

Aceast` cooperare va fi benefic` pentruAlian]a Nord-Atlantic` [i na]iunile partenere,va sprijini obiectivele {colii NATO [i aleDepartamentului Regional de Studii pentruManagementul Resurselor de Ap`rare [i vadisemina cuno[tin]ele [i experien]a acumulateîn domeniul managementului resurselor înrândul participan]ilor interesa]i.

Detaliile suplimentare sunt disponibile pepagina de internet a DRESMARA, la adresawww.dresmara.ro.

Locotenent-colonelDorin DUICULETE

Maior Sorin NISTOR

REZULTATE REMARCABILEPENTRU ELEVII CANTEMIRI{TI

Elevele LorenaAdelina Ni]` [i Roxana{tefan din ColegiulMilitar Liceal DimitrieCantemir Breaza s-ausituat pe locul I la fazajude]ean` a Olimpiadeide Limb`, Comunicare[i Literatur` Român`George C`linescu,eveniment de mareanvergur`, care areunit la startaproximativ 400 deelevi din ciclulpreuniversitar.

Rezultatul constituie o per-forman]` deosebit` pentru adoles-centele în uniform`, care au ob]i-nut dreptul de a reprezenta cole-giul [i jude]ul Prahova în confrun-tarea la nivel na]ional pe care o vag`zdui municipiul Ploie[ti, în lunaaprilie. Drumul spre excelen]` estelung [i uneori anevoios, dar succe-

Ca s` ajung` la o asemeneaperforman]`, elevelor le-au trebuitmulte ore de munc`, r`bdare, serio-zitate, perseveren]` [i, nu în ultimulrând, mult` pasiune. Dac` ar fi s` odefinesc în dou` cuvinte pe Roxana,acestea ar fi: „Copilul metafor`.Pentru mine calificarea ei nu a fosto surpriz`, deoarece am v`zut în ea,înc` de la început, un copil sensibil,ambi]ios, cu o imens` dorin]` de aajunge cât mai departe, a spusprofesoara Irina Flo[toiu.

Sunt de eviden]iat rezultateleremarcabile ob]inute la jude] deîntreaga echip` a colegiului. Din cei17 participan]i, 13 s-au întors cupremii [i men]iuni, astfel: patrupremii I (Ni]` Lorena Adelina [iRoxana {tefan, clasa a IX-a, Ber-tescu C`t`lin Florin, clasa a X- a,Cucu C`t`lina, clasa a XII-a); treipremii II (Ghiunea Adriana, clasa aX-a, Mihaiu Nicoleta, clasa a XI-a,Linc` Valeria, clasa a XII-a); unpremiu III (Mihai Alexandra, clasaa X-a) [i cinci men]iuni (RomanDaniel [i Andreescu Constantin,clasa a IX-a, Lupoaica Evelina, clasaa X-a, Sandu Sorina, clasa a XI-a,Iliosu Florina, clasa a XII-a).

Gra]iela MIH~ESCUFoto: maistru militar

principal Nicolae MILEA

sul vine s` încununeze deopotriv`efortul [i talentul elevelor din clasaa IX-a, Lorena Adelina Ni]`, primaadmis` în Colegiul Militar LicealDimitrie Cantemir, cu media 9,98,îndrumat` de profesoara MihaelaSteliana Lambru, precum [i alRoxanei {tefan, îndrumat` deprofesoara Irina Flo[toiu. Cuun punctaj de 118, respectiv 117,dintr-un maxim de 120 de puncte,cantemiristele sunt con[tiente c`drumul pe care tocmai au p`[it nueste deloc u[or. Sunt foarte fericit`pentru c` au început s` apar`roadele muncii mele. Calificarea laetapa na]ional` a olimpiadei delimba român` reprezint` un pasimportant în formarea mea caelev`, dar care m` oblig` în acela[itimp în perspectiva anilor ce vorveni, ne-a m`rturisit Adelina.Cuvintele ei sunt [i în asentimentulprofesoarei care a preg`tit-o [i adescoperit în ea un poten]ial talent,capabil s`-[i apropie o informa]ieprelucrat` într-un spirit cons-tructiv, creator [i artistic.

De la st#nga la dreapta,prof. Mihaela Steliana Lambru, elev Lorena Adelina

Ni]`, elev Roxana {tefan [i prof. Irina Flo[toiu

Începând cu anul [colar 2010-2011, Colegiul MilitarLiceal {tefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc estepartener în proiectul european Traditions Around EuropeWithout Borders, al`turi de alte 16 [coli din 15 ]`ri. Proiectulse desf`[oar` în opt etape, cuprinzând tot atâtea întâlniri alepartenerilor de proiect.

În perioada 31 ianuarie – 5 februarie 2011, s-a desf`[urata doua mobilitate din cadrul acestui proiect, în Las Palmas,Gran Canaria, Spania. La activitate a luat parte [i un echipajcâmpulungean, format din elevii Alexandru Cotoz [i {tef`nelRo[can [i profesorii Monica Buculei, coordonator-proiect, [iM`d`lina Duminic`.

Alexandru Cotoz, vorbind despre activitatea din Spania,ne-a m`rturisit c` … a fost o ocazie extraordinar`. S` vizitezio zon` exotic`, a[a cum este Gran Canaria, s` ai prilejul s` teîntâlne[ti [i s` rela]ionezi cu elevi din alte ]`ri, s` afli atât demulte lucruri noi într-un timp atât de scurt, toate acesteasunt situa]ii cu care nu te întâlne[ti de multe ori în via]`. Oastfel de activitate te face s` fii mai puternic [i mai bogatspiritual.

TRADI}II ÎNTR-O EUROP~F~R~ FRONTIERE

Tema principal` a celei de-adoua reuniuni din cadrul proiec-tului Traditions Around EuropeWithout Borders a fost prezentareatradi]iilor de iarn` ale ]`rilorpartenere. Elevii câmpulungeni auprezentat un colaj de fotografii [ide materiale video despre tradi-]iile de iarn` din Bucovina. De ase-menea, au realizat [i oferit parte-nerilor un pliant cu aceea[i tem`.

minunat s` consta]i cât de apropia]i ne-am sim]it unii fa]` deceilal]i dup` doar câteva zile petrecute împreun`. Parc` necunoa[tem dintotdeauna, ne-a spus {tef`nel Ro[can.

Cu siguran]`, experien]a spaniol` a fost una deosebit`pentru participan]i, dar [i pentru ceilal]i elevi [i profesori aicolegiului câmpulungean implica]i în preg`tirea [idiseminarea proiectului.

Monica BUCULEI

Timp de patru zile, participan]ii au beneficiat de unprogram divers ce a cuprins incursiuni în zone pitore[ti [iistorice ale insulei, întâlniri cu personalit`]ile locale,spectacole, activit`]i interactive sau sportive. Ne-am sim]itbine, am vorbit doar limba englez`, am înv`]at lucruri noi [iam legat prietenii care poate vor dura toat` via]a. A fost oocazie unic`. Am aflat c` nu suntem cu nimic mai prejosdecât al]ii, c` avem aspira]ii [i vise ca [i ceilal]i colegi din alte]`ri, doar limba [i o parte din tradi]ii ne diferen]iaz`. Este

Elev sergent-major C`t`lina CUCU: Prima zi aunui nou zâmbet al unei prim`veri. Fire de speran]` [ide bucurie se ivesc în sufletul fiec`rui om. Miros de fericireîn vântul ce adie u[or peste crengile înmugurite alecopacilor, c`ldur` în razele încrez`toare ale soarelui,cântec divin în ciripitul p`s`relelor. Fir împletit în dou`culori: dragoste [i puritate…D`ruire…

Farmec, visuri, obraji înro[i]i în timpul d`ruirii unuim`r]i[or [i o îmbr`]i[are cald` a prim`verii…un nouînceput…1 Martie.


10 FOTOREPORTAJ

Student-sergent Nicoleta DIACO-NESCU: Femeia a evoluat mult de-alungul anilor, atât în plan social, cât [imilitar. Multe femei doresc, în ultimavreme, s`-[i croiasc` drum în aceast`

V`zut` din orice punct de vedere,armata este o institu]ie impun`toare,afirm Alexandra VÂRLAN, elev în clasaa XII-a la Colegiul Militar Liceal MihaiViteazul din Alba Iulia. De[i se crede c`

profilul militar are o destina]ie purmasculin`, totu[i armata nu î[i poateîmplini destinul decât printr-o unificare afor]ei masculine cu perseveren]a, ambi]ia[i spiritul de sacrificiu al femeii.

Z@MBETELEUNEI NOI PRIM~VERISensibil` [i, câteodat`, dur` la prima vedere, cu

zâmbet cald, alteori cu fa]a împietrit`, cu sufletul deschispentru lucrurile ce fac cas` bun` cu inima, minu]ioas` înceea ce întreprinde, femeia din armat`, militar sau civil,îngem`neaz` cum nu se poate mai bine spiritul sensibil umancu cel dur, caracteristic unui lupt`tor. Mai încercate, uneori,decât dac` ar fi ales o alt` meserie, se cuvine s` ne plec`mcu respect în fa]a celor care reprezint` pentru noi camarazide încredere, apoi mame, surori, iubite, fiice. Marile saumicile victorii ob]inute de ele vin cu zâmbete, ca

prim`verile atât de a[teptate dup` vremi întinse deiarn`. Iar luna M`r]i[orului îi aduce onorul pe 8

Martie, de Ziua Femeii, când, în semn depre]uire, i se închin` începutul

prim`verii. (V.A.)

“lume a b`rba]ilor”, în care cuvintelede baz` sunt ordinea [i disciplina. Fieca ofi]eri, subofi]eri, mai[tri militari sausolda]i grada]i voluntari, tot mai multefemei aleg cariera militar` atrase deuniform` [i prestan]a oferit` de aceasta,de siguran]a viitorului, dar [i pentru adovedi c` sunt capabile s` ac]ioneze lafel de bine ca b`rba]ii r`spunzândexigen]elor mediului militar. Ambi]ia leface de multe ori s` reu[easc`, s`-[idezvolte abilit`]ile de conducere [i s`demonstreze c` pot face fa]` situa]iilorcritice din acest sistem. S`rb`toareaprim`verii [i tradi]iile specifice acesteiasunt prezente oriunde sunt femei, deci[i în armat`. Zilele de 1 [i 8 Martie nesunt dedicate [i nou`, care putem aveatotodat` [i statutul de iubit`, so]ie [imam`.

O prim`var` frumoas`!

C`pitan-comandor Gina R~{CANU:Femeia în uniform` a atras întotdeaunaprivirile oamenilor. Ea reprezint` o îmbinarea frumuse]ii feminine cu rigurozitateamilitar`. Via]a cazon` este pentru femei oprovocare continu`. Timpul a demonstrat c`feminitatea poate influen]a în mod pozitivimaginea institu]iei militare.

A[a cum familia nu poate exista f`r`mam`, patria f`r` femeile care s`-[i sus]in`so]ii [i fiii înrola]i în armat`, nici armatanu poate exista f`r` femeile în uniform`militar`.

Via]a cazon` nu este u[oar`, cea dinliceu preg`tindu-ne pentru cea din academii[i din cariera militar` pe care [i noi, fetele,o îmbr`]i[`m cu devotament [i, poate, cumai mult` ambi]ie. Am admiratîntotdeauna femeile din armat` pentruvoin]a lor, spiritul organizatoric, ]inutademn`, capacitatea de adaptare [i, maiales, motiva]ia lor pentru succes.

Evolu]ia [colar`, succesele artistice,înalta ]inut` moral`, colegialitatea,devotamentul [i responsabilitatea, energia,vitalitatea, seriozitatea [i perseveren]a,implicarea [i d`ruirea, modestia [iîncrederea în sine, toate acestea contureaz`portretul „Omului frumos” ce poart` acestnume. În clasa a XII-a, Alexandra a datdovad`, ca [i în anii anteriori, c` este opersoan` ambi]ioas`, un om de succespentru care, „un caracter este o voin]`perfect educat`”(Novalis).

Prof. dirig. Teodora D~NCIL~

Aurelia CAN~, psiholog: 1 Martie este simbolulbiruin]ei prim`verii, reprezentat de minunatul m`r]i[or,iar în tradi]ia româneasc` acesta este talismanul care neaminte[te de soarele aduc`tor de lumin`, c`ldur`, bel[ug[i prosperitate. Spiritualitatea cre[tin` consider` c` sufletul,esen]a omului, este [i scânteia divin`, un soare interior, ladimensiuni mai mici. Iat` doar câteva argumente pentrucare 1 Martie ar trebui s` fie pentru noi to]i un nou început,o prim`var` spiritual`, în care s` tr`im cu adev`rat [i s`ne reg`sim puterea de-a ne bucura de tot ce este frumos înjurul nostru, în natur` [i în sufletele noastre. 1 Martie este,în acela[i timp, [i un îndemn spre dragoste, toleran]`,în]elegere [i prietenie.

Aspirant Raluca RADU: Diver[i comentatori auremarcat, înc` din antichitate, elogiul vibrant adusfrumuse]ii umane, a femeii cu prec`dere. Nu doarfrumoas`, dar [i blând`, tandr`, devotat` [i ve[nicîndr`gostit`, femeia este asociat` cu prim`vara. Ea estecea care radiaz` c`ldur`, bucurie, emo]ie [i optimism.Magia prim`verii s` ne surprind` cu realiz`ri nea[teptate[i lini[te în suflet!

Locotenent ing. Roxana ALEXANDRU: Sper caprim`vara s` aduc` tuturor o stare de bine [i defericire, putere de munc` [i de în]elegere, dar [iminunea unei vie]i noi, mai verde, mai parfumat` [imai colorat`.

P.c.c. Liliana IONI}~: Experien]a acumulat`în armat` te schimb` ca om. Efortul, munca de zicu zi, stresul, regulamentele militare, dar [ifrumuse]ea [i coeziunea unui colectiv militar î]iformeaz` o personalitate puternic`. Femeia înarmat` a fost, este [i va fi un sprijin demn [iresponsabil al profesioni[tilor mânuirii armelor.


www.presamil.ro11FOTOREPORTAJ

Student sergent Gabriela NI}~: Iat`-ne în pragulprim`verii...Iat`-m` încrez`toare [i optimist` în pragulcelei de-a dou`zeci [i una prim`veri din via]a mea!

Am asociat mereu sosirea prim`verii cu bucuria de aîntâmpina o nou` via]`, rec`p`tarea speran]ei, aoptimismului, a credin]ei în mai bine... haide]i s` nebucur`m cu to]ii de aceast` s`rb`toare a naturii [i s`privim fiecare zi cu optimismul începutului de prim`var`!

Asemeni ghioceilor pl`pânzi care se str`duiesc s` ias`de sub z`pad` [i noi, studen]ii din Academia Tehnic` Militar`, încerc`m s` ne croimdrumul în via]` cu pa[i m`run]i, dar siguri, beneficiind de tot sprijinul de care avemnevoie! Cariera militar` e un „m`r]i[or” pe care to]i studen]ii militari îl poart` cumândrie în piept.

Vreau ca adierea prim`verii s` poarte cu ea gândurile mele cele mai calde [i s` lea[tearn` la u[a tuturor distinselor doamne [i domni[oare care au îmbr`]i[at carieramilitar`, celor mai puternice [i curajoase femei! Îns` acelea[i gânduri bune îmi dorescs` ajung` [i la distin[ii domni, pe care nu avem voie s` îi neglij`m, chiar dac` e lunaîn care femeile sunt r`sf`]ate, pentru c` numai al`turi de ei ne putem sim]i femei!

Colonel dr. Florentina IONI}~-RADU, medic primar boli interne [igastroenterologie: Sunt o fire solar`, iubesclumina [i soarele, culorile vii, verdeleproasp`t, a[a c` prim`vara îmi aduce o starefoarte special`, într-un cuvânt simt c` trìesc!

Dr. Magdalena IRICIUC – medic primarradiologie, imagistic` medical`: Las acas`toate gândurile care m` fr`mânt` [i m` bucurde flori, de soare, de zâmbetele oamenilor, devia]a în afara p`tr`]elului…din fiecare zi. V`doresc o nou` prim`var` cu un nou începutîntr-o nou` via]`!

Plutonier-adjutant Mihaela VOICU: Via]a înuniform` militar` reprezint` pentru femei un cumulde provoc`ri, efort [i pasiune. Pentru a reu[i în carier`trebuie dus` o lupt`, în primul rând, cu tine însu]i,pentru a demonstra c` meri]i s` fii militar al armateiromâne. A[ vrea s` transmit tuturor femeilor dinarmata român`, cu ocazia M`r]i[orului, mult`s`n`tate, putere de munc`, în]elegere [i fericire.

Maior dr. Camelia D~NIL~: Via]a între militarieste grea [i frumoas`, în acela[i timp. Trebuie s`-]i facimeseria cu pl`cere [i s` treci cu capul sus peste toategreut`]ile. În luna lui M`r]i[or nou`, femeilor, ne places` credem c` avem un loc aparte în inimile celor dragi.

Plutonier-adjutant Adina ANDRIE{: Luna martieînseamn` rena[terea la via]`, la bucurie. Noi, femeiledin armat`, suntem privite admirativ pentru meseria pecare ne-am ales-o. Am trecut prin multe întâmpl`ripalpitante, mai ales c` sunt [i so]ie de pilot. Timpul ademonstrat c` suntem puternice [i putem merge înainte.

Maistru militar clasa V Andreea BURNESCU:Am început un drum în armat`, înc` din liceul militar,[i vreau s`-l duc la cap`t. Chiar dac` timpul [ivremurile ne pun puternic la încercare, noi, femeile înuniform`, putem s` demonstr`m c` suntem tenace, c`facem cinste în orice condi]ii institu]iei militare.

De sub bereta de „LM”-ist , ne zâmbe[te chipul luminosal colegei noastre, eleva plutonier-major Ana MariaBIL}AN. Înc` din prima zi de licean militar ne-a cucerit cubagajul solid de cuno[tin]e, pe care, treptat, l-a fructificat,înscriindu-se elegant în galeria elevilor cu rezultate foartebune din colegiul nostru. În timpul anilor de liceu, înclina]iaspre literatur`, spre frumuse]ea [i profunzimea versurilor, i-a adus Anei recunoa[tere pentru sensibilitatea ei deosebit`.

Ca elev gradat, Ana [tie s` se fac` respectat`, [i nuneap`rat prin severitate, ci mai ales prin felul ei special de aaborda [i rezolva problemele, prin care îi determin` pe cei din jurul ei s` fie responsabili.Referindu-se la ziua de 8 Martie, colega noastr` ne m`rturise[te: Pentru mine, aceastasemnific` suflet inundat de mireasma florilor, c`ldur`, speran]`, dragoste, împlinirial`turi de cei dragi… E o zi în care curcubeul respectului [i al recuno[tin]ei se revars`în adâncul sufletelor noastre. Pentru noi, cele care am avut curajul s` ne dorim [i s` neasum`m o carier` militar`, luna martie este o perioad` deosebit`, consacrat`recunoa[terii [i promov`rii frumosului.

Despre Ana Bil]an nu po]i vorbi f`r` s` ri[ti s` omi]i o gr`mad` de lucruri. De aceea,v` propun s` ne aliniem în gânduri cu parfum de m`r]i[or [i la comanda „Companiedrep]i! … Pentru onor înainte!” s`-i spunem colegei noastre La mul]i ani, Ana!

Elev plutonier Marius-Mihai RUSU

Plutonier-adjutant Doina Gabriela GHEZEA:A[a cum binele învinge rùl, frumosul primeazàsupra urâtului, bucuria alung` triste]ea, tot a[aprim`vara din sufletele noastre tope[te povara greade nea [i las` s` se iveasc` primul ghiocel, simbol alfeminit`]ii eterne. Un gând curat de la malul m`rii.

Constan]a MILOIU: Suntem obi[nui]i ca sosireaprim`verii s` ne întâmpine cu note calde, miresme deflori [i muguri în copaci. Pentru c anul acesta instalareaei este încununat` de fulgi de z`pad`, primi]i cam`r]i[or o urare cald` [i un gând curat, care s` v`bucure sufletul [i s`-l scalde în accente prim`v`ratice!

Transmit un sincer „La mul]i ani!” femeilor,mamelor care ne înnobileaz` existen]a, mult` s`n`tate[i un început de martie aflat sub semnul frumosului [ial împlinirilor!

Maistru militar clasa IV Alina B~LAN:A[tept`m prim`vara ca pe o eliberare. Dupàtâta frig [i cea]`, dar mai ales viscol (aici, lamalul m`rii), prim`vara pare un vis înc`neîmplinit. {i, dac` analiz`m pe îndelete, lunamartie este mai mult luna noastr`, a femeilor,decât a b`rba]ilor care ne sunt al`turi (prieteni,so]i, colegi de serviciu).

Locotenent Anca ZORIL~: {tiu c`, în unelesitua]ii, a fi femeie în armat` poate fi dificil, dardin proprie experien]` am înv`]at c` orice obstacolpoate fi dep`[it, mai ales în aceste vremuri în caream reu[it s` ne adapt`m foarte bine cerin]elor.Pentru aceast` prim`var`, doresc femeii din armat`succes [i împliniri pe toate planurile, cele mai caldeur`ri, gânduri de s`n`tate [i lini[te.


12 LEGISLA}IE

CAPITOLUL ICAPITOLUL ICAPITOLUL ICAPITOLUL ICAPITOLUL I

Dispozi]ii generaleDispozi]ii generaleDispozi]ii generaleDispozi]ii generaleDispozi]ii generale

Art. 1. – (1) Ghidul carierei militare stabile[te modalit`]i[i reguli de parcurs în cariera profesional pentru cadrelemilitare în activitate din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

(2) Cariera cadrelor militare în activitate din MinisterulAp`r`rii Na]ionale reprezint` succesiunea de func]iiocupate de c`tre ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri,raportate la cuno[tin]ele generale [i de specialitate,abilit`]ile cognitive, competen]ele generale [i despecialitate dobândite de la intrarea în sistemul militar [ipân` la trecerea în rezerv` sau în retragere/încetarearaporturilor de serviciu.

Art. 2. – Prin cadre militare în activitate se în]elegecet`]enii români, cu domiciliul stabil în România, c`rorali s-a acordat gradul de ofi]er sau maistru militar orisubofi]er, în condi]iile legii.

Art. 3. – (1) În baza profilului preg`tirii profesionale,cadrele militare în activitate sunt confirmate în arme sauservicii [i specialit`]i militare [i sunt considerate înserviciul militar activ ca militari profesioni[ti.

(2) Cadrele militare în activitate î[i men]in arma sauserviciul [i specialitatea militar` în care sunt confirmateini]ial sau dobândite ca urmare a trecerii dintr-o arm`sau serviciu [i specialitate militar` în alta, pe întreagaperioad` a carierei militare, indiferent de domeniul în careactiveaz`.

(3) Confirmarea sau trecerea cadrelor militare înactivitate dintr-o arm` sau serviciu [i specialitate militar`în alta se face în raport cu nevoile Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, dup` ob]inerea preg`tirii profesionalecorespunz`toare, în condi]iile legii.

Art. 4. – (1) Încadrarea/Numirea/Promovarea cadrelormilitare în activitate se face în func]ii prev`zute în statelede organizare ale structurilor Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, ]inându-se seama de armele sau serviciile [ispecialit`]ile militare în care sunt confirmate, de nevoileinstitu]iei militare, op]iunile individuale, competen]aprofesional` [i conduita moral` a acestora.

(2) Func]iile militare prev`zute în statele de organizareale structurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prev`zutela alin. (1) se definesc/proiecteaz` în conformitate culegisla]ia specific` în raport cu volumul, complexitatea[i importan]a activit`]ii desf`[urate de cadrele militareîn activitate, care sunt detaliate în fi[a postului.

(3) Func]iile militare din statele de organizare alestructurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt prev`zutecu codul de identificare, cu sau f`r` specialitate militar`,cu gradul militar, cu elemente de definire a nivelului desalarizare/coeficientul de ierarhizare [i cu nivelul studiilor/tipul cursului de carier`.

(4) Func]iile militare din statele de organizare alestructurilor militare care nu sunt prev`zute cu specialitatemilitar` sunt acele func]ii specifice ale c`ror cerin]e,stabilite prin fi[a postului, impun s` fie ocupate de c`trecadrele militare care dispun de o gam` variat` de abilit`]i,de expertiz` în anumite domenii speciale de activitate [icare nu necesit` exclusiv o anumit` specialitate militar`.

Art. 5. – (1) În scopul asigur`rii transparen]ei [i[anselor egale de promovare [i evolu]ie în carier`, alrealiz`rii cadrului unitar de selec]ie [i al valorific`riiperforman]elor [i poten]ialului cadrelor militare înactivitate, care s` permit` intrarea în competi]ie a tuturorcandida]ilor [i ierarhizarea acestora, indiferent de unitatea

militar` unde î[i desf`[oar` activitatea, în MinisterulAp`r`rii Na]ionale se organizeaz` [i func]ioneaz` comisiide selec]ie.

(2) Comisiile de selec]ie sunt grupuri de lucru temporarconstituite, având competen]a de a analiza, ierarhiza [iselec]iona cadrele militare în activitate eligibile, încondi]iile prev`zute de prezentul ghid [i de alte actenormative specifice, aprobate prin ordine ale ministruluiap`r`rii na]ionale, pentru:

a) promovarea în func]ie [i/sau înaintarea în grad;b) trecerea mai[trilor militari/subofi]erilor în activitate

în corpul ofi]erilor în activitate.(3) În situa]ii care impun adoptarea de m`suri urgente,

cadrele militare pot fi numite în func]ii similare celorde]inute sau superioare acestora prin ordin al ministruluiap`r`rii na]ionale.

(4) În vederea particip`rii cadrelor militare în activitatela concurs/examen pentru încadrarea în posturi care suntprev`zute, conform reglement`rilor specifice, s` fieocupate în astfel de condi]ii, comisiile de selec]ie aucompeten]e de analiz` [i avizare a celor care îndepli-nesc criteriile minime obligatorii cumulative stabilite prinlege, prin prezentul ghid [i prin alte acte normativespecifice aprobate prin ordine ale ministrului ap`r`riina]ionale.

(5) Hot`rârile comisiilor de selec]ie privindselec]ionarea cadrelor militare pentru promovarea înfunc]ii [i înaintarea în grad sunt definitive [i se pun înaplicare de c`tre comandan]ii/[efii structurilor militarecare au competen]e în acest sens, stabilite prin ordin alministrului ap`r`rii na]ionale.

Art. 6. – (1) Pentru înaintarea în grad [i pentru trecereamai[trilor militari/subofi]erilor în activitate în corpulofi]erilor în activitate, cadrele militare în activitate trebuies` îndeplineasc`, cumulativ, condi]iile prev`zute de lege,de prezentul ghid [i de actele normative specificeaprobate prin ordine ale ministrului ap`r`rii na]ionale.

(2) Cadrele militare în activitate urmeaz` cursurilede carier` corespunz`toare gradelor militare în care vorfi înaintate, în perioada stagiului în gradele de]inute.

(3) Tipurile de studii/cursuri de carier` ce pot fifrecventate de c`tre cadrele militare în activitate sestabilesc în strict` concordan]` cu atribu]iile func]iei [ise aprob` de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale, lapropunerea Direc]iei management resurse umane.

(4) Echivalarea/Asimilarea cursurilor, stagiilor [i astudiilor absolvite în ]ar` sau în str`in`tate, similare celorprev`zute la alin. (3), se efectueaz` de Direc]iamanagement resurse umane.

(5) Prin excep]ie de la prevederile alin. (3) [i (4), pentrucadrele militare din Direc]ia general` de informa]ii aap`r`rii [i structurile subordonate, tipurile de studii/cursuride carier` se stabilesc [i se echivaleaz` de aceast`direc]ie general`.

Art. 7. – (1) Cadrele militare în activitate care auîndeplinit aceea[i func]ie pe perioada stagiului minim îngrad [i nu au fost înaintate în grad la expirarea stagiuluiminim pot fi men]inute în func]ii sau numite în alte func]iicare nu implic` promovarea, în raport cu posibilit`]ile deîncadrare ale institu]iei militare [i op]iunile individuale,f`r` s` fie evaluate de c`tre comisiile de selec]ie, prinordin al comandan]ilor/[efilor structurilor militare care sunt\nvesti]i cu astfel de competen]e stabilite prin ordin alministrului ap`r`rii na]ionale.

(2) Fac excep]ie de la prevederile alin. (1) cadrelemilitare care îndeplinesc func]ii unicat stabilite prin ordinal ministrului ap`r`rii na]ionale.

Art. 8. – Componen]a nominal` a comisiilor deselec]ie, organizare [i func]ionare a sistemului deselec]ie [i ierarhizare în vederea evolu]iei în carier` acadrelor militare se stabilesc prin ordin al ministruluiap`r`rii na]ionale.

CAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL IICAPITOLUL II

Cariera ofi]erilor în activitateCariera ofi]erilor în activitateCariera ofi]erilor în activitateCariera ofi]erilor în activitateCariera ofi]erilor în activitate

Art. 9. – (1) Ofi]erii în activitate ob]in specialitateamilitar` din cadrul unei arme sau serviciu prin ordin deconfirmare în arm`/specialitate militar` al comandan]ilor/[efilor care au stabilite competen]e în acest sens, dup`absolvirea formelor de preg`tire specifice desf`[urateîntr-o institu]ie militar` sau civil` de înv`]`mânt,prev`zute de lege [i de actele normative specificeaprobate prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale.

(2) Ofi]erii în activitate, pe perioada carierei militare,exercit` func]ii cu atribu]ii de execu]ie, de comand`/conducere sau specifice unor domenii speciale deactivitate în structurile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Art. 10. – Ofi]erii în activitate cu gradul desublocotenent/aspirant, pe toat` durata stagiului în grad,sunt numi]i în func]ii în raport cu nevoile de încadrareale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, op]iunile individuale,cuno[tin]ele, aptitudinile, competen]a [i motiva]iileprofesionale [i personale, în condi]iile prev`zute de lege.

Art. 11. – Sublocotenen]ii/Aspiran]ii în activitate careîndeplinesc stagiul minim în grad, de]in sau urmeaz` s`fie promova]i în func]ii corespunz`toare gradului de celpu]in locotenent [i au fost evalua]i prin aprecierile deserviciu cu calificativele prev`zute de lege sunt înainta]iîn gradul urm`tor f`r` s` fie analiza]i de c`tre comisiilede selec]ie.

Art. 12. – Locotenen]ii în activitate care îndeplinesccondi]iile legale de stagiu minim în grad, experien]`profesional` dobândit` prin func]iile exercitate, au fostevalua]i prin aprecierile de serviciu cu calificativeleprev`zute de lege [i sunt absolven]i ai cursului avansat/similar, pentru gradul de c`pitan, pot fi promova]i în func]ii[i/sau înainta]i în gradul de c`pitan, pe baza hot`râriicomisiilor de selec]ie.

Art. 13. – C`pitanii în activitate care îndeplinesccondi]iile legale de stagiu minim în grad, experien]`profesional` dobândit` prin func]iile exercitate, au fostevalua]i prin aprecierile de serviciu cu calificativeleprev`zute de lege [i sunt absolven]i ai cursului de statmajor/similar, pentru gradul de maior/locotenent-comandor, pot fi promova]i în func]ii [i/sau înainta]i îngradul de maior/locotenent-comandor, pe baza hot`râriicomisiilor de selec]ie.

Art. 14. – Maiorii/Locotenen]ii-comandori în activitatepot fi promova]i în func]ii care nu necesit` exclusivspecializare interarme/masterat de conducere interarme[i/sau înainta]i în gradul de locotenent-colonel/c`pitan-comandor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie, dac`îndeplinesc cumulativ urm`toarele condi]ii legale:

a) au stagiul minim în grad îndeplinit;b) au experien]` profesional` dobândit` prin func]iile

exercitate;c) au fost evalua]i prin aprecierile de serviciu cu

calificativele prev`zute de lege;d) sunt absolven]i cu diplom` de studii universitare

de masterat similare ciclului II Bologna sau ai studiiloruniversitare de licen]` cu durata de cel pu]in 4 ani, cudiplom` de licen]`, ob]inut` pân` la absolvirea primeipromo]ii de studii universitare de licen]` similare cicluluiI Bologna;

e) sunt absolven]i ai cursului postuniversitar deperfec]ionare a preg`tirii/similar pentru locotenen]i-colonei/c`pitani-comandori.

G H I D U L|n Monitorul Oficial al Rom#niei, nr. 125, din 18.02.2011,

a fost publicat` HG nr. 106 din 9 februarie 2011, prin care afost aprobat Ghidul carierei militare, pe care îl public`mintegral.

Prevederile Hot`rârii de Guvern din nr. 106/9.02.2011intr` în vigoare la 90 de zile de la publicarea în MonitorulOficial al României.


www.presamil.ro13LEGISLA}IE

Art. 15. – (1) C`pitanii în activitate, în ultimii 2 anide stagiu minim în grad, maiorii/locotenen]ii-comandori, precum [i locotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandori, afla]i în primul an de stagiu în grad, careau abilit`]ile necesare, poten]ial de dezvoltareprofesional` [i sunt recomanda]i prin aprecierile deserviciu din ultimii 2 ani de c`tre comandan]ii/[efiidirec]i pot urma studii/cursuri interarme/masterat deconducere interarme, iar dup` absolvire pot fi promova]iîn func]ii corespunz`toare.

(2) C`pitanii, maiorii/locotenen]ii-comandori [ilocotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandori în activitate,prev`zu]i la alin. (1), trebuie s` fie absolven]i ai studiilormilitare universitare de masterat similare ciclului IIBologna sau ai studiilor militare universitare cu diplom`de licen]` cu durata de cel pu]in 4 ani, ob]inut` pân`la absolvirea primei promo]ii de studii universitare delicen]` similare ciclului I Bologna.

(3) Maiorii/Locotenen]ii-comandori [i locotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandori în activitate care auabsolvit studii/cursuri interarme/masterat de conducereinterarme sunt excepta]i de la obligativitatea absol-virii cursului postuniversitar de perfec]ionare apreg`tirii/similar.

Art. 16. – Locotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandoriîn activitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiuminim în grad, experien]` profesional` dobândit` prinfunc]iile exercitate, au fost evalua]i prin aprecierile deserviciu cu calificativele prev`zute de lege [i auabsolvit cursul postuniversitar de perfec]ionare apreg`tirii/similar pentru colonei/comandori pot fipromova]i/numi]i în func]ii [i/sau înainta]i în gradulde colonel/comandor, pe baza hot`rârii comisiilor deselec]ie.

Art. 17. – Coloneii/Comandorii în activitate carese remarc` prin modul de îndeplinire a atribu]iilor, auperspective de promovare [i sunt recomanda]i prinaprecierile de serviciu din ultimii 2 ani de c`trecomandan]i/[efi pot frecventa cursul postuniversitarde perfec]ionare în conducere strategic` organizat deUniversitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I” sauColegiul Na]ional de Ap`rare ori alte cursuri similarepentru gradul de general de brigad` – cu o stea/similarcorespunz`tor nivelului de studii/cursului de carier`al func]iei prev`zut` în statul de organizare [i în fi[apostului, în care urmeaz` s` fie promova]i.

Art. 18. – Coloneii/Comandorii în activitate care sedisting prin preg`tire [i competen]` profesional`,îndeplinesc condi]iile legale de stagiu minim în grad,au fost evalua]i potrivit nivelului lingvistic prev`zut înfi[ele posturilor la una dintre limbile englez` saufrancez`, conform STANAG-6001, au ob]inutcalificativul de cel pu]in „foarte bun” prin aprecierile deserviciu din ultimii 2 ani de activitate [i au absolvit cursulpostuniversitar de perfec]ionare în conducere strategic`organizat de Universitatea Na]ional` de Ap`rare „CarolI” sau Colegiul Na]ional de Ap`rare ori un curs similarpentru gradul de general de brigad` – cu o stea/similar,prev`zut la art. 17, pot fi promova]i în func]ii prev`zuteîn statele de organizare cu grade de general/similare[i/sau s` li se acorde gradul de general de brigad` – cuo stea/similar, potrivit competen]elor stabilite de lege,pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.

Art. 19. – Generalii de brigad` – cu o stea/similarii,generalii-maiori – cu dou` stele/similarii [i generalii-locotenen]i – cu trei stele/similarii în activitate careîndeplinesc condi]iile prev`zute de lege, au fostevalua]i prin aprecierile de serviciu din perioadele destagiu în aceste grade cu calificative de cel pu]in„foarte bun”, au dobândit un înalt nivel de expertiz` [iau poten]ial de dezvoltare profesional` pot fi promova]iîn func]ii [i/sau înainta]i în grad, potrivit competen]elor

stabilite de lege, pe baza hot`rârii comisiei de selec]ie.Art. 20. – Coloneii/Comandorii în activitate, generalii

de brigad` – cu o stea/similarii, generalii-maiori – cudou` stele/similarii [i generalii-locotenen]i – cu treistele/similarii în activitate care de]in sau urmeaz` s`fie promova]i în func]ii de conducere ale c`ror cerin]eimpun studii de nivel înalt în domeniul securit`]iina]ionale [i interna]ionale pot urma astfel de programede preg`tire în cadrul Colegiului Na]ional de Ap`rare.

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL IIICAPITOLUL III

Cariera mai[trilor militari/subofi]erilorCariera mai[trilor militari/subofi]erilorCariera mai[trilor militari/subofi]erilorCariera mai[trilor militari/subofi]erilorCariera mai[trilor militari/subofi]erilorîn activitateîn activitateîn activitateîn activitateîn activitate

Art. 21. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitatesunt confirma]i în specialitatea militar` din cadrul uneiarme sau serviciu prin absolvirea formelor de preg`tireîntr-o institu]ie militar` sau civil` de înv`]`mânt,prev`zute de reglement`rile în vigoare, [i se numescîn func]ii specifice în raport cu nevoile MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, op]iunile individuale, motiva]iileprofesionale [i personale.

Art. 22. – Mai[trii militari clasa a V-a/Sergen]ii înactivitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiuminim în grad, de]in sau urmeaz` s` fie promova]i înfunc]ii corespunz`toare gradului de cel pu]in maistrumilitar clasa a IV-a/sergent major [i au fost evalua]iprin aprecierile de serviciu cu calificativele prev`zutede lege sunt înainta]i în gradul urm`tor, f`r` s` fieanaliza]i de comisiile de selec]ie.

Art. 23. – Mai[trii militari clasa a IV-a/Sergen]ii-majori în activitate care îndeplinesc condi]iile legalede stagiu minim în grad, au fost evalua]i prin apre-cierile de serviciu cu calificativele prev`zute de lege[i sunt absolven]i ai cursului de plutonier/similar pot fipromova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i în gradulurm`tor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.

Art. 24. – Mai[trii militari clasa a III-a/Plutonierii înactivitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiuminim în grad, au fost evalua]i prin aprecierile deserviciu cu calificativele prev`zute de lege [i suntabsolven]i ai cursului de plutonier major/similar pot fipromova]i în func]ii [i/sau înainta]i în gradul urm`tor,pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.

Art. 25. – Mai[trii militari clasa a II-a/Plutonierii-majori în activitate care îndeplinesc condi]iile legalede stagiu minim în grad, au fost evalua]i prin aprecierilede serviciu cu calificativele prev`zute de lege [i suntabsolven]i ai cursului de plutonier-adjutant/similar potfi promova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i în gradulurm`tor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.

Art. 26. – Mai[trii militari clasa I/Plutonierii adjutan]iîn activitate care se disting prin preg`tire [i competen]`profesional`, dispun de înalt` calificare, îndeplinesccondi]iile legale de stagiu minim în grad [i au fostevalua]i prin aprecierile de serviciu în perioadele destagiu în aceste grade cu calificative de cel pu]in „foartebun” sunt promova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i îngradul de maistru militar principal/plutonier adjutantprincipal, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IVCAPITOLUL IVCAPITOLUL IVCAPITOLUL IVReguli de trecere a mai[trilorReguli de trecere a mai[trilorReguli de trecere a mai[trilorReguli de trecere a mai[trilorReguli de trecere a mai[trilor

militari/subofi]erilormilitari/subofi]erilormilitari/subofi]erilormilitari/subofi]erilormilitari/subofi]erilorîn activitate în corpul ofi]erilorîn activitate în corpul ofi]erilorîn activitate în corpul ofi]erilorîn activitate în corpul ofi]erilorîn activitate în corpul ofi]erilor

în activitateîn activitateîn activitateîn activitateîn activitate

Art. 27. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitatecare se disting prin competen]` [i preg`tireprofesional`, au absolvit studii universitare similare

ciclului I Bologna sau studii universitare de licen]`cu durata de cel pu]in 4 ani [i au fost evalua]i prinaprecierile de serviciu din ultimii 3 ani de activitatecu calificativul „foarte bun” pot trece în corpul ofi]erilorîn activitate în func]ie de nevoile Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, în condi]iile prev`zute de lege, precum [ide alte acte normative specifice aprobate prin ordineale ministrului ap`r`rii na]ionale, prin frecventareacursului de formare a ofi]erilor în activitate.

Art. 28. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitateprev`zu]i la art. 27 pot frecventa prin concurs cursulde formare a ofi]erilor în activitate, organizat în acestscop, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie, în limitanum`rului de locuri aprobate prin planul de [colarizarede c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale.

CAPITOLUL VCAPITOLUL VCAPITOLUL VCAPITOLUL VCAPITOLUL V

Dispozi]ii tranzitorii [i finaleDispozi]ii tranzitorii [i finaleDispozi]ii tranzitorii [i finaleDispozi]ii tranzitorii [i finaleDispozi]ii tranzitorii [i finale

Art. 29. – (1) Studiile/Cursurile de carier` planificate[i care se afl` în derulare vor fi frecventate de c`trecadrele militare în activitate [i sunt echivalente celorspecificate de prezentul ghid.

(2) Cadrele militare care au absolvit studiile/cursurile de carier` necesare promov`rii/numirii înfunc]ii [i/sau înaint`rii în gradul urm`tor, în bazaprevederilor anterioare, vor fi exceptate de lafrecventarea studiilor/cursurilor de carier` prev`zutede prezentul ghid.

Art. 30. – Ofi]erii în activitate, absolven]i ai studiiloruniversitare de licen]` similare ciclului I Bologna, potfrecventa studiile universitare de masterat similareciclului II Bologna, în acord cu reglement`rileexistente pe plan na]ional [i cu cele aprobate prinordin al ministrului ap`r`rii na]ionale.

Art. 31. – (1) Cadrele militare în activitate potparticipa la cursuri de perfec]ionare, specializare [istagii de practic`, altele decât cursurile de carier`,care asigur` îmbun`t`]irea preg`tirii în raport cunevoile de performan]` profesional`, cu îndeplinireaatribu]iilor func]ionale, [i vizeaz` dobândirea unor noicapacit`]i [i abilit`]i impuse de numirea/încadrareaîn anumite func]ii specifice ce solicit` competen]ece se dobândesc prin aceste studii.

(2) Cadrele militare pot urma studii universitarede doctorat, conform reglement`rilor specifice acestuitip de preg`tire, pe toat` durata carierei militare, iarde]inerea acestui titlu [tiin]ific constituie un avantajîn procesul de evaluare în cadrul comisiilor deselec]ie, pentru promovarea în func]ii [i/sauînaintarea în grad, numai dac` este ob]inut îndomeniul de activitate al func]iei.

Art. 32. – Numirea/Încadrarea/Promovarea cadrelormilitare în activitate în anumite func]ii prev`zute cuspecialit`]i care impun s` fie ocupate în conformitatecu reglement`rile specifice, aplicabile pe planna]ional, se face în baza acestor reglement`ri,complementar celor precizate de prezentul ghid.

Art. 33. – Numirea/Încadrarea/Promovarea cadrelormilitare în activitate în func]iile militare pe statul-anex` „M” la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale asimilatecu func]iile civile pentru structurile de specialitateale institu]iilor publice, autorit`]ilor administra]ieipublice [i ale operatorilor economici se face în confor-mitate cu prevederile legii, ale prezentului ghid [i alecelorlalte acte normative specifice aplicabile cadrelormilitare în activitate din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

C A R I E R E I M I L I TA R E


14 LUMEA DE AZI

La summitul UE deluna viitoare va fi discu-tat` o eventual` prelun-gire a planului. AngelaMerkel a dat astfelprimul semnal c` UEeste dispus` s` fie maiflexibil` în privin]acondi]iilor de rambur-sare în cazul ]`rilor careau fost împrumutate.Premierul grec a pledatîn fa]a lui Merkel pentrumic[orarea dobânzii încazul împrumutului. Deasemenea, liderul opo-zi]iei din Irlanda, EndaKenny, a cerut acela[ilucru la Berlin, s`pt`-mâna trecut`.

Fostul [ef al FMI [i actualul consilier al pre[edintelui Fran]ei, Michel Camdessus, consider` c` sistemulmonetar interna]ional necesit` o reform` radical`, relateaz` Deutsche Welle. Motivul este acela c` adeseanu exist` nicio leg`tur` între cursul valutar [i datele reale ale economiei, consider` acesta. Prin urmare,trebuie g`si]i noi indici pentru evaluarea sistemul valutar.

NEVOIA DE REFORM~ÎN SISTEMUL MONETAR

CRE{TEREA ÎNCREDERII ÎN EUROPotrivit declara]iei cancelarului german Angela Merkel, liderii Uniunii Europene ar putea decide

prelungirea programului de asisten]` financiar` pentru Grecia, ca o m`sur` de cre[tere a încrederii înmoneda euro. Vom discuta, dac` este cazul, s` prelungim programul de asisten]` pentru Grecia, a afirmatMerkel, ar`tând c` planul de ajutor financiar pentru Grecia a fost gândit pentru trei ani, în timp ce, în cazulIrlandei, planul de asisten]` se va derula pentru [apte ani. Afirma]ia a fost f`cut` dup` vizita premieruluigrec, George Papandreou, în Germania.

În vara anului 1944, Statele Unite au chemat toate ]`rilelumii care luptaser` împotriva Germaniei [i Japoniei la oconferin]` în ora[ul Bretton Woods, pentru a reechilibraeconomia grav afectat` de cel de Al Doilea R`zboi Mondial.Atunci au fost fondate Banca Interna]ional` pentru Recon-struc]ie [i Dezvoltare (BERD), Banca Mondial` [i FondulMonetar Interna]ional. Banca Mondial` avea s` se ocupede reconstruc]ia Europei [i dezvoltare în Asia, Africa [iAmerica Latin`, în timp ce FMI are îndatorirea de a asigurastabilitatea valutelor din ]`rile confruntate cu dificult`]ieconomice [i financiare.

prea mari. În astfel de condi]ii, goana dup` profit avealoc în exclusivitate în economia real`. Ceea ce a dus lacre[tere economic`, crearea de noi locuri de munc`,extinderea ajutoarelor sociale [i diminuarea treptat` adatoriilor de stat, explic` Stephan Schulmeister de laInstitutul pentru cercetare economic` de la Viena.

Îns`, dup` r`zboiul purtat de Statele Unite în Vietnamau ap`rut probleme: costul r`zboaielor a fost prea mare,iar America a emis atât de multe obliga]iuni de stat, încâtacestea nu au mai avut contravaloarea în aur – a[a cumfusese stabilit la reuniunea de la Bretton Woods. Cursurile

fixe de schimb au început s` se clatine, iar când alte]`ri, precum Fran]a, au încercat s` schimbeobliga]iunile de stat ale Americii în aur, pre[edinteleRichard Nixon a abolit de azi pe mâine, la 15 august1971, obligativitatea Statelor Unite de a schimbatitlurile de valoare în aur. A urmat liberalizareacursurilor [i o schimbare radical` a sistemuluivalutar. De atunci, monedele au fost decuplate deeconomia real`. Valutele nu mai sunt ancorate înniciun sistem de valori recunoscut la nivel global.Banii sunt genera]i doar prin creditele oferite deb`nci.

Ast`zi, doar aproximativ 5% din totalul banilorcorespund schimbului real de bunuri [i servicii.Restul masei monetare, adic` 95%, este purspeculativ` [i nu exist` decât în mod virtual. Deaceea, trebuie g`sit un nou punct de referin]` [i unnou sistem de valori. Îns` exper]ii nu au g`sit, pân`în prezent, nicio solu]ie viabil` la sistemul valutarbazat pe dolarul american. Nu cred c` solu]ia const`

în plafonarea sistemului valutar cu ajutorul c`ruia s`fix`m un minim [i un maxim al cursului valutar. Avemnevoie de o nou` moned` de referin]`, care s` stea încentrul sistemului valutar. Îns` aceast` moned` dereferin]` nu exist` ast`zi decât sub forma dolaruluiamerican. Iar atâta timp cât nu exist` alternative esteabsurd s` începem s` discut`m despre o reform` radicalà întregului sistem, arat` Rolf Langhammer, vicepre[e-dintele Institutului pentru economie mondial` din Kiel.

Pagin` realizat` deMarilena GEORGESCU

[email protected]

Cel mai important rezultat al reuniunii de la BrettonWoods a fost îns` raportarea sistemului economic postbelicla aur, cu dolarul american drept moned` de referin]`.Capitalismul anilor 50 [i 60 era antrenat de goana dup`câ[tig, bazat` pe activit`]ile sistematice din economiareal`. Concret: cursurile de schimb erau fixe, dobânda dereferin]` sc`zut`, pie]ele financiare în expectativ`, iarcosturile materiilor prime erau stabile. Ca urmare, prinspecula]ii pe pie]ele financiare nu se puteau face câ[tiguri

La sfâr[itul lunii februarie, secretarul generalal NATO, Anders Fogh Rasmussen, a f`cut o vizitòficial` la Kiev, unde i-a întâlnit pe pre[edinteleViktor Ianukovici [i pe primul-ministru MykolaAzarov. La întâlnire au participat, de asemenea,ministrul afacerilor externe, Konstantin Griscenko,precum [i al]i oficiali ucraineni. Cu aceast` ocazie,Rasmussen a subliniat faptul c` exist` o ferm`sus]inere în cadrul Alian]ei în favoarea înt`ririiparteneriatului dintre NATO [i Ucraina. Noi [timc`, în prezent, Ucraina este hot`rât` s` se integrezeîn concertul na]iunilor europene – acolo unde î[iare locul în mod clar. Primul obiectiv al viziteimele este acela de a vedea cum poate Alian]a sàjute Ucraina pentru a r`spunde acestor aspira]iiale sale, a declarat secretarul general al NATO.

În timpul vizitei sale, Rasmussen s-a adresat, deasemenea, studen]ilor Universit`]ii Na]ionale „Taras{evcenko”. Actualul guvern ucrainean a f`cut dinintegrarea european` prioritatea sa în materie de politicèxtern`. El este convins c` metoda cea mai bun` pentruatingerea acestui obiectiv este realizarea unei cooper`riconstructive cu NATO. }in s` ar`t aici c` Alian]a respectàceast` decizie. Noi gândim c` un parteneriat constructivcu NATO poate ajuta Ucraina s`-[i traseze calea proprie înconcertul na]iunilor europene, a declarat înaltul oficial. Încuvântul sù, Rasmussen a mul]umit Ucrainei pentrucontribu]ia adus` la securitatea interna]ional` [i, maiales, pentru participarea sa irepro[abil` la opera]iile NATO.

Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy a anun]atnominalizarea lui Alain Juppé, care de]inea portofoliulap`r`rii, în func]ia de ministru de externe, în locul luiMichéle Alliot-Marie. Pre[edintele francez a anun]at, deasemenea, nominalizarea unui senator, Gerard Longuet,în func]ia de ministru al ap`r`rii, în locul lui Alain Juppé,[i numirea colaboratorului sù apropiat, Claude Guéant,la Ministerul de Interne [i Imigra]ie, în locul lui BriceHortefeux. La 27 februarie, fostul ministru francez deexterne, Michéle Alliot-Marie, [i-a anun]at demisia printr-o scrisoare trimis` pre[edintelui Nicolas Sarkozy. Aceasta[i-a motivat gestul prin faptul c`, timp de câteva s`pt`mâni,a fost „]inta unor atacuri politice, mediatice pentru a creasuspiciune [i neadev`ruri” în jurul sù.

NATO SUS}INEINTEGRAREA

UCRAINEI ÎN FAMILIAEUROPEAN~

REORGANIZARE


www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii depres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume. Pagin` realizat` de Silvia MIRCEA

Între 24 februarie [i 12 martie, For]eleArmate canadiene organizeaz` un exerci]iu demare amploare, numit Guerrier Nordique (GN),în golful Saint-James, între Quebec [i Ontario.Aproape 1.500 de solda]i canadieni suntmobiliza]i pentru aceste manevre, la careparticip`, deopotriv`, militari americani,polonezi [i francezi.

Scenariul exerci]iului const` în asigurarea fictivà protec]iei unui summit interna]ional pe temamediului [i antrenarea în vederea unor misiuni decùtare [i salvare, în condi]ii climatice aspre.

{eful Agen]iei Na]ionale de Securitate americane (NSA) acerut, la 17 februarie, responsabililor americani cu securitateainformatic`, s` înt`reasc` protec]ia Statelor Unite împotrivaatacurilor cibernetice, pe care el le consider` inevitabile.

PREOCUP~RI PRIVINDSECURITATEA INFORMATIC~

STATELE UNITE: ATACURICIBERNETICE INEVITABILE

Agen]ia Na]ional` francez` a Securit`]ii SistemelorInformatice (ANSSI) a f`cut public`, recent, strategia Fran]eiîn materie de ap`rare [i securitate în acest domeniu.

În urma public`rii C`r]ii Albe privind ap`rarea [i securitatea na]ional`,identificând atacurile informatice de mare amploare asupra infrastructuriina]ionale ca o amenin]are major` pentru Fran]a, guvernul a luat m`suripentru o consolidare semnificativ` a capacit`]ilor na]ionale în materie decyberdefense. Crearea ANSSI, în iulie 2009, a marcat primul act al acesteipolitici, urmat de elaborarea unui document strategic, aflat în aten]iatuturor.

Strategia Fran]ei se bazeaz` pe patru obiective: s` fie o putere mondial` [i s` apar]in` primului cerc de na]iuni

majore în acest domeniu, p`strându-[i, în acela[i timp, autonomia; s` garanteze libertatea de decizie a Fran]ei [i protec]ia informa]iilor

care vizeaz` suveranitatea; s` înt`reasc` [i s` consolideze securitatea informatic` a

infrastructurilor critice; s` asigure securitatea în spa]iul cibernetic.Documentul, prezentând aceste obiective strategice [i liniile de efort

rezultate, va permite tuturor cet`]enilor s` în]eleag` miza ac]iuniiguvernamentale, în realizarea ambi]iilor precizate în Cartea Alb`.

Acest angajament se reflect` [i prin voin]a pre[edintelui francez, dea aproba crearea unei autorit`]i na]ionale de ap`rare a sistemelorinformatice. ANSSI are sarcina, în cazul unui atac cibernetic major, s`decid` primele m`suri urgente care trebuie puse în aplicare de institu]iilepublice [i de operatorii de comunica]ii electronice.

FRAN}A: AUTORITATENA}IONAL~ PENTRU

ÎNT~RIREA SECURIT~}IICIBERNETICE

Situa]ia este grav`, a declarat Keith Alexander, director NSA, la oconferin]` pe probleme de securitate a informa]iilor. Majoritateainstrumentelor concepute în acest sens nu au fost înc` utilizate; trebuie sèxploat`m aceast` oportunitate, pentru îmbun`t`]irea ap`r`rii [i distrugereaacestui flagel, a adùgat el.

Cu dou` zile înainte, asistentul secretarului ap`r`rii, William Lynn,a transmis acela[i tip de mesaj, subliniind faptul c` software-ul rùinten]ionat ar putea crea daune la nivel mondial, cauzând pagube înpunctele nevralgice, cum ar fi centralele electrice. În istoria conflictelor,multe arme care fuseser` deja puse la punct nu au fost utilizate, a declaratel. Ne putem imagina atacuri împotriva re]elelor militare sau ainfrastructurilor critice, cum ar fi sistemele de transport sau sectorulenergetic, ceea ce ar provoca pagube economice semnificative, distrugerimateriale [i chiar decese, a insistat el.

Securitatea cibernetic` este una din priorit`]ile pre[edintelui BarackObama, care a numit, în 2009, un fost consilier al administra]iei Bush,Howard Schmidt, în pozi]ia de coordonator pe aceste probleme.

Pentagonul [i Departamentul pentru Securitate Intern` au anun]at,deja, în octombrie, un acord care vizeaz` îmbun`t`]irea protec]ieire]elelor informatice militare [i private, în fa]a amenin]`rii tot mai maria atacurilor cibernetice. În plus, acest acord trebuie s` contribuie laclarificarea rolurilor acestor institu]ii ale ap`r`rii [i de a crea pun]i decomunicare între NSA [i Departamentul pentru Securitate Intern`.

NATO DEZVOLT~ NOI PARTENERIATE

Cea mai mare nav` construit` pentru marinamilitar` australian` a fost lansat` la ap` la 17februarie, pe coasta nord-vestic` a Spaniei, la[antierul naval Navantia, în Ferrol. Nava de asaltamfibie HMAS Canberra, de 25.000 de tone

S-400 |N ORIENTUL |NDEP~RTAT

Secretarul General al NATO, Anders FoghRasmussen, a f`cut prima vizit` oficial` în Qatar,în perioada 14-16 februarie 2011. În timpulvizitei, Rasmussen a avut întâlniri cu emirulQatarului, Sheikh Hamad Bin-Khalifah Al-Thani,[i cu oficiali guvernamentali [i militari, inclusivcu [eful Statului Major al for]elor armate.Secretarul general, împreun` cu membrii

Consiliului Nord-Atlantic, a participat, la 15februarie, la o conferin]` de cooperare NATO-ICI (Istanbul Cooperation Initiative) [i au vizitatora[ul industrial Ras Laffan, unde exist` ceamai mare facilitate de export a gazelor naturalelichefiate din lume. Qatarul de]ine aproximativ20% din rezervele mondiale de gaze.

În timpul discu]iilor, Rasmussen a subliniat c`NATO crede într-o cooperare sporit` în viitor, pentruc` atât membrii Alian]ei Nord-Atlantice, cât [ipartenerii din zona golfului Persic se confrunt` cunoi [i complexe amenin]`ri. La Summitul NATO amdecis s` ne dezvolt`m parteneriatele, a spus secretarulgeneral. Dorim s` sporim nivelul consult`rilor peprobleme de politici de securitate, sub toate aspectelede interes pentru partenerii no[tri. Oferim, totodat`,[i o mult mai pronun]at` component` practic`,deschizând oferta de proiecte de cooperare pentru to]ipartenerii no[tri, inclusiv pentru statele din Golf.Exist` poten]ial pentru a face mai mult împreun`, deexemplu în privin]a securit`]ii energetice, o problem`cu care ne confrunt`m to]i, a adùgat liderul NATO.

Rusia începe dislocarea celui de al treileasistem S-400 Triumph de ap`rare antirachet`c`tre un regiment de ap`rare antiaerian` cu bazaîn Orientul Îndep`rtat.

S-400 (în terminologie NATO – SA-21 Growler)este o variant` îmbun`t`]it` a sistemului S-300 PMU-3,a c`rui dezvoltare a început în 1999, iar prima unitatea fost declarat` opera]ional` în 2007. Primul regimentS-400 are baza lâng` ora[ul Elektrostal, iar cel de aldoilea î[i preg`te[te instalarea la Dmitrov, lâng`Moscova, [i va deveni opera]ional în martie 2011.

În conformitate cu cele declarate de coman-dantul ap`r`rii aerospa]iale strategice ruse,generalul-locotenent Valeri Ivanov, noul sistem,S-500, va intra în produc]ie în anul 2014. Pe viitor,

S-400 [i viitorul S-500 vor fi elementele centrale aleplanului de modernizare a sistemului de ap`rareantiaerian` a Rusiei, programat a fi finalizat pân`în 2020.

PORTELICOPTERE AUSTRALIENE(Landing Helicopter Dock–LHD), va fi tractat`pân` la Williamstown, Australia, pentrufinalizarea construc]iei la [antierul naval Tenix,urmând s` intre în serviciu în anul 2014.

Viceamiralul Russ Crane, [eful marinei militareaustraliene, a participat la eveniment, al`turi de copiiidiploma]ilor australieni în Spania. Proiectul esteîncadrat în timp [i în buget, a spus Crane, cu ocazialans`rii.

O a doua nav` de acest tip, HMAS Adelaide, este,de asemenea, în construc]ie la Ferrol, fiindprogramat` s` intre în serviciu în 2015. Ambele navevor fi integrate în baza militar` de la Garden Island,Sydney, iar echipajele lor vor fi formate din membriai celor trei categorii de for]e ale armatei.

MANEVRE ÎN CANADA


16 PORTRETE

Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei General {tefan Gu[`

Personaje \n uniform`

Profesor dr. Gheorghe NICOLESCU

LEC}IA ANTIP

Ie[eau atunci în fa]` cei cepreferau locul liber în schem`,insului care trebuia c`rat înspate. „Bre, intervenea atuncimoldoveanul a[ezat [i cump`tat,dar voi crede]i c` [i-a epuizattoate [ansele? S` mai avemr`bdare. S` mai încerc`m. Nu dealta, dar poate c` acolo de undel-am adus, i-am încurcat toaterosturile”. Mihai Negur`, [efulbiroului pres` din ConsiliulPolitic Superior, picase îndizgra]ie [i era repudiat pentruinten]ia de a divor]a de o nevastìnfidel`. „Este un om compromis”,acuza un [ef care, la rându-i,trìse o întâmplare cumva asem`-n`toare. A[adar, Mi[u Negur`trebuia s` plece. Dar unde? LaMuzeul Militar Central era

director generalul Antip. L-a sunat s`-[idestìnuie necazul [i s`-l întrebe dac` i-arputea oferi vreo func]ie. „Vino, drag`, lamine [i î]i garantez c` î]i va pl`cea s` lucreziaici”, i-a r`spuns. „De la cine ar mai trebuis` ob]in aprobarea?”, s-a mai interesatNegur`. „De la tine”, a glumit directorul.„Hai, strânge]i bagajul [i vino. Te a[tept.”N`p`stuitul avea s`-mi spun`, dup`pensionare, c` nicìeri nu a fost maimul]umit de munca sa ca la muzeu.

Mul]i ani dup` ce trecusem în rezervèram martorul unei discu]ii dintre ilustrulnostru maestru [i directorul Trustului dePres` al M.Ap.N. „Domnule general – îlchestiona acesta – cu ce tainic me[te[ugcrede]i c` a]i atras spre dumneavoastr`

atâta sincer` stim` [i cald` afec]iuneuman`?” „S`-mi fie scuzat – a venitr`spunsul –, dar niciodat` nu mi-am pusaceast` problem`. Dup` cum niciodat` nuam râvnit s` devin un punct de referin]`.În schimb, oriunde am lucrat am promovatdreptatea [i omenia. {i cât am pututmi-am ocrotit oamenii de ingerin]e [irùt`]i. Le spuneam doar ceea ce puteas`-i mobilizeze, s`-i încurajeze în munc`”.

Dup` evenimentele din decembrie1989, din dorin]a de a rela]iona cu lumeamilitar` [i preferen]ial cu breasla gazet`-reasc`, s-a înscris în ANCMRR, a reluatcolaborarea cu revista de el întemeiat`,Magazin istoric, [i a devenit membru înconducerea altei publica]ii de prestigiu,Diplomat club. Personal îi intermediaminvita]iile la reuniunile veteranilor preseimilitare, la anivers`rile Observatoruluimilitar pe care le onora cu deplin` pl`cere[i cordialitate. În mod deosebit l-aimpresionat ini]iativa Trustului de Presàl M.Ap.N. de a-l celebra, la împlinireavârstei de 80 de ani, în climatul solidar [iînsufle]it al jurnali[tilor în uniform`.

Îl vizitam, uneori, acas`. M` gratulapentru îndârjirea de a nu l`sa condeiul dinmân`, îmi aprecia materialele publicate [iîmi sugera teme de larg interes. Bucuriaîi sporea v`dit când îi treceam pragul cual]i colegi, mai vârstnici sau mai tineri,prilejul de a se confesa avea darul de a-lîntineri, iar so]ia, amabila doamn` FeliciaAntip, îndr`git [i longeviv publicist, sedovedea de neîntrecut în ospitalitate.

...Amintiri mai îndep`rtate sau mairecente, înv`luite în z`branic cernit [iretrìte în t`cere de priveghi, cople[itede neputin]a de a accepta realitatea.Maestrul „a plecat pu]in”, con[tientizândsau nu inestimabila mo[tenire cu carene-a înavu]it [i înnobilat, iar din aceastacu siguran]` cea mai pre]ioas` va r`mânelec]ia unei vie]i, trìte drept [i onest,ardent [i creator: Lec]ia Antip. Fie-i]`râna u[oar`!

Marea Enciclopedie Francez`, volumul25!” Am f`cut întocmai, dar pân` s` m`întorc [i-l amintise [i îl consemnase corect.Un fapt minor, ve]i cugeta, poate. F`r` apricepe câte a în]eles [i a înv`]at atuncitân`rul reporter din mine, f`r` repro[uri,ocar` sau mu[truluial`.

Dac` în climatul din redac]ie – ca [i dincelelalte institu]ii pe care le-a condus –coabitau armonios râvna [i emula]iacreativ`, cu calmul [i perfecta în]elegeredintre oameni, dincolo de rigorile ierarhiei,to]i recuno[team c` spiritul acesta emanade la [ef, din alc`tuirea sa care întruchipaîn]elepciunea [i cump`tarea. Se mai aciua,uneori, printre noi, vreunul care întârzias`-[i probeze disponibilit`]ile gazet`re[ti.

Colonel ( r) Traian BUCURENCIU

Copil`ria [i adolescen]a viitoruluimare istoric [i om politic se petrecla Ruginoasa [i Ia[i, unde va urma

[i liceul în particular [i unde va sus]ineBacalaureatul, în iulie 1916, la LiceulNa]ional. În acela[i an, realizeaz` primul sùstudiu istoric, având ca tem` „O oastemoldoveneasc` acum trei veacuri. R`scoalaboierimii împotriva lui {tefan Tom[a”.Studiul a fost apreciat [i publicat de NicolaeIorga în Revista istoric`, num`rul dinmartie-iunie 1916. Faptul a constituit nunumai o demonstra]ie a atrac]iei sale pentruistorie, ci [i un stimulent pentru alegereaviitoarei cariere. Chiar în timpul PrimuluiR`zboi Mondial se înscrie la Facultatea deDrept a Universit`]ii din Ia[i, ob]inândLicen]a în Drept în anul 1919. În perioada1920-1921, î[i continu` studiile la Paris, laUniversitatea Sorbona, precum [i la École

GHEORGHE BR~TIANU{I ARMATA (I)

Pratique des Hautes Études, unde predaumari personalit`]i, printre care se num`rauFerdinand Lot [i Charles Diehl. Frecven-teaz`, de asemenea, cursurile de la Collègede France, audiindu-l pe maestrul sù,Nicolae Iorga. În iulie 1921, ob]ine Licen]aîn Litere la Sorbona, pentru ca, în iunie 1923,s` primeasc` titlul de doctor în filozofie laUniversitatea din Cernù]i. Ca urmare, esteîncadrat profesor la Universitatea din Ia[i,unde va profesa timp de 17 ani. Sus]ine onou` tez` de doctorat la Sorbona, în mai 1929,avându-l ca îndrum`tor pe Ferdinand Lot [ica pre[edinte de comisie pe Charles Diehl.Tema „Cercet`ri asupra comer]ului geno-vez în Marea Neagr` în secolul XIII”s-a bucurat de aprecieri elogioase, sus]i-nerea ei durând peste cinci ore. Operaistoric` a lui Gheorghe Br`tianu, careacoper` mai mult de dou` decenii, este

punctat` de realiz`ri de referin]` în istorio-grafia româneasc` [i este caracterizat` deidei [i analize valoroase, valabile, multedintre ele, [i ast`zi. Temele abordate cupredilec]ie s-au referit la evolu]ia poporuluiromân, studiind etapele form`rii, continui-tatea, unirea, întregirea [i ac]iunea extern`.Deci, de la origini [i pân` dup` epoca MariiUniri din 1918.

„O enigm` [i un miracol istoric: poporulromân”, ap`rut` în anul 1937, a constituit odemonstra]ie elocvent`, argumentat`[tiin]ific, a permanen]ei române[ti în spa]iulcarpato-danubian [i a dat o ripost` fundamen-tat` unor teorii contestatare, izvorâte dininterese politice, care puneau sub semnulîntreb`rii drepturile românilor asupraspa]iului lor istoric.

O alt` lucrare semnificativ` pentru temamen]ionat` mai sus a fost cea referitoare la„Tradi]ia istoric` despre întemeierea statelorromâne[ti”, ap`rut` la Bucure[ti, în anul1945. Ea eviden]ia leg`tura organic` dintretrecutul istoric [i aspira]iile contemporane aleromânilor, rolul apari]iei statului ca salvator[i garant al continuit`]ii entit`]ii etniceromâne[ti. „Ce le pot dori mai mult (românilorn.n.) – sublinia Gheorghe Br`tianu în carteasa – decât s` afle în aceast` încercare de area[eza pe temeiul tradi]iei dezvoltarea istorieinoastre politice, dup` cum a fost a[ezat` aceeaa originilor noastre ca neam, sentimentul desecuritate ce ]i-l d`, în mijlocul revolu]iilorcelei mai fr`mântate epoci a istoriei, reazemulunui element de permanen]` [i continuitate?Prin aceast` latur`, cercetarea trecutului î[iaduce înc` o dat` contribu]ia la deslu[ireaprezentului [i, s` n`d`jduim, la preg`tireaviitorului”.

Pornind de la analiza izvoarelor istoricepremerg`toare organiz`rii statale laromâni, continuând cu apari]ia statului, ela dezvoltat apoi investiga]ia [tiin]ificàsupra evolu]iei acestuia, elaborând lucr`rireprezentative în domeniu: „Sfatul domnesc[i adunarea st`rilor în Principateleromâne”, editat` la Evry, în 1977; „Politicaextern` a lui Cuza Vod` [i dezvoltarea ideiide unitate na]ional`”, Bucure[ti, 1932;„Bismarck [i Ion C. Br`tianu”, Bucure[ti,1936; „Politica extern` a lui Carol I”,Bucure[ti; „Ac]iunea politic` [i militar` aRomâniei în 1919 în lumina coresponden]eidiplomatice a lui Ion. I. C. Br`tianu”,Bucure[ti, 1939; „Originile [i formareaunit`]ii române[ti”, Bucure[ti, 1942.

La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,vedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i alvedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i alvedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i alvedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i alvedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i alprin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui prin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui prin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui prin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui prin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru Al. Cuza, fiul celAl. Cuza, fiul celAl. Cuza, fiul celAl. Cuza, fiul celAl. Cuza, fiul celmare al domnitorului mare al domnitorului mare al domnitorului mare al domnitorului mare al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.Alexandru Ioan Cuza.Alexandru Ioan Cuza.Alexandru Ioan Cuza.Alexandru Ioan Cuza.

Ce poate fi mai dureros decâtCe poate fi mai dureros decâtCe poate fi mai dureros decâtCe poate fi mai dureros decâtCe poate fi mai dureros decâts` vorbe[ti la timpul trecuts` vorbe[ti la timpul trecuts` vorbe[ti la timpul trecuts` vorbe[ti la timpul trecuts` vorbe[ti la timpul trecut

despre un om pe care, de cânddespre un om pe care, de cânddespre un om pe care, de cânddespre un om pe care, de cânddespre un om pe care, de cândte [tii, l-ai situat la apogeulte [tii, l-ai situat la apogeulte [tii, l-ai situat la apogeulte [tii, l-ai situat la apogeulte [tii, l-ai situat la apogeul

pre]uirii? La care te-ai raportatpre]uirii? La care te-ai raportatpre]uirii? La care te-ai raportatpre]uirii? La care te-ai raportatpre]uirii? La care te-ai raportatca la un ideal, con[tient c`ca la un ideal, con[tient c`ca la un ideal, con[tient c`ca la un ideal, con[tient c`ca la un ideal, con[tient c`

niciodat` nu-l vei atinge. Dar deniciodat` nu-l vei atinge. Dar deniciodat` nu-l vei atinge. Dar deniciodat` nu-l vei atinge. Dar deniciodat` nu-l vei atinge. Dar dela care [tii c` descindla care [tii c` descindla care [tii c` descindla care [tii c` descindla care [tii c` descind

componente majore ale eului tùcomponente majore ale eului tùcomponente majore ale eului tùcomponente majore ale eului tùcomponente majore ale eului tùeducativ [i profesional.educativ [i profesional.educativ [i profesional.educativ [i profesional.educativ [i profesional.

Sub ap`sarea acestor întreb`ri, îmialunec` pe hârtie condeiul acum,când scriu despre recent disp`-

rutul [i unanim regretatul general debrigad` (ret) Constantin Antip. Poate c`niciodat` nu a fost îndeajuns cunoscut [ielogiat, în multidimensionala sa persona-litate, c`rturarul erudit, publicistul [iscriitorul distribuit pe un vast areal tematic,magister doctus, care ne deslu[ea de lacatedr` originile [i devenirea jurnalismului.Nu voi încerca s` întregesc, aici [i acum,acest meritat portret, pe care, cu certi-tudine, posteritatea i-l va face. M` încumetdoar s` evoc, din întâmpl`ri pasagere [ialeatorii, câteva dimensiuni pur umanecare l-au personalizat [i în care, mai to]icei ce i-am stat în preajm`, ne-amdescoperit modelul.

Într-o sear` târzie, din prim`vara lui1955, era redactor responsabil de num`r,când i-am dus la viz` un reportaj despreîmplinirea a 50 de ani de când cruci[`torul„Potiomkin” î[i debarcase la Constan]aechipajul r`zvr`tit. Strecurasem acolo,între altele, un nume, de care eramconvins c` îl percepusem [i îl notasem cuoarecare aproxima]ie. L-a sesizat [i s-aoprit din lectur`, cùtându-l în memorie.Sperând c` vom simplifica lucrurile, i-ampropus s`-l scoatem din text. „Drag` – îmir`spunde –, un nume, o cifr`, o denumiredau prestan]` [i credibilitate articolului.Du-te mai bine la bibliotec` [i caut`-l în

INTERFEREN}E 17Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro

Inginerul Radu Vasilescu din cadrullaboratorului special î[i aminte[tede sosirea sa în unitate. Aici era o

mla[tin`, în 1982, pe care noi, cei deatunci, am umplut-o cu p`mânt. A[a amrealizat gr`dina pe care o vede]i în fa]`.Din 1983, când a fost gata cl`direacentrului, timp de un an, am montataparatura [i am pus în func]iune diferiteechipamente. {i acum am primul buletinpentru o unitate de presiune eliberat în’84. Inginerul Vasilescu a absolvit Institutulde Petrol [i Gaze din Ploie[ti [i f`r`menajamente m`rturise[te c` a r`masde-a lungul timpului în centru, fiind legatsentimental de acesta. Colegi sau [efi

UN CENTRU DE NIVEL NA}IONALValoarea Centrului de Metrologieal Armatei este dat` de competen]aprofesional` a personalului care îl

încadreaz`. Oameni devota]imeseriei lor, pe care au îndr`git-o

din tinere]e, actualul loc de munc`reprezentând pentru unii dintre ei

prima [i ultima angajare. Ca înmulte alte unit`]i din armat`, [i aicieste valabil proverbul „Cine nu are

b`trâni, s`-[i cumpere”.

Maior Viorel AMZ~RESCU

de-ai sì au renun]at [i au plecat la InstitutulNa]ional de Metrologie (INM), din diferitemotive. Ce de]inem aici, ca aparatur`, sepoate compara cu ceea ce exist` în ]ar`,fiind la nivelul INM pe domeniul 0-600Bar. Avem etaloane cu o clas` de exactitatece le confer` titlul de etaloane primare.Precizia manometrelor pentru ulei [i oxigense încadreaz` la o clas` de exactitatedeosebit`. Bancul manometric (etalonprimar) Desgranges et Huot (francez)este de înalt` calitate, fiind tehnologie2007. Am lucrat [i cu aparate ruse[ti [iaveau o calitate de excep]ie. În unit`]ilede avia]ie, 90% din aparate erau deprovenien]` ruseasc`.

Se întâmpl` ca într-o lun` s` fieetalonate circa 100 de manometre, încondi]iile în care fiecare dintre acesteatrebuie verificat o dat` pe an. Ele sunttrimise de la unit`]ile din teritoriu, scutindmul]i bani ce ar trebui da]i firmelorspecializate pentru verificare, etalonare [i,dac` este cazul, reparare.

La un banc manometric, maistrul militarclasa IV Marius Constantin, verificator

metrolog, lucra al`turi de inginerulVasilescu. Pân` pe la ora prânzului, letrecuser` prin mâini 18 manometre, iarcâteva fuseser` respinse. Pe maistrulConstantin l-am preg`tit în aceast`meserie, a dat examen la Biroul Românde Metrologie Legal` (BRML) [i a primitcertificarea [i dreptul de a lucra îndomeniu. |mi doresc ca, peste doi ani, sàjung cu acest laborator cel pu]in la nivelulLaboratorului Na]ional de Metrologie dincadrul INM.

Laboratorul meteo din cadrulCentrului nu se ocup` de vreo prognoz`,a[a cum ne-am imagina dup` denumire.Aici are loc verificarea [i etalonareaaparatelor de m`sur` pentru temperatur`[i umiditate. De aceste opera]ii se ocup`îndeaproape tehnicianul Gabriela Ion [iajutorul acesteia, Cristina Ilinca. Gabrielaa ajuns în centru în urm` cu 18 ani, catehnician, chiar când unitatea a început

s` func]ioneze. Am început s` lucrez aicidin 1983, de când am terminat liceul demetrologie. Au fost perioade când mi s-apropus s` lucrez pentru mai mul]i baniîn alt` parte, dar nu am f`cut-o, afirm`Gabriela. {i aici sunt etaloane de vârf,s`pt`mânal, trecând zeci de aparate prinmâinile acestora, luând în calcul c`, înfiecare an, termometrele [i higrometrelevin la verificare. {i nu ne referim aici doarla cele simple pentru înc`peri, ci [i la celeelectronice sau mecanice de preciziepentru diverse echipamente. Fiind vorbade foarte multe date de înregistrat înacest laborator, pentru înso]irea saueviden]a fiec`rui instrument verificat,Cristina pare s` fie mai mult decât unajutor al tehnicianului. Întreaga parte deîntocmire a documentelor îi revine, chiar[i într-un volum mai mare, undetemperatura [i umiditatea fac cas` bun`cu precizia.

L-am întrebat odat` când a sim]itchemarea spre poteca defri[at` deHerodot. De când am în]eles, a venitr`spunsul, c` pentru a-]i iubi patria [ia-i prefigura viitorul în dimensiuni deprop`[ire [i demnitate, trebuie s`-icuno[ti trecutul. Lumina acestui gânda venit în adolescen]` [i ea mi-ac`lùzit pa[ii spre istorie.

Muzeistica l-a atras prin sporul deargumente cu care sus]in convingeream`rturiile materiale, sfintele relicve.Iat`, îi ar`]i vizitatorului, aceast`flamur` zdren]uit` a fost stindardul delupt` al Regimentului de Infanterie 6Mihai Viteazul pe care, în 1916, încrâncena b`t`lie de la Tabla Bu]ii,

LUMINA UNUI G@ND ADOLESCENTINUn colectiv sârguincios, însufle]it [i coezivUn colectiv sârguincios, însufle]it [i coezivUn colectiv sârguincios, însufle]it [i coezivUn colectiv sârguincios, însufle]it [i coezivUn colectiv sârguincios, însufle]it [i coeziv, a[a cum mai to]i, a[a cum mai to]i, a[a cum mai to]i, a[a cum mai to]i, a[a cum mai to]i

cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand IRegele Ferdinand IRegele Ferdinand IRegele Ferdinand IRegele Ferdinand I,,,,,[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujba[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujba[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujba[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujba[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujbainstitu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghiorinstitu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghiorinstitu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghiorinstitu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghiorinstitu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghior,,,,,la sorocul vârstei de pensionarela sorocul vârstei de pensionarela sorocul vârstei de pensionarela sorocul vârstei de pensionarela sorocul vârstei de pensionare.....

Colonel (r) Traian BUCURENCIU

s` cerceteze un impresionant fondarhivistic [i s`-l valorifice în lucr`ri dereferin]` pentru istoriografia militar`.

Pe vremea când editam emisiuneamilitar` de radio Pentru patrie, NeculaiMoghior m` onora adesea cu prezen]a[i colaborarea sa. M` încântauîntotdeauna c`ldura molcom` a rostirii,frazarea fireasc` [i conving`toare, dar,mai cu seam`, ineditul informa]iei [icomentariul sù profund, în]elept.Coregionali prin identitatea noastr`moldav`, n-am ezitat s` dep`[escconvenien]ele [i s`-l numesc B`dia.B`dia Neculai.

La reuniunea aniversar` [i de bunr`mas, organizat` luni la muzeu, B`dianu m-a omis de pe lista oaspe]ilor. Spreregretul meu, din motive de s`n`tate,nu am putut da curs invita]iei. Mi-ammandatat în schimb nepo]ii, pe Ancu]aIonescu [i Cornel Andonie, înv`]`cei [icolegi ai Domniei Sale, s` toasteze [i înnumele meu. Îl rog pe profesorulMoghior s`-mi motiveze absen]a, iar peB`dia Neculai, s`-mi rezerve petotdeauna un loc în inima sa generoas`.

destoinicul sù port-drapel, sergentul-major Roban, pe o vreme câinoas` detoamn` târzie, l-a împ`turit [i înf`[at înpropria-i manta [i tunic`, îngropându-lla r`d`cina unui gorun, pentru a nu ficapturat de inamic.

În mai toate capitolele sale, istoriaeste cronica unor conflicte între politici,sisteme [i orânduiri, între nou [i vechi,între cei ce aspir` la emancipare [iopresori, între cei mul]umi]i cu s`r`cia [inevoile neamului [i puterile cotropitoare.Dar cel mai dramatic [i care adeseaschimb` din temelii orânduirea socialèste conflictul armat. Cred c` asta l-adeterminat pe tân`rul istoric NeculaiMoghior s` opteze pentru MuzeulMilitar. {i nu a avut ce regreta. I s-a oferitaici [ansa de a face istorie muzeografic`pe cele mai diverse paliere [i epoci; s`-[ipun` în oper`, odat` cu solida sa cultur`de specialitate, harul didactico-educativ;

CULTURQObservatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)www.presamil.ro

18

Aurelia [email protected]

Limba român` este patria mea Nichita St`nescu

LA PRIMA LECTUR~

Verbele „a confunda” [i „a se confunda” se refer` laindistinc]ie [i înseamn` „a lua pe cineva/ceva ca fiindaltcineva/altceva", respectiv „a (re)uni pân` laimposibilitatea distingerii", „a amesteca": „confund` serelecu solariile" (gds.ro); „un profesor de muzic` î[i confund`(la propriu) so]ia cu o p`l`rie” (humanitas.ro). Substantivul„confuzie” se refer` tot la indistinc]ie [i înseamn`, în esen]`,rezultatul ac]iunii de „a (se) confunda”: „confuzie întreanchet` [i judecat`” (ziarul-bn.ro). Se spune „a faceconfuzie”, „a sem`na confuzie”: „a f`cut confuzie întreatribu]iile unui muzeu [i cele ale unei galerii comerciale”(news.corect.com); „aceast` atitudine seam`n` confuzie"(capital.ro). Adjectivul „confuz” înseamn` fie „neclar”, fie„tulburat”: „M` surprinde [ ...] acest atac confuz”(ralitatea.net); „publicul [...] mai degrab` pu]in confuz dup`show" (metalfan.ro). Se folose[te rar verbul „a (se)confuziona”, preluat probabil din francez` , unde„confusionner” înseamn` „a aduce pe cineva în starea

CONFUZ~RI

de a confunda” sau, la figurat, „a pune pe cineva însitua]ie jenant`”: „l-a confuzionat pe Don Puiu" (culinar.ro).

Apare frecvent [i varianta ridicol` „a (se) confuza” înenun]urile celor care au dificult`]i în ascultarea sau citireamesajelor altora, precum [i în elaborarea [i emiterea mesajelorproprii. Se pare c` este rezultatul caznei inutile de a încâlciverbele cu substantivul [i adjectivul. În fraza „dac` seconfuzeaz` lumea [i crede c` […] e[ti tu” (romani.co.uk), nuse presupune c` s-ar putea ca lumea s` se confunde cu cineva

sau cu ceva, ci c` ar putea s` confunde pe cineva cu altcineva.Ar fi fost mai clar` formularea „dac` lumea îl confund` cutine”. În loc de „nu folosi [i numele lui, se va confuza” (tpu.ro),e mai clar [i mai simplu s` se spun` „nu folosi [i numele lui, îlvei (va) tulbura”.

Unii recurg la „confuzare” crezând c` traduc dinenglez` verbul „to confuse” sau cedând tenta]iei de aimita vorba englezeasc`, care înseamn` „to makeembarrassed” „to disturb in mind or purpose”, „to makeindistinct” „to mix indiscriminately”. Cel ce zice „No, c` l-amconfuzat de tot pe Gabriel” (raspunsuri.rol.ro), ar fi vrut s`zic` „l-am z`p`cit de tot”. Propozi]ia „am confuzat-o cu o alta”(campulungmoldovenesc.com) este de înlocuit cu „am

confundat-o cu alta”. De asemenea, în loc de „nu cumva s`-iconfuz`m cu al]ii!” (ziare.com) ar fi fost bine s` se scrie „nucumva s`-i confund`m cu al]ii”. Fraza „cred ca am confuzat-orù” (forum.desprecopii.com) este ambigu`, pentru c`înseamn` ori „am confundat-o”, ori „am z`p`cit/tulburat-o”.Tot a[a, cei care zic „ne face o pl`cere diabolic` s`-i confuz`m[i mai mult; apoi ne miram c` nu ne respect`” (jurnalul.ro),ar putea câ[tiga respectul dup` care tânjesc renun]ând lasatisfac]ia dr`ceasc` [i spunând „s`-i tulbur`m/z`p`cim”.Inep]ia are variante precum: „modific`ri neortodoxe carevor confuza persoanele din anturaj” (old.cotidianul.ro);„metoda [...] de a scoate bani confuzând popula]ia cusimboluri” (avocatnet.ro); „istorie de scris, bani de încasat[i min]i de confuzat” (atelier.liternet.ro); „m` confuzase [...]c` aplaudau [i la golurile noastre (blog.mysport.ro); „confuzatde noile amortizoare” (clubford.ro); „sunt confuzat`, nu [tiudac` [...] a fost un film bun sau nu (info.multicast.ro); „risca]is` confuza]i [i utilizatorii care pun întreb`ri” (avocatnet.ro).

Din aceste exemple este evident c` destul de des „confuzarea”este folosit` în loc de „z`p`cire”, „buim`cire”, „dezorientare”,„tulburare”. Unii vor s` demonstreze c` sunt abili în exprimare[i recurg la neghiobie pentru un joc de cuvinte într-o construc]ieunde adjectivul „confuze”, de pild`, este folosit corect: „pân`când lucrurile [...] vor deveni mai pu]in confuze în leg`turacu profesia asta, o s` fim pu]in confuzate toate” (eva.ro).

BRANDER (din rus. brander, dup` germ.Brander, oland. brander, în engl. fire ship). Cândnavele erau construite exclusiv din lemn, flotele inamiceerau comb`tute în antichitate [i cu ajutorul “foculuigrecesc”. Începând din secolul al XIV-lea s-au folosit

ni[te mijloace plutitoare numite nave incendiatoaresau simplu incendiatoare, cunoscute în literatura despecialitate [i sub denumirea de brandere. Acestea erauumplute cu materiale u[or inflamabile sau explozive,fiind l`sate s` se deplaseze în voia vântului [i a curen]ilorde ap` pentru a da foc grup`rii adverse aflate în calealor. Incendiatorul putea fi [i un velier vechi care se

ag`]a cu gheare de abordaj de o nav` inamic` dedimensiuni mari, dup` care incendiul [i/sauexplozia se declan[au de la un fitil suficient de lungpentru a permite echipajului propriu s` se salvezecu o barc`. BRANDVAHT~. Scris [i brandbaht`, acesta

este un cuvânt olandez (brandwacht) introdusoficial în România în 1835, când s-a înfiin]at un

serviciu de poli]ie militar` fluvialòrganizat dup` model rusesc [i avândca nucleu, pe lâng` o serie deambarca]iuni, bricul-goelet` EMMAadus din Rusia. În 1843-1844 s-aconstruit la Gala]i un nou vas debrandvaht` botezat tot EMMA(EMMA-II), prezentat al`turat înviziunea pictorului comandor Ovidiu-Victor Ionescu. Dac` la început navelede brandvaht` aveau ca principal`misiune lupta contra incendiilor, înanii urm`tori [i-au l`rgit atribu]iile, oasemenea nav` fiind numit` acumsta]ionar, un exemplu str`lucit fiindcruci[`torul românesc Elisabeta carea f`cut parte dintr-o for]` interna-]ional` de supraveghere dislocat` la

Constantinopol, în 1912-1913. BURAJUL (din fr. bourrage) este o

umplutur` din materiale diverse cu care se acoperò înc`rc`tur` de exploziv (folosit` de trupele degeniu) pentru a-i m`ri efectul de distrugere.

Comandor (r) Neculai P~DURARIU

30 VIII [1917]M.S. Regele a venit la vagon pentru a merge la

postul de observa]ie de pe Dealul M`gurei.La scoborârea din vagon, M.S. Regina, care era

în automobil, m-a chemat [i dup` ce m-a felicitat deziua mea, luându-m` la o parte, Regina mi-a înmânatun plic [i mi-a spus: „pour votre jour de fète, je vousprie d’accepter ces papiers; je ne puis pas les garder;ils me brûlent les doigts".

Hârtiile din plic au o mic` istorie, foarteinteresant`, cel pu]in pentru mine, [i cred c` merit`s` reproduc aici.

Acum câtva timp, fiind în tren cu Regina, amvorbit mai pe larg [i de unele chestiuni personale.Între acestea, i-am spus Reginei c` m` sim]eamadânc jignit pentru faptul c` se puneau în sarcinamea unele b`nuieli, care au fost întotdeauna cutotul departe de sufletul meu. Astfel se crediteaz`b`nuiala c` a[ fi foarte ambi]ios, c` a[ avea aspira]iunifoarte înalte [i c` nu a[ avea niciun scrupul pentrua realiza aspira]iunile mele.

V`zând c` Regina s-a men]inut într-o v`dit`reticen]`, i-am spus atunci c` pentru a dovedi c`

AlexandruAVERESCU

Noti]e zilnice dinr`zboiu

(1916-1918)Editura „Cultura

Na]ional`”,Bucure[ti, edi]ia

a II-a, f.a.,p. 213

toate aceste calomnii nu au nicio temeinicie, ams`-i încredin]ez o demisie nedatat`, cu o declara]ieexplicit` c` se va putea uza de demisia mea cândse va voi. „Vous feriez celà?”, m-a întrebat Regina.„Mais certainement, Madame”, i-am r`spuns eu [ii-am trimis a doua zi, prin colonelul Ressel, pliculcu demisia [i declara]ia promis`.

Acesta a fost plicul pe care mi l-a restituit dreptcadou de ziua mea.

Locotenent-colonel Florin {PERLEA

Locotenent-colonel Florin {PERLEA

LEXICON MILITAR

Textele de baz` ale sociologiei militare nu sunt foarte r`spânditeîn mediul militar, e adev`rat, dar este bine c` o seam` de sociologimilitari s-au aflat de-a lungul timpului, dup` 1990 mai cu seam`, ca

dasc`li, în facult`]ile de profil, pentru a prezenta studen]ilor modul în care armatainterac]ioneaz` cu societatea în ceea ce numim, cu un termen consacrat, rela]iicivili-militari.

O prim` încercare de antologie de texte de sociologie militar` a fost publicat`în 1998, într-un tiraj restrâns, prin grija unor tineri sociologi militari – Ionel NicuSava, Gheorghe Tibil [i Marian Zulean (intitulat` Armata [i societatea), dar ultimuldin aceast` enumerare, coordonatorul noi crestoma]ii, justific` apari]ia acesteia,complementar` lucr`rii din 1998, prin faptul c` atunci s-a procedat la o prim`traducere a unor texte fundamentale, apar]inând unor clasici ai sociologiei militare,dar [i prin accesul limitat la literatura de specialitate, astfel încât atunci nu au pututfi traduse capitole sau articole importante.

For]ele armate [isocietatea. Texte

fundamentale de sociologiemilitar`

Selec]ie [i introducerede Marian ZULEANBucure[ti, Editura

militar`, 2010

Lucrarea propus` de MarianZulean este organizat` în trei p`r]i:prima ofer` baza teoretic` desociologie militar` clasic`, partea adoua prezint` principalele studii [iteze din sociologia organiza]ieimilitare, iar partea a treia con]ine teme [i trenduri de actualitate. Sunt atât studiicunoscute publicului român, dar [i unele care v`d pentru prima oar` luminatiparului în limba român`, unele pu]in cunoscute chiar [i în literaturainterna]ional`, precum cele scrise de Harold Lasswell sau Milton Friedman.

O observa]ie interesant` a lui Marian Zulean, în introducerea c`r]ii pe careo semneaz`, este aceea c` sociologia militar` (care are tradi]iile ei, ce coboar`mult în timp) a cunoscut momente de vârf, dar [i o evident` asincronie în raportcu sociologia militar` mondial`, mai ales în perioada 1978-1990, când, la noi,este desfiin]at`, practic, sociologia, dar pe plan interna]ional se afirm` personalit`]iale domeniului cu studii remarcabile, precum: Samuel Huntington, MorrisJanowitz sau Charles Moskos.

A[ spune, cu toate studiile [i volumele curajoase – foarte pu]ine – ap`rutela noi, apar]inând unor sociologi militari sau civili, c` aceast` asincronie semen]ine [i ast`zi, prin neputin]a organiza]iei militare de a inova [i schimba, înfunc]ie de realit`]ile precis identificate pe care evolu]iile specifice organiza]ieile determin`. Este simptomatic, într-o anumit` m`sur`, c` aceast` crestoma]ienu con]ine nici m`car un singur studiu al unui sociolog militar român capabil s`discute cu deta[are [i în spiritul anglo-saxon al dezbaterii academice puncte devedere divergente care s` ]in` seama de evolu]iile organismului militar românescîn perioada post-decembrist`, una în care schimb`rile de paradigm` s-ausuccedat cu repeziciune, nu f`r` tensiuni sau inova]ii de dragul inova]iilor pentrua se reveni apoi la momentul ini]ial, într-un fel de perpetu` asumare a mituluime[terului Manole.

TEXTE FUNDAMENTALEDE SOCIOLOGIE MILITAR~

TIMP LIBER 19Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro

V~ RECOMAND~M

Marilena GEORGESCU

FILM

Danaartgallery v` invit` la expozi]ia Ramonei StancaVârtosu – Dor de viu – sculptur` în lân`, g`zduit` de TeatrulMasca pân` la 7.03.2011. Expozi]ia face parte dintr-o serie deevenimente menite s` marcheze împlinirea unui an de lalansarea proiectului Danaartgallery [i beneficiaz` de sus]inereaTeatrului Masca, a Operei Na]ionale Bucure[ti, a Clubului LaScena etc. „Caut s` dau o nou` via]` fibrelor naturale, vii,precum lâna. Personajele[i obiectele de decor ce iauastfel na[tere p`streaz`leg`tura cu însu[i locul deunde provine sursa deinspira]ie. Odat` cu curen-tul „ECO", modern dealtfel, acestea vin s` rein-troduc` un strop de natu-ral în via]a noastr`. În plus,personajele, care sunt ins-pirate din regnul animal,cap`t` adeseori gesturi [iexpresii umane. Îmi places` cred c` lucr`rile melesunt vii", explic` artista. La Opera Na]ional`

Bucure[ti, la 9 martie, va avea loc o întâlnire extraordinar` cuun colos al muzicii, W.A. Mozart, prin intermediul piesei deteatru Amadeus a lui Peter Schaffer. Spectacolul Amadeus, -traseul unui destin necru]`tor, care ]ine de biografia mareluicompozitor -, îi va avea în distribu]ie pe actorii Marius Bodochi,

în rolul Salieri, [i R`zvan Oprea, în rolul lui Mozart. SopranaSimonida Lu]escu [i mezzosoprana Mihaela I[pan, tenorul{erban Cristache, baritonul Vasile Chi[iu [i basul MariusBolo[ vor interpreta partiturile muzicale într-un spectacol încare vor fi acompania]i, la pian, de Lidia Butnariu. Universitatea Na]ional` de Muzic` Bucure[ti [i Muzeul

Na]ional al }`ranului Român organizeaz` seria de [ase cursuriManeaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbaterepublic`. Prelegerile vor fi sus]inute la UniversitateaNa]ional` de Muzic` Bucure[ti între orele 12-14, însala Dinu Lipatti, în zilele de 25 februarie, 4, 11, 18martie [i 1 aprilie. Vor conferen]ia Speran]a R`dulescu,Anca Giurchescu, Mirela Radu, Costin Moisil, Florin Iordan.

Peisajul sonor românesc contemporan este dominat demanea. Cândva muzica unui grup social marginalizat (cel alrromilor), maneaua a fost treptat adoptat` de o parteînsemnat` a celorlal]i cet`]eni ai României.

Maneaua esteo muzic` contem-poran` cu r`d`-cini în cultura pre-dominant otoma-n` a începutuluide secol 19 din su-dul [i estul Româ-niei. Ca atare, eareveleaz` o seam`de tr`s`turi pan-balcanice. Manea-ua a ap`rut (saureap`rut dup` olung` absen]`) lasfâr[itul anilor 60,

ca opozi]ie simbolic` a comunit`]ilor rrome din mahalale fa]`de excluderea lor din societatea româneasc`. În prezent, ea adevenit o form` de opozi]ie a tuturor marginalilor [i oamenilorde rând din România, indiferent de originea lor etnic`.Versurile necizelate [i vulgare, comportamentul sexualizat [iagresiv [i melodiile [i ritmurile sale „strìne", contaminate deorientalul balcanic, au fost [i continu` s` fie respinse deintelectualii, func]ionarii [i activi[tii culturali de orientare maidegrab` purist-na]ionalist`. O analiz` mai deta[at` arat` îns`c` maneaua este un produs al managementului culturalna]ionalist din timpul regimului comunist, al trecutuluiorientalo-balcanic al ]`rii, al presiunii culturii occidentale [i alunei rapide globaliz`ri.

EXPOZI}IE LA CERCULMILITAR NA}IONAL

Debut – C`t`lina Codreanu

Sala Foaier g`zduie[te prima expozi]ie de pictur` atinerei artistei C`t`lina Codreanu, intitulat` De la o zi laalta. Absolvent` a Facult`]ii de Limbi Strìne, UniversitateaBucure[ti, promo]ia 2010, C`t`lina deseneaz` de mic`, iarîn anii de liceu a început s` picteze pe pânz`, f`r` nicio

îndrumare plastic`. Picteaz` din pasiune [i din nevoia de ase exprima altfel decât prin cuvinte. Întâlnirea cuL`cr`mioara Neme[, profesor dr. în arte vizuale, a motivat-oîn a-[i expune lucr`rile, întrucât, dup` cum afirma aceastala vernisajul de luni, 21 februarie: Sensibilitatea, capacitateapoetic`, fantezia, mesajul ales [i mijloacele de transmiterevorbesc despre talentul [i munca debutantei. Folosind tehnicipicturale diferite, apelând la culori calde sau reci, pure sauîn amestec, ea î[i transpune în tablouri un larg registruexisten]ial pe care simte nevoia s` ni-l comunice. Expozi]iaeste deschis` pân` pe data de 5 martie 2011, zilnic, întreorele 10.00–18.00.

UN ALT IVANPersonalitatea lui Ivan al IV-lea cel Groaznic, primul ]ar

rus, l-a fascinat pe regizorul sovietic Serghei Eisenstein care,în anii celui de Al Doilea R`zboi Mondial, încurajat de Stalin,a pl`nuit o trilogie cinematografic` dedicat` monarhului rus,din care nu a reu[it s` duc` la bun sfâr[it decât primele dou`p`r]i, prima realizat` în anii 1942-1944 [i difuzat` în 1944, cares-a bucurat de aprecierile liderului sovietic, fiind r`spl`tit` cuPremiul Stalin, în vreme ce a doua parte, dup` o îndelungat`cenzur`, a p`truns în cinematografe abia în 1958, la zece anide la moartea regizorului. Dac` în prima parte, Ivan era descrisca un erou na]inal care, sprijinit de opricinici, se confrunt`cu boierii tr`d`tori de ]ar`, ceea ce nu putea decât s` slujeascìmaginii pe care Stalin o dorea asupra personajului sù istoricfavorit cu care se identifica, în cea de a doua parte, Eisensteina ales s` înf`]i[eze un ]ar c`zut într-un soi de misticismpericulos, ira]ional în decizii, crud [i r`zbun`tor. Stalin ainterzis filmul.

Niciun alt regizor pân` la Pavel Lungin nu s-a maiîncumetat în URSS [i în Rusia postsovietic` la o evaluarecinematografic` a unui personaj atât de controversat în istoriamarii puteri r`s`ritene, cum este Ivan al IV-lea cel Groaznic,[i interpretarea fericit` a ]arului de c`tre Piotr Mamonov, unactor excep]ional în acest rol, prin mimica, gesturile,atitudinea, manifest`rile sau chiar [i prin t`cerile lui absconse,fac din acest film unul pe care trebuie neap`rat s`-l vede]i.

Chiar dac` unii comentatori, cu prec`dere din Vest, ausus]inut c` filmul lui Pavel Lungin aminte[te de alte peliculeconsacrate conflictului dintre puterea temporal` [i ceareligioas` („A man for all seasons”, o fericit` ilustrare cinema-tografic` a confrunt`rii dintre Lordul Cancelar Thomas More

}arul(Tsar)

Rusia, 2009, 116 min.Regia: Pavel Lungin

Scenariul:Aleksei Ivanov

Montaj:Albina Antipenko

Muzica: Iuri Krasavin

[i Henric al VIII-lea Tudor, sau „Becket”, în care regelui englezHenric al II-lea i se opune, ap`rând Biserica – f`r` s` fi fost unslujitor autentic al ei, de vreme ce fusese numit în acel post demonarh – arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Becket),regizorul rus a declarat c` a filmat „}arul” având în minte maidegrab` Rusia lui Stalin [i accentul pus pe opricinici [i f`r`delegilelor îl confirm` în bun` m`sur`. Motivele care îl aduc pemitropolitul Filip, la pu]in` vreme de la înscùnarea sa, în opozi]iefa]` de ]arul pravoslavnic sunt plasate într-un plan secund înraport cu ac]iunile opricinicilor.

Sunt mul]i cei care au subliniat originile ]ariste ale poli]ieipolitice sovietice (CEKA, NKVD, KGB), referindu-se la creareaOpricininei în 1565 (de fapt, un domeniu separat, supus autorit`]iiexclusive a ]arului, controlat prin intermediul acestor opricinici).Într-un spa]iu politic rupt de restul Rusiei, Ivan a pus în ac]iuneun corp de administratori de aproape 6.000 de oameni, devota]ilui trup [i suflet, care r`spândeau groaza: erau îmbr`ca]i completîn negru, c`l`reau cai negri [i arborau ca arme un cap de câine[i o m`tur` atârnând de arm`tura [eii (care sugerau adulmecarea

[i îndep`rtarea oric`rei tr`d`ri). Ca [i în Rusia luiStalin, actele de tr`dare existau doar în minteaopricinicilor [i a ]arului lor. Este [i motivul pentrucare întreg Novgorodul a c`zut victim` acestordezl`n]ui]i sadici, locuitorii fiind aproape masacra]iîntr-o baie de sânge, în 1570. Amintirea crimelorlor era atât de puternic` în Rusia, încât victimeleNKVD-ului stalinist î[i numeau tor]ionariiopricinici.

Filmul lui Pavel Lungin s-a bucurat de ofrumoas` primire atât în Rusia, cât [i în lume,intrând în competi]ie la Festivalul de Film de laCannes, din 2009, la sec]iunea Un Certain Regard.

Locotenent-colonelFlorin {PERLEA

IMPACT20Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)www.presamil.ro

NU PIERDE NICIO CLIP~! „TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I”„Contribuie [i ]i se va întoarce însutit când vei avea nevoie!”

Completeaz` formularul 230 [i depune-l la administra]ia finan]elorpublice teritorial` pân` la 15 mai 2011!

Datele: Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZIICod de identificare fiscal` 23988586 IBAN RO90RNCB0081101381270001

Direc]ioneaz` 2% din impozitul pe venit pl`tit statului pe anul 2010c`tre Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII!

Pentru camarazii tì care au nevoie de ajutor!

Pentru anul fiscal 2010, contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destina]iei sumeireprezentând pân` la 2% din impozitul pe venitul anual datorat statului, conform art. 57 alin. (4) [i art. 84alin. (2) din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea [i completarea Legiiprivind Codul Fiscal nr. 571/2003 [i aplicat` prin Legea nr. 163/2005. Astfel, persoanele fizice potsponsoriza entit`]ile nonprofit care func]ioneaz` conform OG 26/2000 cu privire la asocia]ii [i funda]ii.

Fiecare dintre noi avem acum LIBERTATEA DE A DECIDE ce se va întâmpla cu 2% dinimpozitul datorat statului.

Prevederea legal` privind virarea a 2% din impozitul pe venit este important` pentru Asocia]ia deCaritate din Armata României – CAMARAZII deoarece, cu fondurile atrase, asocia]ia sprijin`militarii în activitate, în rezerv` sau în retragere, dar [i personalul civil care î[i desf`[oar` sau [i-adesf`[urat activitatea în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i rudele de gradul I ale acestora, cuprobleme medicale [i sociale deosebite.

Campania „TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I" ofer` Asocia]iei de Caritate dinArmata României – CAMARAZII suma necesar` pentru a readuce zâmbetul pe fa]a unui camaradaflat în suferin]`.

Camarazii no[tri, afla]i într-o situa]ie medical` deosebit`, pot fi sprijini]i cu fonduri puse la dispozi]iede Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII, deoarece asocia]ia promoveaz`spiritul de solidaritate [i întrajutorare uman`.

Implica]i-v` în activit`]ile Asocia]iei de Caritate din Armata României – CAMARAZII!Ne-ar onora s` ne fi]i al`turi!Pentru informa]ii suplimentare pute]i accesa site-ul intranet http://

mapnonline.milnet.local/doilasuta/index.php sau site-ul internet http://www.mapn.ro/doilasuta/index.php

SEMNAL

PROMO}II

G`se[te Clipa! Magazinul actualit`]ii culturale române[ti se

subintituleaz` revista Clipa, publicat` de Funda]iaNa]ional` pentru Civiliza]ie Rural` "Ni[te ]`rani", [i ajuns`la num`rul 22, anul IV. Un colectiv de redac]ie impresionantca valoare realizeaz , în 24 de pagini lunare, un amalgamcomplex de idei [i opinii, de la realitatea imediat , cultural ,politic [i social la istorie tr it , în unele cazuri, sau disecat`[i analizat prin prisma cuno[tin]elor academice. Este destulde greu de selectat pentru prezentare câteva articole doar,pentru c` fiecare dintre ele atrage aten]ia prin elemente

particulare. A[a c m voi limita la ultima pagin , acolo unde academicianul Constantin B l ceanu Stolniciscrie Memoriile unui boier de vi]`, contemplând imaginea unui Bucure[ti interbelic al propriei copil`rii cuiaurgiii, precupe]ele, co[arii [i v`csuitorii de ghete care d`deau un alt aspect str`zii, mult mai pitoresc [i maig`l`gios. […] Mie îmi f cea o mare bucurie s` mi se lustruiasc` ghetele sau pantofii. Îmi pl`cea s` a[ez piciorulpe suportul respectiv, s` v`d cum v`csuitorul pune în pantofi ni[te cartoane de protec]ie pentru ciorapi [i, apoi,cum preia diferite creme [i începe s` perie ghetele, scuipând din când în când, cu o îndemânare impresionant`.Tata, de obicei, îmi f cea cheful [i-mi pl`tea un v`csuit.

Revista Clipa se distribuie gratuit. (B.O.) DECESE

Ziua Intenden]ei române, la 150 de ani de existen]`, este marcatèditorial prin apari]ia, la Editura Centrului Tehnic-Editorial alArmatei, a volumului Intenden]a român`-între tradi]ie [imodernitate, autori: Valentin Petre [i Alexandru Manafu-Târgovi[te.

Este o lucrare care încearc` s` aduc` în aten]ia cititorilor una dintrerealiz`rile cele mai de seam`, pe plan militar, ale acestei na]ii -Intenden]a Militar` Româneasc`. Volumul prezint` multe aspecteinedite, de la nivelul factorilor de decizie ai armatei, dar [i de la nivelulde conducere a statului, presiunea pus` asupra Direc]iei Intenden]ei[i solu]iile de rezolvare. În esen]`, dintre toate specialit`]ile [i armele,numai intenden]a [i medicina militar` slujesc fiin]a uman` f`r` a urm`ridistrugerea, sub nicio form`.

Cartea este un demers [tiin]ific remarcabil [i se adreseaz` tuturorcelor care au tangen]` cu problemele actuale privind evolu]ia ArmateiRomâniei, inclusiv a logisticii.

Decide]i în mod direct ce se întâmpl cu impozitele Dumneavoastr`!Contribui]i la eficientizarea cheltuirii banului public!Sprijini]i [i pe aceast` cale o organiza]ie care lucreaz` pentru personalul din Armata României!Direc]iona]i impozitul pe venit aferent anului 2010 pentruFunda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt torul de Biruin] !

Programul aprobat de Consiliul Director al Funda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`[i intitulat „2% ESTE AL T~U" se adreseaz` întregului personal din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [imembrilor de familie ai acestuia sau altor persoane din afara ministerului care au realizat venituri în anul 2010[i sunt de acord cu donarea a 2% din impozitul anual pe venit pentru funda]ie.

Men]ion`m c fondurile colectate prin intermediul acestei facilit`]i existente la nivel na]ional sunt indispensabileactivit`]ii funda]iei. În anul 2010, funda]ia a primit, pe baza op]iunilor individuale ale personalului dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, de la organele fiscale abilitate, suma de 112634,94 LEI.

Mul]umim tuturor celor care au fost al`turi de noi în "Campania 2%" ini]iat` în anii preceden]i, precum [i încelelalte programe [i proiecte derulate de funda]ie. Rezultatele ob]inute pân` în prezent nu ar fi fost posibilef r` ajutorul Dumneavoastr`! Ar fi o onoare pentru noi s` ne sprijini]i [i în acest an!

În eviden]a funda]iei sunt 137 cazuri sociale [i medicale dintre care 22 copii [i 115 adul]i, 89 cazuri demonitorizare a familiilor militarilor deceda]i/r`ni]i în misiuni în afara teritoriului na]ional [i 48 cazuri sociale alefamiliilor militarilor din ]ar` cu probleme sociale [i medicale deosebite.

Funda]ia a alocat pentru programele aflate în derulare pân în prezent suma de 406904,76 lei, un roldeosebit de important ocupându-l ac]iunile umanitare [i caritabile desf [urate pentru rezolvarea cazurilorsociale aflate în eviden]` (dona]ii în valoare de 333036,14 lei – 117.257,65 lei/2010, 141178,49 lei/2009 [i 74600 lei în anul 2008).

DATE DE IDENTIFICARE ALE FUNDA}IEI:Denumire: Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`Cod de identificare fiscal`: 23860519Cont bancar (IBAN): RO20BRDE410SV09902144100Detalii suplimentare pe site-ul www.fundatiasfantulgheorghe2008.roSALVA}I COPIII CAMARAZILOR NO{TRI!AJUTA}I PERSONALUL DIN ARMAT~ CARE TRECE PRIN MOMENTE DIFICILE!SPRIJINI}I PROGRAMELE {I PROIECTELE FUNDA}IEI!Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`!FOR}~ {I TRANSPAREN}~!NUMAI ÎMPREUN~ VOM REU{I!

Biroul Executiv al ANVR anun]` cu durere trecerea la cele ve[nice a generalului-maior (r)GR~DINESCU EMIL, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, cea mai înalt` distinc]ie militar` de r`zboi dinistoria României [i a Armatei.

N`scut la 25 septembrie 1922, în comuna Deleni, jude]ul Vaslui, dup` absolvirea [colii elementarea urmat cursurile Liceului Militar din Ia[i, apoi ale {colii Militare de Ofi]eri de Cavalerie, la terminareac`reia, în 1944, a fost încadrat în Regimentul 2 C`l`ra[i, Divizia 8 Cavalerie, cu care a luat parte la lupteledin toamna aceluia[i an din Podi[ul Transilvaniei, în zonele Iernut, Bogata, Oarba de Mure[, [i apoi lacele pentru eliberarea Ungariei [i Cehoslovaciei.

De[i r`nit, în ziua de 13 ianuarie 1945, a refuzat s` fie evacuat [i a continuat s` se afle în frunteasubunit`]ii.

S-a distins în mod deosebit în timpul luptelor din regiunea Borzova din Cehoslovacia, pentru faptelesale de bravur` [i modul excep]ional în care [i-a condus escadronul fiind decorat cu Ordinul Militar deR`zboi Mihai Viteazul.

Prin dispari]ia sa, Asocia]ia Na]ional` a Veteranilor de R`zboi pierde unul dintre cei mai activimembri ai sì.

Dumnezeu s`-l odihneasc` în O[tirile Sale Cere[ti! Sincere condolean]e familiei îndoliate!

Promo]ia 1981, a {colii Militare de Ofi]eri Activi deTransmisiuni, anun]` întâlnirea de 30 de ani, în perioada23-26 iunie 2011, la Centrul de Instruire pentruComunica]ii [i Informatic` „Decebal" Sibiu (U.M. 01606Sibiu). Pentru to]i colegii care au pl`cerea de a participa laaceast` festivitate, comitetul de ini]iativ` adreseaz`rug`mintea de a confirma participarea prin trimiterea sumeiaferente la BCR-sucursala Sibiu, în contul – cod IBAN-RO27RNCB0227035884200021, deschis pe numeleSimtion Corneliu.

Participan]ii sunt ruga]i s` achite, integral, sumanecesar` desf`[ur`rii acestei activit`]i pân` cel târziu pedata de 15 mai 2011. Costul estimativ este de 250 RON/persoan` sau 450 RON/dou` persoane. Rela]ii supli-mentare se pot ob]ine de la urm`torii colegi: Dorin CHIRCA– tel. 0722381645; Corneliu SIMTION – tel. 0788300939;Adrian AB~LU}~ – tel. 0722131562; Petru INULESCU– tel. 0721239664.

Promo]ia 1986 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Transmisiuni Sibiu orga-nizeaz` întâlnirea, ocazionat` de împlinireaa 25 de ani de la absolvire, în perioada 16-19.06.2011. Strigarea catalogului se va faceîn ziua de 17.06.2011, orele 12.00 la Centrulde Instruire pentru Comunica]ii [i Infor-matic` Decebal Sibiu. Cei care doresc s`participe vor depune suma de 350 lei pentruo persoan`, în contul identificat prin:„Nume client: Popa Radu-Tibi; cod IBANRO82BRDE330SV52835513300".

Persoane de contact: locotenent-colo-nel Popa Radu-Tibi, tel. 0740/209207,2103/120; locotenent-colonel VizitiuGheorghe, tel. 0720/013136, 2103/223.

Pentru detalii accesa]i www.vizitiu-transmisiuni 1986.blogspot.com.

Colectivul Corpului de control [i inspec]ie este al`turi de Mihai Tutunaru în momentele degrea încercare [i suferin]` pricinuite de dureroasa pierdere a mamei sale TUTUNARU LUCICA.Transmitem sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiune familiei îndoliate.

Dumnezeu s` o odihneasc` în pace!

Cu nem`rginit` triste]e am aflat de trecerea în lumea celor drep]i, ca urmare a unuiaccident vascular, a colonelului (r) de artilerie STOICHI}OIU C. MIRCEA, promo]ie 1946.Ofi]er de carier`, a urcat treptele ierarhiei militare prin munc`, dragoste [i devotament, ajungândloc]iitor comandant de [coal` militar` de ofi]eri la Sibiu [i F`g`ra[, apoi la catedre militare de pelâng` institu]ii de înv`]`mânt superior.

Ofi]erul s-a bucurat de aprecierile colegilor [i [efilor, cei care ast`zi îi aduc un pios omagiu.Cunoscu]ii îi p`streaz` memoria cu sfin]enie. Fo[tii camarazi îi picur` o lacrim` pe proasp`tulmormânt. Fanfara intoneaz` mar[ul sù preferat: Trage artileria. Sincere condolean]e familieiîndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE

Conducerea Filialei sector 6 a ANCMRR Alexandru Ioan Cuza anun]` cu profund regret,trecerea în nefiin]` a colonelului (r) finan]e TEODORESCU V. CONSTANTIN. Sincere condolean]efamiliei. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Personalul Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand deplânge trecerea în nefiin]` a celuicare, în perioada 1975-1987, a condus cu profesionalism institu]ia noastr`, general de brigad` (ret.)ANTIP CONSTANTIN. Sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiune familiei îndurerate.Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Pentru anul [colar 2011-2012, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a dincadrul Complexului Pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada1 – 29.04.2011, la sediul celor dou` gr`dini]e. Condi]iile de înscriere [i ofertaeduca]ional` se afl` afi[at` la sediile gr`dini]elor:

Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – Strada General Constantin Cristescu nr.5,sector 1, tel. 021/314088;

Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137B, sector 6, 021/319.60.09.Rela]ii suplimentare la telefon: 012/314.08.81 [i 021/319.60.09, orele 8-16.

|NSCRIERI LA GR~DINI}A MApN

ANIVERSARECu prilejul M`r]i[orului [i al Zilei de 8 Martie, Consiliul de Conducere al Asocia]iei Diploma]ilor

Militari în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza asigur` toate fostele [i actualele lucr`toaredin structurile militare de informa]ii [i cercetare de întreaga stim` [i considera]ie, rugându-le s`primeasc` felicit`ri [i ur`ri de deplin` s`n`tate, precum [i tradi]ionalul La mul]i ani!

21CALEIDOSCOP

General de brigad` dr. Maricel POPA

Pe loc, repaus!


www.presamil.ro

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANU

Elena-Irina SPILC~

ÎN LUMINA ASTRELOR

Dezlegare la careulMIC~ DE STAT

din Observatorul militarnr. 7/2011.

ORIZONTAL:1. Cenu[ie - Admir` f`r` rezerv` tot ceea ce este la

mod` (pl). 2. În turn! - Joc de noroc - P`mântean. 3. }ar`nordic` cu capitala la Copenhaga. 4. Fibro[i - Viorel Oprea.5. În întregime - }ar` nordic` cu capitala la Stockholm.6. Plin ochi - Reprezentant al unei institu]ii. 7. Trecute înzodiac! - Cut`! - Purtate la ]ar`. 8. }ar` nordic` cu capitalala Helsinki. 9. Plant` erbacee legumicol`, cultivat` pentru

• Atunci când v` întâlni]i cu dragostea, nu ezita]i s`-i spune]i penume. Este în favoarea ambelor p`r]i. • Într-o c`snicie sau într-orela]ie reu[it`, Ziua femeii este în fiecare zi. • Dragostea! Marele sùfarmec rezid` în faptul c` toate femeile [i to]i b`rba]ii din lume aupropria lor defini]ie a acestui sentiment... • Ca [i pentru alte aspecteale vie]ii, [i pentru dragoste, m`re]ia sa const` în simplitate. • Femeia!A opta mare minune a lumii [i primul sù mare mister... • Trist` estesoarta oamenilor care fug de dragoste!... Dramatic este faptul c` ei nuîn]eleg acest lucru, c` nu în]eleg cauza acestei st`ri de fapt... • Nuexist` b`rba]i frumo[i [i b`rba]i urâ]i, a[a cum nu exist` femei frumoase[i femei urâte. Exist` doar ochi care v`d altfel. • În c`sniciile reu[ite,partenerii nu-[i pun problema fericirii. Ei chiar sunt ferici]i cu ceea ceau, cu ceea ce-[i ofer` reciproc. • Femeile se aseam`n` cu albinelesau cu fluturii: ei nu se a[eaz` pe florile ve[tede... • To]i b`rba]ii [itoate femeile sunt persoane, sunt ni[te indivizi. Dar dup` ce au avutde-a face cu dragostea, ei pot fi numi]i oameni. • Dragostea este, încele mai multe cazuri, o boal` nevindecabil`. Excep]ia o reprezint`situa]iile când dragostea crede c` se vindec` prin c`s`torie. Dar [iexcep]iile au excep]iile lor. • Dragostea are propriile sale anotimpuri.Iar acolo unde puterea sa este foarte mare, dragostea este al cincileaanotimp. Iat` de ce, la unele cupluri, el poate dura toat` via]a. • Credc` [i în dragoste poate fi valabil` afirma]ia lui Fénelon, care spunea:“Singura modalitate de a câ[tiga este s` nu vrei s` câ[tigi prea mult [is` [tii s` pierzi când trebuie.” • Iubi]i! {i ve]i vedea cât de mult, derepede [i de u[or ve]i în]elege lucrurile! {i cât de boga]i [i de liberisunte]i... • Toat` lumea viseaz` la o c`snicie fericit`. Din acest vis, uniise trezesc la realitate, iar al]ii se pot trezi într-un alt vis, care poate dura[i o via]`... • În rela]iile lor cu femeile, mul]i b`rba]i continu` s`r`mân` naivi: ei încearc` [i ast`zi s` descifreze eternul feminin... • Unb`rbat poate s` devin` regele unei femei, numai dup` ce a f`cutdovada c` poate s`-i fie un sclav credincios. • Citit` a[a cum trebuie- adic` potrivit strictei realit`]i -, Istoria ne confirm` c` exist` trei sexe:femeile, b`rba]ii [i soacrele. • Femeia se aseam`n` cu superbelefeline: poate fi îmblânzit`, antrenat`, dresat`. Dar, numai dac` vreapoate fi st`pânit`... • Dup` cum merg lucrurile pe P`mânt, se pare c`Paradisul este un t`râm locuit, în cea mai mare parte, de celibatari.• Puterea timpului este formidabil`. Cine ar crede c`, de exemplu, laobâr[ia fiec`rei soacre se afl` o femeie tân`r`, frumoas`, dr`g`stoas`,în]eleg`toare, tandr`... • La cei îndr`gosti]i, inima este cea care poatetransforma dragostea fie în ni[te versuri memorabile, fie într-o proz`banal`. • Dup` trecerea a mii [i mii de ani, urma[ii lui Adam s-auconvins c`, la urma urmei, dintr-o coast` oarecare n-a putut s` iasàltceva, mai bun... • {i dincolo de cele mai frumoase [i mai dulci buzese afl` tot din]ii. E un adev`r cunoscut de când lumea, [i ignorat tot deatunci. • De-a lungul timpurilor, în marile labirinturi ale Istoriei s-auaflat mult mai multe femei, decât b`rba]i. Din aceast` cauz`, IstoriaOmenirii este profund feminin`. • Un adev`r, fie [i nefavorabil, poatesalva o dragoste mult mai repede, mai bine [i mai sigur, decât ar puteas-o fac` o minciun`. • Dragostea este [i un mare produc`tor deemo]ii. În limbajul dragostei, emo]ia fiind drumul cel mai scurt dintreinim` [i cap. {i asta în situa]ia când cùtarea celor dou` organeanatomice, la posesorul lor, nu dureaz` foarte mult timp. • Cânddivor]ul începe s` se întrevad` la orizontul unei c`snicii, parteneriiîncep s` se foloseasc` de ni[te cuvinte mai rar auzite pân` atunci. Deexemplu, fidelitate. • Cunosc`tor fin al fenomenului, Aristoteles Onassisspunea: “Dac` n-ar exista femeile, to]i banii din lume n-ar servi lanimic.” • Femeile au avut întotdeauna un sim] dezvoltat al umorului.De exemplu, atunci când i-au f`cut pe b`rba]i s` cread` în eficien]acenturii de castitate. • Este cunoscut faptul c` frumuse]ea este ceamai bun` momeal`. Cu ea au fost prin[i mai mul]i papagali, decâtpe[ti. • Adrenalina?! De exemplu, unu care intr` în Nil, [tiind c` acolosunt crocodili, sau un altul care se duce acas`, [tiind c` acolo e soacr`-sa. • Se [tie c` “Nicio boal` nu-i mai grea, ca dorul [i dragostea.”Având în vedere experien]a global` de pân` acum, se pare c` boalaasta este sortit` ca s` aib` un viitor str`lucit...

}~RILE NORDICE

TOIAG, CRIC, R,ODAIE, TU, IAC,

REGRES, ST, PS, AU, E,TEOLOG, SAT, SCUNDA,

RA, STARI, SAM, PA,IEPURAS, ARC, RIDATA,

NEAGA, ACEL

frunzele mari, comestibile, folosit` [iîn scopuri medicinale - Metal foartecùtat. 10. }ar` nordic` cu capitalala Reykjavik - Radu Ion.

VERTICAL:1. Bine închegat - A ascunde. 2. Colind`tori - }ese! 3.

Trecut` în catalog - Mod. 4. Desemnat prin vot - Gr`mad`. 5.Uitat - Liliac s`lbatic. 6. A se odihni - Corp de iguan`! - Diodèlectroluminiscent`. 7. }ar` nordic` cu capitala la Oslo. 8.Calmeaz` tusea. 9. {arpe uria[ tropical - Plant` textil` - Omaspru. 10. În timp! - }igan nomad (pl.).

Cuvinte rare: LED

Berbec (21 martie-20 aprilie): Ve]i pl`ti unelepoli]e persoanei iubite care v-a sup`rat prin

nerespectarea unei promisiuni. Sunte]i hot`rât s` lua]im`suri în privin]a unor persoane din anturajuldumneavoastr`.

Taur (21 aprilie-20 mai): S`pt`mâna aceastaeste înc`rcat` în drumuri pentru solu]ionarea

sarcinilor de serviciu. Ave]i de pl`tit unele facturi restante,iar acest lucru v` streseaz` peste m`sur`.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Coresponda]i cu opersoan` care v` atrage aten]ia tot mai mult. La

serviciu, ve]i avea unele divergen]e cu un coleg. Munci]ifoarte mult la un proiect care se deruleaz` greu.

Rac (22 iunie-22 iulie): Sunte]i mai sensibil lacriticile celor din jur. Ave]i parte de o perioad`stresant` la serviciu. Comunica]i foarte bine cu

membrii familiei [i face]i împreun` cu ace[tia o schimbareîn cas`.

Leu (23 iulie-22 august): Discu]iile încontradictoriu cu rudele pe tema banilor sunt la

ordinea zilei. Pe plan sentimental, va trebui s` v` pune]ide acord cu persoana iubit` în privin]a unei excursii.

Compatibilitate: femeia s`get`tor – b`rbatulscorpion: Sunt dou` personalit`]i puternice, darcu concep]ii diferite despre via]`. Impulsivitatea[i posesivitatea exagerate ale s`get`torului nu suntpe placul b`rbatului din scorpion.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Oscila]iîn hot`râri, iar în fa]a cunoscu]ilor acesta va fi un

semn de neseriozitate. La serviciu, trage]i din greu pentrua termina în timp util o sarcin` pentru care a]i fost propus.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Dinorgoliu lua]i decizii pripite [i nu tocmai în avantajul

dumneavoastr`. V` este greu s` recunoa[te]i cândgre[i]i, iar acest lucru v` va costa rela]ia cu persoaneleapropiate.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Stiluldumneavoastr` meticulos îi scoate din s`rite pe

anumi]i colegi, de[i tot ace[tia v` admir` pentru r`bdarea[i calmul cu care v` sus]ine]i argumentele. Pe plan

sentimental, ve]i îmbina pl`cutul cu utilul.S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V`concentra]i aten]ia asupra unor pl`]i pe care le-a]i

l`sat pe ultima sut` de metri. V` face]i curaj s` duce]i labun sfâr[it un lucru pe care l-a]i început de ceva vreme.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Cutact ve]i reu[i s` ocoli]i unele persoane care nu v`

sunt tocmai simpatice la locul de munc`. În rela]ia de cuplueste bine s` lua]i m`suri [i s` spune]i persoanei iubite ce v`fr`mânt`.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie):Schimb`rile pe plan sentimental fac parte din ritmul

dumneavoastr` de via]`. La serviciu, ve]i avea o serie deevenimente la care trebuie s` participa]i.

Pe[ti(19 februarie-20 martie): Va trebui s` ale-ge]i între dou` propuneri de serviciu cu avantaje

diferite. Comunicarea în cuplu este un aspect de care v`lega]i atunci când purta]i discu]ii mai aprinse cu partenerul.

Suntem trei feciori ca treibujori… to]i fra]i, Purc`rea Filip-Andrei, Drago[ [i David. Eu,Filip-Andrei, în centrul imaginii,am trei ani, iar fra]ii mei David [iDrago[ sunt gemeni [i auîmplinit un an. Bunicii no[tri aufost dasc`li la {coala militar` IonVod` din Sibiu, unde i-au înv`]atpe elevi s` trag` cu tunul, iaracum sunt colonei pensionari, augrij` de noi [i suntem pentru eicea mai mare bucurie [i bog`]ie.Când vom fi mari vrem s` c`lc`mpe urme lor, s` ne facem tottunari, dar cu un grad mai mare.A]i în]eles bine, cel de general.

Cop i i i n o [ t r i !{tia]i c`...

Cea mai mare ac]iune de evacuare militar` dinistorie a fost cea executat` de for]ele aliate cu 1.200 de avioanemilitare [i civile de pe plaja de la Dunkerque, din Fran]a, carea avut loc între 27 mai [i 4 iunie 1940. Au fost aeropurtate338.226 de militari din trupele britanice [i franceze.

Cel mai dur asediu din istorie a durat 880 de zile [i afost asediul Leningradului (Sankt Petersburg) de armatagerman`; el a durat din 30 august 1941 pân` în 27 ianuarie 1944.Cele mai rezonabile estim`ri indic` un num`r de mor]i între 1,3[i 1,5 milioane militari [i civili. Printre ace[tia sunt inclu[i [i cei641.000 de oameni care au murit de foame în ora[ [i cei 17.000 decivili mor]i în bombardamente. Asupra ora[ului au fost aruncatepeste 150.000 de obuze [i 100.000 de bombe. Cel mai lung asediucare se cunoa[te este cel men]ionat de Herodot, când ora[ulAshdod din Israel a fost asediat timp de 29 de ani, între anii 664 –610 î. Hr. de regele Psamtik I al Egiptului.


22 FINANCIAR

Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Radar economic GUVERNUL A APROBATREABILITAREA UNOR BLOCURI

DIN ZONE DEFAVORIZATEMai multe blocuri de locuin]e situate în localit`]ile

Ale[d (jude]ul Bihor), Petro[ani [i Petrila (jude]ulHunedoara), Rovinari (jude]ul Gorj) [i BaiaMare (jude]ul Maramure[), vor fireabilitate, în acest an, cu banide la stat.

LEUL, LA MAXIMUL ULTIMELORNOU~ LUNI ÎN RAPORT CU EURO

Îmbun`t`]ireaperspectivelorprivind evolu]iaeconomieiromâne[ti, în 2011, ajucat un rol major înaprecierea leului înraport cu euro [idolarul american, înperioada 18-25februarie. Cursul de4,2139 de lei pentruun euro, afi[atvinerea trecut` deBNR, este cel maibun din 4 iunie 2010[i pân` în prezent. {ifa]` de dolarmoneda autohtonà atins nivelulmaxim al ultimelortrei luni [i jum`tate.Pe pie]ele valutareinterna]ionale,moneda unicèuropean` a reu[its` se aprecieze înraport cu dolarulpân` la o paritate de1,3750.

Moneda na]ional` ne-a confirmat a[tept`rile, s`pt`mâna trecut`, paritateaeuro/leu fiind tot mai aproape de pragul de 4,2.

România, locul patru în UE lacomenzile noi din industrie. Potrivit OficiulEuropean de Statistic`, Eurostat, ]ara noastrà înregistrat, în luna decembrie 2010, fa]` deperioada similar` a anului precedent, un avansal comenzilor industriale noi de 42,3%, cre[terece ne plaseaz` pe locul patru la nivelul UniuniiEuropene (UE). La nivelul blocului comunitar,comenzile industriale noi au crescut cu 18,5%,la fel ca [i în zona euro. Cele mai mari cre[teri,în aceea[i perioad` s-au consemnat în Estonia(114,8%), Lituania (50,1%) [i Finlanda (46,3), întimp ce singurele ]`ri cu sc`deri ale comenzilorindustriale noi au fost Grecia (-6,5%) [iDanemarca (-0,9%). Rata [omajului continu` s` scad`. În

luna ianuarie, rata [omajului în ]ara noastr` asc`zut la 6,74%, de la 6,87%, cât a fost îndecembrie, acesta fiind cel de-al zecelea declinlunar consecutiv, conform datelor Agen]ieiNa]ionale pentru Ocuparea For]ei de Munc`(ANOFM). Din totalul [omerilor înregistra]i lanivel na]ional, de 614.976, 315.498 sunt [omeriindemniza]i, iar 299.478 neindemniza]i. Lafinele lunii ianuarie, cele maimari niveluri ale ratei [omajuluise înregistrau în jude]ele Vaslui(12,37%), Teleorman (10,82%) [iMehedin]i (10,76%).Firmele î[i vor putea

ree[alona datoriile c`tre statpe cinci ani. MinisterulFinan]elor Publice a preg`tit unproiect de ordonan]` careprevede posibilitatea ree[alo-n`rii pe o perioad` de maximumcinci ani a obliga]iilor de platàle firmelor c`tre bugetulgeneral consolidat, timp în carenu vor pl`ti penalit`]i, ci doardobânzi. În acest sens, vicepre[edinteleAutorit`]ii Na]ionale de Administrare Fiscal`(ANAF), Mihail Gogancea V`t`[oiu, a precizatc` ordonan]a prevede acorduri cu contribuabilii,cu garan]ii sau f`r` garan]ii, în func]ie de nivelulsumelor datorate c`tre bugetul general consolidat.În prezent, conform legisla]iei în vigoare, firmelepot amâna plata datoriilor pe o perioad` de [aseluni, doar dac` acestea au fost acumulate dup`

30 septembrie 2008, pefondul crizei financia-re, [i dac` anterioracestei date au achi-tat la timp toateobliga]iile. Dacia, la

tura]ie maxim`.Ziarul La Tribune scriec` înmatricul`rile deautoturisme Dacia în Uniunea European` [i înElve]ia, Norvegia, Islanda, au crescut, înianuarie 2011, cu 18,7 %, fiind unul dintre celemai spectaculoase progrese de pe pia]`, al`turide m`rci de lux precum BMW, Mercedes [iVolvo. Marca româneasc` a dep`[it 20.000 deînmatricul`ri de ma[ini noi, în luna ianuarie, înEuropa, iar cota sa de pia]a este de aproape 2%.De remarcat c` vânz`rile Dacia, înregistrate,anul trecut, pe toate pie]ele, s-au ridicat la348.723 de unit`]i, în cre[tere cu 12% fa]` decele din 2009.Recompens` de un miliard de dolari

pentru popula]ia din Singapore. În 2010,economia singaporez` a înregistrat o cre[terede 14,5%, cea mai mare din istoria de 45 de ania acestui ora[-stat. Ca urmare a acestui fapt,

Guvernul din Singapore a decis s` recom-penseze, pân` la 1 mai a.c., cu suma total` deun miliard de euro to]i cet`]enii adul]i din ]ar`.Valoarea recompensei va depinde de venitulbeneficiarului [i va fi cuprins` între 230 [i 630de dolari. Mai mult, guvernul singaporez vaaloca în 2011 resurse în valoare de 5,2 miliardede dolari pentru a-[i ajuta cet`]enii s` fac` fa]`presiunilor infla]ioniste.

Imobilele sunt cuprinse înProgramul de reabilitare a unorblocuri de locuin]e situate înlocalit`]i din zone defavorizate,pentru anul 2011, aprobat deGuvern miercuri, 23 februarie,la propunerea MinisteruluiDezvolt`rii Regionale [iTurismului (MDRT). De altfel, într-uncomunicat emis de MDRT în acest sens, searat` c` lucr`rile de reabilitare cuprindinterven]ii la sistemul structural al fiec`ruiimobilului, precum [i la instala]iile [i izola]iiletermice [i hidrofuge aferente. Expertizarea,proiectarea [i execu]ia lucr`rilor pentrureabilitarea blocurilor de locuin]e sesubven]ioneaz` din bugetul de stat [i se asigur`prin “Transferuri”, în limita fondurilor aprobateanual cu aceast` destina]ie în bugetul MDRT[i din alte surse legal constituite.

Criteriile tehnice de selec]ie a blocurilorde locuin]e avute în vedere de consiliile localedin localit`]ile situate în zonele defavorizatesunt: anul construirii/perioada de proiectare(în ordinea descresc`toare privind vechimeaconstruc]iei); regimul de în`l]ime (în ordineadescresc`toare a num`rului de niveluri);existen]a unor degrad`ri/avarii vizibile (fisuri,cr`p`turi, arm`turi dezvelite ale elementelor

structurale); ac]iunea unor factori cuconsecin]e agravante asupra rezisten]ei,stabilit`]ii, igienei, s`n`t`]ii oamenilor,protec]iei mediului, izola]iei termice, hidrofuge[i economiei de energie (tas`ri neuniforme,explozii, incendii, coroziuni, infiltra]ii, igrasieetc.); interven]ii întreprinse asupra sistemuluistructural al construc]iei (începând cu cele lacare nu s-au realizat, pân` în present, lucr`ride interven]ie); existen]a spa]iilor cu alt`destina]ie decât aceea de locuin]`, la parter(începând cu cele cu mari aglomer`ri depersoane).

Totodat`, printre criteriile sociale deselec]ie se afl` num`rul de persoane (în ordineadescresc`toare a num`rului de locatari afla]iîn eviden]` în cartea de imobil), num`rullocatarilor [omeri [i asista]i sociali (în ordineadescresc`toare) [i nivelul sumelor datoratepentru plata cheltuielilor de între]inere (înordinea cresc`toare a sumelor).

Dac` ave]i în derulare un credit [i v` decide]is` opta]i pentru refinan]area lui (înlocuirea cuun altul, mai avantajos), sperând c` ve]i ob]ine omic[orare a ratelor lunare pe care le ave]i deachitat, trebuie s` [ti]i c` pute]i face acest lucru,în func]ie de condi]ii, la aceea[i institu]ie decredit sau la una concurent`. Bineîn]eles,alegerea trebuie f`cut` dup` o analiz` atent` atuturor costurilor ce le implic` refinan]area. Deregul`, dobânda noului credit este cea care iaochii clien]ilor, îns`, pe lâng` aceasta, pot existatot felul de taxe care apar cu aceast` ocazie,precum: • comisionul de analiz` a dosarului;• comisionul de acordare a împrumutului;• comisionul de închidere a dosarului; • costulinterog`rii la Biroul de Credit; • costuri legatede asigur`ri; • comisioanele de administrare acreditului, de risc valutar etc.; comisionul derambursare anticipat`; • evaluarea garan]iilor(circa 100 de euro); • taxa de înregistrare agaran]iilor la Arhiva Electronic` Mobiliar`;• costuri notariale; • costurile de radiere agaran]iilor dup` achitarea împrumutului; taxelede deschidere a unui cont curent [i deadministrare a acestuia; • taxe de retragerenumerar (în general, 0,5% din suma retras`);• cheltuieli legate de modificarea creditului (deexemplu, schimbarea valutei); • taxe de emitere[i administrare card, dup` caz; • comisioanelede interogare sold [i tip`rire a extrasului de cont.

În primul rând, la capitolul avantaje, putemenumera dobânda mai mic` decât în cazulîmprumuturilor vechi. Astfel, în cazul crediteloripotecare [i a celor de nevoi personale cugaran]ii, luate în euro, dobânda anual` efectivèste cuprins` între 6,5-9%. Dar, aten]ie! Exist`b`nci care ofer` dobânzi promo]ionale fixe pe operioad` de un an, ratele lunare calculate, la

REFINAN}AREA CREDITELOR -AVANTAJE {I DEZAVANTAJE

Românii care au contractat credite, în urm` cu câ]iva ani, sunt tot maitenta]i s` apeleze la o refinan]are a acestora. Lucru firesc, la prima vedere, încondi]iile în care majoritatea b`ncilor prezente pe pia]a româneasc` deruleaz`campanii f`r` precedent în acest sens, ce includ dobânzi atractive [i comisioanezero la rambursarea anticipat` a împrumuturilor.

momentul actual, fiind foarte tentante. Îns` dupàceast` perioad`, formula dup` care secalculeaz` dobânda include, de exemplu, uncomision de administrare al creditului lunar de0,4%, ceea ce v` poate face s` regreta]i c` a]ioptat pentru o astfel de refinan]are. Tot în cate-goria avantajelor se pot enumera: posibilitateasupliment`rii sumelor împrumutate, ob]ineriiunui termen de rambursare mai lung, a unuicredit în alt` moned` sau regruparea mai multorîmprumuturi pentru a pl`ti o singur` rat`. Lapolul opus, se afl` toate costurile legate derefinan]are enumerate mai sus. De re]inut c`,în cazul ofertelor promo]ionale de refinan]areexistente pe pia]`, multe dintre acestea suntsuportate de b`nci (comision de rambursareanticipat`, evaluare [i asigurare garan]ii etc.).În concluzie, este bine s` face]i o refinan]are decredit doar dac` sunte]i siguri c` avantajele pecare le prezint` sunt mai consistente decâtinconvenientele.

SPORT 23Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)

www.presamil.ro

CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI STEAUA

ARGINT LA SARAJEVOSchiul militar românesc a înregistrat, la finele luniiSchiul militar românesc a înregistrat, la finele luniiSchiul militar românesc a înregistrat, la finele luniiSchiul militar românesc a înregistrat, la finele luniiSchiul militar românesc a înregistrat, la finele luniifebruarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoriafebruarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoriafebruarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoriafebruarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoriafebruarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoria

particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.

Într-un decor feeric de iarn`,în Bosnia [i Her]egovina, la Sara-jevo, s-a desf`[urat, în perioada 21-26 februarie 2011, a 51-a edi]ie aCampionatului Mondial Militar deSchi, la startul c`ruia s-au alini-at peste 300 de sportivi apar]inândcelor dou`zeci [i trei de ]`ri par-ticipante, printre care: Austria,Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria,Estonia, Fran]a, Finlanda, Germa-nia, Italia, Liban, Macedonia, Nor-vegia, Polonia, Pakistan, Federa]iaRus`, România, Slovenia, Serbia,Suedia, S.U.A. etc.

{i, dac` la majoritatea ]`rilorschiorii de top mondial au alc`tuitloturile reprezentative, indiferent dac`lucreaz` în armat` sau în celelalteinstitu]ii de tip militar (poli]ie, gr`niceri,garda de finan]e, garda p`duriloretc.), România [i armata ei au fostreprezentate de o delega]ie alc`tuit`din 17 sportivi [i tehnicieni de laClubul Sportiv Aplicativ-Militar Bucegidin Predeal, aflat în subordineaFor]elor Terestre.

Colonel dr. Ioan ARMANU

Competi]ia s-a desf`[urat înacelea[i locuri unde, în anul 1984,a avut loc Olimpiada Alb` de laSarajevo: slalomul gigant la Bjelas-nica, biatlonul la Jahorina [i probelede schi fond la Igman.

Sportivii no[tri, motiva]i deprimirea f`cut` la Ambasada Ro-mâniei din aceast` ]ar`, amba-sadorul Daniel Banu, de ata[atulmilitar, colonel Cornel Ioni]`, dar [ide ceilal]i membri ai ambasadei, aureu[it ca, în cele patru zile de con-curs, s` totalizeze, prin perfor-man]ele realizate, un num`r de22 puncte, la fel ca [i reprezentan]iiunor ]`ri cu tradi]ie în schiulmondial de înalt` performan]`,precum Austria [i Slovenia.

Aceste puncte ne-au situat, lafinal, pe un onorabil loc [ase în clasa-mentul general, loc pe care noi nul-am mai ocupat de când particip`m

la astfel de competi]ii. Dar, cea maimare performan]` realizat` dedelega]ia noastr` la acest campio-nat, care se constituie [i în cel maibun loc din istoria schiului militarromânesc, este clasarea pe locul IIla patrul` biatlon prin sportivii: plu-tonierul-major Vasile {neaga, capo-ralul Cornel Puchianu, CristianMo[oiu [i Gavril` {tefan. Ace[tia aureu[it ca printr-o tragere f`r` pena-liz`ri [i un parcurs de excep]ie aicelor 25 km (1 or` [i 10 min.), s`devanseze patrule alc`tuite dinsportivi de renume. Locul I la aceas-t` prob` a fost ocupat de Finlanda,iar locul al III-lea de Norvegia.Astfel, la festivitatea de premiere,unde au participat, ambasadorulDaniel Banu, ata[atul militar, al]i

membri ai ambasadei [i familiileacestora, drapelul românesc s-aîn`l]at pe catarg în aplauzele tutu-ror, producându-ne o mare fericire.

În clasamentul general pena]iuni, alc`tuit în ordinea puncte-lor acumulate, primele zece locuriau fost ocupate astfel: locul 1 -Germania (54 pct.), 2 - Fran]a (44),3 - Norvegia (44), 4 - Finlanda(36), 5 - Italia (34), 6 - România(22), 7 - Austria (22), 8 - Slovenia(22), 9 - Suedia (19), 10-Fede-ra]ia Rus` (19).

Clasamentul general pe me-dalii (primele zece ]`ri) a cunos-cut urm`toarea configura]ie: 1 -Fran]a (9 medalii), 2 - Germania(8), 3 - Norvegia (7), 4 - Finlanda (4

- aur), 5- Suedia (4 - aur), 6 -România (4 - argint), 7 - Italia (3),8 - Austria (1), 9 - Slovenia (1), 10 -Estonia (1). Delega]ia noastr` laacest campionat a fost alc`tuit` din:patrula de argint (plutonierul-major Vasile {neaga, caporalulCornel Puchianu, Cornel Mo[oiu,{tefan Gavril`), antrenat` deplutonierul-major Dan Mazîlu,biatlonistele (sergent-major Miha-ela Purdea, sergent-major Simona

Cr`ciun, caporalii Gabriela Lean-c` [i Robu Diana) antrenate de plu-tonierul-major Ileana Iano[iu-Hangan [i din sportivele ama-toare de la alpin: (Bojte Kinga [iFerentz Reka) antrenate de AndreiSzilagy. Din staff-ul tehnic a maif`cut parte [eful clubului militar,locotenent-colonelul M`d`lin Hîncu,iar mijlocul de transport a fost con-dus cu m`iestrie prin n`me]ii de z`-pad` de Nicolae Chiri]` [i Ion Iordan.

De men]ionat c`, la aceast`competi]ie, Consiliul Interna]ionalal Sportului Militar a fost repre-zentat de un alt român (neutru dinpunct de vedere tehnic), colonelul{tefan M`rginean.

Cursa de fond. Au plecat în curs`sergentul-major Mihaela Purdea [i

caporalul Gabriela Leanc`

Lotul de patrul`, încadrat de ata[atulmilitar (dreapta), [eful delega]iei (st#nga)

al`turi de [eful clubului, iar \n mijlocambasadorul Daniel Banu

Cupaob]inut`

de sportiviimilitarirom#ni,

clasa]i pelocul II

Festivitatea de premierela patrul` - locul II pentru România

ATLETISM,Campionatul Na]ional de sal`, juniori, Bucure[ti: patru locuri I: campioni na]ionali: Alina

Rotaru – lungime [i în`l]ime, Valentina Toboc – lungime, Ana Maria Ro[ianu – 60 m; un loc II.

BASCHET,Campionatul Na]ional, Timi[oara: BC Timi[oara – Steaua Turabo: 68-67.

HANDBAL,Liga Na]ional` Divizia A, Bucure[ti: Steaua – Energia Lignitul Pandurii Tg. Jiu: 32-37;

Steaua II – Petrolul Lukoil Ploie[ti: 30-27.

CALENDARUL COMPETI}IILOR SPORTIVEHOCHEI,Superliga, Miercurea Ciuc: HSC Csikszereda – Steaua Rangers: 6-1; CSM Dun`rea Gala]i

– Steaua Rangers: 3-6; Steaua Rangers – ASC Corona Fenestela Bra[ov: 2-3.

TENIS,Campionatul Na]ional de Iarn`, Bucure[ti: locul I – campion na]ional – Alexandru Carpen

(dublu, contribu]ie); un loc II.

VOLEI,Superliga A1, Piatra Neam]: VCM Piatra Neam] – Steaua: 1-3.

Tragerilepatruleirom#ne

urm`rite prinlunet` deantrenorulplutonier-major Dan

Mazîlu

PERSONALITQ}I24Observatorul militarNr. 8 (2 - 8 martie 2011)www.presamil.ro

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P.

4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88,

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurteextrase este permis` \n condi-]iile prev`zute de art. 33 dinLegea nr. 8/1996 privind dreptulde autor [i drepturile conexe.”

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 10.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Dan Scutaru, locotenent Constantin Pi[tea, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Bogdan Oproiu, Marilena Georgescu , Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.0145

C. 243/2011Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.Cnr. 137/8598-1980.Tiparul executat la SC PRINT UNITED

www.presamil.ro;[email protected]

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTARARARARAREEEEE CCCCCOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAT~T~T~T~T~:::::Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.CORECTURCORECTURCORECTURCORECTURCORECTUR~~~~~::::: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.FOTFOTFOTFOTFOTOREPOROREPOROREPOROREPOROREPORTTTTTAJAJAJAJAJ::::: Eugen Mihai, Petric` Mihalache,C`t lin Ovreiu.DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B l n,tel. 021/322.82.87 int. 160.

Interviu realizat delocotenent Cornelia MIH~IL~

ÎNTOTDEAUNA, MILITARII SUNT PRIMII CARE SE SACRIFIC~Dan PURIC:

Dan Puric s-a n`scut la 12 februarie 1959, la Buzù. Aabsolvit Liceul de Art` Nicolae Tonitza din Bucure[ti (1978)[i Academia de Teatru [i Film din Bucure[ti, la clasaprofesorului Dem R`dulescu (1985). Dup` absolvire, a fostactor la Teatrul Mihai Eminescu din Boto[ani, iar din 1988este actor al Teatrului Na]ional I. L. Caragiale din Bucure[ti.A interpretat roluri principale în multe piese [i a regizat produc]ii de succes. Spectacolele scrise[i regizate de el – Toujours l’amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote – au fost reprezentateîn ]`ri de pe cinci continente. Spectacolele sale de pantomim` au fost transmise de numeroaseteleviziuni.În 1986 a primit marele premiu la Festivalul Interna]ional de Film de la Costine[ti pentru un oneman show. Dan Puric a fost onorat cu premii [i distinc]ii [i este decorat cu Ordinul Na]ional SteauaRomâniei în grad de Cavaler pentru merite excep]ionale în cultur`.

– A]i vorbit cu alte prilejuride perioada stagiului militar [ia[ dori s` rememora]i expe-rien]a cazon`. Probabil c`rezultatul a fost unul benefic,în sensul maturiz`rii. Unde a]if`cut armata? La ce arm`?

– Armata am f`cut-o la Foc[ani,la o unitate de artilerie, condus` peatunci de un ofi]er, Agapie, un omfoarte inteligent, un militarextraordinar [i cam anticomunistpe atunci. Avea ras`, îmi d`deasenza]ia de ofi]er german. Avea ounitate foarte curat`, era o unitatede elit`, [i foarte bine între]inut`.Dar armata pentru mine a fost otraum`, pentru c` era gândit` ca o[coal` de educa]ie socialist` cumentalitate de pu[c`rie. Aici amaflat cum un frunta[ analfabet eradeasupra ta, ceea ce nu avealeg`tur` cu disciplina militar`.Desigur, comandantul impuneadisciplin`, dar la alt nivel eraumilin]`. Sigur c`, în contextulacesta, te maturizai, dar cu o triste]efantastic . Îmi aduc aminte [i de unfenomen straniu de contaminare.Am venit cu colegi de ai mei, careterminaser` liceul [i atunci cândvechii grada]i, unii semianalfabe]i,au plecat, colegii mei au devenitgrada]i, în ciclul al II-lea [i au reluatpracticile celorlal]i pe care lesuportaser`. {i i-am întrebat de cefac acela[i lucru. Se contaminaser`cu un soi de primitivism [i ei. M-aîntrebat, la un moment dat, unc`pitan – era acolo un amestec deoameni teribili, duri, crescu]i la[coala comunist`, [i oameniextraordinari, adev`rate caractere– ce liceu am terminat. Arteplastice, îi zic. Arte, cum?...Plastice...{i îi spune unuia: Ia bag`-l, m`, lavopsitorie! {i am scris la lozinci cutrìasc` [i înfloreasc` PartidulComunist Român de mi-au ie[itochii din cap. A fost o suprasoli-citare îngrozitoare la acel atelier depictur .

– Se spune c` omul sfin-]e[te locul...

– Comandantul avea o cu totulalt` atitudine. Îmi amintesc de uncolonel de avia]ie care a venit s -miia un interviu. Probabil [i-a datseama ce fel de om sunt [i le-a spuscelorlal]i c sunt un tip special [i m-au trimis la sta]ia de radioam-plificare. Am vorbit atunci despreeroismul nostru, despre M`r`-[e[ti, [i pesemne c` m-a perceputcu totul altfel, a[a încât am r`mascu o amintire pl cut . Am întâlnit [iofi]eri cu umor. Aveam colegi foarte

buni. Armata era compus` dininsule de oameni. Putea s` fiesoldat sau locotenent-colonel. Ammuncit din r`sputeri în armat` [iam citit. Citeam Critica ra]iuniipure a lui Kant, noaptea. Am fostnumit disciplinar planton de multeori. {i citeam tot felul de c`r]i foartegrele pentru care nu eram preg`tit,împrumutate de la fostul meu colegde armat`, Ornea, bìatul lui ZiguOrnea. Odat , m-a prins unul citind.M-a întrebat ce citesc [i s-a apucats` o r`sfoiasc`. Eram la capitolulAntinomii. Infinitul [i finitul. Ar`sfoit-o, a b`gat degetul în gur , a

tras o foaie în stânga, o foaie îndreapta [i m-a întrebat: Da’ Biblieai? {i atunci mi-am zis: sta îmi iacartea, dar probabil c` are respectpentru Biblie, a[a încât mi-a l`sat-o.Dar pân` mi-a dat cartea, mi-a fosto fric nebun . La sta]ia de radioam-plificare se difuza muzic` [i lepuneam tot felul de muziciinterzise, precum Phoenix sauTocata [i Fuga în Re Minor, deBach... Eram total neconformist,dar nu în sens revolu]ionar. Tocataîn Re Minor, în contextul unorcântece patriotice, era ca teatrul pecare-l fac eu acum în contextulactual european.

– Cum erau rela]iile cucolegii de arm`?

– Eu nu prea am avut colegi dearm`, pentru c` pe mine m-autrimis la atelierul de pictur` [i laradio. Eram socotit artist. M-aupedepsit c` am difuzat odat`„Scula]i, voi oropsi]i ai vie]ii, voiosândi]i la moarte sus”, la ora cincidiminea]a, [i un colonel m-a trimisîn aplica]ie cu o pu[c` mitralier` înspate [i cu bobine telefonice, eraceva senza]ional. Am ie[it dintr-unlan de porumb [i am nimerit într-unsat unde am dat peste un ]`ransprijit de gard, ca Moromete, cares-a uitat lung la mine: Ce, b`, aînceput r`zboiul? F`, Mario, c`trenevast -sa, preg`te[te un pui! A pus

un pui în cuptor, cu vin,m-a dezarmat total.Dincolo de anecdotic`,armata aceea era un spa-]iu al contrastelor. Eusunt de acord c` atuncicând vorbe[ti de armataromân` trebuie s` stai îngenunchi, fiindc` am unrespect deosebit pentruarmat`.

Cultura – teatrul – estearmata invizibil a ]`rii. Unteatru na]ional are unrepertoriu [i o strategie deap`rare na]ional` a limbii,

a identit`]ii. Suntem în aceea[iechip`.

– Este o perioad` de instruc-]ie pentru armata român`,absolut necesar`, pentru càtunci când pleci la r`zboi ainevoie de antrenament.

– Am f`cut sport de perfor-man]`, am f`cut arte mar]iale,antrenamentul este acela când tescoli diminea]a [i alergi, pentru aavea condi]ie fizic`, apoi te duci latrageri... Armata te poate corecta,te poate înt`ri. Antrenamentul, înarmat`, trebuie s` se bazeze, înprimul rând, pe demnitate, acoloeste randamentul cel mai mare,trebuie s` percepi identitatea ta caom, exist` o strategie a antrena-mentului. Noi, ca solda]i, avem ca-lit`]i excep]ionale, dovad` trupelenoastre din Afganistan. Militariino[tri au rezultate bune, calitateauman` nu a fost distrus`.

– Cum vede]i armataromân` acum, în compara]iecu ce-a]i trìt dumneavoastr`?

– Sunt oameni în armataromân` care ar putea s` conducÈuropa, din punct de vederestrategic, pentru c` sunt min]iinteligente, sunt oameni de un curajextraordinar, sunt capacit`]igenetice.

– Sunt mul]i arti[ti care aupurtat haina militar`.

– Dac` privim în istorie, laavia]ia român` în perioada celui deAl Doilea R`zboi Mondial, de pild ,o s` vede]i numai prin]i, BâzuCantacuzino, {tirbei, Ghika.Puteau foarte bine s` mearg` laNisa s joace c`r]i. Comuni[tii le-auspus „exploatatori”. Boierimearomân` [i prin]ii din familiiledomne[ti erau în prima linie înavia]ie. }`ranul român era îninfanterie [i se sacrifica. Aviatoriidintr-o escadril` l-au rugat peConstantin T`nase s`-i lase s`foloseasc numele marelui artist alteatrului de revist pentru escadrilalor. În armata român` au existatîntotdeauna, ca [i în medicin`,oameni de o sensibilitate deose-bit`. Sunt memorii de pe front,uluitoare. A ap`rut o carte acum,despre Aurel Guran, n`scut laOlteni]a, sublocotenent, [ef depromo]ie, care a murit la optzeci [iceva de ani, f`r` s` [tie mult` lumede el. Cartea de m`rturii, Martiri[i c`lì, vorbe[te despre depu-nerea Jur`mântului militar în fa]aregelui, despre luptele de laSevastopol [i din cotul Donului.Este ceea ce ar trebui s` seg`seasc` în manuale. {i atuncicopilul meu va cre[te demn. Pentruc` nu vine nimeni s` ne fac` sau s`ne scrie istoria. Despre militarulacesta vorbesc eu.

Uita]i cum este istoria pentrumine. Eram undeva, pe laCâmpulung, într-o bisericu] mic ,pe un deal, [i dup` liturghie a venitun om la mine, ca o lumânare,sl`bu], cu p`rul alb. Permite]i-mi s`m` prezint, sunt tr`d`tor de patrie,mi-a zis cu un glas care m-acutremurat. Cum a[a? Da, am fostcondamnat pentru înalt` tr`dare.De ce? Am fost ofi]er de avia]ie [iam luptat pe frontul dinBasarabia. A[adar, cel care [i-a pusinima [i sufletul ca s`-[i apereneamul a fost f cut de ai lui tr`d`tor[i a c`p`tat vreo 15 ani de pu[c`rie.Gândi]i-v` la cei care au venit dinlag`rele din Siberia. În sensulacesta, armata român este, pentrumine, admirabil .

Sunt îns` destule confuzii însocietatea româneasc . Dac st`ms` ne gândim bine, la oricecalamitate tot armata românìntervine. Am v`zut o imaginesinistr`, atunci când au fostinunda]iile, oamenii st`teau încârciumi, ziceau c` nu lucreaz`pentru c` e s`rb`toare, luau înderâdere [i s`rb`torile cre[tine, iarundeva, în ap , erau solda]ii români.{i atunci, trebuie s` strigi [i s` lespui c` un astfel de lucru esteinadmisibil. Militarii sunt cei carese sacrific` primii, întotdeauna. Eul-am cunoscut pe comandorulJianu, Dumnezeu s -l odihneasc`!,de la Bobocu. Atunci când îl vedeaipe omul acesta, aveai impresia c`vezi cerul. Avea unitatea militar`pus` la punct [i era ca un copilaprins dup juc`riile lui, a[a î[i ]ineaavioanele! Sunt oameni excep]io-nali în fa]a c`rora te înclini. Darsuntem mai degrab umili]i, într-unr`zboi identitar, unul invizibil. Suntconvins c` pe militari îi doare ce seîntâmpl` cu armata ]`rii, a[a cumm` doare pe mine ce se întâmpl`cu cultura ]`rii.

Eu sunt fericit c` vine publiculla teatru. Eu sunt fericit c` sunt înmijlocul poporului român. {i dinmijlocul poporului român strigc`-mi iubesc armata.

ziar 8

Documents

Transcript of ziar 8