1 5 . M R T . 1 9 2 6

2f Tar «r \y v vs' >^ \y v w w v- w w •w v v ^ w v w w w»-»

• V E F ^ t L LITERAR

Desen de ŞTEFAN DIMITRESCV

In acest n u m ă r : DRAGOŞ P R O T O P Q P E S C U , VINTILA RUSSU-ŞIRIANU, I. AL. BA R A B E S C U , ADRIAN M ANiny C A M I I P F T R F y c i L i f r a p l l D . R O S E T T I , N. N . TONITZA, GrK; C A R D A Ş , G. B R E A Z U L , B . CECRORIDE, ANTON HOTBAN, ARTUR ENAŞESCU, EMIL RIEGLER E U G E N VICTOR, D . N . T E O D O R E S C U , G E O R G E GRUIA. Bulet in bibliografic s ă p t ă m â n a l de AI. Sadi- lonescu. Desene de^Şt . Dimi t rescu .

An. XLII, Nr. 9. 28 Februarie 1926 L e i 5 .

2 UNIVERSUL LITERAR

25 Februarie , 1854 : S'a n ă s c u t î n s a t u l Ş a m ş u d ( T r a n s i l v a n i a ) G h e o r g h e Ş i n c a i .

1 Mărite, 1788 : S'a n ă s c u t î n H e r t a (Dorohoi) Gh. Asac i .

1837 : S'a n â s c u t î n s a t u l H u m u l e ş t i ( Jud . N e a m ţ ) m a r e l e p r o z a t o r I o n C r e a n ­gă .

1805 : A p a r e în C e r n ă u ţ i „Foaea Socie­tăţ i i pentru l i teratura ş l cu l tura româ­nă iu Bucovina".

A p a r e î n B u c u r e ş t i „Trompeta Carpaţi-lor" s u b c o n d u c e r e a l u i C e z a r Bol l iac .

1867 : A p a r e î n Iaş i r e v i s t a „Convorbiri l i terare" s u b c o n d u c e r e a d - lu i I a c o b C. N e g r t m i .

1873 : A p a r e î n B u c u r e ş t i „Revis ta Contemporană".

1875 • A p a r e î n Ia ş i r e v i s t a a n u a l ă „Buc iumul R o m â n " c o n d u s ă de i s t o r i cu l T h e o d o r Codrescu .

1SV2 : A p a r e î n Fo l t i c en i s u b c o n d u c e ­r e a d-lui A r t u r Gorovei , r e v i s t a de fol-k l o r „Şezătoarea".

1603 : A p a r e „Revis ta ideal is tă" con­d u s ă de M i b a i l G. H o l b a n şi N. V a s c h i d e .

2 Martie, 1870' A p a r e î n B u c u r e ş t i r e ­v i s t a „Columna lu i Traian" c o n d u s ă de B. P . H a ş d e u .

3 Martie, 1863 : A m u r i t p o e t u l I a n c u Văcă rescu .

1866 : G. Missa i l a v o r b i t l a A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Dunărea din pnnctu l de vedere român".

1885 : C. Dissescu a v o r b i t l a A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Opiniunea publică".

i Martie, 1856 : S'a n ă s c u t î n j u d e ţ u l Gorj i s t o r i cu l A l e x a n d r u Ş te fu lescu .

1877: Se r e p r e z i n t ă p e n t r u p r i m a o a r ă p iesa i s to r i că .Curcanii" de Gr. V e n t u r a .

1897 : A m u r i t l a P a r i s A l e x a n d r u La -h o v a r i

o Martie, 1880 ; A p a r e î n T i m i ş o a r a » „Luminătorul" g a z e t ă po l i t i că şi l i t e r a r ă .

6 Martie, 1845 : A m u r i t C o n s t a n t i n F a c a c u n o s c u t u l a u t o r a l „Franţuzitelor".

1866 : P . P . C a r p a v o r b i t l a A t e n e u l R o m â n d i n B u c u r e ş t i d e s p r e „Trei cesari : Cezar, Carloman ş i Napoleon I".

Coperta noastră I n p i c tu ra românească , con temporană ,

persona l i ta tea lui Ştefan Dimitrescu se despr inde hotărîjt şi l impede.

A r t a lu i — uneor i a s p r ă şi t r is tă , d a r î n to tdeauna i m p r e g n a t ă de o a d â n c ă emo­t iv i t a te — nu-i , desigur, h ă r ă z i t ă agre­m e n t u l u i .

Obseda t de mediu l copilăr iei sale, Şte­fan Dimitrescu s'a concent ra t ma i cu sea­m ă In s tud iu l sever a l pr ivel iş telor şi chi­pur i lor , exprtesiv rura le , ori în contem­p l a r e a ace lor e l e m e n t e ca r e deşi p r i z ă r i t e în înghesuia la t â rgur i lo r , m a i p ă s t r e a z ă î ncă ceva din î na l t a b u n ă c u v i i n i ă şi din duioasa 1 resemnare , ca re e, îndeobşte, ca­rac te ru l necl int i t de veacur i , a l r ăzăşu lu i şi negus toru lu i moldovan.

A lă tu r i de F ranc i sc Ş i ra to ş i ' d e Cami l Rossu, Ştefan Dimitrescu a i zbu t i t să f rângă , î n in te rp re ta rea ţ ă r anu lu i român , î n râu r i r ea , evident dăună toa re , a grigo-rescianismului sămănătorist, care t r an ­sformase atel ierele pictor i lor în t r 'o gen­tilă f iguraţ ie de comnjediolă rus t i cană — genre Saxa .

Urmăr i l e b inefăcă toare , p e n t r u a r t a noas t ră , a le acestei lup te demne î m p o ­t r iva frivolului, sunt as tăz i cu pr isos in ţă cons ta ta te .

Ştefan Dimitrescu a r e aici pa r t ea lui m a r e d e mer i t — şi p a r t e a lu i m a r e la i zbândă .

P O E T U L i

Port cerul cu stele pe umerii meii Tot focul iubirei în piept, Cuvântul mi-e harfă, vrăjită de zei, j Iar gândul, toiag de 'nţelept.

Par braţelermi ruguri aprinse pe veci, Cunună de flăcări mi-e gura, nu lut 1 Fiorii de viaţă chiar lespedei reci l-aş da, sub un singur sărut!

Prin geana deschisă când ochi-mi pătrund, Un alt cer slrăluce 'n adânc ; El creşte şi-acopere zări fără fund, Cu 'n soare mai viu Pe oblânc.

Nu, bici cu fâşii din azur împletesc Pe guri pătimaşe, când furii se cern, Şi-a vieţii prostie, destin pământesc, Lovită-i de sfârcul etern!

Când aprig spumează veninul pe limbi, Şi-asuprâ-mi cad pietre, morman, Tu pietrele 'n bulgări de aur le schimbi, O! Fluer vrăjit al lui Pan!

I I

Ale mele sunt câmpuri, poeni, luminiş, Şi raza ce moare! 'nlr'a norilor prag,

Şi umbrele dese, din vechiul frunziş, Căzând peste frunlea'mi de mag!

Eu, fulger şi trăsnete, toate le-adun! Urgii deslănţui în voe, Şi seamăn pe lume, cu-avântul străbun, Scântei din Facla lui Joe!

Ocean sânt! ce trece ve-al stâncei grumaz, Unesc lutul negru cu-albastrul senin! Din orice simţire făcând un talaz, înving uriaşul destin!

Sibiu. ARTUR ENAŞESCU

După moarte De vom dormi alăturea 'n morminte, Nu ne-om urî, nici nu ne vom iubi, De nimeni şi nimic nu vom mai şti... — Eu n'am să mai gândesc mereu: „Cum minte 1" Şi vom dormi aşa, făr' să ne ştim, Alături în acelaş ţintirim.

Vor sta la capăt două cruci stinghere Şi-un tei bătrân, cu frunza-i milostivă, Ne va umbri mormintele de-o-potrivă —• — In noaptea din mormânt va fi tăcere Şi nu vom mai simţi nici urmă de durere —

Iar sus în cer —dacă mai este altă viaţă — Doi porumbei, albi şi voioşi s'or revedea: — Acolo sufletele noastre 'n dimineaţă Vor retrăi în noi senin visarea mea Şi vor zări cum Dumnezeu, pe-o rază, Iubirea lor o binecuvântează —

Ci, jos aci, pe unde noi am petrecut, Nu vom putea nici să urîm, nici să iubim, Mormintele ni se vor şterge 'n ţintirim : Noi iarăşi lut vom deveni ca'ntru'nceput... ....Nu se va şti cum ne-am iubit şi cum ne-am dus, Nici cum visarăm nemurirea 'n ceruri sus.

EUGEN VICTOR

UNIVERSUL LITERAR 3

D O U A A N I M A L E D e s c h i z â n d u ş a s p r e s c a r a ce c o b o r a

c i\3 t re i c a t u r i , o m u l fu a p r o a p e să c a d ă .

Se î m p i e d i c a s e s d r a v ă n . B o l b o r o s i n d o î n j u r ă t u r ă o a r e c a r e , se

p l ecă să v a d ă p r i c ina . . T o l ă n i t pe ş t e r g ă t o a r e a de p i c ioa re ,

f ă r ă a b inevo i s ă se r id i ce m ă c a r pe la­bele d i n fa ţă , u n d u l ă u e n o r m , cu b l a n a ca o g r ă d i n ă î n p a r a g i n ă , îşi b leg i d o a r si m a i m u l t u r e c h i l e v o l u m i n o a s e şi-1 p r i v i de jos î n su s , d i n a l b u l och i lo r .

C â t e v a c l ipe , i n i m a o m u l u i b ă t u m a i t a r e .

P e u r m ă , m o r a l u l s ă u r e a c ţ i o n a s u b f o r m a u n u i t u ş i t s e m n i f i c a t i v .

î ş i î n d r e p t ă ţ i n u t a , îş i c o r e c t ă poz i ţ i a p ă l ă r i e i şi, p r o n u n ţ ă u n „ m a r ş " e n e r g i c .

C o n s a c r a t a exp re s i e se a d r e s a — evi­d e n t — c â i n e l u i .

D a r c u a d r u p e d u l îşi p u s e d i n n o u bo­t u l pe l abe f ă r ă a d a v r e u n s e m n c ă a r fi p r i c e p u t i n v i t a ţ i a .

O m u l , î n c u r c a t se î n v â r t i c â t e v a c l ipe î n j u r u l c â i n e l u i , ca u n c â î n e î n j u r u l u n u i a r i c i u pe c a r e n u ş t ie de u n d e sâ-1 a ţ u c e .

D a r t r e p t a t , ca m e r c u r u l î n t e r m o m e ­t r u , f u r i a se r i d i c a în o m .

S u b i m p u l s u l a c e s t u i crescendo, se r ă s t i l a c â i n e :

- • M a r ş d a c i p o t a i e ! Şi-1 a t i n s e p r u d e n t cu v â r f u l şo şonu­

lu i . A n i m a l u l îl p r i v i cu e x p r e s i a u n e i î n d e l u n g a t e e x p e r i e n ţ e î n a s e m e n a m a ­te r i e şi se s t r â n s e pe u n loc m a i m i c , v r o i n d a s p u n e p r i n a c e a s t a : „pof t im de t rec i " .

O l n i u l a n i m a l u l u i , î n t ă r i b ă n u i a l a o-m v l u i .

R ă s u c i n d u - s e î n loc, p r i v i c l a n ţ a uş i i , ca şi c u m de acolo p u t e a v e n i o so lu ţ i e , se u i t ă i a r l a d u l ă u l g h e m u i t s u b p i ­c ioa re le lu i , îşi ş t e r s e cu v â r f u l u n g h i e i im bob de noro i u sca t , r ă m a s pe p a l t o n şi se s c a r p i n ă s u b p ă l ă r i e .

A c e a s t ă se r ie de g e s t u r i n u s c h i m b ă î n t r u n i m i c s i t u a ţ i a e x t e r i o a r ă .

Dar , î n l ă u n t r u l o m u l u i , s u p a p a a m o ­r u l u i p r o p r i u se de sch i s e şi s â n g e l e îi n ă v ă l i în ob raz .

F ă c â n d u n m i c ocol s t r a t e g i c , p e n t r u a se s i tua m a i fă ţ i ş î n t r e u ş e şi c â ine , îş i p o t r i v i g l a s u l şi s t r i g ă a s p r u :

— M a r ş i j a v r ă , ieşi , m a r ş ! D u l ă u l îl p r i v i c u t r i s t e ţ e , l i n i ş t i t . O m u l , î n c u r a j a t de p r o p r i a l u i voce ,

î n g b i ţ i n d u - ş i r ă s u f l a r e a , îş i l u ă i n i m a în d i n ţ i şi-i s v â r l i u n p i c io r î n coas t e .

Câ ine l e icni , l u n e c ă t r e i t r e p t e şi de jos , cu aceeaş i l in i ş t e , î n t o a r s e o p r i v i r e a r ! ancă s p r e o m .

O m u l , î n f i e r b â n t a t de a c e s t succes , care-1 făcea — în p r o p r i i să i och i — d i n l a ş , e rou , cobor î r e p e d e şi i sbi d i n n o u cu p i c io ru l .

—• H u i d e o ! Auzi d u m n e a t a s c a n d a l , n e m a i p o m e n i t , p a r c ' a r fi l a el a c a s ă ! H u o !

Şi p i c io ru l o m u l u i , r e p e t ă şi m a i b r u ­ta l , d r u m u l l a p â n t e c u l a n i m a l u l u i .

M a n e v r a se r e î n o i a c u p e r f e c t ă s ime­t r i e .

O m u l se r ă s t i a şi l ov ia . Câ ine l e se ro s togo l ea c â t e v a t r e p t e şi

f ă r ă a c r âcn i , î n t o r c e a s p r e om, p r i v i r e a - i a d â n c ă şi a l b ă .

— H u o m u r d a r u l e , n a j a v r ă de p r i p a s , t ine o b r a z n i c u l e !

S ' ş o ş o n u l o m u l u i făcea , . zdup" î n coas te l e c â i n e l u i şi c â i n e l e se p r ă b u ş i a pe g e n u n c h i , ca u n o m cu o c r u c e î n s p a t e .

Mai e r a u c â t e v a t r e p t e p â n ă jos . O m u l la l a r g u l lu i , ţ i p ă : - - Ia te u i t ă , n ic i n u se m i ş c ă , n a

bes t i e !

Şl r o ş u de fur ie , m â n d r i e şi obosea lă , lovi câ t p u t u .

Câ ine l e s b u r ă pes t e t r e p t e şi se isbi de u ş a c a r e r ă s p u n d e a de-a d r e p t u l î n s t r a ­dă .

L e m n u l r ă s u n ă î n f u n d a t şi ţ â ţ â n i l e uş i i g e m u r ă p e n t r u c â i n e .

De la î n ă l ţ i m e a c â t o r v a t r e p t e , u n d e se op r i s e o m u l — c u e m f a z ă — d o m i n a si­t u a t a .

De s u b el, d u l ă u l , c u u m e r i i g â r b o v i ţ i u m i l şi g â t u l căzu t , îl p r i v i a l u n g , cu ochi i m a r i .

Ş i n u v o r b i a . O m u l , g u s t â n d pe î n d e l e t e c r u z i m e a

v ic tor ie i , ros t i c u condescenden ţa , j i g n i ­t o a r e a î n v i n g ă t o r u l u i :

- Ieş i p o t a i e ! P r e ş î ţ i t r e b u i a , p a r c ă to t p e p r e ş a i s t a t ! H a i d e , m a r ş !

Şi c o b o r â n d în p a s de p a r a d ă , u l t i m e l e t r e p t e , î m p i n s e u ş a şi-i făcu v â n t a n i ­m a l u l u i î n s t r a d ă .

Desen d e V. I. Popa VINTILA RUSSU-ŞIRIANU

A f a r ă v i sco l i a a s c u ţ i t . F u l g i u s c a ţ i şi s u b ţ i r i , î n c h i p u i a u v a ­

l u r i de p ra f î n g h e ţ a t , î n v ă z d u h . D u l ă u l ros togo l i t , se op r i l a m a r g i n e a

t r o t u a r u l u i , se r i d i c ă î n p a t r u l abe , se s c u t u r ă d i n toţ i m u ş c h i i şi î n ă l ţ â n d u - ş i c a p u l s tu fos , b r u s c , c r e scu .

O m u l făcu u n p a s şi se opr i , p r i v i n d u - 1 f a sc ina t .

S i m ţ i n d d e - a s u p r a l u i a e r u l l iber , de-o-d a t ă , v o i n i c i a se n ă r u i î n el ca u n s c r u m .

I n i m a îi c iocn ia p r e c i p i t a t coas te le . O n ă v a l ă de fu rn i c i îi t r e c u p r i n t ă l p i , sa ­l iva i se u s c ă pe l i m b ă .

V â n t u l ş u i e r a i r on i c . I n l ă u n t r u , c â i n e l e p ă r e a u n b i e t i n s

p r ă p ă d i t şi se m i ş c a s t â n g a c i u c a u n olog, î n s t r a d ă d e v e n i s e u n v l ă ş g a n r o ­b u s t şi se r o t i a l a l a r g u l l u i .

O m u l , cu ochi i ţ i n t ă Ia el, g â n d i m a ş i ­n a l : .,e c â t u n v i ţ e l " .

Şi îşi s i m ţ i p i c ioa r e l e p l u m b u i t e î n p ă m â n t .

A n i m a l u l se s c ă r p i n a cu i n d i f e r e n ţ ă : d u p ă u r e c h e , s u b g â t şi i a r d u p ă u r e c h e , Cil l a el a c a s ă .

O m u l f ă c â n d o s fo r ţ a re , u r n i p i c i o r u l s ă p o c n e a s c ă .

In c l ipa aceea , c r i v ă ţ u l v â j ă i s ă l b a t e c . Câ ine l e îi î n t o a r s e s p a t e l e c u p r i c e p e r e şi g o a n a v â n t u l u i , a n i n â n d u - s e î n ea, îi s bu r l i b l a n a şi-1 î n ă l ţ ă cu o p a l m ă .

F io r i de z ă p a d ă j u c a u p r i n p ă r u - i l u n g . Urech i l e î n t o a r s e p e dos şi c o a d a f ă c u t ă

p ă m ă t u f — de v â n t — îi dădeau u n aer f ioros.

B a l u l v i s c o l u l u i î l m a s c a î n j iv ină săl­b a t e c ă .

O m u l r ă m a s e p i r o n i t , cu p u p i l e l e d i l a ­t a t e do i m a g i n e a a n i m a l u l u i .

I n î n c h i p u i r e a l u i t r e c e a u p u s t i e t ă ţ i de p ăd u r i . . .

G â n d i t i m i d : „ s e a m ă n ă a lup". Şi făcu u n p a s î n a p o i . Câ ine le , n e d u m e r i t , î l p r i v i c u r i o s . O m u l t r e s ă r i . Câ ine l e s c h i ţ ă o m i ş c a r e . O m u l se l ip i de zid şi m ă r u l l u i A d a m

i se î n g r o ş e î n g â t . A n i m a l u l şi o m u l îşi î n c r u c i ş a r ă pri­

vi r i l e P e s t e ei, î n p ă d u r e a a l b ă a v ă z d u h u l u i ,

h a i t a c r i v ă ţ u l u i , g o n e a n e b u n c ă p r i o a r e n e v ă z u t e .

OmuJ î n l e m n i s e . An ima lu l , tot m a i cu r ios îşi a p l e c ă în-

t r 'o p.arle c a p u l şi-1 e x a m i n a cu b ă g a r e de s e a m ă .

O m u l îşi ţ i n u r ă s u f l a r e a şi se făcu mic .

S e c u n d e l e p i c u r a u c u î n c e t i n e a l ă exas ­p e r a n t ă , ca d i n t r ' u n c e a s de n is ip .

U n v â r t e j de z ă p a d ă veni' , v â n t u l ţ iui in s t r a d a p u s t i e .

Câ ine l e îşi feri c a p u l . A t u n c i o m u l se s f ă t u i s a c a d a t : „daca

aşi l ua -o î n c e t p e l â n g ă z id ?.. P o a t e n 'ar b ă g a de seamă. . . "

Şi c e r c ă să -ş i f ă u r e a s c ă u n p l a n : „ d a c ă s i m t e şi se reped©, r id i c p i c i o r u l cu p u t e r e , îl p o c n e s c cu tocu l s u b fălci , a m e ţ e ş t e şi... d a r a m şoşoni . . . s u n t moi".

Şi g â n d u l de a p o r n i pe u l i ţ a g o a l ă cu d u l ă u l d u p ă el, îi î n m u i e genunch i i .

R ă m a s e n ec l i n t i t . Câ ine l e p r i v i d i n n o u l a om. P e bot î n c e p u r ă a i se p r i n d e ţurţuri

g â d i l i l o r i . T r e m u r ă d i n b u z e să - i s c u t u r e . Mişca­

r e a a c e a s t a îi de scope r i col ţ i i lung i şi a s c u ţ i ţ i .

O m u l g â n d i : „ s u n t p i e r d u t " . Şi o g r e u t a t e i se l ă s ă pe c r e ş t e t . C r i v ă ţ u l s u f l ă n ă p r a s n i c s b u r l i n d şl

m a i t a r e p ă r u l d u l ă u l u i , i se r ă suc i ' î n u r e c h i şi s e a v â n t ă m a i d e p a r t e .

Câ ine le , p r i v i n d cu j i n d u ş a ce duce l a ş t e r g ă t o a r e a s tu foasă , u n d e n u bate v â n t u l , făcu doi pa ş i .

P e s t e p r i v i r e a o m u l u i , u n p ă e n j i n i ş se l ă s ă , coa te le îi a m o r ţ i r ă .

U n d e v a , v â n t u l se o p r i şi brusc, o l i ­n i ş t e c i u d a t ă î n c r e m e n i t o t u l .

O m u l î n d r ă s n i o m i ş c a r e . Câ ine l e îl i m i t ă şi o m u l de frică m u r i

pe j u m ă t a t e . D e o d a t ă , d i n t r ' o c u r t e , u n lă trat fu­

r ios p o r n i . Câ ine l e c iu l i u r e c h i l e ş i Î n t i n s e g â t u l . A t u n c i o m u l î n c h i p u f n d u - ş i col ţ i i mar i

înf ip ţ i în p u l p a l u i s b u c n i ca u n resort, t r ecu p r a g u l d i n t r ' u n sa l t , trânti ca u n n e b u n u ş a d u p ă el şi ca u n câ ine c u c o a d a î n t r e p i c ioa re , o t u l i pe sc&ri, să­r i n d c â t e t r e i .

S u s se op r i gâ f â ind , î n n e c a t In propria, lu i r ă s u f l a r e .

P i c i o a r e l e i se t ă i a s e r ă . R e z e m a t de b a l u s t r a d ă o m u l a r u n c a o-

chi r i p iez işe , de s p a i m ă , peste ea . C â n d îi r e v e n i r ă s u f l a r e a , sună .

Fe ineea , s u r p r i n s ă . Î n t r e b a : Ce s'a î n t â m p l a t ? Ai u i tat ceva ? El vorb i a l b . cu u n s u r â s s t i c los : — Inch inue - f i d r a g ă ce z ă p ă c i t : p l e ­

c a m la ş e d i n ţ ă cu r a p o r t u l n e r e d a c t a t . S ă - m i a d u c ă o ca fea In b i r o u . A m să-1 scr iu a c u m .

D e s b r ă c n n d u - s e . a d ă u g ă n e g l i j e n t : — A p r o n o s . spune - i lu i M a r i n s ă ia o

joai 'dă si s ă c o b o a r e p â n ă jos . E o i a v r ă 1

p r i p ă ş i t ă . pe ! ac i . N u crezi c ă se t o l ă n i s e pe s c ă r i ! E u n s c a n d a l , face m u r d ă r i e . . .

VINTILA RUSSU-ŞIRIAMJ

UNIVERSUL LITERAR

G H E O R G H E A S A C H I

î n t â l n i r e Sub vui toare bolti de brazi Cu şerpi ce fug în rădăc ină Cad roşi i cet ini le azi Ş i pe u n ţurţur de r u g i n ă Doi f luturi fâlfâe l u m i n ă .

O fată 'n alb I D in ce col inde S'abate-aicea ? D in ce s to l

P e s te iu s e lasă'n sbor domol ? De unde- i m u ş c h i u l ce-i cuprinde Ca s p u m a m ă r i i braţul gol ?

Ia I... Fug şopârle pe cărare Ş i fata se întoarce-uşor : Ş i fata s e intoarce-uşor : Ca'n ochi i une i căprioare Vezi codrul vech ia , îna l t sub soare.

T r a n d a f i r u l l - a m rupt u n fir de trandafir în f lăcărat ca de jăratec Ş i lugeru l m'a'mpuns să lbatec Sburl indu-se sub răsuciri .

Când f loarea 'n u r m ă i -am int ins Şi-obrajii i se 'mpurpurară Ca piers ic i le 'n miez de vară , Cu suf le t lacom i -am cuprins .

Răsuf letul nev inovat . Dar ruş inarea din privire A m rupt-o 'n m i n e doar. Iubire ! De ce 'n năva ln i că pornire Să te sărut n'am cutezat ?

l i m p e z i m e Văd ochi i ei ş i î i aud Ca cerul l impez i t de ploaie Când brazi i scutură ş iroaie

• Scl ipir i le d in ramul ud.

Dar de pr ivesc adânc î n e i Nu- i m a i zăresc. Mă m i n u n e a z ă Cuvântul . Cu atât t emei Porneşte f iecare frază De par'că seco l i o creiază.

Iar vorbele de contenesc Revăd a lbastrul fără vină.. . Voci m u l t e — cor bisericesc — De care i n i m a i-e p l ină : L u m i n ă I D u m n e z e u 1 L u m i n ă I

E M I L R I E G L E R

R e n a ş t e r e a c u l t u r a l ă d i n M u n t e n i a a fost p r o v o c a t ă şi însuf le ţ i tă , de Gh . La ­zăr, v e n i t d i n m e d i u l a r d e l e a n m u l t m a i î n a i n t a t ca c iv i l iza ţ ie şi ca pos ib i l i t a t e de d e s v o l t a r e a ei .

I n M o l d o v a u n d e în f lo r i se a l t ă d a t ă o l i t e r a t u r ă şi o c u l t u r ă î n s e m n a t ă s u b i n f l u e n ţ a Po lon ie i , t r a d i ţ i a ş i -a m a i pă ­s t r a t şi î n t i m p u l d o m n i e i n e n o r o c i t e a F a n a r i o ţ i l o r , c â t e o u m b r ă , câ t e u n s e m n de e x i s t e n ţ ă n a ţ i o n a l ă .

A c e a s t ă t r a d i ţ i e , a j u t a t ă de î m p r e j u ­r ă r i l e pol i t ice a l e ţ ă r i i a j u n g e s ă d e a n a ş t e r e , la î n c e p u t u l v e a c u l u i a l 19-lea, u n u i c u r e n t c u l t u r a l , c a r e d a c ă n u pu­tea r i v a l i z a cu cel î n t e m e i a t de L a z ă r , r u s i a t o t u ş i să m e a r g ă p a r a l e l cu el.

I n i ţ i a t o r u l şi c o n d u c ă t o r u l aces te i m i ş c ă r i a fost Gh. Asachi l S'a n ă s c u t în t â r g u l H e r ţ a l a 1 M a r t i e 1788 s a u poa t e în 1787. T a t ă l s ă u L a z ă r Asach i ev i c i a v e n i t d i n G a l i ţ i a In M o l d o v a u n d e s 'a făcu t p reo t , s c h i m b â n d u - ş i n u m e l e în acel de L eo n A s a c h i

GH. A S A C H I

Copi lu l G h e o r g h e a r e pr i l e j s ă s t e a la L e m b e r g , d e l a v â r s t a de 8—9 p â n ă la 17 anii, s t u d i i n d cu m u l t ă s â r g u i n ţ ă toa­te m a t e r i i l e c& se c e r e a u u n u i doc to r în filosofie, t i t l u p e c a r e î l ob ţ i ne şi e l î n 1804. P a r a l e l cu s t u d i i l e l i t e r a r e f ăcu te în l i m b a g e r m a n ă , p o l o n ă şi l a t i n ă , A-sach i î n v ă ţ ă ş i i n g i n e r i a c iv i lă , c ă p ă ­t â n d l a v â r s t a de 17 a n i şi d i p l o m a de ing ine r .

D u p ă ace i a s'a î n t o r s la I a ş i l a p ă r i n ţ i , d a r d i n c a u z a u n e i boa l e ,—doc to ru l W e r -t h e r i-a r e c o m a n d a t s c h i m b a r e a c l ime i , — p l e a c ă î m p r e u n ă c u f ra te le s ă u Da­nie l l a Viena , u n d e a j u n g e î n l u n a A u ­g u s t 1805. Aici i a lecţ i i l a v e s t i t u l a s t r o ­n o m B u r g ş i a r e p r i l e j u l s ă v a d ă pe î m ­p ă r a t u l N a p o l e o n i n t r â n d î n f r u n t e a a r ­m a t e l o r î n c a p i t a l a Austrdtei. D e s i g u r că în i n i m a t â n ă r u l u i d e 17—18 a n i a c e a s t ă g lo r i e a l a t i n i t ă ţ i i ş i -a e x e r c i t a t o i n f l u e n ţ ă p u t e r n i c ă şi i-a p r i l e j u i t u n n o u m o t i v de m u n c ă p e n t r u sa t i s fac ­ţ i a sa s u f l e t e a s c ă . De a c e e a r e ­fuză ca tegor i c , p r o p u n e r e a a m i r a l u l u i r u s Ciceagoff de a i n t r a î n c o r p u l i ng i ­n e r i l o r cu g r a d u l de l o c o t e n e n t ; ş i p l ea ­că s p r e R o m a p e n t r u a-şi c o m p l e c t a cu­n o ş t i n ţ e l e clasilce.

„Dorinţa de a atinge fântâna cercărei filologice si amorul pentru lucrurile an­tice m'au îndemnat încă, din cele întâi a mele juneţe, a merge la Roma cea mă­rită, unde m'am ocupat în asemenea în­

deletniciri dela anul 180? până la acel 1812".

L a R o m a a s t a t p â n ă î n 1812, o c u p â n -du-se cu poezia , cu p i c t u r a şi cu d r a ­gos tea . Aici c u n o a ş t e pe a r t i s t a B i a n c a Milesi c a r e a e x e r c i t a t o p u t e r n i c ă î n ­r â u r i r e a s u p r a p o e t u l u i . I n 1812 a f l â n d de la G e n e r a l u l f r ancez Miol l i s p l a n u l m ă r e ţ a l l u i N a p o l e o n , de a r e c o n s t i t u i vech iu l t e r i t o r i u a l Daciei, p l e a c ă s p r e Moldova , v r â n d s ă fie şi el de fa ţ ă la m a r i l e e v e n i m e n t e .

Se ş t ie c a r e a fost r e z u l t a t u l . T â n ă r u l A s a c h i m â h n i t a d â n c de n e n o r o ­c i tu l s f â r ş i t a l exped i ţ i e i l u i N a p o l e o n , se s i m ţ e a p a r c ă : „strein ş i fără v a z ă în propria s a ţară" şi s i n g u r a l u i a l i n a r e a s u f e r i n ţ e l o r a fost d o r i n ţ a n o b i l ă de a m u n c i p r o f u n d p e n t r u p r o p ă ş i r e a c u l t u ­rii î n Moldova . Acel p l a n î n c e a r c ă să-1 rea l izeze Gh . A s a c h i p r i n t o a t e m i j l o a ­cele pos ib i le , d i n c a r e cele m a i r o d n i c e e r a u d e s i g u r : în temeierea şcoale lor şi cul t ivarea l imbe i naţ ionale .

N u t r e b u e s ă u i t ă m u n fapt . C â n d a venf t Gh. A s a c h i î n Iaş i , e x i s t a aco lo o a c t i v i t a t e c u l t u r a l ă i n a u g u r a t ă de h a r ­n i c u l m i t r o p o l i t V e n i a m i n Cos t ache , c a r e a fost şi d u p ă a c e e a o c r o t i t o r u l cel m a i s i n c e r a l lu i Gh. Asach i , a j u t â n d u - 1 cu f a p t a la t o a t e î n t r e p r i n d e r i l e sa l e .

I n 1813 A s a c h i a fost n u m i t p ro feso r de m a t e m a t i c ă la ş coa l a de l a T r e i Ie ­r a r h i .

I n 1816 r e u ş e ş t e s ă i n t r o d u c ă şi s ă facă s ă fie r e p r e z e n t a t ă î n t r ' u n g r u p d i n e l i t a i e ş a n ă p i e s a s a „Mir t i l şi C h i e " t r a d u s ă î n r o m â n e ş t e d u p ă Ges-s n e r şi F l o r i a n . A c e a s t a e r a d e s i g u r u n m a r e s u c c e s p e n t r u a c e a v r e m e . L a 1820 A s a c h i ca r e f e r e n d a r a l şcoa le lor , r eo r ­g a n i z e a z ă s e m i n a r u l de l a Socola , î n t e ­m e i a t î n c ă d i n 1803 de 1 m i t r o p o l i t u l Ve­n i a m i n . I n aces t s e n s p l e a c ă î n A r d e a l p r i n c e n t r e l e c u l t u r a l e d e l a C l u j , B l a j , p e n t r u a r e c r u t a p ro feso r i i n e c e s a r i n o ­u l u i s e m i n a r . A t u n c i a u v e n i t l a I a ş i c u n o s c u ţ i i p ro feso r i a r d e l e n i : Vas i le P o p , Vas i le F a b i a n , I o n Cos tea şi I o n Manf i .

A n u l 1821 îl s i leş te s ă p r i b e g e a s c ă p r i n B u c o v i n a şi B a s a r a b i a î m p r e u n ă cu t a t ă l s ă u .

P o t o l i n d u - s e r e v o l u ţ i a s e r e î n t o a r c e î n I a ş i d a r n u p e n t r u m u l t ă v r e m e , de oa rece la 30 N o e m b r i e 1822 p l e a c ă ca a-g e n t d i p l o m a t i c l a V iena . t r i m i s de D o m n i t o r u l I o n S a n d u S t u r d z a .

L a V i e n a a s t a t 5 a n i . A m ă n u n t e des ­pre ş e d e r e a lu i aco lo n e l ipsesc a p r o a ­pe cu d e s ă v â r ş i r e .

I n t o r c â n d u - s e l a 1827, I o a n S a n d u S t u r d z a îl r i d i c ă d e l a r a n g u l de c o m i s l a acel d e v e l Agă . L a 1828 i a p a r t e a c ­t ivă l a „Restaurarea şcoalelor naţ iona le în Moldova" i a r î n 1829 scoa t e „Albina Românească" cel d i n t â i z i a r m o l d o v e ­nesc . T o t î n a c e s t a n p l e a c ă l a B u c u ­reş t i ca s e c r e t a r a l c o m i s i u n e i m o l d o v e ­ne p e n t r u e l a b o r a r e a „Regu lamentu lu i organic", u n d e s t ă p â n ă î n 1830.

I n 1835 A s a c h i c o n t r i b u e efect iv l a în ­f i i n ţ a r e a „Academie i Mihăl lene" a v â n d pr i l e j l a i n a u g u r a r e a ei d i n 16 I u n i e 1835 s ă r o s t e a s c ă o c u v â n t a r e .

L a 1837, l u â n d p i l d ă d e l a e m u l u l s ă u d i n B u c u r e ş t i I. E l i a d e R ă d u l e s c u , s t ă -r u e p e n t r u î n f i i n ţ a r e a u n e i soc ie t ă ţ i fi­l a r m o n i c e şi m a i a l e s p e n t r u d e s c h i d e ­r e a u n u i T e a t r u N a ţ i o n a l , c a r e a v e a s ă ia u n m a r e a v â n t d u p ă 1840, c â n d e s t e c o n d u s d e t i n e r i i M. K o g â l n i c e a n u , C. Negruzz i , V. A l e c s a n d r i .

P â n ă l a a n u l 1848 a c t i v i t a t e a l u i Gh. A s a c h i g ă s e ş t e r ă s u n e t î n t o a t e m a n i ­f e s t ă r i l e c u l t u r a l e şi l i t e r a r e a l e t i m p u ­lu i . O d a t ă c u i v i r e a r evo lu ţ i e i , b ă t r â n u l t r a d i ţ i o n a l i s t , m â n a t de u n s p i r i t prea inche i t î n ide i l e sale polit ice, pr imeşte

UNIVERSUL imun cu m u l t ă n e î n c r e d e r e a v â n t u l şi s a c r i ­f ic iul g e n e r a ţ i e i n o i .

S c h i m b a r e a r e g i m u l u i po l i t i c î l a m b i ­ţ i o n e a z ă s ă d e m i s i o n e z e d i n p o s t u l d e r e f e r e n d a r a l şcoa le lo r . De a ic i î n a i n t e Gh . Asach i , p r i n c o n s e q u e n ţ a s a d e po-po l i t i c ă î n v e c h i t ă , s ă v â r ş e ş t e d i fe r i t e g reşe l i c a r e îi p r o d u c m u l t e n e p l ă c e r i d i n p a r t e a c o n t e m p o r a n i l o r .

T o t u ş i î n S e p t e m b r i e 1868 i se. d ă d u o r e c o m p e n s ă n a ţ i o n a l ă , d a r n ' a v u p r i l e ­j u l s'o p r i m e a s c ă m u l t ă v r e m e , căc i l a 12 N o e m b r i e 1869 m u r i .

A î n f ă ţ i ş a î n c a r a c t e r i z a r e g e n e r a l ă r o d u l a c t i v i t ă ţ i i n e o b o s i t e a l u m i n a t u l u i m o l d o v e a n Gh. A s a c h i , î n s e a m n ă a r e ­pe ta , ceeace a m v ă z u t că a s ă v â r ş i t î n to t t i m p u l a c t i v i t ă ţ i i s a l e . A fi î n t e m e i e ­t o r u l u n u i c u r e n t c u l t u r a l n a ţ i o n a l , în -t r ' u n t i m p c â n d u m i l a t a ţ ă r i ş o a r ă ză­cea s u b j u g u l robie i , a d a p o s i b i l i t a t e de v i a ţ ă şi r ă s p â n d i r e l i m b e i n a ţ i o n a l e , p r i n şcoli , p r i n r e p r e z e n t ă r i a r t i s t i c e şi m a i a l e s p r i n c r e i a r e a de z i a r e şi r e v i ­s te , a t u n c i c â n d ea n u e r a l u a t ă î n s e a ­m ă de o f ic ia l i t a te , t o a t e a c e s t e a c o n t r i -b u e s c î n m o d f i resc l a a d m i r a ţ i a şi r e ­c u n o ş t i n ţ a p o s t e r i t ă ţ i i , p e n t r u ace l c a r e a fost su f l e tu l şi î n d r u m ă t o r u l lo r .

G H . C A R D A Ş

S P I C U I R I B I B L I O G R A F I C E O P E R A , E D I Ţ I I :

1. Către neamul Moldovei pentru în­toarcerea privileghiilor şi prăznuirea zi­lei 8 Oct. întru care sau suit pe Scaunul domniei loan Sandul Sturdza. Odă, Iaş i '1822.

2. Albina Românească, z ia r 1829—1850. 3. Istoria imperii rosiene după Caida-

nov, t r ad . voi. 1, I a ş i 1832, voi. I I 1833. 4. Harpa română, 1832. 5. Poezii ale lui Aga G. Asachi, Iaşi

1836, Ed. I I , Iaş i 1854, Ed. I I I , Iaş i 1863. Ed. n o i : Poezii , Văleni i -de-Munte 1908 cu o p r e f a ţ ă d e N. Iorga .

6. Fabule alese, Iaş i 1836, Ed . 3-a, F a ­bu le versui te , Iaş i 1844 e t c .

7. Lapeirus, dramă de pe a lui Ko-tztbue, Iaş i 1837.

8. Relaţiune istorică asupra şcoalelor naţionale în Moldova dela u lor restator-nicire 1828—1838, Iaş i 1838.

9. Norma, tragedie lirică, t r a d . Iaşi 1838, I d e m 1851.

10. Fiul pierdut, d r a m ă , I a ş i 1839. 11. Pedagogul, comedie vodevil de pe

a lui Kotzebue, Iaşi 1839. 12. Icoana lumii, revis tă , Iaş i 1840-1841. 13. Dochia şi Traian, Iaşi 1840. 14. Spicuitorul, Iaşi 1841. 15. Mirtil şi Hloe, Iaş i 1850. 16. Păstoriţa Carpaţilor, Iaş i 1850. 17. Gazeta de Moldavia, z iar 1850—1859. 18. Ţiganii idil cu cântece, Iaş i 1856.

19. Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, t r ad . d u roumaiu . Iaş i 1859. Ed. I I . Nuvele istorice a României, I a ş i 1867.

20. Petru Rareş, d r a m ă în 4 pă r ţ i 1863. 21 . Notiţă Biografică, Iaş i 1863. 22. Turnul Butului, dramă originală is­

torică, 1863. 23. Vochifa de România, dramă origi­

nală istorică, 1863. 24. Elena Dragoş, dramă originală,

1863. 25. Imn pentru In, Sc. Carol I, princi­

pele Românilor, Iaşi 1 Iulie 186?.

Cât ţ ine R ă c o a r e ca î n t r ' o ch i l i e ; ş i n ic i o m u s ­

c ă ; a b i a u n a m a i î n n e g r e ş t e î n t r ' u n p u n c t o l a n u l v ă r u i t a l sobi i . A f a r ă s t ă s ă p l o u ă : s 'a î n t u n e c a t ; t o a t e î n c a s ă t a c de f r ica f u r t u n i i .

C e d e l u c r u r i p e scr in! U n n e s e s e r cu o g l i n d a s p a r t ă ; p a r ' c ă 1-a f u r a t s o m n u l l â n g ă p e r n i ţ a de n i s i p ce-i s t ă de s t r a j e , a l b ă s t r u i e , e ş i t ă la s o a r e , cu m ă t a s e a d e s t r ă m a t ă , p l i n ă de ace , g a t a s ă m u ş t e . L a r â n d , u n fier de f r iza t , u n p i e p t e n e m a r e d e os î n g ă l b e n i t ; l â n g ă el, u n m o ­to to l de p ă r c a s t a n i u , s t r â n s , î n n o d a t ; a p o i u n b o r c a n c u al if ie v â n ă t ă , pe j u ­m ă t a t e p l i n , p ă s t r e a z ă p e b u z e u r m e de dege te . F e l d e fel de l u c r u ş o a r e : u n şo­r icel de p i a t r ă f ă r ă bo t ; u n m a i m u ţ o i de j a n i l i e , f ă r ă u n p i c io r ; d o u ă b a l e t i s t e în ­vech i te , cu b r a ţ e l e r u p t e ; o b u c ă ţ i c ă d i n „ U n i v e r s u l " , o cu t i e cu p u d r ă şi m a i mul te , c ă r ţ i d e c â n t e c e . P e s t e t o t p r a f şi s ă m â n ţ ă de c â n e p ă . De sus , d i n col ivie , s t i c l c te le p l o u ă m e r e u l a coji .

M a s a d i n m i j l o c e î n v e l i t ă c u . o f a ţ ă l u c r a t ă î n o c h i u r i p l i ne de t r a n d a f i r i po r toca l i i . M a r i m a i s â n t şi u m f l a ţ i : c â t gogoş i l e ; d ' a b i a ş i -a f ă c u t locşor l a m i j ­loc, l a m p a , p e t ă v i ţ a ei l u c r a t ă t o t î n t r anda f i r i d e l â n ă înghesu i ţ i c u m n u m a i ei ş t iu , p e o r o a t ă de c a r t o n .Ce l a m p ă f r u m o a s ă t r e b u i e s ă fi fost ea o d a t ă ; n u m a i Sf. G h e o r g h e şi Sf. D u m i ­t r u i - au f ăcu t -o ; căc i d o u ă m u t a t u r i p r ă ­p ă d e s c m a i r ă u ca focu l ; p i c i o r u l d e po r ­ţ e l a n ş i -a p i e r d u t şi f lor i le a l b e ş i c â t e v a ţ ă n d ă r i ; t o a t ă fa la o ţ i n e a g lobu l , v ă z u t d i n p a r t e a n e s p a r t ă ; şi s u s , p r i n s de co­ş u l s t ic le i , a c u l de c a p î n c o v o i a t î n for­m ă d e M, a p ă r ă t o r e c o n o m i c şi s i g u r î n p o t r i v a i u ţ e l e i f l ăcă r i i . A l t e l u c r u r i , p e m a s ă n u m a i s â n t : n ' a r p u t e a s ă ş a d ă ; le a r r ă s t u r n a t r a n d a f i r i i ; u n i i p ă s t r e a z ă î n c ă u r m e l e cafe le lor v ă r s a t e . Doar a l b u ­m u l se o d i h n e ş t e p e l â n a m o a l ă ; g e m e d e poze ş i de v e c h i m e , căc i i es făşi i de h â r t i e r u p t e d i n c a r n e a l u i i a r î nche i e -t o a r e a de t i n i c h e a ş i-a p i e r d u t î n d a t ă p u t e r e a : s t ă t o l ă n i t ă î n t r ' o p a r t e , f ă r ă c u r a j f ă r ă n ă d e j d e s ă m a i a j u n g ă v r e -o -d a i ă l a c u i ş o r u l s coa r ţ e i de s u s .

£ şi o e t a j e r ă î n fund , n e a g r ă , f ă r ă l u ­s t r u . Ai p u t e a s ă n u m e r i de câ t eo r i a fost v o p s i t ă î n c a să . P e iea, praf, c ă r ţ i vech i de da t , t r e i m u ş t e m o a r t e , o c u t i e de s a r d e l e p l i n ă c u a r ş i ce , şi o p ă p u ş ă b o l n a v ă , cu ochi i scoşi , cu p ă r u l s m u l s , z ă c â n d l a p ă m â n t î n r o c h i e de m i r e a s ă .

P e p a t e a ş e z a t c i n e v a de c u r â n d , c ine ­v a c a r e e î n v ă ţ a t s ă s t e a n u m a i î n l o c u l ace l a , căc i aco lo d e s e n u r i l e t u r c e ş t i a l e m a c a t u l u i s ' au r o s m a i m u l t , s ' au a lb i t , p a r ' c ă a u fost ş t e r s e c u g u m a . Şi l o c u l e m a i î n f u n d a t . L a m a r g i n e a aces t e i g r o p i o c a r t e : „ Z o d i a c u l " care, .jghiceşte t r e c u ­tu l , p r e z e n t u l ş i v i i t o r u l , "e d e s c h i s l a î n ­t r e b a r e a : „ P e r s o a n a l a c a r e m ă g â n d e s c ce face o a r e ?".

D e a s u p r a p a t u l u i u n covera 'ş . Ce b i n e îi s t ă s u b a l b u l t a v a n u l u i ! A r e î n s ă fi­g u r i c i u d a t e ; p a s ă r i n e c u n o s c u t e şi f ruc­te n e z ă r i t e î n v re -o g r ă d i n ă p e l u m e ; n i e r e a l b a s t r e şi l ebede cu cioc de p a p a ­ga l , ţ e s u t e t o a t e î n l â n ă şi n u m a i î n l â n ă . Ce n u e de l â n ă a ic i ? P â n ă şi c ă ţ e l u l c a r e d o a r m e l â n g ă u n co r se t v e c h i u î n

1) A u t o r u l aces te i a d m i r a b i l e schi ţe a fost l a u r e a t cu p r e m i u l „C. A. Rose t t i ' ' de lei 20.000 p e n t r u v o l u m u l său „Vul­tu r i i " .

M e m b r u c o r e s p o n d e n t a l A c a d e m i e i R o m â n e , a r t a d-iui B a ş s a r a b e s c u e de o sobr i e t a t e , p e c a r e o r ă s c u m p ă r ă , u n a s ­cuţ i t d a r a l obse rva ţ i e i d u b l a t d e im dis­cret umor.

5

l i turghia 1 }

f u n d u l p a t u l u i : p ă r u l l u i p le tos , a lb , m u r d a r , e to t de lână . . . n e s p ă l a t ă .

N o r u l s 'a s p a r t . A fost n u m a i o s p a i ­m ă . L u m i n a t r e s a r e şi î n v i o r e a z ă pe re ţ i i . S o a r e l e c a d e pe u n t a b l o u l i t og ra f i a t , v e c h i u , c u r a m a p ă t a t ă , c u h â r t i a p r e l i n ­s ă de ş i r oa i e g ă l b u i : n i ş t e h a h a m i ch i -n u e s c o f a t ă î n t i n s ă pe m a s ă , l u â n d u - i s â n g e l e : „ C r i m a de l a T i s z a - E s l a r " s c r i e j o s de m â n ă . A l ă t u r i o c a d r a m a r e , î n cu lo r i : , ,0 v â n ă t o a r e de lei... î n R u s i a ; apo i u n p ă u n f ă c u t d i n b o a b e de p i p e r şi p â r de c ă m i l ă . N u m a i î n d r e p t u l uşe i , s i n g u r u i t a t de v r e m u r i , m e r g e a l e n e c e a s u l c u g h i u l e l e de fier, cu l i m b a de alamă,, coc l i t ă ici şi colo.

S c r i u , m a s ă , e t a j e r ă , p a t . s t ic le te , că­ţe l şi a t â t e a şi a t â t e a î n t r ' u n loc a ş a d e m i c ! Cele d o u ă s c a u n e pe p a i e d ' ab i a m a i î n c a p . Cojile de c â n e p ă a s v â r l i t e d i n co l iv i t , a j u n g î n t o a t e co l ţ u r i l e .

P i u i t u l p ă s ă r e l e i p a r ' c ă a r v r e a s ă po­v e s t e a s c ă ceva d i n P a r a d i s ; d a r de pe fe-

. r e a s t r â , o c e a ş c ă de cafea cu l ap t e , pe c a r e sc r ie „Noroc" , n e s p ă l a t ă cu l i n g u ­r i ţ a î n n ă u n t r u , c u b u z a p l e s n i t ă , p r e a a r u n c ă o c ă u t ă t u r ă de d e s g u s t l a t o a t e . L â n g ă ea t o a r c e p i s i ca : t o a r c e şi a ş t e a p ­t ă ; se u i t ă c â n d l a ş t ie je te , c â n d la ceaş ­ca l i n s ă p â n ă î n fund . Apoi l i peş t e u r e -c h i a d e g e a m , îşi î n t i n d e g â t u l , î l î n ­t o a r c e , îl suceş t e , face ochi i m i c i ; v r e a s ă v a z ă c â t m a i d e p a r t e î n l u n g u l d r u ­m u l u i . D e g e a b a n ic i u n s e m n , n i c i u n p ic de v e r d e l e roch ie i , n i c i u n pa i d i n sp ice le de l a p ă l ă r i e .

Se l i nge pe buze , î ş i p l i m b ă c e n u ş i u l cozei pe s t e l i n g u r i ţ ă , se spe r i e de z ă n g ă ­n i t ; se l i n i ş t e ş t e şi o f tează a d â n c , p a r ' c ' a r zice :

— Bre , că t â r z i u m a i iese azi d e l a b i ­s e r i c ă ! B a t e 12, şi mi -e o foame , d o m ­n u l e !...

I. A. BAŞSARABESCU

Mormîntu! lui loan Slavici — LA SCHITUL BRAZI—LANGA

PANCIU —

Duminică, li Februarie a. c. s'au prăz-nuir 6 luni dela încetarea din viaţă a scriitorului loan Slavici.

Funeraliile Sărmanului Dionis D_l R a d u D . Rose t t i ne face cunoscut

să u n dis t ins m e m b r u al Ba rou lu i de Ilfov, i n v e n t a r i â n d a v e r e a u-nu i p r i e t e n a l său , d e c u r â n d deceda t şi fost p r i e t e n b u n a l lu i Eminescu a da t p e s t e u r m ă t o r u l au togra f or ig inal ,— l is ta de subsc r ip ţ i e p e n t r u î n m o r m â n ­t a r e a nefe r ic i tu lu i geniu .

A comen ta u n astfel de documen t e-loevent , e super f luu . D a r nu te poti sus­t r a g e a m a r e l o r reflecţii-'

60 C

¿0

^ C / Sfe

l{i r e m e m o r e z i a t â t e a s o m p t u o a s e ' fu­ne ra l i i n a ţ i o n a l e d e c r e t a t e a t â t o r a d in fantoşe le pol i t ice , î t i v ine 'n min te de ­zo lan ta î n m o r m â n t a r e a lui Emiiţiescu, cu cei câ ţ iva a d m i r a t o r i d u p ă dr icu l u-mil şi corul , condus d e Bărcănescu , cân­t â n d „Mai a m un s ingur dor ' ' , te gânr dt şti la s t a tu i l e ce se r idică, (apene , la t oa t e răsc ruc i le , la s t a tu i a lui pe ca r e n 'o va a v e a n ic ioda tă şi în ţe leg i a t u n c i şi de ce a fost a t â t a de nefer ic i t şi de ce a t â t de ignora t .

UNIVERSUL LITERAR

Figur ine

Ticu A r c h i p Abia nu înce ta t l aude l e b inevo i toa re ,

î n d r e p t a t e în s p r e a u t o a r e a „Inelului 4*, şi „Co lec ţ i ona ru l dfi" p i e t r e p r e ţ i o a s e " 11c a d u c e câ t eva n u v e l e l u c r a t e cu o a r ­tă a ş a de prec i să , î ncâ t nu ma i p e r m i t e bunăvo in ţ a . În suş i r i mor i car i supor tă , astfel , or i ce cr i t ică . O def in i re e x a c t ă a con tu ru lu i lor ;->sie, acum, posibi lă . In fata t a l e n t u l u i s igur , or ice c u v â n t de î n c u r a j a r e es te semeţ şi z a d a r n i c .

I r e i nuve le , a l că tu i t e în aee la ş fel, deşi de i m p o r t a n ţ ă deosebi tă . (Dacă lă­săm la o p a r t e g luma scr isă f rumos : „Dia log cu o u m b r ă ' ' ) .

Un mi s t e r c a r e î nvă lueş t e poves t i r i le , l ă s â n d doar r a r e şi t u l b u r ă t o a r e p e t e de l umină . O a tmos fe ră imprec i să şi cu a tâ t m a i p u t e r n i c ă , c u r i o a s ă la o profe­soa ră de ma tema t i c i , d e p r i n s ă cu for­mule le ca tegor ice . P re tud indc i i i aceleaşi f raze r e ţ i n u t e , op r i r i b rusce , g r ă b i r i ne ­aş tep ta te , i sbucn i r i s p o n t a n e şi c rude , mici s p a ţ i u r i a lbe pe f iecare pag ină , s t r e c u r a t e nu fără in ten ţ i i . Nu se insis tă n icăier i a s u p r a v r e u n u i pe i sa j , v re -une i discuţi i sau v r e - u n e i î n t â m p l ă r i . Scene mici, răs le ţe , l e g a t e î m p r e u n ă î n t âm­p lă to r pa r ' că , p r i n câ te o î n t r e b a r e , la urmă» p l ină de în ţ e l e su r i . î n l ă n ţ u i r e a lor, însă p ă t r u n d e adânc .

l o t u ş i , p r i m a nuve lă : „Co lec ţ iona ru l de p i e t r e p re ţ ioase ' ' a r e o s t r u c t u r ă mai pu ţ i n mis te r ioasă . F a p t e l e sun t e x p u s e chir. Poves tea se d e a p ă n ă a rmon ios şi n u m a i la u r m ă , f i rul se f rânge :

I i i na s'a înd răgos t i t de m a e s t r u l neîu-d e m u n a t e c în d ragos te , p r i c e p u t doar în c ă u t a r e a p i e t r e lo r p re ţ ioase . Din ş i ragul de r u b i n e , a d u n a t de el cu a t â t a gri jă, nu l ipseş te decâ t unu l , cel ma i f rumos . IriiKi i-1 oferă p e al ei, acel de de - a sup ra s ânu lu i şi care ' i s imbol izează d ragos tea .

Maes t ru l nu p r e ţ u e ş t e v a l o a r e a rub i ­nu lu i p r imi t , şi îl p i e r d e p e drum.. .

Sunt la u r m ă , compl ica ţ i i şi lungimi inut i le . Apoi, tot acolo, obscu r i t ă ţ i pe car i un s imp lu s imbol nu le compor tă . D. Lovinescu ma i face o obiecţ ie : I r i n a îşi a r c pe p iep t r u b i n u l d i n n a i n t e de a cu_ noas te p e Maes t ru . Astfel, s e m n u l nu mai poa t e s imbol iza d r agos t ea ci nouă .

In „Măr ia Bou l " decoru l i m p r e s i o n a n t şi de o nep rec i z iune a r t i s t i că se p re face fără să î ncad reze v r e - o d a t ă pe Măr ia . Suni d o u ă l u mi car i nu se împ le t e sc şi unde; Măr i a n u a r e ro lu l cel m a i de sea­mă. D u p ă p l e c a r e a famil i i la Constanţ i i , c â n d cele d o u ă poves t i r i se desfac defi­nitiv, s e r v i t o a r e a nu ma i i n t e re sează . C a d r u l nuve l i i r ă m â n e , astfel s i ngu r pre ţ ios .

Buca ta cea m a i b u n ă din volum, cu o a m p l o a r e de începu t de roman , r ă m â n e , fără îndoia lă , Dăscă l i ţ a .

Acolo, p r e t u t i n d e n i , obse rva ţ i i m ă r u n ­te m i n u n a t e , c a r ac t e r i z ă r i ascuţ i te , ima­gini r a r e . Poves t i r ea se desface fă ră ezir t a r e . Totuş i şi a c u m o obieepiune: D o a m ­n a E lena a r e două pas iun i şi e le î m p r e u ­nă t u r b u r ă l inia c l a r ă a nuve le i . Din cauza unei fap te vechi , D o a m n a u r ă ş t e tot ce vine d in p a r t e a Dăscă l i ţ i i .

Urăş te m a i mul t decâ t e în s t a r e să-şi iubească copii i şi to tuş i iubeş te m u l t pe bă ia tu l Gr ig , p e ca r e î l p r e f e r ă lui Vla-dimir, ce lă la l t , cu t o a t ă a s e m ă n a r e a lor fizică, pe r fec tă .

Af lând de m o a r t e a unu ia din ei, ea n 'a re decâ t o î n t r e b a r e , p r i n c a r e îşi a-r a t ă p r e f e r i n ţ a : „ C a r e î " A m â n d o i sea m a n ă aşa de b ine că, ea nu- i mai poa te deosebi .

UNIVERSUL LITERAR 1

Pagini anglo-ròmantì

Hamlet şi critica ventrilocă D. Mihail Dragomirescu , î n t r ' u n foi-

leleton d in „Viitorul"" (6 Febr.) se a r a t ă m u l t s u p ă r a t p e mine , p e n t r u a r t i co lu l Unmlet sau între istorie literară şi este­tică, pub l ica t în „Universul Literar"' (10 şi 17 l an . ) . D . D. s p u n e d e s p r e mine lu­c ru r i dea juns de rele : mă face „ tânăr ' ' , „modernist ' '^ „ tradi ţ ional is t '" şi chiar „erudit"'.

Sun t d a t o r să r idic m ă n u ş a . O fac însă, măr tur i sesc , n u fă ră m u l t ă sfială... Per­sonal , D . D. m ă iubeşte ; eu, pe D-sa, de asemeni . I I găsesc de o ideală bonomie, m u l t ma i ager la min te de c u m se crede, s implu f i indcă sănătos , ş i de un seducă­to r pi toresc. D-sa la r â n d u - i m 'a fonçai-l a t : „de 6 in t e re san tă imagina ţ i e impre­s ion is tă" sau : i m p r e s i o n a n t ă imag ina ţ i e in te resan tă — n u mai m i - a d u c amin te .

l -am fost apo i e l e v şi câ te n u î n v a ţ ă de là d a s c ă l u n om de t r eabă ? Delà D . l ) . ş t iu de p i ldă , d i n radioase d imineţ i de Luni , când venea — desigur ca să ne c ru ţe — l a o r a p r â n z u l u i p e n t r u cursu l de là 10, că o p e r a l i t e r a r ă e u n „celuloid" — dacă n u g r e ş e s c ch i a r u n e l ipsoid ; i a r poezia, î n genere, u n luc ru foar te mare . lnch ipu i ţ i -vă , că n u p lace decâ t d a c ă „solicită con templa ţ i a noas t ră ' 1 . D e aceia l i t e r a t u r a se î m p a r t e în două : capodo­p e r a ca re e o o p e r ă c u m nu s'a m a i po­men i t de s intet ică şi energet ică, ad ică su­per ioară , ş i opera. . . a i la l tă , care n u e aşa de s intet ică şi energetică.. . ca... capodo­p e r a ci se numeş te d in aceas tă p r ic ină o operă „ma i infer ioară" . Acuma , capodo-per i le e nişte.... d a r n ' a m să vă fac eu ! un cu r s la care t r ebue să asis taţ i n u m a i în persoană .

D u m n e z e u a v r u t să mă ţ ină însă m a i (îndelung sub h a r u l inf luenţei D-sale. D e ­p a r t e de profesor a m recit i t a t u n c i acele două m a r i fascicole de câ t e 18 pag in i t r a ­t â n d despre : „Metoda estetică aşa c u m o v ă d eu şi vechi le mi j loace de i r i ga ţ i e " în ca r e a u t o r u l dovedeşte cât a i clipi d in ochi ş i îki mod văd i t revolu ţ ionar că cr i ­t i cu l t r e b u e să fie m a i î n t â i de toate : om, apoi : u n om cult ; un. om de gust ; să a ibe „memorie a fec t ivă" şi ch i a r să „ ie rarh izeze" operi le ce-i sun t da t e în pă s t r a r e .

Zelul e levului merge uneor i p â n ă la p i e r d e r e a de s ine. N e s ă t u l de D . D. nici la curs , nici In opur i , î i u rmăresc febri la ac t iv i t a te foiletonistă şi confe ren ţ ia ră în­t r ' un z ia r aşa d e serios ca „Vii torul" . C u l ac r imi de b u c u r i e c i team m a i deunăz i

î n t r e b a r e a e p u t e r n i c ă d a r inu t i l ă . Ce l r ă m a s în voia Evei (o n o u ă fo rmă

a Dăscă l i ţ e i ) , e r a tot aşa de p i e rdu t . D o a m n a E lena să s imţea însăş i în s t a r e să-1 o m o a r e .

Şi pe s t e cele c â t eva ob iec ţ iun i (ul t ima pag ină l u n g i t ă f ă ră de folos), ca l i t ă ţ i m a r i de î n t r e g i m e şi de de ta l iu .

D r a g o s t e a Evei , p l u t i t o a r e î n t r e cei doi t i ne r i a s emu i to r i , e a d m i r a b i l suge-

• r a t ă : „Eva l a mij loc , c u o roch ie sub ţ i r e şi

moale , l 'a a p u c a t p e G r i g de m â n ă şi, ca să-1 p o a t ă p r iv i ma i m u l t în voe, s'a li­pit de Vlad imi r . Lui G r i g i-au t r e m u r a t buze le şi a r fi v r u t să s p u n ă ceva, d a r n 'a spus n imic f i indcă Eva se u i ta în o-chii lu i , şi îl m â n g â i a p e dege te ' 1 .

S fâ rş i tu l a n u l u i 1925 ne-a a d u s o ves te p r e ţ i o a s ă şi n e p r e v ă z u t ă . O n u v e l i s t ă a ucis o a u t o a r e d r a m a t i c ă c a r e a r ă t a s e n u m a i vagi p romis iun i .

A N T O N H O L B A N

acolo de un m a r e conclav la Ateneu, con­vocat de D-sa, î n j u r u l capodopere i li te­ra re . Vremile lui G io rdano Bruno reîn-viau . Maest rul meu, ca re a suferi t a t â t de mul t în v i a ţ ă şi a t r ebu i t să poa r t e ch i a r b r â u l lui Iov, se r id ică la t r i b u n ă , pa l id , t r ans f igura t , în două picioare, şi exc l ama : Pâină c â n d să î n d u r e bietele capodopere ? Când" ţ ă ran i i a u p ă m â n t şi femeile d rep t de vot, n u m a i ele să stea deopar te , ca n iş te cenuşerese, f ă r ă d r ep ­t u r i e x p u s e t u t u r o r vicis i tudinelor cr i ­t ice ? Şi o mo ţ iune e ra t recută , în ap lau ­zele unan ime , ca re decidea că : dumneae i capodope ra n u m a i e, hehei !, ce-a fost p iuă a c u m ; „ea mu e nici o p e r a a r t i s t u ­lui, nici a1 mediu lu i , .nici a n a t u r e i ; e o f i in ţă a p a r t e , cu t r u p şi suflet p r o p r i u , să lăş lu ind în no i" ca androcanthus gib-bosus în ma t r i cea femelei, d a r ca re une­ori, lîşi ia t ă lpăş i ţ a î n lume, m ă n â n c ă şi bea , me rge la c inematograf , îşi admin is ­t rează s ingură averea şi poa t e ch ia r fi p u s ă sub in terdic ţ ie !

Unu i cetitor 1 del englezeşte D. D . se m a i r e c o m a n d ă cu încă u n coeficent de meri t . D-sa e u n m a r e special is t şi t r a d u c ă t o r d in acest gra i . Mai mul t , î n t r e Teneriffe şi S iam, D-sa e s inguru l mur i to r ca re t r a d u c e pe Shakespeare , d in — şi ,în for­m a or iginală , fă ră să ştie englezeşte. Vreau 1 să spun , fă ră să ştie ce-a v r u t să e x p r i m e au toru l . Nu- i admi rab i l ? Unii mi-i vor a c o r d a a c e a s t ă v i r t uoz i t a t e şi vor! a f i rma că Fau văzu t , c u m l-am vă­z u t şi eu oda tă în ce rdacu l n ă p ă d i t de iederă a l casei u n d e sălăşlueşte la r â n ­du-i s i lab is ind c u r e n t p e S h a k e s p e a r e şi cetindu-1 per fec t cu degetul . Or i , conchid aceşt ia , cu deş t iu se poa te ch iar iscăli , d a r c e t i !

S igur e că, a s i s ta t de o me todă a t â t de o r ig ina l ă , D . D. a t r a d u s „The Moor of Ven ice" cu „Mauru l de Vene ţ i a " şi se p r e ­găteşte să t r a d u c ă „ T h e Merchant of Venice' ' c u ' „Negustoru l de Veneţia". î n ­ţelegeţi ş i retenia : „negustor de m ă r u n ţ i ­şuri ' ' , „ m a u r de abanos" , „covoare de Persia ' ' , „pisică de Angora" . (Par t icu la a s t a „of" ba t -o s fântul , n u p u t e a ş i Sha­k e s p e a r e să p u n ă a l tceva , „ f rom" de p i L d ă !). Corec t şi de o e x e m p l a r ă româ­nească , D . D . e în t r a d u c e r e şi sp i r i tua l . P e „ m a d m a n " (— „nebun") l'aj t r a d u s net cu : „Madam" . J_). Iorga, omul cu m â n i e d iv ină , s'a revol ta t Ia t i m p în memora­bi lu l a r t i co l d i n „ R a m u r i " . Să-mi dea voe să nu-1 urmez . Nu 1-a înţeles p e s c u m p u l D-sa le coleg. N e p u t â n d a u z i p e Shakes ­p e a r e (cel maiiauzj;biîl s c r i i t o r de p e lume) fi indcă-1 ce teş te cu deş t iu l , D. D . foa r te b ine s'a gând i t să-1 t r a d u c ă vizual . Re­gulă deci : se va p u n e î n locul c u v â n t u ­lui englesesc c u v â n t u l românesc cel ma i a p r o p i a t ca o r togra f i e . Se via t r a d u c e a tunc i : m a d m a n " cu „ m a d a m ' ' : „Sire" cu „s i rop ' ' ; „pol ice-man" (cum a r scrie D . D.) cu : „Polizu-Micşuneşt i" .

C u toa te aceste t i t lu r i D . D. e ra în d r e p t să se_ necăjească pe ar t icolul meu. Ce t i to ru l binevoi tor îşi a d u c e amin te că v ro iam acolo p u r ş i s implu să informez, să-1 pun , îîn m ă s u r a pu t in ţe i mele, la cu­ren t cu u l t ima fasă a crit icei hamle t i ane . D u p ă aceas tă cr i t ică n u se m a i în ţe lege să se ra t ioc ineze în con t rad ic to r iu si ro­m a n t i c a s u p r a piesei şi ca rac te ru lu i lui Hamle t . Recurgând la isvoarele şi mode­lele ca re a u servit , cert, lui Shakespeare aceas tă cr i t ică încea rcă să-şi expl ice pu ­ţin p r in ele, ev idente scăderi a le piesei.

D i n o n e c o m p l e t ă a d a p t a r e şi r e a b i l i t a r e a mode le lo r r ezu l t ă , p e n t r u n o u a teor ie , lung imi le şi d igresiuni le acţ iunei , cum şi

acea incongru i t a t e de ca rac te r a eroului , ca re a nedumer i t de veacur i şi de juca t logica comenta tor i lor .

l i amle t -u l p r ime i p i e se ca şi cel a l t r a ­di ţ ie i d a n e z e e r a u n A m l o d a (zănatec) m a i mul t comic p r in ac ţ iunea nebunie i s a l e ; modern izându-1 şi exp loa tând în sprofunzime t e m a nebunie i , Shakespeare a făcut t r aged ia unu i suflet d in o t r age ­die a r ă s b u n ă r e i . T r a n s f i g u r a r e a însă n 'a î n l ă t u r a t toate inad a p ţăr i le . A r ă m a s pe nou l Hamle t ca o sgură dela cel p r i m a r ; genială , piesa c a m suferă astfel de o „contradic ţ ie în te rmeni o cont radic ţ ie în n a i u r ă " (pasiv şi med i t a t iv , î na l t la su­flet, Hamle t e to tuş i om de ac ţ iune şi încă de brutală, cinică ac ţ iune etc. etc.). Acestei încheer i îi u r m a un mic corolar :

„Au fost epoci în istoria acestei t r age­dii când — m ă r t u r i s e s c is tor ic i i literari—• p u b l i c a i eng lez r â d e a d e n e b u n i a lu i Hamlé t , când p e r s o n a j u l î n t r e g e r a soco­t i t d r e p t comic. As tăz^ ch ia r , spec ta to r i sinceri — pr in t r e ca re m ă înscr iu cu vo­lup ta t e — pot măr tu r i s i că le vine să su­r a d a la a n u m e momen te ale piesei.

E ((fiindcă)) n e b u n u l de od in ioară r â n ­jeş te (încă) în n e b u n u l l u a t în serios de Shahespeare" . '

Aceas t a a fost deajuní» cel D . D. să facă erysipelas . Cer i e r t a re nobilei D-sale epi­derme, cu a t â t m a i m u l t cu cât . subst i tu-indu-se celei m u l t m a i scumpe mie, a d-lui Botez . insinuază că i n ar t icol eu p a r a i m p u t a aces tuia că n u e la curen t cu cr i t ica Shakespeareană . E s inguru l necavaler i şm colegial de ca re pot acuza foi letonul d-lui D., scris al tfel cu defe­ren ta p e n t r u l uc ru l m â n u ţ i l o r mele, cu graţ ie , u şu r in ţ ă şi gr i je de minor i tă ţ i , şi cu u imi toare perseverenţă , l a u n om pe el cu b o a l a s fân tu lu i Anton , în a c o r d a r e a subiectului cu p red ica tu l . II refer pe D . D . la r a p o r t u l meu dela minister , î n fa­voarea recomandăre i d-lui Botez, dacă îl in teresează să afle respectul m e u pen t ru m u n c a a l to ra . D a r D . D . v r e a ca, vo rb ind în m a r g i n e a Hamle t -u lu i profesorului ie-şan, să ignorez ş t i in ţa l i t e ra ră a vremei — ce ş t i in ţă , când ea a t â r n ă toa t ă de j a re t i e r i l e profesorulu i bucureştean. ? — Să n u citez Englezi , ci /pe D-sa, şi c â n d D . Botez conch ide că Hamle t e u n P r o -meteu , eu să mă b a t cui p u m n u l în, p i ep t ş ; să s t r i g : nu , e u n Ajax , sau ch ia r o Persefonă !

—• D a r ce Englezi ? exc l amă D . D . „Cr i t i cu l nou-nout Rober tson ! Acum, a-cest cr i t ic nou-nouţ a l d-lui D. — în care D-sa des igur vede un ev re i a ş gaze t a r ră ­tăc i t la o foae dada i s t ă . cu ca re m ' a m în­h ă i t a t la L o n d r a ca să spa rgem geamur i le l i t e ra tu re i — e u n Right Honourab le care a î mp l i n i t a n u l aces ta 70, — auzi ţ i ? — şaptezeci de an i .' Are la pas ivu l său vre-o t re izec i de căr ţ i şi f u n d a r e a a v re -o două rev is te , şi î ncă t r e az la min te , s p r i n t e n la cuvâint şi neobosit cercetător , colabo­rează î n f run tea celor ma i iscusite, ma i î na in t a t e şi m a i documenta te reviste en­gleze. Shakespearean is t de seamă, c a m pe când D . D. e ra n u m i t l a ac tua la - i cate­dră , dânsu l ne d a „Eseuri noi de metodă critică, Montaigne şi Shakespeare1', sau IIerezia baconianâ de sp re ca re cel ma i m a r e biograf a l lui Shakespeare Sir Sid-n e y Lee —\ şi aces ta u n scr i i tor nou-nouţ ! spunef (Life, p . 656) că e cea • m a i b u n ă ca r t e î n mater ie . Ne-a m a i da t : Shakes­peare şi Chapman, Bolingbroke şi Wal-vole şi fa ta la ca r t e despre Hamlet — toa te luc ră r i pes te care , cu tot respectul p e n t r u D . D . — n u se p o a t e t r ece . D . D . nu se va fi î n c r e z â n d în p â r e -

s UNtVÈBSVt LtTËRAR

rea lui Sir Sindney Lee — cine ştie, vreun libéral englez care îşi f latează amicul politic ! Cu prilejul ultimei sale lucrări, Canonul Shakespearean, Partea II ( 1923, 216 p.), cam contemporan cu fo i le toa . nele d-lui D . despre Marin Ştefănescu ş. a., A. Koszul, un shakespeareanist fran­cez de calitate — la ale cărui traduceri re. fer pe traducătorul lui Shakespeare în l imba cehoslovacă văzută mai sus, în ,,Re-vue Anglo-Americaine", ortodoxa revistă a sorbonieniior Cazamian şi Cestre, nu­meşte pe... t4nărul autor : mare initiator de curent Shakespearean (Juin, 1925, pag. 440).

P e acest om D . D. socoteşte o impietate isă-1 citez când e vorba de Hamlet. D u p ă ce mă separă astfel de... amicul meu de cafenea. D . D . vrea să mă separe de Sha­kespeare. In articol eu, pur şi simplu, „râd"' de Hamlet, spre nedumerirea Sa­şilor, HuţuUlor şi altor minorităţi despre care D . D. se întreabă cu spaima pe buze ce-or: să zică bieţii oameni ? Pe aceştia îi potolesc eu, cu ajutorul d-lui Nistor, scum­pe maestre ! Dar ori c ine citeşte pasajul cu pricina (o. supra) — la altă oră de cât a-ceia când îi toarce stomahuL şi nu prin­tre picături politice — înţelege că nu e vorba acolo de râsul de batjocură, ci râs provocat, ca la„o comedie, de reminiscen­ţele comise ale personajului aceluia dublu, cum l-am găsit. Dimpotrivă, alături de criticul englez m ă grăbesc să afirm — şi Doamne toată lumea ştie — că „ H a m l e f e o operă genială. D e scăderile ei era nu­mai vorba, scăderi de artă de care nu e scutită nici o operă genială, — artă pen­tru care ceartă p e Shakespeare atâţia cri­tici englezi î n frunte cu Ben Jonson, Vol­taire şi întreaga şcoală franceză, scăderi pe care unii şi le-au tălmăcit într'un fel alţii într'altul. D . D. poate nu admite nici o scădere lui „Hamlet". D e ce atunci nu s'a jucat îşi nu se joacă decât la ocazii în întregime, de ce anume scene au fost o-mise din anume cuarturi, şi cum răspunde d_sa de scene slabe ca începutul scenei IV (act. I) ? Odată acţiunea defectuoasă, d-sa nu bănueşte că şi caracterul ar putea fi defectuos ?

După ce mă isolează astfel de Robertson, Shakespeaite, şi de mine însumi, D. D. îmi d a lovitura de grafie. Opera de artă, d-le Protopopescu, nu e ce crezi d-ta. Ca să o înţelegi, d-ta şi Robertson faceţi istorie li­terară şi nu-i frumos ! Fă te rog ştiinţă li­terară, că te spun tătînelui. Şi după ce nel declară ucigători de capodopere, fiindcă „înjosim capodoperile la rangul literaţilor d e talent" (când vă spuneam eu că biata capodoperă e o consoartă care uinblă'n as­censor 1), D . D . mi-arată miè ce e aia şti­inţă literară : Mai întâi opera literară e

SPRE CULMI Prietenă, dă-mi mâna, hai la dram Să ne-af undăm prin viscol şi n ă m e ţ i : O, ce lugubru urlă el şi cum Ne şfichiuie cu ghiaţa ş i săgeţi .

Şi vom urca mereu, şi vom urca, Pe povârnişul muntelui virgin... Când vom ajunge sus, vom anina, In părul tău, un trandafir alpin...

Acolo 'n haos şi imensitate, Vom sta, asemeni cerbilor goniţi Să ne privim ca doui străini, ori poate Ne vom trezi deodată 'nlănţuiţi...

Prietenă dă-mi mâna-ţi tremurândă Sunt obosit de viscol şi de goană... Am vrut să'nvingem muntele—Isbândă— Şi-acum visăm la focul din cabană...

GEORGE GRUIA

Încă odată ceiace vâ spuneam la începutul articolului. Shakespeare, ceiace nici eu nici Robertson nu ştiam, e ca şi Homer, un geniu. Genialitatea Sa, care, cum ştie în ­treaga ştiinţă literară afară de cea auten­tică de lângă Parcul Expoziţiei, fura, cârpea ş i adapta cu nemiluita, nu are ,.procedee de compoziţiune". In sfârşit Hamlet e : 1) „Cum' am arătat de curând la Teatru! National un om de voinţă... Un om, slab nu poate cuceri sufletul etc...., 2} o personalitate teoretică eminamente morală şi creştină care se sgudue în teme­lii... când realitatea practică î l sgudue pe neaşteptate; 3) revolta voinţei morale teo­retice ta piiocesul ei de ajustare la înţe­lepciunea practică''.

Sânt un om care nu trec lipsit de senti­mentul pudoarei. Ruga mea serală la Dumnezeu e : ajută-mă Doamne, să mai apuc o primăvară şi să nu mă creadă D. D. geniu. îmi dau deci seama ce ciudat trebue să pară ca pe deasupra lumei care munceşte şi se preocupă, doi profesori u-niversitari î n România, să se mai bată pe capodopere I M'am întrebat apoi totdeau­na ce ar fi dacă D . D . care nu mai citeşte de 20 de ani şi complet strein de tot ce s'a scris atunci în l iteratura franceză e n g l e z i , germană şi i tal iană (nu ne întreb i acum vre-o 3 alni: tcilnei e Barbusse ăla?) î ş i întreţ ine studenţii jurând c ă Ifiadia, tea­

trul grec, D o n Quijotte, etc. „sunt capodo­p e r e fiindcă; ne redau eternul omenesc şi de aceea au înfruntat timpul şi spaţiul"— oo ar fi dacă d-sa şi-aT fi publicat în vre-o limbă străină trufandalele d-sale critice ? A m mai fi azi în Liga Naţiunilor ?

Ce ar fi, mă întreb acum dacă D . D . şi-ar publica într'o l imbă apuseană, revo­luţionara d-sale teorie dela Ateneu ? Că eroul shakespearean e un om de voinţă şi acţiune, critica engleză a spus-o de acum uu veac (Hartley Coleridge, 1828) şi spus-o mereu de atunci. Temperamentul moral şi creştin, bine cunoscut tuturor, al Iui Hamlet e de mult obiectul, cu intere­sante desvoltări, al clasicei, cărţi a lui Paul Stapfer — spre .a nu cita spuza de lucrări engljeze. Nu mai noua e teoria ^şo­cului moral*' uşorţ de găsit şi în Stapfer, definitiv formulat de cel mai mare critic shakespearean al vremei, Bradley, pe care îl cunoaşte oricine afară de D. D., pe care II citează şi aproape şi-1 însuşeşte Robert­son însuşi. D e toate aceste note ţin şi eu seamă î n partea I a articolului, încercând numai ca £n partea II să mai aduc ş i alte cunoştiinţe întru luminarea laturelor e-nigmei hamletiane. Cât priveşte ultima formulă a criticului român, parafrazare a celor dintâi, admiraţi-i ingeniositatea. Ca să evite locul comun : Hamlet. tipul re-flectiv, D . D . spune : „voinţa, teoretica", pentru ca să o poată opune „voinţei prac­tice".

D e fapt „voinţă practică" dacă e alt­ceva decât compartimentul d-lui D . sau un joc de cuvinte, e ideologism (în cazul Iui Hamlet : ideologism moral) care, ca orice ideologism, se ştie dela FouillS, dacă nu dela Shopenhauer şi Renouvier şi dela aceştia la pragmatiştiil anglo-americani, că are! totdeauna o finalitate practică, e : te­leologic. La ce se reduce atunci formula finală a d-lui D ? Hamlet e un ideolog moral care ezită să acţioneze. Lucru cu care ne-au impuiat mintea toate manua­lele de liceu.

Când vrei deci, la datele curente, ş i pe baza lor, să aduci date nouă. D. D. te os­tracizează. Iar obscura şi generica „neo-frazeologare a datelor vechi D. D. o nu­meşte „şcoala nouă" estetică, şcoala d-sale, pe care o pune singur, cu ambele mâini, în locul scoalei istorice şi etnografice a d-lui Iorga, şi şcoalei istorice mondiale. Fiindcă D . D . nu observă că toată lumea face! istorie literară. înţeleasă asupra con-oJutiilor sau cunoştinţelor dobândite, ea

I A R N A Prin geamul scrijelat de ger Privesc oraşul rebegit , In care iarna a venit Să poarte ciorile pe cer.

Sfârşeşte seara mai curând Pustiul zi lei de acum, Şi'n teii rânduiţi pe drum Văd zeci de ciori aterizând.

D a r sboară, că se frânge-un ram Din teiul care s'a uscat, Pe când în trupul îngheţat Trosneşte sufletul ce-I am.

D . N. TEODORESCU

încearcă, pe căi altele decât de pretenţie ojioasă, nu să le deghizeze pedant, ci să le adâncească şi acorde.

Profet al capodoperei literare pe care o \ ode căzută din cer ca o Epistolie a Maichii Domnului, d-sa o pipăe de douăzeci de ani şi se teme să o -întoarcă pe altă faţă ca) să nu-i ardă arătătorul. Ignorând că existâV o mecanică a gândirei ce nu mai îngădue să te întrebi în filosofie ce-ar fi fost dacă Isus năştea fată, sau cu un an mai de vreme, să cauţi în chimie piatra filosofală iar î h critică, de mult captata esenţă eternă a Iliadei, D-sa se închee la vestă ţn fiecare Luni dimineaţa şi de pe trampolina catedrei, cu emoţia estetică în mână şi împăcată cu sughiţul şi cu scărpL natul în ceafă, făcându-şi vânt din ombili-cu-i critic, trece dintr'odată, cu furie, prin toate uşile deschise ale ştiinţei d-sale li­terare.

Fiindcă, produs al lenei şi a l apatiei intelectuale, — cum i-a imputat şi „dis­tinsul D-sale coleg, Raiuiro Ortiz, în „Ideia Europeană", pe lângă atâţia alţii — e desigur critică ventrilocă, pur şi simplu, această pretinsă estetică, ce con­tra face )şi piţigăiază pe un glas pornit din regiuni subalterne, vocea mare, vo­cea de veacuri a afirmărilor odată fă­cute.

—i D . D . să nu mă socoată ireverenţios. Sunt dintre puţinii care, din motive an­terior schiţate, am campionat oral împo­triva lui Caragiale şi Bucuţa I. Doamne fereşte, mi-am spus, D . D . nu e l ipsit de inteligenţă. Admirabil ' clinician literar, ne-a impus totdeauna, eruditului de m i w lui Perpessicius, Vianu, Titu Dinu , Păl-tănea şi atâtor e levi „cu voluptate" re­beli, prin siguranţa incisiei c u care se­sizat asupra unei opere neîndrăzneţe, in­tră în utilajul ei estetic. Dar atât, făptura Sublunară de p e fiecare schelet literar, îndrăcitul ,,je ne sais quoi" al creaţiei ar­tistice, imponderabilul care îşi râde ca un Puck de balanţe le judecatei , taina în sfârşit care face din cinci si labe a le unui guşat o stea, scapă foselor D-sale nazale. D a t literatura moderna pe oare o tg-

UNIVERSUL LITERAR

norfi ? Dar nobleţă noutăţei care î i re­pugnă, dar originalitatea p e care n'o poate prinde ? Cunoaşteţi pe asinul lui Lucian care observă că nu poate îmbră­ţişa o nimfă fiindcă are patru picioare...

„Grădinari zăpăcit de metafizică" D . D. vrea apoi cu orice pret teorie. Sunt oa­menii care trec pare că prin viaţă goniţi de musca ţeţe. „Sistemul meu"—împre­ună cu cacofonia şi acordul predicatului — constitue biruitoarea muscă ţeţe a D-sale. Sistem în sus, sistem în jos. Când l-ami yizi tat Întâia oară după război, mi-a strigat:,, ştii că mi-am schimbat sistemul!" O carieră întreagă şi 1-a schimbat. lai de ici ş i pune colo, întoarce pe dos „calita­tea'' şi o numeşte „tonalitate", mai dă ceva şi „cantităţei" şi omul care con­fundă /medicina cu schimbatul şi etiche­tatul flacoanelor 1, izbuteşte să facă din superbul Yggdrasil al literaturei, cu pa­sări cântătoare în el, cu umbră şi foşnet înmii t şi cuiburi de neprevăzut, o moro­cănoasă sorcovă tricotiledonată. Cu ea bate pe omoplat pe Eskyl, Sofocle, Cer-vantes şi Shakespeare şi-i stropeşte cu roua Elizeelor. Bate şi pe scriitorul român şi î l găseşte;rând pe rând mai genial de­cât aceştia, mai puţin genial ca cel ce va veni după dânsuL

In chipul acesta orice nuvelă prezen­tată D-sale e cea mai genială I nuvelă, orice roman cel mai genial roman, orice piesă o capodoperă a literaturei univer­sale. D-sa dispută unui lorga, Densu-şianu^ Ibrăileanu, Mehedinţi, Bogdan-TJuică, Lovinescu, la fiecare lună câte un geniu şi uitând cu delicateţe atâţia tineri patronaţi de care azi n u se mai aude, se dă drept creatorul lui Sorbul şi Rebreanu întreg, a unei jumătăţi din Cerna şi unei ciosvârţe din Sadoveanu.

Când i-am făcut vizita de plecare în streinătate l'am găsit cu „Ion'' pe masă. — „Ce streinătate, Domnule, ce te mai duci în străinătate ? Uite colea, cel mai n : are roman al vremilor noastre !''

Acum, fiecare şt im că „Ion" e o operă de; mare valoare. Trebue însă să-ţi rupi coastele, să te deşeli şi să devii c lown ca să o spui ? Altădată e drept mi-a spus că se teme ca plecând î n streinătate „să nu-i pierd sistemul. Vedeţi , lucruri de acestea acreditează (pe socoteala D-sale zvonuri de acelea inoportune sau prema­ture, gen Caragiale-Bucuţa.

Această obsesie a sistemului, hărţuită de ideia că la cazanul cu aburi al Băilor din str. Nifon Nr. 32, s'a frânt carul în-telepciunei critice, ne-a creiat î n orice caz acea concepţie de cafenea a literatu­rei care face pe junele scriitor român, hrănit cu . vanitate, svarţ şi ignoranţă, să aşeze picioarele pe masă la Otetelişanu, sau Capsa acum, exc lamând : sunt poe­tul cel mai mare al vremei m e l e !

Aceasta a creiat Săgetătorul, rodul de toamnă al „noei" scoale. Răsfoiţi intere­santa revistă. Treceţi pe lângă elevii ma­estrului, pe lângă foiletoanele unuia, de pildă, d in şefii de echipă la Universitate sil subşef de i culoare al aceluiaş—D. D . trecând cu volubilitate dela literatură la politică şi discutând geniul lui T a k e . I o -nescu sau, acum, al lui Ionel Brătianu, după aceleaşi criterii ,cu care a consacrat „Ţiganiada" sau „Pastelurile" lui Ale-csandri—unul zis Russu, un fel de rom-bocdru cr i t i c un cap multipatrat, cu in_ teligenta în zigzag şi împleticindu-se în scris. Veţi găsi n paginele rarisimii pu­blicaţii un om care ca să spună că To-pâirceanu e un1 poet comic ise dă peste cap, tuşeşte, năduşeşte, p lesneşte din l im­bă, sughiţă ş i se scarpină, cade pe spate, z ice „cuţit", „estetică",,„mamă", se ridică, dă din coate, se loveşte pe1 frunte, se plea­că pe vine, bate. din c ă l c â i e , râgâe, joacă ciardaş, cântă din subsuori, tot timpul sîsîind din flaute clandestine şi subversi­ve ckrinete» E ..DimciftdV lui Pope pe gol

moldo-valah, e criticul mihalachian. 0 enjtitate, un element, un flagel al graiului şi bunului simţ românesc. E o Eroică a becţ ianismului critic, un acord final la Beţia de Cuvinte, agravată cu Beţia de Formule, şi întoarsă prin jocul situaţii­lor, împotriva maestrului junimist prin însuşi e levu-i favorit. E expres ia zelului abdominal, e delirul exclamaţiei şi exal­tarea locului comun.

Michalchianismul. ilustrat nepieritor; în „Săgetătorul" tânăr, înseamnă chinuelnica v i u z ă a rămânerii pe loc, absurditatea tehnicăi a unui I dublu volan zmuncit în sens invers, luând în imaginaţia înfri-ccşează forma apocaliptică a două uriaşe hemisfere uzându-se reciproc în perpe­tua elaboraţie.

D . D . e sigur că aceste hemisfere sunt ale creerului şi numind elaboraţial „şcoa­lă estetică" râde de un savant ca Bog­dan Duică. fiindcă a făcut descoperiri în legătură cu „Ţiganiada", când D-sa de mult a declarat, că e ceai mai mare po­emă heroicomică din lume. Strein de munca, disciplina, decenţa, isteţimea şi nobila curiositate care fac din ştiinţa li­terară a vremei un somptuos laborator de inteligenţa omenească, D-sa singur, în fajţa Europei, de douăzeci de ani : pro­clamă.

I o t aşa la circ, după o splendidă cursă de cai arabi, apare grav binecunoscuta faţă de făină, se dă (tumba de mai multe ori, ca să cadă cu şezutul peste a plezni-toare sau o musicuţă.

Nu, scumpe maestre, nu sunt ireveren­ţios. Recunoştinţa-mi pentru primul arti­col consacrat de un profesor universitar unor note alor mele informative, se arată ş i din continua bună dispoziţie a acestor rânduri. Această recunoştinţă flmi dă chiar îndrăsneala unui sfat : observă că îţi agiţi de douăzeci| de ani, sub zâmbetul ironic al colegilor D-tale — un lorga, un Pârvan, mare le Ovid Densuş ianu şi stu­denţilor* — panaşa ajunsă sub bărbie a' celui mai duios suficientism. Cruţă-i perii.

Adună-ţ i opera, stiliseaz-o, curăţ-o şi rezumeaz-o ântr'o lucrare definitivă care va f i multă vreme u n manual ideal de

^ Poetică pentru uzul elevilor; de liceu şi de acel an preparator la care ţinteşte re­forma învăţământului . N u sunt manua­lele D-tale de literaturăi cele mai bune din câte se pot avea ?

Celor 800 de studenţi pe care î i creşti spune-le să nu urască .erudiţia, ea fiind prima fază a cunoştinţii, iar aleşilor cu câte trei sisteme estetice î n buzunar dă-le sfatul să le înlocuiască cu a batistă ş i să citească deocamdată, şi până te-oi limpezi D-ta. p e esteţ i i altor vremi şi altor nea­muri.

Tuturor spune-le să iubească şi să prac­tice istorismul, el ' fiind desfătătoare sete de a cunoaşte, contact v iu cu limba şi trecutul, document de viaţă, exemplar; de umanitate, cult a]j strămoşilor) şi al tradi­ţiei de neam. In legătura cu estetica D-tale, să n'aibe grije: istorismul nu nu­mai că nu' merge împotriva, 'dar păşeşte alături, sau îniantea ei. El o adapă cu informaţie ş i î i pune $a faţă, pentru fru­moase şi juste concluzii generale, singura realitate In care opera literară se poate

' oglindi: trecutuL Istorismul lui Bedier a luminat astfel

epopeia medievală, după cum cel al lui Hazard şi Baldensperger, romanul fran­cez, iar cel al savanţilor nordici, balada scandinavă. Erudită e şi şcoala estetică germană, erudit e Basch dela Sorbona, mare erudit e cel mai pur estet al vre­mei, Croce, a cărui! şcoală e 'doldora de informaţie istorică.

Istorismul lui Bogdan Duică a dat şi la noi, pe lângă atâtea revelări, singura ediţie critică a genialului D-tale Eminescu, istorismul i u i Ibrăileanu a dat la Iaşi cea mal bună fcoală literarii critică fi crea-

R e v i s t e şt z i a r e In „Lumea" (II, 48) d-1 T U D O R AR-

GUEZI publică această admirabi lă poe­mă care de două ori rivalizează, în crea­ţie, cu Cel-de-Sus:

Nepreţuind granitul, o, f ec ioară ! D i n care-aş fi putut să ţi-1 cioplesc, Ani căutat în lutul românesc Trupul tău svelt şi cu miros d e ceară.

Am luat pământ sălbatec din pădure Şi-am frământat cu mână de olar, In parte, f iecare mădular, Al fiinţei tale mici, de cremene uşure.

Ziafilţându-ţi ochii, luai t ipar vorbind, Drept pleoape, foi adânci d e trandafiri, Pentru sprincene firele subţiri D c iarbă nouă ce-a 'nţepat lumina.

Luai pildă pentru trunchi, de la urcioare Şi dacă 'n sâni şi şold a 'ntârziat Mâi.a-mi aprinsă, e u sânt vinovat Că n'am oprit statuia'n cingătoare

Şi c'am voit să simtă şi să umble Şi .să se 'ndoaie'n pipăitul meu, D e chinul dulce, dat de D u m n e z e u Care-a trecut prin mine şi te umple .

Feinee scumpă şi ispită moale ! Povară-acum, când, vie, te-am pierdut, D e ce te zămisli i atunci din lut Şi nu-ţi lăsai pământul pentru oale ?

toare, p e punctul să asimileze, sau cel puţin altoiască şi şcoala bucureşteană.

Mai trebue să amintesc că marea miş­care a „Sămănătorului' 1 e opera unui istoric l iterar : unicul lorga ?

Când cei 800 studenţi ai D-tale vor lăsa odată cu lenea ş i nepriceperea „sis­temele" la oparte, s'or înfunda în bi­blioteci, ca să desgroape trecutul nostru literar, să descopere folklor, să culeagă grai| ş i vor (începe să ne dea ediţii critice de autori vechi şi noi, traduceri şi studii în limbi streine asupra capodoperilor noastre, l|n] loc să confunde pe Caragiale cu Bassarabescu, atunci să şt i i şi D-ta^că e frumoasă privelişte să ai o catedră de literatură romană, cu 9 asistenţi, 3 şefi de lucrări si o coconită.

Atunci şi D-ta, dacă trecând oe calea Rahcvei im\<ns de gânduri cum şi de brâul lui Iov, ve i avea o idee estet ică tare, vei da pronunciamehte la Ateneu şi Naţio­nal; dar mai vei binevoi să o supui, într o limbă apuseană, străinătăţi i , aşa ca să vadă Basch şi Croce că le-ai luat înainte !

Deocamdată lasă capodoperile, lasă ge­niile, fiindcă, cu comfortul literar j i edi­torial modern, or huzuri D-lor şi făra D-ta.

Cât despre cealaltă fiinţă aparte, dar nu şi.... sălăşluitoare în D-ta, istoria lite-irară, ia-te bine cu ea. Gândeşte că, strein şi eliminat de o întreagă generaţie care s'a făptuit Jn scris, departe şi împotriva D-tale. e numai buna istorie literară aceia care î ţ i va păstra numele: numele repu­tat de părinte al beoţianismului cr i t i c ; titlu-ţi scump de şef de şcoală: şcoala delirantă a criticei ventriloci

DRAGOŞ PROTOPOPESCU

10 UNIVERSUL LITERAR

S- S. R. A patra şezătoare literară dela 20 Februarie 1926 —

( F u n d a ţ i a R e g e l e C a r o l I) Şezători le S. ' S. R-ului şi v rem să

fim la modă folosind aceas tă p rescur ta re — continuă! c u acelaşi m a r c succes de pu ­blic. Zăbovind conferenţ ia ru l nost ru , ca orice r o m â n neaoş, cu câteva m i n u t e pes­te o ra a n u n ţ a t ă , ace laş pub l ic ca re doua orc suferă şi se delectează ascu l t ând d i ­feri te lecturi , se enervase^ D a r a ; fos t re-

. pecie l inişt i t de a p a r i ţ i a ca lmă şi zâmbi ­toa re a d-lui Cra in ic , care cu glas b lând , cu . i ronic p e buze, sfârtecă, teore t izând, ope ra d-lui Loviiiescu, şi a f i rmă cu cre­d in ţ ă doc t r i na ' t r ad i ţ i ona l i smulu i . A i im­presia d u p ă ce l 'ascult i vorbind că daca d. Nicliifor C ra in i c a r fi fost medic ch i ­ru rg , p e n t n i c ă ch i ru rg î n t r ' n n fel este şi a c u m a , aii fi a m p u t a t mâin i le sau gâ tu l cu iva z â m b i n d şi convingându-1 cu glas dulce că p r in sufer in ţă îşi r ă s c u m p ă r ă păca te le lumeşt i .

Tradiţionalism Confe r in ţ a d lui Nichifor Crainic

E x i s t ă , a s p u s d-sa, o t e h n i c ă a v ie ţ i i m a t e r i a l e şi o t e h n i c ă a v ie ţ i i su f le teş t i . U n a e r e z u l t a t u l d e s c o p e r i r i l o r şi i n v e n ­ţ i i lor ş t i in ţ i f ice , î n t e m e i a t e pe legi p r e ­cise şi u n i v e r s a l v a l a b i l e ; c e a l a l t ă e re-^ z u l t a t u l u n o r î n d e l u n g i e x p e r i e n ţ e l ă u n ­t r ice a le o m u l u i c u s ine , a l e o m u l u i cu o a m e n i i , a le g r u p u l u i c u g r u p u r i l e ; c r i s ­t a l i ză r i de v i a ţ ă ve r i f i ca t e î n c u r s u l v e a c u r i l o r s u b p o r u n c a u n e i c r e d i n ţ e r e ­l ig ioase şi a u n u i t e m p e r a m e n t de r a s ă . T e h n i c a v ie ţ i i m a t e r i a l e , ş t i in ţ i f i că şi deci ob iec t ivă , a p a r ţ i n e d o m e n i u l u i ex te ­r ior şi a r e de scop c u c e r i r e a n a t u r i i , s m u l g e r e a şi t r a n s f o r m a r e a b u n u r i l o r ei î n folosul o m e n i r i i . M a ş i n i s m u l m o d e r n e a s p e c t u l ei cel m a i i m p u n ă t o r şi , to t ­d e o d a t ă , c a r a c t e r i s t i c a t o t a l i t ă ţ i i p r o d u ­se lor ei ce a l c ă t u e s c c iv i l i za ţ i a e u r o p e a ­n ă . I n d i f e r e n t ă deoseb i r i l o r de r a s ă , de c r e d i n ţ ă , de l a t i t u d i n e geograf ică , t e n d i n ­ţ a ei e x p r e s i v ă e u n i f o r m i z a r e a . M a ş i n a e v a l a b i l ă p r e t u t i n d e n i . U n d e n u ex i s tă , n e c e s i t a t e a m a t e r i a l ă o ce re . Ţ ă r i î n a p o ­i a t e se n u m e s c m a i a l e s ţ ă r i l e f ă r ă m a ­ş in i . Ţ a r i c iv i l i za te se n u m e s c ţ ă r i l e u n ­de r n a ş i n i s m u l a t i n g e m a x i m u m desvo l -t ă r i i . C iv i l i za ţ i a a m e r i c a n ă e f ă r ă ega l . P r o b l e m a c iv i l i za ţ ie i e p r o b l e m a , m a ş i -ne i . C â n d no i şi ţ ă r i l e î n s i t u a ţ i a n o a s ­t r ă z icem e u r o p e n i z a r e , î n ţ e l e g e m civi l i ­za re , a d i c ă i n d u s t r i a l i z a r e î n r â n d u l în-t â i u . Din m o m e n t ce b ine face r i l e t e h n i -cei m a t e r i a l e s â n t i n d i s c u t a b i l e , c ine a r p re fe r i d r u m u l n o r o i o s de ţ a r ă t r o t u a r u ­lu i de as fa l t , c ine a r p re fe r i d i l i gen ta a u t o m o b i l u l u i s i o p a i ţ u l b e c u l u i e l ec t r i c? T r a d i ţ i o n a l i s m u l , î n a c e s t sens , a r fi a-n a c r o n i s m .

Dar t r a d i ţ i o n a l i s m u l n u e o for ţă ce se o p u n e c iv i l i za ţ ie i . T r a d i ţ i o n a l i s m u l e t e h ­n i ca v ie ţ i i su f le teş t i a u n u i n e a m . Civ i l i ­z a ţ i a e t e h n i c a v ie ţ i i m a t e r i a l e a o m e ­n i r i i . T e h n i c a vie ţ i i su f le teş t i c o n s t i t u e c u l t u r a u n u i n e a m , — ace l fel de a fi, de a g â n d i şi a s im ţ i , de a v o r b i şi de a se î n c h i n a , de a n ă d ă j d u i şi c h i a r de a m u r i . E o c r i s t a l i z a r e e l a b o r a t ă î n c u r s de v e a c u r i şi de mi l en i i , î n c e r c a t ă p r i n f l ăcă r i l e şi t o r e n t e l e i s to r ie i , d e t e r m i ­n a t ă î n t r ' u n fel şi n u î n t r ' a l t u l de f a t a l i ­t a t e a l ă u n t r i c ă a s â n g e l u i şi a c r ed in ţ e i , a r a se i şi a re l ig ie i . C iv i l i za ţ i a u n i f o r m i ­zează ; c u l t u r a d i f e r e n ţ i a z ă . Ace l a ş t r e n face să c ă l ă t o r e a s c ă l a fel ş i eng l ezu l şi i n d i a n u l ; d a r d i f e ren ţe l e c u l t u r a l e îi v o r î m p i e d e c a s ă se î n ţ e l e a g ă l a fel. U n r a ­p o r t c o n d i ţ i o n a t î n t r e c u l t u r ă şi c iv i l iza­ţie e g r e u de s t ab i l i t . A m e r i c a n i i a u d u s

la a p o g e u c iv i l i za ţ i a e u r o p e a n ă şi s t r ă l u ­cesc p r i n t r ' o c u l t u r ă de B a e d e c k e r . I n u m b r a fabr ic i lo r l o r u r i a ş e , forfota sec­t e lo r r e l ig ioase dovedeş t e c r i za u n u i su­flet ce n ' a i s b u t i t î ncă să-ş i creeze f o r m a e c h i l i b r a t ă a c u l t u r i i . I n d i a a c rea t , î n s c h i m b , o c u l t u r ă , o î n ţ e l e p c i u n e a v ie ţ i i , f ă r ă să c u n o a s c ă b ine face r i l e m a ş i n i i . Ang l i a , F r a n ţ a , G e r m a n i a a u o c u l t u r ă d u b l a t ă de c iv i l iza ţ ie , — f a p t c a r e p ro ­v o a c ă deob ice iu confuz ia n o a s t r ă c â n d v o r b i m de u n a şi î n ţ e l e g e m pe c e a l a l t ă . I n f iecare d i n aces t e ţ ă r i g ă s i m o civi l i ­za ţ ie m a t e r i a l ă e u r o p e a n ă , e x i s t ă t o tu ş i o c u l t u r ă f r anceză în F r a n ţ a , o c u l t u r ă eng leză în Ang l i a , o c u l t u r ă g e r m a n ă î n G e r m a n i a . Din confuzia ce lor d o u ă no ţ i ­un i cu sfere a t â t de deoseb i t e , s 'a n ă s c u t t e n d i n ţ a de a fău r i , pe s t e g r a n i ţ e l e r a s e i şi a l t c r ed in ţ e i , o c u l t u r ă u n i v e r s a l ă , c a r e s ă u n i f o r m i z e z e su f l e tu l c u m civi l i ­za ţ i a u n i f o r m i z e a z ă m a t e r i a . Şi as t fe l , în

NICHIFOR CRAINIC

d o m e n i u l g r a i u l u i s'a f ab r i ca t l i m b a es­p e r a n t o , i a r î n d o m e n i u l re l ig ie i teosofia, d o u ă ar t i f ic i i ce dovedesc t o c m a i imposi ­b i l i t a t e a u n e i c u l t u r i u n i v e r s a l e .

D u p ă a c e a s t a face o c r i t i c ă a m p l ă a l u c r ă r i i d- lui E u g e n L o v i n e s c u „ I s to r i a c iv i l iza ţ ie i r o m â n e " , a r ă t â n d că a u t o r u l f ă c â n d p r o c e s u l evo lu ţ ie i n o a s t r e s'a re fe r i t n u m a i l a t e h n i c a v ie ţ i i m a t e r i a l e .

D a r t r a d i ţ i o n a l i s m u l î n c u l t u r ă n u se concepe s t e reo t ip i c . E l n u e u n p a s b ă t u t pe loc, l a nes f â r ş i t . C u l t u r a e u n o r g a ­n i s m în c r e ş t e r e c o n t i n u ă , cu r ă d ă c i n i în seva n e a m u l u i , c u f runz i ş î n a t m o s f e r a t i m p u r i l o r . S e v a e a c e e a ş i ; a t m o s f e r a e s c h i m b ă t o a r e . T r a d i ţ i o n a l i s m u l e disci­p l i n a l ă u n t r i c ă ce c ă l ă u z e ş t e a c e a s t ă c r e ş t e r e . Or i câ t de p r i e l n i c ă s a u n e p r i e l ­n i c ă a r fi a t m o s f e r a , o r g a n i s m u l îşi p ă s ­t r ează , d e s v o l t a t s a u înch i r c i t , c a r a c t e r e ­le f u n d a m e n t a l e ce-i d a u spec i f i c i t a tea . O m cu o m s e a m ă n ă şi n u s e a m ă n ă , d a r a n t r o p o l o g i a , s t u d i i n d c o n f o r m a ţ i a c ra ­n i a n ă , s t a b i l e ş t e în m e d i e u n t ip c a r a c t e ­r i s t i c a l fami l ie i , a l r a se i . A c e a s t ă osa ­t u r ă ce p ă s t r e a z ă t r ă s ă t u r a u n i t a r ă î n v a r i e t a t e a f o r m e l o r u n e i c u l t u r i e t r a d i ­ţ iona l i smul . I n l i b e r t a t e a de a p a r i ţ i e a f e n o m e n e l o r c u l t u r a l e , a f e n o m e n e l o r

de a r t ă , el p ă s t r e a z ă c o n t i n u i t a t e a î n r u ­d i r i i d i n t r e ele. I n vech i le re l ig i i a le In ­diei , e x i s t ă î n v ă ţ ă t u r a r e î n c a r n ă r i l o r . Eul i n d i v i d u a l , ca s ă se pur i f ice , t r ece p r i n t r ' o s e r i e de î n t r u p ă r i , de t r e p t e a l e d e s ă v â r ş i r i i . Nic io î n t r u p a r e n u s e a m ă ­n ă cu c e a l a l t ă , d a r î n t o a t e t r ă i e ş t e a-ce laş eu ce-şi c a u t ă p e r f e c ţ i u n e a , şi î n f iecare d i n ele îşi r e c u n o a ş t e c o n ş t i i n ţ a de s ine . I n r e î n c a r n ă r i l e succes ive a l e g e n e r a ţ i i l o r , d o c t r i n a t r a d i ţ i o n a l i s t ă con­cepe eu l colect iv a l u n e i n a ţ i i ca s t r ă b ă -t â n d u - l e cu a m p l o a r e a c r e s c â n d ă a u n u i t o r e n t de v i a ţ ă , a u n u i e l a n v iu , ce-şi p ă s t r e a z ă n e î n t r e r u p t a c o n ş t i i n ţ ă a ex is ­t en ţ i i . Ce este ceeace n u m i m noi conş t i i n ­ţ ă n a ţ i o n a l ă d a c ă n u o s i m b i o z ă a t r e c u ­tu lu i cu p r e z e n t u l o s imbioză a i nca rnă ­r i l o r is tor ice cu r e î n c a r n a r e a î n c a r e se r e c u n o s c ?

Astfel c o n c e p u t , t r a d i ţ i o n a l i s m u l a-p a r e , n u c u m îl î n f ă ţ i ş e a z ă a m a t o r i i re ­v o l u ţ i o n a r i ca o fo r ţ ă s t a t i c ă , m o a r t ă cu s p a t e l e c ă t r e v i i to r , ci ca o fo r ţ ă vie , d i ­n a m i c ă , ce i z v o r â n d d i n v e a c u r i î n a i n ­t e a z ă t o r e n ţ i a l s p r e c r e a r e a f o r m e l o r no i şi c â t m a i a d e c v a t e a le ex i s t en ţe i sa le . Ca d i s c i p l i n ă a r t i s t i c ă , el n u i m p u n e şa ­b loane , d a r î n v a ţ ă s o l i d a r i t a t e a p e r s o n a ­l i t ă ţ i i c r e a t o a r e cu suf le t colect iv , desco-p e r i n d u - i i zvoare le de i n s p i r a ţ i e a u t o h ­t o n ă . S ă n u u i t ă m : cea m a i m a r e r evo ­lu ţ i e î n a r t a r o m â n e a s c ă a s ă v â r ş i t - o u n t r a d i ţ i o n a l i s t : M i h a i l E m i n e s c u ! E r a u n r o m a n t i c '? Da. A c e a s t a e r a a t m o s f e ­r a t i m p u l u i s ă u . D a r n ' a u z i m ecoul i s to ­r ie i r o m â n e ş t i î n evocă r i l e lu i ? N u ve­d e m m i t u l n o s t r u folcloric t r a n s f i g u r a t î n v i z iun i l e lu i ? Via ţ a v e a c u r i l o r , con­d e n s a t ă î n c u v i n t e , n 'o r e c u n o a ş t e m c a î n t r ' o a p o t e o z ă î n l i m b a l u i a d u n a t ă de p r e t u t i n d e n i ? N u s i m ţ i m s e v a d i n a-d â n c u v i l e a u t o h t o n e s o r b i t ă î n i n s p i r a ­ţ i a lu i ? E m i n e s c u a p ă r e a î n p l i n z d r u n ­c in r e v o l u ţ i o n a r . I n î n c o r d ă r i l e c u g e t ă r i i lu i a n t i r e v o l u ţ i o n a r e se c o n v u l s i o n a p a r c ă î n t r e g u l o r g a n i s m n a ţ i o n a l , r ă n i t şi b r u s c a t de r e fo rme le p a ş o p t i s t e . Revo­l u ţ i a a fost ca o p r o v o c a r e a n t i t e t i c ă a opere i l u i n e a o ş e . I n f a ţ a p r i m e j d i e i , se c o n c e n t r a s e p a r c ă î n el f i in ţa î n s ă ş i a na ţ i e : , a f i r m â n d u - s e p r i n g e n i u l lu i cu o p u t e r e şi o s t r ă l u c i r e n e c u n o s c u t e p â n ă a t u n c i . U n pisc de c u g e t a r e şi de f r u m u ­seţe se r id i că m a s i v î n fa ţa v i d u l u i r evo ­l u ţ i o n a r , î n fa ţa ace le i fabula rassa v o i t ă de m a i m u ţ a e u r o p e n i z a t ă .

Şi a c u m o î n t r e b a r e c a d e î n c h i p fi­resc . In c r e a ţ i a n o a s t r ă c u l t u r a l ă n e v o m o r i e n t a d u p ă E m i n e s c u s a u d u p ă Lovi­n e s c u ? D u p ă no i î n ş i n e s a u d u p ă E u ­r o p a ? D u p ă d i s c i p l i n a t r a d i ţ i o n a l i s m u ­l u i t a u d u p ă „ legea i m i t a ţ i e i " ? A m v ă ­zu t : u n a î n s e a m n ă v i a ţ ă î n c o n t i n u ă c r e a ţ i a : c e a l a l t ă — a b d i c a r e , a n u l a r e , s i ncopă , m o a r t e .

Dar p e n t r u a l u a î n r ă s p ă r b ă n u e l i de f a n a t i s m orbi t , l ă s ă m să r ă s p u n d ă u n m a r e „ l a t in" , u n m a r e sc r i i t o r , u n e u ­r o p e a n pe c a r e eu rope i ş t i i n o ş t r i , te le­graf ic i n f o r m a ţ i , l -au î m b r ă ţ i ş a t cu foc, în p r i m u l m o m e n t , ca p e u n i e r o f a n t a l

, c u l t u l u i i m i t a ţ i e i : Migue l de U n a m u n o . La 1906 U n a m u n o a t a c a p r o b l e m a eu­

r o p e n i z ă r i i S p a n i e i , a m o d e r n i z ă r i i ei , î n î m p r e j u r ă r i a p r o a p e iden t i ce cu a le n o a s t r e . E r a u şi aco lo e u r o p e i ş t i ca r i se t o p i a u de d o r u l P a r i s u l u i şi , î n t r e a s ­pre le s t â n c i iber ice , se c r e d e a u ex i la ţ i . E r a u a r t i ş t i ca r i <j u r a u pe e s t e t i ca f ran­ceză ; s imbol iş t i c a r i se î nch ipu i au r u i n a ţ i de a b s i n t u l ce c o n s o l a pe V e r l a i n e , a d o ­lescenţ i l i b e r c u g e t ă t o r i p e n t r u c a r i i ro ­n i a lu i A n a t o l e F r a n c e , î n f ă ţ i ş a s u p r e -

VN1VËËSVL LITERAR ìi

m a e x p r e s i e a î n ţ e l e p c i u n i i . „N imic n u î m i p r o d u c e u n m a i s t r a ş n i c efect de g r o t e s c — zice U n a m u n o — d e c â t s â m ă găsesc cu aceş t i i nd iv iz i , f r a n ţ u z i ţ i de obice iu , c a r e îşi zic e m a n c i p a ţ i de or ice t i r a n i e , î n d r ă g o s t i ţ i de l i b e r t a t e , s p i r i t e t a r i , a n a r h i ş t i u n e o r i , a t e i foa r t e a d e ­sea".. . A d m i r a t o r a l s e v e r i t ă ţ i i a f r i c a n e ce-a o ţe l i t c u g e t a r e a u n u i A u g u s t i n şi a u n u i T c r t u l i a n , U n a m u n o o p u n e sp i r i ­t u l u i f rancez , ş l e fu i to r de „ s e n t i m e n t e c o m u n e şi idei c o m u n e " , s p i r i t u l „pas io ­n a t şi a r b i t r a r " c a r e a f ăcu t g l o r i a Spa ­n ie i m i s t i c e . Legea i m i t a ţ i e i ? I a t ă c u m o în f i e r ează : „ O s â n d a cu i î n c e a r c ă s ă se mode l eze d u p ă a l t u l e c ă î n c e t e a z ă să fie el î n s u ş i f ă r ă s ă i z b u t e a s c ă a fi cel pe caro 1-a l u a t d r e p t m o d e l , şi c ă as t fe l , n u m a i o n i m i c !" I m i t a ţ i a a n u l e a z ă per ­s o n a l i t a t e a c r e a t o a r e . P e n t r u s a l v a r e a aces te i p e r s o n a l i t ă ţ i , U n a m u n o p r e f e r ă b a r b a r i a p o p o r u l u i s ă u ş l e fu i t u lu i es te ­t i s m f r ancez : „ D a c ă s â n t e m b a r b a r i , dece să n u n e s i m ţ i m şi să n u n e p r o ­c l a m ă m as t fe l , i a r d a c ă e v o r b a s ă c â n ­t ă m d u r e r i l e ş i m â n g â i e r i l e n o a s t r e , de ce să n u le c â n t ă m d u p ă es te t i ca b a r ­b a r ă ' ? (Vérités arbitraires) .

E s t e t i c ă b a r b a r ă ? Ad ică o e s t e t i s ă a u ­t o h t o n ă .

E cecace v r e a t r a d i ţ i o n a l i s m u l .

D u p ă confe r in ţa a p l a u d a t ă a d-lui Ni-c'hifor Crainic, d-1 Radu D . Rosetti de chimă şase d in poezi i le sa le d in t ine -K'TU şi m a t u r i t a t e .

D i n t r e aces t ea d ă m aci „ înşe l ă toa rea ' 1 .

R A D U D. ROSETTI

Copil naiv ce eşti să plângi într'una Iubirea ta dintâi pe veci pierdută, Frumoasa zână albă prefăcută, Plecată cu un zâmbet, ca niciuna !

De-ar fi rămas cu tine totdeauna, Tot trist era să fii în jalea-ţ i mută, Iubirea trece, v a i ! şi ea !... Trecută, Alături sau aiurea, e totuna.

Deci , nu mai plânge în zadar, c o p i l e ; O amăgire-a fost, or cât te doare, Şi-o să mai ai, cât vei avea şi zile.

Târziu de tot, în calea ta pribeagă, Vei învăţa că marea 'nşelătoare Nu o femee-a fost — ci viaţa 'ntreagă.

D-1 I. Al. Bassarabeseu citeşte bucata ,,Un om fn toată firea".

D 1 Vintită Russu-Sirianu citeşte poe­ziile „Dimineaţa", Epigramă veacului XX $i Noaptea.

Adrian M a n i a

D-1 Adrian Maniu c i teşte : „ P e n t r u o p a s a r e m o a r t ă " şi „ T u r m a " .

P E N T R U O P A S A R E MOARTA

Plângeai ţinând în palme păsărică moartă, Numai moartea a deschis colivia închisoare Cântecul strălucise ca o rază de soare Şi acum pasărea galbenă semăna cu o frunză moartă.

Ca o frunză de aur. Moartea e o bogăţie Pe care Dumnezeu tuturor o să o dăruiască, Mărgeaua ochilor ei nu o să te mai urmărească. Ce îti vorbesc cu jale, ea îţi cirijna cu veselie.

Dragoste în gratiile coastelor noastre Nu crezi că o sărmană pasăre e robită ? Inima, spre sborul înalt pornită, Nu e închisă, departe de gândurile noastre ?

Şi nu tocmai închisoarea o mână - Şi-i înaltă cântecele de atâtea ori obositoare ?

Dragoste, în viaţa pieptului un cântec moare, Ia inima mea şi plânge-o în mână.

D-1 dr . V. Voiculescu, au to ru l v o l u m u l u i „P i rgă" , c i teş te poezi i le „S ingură t a ­ica ' ' şi . .Prometeu" .

P A R G A

Am fost un pom zăbavnic..., târziu am răsărit... Nu m'au cruţat nici grin deni, nici seceta 'ndelungă, Mi's crengile sucite şi cresc pipernicit, Iar biata rădăcină, căsnindu-se s'ajungă In lutul gras şi reavăn, prin pirtre-a sfredelit.

Dar astăzi, peste vremuri, rodesc... Prin mii de pori Din fund amara mîzgă suind, se îndulceşte Şi-a soarelui lumină o plăsmueşte'n flori: Azi visul rădăcinii pe ramuri străluceşte, Voios stă rodul ciucur şi'ncet se părgueşte...

...Şi ncoroiat sub pîrgă, aştept culegători.

I. AL. BASSARABESCU

Ur inează d-1 Camil Petrescu, c a r e ci­teş te d in ciclul : „Un lumin i ş p e n t r u Kiecs ikem" .

Să râzi ? Să plângi ? D a r îti strălucesc ochii D e parcă 's plini de rouă, Căci tu le faci pe amândouă Minunat de frumos, Cum cade câte-o rază de lumină Pe nasul unui copil mânios.

Eu însă citesc mai departe şi tnc...

Şi t u plângi tot mai tare. Că nu vreau să viu să te'mpac.

D a r e destul ca mai târziu Să zâmbesc Privind într'altă parte (Mereu aplecat cu ochii 'n carte) Ca să mă smuceşti furioasă de haină Şi sa râzi plângând, acum de ciudă Ca te-am împăcat.

D_l Cezar Petrescu citeşte un f r l s . ment din povest irea „Adevărul".

CAMIL PETRESCU

CEARTA Miniatură de fildeş mărită, Şi necăjită, Tu nu ştii ce să faci, Supărată pe m i n e :

CEZAR PETRESCU

Seria lecturilor acestei şezători o în-£ k L l V Î U R e b p e a ™ ™ bucala

j u S r e a s ' a r i d i c a t l a ° r e I e 1 1 »«'

I. FLOROJU

12 UWÈÈSÙL LlfÈRAÈ

Cronica muzicală Uniunea a r t iş t i lor i n s t r u m e n t i ş t i . Quar te tu l Cape leanu .

Va t r e b u i i a răş i să s t ă r u i m a s u p r a pul ­sului vioi î n s e m n a t de v ia t a n o a s t r ă m u ­zicală în v r e m e a d in u r m ă . C r e a ţ i u n e a o r ig ina lă şi i n t e r p r e t a r e a , cele d o u ă for­me d e m a n i f e s t a r e a l e ac t iv i t ă ţ i i m u ­zicale, sun t neob i şnu i t de a b u n d e n t e şi î n d e a j u n s s imţ i te ,—în a p r e c i a b i l ă m ă s u ­ră, ch i a r cunoscute—de m a r e l e pub l i c . Au­d i to ru l se dovedeş te en tus ia s t p e n t r u sen-za ţ iun i muz ica l e şi d e v i n e p e zi ce t r ece mai conş t ien t p ă r t a ş la v ia ţa muzica lă . Ne îmbu lzesc audiiţ iunile, conce r t e l e şi re-( p r ezen t a ţ i i l e d e ope ră , f ă r ă ca să a v e m d r e p t u l a n e p l ânge , ca a l t e daţ i , că toa te aces t e man i fe s t a ţ iun i muz ica le sunt p r e a nece rce t a t e . Şi es te foar te c a r a c t e ­r is t ic p e n t r u a v â n t u l vieţ i i n o a s t r e mu­zicale de a c u m că în p r e d i l e c ţ i u n e a ma­relui p u b l i c cade muzica p u r ă , deşi a-cest gen de muz ică es te m a i dificil ac ­cesibil sp i r i t e lo r cu o c u l t u r ă muz ica lă r edusă , ne i sp răv i t ă , — p o a t e c h i a r ne în ­c e p u t ă pe -a locu rea . O r i c u m , c e r e r e a m u ­z ica lă t i nde să a j u n g ă şi să ech i l ib reze şi l a noi ofer ta . Societa tea , r o m â n e a s c ă îşi c r e i ază astfel , a l ă t u r i d*e a l t e necesi ­tă ţ i sp i r i tua le , neces i t ă ţ i muz ica l e .

C â t r ă s u n e t t r e z e s c aces te neces i t ă ţ i în m a s a celor ce r e p r e z i n t ă e x e r c i ţ i u l a r t e i muz ica le e s t e î n v e d e r a t şi î n c r e a ţ i u n e a muzicală , d a r m a i a les în i n t e r p r e t a r e a muz ica lă b u c u r e ş t e a n ă . U n f enomen con­c luden t în aceas t ă p r i v i n ţ ă es te î n să în­fă ţ işa t d e p u t e r n i c i l e t e n d i n ţ e de cor. po r i za re , de o r g a n i z a r e b r e s l a ş e p e ca re muzican ţ i i r o m â n i l e a r a t ă . C a n ic ioda tă a v e m î n Bucureş t i c o r p o r a ţ i u n i de muzi ­canţ i , ser ios î n j g h e b a t e , p e t eme in i ce ba_ ze d e s ta to rn ic ie şi t ră in ic ie , cu d e m n e vele i tă ţ i sociale şi c u l t u r a l e : „Orchestra f u n d a ţ i e i Culturale Pnincipele Carol", „Asociaţia de muzică de cameră", „Quar­tetul Regina Măria", Quartetul Capelea­nu", „Muzica'' şi „Uniunea artiştilor in­strumentişti din România", f ă r ă să mai vorb im de asoc ia ţ iun i le co ra le c a r e n u p r e z i n t ă de loc, sau n u m a i în m i n i m ă p a r t e , c a r a c t e r u l p rofes iona l a l î n jghe ­bă r i lo r m e n ţ i o n a t e .

F o r m a ţ i u n i l e de i n s t rumen t i ş t i ca şi, de altfel , r o s tu l social d e m u z i c a n t concer t i s t sau de o rches t r ă , a p a r în secolu l a l XiX-lea, d u p ă m o a r t e a lu i Bee thoveh . A p a r în cond i ţ iun i sociale şi c u l t u r a l e anu loage celor ce h o t ă r ă s c p e i n s t r u m e n ­t iş t i i d in o rches t r e l e p a r t i c u l a r e de cinematograf , ca fenea şi b i r t să se a lă­tu re une i p ă r ţ i d in ins t rument i ş t i i - f run-taşi d in o r c h e s t r e l e de o p e r ă şi s ă se organ izeze l ao la l t ă înfr 'o „Uniune a ar-'tiştilor instrumentişti din România". Membr i i „Uniuni i " , ei înşişi cu s imţ i toa re neces i t ă ţ i de c u l t u r ă muzica lă , n u au în v e d e r e de cât î n m o d a u x i l i a r r ă s p â n ­d i r ea cu l t u r e i muz ica le în p o p o r ; pri­mordial este pentru ei ridicarea presti­giului lor social, promovarea educaţiunej lor profesionale şi deşteptarea conştiin­ţei lor culturale. Ce l e l a l t e g r u p ă r i enu­m e r a t e mai sus , f o r m a t e n u m a i d i n e le­men te de e x e c u t a n ţ i de p r i m a m â n ă , nu pot fi a l ă t u r a t e de cât ca p r o v e n i e n ţ ă muz ica lă şi p ro fes iona lă cu „ U n i u n e a a r ­t iş t i lor i n s t rumen t i ş t i " . Şi ca idea l de u r ­măr i t şi ca mi j loace de lucru , „ U n i u n e a " d i fe ră d e ce l e l a l t e î n j g h e b ă r i şi, im­plicit , d i fe ră şi d i n p u n c t u l de v e d e r e al posib i l i tă ţ i lor de i n t e r p r e t a r e , când aces t punc t de v e d e r e e s t e l u a t î n seamă .

Cu p e r s p e c t i v e de a î n sc r i e p r i n t r e membrii săi pe toţi instrumentiştii din România, se în ţe l e se că idealul societar nl „Uniunii" ta trebui ift răspundă cu a-

ce laş i n t e r e s t u t u r o r a s p i r a ţ i u n i l o r in­s t rumen t i ş t i l o r î nco rpo ra ţ i . C â n d însă e s t e v o r b a de r e a l i z ă r i a r t i s t i ce muzi ­cale „ U n i u n e a " a r e a-şi ech i l ib ra for ţe le . Altfel a r c u ş e l e a r fi p r e c u m p ă n i t o a r e , n e p r o p o r ţ i o n a l e şi c o v â r ş i t o a r e ca n u ­măr , i a r ceiace es te r e a l i t a t e p e n t r u lu­m e a î n t r e a g ă , es te r e a l i t a t e şi p e n t r u no i : suf lă tor i i sun t n u n u m a i m i n o r i t a t e , sun t r a r i t a t e . Deci , p ă r ă s i n d u - ş i ţ e lu l social, et ic şi c u l t u r a l şi t r e c â n d l a în făp tu i r i ca >jSecţiunea s imfonică" , „ U u n i u n e a " a r e de l u a t a sup ră - ş i a l t e gr i j i şi a r e de în­t âmpina t a l t e d i f icul tă ţ i . D e aci p r o v i n şi l ipsur i le de ech i l i b ru în o r g a n i s m u l or­ches t r a l doved i t e în c o n c e r t u l i n a u g u r a l de Dumin ică , 14 F e b r u a r i e de sub d i r i -gen ţ ia lu i Castaldi.

Este cons ide ra t ă eg ida lui Cas ta ld i , în p r i m u l r ând , sub h ipos t a sa m a r e i com­pe t en ţ e muz ica l e c a r e n u s'a d a t î n l ă t u r i , n u s'a sfiit şi nici n ' a p r e g e t a t să ia a-supră-ş i s a r c ina conduce re i une i f o r m a ­ţ iuni o r c h e s t r a l e d in c a r e fac p a r t e in­s t r u m e n t i ş t i c a r i p e n t r u p r i m a o a r ă se aşează la u n p u p i t r u de o r c h e s t r ă sim­fonică. P u b l i c u l a a p l a u d a t î n d e a j u n s şi a da t noi a s i g u r ă r i a le î n c r e d e r e i pen ­t r u a u t o r i t a t e a muzicală, a m a e s t r u l u i .

Sun tem înc l ina ţ i î n s ă să p r i v i m p e Cas ­taldi şi sub h ipos tasa oficială de inspec­tor g e n e r a l muz ica l d in ţ a r ă . Ii r e v i n e acum şi d a t o r i a şi — c r e d e m — va pu­tea af la şi mi j loace p e n t r u ca „ U n i u n e a ' ' să n u înce teze a t inde s p r e î ndep l i n i r ea idea lu lu i s ău social , c u l t u r a l şi m o r a l . Altfel i m p u n ă t o a r e a sa p e r s o n a l i t a t e m u ­zicală n u va î m p r u m u t a de cât sc l ipi r i t r e c ă t o a r e d r e p t u l u i l a v i a ţ ă a l Uniun i i i n s t rumen t i ş t i l o r co rpor iza ţ i . O r i c a r e a r fi cond i ţ iun i le în ca re sun t ob l iga ţ i să l u c r e z e as tăz i , p e n t r u ceiace v r e a să r ea ­l izeze „Secţ ia Simfonică" se cuv ine nu ­mai l a u d ă şi cuv in t e de î m b ă r b ă t a r e . D a r l uc ru l t r e b u e î ncepu t d e acolo de u n d e i n s t r u m e n t i s t u l p l e a c ă p e n t r u a ven i sub b a g h e t a lu i Cas ta ld i . Ro lu l lu i c u l t u r a l muzica l de-acolo, s i t ua ţ i unea lu i m o r a l ă şi socială, r e p e r t o r i u l p e c a r e îl e x e c u t ă şi p r i n c a r e es te m a i d e g r a b ă e l e m e n t de c o n r u p e r e decât de p r o m o v a r e a l educa-ţ iuni i muz ica le , t oa t e aces te condi ţ iun i t r e b u i e p r i v e g h i a t e , l u a t e în cons ide ra -ţ iune , s t a t u a t e şi p u s e p e cale b u n ă de r e a l i z a r e î n „U n i u n ea in s t rumen t i ş t i l o r " . C u l a r g a sa e x p e r i n ţ ă , cu s i t u a ţ i u n e a sa oficială, cu n e ţ ă r m u r i t a d r a g o s t e şi în­c r e d e r e cu c a r e este î ncon ju r a t , Cas ta ld i poa te păş i în t o a t ă s i g u r a n ţ a l a r ea l i za ­rea dez ide ra t e lo r e x p r i m a t e aci .

Violonis ta Margareta ( iapeleanu a că­re i m â n u i r e de a r c u ş n e a d u c e în tot m o m e n t u l a m i n t e că es te d is t insa e levă a m a r e l u i Flesch, n u r ă m â n e în a f a r ă de «spiritul v ie ţ i i n o a s t r e muz ica le . C a p e ­l e a n u a p u r c e s l a o r g a n i z a r e a u n u i Q u a r -t e t de coarde , a l ă t u r â n d u - ş i t onu lu i său de p r i m ă v io l ină p e cel a l viol inei se ­c u n d e s t r u n i t e d e Bel la Sassover, a l violei de Hilda Wechsler şi a l violonce­lu lu i de Ana Wilik, t r e i p r e ţ i o a s e i n s t r u ­m e n t i s t e şi p l ine de i n t e r e s p e n t r u mu­zica de c a m e r ă . î n ţ e l e g e r e a şi r e spec tu l r ec ip roc a l componen ţ i lo r şi doci l i ta tea în a n s a m b l u deosebi t d e a t r ă g ă t o a r e , d a u p o ­s ib i l i t a tea aces tu i q u a r t e t s ă se înco rdeze sp re i n t e r p r e t ă r i foa r te a t r ă g ă t o a r e . F i ­r e ş t e că e x p e r i e n ţ a co l ab o ră r e i va des­ch ide noi p e r s p e c t i v e de r e a l i z ă r i a r ­tis t ice p e care ult imul concert l e fă-gădueşte şi le întrezăreşte.

O. BREAZUL

La Tea t ru l N a ţ i o n a l : „Phaedra" cu Marioara V e n t u r a

Nu m ă opresc deocamda tă la a m ă n u n t e îi» ce pr iveş te p u t i n ţ a a r t i ş t i lor Tea t ru lu i Na ţ iona l de a s p u n e m a i frumos, m a i e-xact , m a i a r t i s t ic versur i . Şcoala t rebue î n c e p u t ă d in conservatoi-, unde să se facă a d e v ă r a t ă ( învăţă tură t ehn ică a ar te i de r i t m a r e a versului , de înţelegerea poesiei, de p ă t r u n d e r e a clasicismului .

Reprezen ta rea „Phaedre i " a fost fă ră lîndoială u n a d i n cele m a i însemnate bi-ru in ţ i a r t i s t ice p e n t r u scena românească . D u p ă a t â t e a piese de succes, desigur, — gra ţ ie celor 3 factori : autor i lor , ac tor i lor şi regiei—, se simţea to tuş o lacună . Lip­sea p a r c ă s t ră luc i rea , care să culmineze. E r a nevoie de emoţ ia de a r t ă , c a r e să central izeze. Şi a fost „Phaedra ' ' , p r i n m ă ­re ţ ia ^clasică a t ragedie i şi p r in cea ma i î n t r e a g ă in te rpre ta re , ce i se p u t e a da p â n ă a c u m . de că t r e hotănît admi rab i l a a r t i s t ă Marioara! Ventura , pr i le ju l acestei p ivo tă r i cent ra le .

Bles temată să-şi mac ine sufletul cu o dragos te inces tuoasă ,—care to tuş nu- i per­versă, ci s inceră ca o lac r imă şi robi toare ca o pas iune , şi aceas ta adusă , impusă , de jdes t inul orb . — Mar ioa ra Ven tu ra a în fă ţ i şa t tot c u t r e m u r u l sufletesc a l t ra­gediei. D a c ă a ş zice cu ta lent , a ş greşi, p r e c u m aş greş i şi când aş zice, cu toa tă p ă t r u n d e r e a ta inei fa ta l i tă ţ i i . Am simţi t p e scena T e a t r u l u i Na ţ iona l măre ţ i a t ra ­gediei clasice, supe rba f rumuse ţe a d a r u ­ri lor cu care e înzes t ra tă a r t a , ca re a ţ i ­n u t v ia ţa îln legă tur i le ei cu a p r i g u l des­tin şi cu convenţ ionalu l omenesc.

S t r â n g â n d u - m i aprec ierea^ î n expres ia , că Mar ioa ra Ven tu ra a fost P h a e d r a r â v ­nită d e cea m a i a leasă n ă z u i n ţ ă de inter­p re t a re , cred că a m înfă ţ i şa t cea ma i sin­te t ică l ă m u r i r e a emoţiunei .

La Regina Maria : „d*rul Knock* O in te resan tă comedie, j u c a t ă cu si l inţă

de selecţ iune ar t i s t ică . Recomanda t i a med ica lă : „să s ta i sub

observaţ ie" , pr i lejeşte o serie de obser­va ţ i i ingenioase, de dia logur i vii , de în-doeli şi de lunecăr i subt i le î n t r e necesi­ta tea de a cons ta ta ş a r l a t an i a ş i nevoia de a crede, că t r ebue să te îngri jeş t i .

D . Max imi l i an înfă ţ i şează iscusit pe medicul ajuns; imedic ipr in mi j loace inter­lope, d a r c a r e ştie să n u se descopere, că-i de c o n t r a b a n d ă . 1

însemnez bucu ros a f i rmăr i le to t ma i te­meinice a le d-nei Mar ie ta Sadoveanu.

La Tea t ru l Popu la r : „Teatru pentru copii 1 1 .

Se reprez in tă la t e a t r u l popu l a r „In ţ a r a irâniarilor şi „Niţă, Nufu şi Lăbuş" de d-na Sa r ina Cosman P a s .

î m b i n a r e a fantazie i cu fapte d i n via­ţ a f ragedă a copiilor o rea l izează cu du­ioşie, g ingaş şi adesea fermecător , d-na Pas .

Sun t piese care desfată , c a r e r ă spân ­desc bucu r i e sen ină şi î m p r ă ş t i e voe b u n ă p r i n discre tă î n v ă ţ ă t u r ă .

Recomand pă r in ţ i lo r să-şi d u c ă la tea­t ru , copiii, car i vor pe t rece f rumos, se vor d e p r i n d e să ascu l t e a t e n ţ i şi să în ţe leagă .

* Desp re reprezen ta ţ i i l e t rupe i Pitoef,

îm i voiu î ngădu i să scriu î n n u m ă r u l vii­tor . Despre trupă, nu, ci doar despre d-na «ii d. Pitoeff. Trupa e aproape antiteatralâ.

B. OBOROPIDH

UNIVERSUL LITERAR

C r o n i c a l i terară germana fMP/ÂJT/î^ Uşor îşi poa te oricine da seama câ t d e

repede a evolua t în u l t imi i an i pă r e r ea despre noui le valor i l i t e ra re ge rmane , c o m p a r â n d vo lumul de v Der Eif­felturm" de Iwan Goli (Edi tura „Die Sch­miede ' ' Berlin, 1924) cu con ţ inu tu l nuve­lelor l iniş t i te şi de clasică f ac tu ră a lui Rudolf G. Binding (Edit. Rict ten & Loe-ning, F r a n k f u r t ) as tăz i a t â t de m u l t a-precia te . Volumul Iui Gol i care cup r inde câteva/ m i n u n a t e ode, în ca re rea l i smul a r dor i să se potenţeze cu sineşi, nici n ' a mai fost l u a t în seamă cu toa te că a a d u s un a p o r t cu totul nou şi specific pa r i z i an l i­t e ra tu r i i ge rmane . • E r a u versur i ce p u t e a u sta cu onoare a l ă tu r i de Guilaume Apolli­naire şi Blaise Cendrars, e rau p l ine de cu­loare şi de concret izăr i pu te rn ice şi a r fi p u t u t să împrospă teze poa te î n t rucâ tva rămăş i ţe le curen tu lu i expresionis t în l i r i ­că cu f i rea lor c inematograf ică ce p r inde s u t e ;de viz iuni şi imagin i în pu ţ ine cu­vinte . D a r era de -acum prea t â r z i u pen­t r u inovaţ i i r i scate de soiul acesta . Lumea se şi î n v ă ţ a s e c u noua d i rec t ivă pe ca re o numeşte astăzi „die neue Sachlichkeit" şi „die Liebe zum Objekt'' („iubirea obiectu. lu i ' 1 >— în sensul cel; m a i î n a l t a l cuvân tu ­lui). Şi astfel stilul l inişti t , c u m p ă n i t ch iar a tunc i c â n d în in te r io ru l lu i se f r ă m â n t ă un fana t ic mist icism, r ămase învingător , lăsând să se î n t r e v a d ă posibi l i tă ţ i le noui a le formelor; clasice t r ecu te p r in p u r g a t o ­riul oa recum romant i c a l Expres ion i smu­lui .

Evolu ţ ia i n t ea t ru s'a desfăşura t ;mul t m a i încet , cu toa te că prefer inţele publ i ­cului mergeau şi ele sp re /domeni i l iniştite. Bert Brecht, a u t o r u l celebrei d r a m e revo­lu ţ ionare „Tromuelu in, der Nacht'1 (Drei Masken-Verlag. München) şi Arnolt Bron­nen care şi-a începu t ca r ie ra cu fana t ica t ragedie „Vatermord", c o n t i n u â n d - o apoi cu „Anarchie in Sillian'' n u p r e a ţ a u ţ inu t cont de aceste prefer inţe , fo rmând d r a m e în t reg i d in str igăte , a l amb ică r i de t cuvin te şi a l ă t u r a r e a câ torva scene cu un conţ inu t explosibi l , vu lcanic , d a r c rud to toda tă ,şi nedepr ins de hău . N o u a comedie „Exzes­se" e o înş i ra re b r u t a l ă a câ to rva scene de un umor grosolan. Râsu l devine g r imasă ; lo tu l e văzu t cu ochiul unu i e x u b e r a n t b ă d ă r a n . D a r toa te aceste inovaţ i i nu prea i-au pr i i t au to ru lu i care de c u r â n d a pu ­bl ica t o nouă piesă, de a s t ă d a t ă o mono­d r a m ă : „Ostpolzug" (Edit. G. Kiepen-heuer, Wi ldpa rk -Pos tdam) . Piesa ca re se joacă cu m u l t succes la mare le t e a t ru de S ta t d in Berl in, v r e a să fie un fel de sin­teză a r ă s c u m p ă r ă r i l o r va lor i lor omeneşti p r i n efor tur i le mar i , despr inse d in istoria omenir i i . D r u m u l lui A l e x a n d r u cel Mare spre r ă să r i t şi neconteni ta încercare a t impur i lo r noui de a a junge pe culmile munte lu i Everest oglindesc în concepţ ia Iui Bronnen, pur i f i ca rea p r in aceste efor­tu r i , eroice şi îndrăsne ţe . Astfel au to ru l a r e pr i le ju l de a a r ă t a for ţa .cuvântului său . T i m p de d o u ă ore şi j u m ă t a t e a r t i s -tul-a t le t F r i t z ' Kor tne r îşi spune , îş i s t r i ­gă, îşi ţ ipă monologul , pe când decorur i le se sch imbă mereu , c a p ă t ă p r i n rel iefarea lori luminoasă sau profund î n t u n e c a t ă un ca rac te r a p r o a p e personal şi act iv .

P roza g e r m a n ă s'a l inişti t î n t r ' a t â t a în­c â t de ab ia se m a i î n t r e v ă d r ămăş i ţ e a le Expres ion i smulu i . D e Franz Kaffka, s t ră ­luci tul p roza tor , o r ig ina r din P r a g a ca r e a m u r i t t â n ă r şi a r a t ă o î n rud i r e sufle­tească cu Marcel Proust a a p ă r u t d e cu­rând m i n u n a t u l vo lum de nuvele „Der Hungerkünstler" (Edit . Die Schmiede, Ber­lin). Acest Kaf fka a fost, d e s igur , u n u l d i n cele m a i de seamă ta len te ce s 'au m a ­nifestat î n p roza g e r m a n ă con t imporană . D in v i a ţ a de toa te zilele el despr inde fi­rele strianii ce p a r a h o t ă r î î n t r ' un fel

sau în t r ' a l tu l . L a t u r i i ra ţ ionale , incontvo-labile devin cen t ru l vieţii ca î n nuve la sa „Die Wandlung1' (Edit. K u r t Wolff, München) u n d e n i se povesteşte c u m un s implu voiajor comercial se deş t eap tă în­t r 'o d iminea ţ ă t r ans fo rma t î n t r ' u n enorm gândac . Groaza omulu i d u p ă ce recu­noaş te aces t f a p t împl in i t , intensif icat şi ma i m u l t p r i n contrastarea .1 cu l u m i n a rece a zilei reale, e r e d a t ă cu m u l t ă su­veran i t a t ea î n m â n u i r e a mici lor deta l i i ce fac d in î n t r egu l a r t i s t ic a l aces tor nu­vele o des fă şu ra re epică d in t re cele m a i ra re . (

Theodor Dăubler, mare le creator a l e-popeei „Das Nordlicht''— („Aurora Bo­reală" .—Edi t . : ; , Inscl" , Leipzig.) a pub l i ­ca t u n nou vo lum de p roză : „Der Schatz der Insel" („Comoara Insule i ' '—Edi tura P a u l Zsolnay, Berlin). E o povest i re în formă de ju rna l , sudic colora tă şi foar te d r a m a t i c ă p r in răsboiul de n e a t â r n a r e a l Greciei . Şi D ă u b l e r a dest ins aci forma s u p r a r o t u n j i t ă a prozei lui de odinioară . Luc ra rea însă nu supor tă o compara ţ i e cu celelalte valor i pe ca re Dăubler* le-a d a t l i t e ra tur i i de azi . El se fereşte de cons­t ruc ţ i i p rea l i t e r a r e , d a r n u a reuşi t nici să ne convingă de degajarea lui fo rmală ca re î n cazu l aces ta n u poa te însemna al tceva decâ t un compromis des tul " de supă ră to r .

Revistele ge rmane t rec p r in t r ' o cr iză ne­maipomeni tă . 1 N u m a i magaz ine le l i te rare se menţ in , celelalte revis te serioase nu prea au c u m p ă r ă t o r i . De aceea revista lu­n a r ă „Der neue Merkur", (Edit. Deutsche Verlagsansta l t , S tu t tga r t ) , a l tmin te r i cea m a i 'de seamă revis tă l i t e ra ră ge rmană pe lângă „Neue Rundschau", a d i spă ru t din ndu, i a r revis te t inere , d a r va loroase ca „Orplid"' sau „Der Fencrreiter'' se pot menţ ine n u m a i . cu foar te m a r i sacrificii . O nouă revis tă l i t e ra ră „Das Gegauspiel'', (Ed i tu ra „Bayer" , München) a g r u p a t în iuru- i mu l t e e lemente t inere ce nu s 'au pu ­t u t mani fes ta p â n ă acum. C o n d u s ă de Julius Maria Becker, Wälther Eckart şi Heribert Moser, revista n u m ă r ă p r i n t r e colabora tor i i ei pe Paul Zech, Wilhelm pon Schotz, F. W. Bischoff, Hermann Sendelbach, Viktor C. Habicht, şi al ţ i i . F ragmen te l e d r a m a t i c e pe ca re le-a pu ­bl ica t a r a t ă că o în t r eagă ceată de t iner i au to r i ge rman i , d e , c u r â n d încă poeţi foar te lirici, se î n d r e a p t ă sore tea t ru . D u p ă c â t e se p a r e noua t end in ţă merge sp re o ma i m a r e sol idi tate a formelor d rama t i ce , d a r cau tă , î n ace laş t imp , să men ţ ină general izăr i le simbolice a le ex­pres ionismului în t ea t ru despre care cri­t icul Bernhard Diebold a scris cea ma i b u n ă icar te de o r i en ta re : „Anarchie prin Dramă'', (Edi tura F r a n k f u r t e r Societăts-druckere i , F r a n k f u r t ) de c u r â n d în t reg i tă p r i n t r ' u u capi to l despre tendinţele sce­nice ale cu ren tu lu i expresionis t .

„Der Brenner'', (Edi tura „Brenner" , Ins -b ruk) cea m a i va loroasă revis tă ge rmană din Aus t r ia , a r e a p ă r u t sub vechia con­ducere a Iui Ludwig Ficker, cel m a i b u n pr ie ten ne ca re 1-a avu t mare le poet Georg . Trakl. Revis ta aceas ta , căreia mare le pu­blic g e r m a n i-a d a t î n to tdeauna p r e a pu ­ţ ină a ten ţ iune îşi u r m ă r e ş t e d r u m u l ei deosebit, î n d e p ă r t a t de gă lăg ia zilei. Cei ma i de seamă colabora tor i a i revistei sunt , de sigur, Theodor Haecker şi Cari Dallago care p r o p a g ă ideea unu i creş t in ism ce s tă d incolo de regulele pămân te ş t i a le bise­ricii . Haecke r ca r e d i spune de o v igoare mi l i t an tă foar te vehementă , e t ă lmăc i to ru l cel ma i congenia l a l danezu lu i Sörend Kierkegaerd, i a r Dallago a d a t cea ma i b u n ă t r aduce re d i n La-ot-se, pe care 1-a şi i n t e rp re t a t d in t r 'u r i p u n c t de vedere foar­te creşt inesc.

î n s e m n ă r i ( P e marg inea u l t imelor expoziţ i i )

C u l o a r e a e în funcţ ie de ceeace v re i să expr imi .

E a t rebuie să ogl indească, l impede, sen­t imen tu l d e b a z ă pe care se c lădeşte în­t reg tabloul .

P u r p u r i u l a p r i n s , de la b r â u l f lăcăului c a r e j oacă vesel î n horă .— va geme su rd c â n d vom reprezen ta ace laş f lăcău p e n ă -săl ia morţ i i . »

* Colorist , n u î n s e a m n ă pol ichromist . D in cele t re i culor i f undamen ta l e : roşul,

ga lbenu l şi a lbas t ru l , se poa t e iscodi o g a m ă inf ini tă d e n u a n ţ e .

Izvoarele coloristice s tau . dela naş tere , în pic tor .

N a t u r a pr i le juieşte , numai , r evărsa rea lor1.

* Sunt „maeş t r i " grav i , ca r i cea r t ă nă ­

t â n g p e unii p ic tor i t i n e r i : — „Nu şt i ţ i să desenaţ i !...''

A şti să desenezi, e meserie. A şti să exprimi, p r i n linie, o u u d ă

emot ivă — e a r t ă . Nu cunosc decâ t u n s ingur de sena to r

ideal : ace la dela ins t i tu tu l medico-legal .

A d e v ă r u l ? . N u l 'am în tâ ln i t n ică i rea în a f a r ă de

mine. C h i a r dacă mi - a r ieşi în cale, n u l 'aş

vedea, oare , cu proprii mei ochi ? Opt ic ian i i n ' au i zbu t i t încă să fabr ice

d o u ă obict ive fotografice, ident ice. Sun t to tuş i „maeş t r i ' ' r epu ta ţ i , ca r i se

s t răduiesc să p resch imbe organele v izuale a le elevilor î h obiective... t ip unic . -*

U n j u n e elev a l şcoalei de Belle-Arte, a n u n ţ ă p r in gazete că este deja la a... pa t rusprezecea lui expozi ţ ie .

Inch ipu i ţ i -vă o f a t ă mare , ca re a r măr*-tuiftsi — i ' sa t isfăcută — peţ i tor i lor : sun t deja la a l pa t rusprezec i lea meu copi l ! . . . "

F iecare mort , cu v iermi i lui : D u p ă m o a r t e a lui Aman—pictorii „is­

torici".. . D u p ă moar t ea lui Andreescu—peisa-

giştii . D u p ă m o a r t e a lui Grigorescu — ţă ră ­

nişt i i . D u p ă m o a r t e a Iui Lukian — floriştii. Da r , m a i ales, D o a m n e ! — floristele.

Revis ta „Der Brenner"- a pub l i ca t şi pr i ­mele versur i a le lui Georg Trakl. Astăzi poetu l l i r ic ce-1 susţ ine se numeş te Josef Leitgeb, ca re pub l i că şi î n u l t i m u l n u m ă r o serie d e versur i . In acelaş n u m ă r , Cari Dallago pub l i că u n ar t icol de peste o isută de pagin i , i n t i t u l a t „Odiese Welt !". Da l l ago comba te pă re r i l e scri i tori lor Her -m a n n Herse şi Ştefan Zmeig despre creş­t in i smul lu i Dostojevski , a d u c â n d mul t e a r g u m e n t e foar te p ro funde despre slavis­m u l şi elementele pseudo-asia t ice d in scrisul său. Revis ta m a i pub l ică în t r e al­tele ş i o scr isoare despre T r a k l în Româ­n ia şi f r agmente d in ope ra pos tumă a t â n ă r u l u i ! poet aus t r i ac Franz Janowitz, m o r t în răsboiu .

O S C A R W A L T E R CISEK

u

1. F I L O Z O F I E . MORALĂ . Comăneanu (I.). — C a r t e de c i t i r e p e n t r u

î n ă l ţ a r e a s e n t i m e n t u l u i re l ig ios şi p a t r i o t i c a l s o l d a t u l u i şi a l or i c ă r u i c r e ş t i n o r t o d o x r o m â n . E d i ţ i a XII -a , B u c u r e ş t i (Tip . Convorbiri Literare), 1925, 80 p. , fig. lei 16.

M a c d ( P a n a i t ) . — E x p l i c a ţ i a ş t i in ţ i f i că a v i se lor . B u c u r e ş t i , (Tip . Eminescu) , 11926], 20 p . Lei 20.

Petrovic i ( loan) . — C e r c e t ă r i filosofice. E d i ţ i a H-a . B u c u r e ş t i , (Tip. l o a n C. Văcărescu) , 1926, 245 p . lei 45.

Smi les (S.). — C a r a c t e r e t a r i d e P . R. P e ­t r e scu . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1925, 111 p . Lei 20. (Bib l io teca p e d a ­gog ică No. 46).

34. D R E P T . L E G I S L A Ţ I E . Dimiu (Radu) . — Lege p e n t r u î n f r â n a r e a

ş i r e p r i m a r e a specu le i i l ic i te a d n o ­tată. . . . e x p u n e r e a de m o t i v e şi des -ba t e r i p a r l a m e n t a r e . B u c u r e ş t i , (Tip . Cultura Naţ ională) , 1925, 43 p . lei 30.

1) A se vedea tabloul clasificajiuuii zecimale î n n u m ă r u l 1.

înilâuri te de sp i r i tu l . a rh i tec ture i na ţ io­na le , sistem Mincu.

E d rep t însă , că aceas tă nefastă influ­e n ţ a le-a c imenta t , in t r 'o b u n ă măs u ră , succesul...

N. N. TONITZA.

EXPOZIŢII: Casa Artei: Hora t iu Dimi t r iu . Muzeul Simu: Marius Bunescu. Cârtea Românească: H. Creţulcscu. Căminul Artelor: Briese—Cosmovici—

Raicu . VERN1SAGH:

Căminul Artelor (t Martie) d-şoara Pe t raşcu—Marce l I ancu .

Cartea Românească: (7 Mart ie) „Gru­pul celor patru''—F. Şirato, St. Dimi t res-cu, N. Toni tza , O. H a n .

Institutul de cultura italiană Confer in ţa d-lui Octav Onicescu d e s p r e : Fasc ismul teore t ic în g â n ­

direa lui Gent i le şi Rocco. U n a d i n p r o b l e m e l e p e n t r u c a r e o m e ­

n i r e a a l u p t a t n e c u r m a t — câ t e o d a t ă c o n ş t i e n t a , a l t ă d a t ă n u , de r e z u l t a t e l e l u p t e i ei — a fost i deea de l ibertate. Şi i deea a c e a s t a a v a r i a t d u p ă concep ţ i a p e c a r e a a v u t - o o m u l d e s p r e r a p o r t u l d i n ­t r e el şi l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e . Astfel , concep ţ i a Grec i lo r b u n ă o a r ă e r a deose -b i t ă de cea de azi : o m u l e r a e x t e r i o r n a t u r i i , v i a ţ a l u i se d e s f ă ş u r a d u p ă a l t e legi de câ t cele a l e n a t u r i i , a ş a î n câ t , p e n t r u a a v e a l i b e r t a t e , el t r e b u i a s ă se r e t r a g ă î n s i n g u r ă t a t e . I d e e a a c e a s t a , a-t e n u a t ă l a Soc ra t e s , a t r ă i t p â n ă în t i m p u r i l e m o d e r n e .

De u n d e î n s ă Grecu l , t r ă i n d i zo la t , n u v e d e a şi n u iubea, n a t u r a , i t a l i cu l î ncepe s'o s i m t ă şi se s t ab i l e sc as t fe l r a p o r t u r i no i d e a p r o p i e r e şi s i n c e r i t a t e , c a r e se m a n i f e s t ă î n l i t e r a t u r ă , a r t ă şi g â n d i r e .

T o t a ş a î n I t a l i a n ' a p u t u t r ă m â n e , î n r i d i g i t a t e a - i a n t i c ă , s i s t e m u l de l eg i s la ­ţ ie r o m a n , c a r e a v e a u n c a r a c t e r t o t ex­t e r i o r o m u l u i , de oarece- i i m p u n e a n i ş t e ob l iga ţ i i d i n a f a r ă , şi c a r e a fost n e v o i t să se refugieze î n b i s e r i c a ca to l i că . Cau­zele ? P o a t e m a i m u l t e . U n a î n s ă n i se p a r e a fi m a r e a bogăţie a sp ir i tu lu i Ita­l ian, a ş a c u m se m a n i f e s t ă î n R e n a ş t e r e .

Fasc i smul , d i n p u n c t de v e d e r e ne ­gativ, e o crit ică a democraţ ie i ş i l ibera­l i smulu i , f i i ndcă în ţ e l ege s ă a d u c ă î n c e n t r u l p r e o c u p ă r i l o r po l i t i ce l e g ă t u r a

de AL.-SADI IONESCU F u n d ă ţ e a m i (L t . -Comandor P r e d a C ) . —

R e g i m u l s t r â m t o r i l o r . B u c u r e ş t i , (Tip . T iparul Românesc ) , 1925, 30 p .

Herovanu (Eugen) , — T r a t a t t eo re t i c şi p r a c t i c de p r o c e d u r ă c iv i l ă o r g a n i ­za re j u d e c ă t o r e a s c ă şi c o m p e t i n t ă . Voi. I. I a ş i , Viaţa Romînească , 1926. X I I + 4 8 0 p . Le i 300.

Lăzărescu ( C o n s t a n t i n ) . — C ă l ă u z a co­m e r c i a n t u l u i . Desp re F a l i m e n t e . P a r ­t ea I l -a . C o n s t a n ţ a , (Tip. Constanţa), 1925, 34 p . Lei 20.

Memoire d u g o u v e r n e m e n t r o u m a i n d a n s la Q u e s t i o n d u D a n u b e . B u c a -res t , (Impr. de l'Etat), 1925, 15 p .

Rădoi ( Ioan) . — C ă l ă u z a c e t ă ţ e a n u l u i î n m a t e r i e j u d i c i a r ă . M a t e r i a l t eo re t i co -p r a c t i c . E d i ţ i a I l I - a . B u c u r e ş t i . Cu­rierul Judiciar, 1926, 799 p . Lei 400.

37. Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E . Antonescu (G. G.). — î n v ă ţ ă m â n t u l se­

c u n d a r şi U n i v e r s i t a t e a . Şcoa la n o r ­mală s u p e r i o a r ă . A n u l p r e g ă t i t o r . B u c u r e ş t i , (Tip . Ion C. Văcărescu) . 1926, 12 p . Lei 10.

UNIVERSUL LITERAR

a) Manua le didactice pentru î n v ă ţ ă m â n ­tu l primar.

I l ioasa (FI). — C u r s p r a c t i c de l u c r u m a ­n u a l . B u c u r e ş t i , Universa la , A l c a l a v & C . 1925, I V — 1 6 7 + I V p . F ig . Lei 15. (Bibl io teca p e n t r u toţ i 446—447 bis) .

Moldovan (Iosifi, Iuliiu Grofşorean şi N ico lae Boşcaş iu . — A p a t r a c a r t e de ce t i re r o m â n ă p e n t r u elevi i şcoa-lei p r i m a r e . E d i t i u n e a VI . Arad , Librăria Diecezană, 1925, 244 p. F ig . Lei 28.

Vuia ( Iu l iu ) . — A r i t m e t i c a p e n t r u c l a s a H-a a şcoale i p r i m a r e . E d i ţ i a XIV. A r a d . (Tip. Diecezană) , 1925, 92 p . Lei 11,50.

Vuia ( Iu l iu ) . — A r i t m e t i c a p e n t r u c l a sa IV-a a scoalei p r i m a r e . E d i ţ i a VI I I . Arad , (Tip. Diecezană) , 1925, 92 p . F ig . Lei 11.

61. MEDICINĂ. F A R M A C I E . M E D I C I N A V E T E R I N A R Ă .

Georgescu (Dr. M a r i u s ) . — P r a c t i c a m o -ş i t u l u i . E d i ţ i a I l - a r e v ă z u t ă şi a d ă u ­g a t ă cu 67 f igur i î n t ex t . P r e f a ţ ă de dr . N. G h e o r g h i u . B u c u r e ş t i , Soc. de editură m e d i c a l ă cul turală , 1926, 143 p. F ig . Lei 100.

Fot lade (dr. V.). — S inuz i t e l e m a x i l a r e ( s t u d i u comple t ) . B u c u r e ş t i , (Tip. In -

Buletin bibliografic săptămânal')

d i n t r e o m şi m e d i u l a m b i a n t . I n u l t i m u l • t i m p aces t e d o c t r i n e — l i b e r a l i s m u l , de ­

m o c r a t i s m u l î n t o a t e fo rme le l u i — d u ­s e s e r ă l a o a n a r h i z a r e s p i r i t u a l ă gene ­r a l ă , la u n s c e p t i c i s m abso lu t , concen ­t r â n d t o a t ă a t e n ţ i a p o p o a r e l o r a s u p r a u n o r p r o b l e m e m ă r u n t e . R e p r e z i n t a u deci o m i c ş o r a r e a d e m n i t ă ţ i i şi for ţe ­lor o m e n e ş t i .

Din p u n c t de v e d e r e pozitiv, fasc is ­m u l reprezintă transformarea î n ideolo­gie a constatăr i i că omul , deşi este o indiv idual i ta te , n'are totuş i o ex is tenţă In afară de soc ietate . Şi l i b e r a l i s m u l şi s o c i a l i s m u l p l e a c ă de la r a ţ i o n a l i s m u l i n d i v i d u a l i s t a lu i D e s c a r t e s , c a r e a p u s baze le filozofiei a t o m i s t e , m e c a n i c i s t e . M i ş c a r e a fasc i s tă a p u s d i n n o u p r o ­b l e m a l e g ă t u r i i d i n t r e o m şi soc ie ta t e , cu o s i n c e r i t a t e d e m n ă de l a u d ă .

P r e m e r g ă t o r i a i a c e s t u i c u r e n t a v e m , î n c ă d i n seco lu l XVII I , pe Vico şi m a i t â r z i u pe Mazz in i — ca re a v ă z u t î n d o c t r i n e l e i n d i v i d u a l i s t e — cu d e p r i n ­d e r e a lor de a v e d e a v i a ţ a n u m a i p r i n p r i s m a g r e u t ă ţ i l o r ei, d u c â n d as t fe l l a m a t e r i a l i s m m o r a l d ă u n ă t o r o d i r e c t i v ă g r e ş i t ă . .

A t i t u d i n e a a c e a s t a se p o a t e fnlătuz'a p r i n : 1) cugetare, 2) retragere de l u m e , 3) d a r m a i cu s e a m ă p r i n s ch imbarea fe lu lu i de a concepe raportul dintre noi ş l rea l i ta tea înconjurătoare . D a c ă d u ­r e r e a ex i s tă , ea p o a t e fi t o tu ş i m i c ş o ­r a t ă . Ceeace î n t r e p r i n d e f a s c i s m u l . Că v a r ea l i za -o n u se ş t ie .

A fost a c u z a t f a s c i s m u l că a î n t r e ­b u i n ţ a t v io lenţa . Da, şi el n u se fereş te de a o r e c u n o a ş t e . E p o a t e şi i n f l u e n t a l u i Sore l , d a r v i o l e n t a d e c u r g e d i n în ­săş i d o c t r i n a fasc is tă , d u p ă c a r e s t a t u l r e p r e z i n t ă , şi t r e b u e s ă fie c o n ş t i e n t că r e p r e z i n t ă , o p u t e r e şi o a u t o r i t a t e .

A l t ă a c u z a ţ i e ce s'a a d u s f a s c i s m u l u i e că, p r i n d u ş m ă n i a fată de d e m o c r a t i s m şi p r i n a n t i i n t e l e c t u a l i s m u l său , el a r r e p r e z i n t ă o î n t o a r c e r e la b a r b a r i e . P o a t e , d a r e o b a r b a r i e r e g e n e r a t o a r e .

Dacă d i n cele e x p u s e c i n e v a a r c r ede că no i v r e m o t r a n s p l a n t a r e a f a s c i s m u ­lu i şi m e t o d e l o r sa le la no i a r g reş i . P e n t r u că v i a ţ a de a ic i n u se p o t r i v e ş t e cu cea de acolo în ce p r i v e ş t e m e t o d e l e de g â n d i r e , şi î n ţ e l e g e r e a l u m i i . Ce -a r fi de d o r i t şi l a no i e î n s ă o î n c e r c a r e In ace laş spirit de s inceritate , de a r eo r ­g a n i z a v i a ţ a n o a s t r ă p o t r i v i t î m p r e j u r ă ­r i l o r de a ic i . Dar p e n t r u a c e a s t a no i i n ­t e l e c t u a l i i fa ls i f icaţ i de c u l t u r a s t r ă i n ă n u v o m p u t e a h o t ă r î n i m i c .

Sub iec te le is tor ice , în a r t ă e x a l t ă fana-t izmul p a t r i o t i c a l pub l i cu lu i .

Pe i i ag iu l îi serveşte bucur i i o rganice : soare , i a rbă , aer...

Ţi i iănismul , Şi poet isează obârş ia . Flori le , l i fericesc s imţu l olfactic. N a s u l amatorilor, j oacă un' rol ex t r a ­

e n lin i r î n i n sp i r a ţ i a pictor i lor noş t r i . Şi viceversa.

N u potil deveni iun por t re t is t r epu ta t , daca n a t u r a n u te-a înzes t ra t cu o fineţă deosebită. Aceia de frizer.

Sau, ba r im, cu s imţu l dis t ins al „cou-peu iu lu i . ' ' .

* Singur nudul, (nudul femenin), e a-

p roape o r a r i t a t e în p ic tu ra românească . Nu )vorbiin, se! înteiege, de n u d u l por­

nograf ic , care e frecvent.

Cine se lasă cuceri t , i n fa ta unu i nud , de voluptatea! cărni i—şi nu de vo lupta tea de a picta — ra tează .

G i a t i a şi cu loarea a u fost, î n to tdeauna , pi ób l eme le m a r i , c a r e a u f r ă m â n t a t p e pic tor i î n s tud iu l goliciunei femeeşti.

Grafia n u e însă acea p rovocan tă con-t u r t i u n e şi a c e a meschin spăs i tă gr imasă , care t r ă d e a z ă estetica revistei „ch ic" sau a j ou rna lu lu i de u l t imă modă .

I a r p r i n culoare n u înţelegem reprodu­cerea f idelă a epidermei . i

* Gi'.itia va fi melodia r i tmur i lo r l ineare

- - ' ş i culoarea , învă lu i rea sinfónica In c j r e va şerpui acen melodie.

* Cel m a i p r ime jd ios v r ă j m a ş al a r t i s ­

tului , este deobşte, c h i a r publ icul , ca re îl iubeţ te, î l ac l amă — şi'l ridică.

* ImŞ e s t e j g r e u să recunosc sufletul nea­

mulu i meu în cea ma i m a r e p a r t e d in producţ i i le ar t is t ice con temporane .

Mai puf in încă, în acel „stil arhitecto­nic lomânesc'', pe careT vedem e t a l ându -se, cu e lefant iană suficientă, p r in cetăjile noas t re , marS şi mici.

R o m â n u l , în firea lu i — şi fii a r t a lui— este vioi, sp i r i tua l şi spr in ten .

Arh i t ec tu ra noas t ră na ţ iona lă—urbană - - 1 este greoaie, p e d a n t ă si boccie.

Ar t i ş t i i m a r i a u fost î n t o t d a u n a o ca­l ami t a t e : a u suprave ţu i t — lin u r m a ş i •— mima i p r i n s lăbiciuni le lor...

P a r t e a gravă , e că ş i / p i c t u r a şi sculp­t u r a noas t r ă ac tua la , s 'au lăsa t p ro fund

UNIVERSUL LITERAR 15

P o ş t a r e d a c ţ i e i D-nii corespondenţi sunt rugaţi să nu

mai trimeată cărţi poştale sau mărci pentru răspuns. Pentru oficiul acesta nu e de ajuns numai bunăvoinţa.

* Mul fi dintre corespondenţi ne imploră

să le aruncăm operele „la coş''. Ştim : e o cochetărie. Totuşi, cum formula s'a ba­nalizat, rugăm să fie părăsită. Mai bun ar fi un cât de mic efort critic : cel care are convingerea că opera lui face un drum zadarnic, ar putea cruţa timbrele si deziluzia.

* D-nii corespondenţi ale cftror lucrări se

reţin, să nu se alarmeze de marele stagiu până la publicare. Alcătuirea unui sumar e in afară de om şi mai mult sub vremi.

* O statistică sumară, referitoare la

schiţe şi nuvele, arată 95 la sută cu su-biecte cântate acum 30 de ani. Prea mulfi moşi Toaderi, morari .ji bunici. Şi mai ales prea verbali.

E delà sine înţeles că nu s'au dat răs­punsuri la această „Poştă a Redacţiei'' tu­turor scrisorilor. Unii corespondenţi ne-au interzis-o ei. Pentru alţii, ne-am inter­zis-o noi. •

Emil Viciu (Târgu-Mureş) : Or ice cola­bo ra r e e preţ ioasă . In orice domeniu . Nu­m a i că t r e b u e să începeţ i p r i n a ne tr i ­mite .

D. Segulescu (Chiti la) : N u ş t i am câ a ţ i pub l i ca t n a i n t e vreme, î n revista aceas ta . «,Azi văd că n u ma i po t s t răba te ' ' , ziceţi D-v. Sunte ţ i nedrep t . Vicisi tudinile soar-tei s 'ar p u t e a să vă dicteze m â i n e ceva mai b u n şi atunci. . . . Lăsa ţ i p re judecă ţ i l e . Ele j ignesc , g ra tu i t .

C. George (Giurg iu ) : „Spunet i -mi de ce n u le pub l i ca ţ i : Din pr ic ina spa ţ iu lu i res t râns sau fi indcă sun t p rea proas te ?" N u p e n t r u mot ivul în tâ iu .

N. Z. Siănescu, grefier, judecă tor ia Oco­lului! Corb i i Mari -VIaşca: „Ştiu că sunt manusc r i se mediocre ca r i se mibl ică nu ­mai p e n t r u ob razu l au to ru lu i " . Nimic de zis : t r ebue că! şti ţ i D-v. 'ceva Insă — veţi conveni cred—: Sun t şi manusc r i se me­diocre car i nu se publ ică nici , măca r , pen t r u o b r a z u l a u t o r u l u i . Mai a les c â n d nu- i se vede .

/. Vulcan /Loco) : Am „ver i f ica t" ver­suri le şi n ' a m găsit î n ele „ceva".

v ă ţ ă t o m l R o m â n , F o c ş a n i ) , 1926, 69 p . Nicu lescu (dr. N e d e a P.) . — R a d i o d i a g ­

n o s t i c u l s a r c i n e i . B u c u r e ş t i , (T ip . „Emlnescn"), 1925, 43 p . + 4 p l . F ig .

P a u l i a n (Dr. D.). — E t u d e s de c l i n i q u e e t p a t r o l o g i e n e r v o u s e . P r e m i è r e sè ­rie. B u c a r e s t , (Typ . „Cultura"), 1926, 153 p . F i g .

8. L I T E R A T U R Ă a) Poez ie .

Nichita (G.). — D e s t r ă m a r e . Poez i i . B u c u r e ş t i , (Tip. Convorbiri Literare), 1926, 111 p . Lei 40.

Ranett i (George) . — D o m n i ş o a r a Miau . R o m a n ps icologie . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 32 p . Lei 15.

b) R o m a n . N u v e l ă Lascarov-Moldovanu (Alex.). — I n g r ă ­

d i n a l u i N a ş M u ş a t . N u v e l e şi p o v e s ­t i r i . B u c u r e ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , 1926, 199 p . Lei 45.

Save l (Vasile) . — V a d u l h o ţ i l o r r o m a n . B u c u r e ş t i , Librăria Nouă , [1926], 163 p . Lei 60.

c) Literatură s tră ină tradusă. Bjflrnson (B.). — M â i n i l e m a m e i . I n ro ­

m â n e ş t e de F . Ade rca . B u c u r e ş t i , Adevèrul , [1926], 31 p. Lei 4. ( L e c t u r a No. 48).

Farrère (Claude) . — Cr in i i veş te j i ţ i . In

Ion Al. Ooeja (Abrud) : Poezii le a u ca­l i t ă ţ i t imide , d a r ca l i tă ţ i . „Pe Munte" , şi „ B ă t r â n i i " s 'ar pu tea să in t re .

Vlad Stdrmina (Loco): S u n t ca l i tă ţ i sus­pecte în nuve la D-v.

Tudor Alexandru-Miu ( C â m p i n a ) : „Sim­ţ i r i" şi „ R ă s p u n s "de depeşă" p o t să vă în­demne la scr is :

Am primit întâia ta scrisoare Am primit-o tocmai când, pe-ofloare Încercam de-mi vine vre-o scrisoare.

Mihail Straje (Tur tuca i a ) : „Cea ţ ă " se va publ ica .

Em. Papazissu (Bazargic) : Poves t i rea o-r ientală e u n f rumos subiect de nuvelă fantas t ică T r e b u e şă-1 adânc i ţ i . LriJoidiu' Papadima'l (Târgu-Mureş) : SP antaz ' ia" d in N e r v a T e gra ţ ios t r adusă . Se va publ ica — poa t e —.

Mircea Paoelescu: „Să ru tu l lui I i sus" şi „Peisagiu" a u f rumoase ca l i tă ţ i for­male. „Poe tu l" , deasemenea.

Potaissa (Alba- Iu l ia ) : O d a d i n Hor t a -tiu, î n t r a d u c e r e a D-v. n u ma i p rez in tă nici u n interes.

Gionny: P a r o d i a D-v d u p ă „Ruga flo­r i lor" a d-lui Moşoiu („parodie de m a r e indel ica te ţă" , c u m o numiţ i ) n u e l ips i tă de ingeniosi ta te :

Eu cred că la nuferi Cuvântul Dă scapă Ei zic: „Cum e'n ceruri Aşa şi pe apă".

Doris M. (Gala ţ i : pen t ru bucă ţ i l e t r i ­mise spre publ ica re , n u se p lă teş te d in ne­fericire, nici u n onorar iu .

Ciobanu (Slatina) : „Vă rog d a r scri ţ i la „Poş ta Red.: D-le C iobanu se v a pu -bţ ica, sau n u e b u n ă nici! de a r s . ca să ş t iu ş4 eu ros tu l ca r ie re i mele, sau m ă a-vân t î n t r ' u n î n t u n e r i c necunoscut de unde nul 'voiul m â i eşi... Mă pune ţ i la g rea încercare . N 'aş i v r e a să vă a m pe conşt i inţă . Şi totuşi.. . n u seţ publ ică .

Lucifer: Aţ i ghic i t : Versur i le D-v au fost inc inera te .

N. Dimitrescu-Midi: D . Iorga n u m a i e d i rec to ru l aces te i reviste, de o b u n ă bu ­cată! de t imp . !

Gh. Berdănescu (Brăi la) : Mihail Traion (Piteşt i) : Vintilă Costescu (Bucureşt i ) ; Eu­gen E. Ionescui St. Ionescu (Ol ten i ţa ) : George N. Valvarie (Giurgiu) ; I. C. Slro-escu (R.-Vâlcea); Georges Garotescu, stu­dent (Cra iova) ; Mihail Croma (Doro-hoi) ; V. Marcescu (R.-Vâlcea); Nicolae P. Mănifă (Brăi la) ; Octaoian Popa (Făgă­raş) ; Călin Stupină (Ol teni ţa) : NU.

r o m â n e ş t e d e Const . A. Ghica . B u c u ­reştii, Adevărul [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a N o . 50).

France (Ana to le ) . — C r i n u l Roşu . B u c u ­re ş t i , Cugetarea, S. C io rne i & P . C. Georgescu , [1926], 351 p . Lei 50.

Sand (George) . — El şi ea. T r a d u c e r e de Al. I acobescu . B u c u r e ş t i , Cugetarea, S. C io rne i & P . C. Georgescu , [1926], 224 p . Lei 38.

Hearn (Lafcadio) . — Ko-ko- ro . N u v e l e j a p o n e z e . I n r o m â n e ş t e de M. M a n o -lescu, B u c u r e ş t i , Adevărul, [1926], 31 p. Lei 4. ( L e c t u r a No. 49).

B u i s (F . A.). — F r a ţ i i . R o m a n socia l . I n r o m â n e ş t e de T u d o r D a m i a n . B u c u ­reş t i , Adevărul [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a No. 51).

9. I S T O R I E . B I O G R A F I E . Germano di S. S t a n i s l a o (P.). — Viaţa,

fec ioarei d i n L u c e a G e m a G a l g a n i . T r a d u c e r e d i n l i m b a i t a l i a n ă de Dr. I o a n T. M a r i a n e s c u , Lugo j („Tip. Na­ţională"), 1925, X I I I + 1 pl . Lei 100.

Vladimir (I. T.). — F i g u r i c o n t e m p o r a n e d o b r o g e n e . P . S. I l a r i e E p i s c o p de C o n s t a n ţ a . î n c e r c a r e b iog ra f i c ă cu u n s t u d i u i n t r o d u c t i v a s u p r a ep i s ­copiei T o m i s u l u i . E d i ţ i a I. C o n s t a n ­ţa , Semaforul , 1925, 87 p . F ig . Lei 50.

CETATEA LITERARA

Revista de sub conducerea d-Iui Că­rnii P e t r e s e u aduce următorul bogat su­mar : E. Lovinescu ¡P Logica martiră ; Hortensia Papadat -Bengescu: L e n o r a ; T . : In loc de ora c e a i u l u i ; Poezi i de d - n i i : George Gregorian, F. Aderca, G. Nichita, N. Milcu, Sergiu Dan, Ca mii Bal-fa/.ar. D i n comentarii le directorului, a-ceste rânduri dé" preţuire a jocului d-rei Ventura, în Ioana d'Arc : „E adevărat însă că acum s e poate e x ­plica de ce d-ra Ventura a înţe les atât de greşit pe Shaw, de ce a fost patetică şi exterioară, de ce a fost raţionată mai mult de cât i luminată, de ce punea atâta crescendo verbal în elocvenţă, de ce in­dusă în eroare de prefaţă a dat „bunului simţ" un sens de „practic" în loc de vi­z i u n e d i r e c t ă a realităţii (facultatea ge ­niilor). In scena judecăţi i d-ra Ventura s'a trudit să plângă. Aveai impresia că se gândeşte la o întâmplare luată d i n viaţă sau că îşi f ixează în gând un mo­ment din Batail le ca să-i dea lacrimile. Şi a isbutit, dar emoţia nu era dintre ce le care trec rampa. D-sale îi curgeau la­crimile pe obraz şi publicul o privea cu­rios. Era mai mult suferinţa d-rei Ven­tura decât a Ioanei d'Arc.

Şi încă odată întrebarea se impune brutală : d e ce a jucat d-sa acest rol ? Două răspunsuri sunt posibile : nu a cu­noscut rolul sau nu şi-a cunoscut pro­priile mij loace. O actriţă care n u cunoa­şte un rol este însă perfect egală cu una care nu-şi cunoaate propriile-i mij loace. Sa ne închipuim acum că d-ra Ventura n'a fost să vadă în acest rol, la Paris, pe Ludmila Pitoeff. Ei bine, o ^ interpretă care n'are curiozitatea să vadă cum a în ­ţe les şi altcineva ceeace dânsa a înţe les într'un mod, dovedeşte o stranie l ipsă de interes artistic. D e altminteri d-sa ar fi trebuit să vadă piesa şi actriţa chiar da­că n'ar fi vrut să joace Ioana d'Arc. Dacă însă a văzut-o şi i s'a părut inferioară interpretarea rusoaicei e un lucru care din nou te pune pe gânduri. In orice caz nu putem formula o concluzie până nu vedem pe creatoarea rolului dela Paris".

COSINZEANA

Primim la redacţie ce le 6 numere pe anul acesta din revista c lujeană : Cosin-zeana de sub direcţia d-lui S. Bornemi-sa. E în anul al X-lea de apariţie şi cu în­ceputul anidui a revenit la periodicitatea ei săptămânală, In cuvântul program, di­rectorul d e c l a r ă : „Vom rămânea ceea­ce am f o s t : o revistă l iterară distrac­tivă care caută să răspândească în pă­turi cât mai largi scrisul românesc şi dragostea pentru cultura naţională". Program pe care d. Bornemisa 1-a s lu­jit cu devoţiune. D-sa e un animator de publicaţii . Dacă nu ne'nşelăm, ne amin­tim să fi citit cam cu 20 de ani în urmă „Balta liniştei", a d-lui Sadoveanu în-tr'uua din revistele , de o frumoasă înfă­ţişare, a d-lui Bornemisa. D u p ă cum „Almanahul scriitorilor dela noi" tipă­rit la Orăştie este tot open» d-sale.

„Cosânzeana", aşa cum apare astăzi este o frumoasă revistă, oglindă a miş­cării intelectuale din tot cuprinsul Ro­mâniei . Felurite crjonici şi comentari i însufleţesc fiecare număr. Fără să ne­dreptăţim pe ceilalţi vom re leva stu­diul asupra poezii d-lui Blaga, pe carc-1 publica d-1 Ion Breazu.

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I SCRIITORII

• D-l C. Ardeleanu a pus suhi t ipar ro­manul: C ă d e r e a O a m e n i l o r , în editura l iterară a „Cassei Şcoalelor".

• Volumul de versuri al d-lui N. Milcu, se va numi: G r ă d i n a d e Sidef.

• A apărut volumul de poezi i: Destră­mare de d. G. Nichita.

• Coşu l cu r o a d e e titlul unui vo lum de poezii datorit d-lor: D a n Ciocârdia şi Aurel Şerbănescu.

• D-l George Si lv iu a pus sub tipar volumul de versuri: P a i s i e P s a l t u l spune. . .

• In publicaţi i le „Cassei Şcoalelor şi într'o ediţ ie adăogită a apărat T e a t r u de copiii cinci piese într'un act, de d-na Constanţa Hodoş.

• C â n d u n o m şi-a da t c u v â n t u l e tit­lul unşi piese într'un act, în versuri, da-

' torită d-lui Gheorghe Vâlsan ş i tipărită în Buletinul 40 al desp. Sibiu al „Asocia-

• D - l colonel C. Manolache, traducăto-^ rul JPuhiIui d e Vultur'' al Iul Rostand a , tipărit la „Viafiţ Românească" din Iaşi o i piesă în 3 acte : - i febuni i l j îăMtaţa până

acum la Teatrul Naţional- f « S 3 c r a i o v a şi Iaşi. • •?

, PREMII [3 Comitetele unite ale" Teatrului Na­

tional din Craiova au decernat un pre­miu de 5000 le i poetului Radu Gyr pen­tru prologul şi intermedii le care înso­ţesc comedia Iui Moliere: „Georges Pandin", în reprezentarea ei l a Craiova,

SBURATORUL ; Q b primele z i le a le 1 « Martie rea­pare ^ S b u r ă t o r u l " , « M o s e O t t revistă. Sfe Hkrdfcură nouă, de data aceasta cu pre­ocupări mai mult critice. 1

Redacţia este compusă din: E. L o v i . nescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ra-miro Oritz, G. Brăescu . Camil Petrescu, F. Aderca, Vladimir Streinu, Ticu Ar-ehip, Perpessicius, G. Nichita, Pom^il iu Constatinescu. etc.

BULETINUL BIBLIOGRAFIC SĂPTĂMÂNAL

• Lipsa de spaţiu nu îngădue a se pu­blica în ..Buletinul bibliografic săptă­mânal", absolut toate t ipăriturile. Se face un tr iaj al operelor după însemnă­tate. ! *

PREMIUL D E PROZA • Ni se pune întrebarea dacă emble­

ma dată de noi în instrucfifle pentru trimiterea manuscriselor pentru pre­miul d e proză 'd. p.: p o e t a na sc i t u r nu va îngreuia identificarea autorilor cu opera. Negreşit , Emblemele date de noi erau numai cu titlul de model . Fiecare can­didat trebue să pună o altă emblemă de cât cele date de noi ca exemplu .

VIAŢA LITERARA A apărut Sâmbătă, 20 Februarie , sub

direcţia d-lni G. Mnrnu şi cn colaborarea d-lor: G. M n r n u , ! I. A. Bassarabescu, V. Voiculescu, George Baiculescn, I. Vale-rian, Al. Bădăuţă, George Silviu şi Ra­du Gyr.

D i n convorbirea eu d. Rebreanu, • ru­pem aceste rânduri de evocare a prie­tenului Emil G â r l e a n u :

„Din foştii m e i prieteni mi-amintesc mai ales de -Gârleanu. A m fost destul de apropiat şi cu Săulescu, care avea o sensibil itate a p a r t e ; dar cu Gârleanu am fost mult t imp împreună la Craiova, pe când e l era directorul teatrului Nai. ţional, iar e u secretar şi între noi s'au cimentat legături care nu se pot uşor uita. Şi astăzi nu-mi pot aduce aminte de el fără o mare duioşie. Ii văd şi a-

cum ochii negri plutind într'un fel de ape visătoare, care te prindeau în far­mecul l o r imediat. N u ştia nimeni că e bolnav şi e l niciodată n'a arătat aceasta. N»am aflat decât în ultimul t imp când nu se mai putea face nimic. Blândeţea fără seamăn o exerci ta mai ales faţă de prietenii mai tineri şi fără mijloace. Su­fletul lui Gârleanu era aşa după cum reese din „Lumea celor cari nn cuvân­tă". Mi-aduc aminte d e un fapt concret, când a fost numit la biblioteca Socec, a adns pe toţi boemii şi rapsozii de i-a pus în slujbă.

D a r el mai avea ş i altceva, necunos­cut până atnnci, mândria numelui de scriitor român. A pus bazele societăţii scriitorilor români şi era sufletul miş­cării l i terare din vremea lui. P e atunci prestigiul scriitorilor era foarte scobo-rît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor căci era confundat cu copiştii dela primărie. El a fost primul scriitor profesionist. Când s e v« scrie o biogra_ fie complectă se va vedea în ce lumină strălucitoare va şedea Gârleanu ca ani­mator de suflete".

NUMIRI • D-l Dragoş Protopopescu, profesor

universitar, a fost numit director al Tea­trului Naţional din Cernăuţi .

SALONUL LITERAR N-ruI 10 din e leganta revistă de sub

conducerea poetului AI. T. Stamatiad cuprinde nn fragment, „Pe un drum de ţară", semnat Emanoil Bncuţa, poezii de Mikail Cel arian, AL T. Stamatiad, iW. Negară, AL jKeedonscM, Eug. ŞtefS rescu-Est şi nn esseu al d-lui D . Nanu Ucidere prin nepăsare (îîrnest Helo).

O bogată, diversă şi însufleţită cronică — ca de obiceiu. '

BALOTAJELE PREMIILOR S. S. R. Duminică, 21 Februarie , adunarea ge_

nerală S. S. R., a continuat votul asupra premiilor.

Premiul C; A; Rosetti (20.000 lei) a fost decernat d-lui I. AI. Bassarabescu cu Vul tur i i ;

Premiul de poezie S. S. R. (6000 lei) d-Jui A. Cotruş cu V e r s u r i ;

Premiul de proză S. -S. R. (4000 lei) d-lui Pora cu Intr'o noapte pe Bără­gan f "' ' * '

Premiul Benvenist i (2000 lei) d-lui I. Dongorozi cu Surpriza ;

Premiul Ion Pavelescu (1000 lei) d-lui Radu Gyr cu sonetul Vânătorul.

D8 LA OPERA • Direcţ iunea generală a „Operei Ro­

mâne'* din Bucureşti, fiind informată că o trapă de operă care dă spectacole în ţară sub conducerea d-lu 'N. Vămăşescu, se intitulează „Opera Rontână" din Bucu­reşti, aduce la cunoştinţă că n'a autorizat pe nimeni să întreprindă vreun turneu în numele „Operei Române" din Bucureşti.

SOCIETATEA D E MÂINE Numărul 8/III, din 21 Februarie al re­

vistei c lujene aduce, p e lângă nn bogat şi divers material, multe precizări cu privire la desvoltarea şi activitatea ..Astrei". Desprindem din articolul d_lui N. G h i u l e a : „Activitatea secţii lor lite_ rare şi ştiinţifice", această justificare a nonei activităţi a A s t r e i :

„Astra a încetat de a fio asociaţie l i­terară şi pur culturală, ea es te astăzi, potrivit înţe lesului timpfetui, 'o institu­ţ ie socială. Ridicarea poporului român trebne urmărită astăzi, ftfind visul în-tregirei şi a l ibertăţii neamului s'a îm­plinit, în toate direcţii le şi cn toate pu­

terile. Astăzi nu avem de păzit numai limba şi credinţa strămoşească, ci de în­tărit fiinţa noastră etnică, şi de cucerit pentru naţ iunea noastră locul care i se cuvine p e acest pământ. Astăzi p e lân­gă cult ivarea l imbei şi artei noastre, a-veni datoria să ne cunoaştem ţara, nea­mul şi istoria Iui pentru implantarea în sufletul tuturor a unei înalte conştiinţe de neam, pentru sădirea unei necl intite moralităţi naţionale , pentruca poporul nostru să poată ţ ine piept tuturor duş­manilor noştri , 'care nu se pot împăca cu dreptatea dumnezeiască ce ni s'a făcut. Ab̂Jz* avem datoria să trezim întreg poporul la viaţa publică şi naţională ; lupta contra analfabet ismului trebue dusă cu vigoare, lupta contra nepăsării şi descurajării , Ia fel. A v e m nevoe de un popor conştient de dreptate şi dato­riile Iui, de un popor cult şi viguros su-rietcşte".

MORMÂNTUL LUI SLAVICI Fotografia mormântului lui Ion Slavici

de la Brazi, ne n fost procurată de d-l Virgil Huzun din Focşani.

BULETINUL NOUTĂŢILOR LIBRĂ­RIEI FRANCEZE

Sub acest titlu „Centrala Cărţii", So­cietate generală de librărie, Bucureşti , str. Paris 1, publică în fiecare n r . - a l „Universului Literar", l ista celor mai recomandabile cărţi franceze apărute în ult ima săptămână şi pe care le are în depoút. Cititorii „Universului Literar" vor găsi aceste cărţi în principalele l i ­brării din ţară, p e care l e îurnvze&iă „Centrala Cărţii".

LITERATURA, ROMANE, NUVELE, CRITICA

BOYLESVE R.— Les nouvelles leçons d'Amour dans un parc (Le Liore Moderne illustré) 3 1t.

DULAI E.— Mon curé dans les vignes 9 fr.

ELDER M. —< Le i Peuple de la mer (Le livre de Demain), 3 fr,

GAUMENT et Ce. — Le fils Maublanc 9 fr-

GIDE A. — Les\ faux monnayeurs 13 fr. LARROUY M. — La Caraoanne sur

VAtlantique 9 fr. RIDDER HAGARD. — La fille de la

sagesse 9 fr. 50. SHERIDAN. — Le Sem fr. SINDRAL J. - Mars 9 fr POURTALES GUY DE.— La Vie de

Franz-Liszt, 9 fr. TEATRU J , B E R N S T E I N H . — La Galerie des gla­

ces 9 fr. ISTORIE , n

ENGERAND F. — Laurezac i fr. 50. REZANOV A. — Le Travail secret des

Agents bolchevistes 9 fr. VERNEAU R.— Les Orignes de l hu­

manité (Bïbl. générale illustrée) Broché 15 fr. cari -, 18 fr. 50.

FILOSOFIE SARTIAUX F. — Foi et e Science au

Moyen-Age 9 fr. MATEMATICA

PAPELIER G.—Exercices de Geometrie moderne efi 4 vols.

Tome I Géométrie dirigée 10 fr. Tome II Transversales 7 fr. Tome III Division et faisceau harmoni­

ques ? fr. 50. Tome IV Pôles et Polaires dans le cercle

10 fr. SPORT FACS H.—Le manuel du skieur 10 fr.

R e d a c t o r : P E R P E S S I C I U S