8/7/2019 zece intrebari

1/6

Zece intrebari despre fotografia de vacanta

Introducere

O data cu vacanta de vara, majoritatea dintre noi gasesc timp pentru pasiunile care panaatunci au fost trecute pe planul secund. In vacanta, multi dintre noi scoatem din sertar

aparatul fotografic, cumparam cateva filme sau dupa caz, stergem cartelele flash si ne

luam angajamentul ca in aceasta perioada sa facem macar cateva fotografii care sa meritea fi plasate in albumul nostru, la toamna.

De ce fotografiem mai mult in vacante? Poate si pentru ca vrem ca acum sa fie altfel, sa

lasam de-o parte uzura zilnica din restul anului, poate ca acum calatorim mai mult sivrem sa pastram amintiri din locurile pe care le-am vizitat... cine stie?

Fotografiile de vacanta proaste sunt, in marea lor majoritate, rezultatul comoditatii

fotografului. Majoritatea imaginilor sunt efectuate aproape imediat ce am vazut scena si

cu gandul la ce alte fotografii am mai vazut pe ici si pe acolo! De lene (dar cu pretextulca "asa sigur o sa iasa ceva!") declansam aparatul de indata ce ni s-a parut ca "seamana

cu o poza pe care am vazut-o facuta de fotograful X". Fotografia nu va fi proasta, dar va

fi banala. Asa se face ca, daca vom fi lenesi, vom fotografia imediat ce vom vedea turnul

Effel in Paris, Big Ben in Londra, Opera din Sydney si asa mai departe. Acestea vor fiimediat recunoscute, dar impresia va fi: "ei si?"

Incercati si o alta abordare. Lasati aparatul de-o parte si priviti subiectul pe care doriti sa-lfotografiati. Va produce vreo impresie? Ce impresie va produce? O data lamurit acest

aspect, cautati unghiul si incadrarea care sa intareasca aceasta impresie. Procedind astfel,

fotografia nu va fi buna, dar va fi originala!

Nu exista reguli care, puse in practica, sa va asigure succesul in fotografia de vacanta!Exista insa unele intrebari, care, daca vi le puneti inainte de a declansa aparatul dvs.

fotografic, exista o mare probabilitate de a obtine o imagine mai buna.

1. Care este mesajul fotografiei?

Trebuie sa aiba un mesaj, fotografia noastra?In fata unui subiect, fotograful percepe o emotie si incearca sa o traduca intr-un mesaj, iarmesajul in simboluri, pe care le cauta in mediu si le transpune in fotografie, selectind din

noianul de posibile simboluri, pe acelea care intaresc mesajul dorit si eliminind, dupa

puteri, simbolurile distractive. Cu alte cuvinte recurge la un limbaj, bazat pe simboluri,prin care incearca sa comunice cu privitorul.

Daca fotografiile sunt exclusiv pentru

albumul nostru de fotografii din

concediul de la mare, de la munte, etc.,si scopul lor este doar documentar,

poate ca mesajul nu este atat de

important. S-ar putea incadra in genulfotografic, sugestiv denumit de Dinu

Lazar: "yola" ('io la mare, 'io la

Venetia, etc).Daca insa dorim sa aratam si altora

aceste imagini, privitorul va incerca sa

identifice un aspect in baza caruia sa

8/7/2019 zece intrebari

2/6

poata broda o povestioara din ce sugereaza fotografia. In caz contrar, ochii vor rataci prin

cadrul fotografiei, fara nici cun scop si nici o finalitate.

2. Care este raportul dintre subiect sau primul plan si

fundal?

Intre subiect si celelalte elemente din cadru poate existauneori o competitie pentru atentia privitorului. Rareori

aceasta competitie intareste mesajul fotografiei, deseori

creind confuzie in legatura cu identificarea adevaratuluisubiect al pozei. De exemplu, un personaj aflat intr-un

cadru larg de peisaj natural sau urban, va crea mai

frecvent impresia ca peisajul este subiectul principal iar

nu persoana.Pe de alta parte, raporturile dintre elementele fotografiei

poate sugera o scala iar privitorul poate sa estimeze care

ar fi dimensiune reale ale subiectului.

Utilizarea superangularului si fotografierea din apropiere

a subiectului amplifica marimea relativa a acestuia inraport cu fundalul, dupa cum invers, un teleobiectiv

restabileste raportul corect intre primul plan si fundal.

O mentiune speciala pentru portret: aveti grija si lafundal, pentru a evita greselile ce pot apare sub

forma a fel de fel de obiecte animate sau neanimate

care "rasar" din capul subiectului.

3. Se poate incadra dupa regula treimilor?

Regula treimilor pleaca de la constatarea casubiectul apare mai pregnant iar pozitionarea lui in

cadru pare mai armonioasa daca se inscrie pe una

dintre liniile1/3 sau 2/3 din cadru, si nu in chiar centrul imaginii.

Cum se obtin aceste linii? Se impart laturile de sus si

de jos ale cadrului in trei parti egale, si se unesc prin

linii imaginare prin doua verticale. La fel si pentrulaturile stanga si dreapta, si se unesc punctele prin

doua linii imaginare orizontale.

Punctele formate din intersectia liniilor imaginareverticale cu cele orizontale sunt considerate puncte

de maxim interes, iar liniile imaginare descrise sunt

considerate "linii cu forta de impact".

8/7/2019 zece intrebari

3/6

Ca orice regula, si regula treimilor cunoaste exceptii, dar acestea trebuie sa fie binemotivate de subiectul ales. Este bine totusi sa evitati sa "trageti la tinta" cu aparatul vostru

de fotografiat. Aceasta greseala fotografica este adanc inradacinata in mintea fotografilor

ocazionali si a fost puternic sprijinita de Kodak in vremurile de inceput a fotografieipopulare, cand vizoarele aratau doar cu totul aproximativ ce se va incadra in imagine.

In prezent, vizoarele au precizia suficienta pentru a putea depasi aceasta problema.

4. Exista prea multe puncte de interes in cadru?

Graba sau entuziasmul in fata subiectului pe care doriti sa-l fotografiati poate duce si la

cadre ratate, deoarece sunt prea multe puncte de interes in imagine, iar privitorul nu poate

deslusi ce vrea sa arate fotograful. Incercati, inainte sa declansati, sa descrieti subiectulprintr-o propozitie scurta, de exemplu: "vreau sa fotografiez .. i" (aici puneti subiectul

dvs.) si eliminati din cadru tot ce nu se afla in aceasta propozitie.

Eliminarea punctelor suplimentare de interes se poate face prin mai multe moduri:

- utilizati o focala mai lunga,- apropiati-va de subiect,

- exploatati profunzimea de camp prin diafragmarea inteligenta,- adoptati unghiuri de vizare deosebite: plonjeu sau contraplonjeu.

5. Sunt suficient de aproape de subiect?

Este binecunoscuta butada care sustine ca daca o poza e proasta, inseamna ca nu ati

fotografiat suficient de aproape. De multe ori detaliile pot transmite mesajul mai bine

8/7/2019 zece intrebari

4/6

decat o vedere "generala".

Majoritatea aparatelor foto digitale actuale au posibilitatea de a fotografia de foarte

aproape sau chiar macro.

In incercarea noastra de a ne apropia de

subiect, trebuie sa avem in vedere treiaspecte:

- proxifotografia tinde sa deformezesesizabil rapoartele intre partile apropiate si

cele indepartate, cunoscuta indeobste sub

numele de "deformarea perspectivei".

Utilizarea unei diafragme cat mai deschisepoate lasa in afara campului de profunzime

zonele mai indepartate si diminueaza astfel perceptia deformarii.

- Unele aparate foto nu pot lua imagini oricat de aproape, de regula nu pot sa realizezepunerea la punct sub 5 (10) cm. In aceasta situatie, indicatorul de focalizare clipeste sau

se coloreaza in galben / rosu iar declansarea nu este posibila. Indepartati-va cativa cm sirepetati.

- La distante mici de fotografiere, campul de profunzime este suficient de ingust asa incat

o cat de mica deplasare a fotografului cu camera la ochi sa scoata subiectul din planul depunere la punct. Un trepied sau orice suport este preferabil fotografierii din mana.

6. Cum cade lumina principala?

Lumina de zi, in jurul pranzului, are o directie

apropiata de verticala, fapt care produce umbre ce cad

urat, ca de exemplu asupra ochilor, iar nasul arunca oumbra disgratioasa pe gura si pe barbie, in fotografia

de portret. Evitati, pe cat posibil fotografia de portret

in jurul pranzului! Sau, daca trebuie neaparat, plasatisubiectul la umbra si incercati fotografia cu blitz

(eventual reduceti putin intensitatea descarcarii de

blitz).

Dimineata si seara insa, lumina are o directie oblica,chiar apropiata de orizontala. Iluminarea laterala accentueaza texturile iar intensitatea sa

mai scazuta face umbrele mai luminoase. Daca seara atmosfera este incarcata de praf si

umiditate, facand orizontul mai greu vizibil, dimineata aerul este mai pur si orizontulfoarte bine vizibil.

Cele mai bune ore pentru fotografia de peisaj sunt in preajma rasaritului si a apusuluisoarelui. Chiar daca sunteti in vacanta, merita efortul de a va scula cu noaptea-n cap

pentru a incerca o fotografie de peisaj.

8/7/2019 zece intrebari

5/6

7. Orizontul este... orizontal?

Ochiul uman cauta - chiar si involuntar - reperele care sa stabileasca orizontalele si

verticalele in cadrul privit. Ochiul uman va determina aceste coordonate prin identificareaorizontului sau a verticalelor copacilor sau cladirilor din imagine.

De aceea este surprinzator cat de frecvent fotografiile noastre au orizontul inclinat si

verticale aplecate, parca batute de vant. Aceasta greseala este cu atat mai deranjanta, cucat in imagine apare luciul de apa, cum ar fi lacuri sau marea! Fermecati, poate, de

frumusetea peisajului, trecem cu vederea uneori acest fapt, iar cand vedem imaginea

transpusa pe hartie, amintirea legata de acel loc este "incetosata" de aceasta greseala.Desigur, exista si posibilitatea de a corecta ulterior orizontul si verticalele, dar aceasta

implica unele taieturi din imagine.

Dupa ce ne-am convins ca, in cadru, orizontul este orizontal, ar trebui sa decidem unde

plasam linia orizontului. Plasarea orizontului in partea superioara a cadrului indreaptaatentia privitorului catre pamant, iar metaforic catre real, mundan, cotidian.

Invers, linia orizontului plasata in jumatatea inferioara a cadrului accentueaza importanta

cerului si a norilor si sugereaza visare, idealizare, abandonare sau vastitate, maretie,libertate.

8. Cum sa incadrez, portret sau peisaj?

Incadrarea in modul peisaj sau portret este una dintre

primele intrebari la care ar trebui sa raspunda

fotograful, daca decide sa ia o fotografie. Deoareceformatul marii majoritati a camerelor foto este

dreptunghiular, aceasta alegere greu mai poate fi

ulterior schimbata. Ca o regula generala, subiectele cudezvoltare mai mare pe inaltime - oameni, cladiri

inalte, copaci, etc - se incadreaza in modul portret, pe

cand peisajele cu larga desfasurare par mai naturaleintr-o incadrare pe orizontala.

Aceste reguli se bazeaza si pe faptul ca o imagine inmodul portret este explorata de catre privitor

predominent pe verticala, fapt care accentueaza

senzatia de inaltime, dinamism dar si de instabilitate,

dezechilibru; fotografia in modul peisaj va fiexplorata predominent pe liniile orizontale, fapt care

accentueaza impresia de spatialitate, stabilitate, echilibru.

Incardarea in modul peisaj este

preferata de majoritatea

fotoamatorilor, uneori poate si pentruca priza aparatului este mult mai

comoda in aceasta situatie.

9. Incadrarea pe diagonala?

8/7/2019 zece intrebari

6/6

De ce nu? Unele subiecte pot fi incadrate atat in

formatul peisaj cat si in formatul portret.

Aceasta ambivalenta poate avea dreptconsecinta un dinamism redus al fotografiei.

Daca in imaginea dvs. doriti sa accentuatidinamismul, folositi diagonalele cadrului, in

preajma carora sa plasti linii importante din

structura subiectului.

10. Cum explorez imaginea?

Fotografia, prin transpunerea spatiului (tridimensional) in imagine (bidimensionala), va

contine in esenta linii si suprafete. Ochiul observatorului are tendinta sa explorezeimaginea, ghidat de liniile dominante din imagine si sa zaboveasca asupra suprafetelor, in

incercarea de a descifra mesajul pe care vrea sa-l tramsita fotograful. Datorita educatiei,

explorarea este in general orientata de sus in jos si de la stanga la dreapta.

Liniile lungi, paralele cu marginea inferioara sau superioara a cadrului, intaresc

stabilitatea cadrului. Liniile oblice creeaza dinamism dar si instabilitate si sugereazaoptimism (ascendente) sau pesimism (descendente). Liniile frante sporesc dinamismul

imaginii, cele sub forma de unghi ascutit sugerind chiar miscare si viteza, conducind

ochiul in afara cadrului.

Liniile curbe sugereaza blandete, eleganta, relaxare.

Suprafetele redate in culori intunecate sugereaza tristete, mister, iar cele in culori

luminoase: optimism, vitalitate. Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) au efect excitantsi atrag privirea, pe cand cele reci (verde, albastru, violet) sugereaza calm, liniste. O pata

de culoare calda creeaza impresia ca este mai mare decat una de aceeasi dimensiune dar

cu o culoare rece.

Desigur ca, la fata locului, poate ca nu va veti aminti de toate aceste intrebari, dar una -

doua daca veti rezolva, cu timpul, acestea vor reveni aproape automat inainte dedeclansare si puteti incerca si alte intrebari, alte raspunsuri, alte solutii...