IOAN SLAVICI

ZinaZorilot9i alte povegti

lume se flcu lumina ca

gi noui zile oamenii nu

sIu cel,,bitrin gi peincit ii merse vestea-n

implrat peste am6ndoul

se dete lumina ochilor ca

povestea lui PetruSoarelui.

lui Dumnezeu.

Doi feti cu stea in frunte

A fost ce-a ror,,lr.e n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. AA.fost odatl un impirat. lmpiranrl acesta stlp6nea o lumeinueagi, gi in lumea Lsta era un pdcurar bitrin gi opdcurdrqd,, care aveau trei fete: Ana, Stana gi Llptiga.

Ana, cea mai in virstd dintre surori, era frumoasd, incitoile incetau a pa$te cAnd o zdreau in mijlocul lor; Stana, cea

mijlocie, era frumoasi, incit lupii pizeau turma cind ovedeau pe dinsa stdp6nl; iard LilpiEa', cea mai tiniri sord,

albd. ca spuma laptelui pi cu pIr moale caldna mielugeilor, era

frumoasi - mai frumoasl decit surorile sale impreund -,frumoasi cum numai dinsa era.

lrrtr-o zi de vatil, cirnd nzele soarelui erau mai stim-pirate, cele trei surori se duserd ca sd culeagi clpgune inmarginea codrilor.

Pe cind ele culegeau clpgunele, indatd se aude un git de

tropote, ca gi cind ar veni gi s-ar apropia o ceatd de cihre$.Era cine etai era tocmai feciorul impiramlui, venind ca sImeargd cu prietenii pi cu curtenii sIi la vinat.

Tot voinici frumogi, crescui in geile cailor, dar cel maifrumos gi pe cel mai infocat armisar era... cine altul putea sIfie?... FIt-Voinic, feciorul de implrat. Focul cailor se stim-p[ri in zfurcer celor ttei sutoti gi cltfue$i deter[ in pas mai

incetigor, pdnd. ce,veniEi gi sosii, se simEird du9i.

- L.uzi tu, sord, grdi,Lna' cltre sora miilocie, daci m-ar

lua pe mine, i-ag frLminta o piine din care mincind s-ar

simi g-ar fi tot june gi voinic, mai voinic decAt toEi voiniciidin lume.

loan Slavici

- Er, zise Stana, dacd pe mine m-ar lua, i-ag toarce,

gese gi coase o clmagi pe care, imbrdcind-o, s-ar putea luptacu zmeii, trecdnd prin apd fdrd. ca si se ude, trecAnd prin focfdrd ca si se ard5.

-Iard, eu, grii Ldpaga, cea mai tdndrd sord., dacd. i-ag fi

soEie, i-ag face doi fegi-frumopi, gemeni cu perul de aur gi custea in frunte, stea ca luceafirul din zori.

Cind trec pe l6ngi fete, voinicii, chiar pi cei impdritegti,vid cu ochii gi ascultl cu urechile. Ascultdnd, ei aluzud.,

auzind, ingeleserl, iar ingelegAnd, ei sucirl frAnele gi sirirl lafete.

- Sfintd-gi fie vorba gi a mea si fii, soEie de impdrat!

grii feciorul de impirat ridicAnd la sine in ga pe Ldptiga cucdpgune cu tot.

- $i tu a mea! grli cel dintAi voinic citre Stana, ficindgi el precum avdzutpe stipAnul sIu.

- $i ru a mea! grdi aL doilea in voinicie citre Ana, ridi-cAnd-o gi pe ea in ga.

FIcdnd aga, voinicii porniri spre curtea impiriteasci. lnziua urmdtoare se fd.curd. nunEile gi apoi uei zile pi rei nopiintreaga impnrlpe risuna de veselia oaspeEilor...

Peste alte trei zile gi trei nopi merse vestea in Eafi, cd,

Ana gi-a flcut piinea: a cules bobi, a md,cinat, cernut,fudmdntat gi a copt pAinea precum a fost zis la culesul declpgune.

IncI de uei ori cAte uei zile gi de uei ori cAte trei nopitrecurl gi o noul vesre merse in gard,, ci Stana gi-a fhcutclmapa: a cules fre de in, Ie-a copt gi meliEat, a periat fuiorul,a tors ftele, a lesut pinza pi a cusut clmaga pe trupul sotuluiei, precum a fost zis la culesul de cipgune.

Numai a Ldptigei vorbl nu s-a implinit incd. Dar roate se

fac numai cu vremea.

ZdnaZi't[or

CAnd se i-pl-i ie-: sa

de la cea de intAi zi cie c-;.rru

inaintea voinicilor Si c.. -:Iicu vorba pe de sute s:

=-urdtoare decit pAnd ac'tr=r. (

multd vreme n-are si ::=:inima sd stea zi si no"::s .

intimple - din indurar:,: ,':Llptiga Ia cules de cap=*::eimplrdie se bucurau as:.):vdzutincd.

Hei! dar multe se De=e(bune gi rele multe!

S-a intAmplat, adrca. ca

maml vitregl, iard asra. : iadus-o cu sine, avAnd-o c: iamar de acela ce cade in a-.er

DupI gindul viueger :rde impdrat gi stdp6nd pestecea de picurar.

$i acuma slrmana Liprfost pe gindul vitrigei, cr dr

aga e lumea: chiar gi acolo

bun.Era acuma in gAndui '

cum a fost zis Ldptiga, sd tar

feciorul de impdrat ci nu e p

Nu putea insl face mstdtea de-a punrrea, zi si node gAnd ca, cu una, cu d,

urneascl pe acesta, iari dupiei, a ei sd fie griia. $tia cd nu-

6

26na Zor!!91Ei allg-PgYe9ti

CAnd se imptini de-a gaptea oard a $aptea zi, numdtatd'

de Ia cea de intAi zi de cununie, feciorul de impirat se atdtd'

inaintea voinicilor gi celorlalgi curteni ai sii cu faga veseli 9i

cu vorba pe de sute gi mii de ori mai blAnd5 gi mai indu-

rdtoare decAt pAnd acuma, dAnd de gtire ci de aici inainte

multi vreme n-are si mai iasl din curte, fiindcil poartd'

inima si stea zi gi noapte lAngi soEia sa. Era adici sI se

intimple - din indurarea lui Dumnezev - precum a grdit

Ldplga la cules de cdpgune... $i lumea, 9i Earu,9i intreaga

impnrnEie se bucurau a$teptend si se vadi ce nu s-a mai

vdzutincd.Hei! dar multe se petrec in lume, 9i dintre multe, multe

bune gi rele multe!S-a intimplat, adicd., ca feciorul de impirat sd aibl 9i o

mamd. viuegS, tard asta, o fatd mare in pdr, pe care a fost

adus-o cu sine, av6nd-o de la cel dintii birbat. $i apoi, vai gi

amar de acela ce cade in asemenea cuscrii!

Dupi g6ndul vitregei era sI fie ca fiica sa s-aiungl soiede implrat gi stipAnd peste impirdye, tari nu Ldplj;Ea, fata

cea de plcurar.$i acuma sdrmana Ldrpiga avea sd sufere pentru cd n-a

fost pe gAndul vitrigei, ci dupd voinga lui Dumnezeu. Vezi!

aga e lumea: chiar gi acolo e rea unde o poartl gAndul cel

bun.Era acuma in gindul vitrigei ca intdmpldndu-se dupd

cum a fost zis LdrpiEa, sd. facd pe lume sd creadi 9i si creadl

feciorul de implrat cI nu e precum este 5i precum s-a zis.

Nu putea insd face nimic, fiindcl feciorul ^de

impiratstltea de-a pururea, zi gi noapte, lAng5 so;ia lui. I;i puse dar

de gAnd ca, cu una, cu douI, cu vorbe gi iscusinie, sIJurneasci pe acesta, iarl dupd

^cee , rimdnAnd Ldpttga in grtia

ei, a ei si fie griia. $tia ci nu-i va fi greu sI afle cale gi chip.

::--:-: llt-ar lua, i-ag toafce,

::::,:ird-o, s-ar putea luPta

: ., .e ude, trecind Prin foc

=.:- :i ,ard sori, dacd i-a; fii==-i:l cu pdrul de aur Pi cu

:::- = -:",.

:::-';. chiar gi cei imPirdtegti,

:::r-:. -\scultind, ei a:uzkd,

:. :- s:crd frAnele 9i sirird Ia

rr,:: Si fii, sogie de imPdrat!

: -,. sne in ga Pe LiPti;a cu

.:'' ,,':rnic cdtre Stana, fdrcdnd

=.-l -,-o*i.ie clue Ana, ridi-

, r::: curtea imPdrdteascd. in.. ., ::oi uei zile gi trei noPqi

'= -. laspegilor...:,:: merse vestea in Eati, cd,

as :obt, a micinat, cefnut,

3-::: a iost zis la culesul de

-. .: de uei ori cAte uei noPi< -:: 1ard, ci Stana gi-a fXcut

:-:: si mel-igat, a Periat fuiorul,

:-.;: camaga pe trupul sotului

i: :ipsune.: s-" implinit incd. Dar toate se

loan Slavici

Cu una, cu doud., feciorul de implrat nu se urnea insddin loc. Vorbele zbtxard, in vAnt gi iscusinEele rdmaserd lucrufdrd, teabd,. Vremea trecea, ziua se apropia, era miine-poi-miine, gi feciorul de impdrat nu se depirta de lAngI sogia sa.

Cdnd vitrega vdza cd acuma nu e incotro, igi puse piatrd,pe inimn gi trimise carte, gtire gi veste la frate'siu, a cdruiimpdrnEie era vecind, spuse cum gi ce, gi grli doud-trei vorbe,ca sI vinl cu oaste pi voinici gi si cheme pe feciorul deimpirat la rdzboi.

Asta era una, bunl gi cea din urm6. Nici nu rlmase inzadar.

Feciod de impirat slri cuc de minie cind ii veni vesteacd acum nu e bine, cd taca cum gi ce, pi cum ci ogtile vrdj-magilor sunt pe cale si vinI, sI intre gi sd fie precum de multn-a mai fost... BItaie zdicd,, bitaie grozavd, bdtue intre doiimpnragi!

Vizu gi el cd acuma nu e incotro, cd n-are dec6.t si facice e de fdcut.

Aga sunt feciorii de impirat! OricAt de in drag gi-ar pdzinevestele gi oric2t de-a dor ar a$tepta si-gi vadl fe;ii, cAndaud de bltaie, Ii se zv6.rcolegte inima in trup, Ii se frlmAntdcreierii in cap, li se impdienjenesc ochii... lasi nevastl gi fegi

in gnja Domnului gi pornesc ca v6nnrl la rdzboi.Feciorul de impdrat a pornit ca primejdia, s-a dus ca pe-

deapsa lui Dumnezeu, s-a bdtut cum se bate, cum numai el se

bate gi, cdnd in a fteia zi au crdpat zortle, iardgi z fost lacurtea impdrlteasci, sosind cu inima stamplrati prin luptlgi cu ea plinl de dor neastAmplrat sd gtie ce gi cum, de cAnds-a dusl

Heil dar ce-auzi? ce vd.zu? imi vine nici sd nu mai poves-tesc cAnd vdd atdta rdutate, atAta suflet fdrd, mt7dr, pi urAt5, gi

supdrlcioasd,, gi grozavd. treabd., incdt nici nu se poate spuneffud ca si risufli o dati cu greu!

ZdnaZo

Adici a fost asa: ul (

cAnd feciorul de im:irarcur;u, s-a intimpiar htocfei-frumogi, fecion ce irrcu luceferi in frunte.

Dar era ca lumea siin gAndul ei, in pnpi ou

frumogi, iar pe copu: cu tingropi in colgul ca:e-. :oi

Cind feciorul d. t-lsd vadd, n-auzi nimrc. cr

care vitrega i-a fost p'*. irMultl vorbd nu se rn

ochii, gi ^sta

erz desruL Inu rlmase decAt se-si aiur

Feciorul de impiratporunci si o ingroape inaga in ochii lumii, penrucuteazd. sd ingele pe un fe

tntr-attI zi, apoi. se

impirat se cunund a d<

de nuntl trei zile si uer rHeil dar nu e darul

Cei doi fei-frumogi nucare erau ingropap crescii vdzu crescAnd, porunci

- LdsaEi-i sI creasc

fereasud! Aga paium n-ar

$i apoi crescura pcresc: in fiecare zi un icreperul zon7o4 cdnd se

clipiti. Cind se imphntnerau mAndri gi nalp, ri

8

3Darar nu se ufnea inslc.rsn1e1e rimaseri lucrur::opia, era mAine-poi-:ca:ra de lAngi soEia sa.

e hcouo, igi puse piatrd:ste la frate-siu, a clrui:. si. sral douS-uei vorbe,i. cheme pe feciorul de

r,:ni. Nici nu rimase in

nime cind ii veni vestea

:e. -ri cum ci ogtile vrdi-si sa fie precum de multzrozard, bdtaie intre doi

:o. cd n-are decdt sd facl

:cat de in drag Si-ar pdzir:a sa-si vadd fe;ii, cAnd

u in tnrp, Ii se frimAntl:i:ri.., Iasi nevastl pi feEr

ui .a rdzboi.:r=rejdia, s-a dus ca pe-se

'5ate, cum numai el se

lr zorile, iarigi a fost Ia

ra sumpirati prin luptda sde ce gi cum, de cdnd

rne ruci si nu mai poves-rr'let tirl mili, gi urAtI, gi

ir ruci nu se poate sPune

Za ry_lgp1gi a l!9 rgyegti

Adici a fost aga: in clipita cind stelele se sffang Pe cer,

cind feciorul de impnr^t era numai trei pagi de Ia poarta

cur;u, s-a intAmplat intocmai precum a fost zis Ldpti;a: doifeEi-frumogi, feciori de impdrat, unul ca alrul, cu p5r de aur pi

cu luceferi in frunte.Dat era ca lumea sd nu-i vadi. Vitrega, rea precum era

in g6ndul ei, in pripi puse doi cigei in locul copiilor, fegi-

frumogi, iar pe copiii cu pirul de aur gi cu steaua in frunte iiingropi in colgul casei, tocmai la fereastra impltatului.

CAnd feciorul de impirat intrd in casi gi cerci s-audi gi

sd vadi, n-atzi nimic, ci vdztt numai pe cei doi c5geiugi, pe

care vitrega i-a fost pus in patul Lnptiqei.

Multi vorbl nu se mai fIcu. Feciorul de impirat vizu cu

ochii, gi ^stz

er^ destul. Ld,paga nu gi-a inut vorba, 9i acuma

nu rdmase decdt si-gi ajungi pedeapsa.

Feciorul de impdrat n-avu incotro, igi cdlcl pe inimi gi

porunci sd o ingroape in p6mAnt pini la sAnigori, rdmAnindaga in ochii lumii, pentrLl ca si se gtie ce e

^ceea cAnd cineva

ctteazi si ingele pe un fecior de impirat.inu-alti zi, apoi, se flcu pe gindul vitregei. Feciorul de

impdrat se cunund a doua oarl gi iarigi rdsunarl veseliile

de nuntd trei zile gi trei nopgi.

Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptl nedreaptd!

Cei doi fegi-frumogi nu aflau odihni in pdmdnt' In locul incare erau ingropai crescuti doi paltini frumogi. CAnd vitrega

ii vlzu crescind, porunci ca si-i stirpeasci din rddicini.

- Ldsagi-i sI creasci! porunci impdratul. i-i plu. aicila

fereastrl! Aga paltini n-am vizut incI.

$i apoi crescurl paltinii, crescurd cum ali paltini nu

cresc: in fiecare zi un an, in fiecare noapte alt an, tatd increpetul zor:tlor, c6nd se strAng stelele pe cer, trei ani intr-octpitn. Cdnd se implinirl uei zile pi uei nopp, cei doi paltinierau mAndri gi nalgi, ridicdndu-se cu crengile lor p6ni la

9

tq"_

loan Slavici

fereastra impdrarului. $i apoi, cind adia vinrul gi se migcaufrunzele, impiratul asculta, ascuha zile intregi la goptirea lor.Ii pdrea cI aude un suspin neincerar, ca o pldngere pusd invorbe neingelese, pe care numai sufletul lui o simge a ca osimtire ascunsd gi nepriceputd, care ziua nu-i ldsa odihnl picare noaptea il ginea t r r. ilcuprindeau fiorii in auzul acesreigoptiri gi totugi ijpdrea cd n-ar putea si fie ffud, de ea.

Vitrega simEi, insi, ce e gi cum. igi puse de gdnd ca,cu orice preg, si stArpeasci paltinii. Era greu, dar mingilemuieregti storc din piatrd zdr. Viclepugul muierilor dezbncd,voinicii: ce puterea nu poate, poate dulceaga vorbelor, pice nici asta flu poate, pot lacrimile mincinoase.

Intr-o dimineati impdrlteasa se puse pe de margineapatului sogului ei gi incepu si-l ademeneascl cu dezmierdirigi vorbe de dragoste. Mult a ginut pdnd, la ruptul frrrlui, darin sfArgit... pi implraEii sunt ror oameni.

- Bine! grdi feciorul de implrat cam cu jumitate de

gurd. Si fie pe yotz t^; si stArpim paltinii: dar din unul sifacem un pat pentrrr mine, din altul un pat pentru tine.

Implrlteasa se multumi cu ^tAt^.

Paltinii furi tliagi, ginici nu se innoptd bine pAnd ce paturile erau ficute gi puse incasa implratului.

CAnd feciorul de impirat se culci in patul nou, ii pireaci se simte de o suti de ori mai greu decAt pAni acuma gi

totugi afld odihnl cum n-a mu aflat; rafi, knpdrdteasa i se

pdrea cd, zace crtlcatd. pe spini gi mlricini, incAt toati noapreanu puru dormi.

DupI ce implratul adormi, paturile incepurd sd scArgAie.

$i de aceste scArgAituri implriteasa scotea un ingeles cunos-cut; i se pdrea cd aude vorbe pe care nimeni nu le pricepeadecdt numai dinsa.

- Ji-e greu, friEioare? intrebi unul dintre paruri.

26na Zoriio's e

- Ba! mie nu mi-e gre:. :i'

impiratul, mi-e bine, clci pe ::::::

- Mie mi-e greu. zi.= :=

.'

suflet rdul $i tot aga vo:'::i :pdnd la crepetul zortl.or.

CAnd se flcu ziud. :::.:.a:;prdpddeascd patutile. Po:::::- jtocmai ca gi acelea gi, cAnc :::::ipe aceste pe negtiute in cas". :-::in foc pind Ia cea mai nxc:i . -::-:

Focul ^rdea,

tard in pc ::-:-:cd aude tot acele vorbe de :-,:-=,

Dupi ce parurile arse:.. -:buciEici de cirbune, impLa:=a.:vAnt, pentru ca sd fie dusa ::s:;ca parte cu parte in veci sa :.- ::

Ea n-a vizut insl cd tc :::.,'frumos se ridicaseri in sus i-':cdzutd. tocmai unde au fosr ;:t.;aici, cele doui scintei se :::-:din care unul era tocmai a:": i,atAt de bldnd, cu lAna toc:::,:fiecare pre! de-o implrnpel

CAnd impdriteasa "-:; -ferestrele impdratului, sdri :,-:-.braEe pe amdndoi gi-i duse ia

= -;Din clipita asta, fecioru- i

gindea dec6t la mielugei: :: :.imielupeilor, in fiecare zbit:.: :

privire afld ceva, care ii ciciea ;Yd'zi,nd cd soEul sIu a ::

iarSgi prinse gdnd riu gi nu sc ''cind cu rIu, cAnd cu vorbe c*.

70 71

t'. -,-,inrui gi se mipcau

: -::--r3gi 1a goptirea lor.

-i :' pidngere pusd in.::- lur o simEea ca o::. :ru-i idsa odihnd gi

.- :-: -,:r,i in auzul acestei

: :-:= lira de ea.

1.r p.rte de gind ca,

=:: geu, dar minEile

.;* nuierilor dezbracd

: *.'.ccaqa vorbelor, 9i::::t l,ase.

:-:- pe de marginea:::-"sca cu dezmierdiri::i ^" ruptul firului, dar

::,i: :lm cu lumitate de

:-:i: dar din unul si:. ::: pentru tine., f.,iumr furl tdiagi, gi'

= :rau fdcute gi puse in

:-i :: parui nou, ii pirea:- ;.ccit pinl acuma 9i,:: :":a impiriteasa i se

,:::::. incAt toatd noaPtea

:-: -rcepuri si scAr;die.

:-:.Jr un ingeles cunos-: ::::neni nu le pricepea

:. -- drnue paturi.

Zdna (g!91Ei q llgPgYeeti

- Ba! mie nu mi-e greu, rispunse patul pe care dormea

implratul, mi-e bine, cdci pe mine zace iubitul meu tati!

- Mie mi-e greu, zise cellalt pat, cdci pe mine z ce vn

suflet riul $i tot aga vorbiri paturile in auzul impiriteseipdni, la crepetul zoilor.

Cind se fd.cu ziud, implrdteasa i;i puse de gind siprdpldeascl paturile. Porunci dar si facd' alte doui paturi

tocmai ca gi acelea gi, cdnd implrarul merse la vdnat, le puse

pe aceste pe negtiute in casi, iard parurile de paltini le arunciin foc ph,nd,la cea mai mici scinduri.

Focul ardea, rardin pocniturile focului impdrdteasa pdtea

cd aude tot acele vorbe de ingeles nepriceput.

Dupd ce paturile arserd, incAt nu rlmase nici micar o

buciEicl de cdrbune, impiriteasa adunl cenula gi o arunci invdnt, pentru ca sd fie dusl peste noud gIri gi peste noui miri,ca parte cu parte in veci sd nu se mai afle.

Ea n-a vdzut insl ci tocmai atunci cAnd focul atdea maifrumos se ridicaseri in sus doui scAntei 9i, iepind la lumind.,

cdzurd. tocmai unde au fost crescugi cei doi paltini, izrd cdztxe

aici, cele doui scintei se prefdcurd in doi mielu;ei gemeni,

din care unul era tocmai atit de frumos ca 9i cellalt, tocmai

atAt de blAnd, cu lAna tocmai atat de strilucitl. Doi miei,

fiecare pre! de-o impnrdgie!

Cind impdriteasa vdzu mielugeii piscAnd pe sub

ferestrele implratului, sdri plini de bucurie Ia dAn;ii, ii lud in

brage pe amAndoi gi-i duse Ia soqul siu.Din clipita asta, feciorul de impirat zi 9i noaPte nu se

gAndea decit la mielugei: i pdrea cd in fiecare migcare a

mielugeilor, in fiecare zbieret iegit din gura lor, in fi'ecare

privire afld ceva, care ii cldea greu gi totugi ii ustura inima.

Ydzind cd sopl siu a indrdgit mielu9eii, impdrdteasa

iardgi prinse gAnd rIu gi nu se impdcn pAnd ce, cind cu bine,

cdnd cu riu, cdnd cu vorbe dulci 9i cAnd cu plAns, nu fdcu pe

1^7

t&

I\1;

loan Slavici

feciorul de impirat ca sL se invoiascd cu pierzarea mielu-geilor.

Mielugeii furd, td'iay. Ce nu se puru minca, impdrdteasapuse sd se amnce in foc... in foc Ai piele, gi IAnI, gi oase, gitot ce a mai fost.

Nu mai rS.mase nimic. Nimeni n-a bigat de seamd citocmai pe fundul vasului in care s-a spilat cattte , intre crI-pitura doagelor, au rlmas doud bucitele din creierii mielu-geilor- CAni apoi slujnica impdratului s-a dus la vale dupiapd, bucdgelele de creieri s-au spilat pi au mers cu pAr6uipani in

^p^ cea mare, care curgea prin mijlocul imperegiei.

Aici din cele doul bucdgele s-au ficut doi pegtigori cu solziide aur, unul tocmai ca gi cellalt, deopotrivi, ca sI se gtie cdsunt fragi gemeni.

. . Intr-o zi pescarii impdritegti se sculari dis-de-dimineagl

gi-gi aruncari mrejele in api. Tocmai in clipa c6nd cele dinurml doud stele se stinserd pe cer, unul dintre pescari ridiclmreaia gi vdzu ce n-a marvdzut: doi pegtigori cu solzii de aur.

Pescarii s-adunard si vadl minunea, iar dupl ce vdzurd.pi se minunard,, hotdrdrd. ca, aga vii precum sunt, sd duclpegtigorii la impirat gi si-i facl cinsre.

- Nu ne duce acolo, ci de acolo venim, de-acolo

sufltem gi acolo e pieirea noastri, grli unul dintre pegtigori.

- Ce sd fac dx cu voi? intrebl pescarul.

- puns-1g pi adunl roul de pe frunze,lasl-ne sl inotdm

in roui, pune-ne la soare pi apoi nu veni p6ni ce razelesoarelui nu vor fi sorbit roua de pe noi, grd,i al doileapegtigor.

Pescarul ficu precum i s-a zis: adunl roud de pe frunze,ldsi pegtigorii si inoate in roui, ii puse la soare gi nu venip6nl ce razele soarelui nu sorbiri roua de pe ei.

Ce-a aflat? Ce-a vdzut? Doi copilagi, feEi-frumopi cupnrul de aur gi cu stea in frunte, unul ca cellali, incAt cine iivedea uebuia si gtie ci sunt gemeni.

ZdnaZail

Copiii crescuri repedcnoapte alt an, iar in crepeudcer, trei ani intr-o chpita $ I

de trei ori in vdrstd, de mri olepciunea mingu. Cind se iaerau de doisprczece arri in rigi treizeci gi pase in inEelepci

- A6urn2 lasd-ne si r

dintre copii cdtre pescar.Pescarul ii imbrnci frr

ciciull de miel, pe care o ttpdrul de aur gi steaua in ftuimpiranrlui.

F.ra zi:ua mare cind eiu

- \,r1grn si vorbim o

citre strdierul ce sta incircr

- Nu se poate, fiind

rispunse suiierul.. -

Tocmai pentru ciintrAnd indirltnic pe poarti

Striierii se adunari.. roacegtia trecuri printre dprintre degete. Cu trei ppomenird tocmai inarntee

ospdta cu curtenii sdi.

- Vrem si intrdm!

1

slufitorii ce stau la upi.

- Nu se poate, rdspur

_ Ei! vom vedea oostrigl cellalt fit, cotind indstanga.

Dar mulf erau sluiiuimbulzeall pi o larmi inaint

72