UINIVEF!vil>l LITEFÀF -...

wwigravemampt legai

UINIVEFvilgtl_ LITEFAgraveF

bdquo P A L L VUUAl ^ iV iV 1UM1ZA

An XLII Nr 14 4 Aprilltt 1926 Lei 5

2

In mărturisirea noastră de credinţă există un articol egal cu celelalte dar suportul tuturor celorlalte Dela el porshynim totdeauna icircn construcţiile noastre teologice şi la el ne icircntoarcem pururea icircn ceasurile de meditareacute intimă ca şi icircn cele de mărturisire publică

bdquoŞi sa răstignit pentru noi icircn zilele lui Pilat din Pont şi a pătimit şi sa icircngropat Şi a icircnviat a treia zi după Scripturi

icircnvierea Macircntuitorului din morţi este Alfa şi Omega icircn credinţa şi icircn teologia noastră Nu putem concepe creştin şi creşshytinism nu putem concepe teologie creşshytină nu putem concepe preot şi preoţie mdash fără icircnvierea lui Iisus Christos şi fără fericita credinţă icircn icircnvierea aceasta

Christes a icircnviat din morţi cu moartea pre moarte călcacircnd şi celor din mormacircn-turi viaă dăruindu-le

Iată1 flamura noastră iată cacircntarea noashystră de biruinţă iată sfăracircmarea lanţushyrilor acesitei vieţi şi eliberarea noastră mdash duhovnicească aici definitivă dincolo (Romani 8 23) 1

Toate celelalte propozijuuml de credinţă anterioare şi ulterioare bdquoŞi sa suit la ceruri şi şade deadreapta Tatălui şi iarăşi va să viq cu slavă să judece viii şi morţii a căruia icircmpărăţie nu va avea sfacircrşit mdash toate sunt ca nişte ramuri gemene cari pornesc şi se propagă din sora lor aşeshyzată printre ele ca a cincea Şi a icircnviat a treia zi după Scripturi

Acesta este faptul acesta este strigăshytul de bucurie aceasta este pacircrghia care a făcut să sară lumea veche din ţacircţacircni a-cum o mie nouă sute de ani Fapt istoric este mdash zice Carl Weizsaumlcker la icircncepushytul cărţii sale Das Apostolische Zeitalter mdash că Apostolii Petru şi Pavel şi toţi ceishylalţi bdquoerau icircncredinţaţi că au văzut pe Cel ce a icircnviat

Am oare nevoie iubite frate să intru cu tine la lumina făcliilor apostoleşti icircn acest palat-minune din grădina lui Iosif din Arimatheia Am nevoie să fac cu tine ca Sf Luca odinioară eu Teofil să-traquo scriu toate bdquodela icircnceput (Luca 1 3) Cu ajutorul Domnului voiu face aceasta (dar pentru alte fete decacirct cele din casa noastră) icircn Scrisorile mele către Simforoza

Cred că eşti ca si mine icircncredinţat pacircnă la tăerea capului că Iisus Christos a icircnviat cu adevărat Şi atunci vei mărshyturisi ca mine că icircnvierea lui din morţi umple cerul şi pămacircntul

icircnvierea Domnului a biruit spaimele morţii a dejucat pe Diavolul ne-a desshychis facircntacircnele macircntuirii icircnvierea Domshynului reconfirmă pe_ Moise şi garanteashyză icircntreaga Sf Scriptură icircnvierea Iui Iisus Christos din morţi garantează preshyţul sacircngelui vărsat pe cruce pentru noi dă puteri miraculoase apei Sfacircntului Bo-

Marele nostru scritor prea bunul păshyrinte Gala Galaction a cărui activitate l i terară scacircnteiază mdash consolantă musshytrare mdash icircn amintirea cetitorilor aseshymeni bucăţii de marmoră de pe Acropole despre care vorbeşte Merejkowski ne face deosebita cinste să ne aufcorize a reproduce din culegerea sa de scrisori teologice Piatra-din-capul-unghiului

Pledoarie dogmatică şi vibrantă a orshytodoxismului pe care S Sa 1 vede aseshydiat de nepăsarea autohtonă şi de infilshytraţii străine culegerea părintelui Cala Galaction merită o atenţie mai amănunshyţită mdash pe care o şi promitem

Pentru astăzi suntem fericiţi să auzim aceste cuvinte de icircnălţare de la un slujishytor al Domnului şi mai ales dela o glorie a scrisului romacircnesc (N R)

A IcircNVIAT de GALA GALACTION

tez peceffllneşte minunea Sfintei Euhashyristii şi toată sfinţenia şi eficacitatea ceshylorlalte taine icircnvierea lui Iisus Christos din morfi este minunea care ne demonshystrează minunea a doua Pogoracircrea Dushyhului Sfacircnt şi petrecerea lui cu noi pacircnă la sfacircrşitul veacului icircnvierea lui Iisus Christos din morţi justifică infailibilitashytea sinoadelor ecumenice şi ne icircncredinshyţează fără de moarte că viafa aceasta nu poate să fie bine petrecută decacirct icircn miliţiile Crucii mdash şi că plata noastră multă va fi icircn ceruri

Tăria acestui adevăr o cunosc toţi cei ce sau ocupat fie chiar şf icircn măsură mai modestă cu obacircrşiile creştinismului şi cu fenomenul Bisericii Primare iată mărtushyrisirea acestui adevăr icircn stilul unui proshytestant Adolf Harnack E o pagină preshyţioasă pe care un om cinstit şi un mare istoric o scrie după ce a cercetat şi a icircnshyţeles că toată revoluţia pentru Iisus Christos a pornit icircn lume dela icircnvierea lui din morfi

Adolf Harnack zice icircn cartea sa Das Wesen des Christentums pp 102mdash103 bdquoOrice sar fi putut petrece la mormacircnt şi cu arătările (lui Iisus) un lucru este neclintit dela acest mormacircnt şi-a luat obacircrşia credinţa de nesfăracircmat (unzershystoumlrbare Glaube) icircn biruinţa asupra morţii şi icircntro viaţă veciniei Nu-mi puneţi icircnainte pe Platon nici religia Pershyşilor nici ideile şi scrierile iudaice de ntai tacircrziu Toate acestea ar fi apus şi au apus Dar certitudinea icircnvierii şi a unei vieţi eterne mdash care icircşi are obicircrşia la mormacircntul din grădina lui Iosif mdash na murit şi convingerea că Isus trăeşte stă şi azi ca temelie nădejdilor de cetăţenie icircntro vecinică cetate făcacircnd viaţa păshymacircntească vrednică de trăit şi suportabishylă EI a izbăvit pe acei pe oari frica morshyţii icirci ţinea icircn robie toată viafa (Ebrei 2 15) Aşa este Şi azi icircncă (fie şi cu excepshyţii) acolo unde icircmpotriva tuturor inpresii-lor pe cari le dă natura icircntacirclnim o creshydinţă puternică icircn preţul infinit al sufleshytului acolo unde moartea a pierdut spaishymele ei acolo unde suferinţele acestui ev sunt puse icircn cumpănă cu o mărire ce va să fie mdash acolo acest fel de a simţi viaţa este legat de convingerea că Isus Christos a trecut prin moarte că Dumshynezeu I-a icircnviat şi că I-a icircnnălţat Ia viaţă şi Ia slavă Şi cum putem să ne icircnchipuim lucrul acesta altfel decacirct aşa că şi penshytru primii ucenici temeiul cel de pe urshymă al credinţei lor icircn Domnul cel viu a fost mdash puterea care a ieşit din el Ei au simţit ca purcezacircnd din el viaţă de neshyzdrobit Numai pe scurtă vreme a putut să-i zgudue moartea lui Puterea Domnushylui a biruit totul Dumnezeu iiu 1-a sfăshyracircmat icircn moartea lui El trăeşte c a n acirc r g a celor adormiţi Siguranţa unei vieţi etershyne icircn timp şi dincolo de timp omenirea a dobacircndit-o nu prin speculaţiini filoshysofice ci prin contemplarea _ vieţii şi a morţii lui Iisus şi prin simtimacircntul ne-neritoarei lui unităţi cu Dumnezeu (Einshyheit mit Gott)

Nu-mi trece nici o clipă prin minte că frăţia ta preot icircn biserica noastră ai putea să ai vre-o icircndoială asupra icircnvierii Domnului Dar este necesar să ne aminshytim şi să scoatem icircn evidenţă icircn fiecare zi pe ce temelii miraculoase ne găsim icircindcă toate neicircnţelegerile şi toate rătăshycirile vin icircn primul loc de aici Uitam ca tot ce suntem si lucrăm este pe temelia icircnvierii lui Iisus Christos din morţi

GALA GALACTION

UNIVERSUL LITERAR

Floarea de rapiţă Te iubesc Aşi vrea să merg i de macircnă cu tine aşa cum fac copiii Haide printre florile galbene din cacircmp să tragem adacircnc icircn piept miros de muncă

O floarea de rapiţă ce ţi-a despărţit buzele aşa cum ar fi tăiat o rodie coaptă mi-a turburat inima Dă-mi-o so răsădesc icircn suflet Te iubesc

FLORICA MUMUJANU

Apusuri mari de soare In singurătăţile-mi tomnatice uitat ca un buchet de flori din vara ee-a

[trecut mă nduioşez mdash visez mdash- şi placircng

La ce mai stăruiţi in preajma mea neodihnite visuri ca oile nesăturate pe nesfacircrşitul cacircmp de toamnă cacircnd obosiţi de praf şi căi şi gacircnduri mdash au adormit flămacircnzi păstorii n marginea

[cărării

In mine cresc mdash apusuri mari de soare

VALERIU BORA

Sărutul lui Isus Era la cină Domnul cu ucenicii săi Toţi ascultau cu grije poveţele divine Iar EL plimbacircndumdashşi leneş privirile

[senine Ii sfătuia să ndrepte să ierte pc cei răi

Cum noaptea se lăsase pe umedele văi Se mai vorbi de milă de patimi de

[ruşine De calea care duce spre cer şi către bine De alte icircnţelepte şi fericite căi

Se duse-apoi la Iuda şi pletele-i cărunte Le macircngacircie o clipă icircl sărută pe frunte Dar sărutarea-i rece ca fierul roş ardea

Apoi văzacircnd pe Iuda cum _ se icircngălbenise Zacircmbi Macircntuitorul de spaima lui si zise mdash bdquoTe-a nfricoşat sărutul Mi-1 vei

[icircnapoia

MIRCEA PAVELESCU

CHRISTOS

UNIVERSUL LITERAS

GIOVANNI PAPINI

(din Storia di Cristo)

Pe culmea măgurei zisă a Ieşitei cele Trei Cruci icircnalte mohoricircte cu braţele desfăcute ca nişte uriaşi gata să icircmbrăshyţişeze se ridică icircn văzduhul larg şi icircnshydrăgostit al priniăverei Nu aruncă umshybre ci sunt tivite cu răsfracircngerile sclipishytoare ale soarelui E atacircta de mare frushymuseţea lumii icircn ziua aceea icircn ceasul acela că nu pare cu putinţă să se gacircnshydească cineva la chinuri nu gtsar putea acele braţe de lemn să le icircnfloriţi cu flori de cacircmp şi să) atacircrnaţi de^ la una la alta cununi de frunze noai să ascunshyde ţi spacircnzurătorile sub ziduri de vershydeaţă icircşi să staţi la umbră fraţilor icircmshypăcaţi şi binevoitori icircntreaga dujpă-amiază

Dar Preoţ i i Scribii Fariseii sadicii răzbunătorii veniţi acolo săşi aţacircţe pofta cu priveliştea celor trei agonii lte frămacircntă de neastacircmpăr şi icircmboldesc cu glume de racircnd icircncetineala Pomaaiiloir

Centurionul dă o poruncă Doi ostaşi se apropie de Isuis şit-1 despoaie cu mişshycări repezi şi grosolane de toate veşminshytele de pe el Răstignitul trebuc să fie gol ca cel ce intră icircn bae spume un vechiu cărturar

Abia ce-1 văd despoiat icirci trec două fracircngii pe subţiori şi-1 trag icircn sus pe Cruce La jumătatea trunchiului e un piron drept scaun şi trupul trebue să găshysească acoo o rezemătoare chinuitoare şi dureroasă Un alt soldat sprijinind scara de unul din braţele de-a curmezishyşul se urcă sus cu ciocanul apucă macircna care vindecă leproşii şi macircngacircie părul copiilor o icircntinde pe lemn icircnfige un cui icircn mijlocul palmei Cuele sunt cam lungi şi cu o capsă lată să se bată bine Fierarul cel neicircnvăţat dă o lovitură care străpunge pe dată carnea şi-apoi alta şi o atreia pentruca vacircrful să intre vacircrtos şi să nu rămacircnă afară decacirct capsa Puţin sacircnge ţacircşneşte din macircna găurită pe macircna care bate dar harnicushylui lucrător nu-i pasă şi bate mai deshyparte voiniceşte pacircnă ce treaba nu-i făcută cum se cade Atunci se dă jos şi face Ia fel cu macircna cealaltă

Toţi au amuţit cu nădejdea că vor auzi urletele blestematului Dar Isus tace icircn faţa călăilor precum a tăcut icircn faţa judecătorilor

Acum e racircndul picioarelor E un lucru care se poate face de jos căci crucile romane nu sunt prea icircnalte aşa că de se lasă acolo multă vreme trupurile o-sacircndiţilor pot ajunge pacircnă la ele cacircinii şi şacalii să scormonească măruntaiele şi să le mănacircnce

Ţintuitorul ridică icircn sus genunchii lui Isus pentru ca laba picioarelor să se lipească icircntinsă bine de lemn flar după ce ia măsura cu nn beţişor pentru ca vacircrful de fier sa se icircnfigă icircntre două oase repede lovitura icircn cel dintacirci pishycior şi stracircnge cuiul pacircnă ce nu se icircnţeshypeneşte bine Asemenea face Ia celălalt picior şi icircn cele din urmă priveşte icircn sus cu ciocanul icircn macircnă să se icircncredinţeze că lucrul e făcut cum se cade căi nu lipseşte nimic Şi-a uitat de placa scrisă pe oare-o luaseră de la gacirctul lui Isus şi o aruncaseră jos O ia apucă iar scara şi cu două ţinte o prinde icircn vacircrful trunshychiului cruciiraquo de-osupra capului icircncoroshynat cu mărăcini

In sfacircrşit se dă jos aruncă ciocanul şi se untă dacă tovarăşraquo au isprăvit Tacirclshyharii sunt şi ei gata toarte trei Crucile au jer t fa lor de carne Ostaşii se pot odihni pot icircmpărţi hainele căci cei de sus de-acuma nu vor mai avea nevoe

de ele Rămăşiţele celor despoiaţi se cuveneau prin lege călăilor Patru erau ostaşii cari aveau drept la vestmintele lui Isus şi făcură din ele pa TU părţi Rămacircnea saiuA care e ra fără cusutură ţesut dintro ibucată Era păcat să-1 taie căci pe urmă navea să-i mai slujească nimănui Dar unul din ei bătracircn jucător găsi leacul Scoase zarurile le aruncă icircn coif ca săgetătorii porumbelului virgi-lian şi saiuJi fu tras Ia sorţi Deaeuma Regele Judeilor nu mai are pe lume deshycacirct spinii cununei pe care i-au lăsato pe cap spre mai mare ocară

Totul e săvacircrşit picăturile sacircngelui său cad icircncete din macircinii pe pămacircnt ilar cele din picioare brăzdează cu roşui soshyclul cruoei De acuma nu va mai fugi gura-i blestemătoare peste puţin se va deschide largă de agonie dar va răshymacircne goală de cuvinte pentru totdeauna Ucigaşii pot fi mulţumiţi de ei icircnşişi şi

icircn faţa sfintei cetăţi icircnvăţătorul atacirctor discipoli a re drept singură tovărăşie doi hoţi care-l suduesc şi patru ostaşi cari mor de uracirct Chiaană deci pe Tatăl tău să te macircntuiască ori an stol de icircngeri icare să te ia de-acolo şi să ne risipească cu săbii de foc Atunci vom crede şă noi că erai Cristos şi vom cufunda faţa icircn pulbere să ne icircnchinăm ţie

Iar unii dintre preoţ i dacircnd din cap spuneau

mdash Tu care nimiceşti Templul şi icircn trei zile icircl zideşti din nou macircntueşte-te pe tine Dacă icircnitradevăr eşti Fiul lui Dumnezeu coboairă-te de pe cruce

Este un icircndemn ce aduce aminte de-acela a l Satanei icircn Pustiu Şi ei la fel Satanei vor o minune De cacircte ori au ceshyrut ei un semn Un mare semn ar fi dacă tu ai izbuti să desfaci cele patru cuie şi să cobori de pe cruce sclipind icircn văzduh puterea Tatălui care ar trebui să ne săgeteze ca pe mişte ucigători de zei Dar vezi bine că piroanele sunt tari nu se icircndoaie şi că nimeni nu se arata din cer ori de pe pămacircnt icircntrajutorul tău

De-avalma II bacircrfeau Scribii Bătracircnii pacircnă şi soldaţii cari naveau nici un a-

RASTIGNIREA DOMNULUI d Triod ul delagrave Buzău 1700

de spacircnzurătorii streini Otrăvitorul no-rodului duşmanul Templului şi al Oracircnshyduirii e ţintuit cu patru piroane zdrashyvene pe stacirclpul neruşinării Stăpacircnii din Ierusalim din astăseară vor putea dorshymi somn mai liniştit

O larmă de racircnjete drăceşti de strishygăte voioase de glume crunte se ridică din mijlocul icircnghesuelii ce ic grămădea icircn preajma dealului lat-o colo pasărea cea afurisită cobitoare ca o bulfniţa ţinshytuită cu aripile icircntinse la uşa ţăranului Săracul oare voia numai un suman a-cum e despoiat hoinarul care navea o piatră săşi odihnească funtea azi are iun frumos căpătacirci de lemn icircnşelătorul care trăgea pe sfoară cri minunare lui nu mai are macircinile slobode să frămacircnte noroiul ce da vederea orb lor Regele are drept tron un cui tare de leonn (pizmuitorul Ierusalimului e spacircnzurat

mestec pacircnă şi hoţii carii totuşi pătishymeau la fel cu dacircnsul

mdash A macircntuit pe alţii şi nu se poate macircntui pe el Nu este Regele Israelushylui De e Cristos Alesul lui Dumnezeu coboare de pe cruce să vedem şi să credem Se dă icircn paza Iui Dumnezeu dacă Dumnezeu vrea su-i aibă cu tot dinadinsul scape-1 acum căci a spus Eu sunt Fiul lui Dumnezeu

A dat zvon icircn ţ a r ă că a venit să aducă viaţă dar nu e icircn stare acuma să scape el icircnsuşi de moarte Sa lăudat că este Fiul lui Dumnezeu iar Dumnezeu nu se mişcă să deslipească pe copilul său de spacircnzărătaare Atunci na spus decacirct minciuni nu-i adevărat că a macircntuit pe cineva şi nu-i adevărat că Dumnezeu icirci e tată iar dacă ia minţit icircntru aceashysta a minţit şi icircntru tot şi-şi merită soarshyta Naveam nevoe de această dovadă dar

UNIVERSUL LITERAR

şi dovada sa a ră ta t limpede s o poată vedea toţi i mai liniştit decacirct aşa sutle-tul nostru mu poate să fie In clipa asta minunea a r fii fost cu putinţă n ar mai fi acolo ţintuit să pătimească dar ceshyrul e gol şi isoarele candelă a lini Dumshynezeu ne luminează ca să se vadă m a i bine icircncreţiturile feţiraquo lui şi gacircfacircitul greoiiu al pieptului

C e mare păcat că Romanii nu icircnga-due străvechea noastră osacircndă pentru blestemători căci ne-am fi vărsat focu mai bine unul cacircte unul bătacircndu-te cu pietre şi fiecare din noi ar fi avut parshytea lui de gust luacircnd la ochi capul cu pietrele bine sparte să te umplem de vacircnătăi de strivituri de sacircnge să te icircmbrăcăm icircntrun suman dltgt pietre să te ascundem icircntrun munte de bolovani Odinioară in faţa femeii păcătoase le-am lăsat jos pietrele dar azi nmtni nar fi dat icircndărăt si ai fi plătit pentru tine şi pentru ca Şi crucea e bună dar nu umple inima privitorilor le mulţumire Dacă cel puţin aceşti streini ne-ar fi icircngăduit şi nouă să dăm odată cu ciocashynul in c u i e Nu răspunzi Nu mai ai poftă să propăvăduieşti Nu eşti icircn stare să cobori De ce nu bincvocşli a ne a-duce tfi pe noi la matca eredinţ tale Dacă trebue să te iubim apoi dovedeşte-ne mai icircntacirci că Dumnezeu te iubeşte pacircshynă icircntratacirct icircncacirct face o mare minune ca să te smulgă morţii

Dar Dumnezeesoul ţintuit tace Sfacircşierea frigurilor care icircncep nu e atacirct de cumshyplită pe cacirct sunt cuvintele fraţilor care-l răstignesc a doua oară pe crucea icircnfri-coşetoarei iieşiiMiţe

Răsuflarea lui Cristos sc făcea tot mai greoaie Pieptul i sc umflă cu ostenită frămacircntare să bea un sirop de aer mai mult capul i se lovea de nodurile lemshynului inimamdashi zvacirccnea cu băă repezi şi năvalnice care-l zguduiau voind parshycă să-t smulgă frigurile icircnsetate ale răstigniţilor icirci ardeau tot trupul ea şi cum sacircngele i sar Ti prefăcut prin vine icircn foc curgător Trupul intins icircn acea nesuferită aşezare ţintuit iu grinzi fără putinţă de-a schimba locul ţinut de macircinile care se spintecau dacă se lăsa icircn voie iar dacă le ţinea icircn sus oboseau prea tare mijlocul sifacircşiat şi biciuit u-ccl trup tacircnăr şi duinnezeesc care iu a acirc tea racircnduri pătimise ascunzacircnd un sushyflet prea mare era acum un rug de dushyrere pe care ardeau de-avalnic toate durerile hunii

Răstignirea icircntradevăr dupu cum mărturisii mn retor ucigaş care muri a-sasinat mai icircnainte de Cristos era cel mai crud şi mai grozav dintre chinuri Acela care dădea cele mai mari dureri ş[ pentru mai multă vreme Dacă se a-răta teanosirl o lacircneezeală jalnică grăshybea moartea dar erau unii ca r se doshyvedeau mai tari induracircnd din ce icircn ce mai un uit pacircnă a doua şi chiar a treia zi Setea frigurilor congestia ininieicirc icircnshyţepenirea vilne-lor icircnţepăurile miişicliii-lor ameţeala şi zvacirccniturile capiii ui groaza sfacircşietoare şi mereu crescacircndă nu erau icircn stare să-i răpună Insă cei nvai mulţi după douăsprezece ore icircşi dădeau sufletul

Sacircngele celor patru ram ale lui Isus se icircnchegase icircn jurul cuelor de fier dar orice mişcare ifăcea să izvoreaseă şiroaie care se prelingeau icircncet pe cruce icircn jos şi picurau pe pămacircnt Capul i se icircndoisc de icircnţepenirea gacirctului icircntro parte o-chii ochii aceia muritori icircn care se arăshytase Dumnezeu să privească pămacircntul se icircnecau icircn sticlirea agoniei iar buzele vinete crăpate de lăcrănii uscate de sete stracircnse de răsuflarea grea arătau urmele celei din urmă sărutări sărushytarea ciumată a Iudei

Aişa moare Dumnezeul care-a scăpat de friguri pe bolnavi care-a dat apa

mdash FRONTISPICIUL DIN TRIODION 1700 mdash

LUNA A ajuns subiect demodat şi banal Doar icircn cărţi dar pe drumul tău nu Nu pe cer strălucit şi nghi|if de cristal Ci pe drumul pe care mergi tu mdash

Ca o pavăzuţi trece nainte lucind Peste porţi peste plopi fără foi Cacircnd k-opicşti undeva stă şi ea din colind Cacircnd porneşti reporniţi amacircndoi

Staţi de vorbă aiuracircnd peste negre-nrături Poposiţi lacircngă pomii bătracircni Speriaţi răsăriţi in răscruci albăstrii Vaplecaţi lăcrămacircnd pe facircntacircni

Tălmăciţi cotiturile n cacircmpii nverzit Pe cacircnd tot e ntro ceaţă icircmbrăcat Ochii tăi sau ai ei vioriu strălucesc Ca prin fum luminacircnd tremuratmdash

Cacircnd e ntiiis ne ntreriipt cacircmpu icircntreg sub polei Şi doar Iu iţi ţii drumul stingher Ai simţit ochiul tău arde n flacăra ei Şi-1 priviţi amacircndoi de pe cer mdash

Iar cacircnd palidă ea ca un chip vestejit Se nveleşte cu vineţii zori Tu pe masa cu cărţi icircţi laşi capa aurit Luminacircnd ca pe-o boltă de nori mdash

MIIIA1L CELAR1ANU

vieţii celor icircnsetaţi caiv i trezit morţii din sicrie şi din morminte care-a făcut să umble pe cei icircncremeniţi de dambla care-a izgonit diavolii din sufletele icircnshydobitocite care-a placircns cu cei ce placircng care-a făcut să sc mai niscă odată l o viaţă nouă cei păcătoşi icircn loc să-i peshydepsească care a propovăduit cu vorbe de poezie şi cu dovezi io minune acea iubire desăvacircrşită pe care brutele sminshytite tăvălite icircn somn şi sacircnge nar fi fost nici odată icircn stare so desconere A icircnchis rănile şi i-nu rănii trupul lui cel neprihănit a iertat făcător l o r de rele şi c răstignit nevinovat de răufăcători icircn mijlocul rău-făcăiorilor a i rb t icircn neştire pe toţi oamenii chiar şi pe aceia car i nu-i meritau iubirea iar ura 1-a ţinshytuit aicL unde ura e jgtedeps tă şi pedepshyseşte a fost mai drept decacirct icircnsacircş drepshytatea şi sa săvacircrşit pentru el cea mai vicleană nedreptate a chemat vitele cele

mai josnice la cucernicie şi a căzut in macircna icircnjositorilor şi a diavolilor a a-dus viaţa şi-i dau in schimb moartea cea mai păcătoasă

Se păreu că firea icircnsăşi ar li voit să ascundă grozăvia acelei vederi Cerul cure fusese senin toată dimineaţa se icircnshytunecă pe neaşteptate O caţă deasă de parcă ar fi venit din smacircrcurile ludului se ridică icircn spatele dealurilor şi icircncet-icircncet se risipi icircn toate colţurile zării Un laquotoi de nori negri se apropie de soare de acel plăpacircnd şl limpede oare de A-priT care icircncălzise macircinile călăilor icircl icircnvălui icircl năpusti şi la urma urmelor icircl acoperi cu o perdea groasă de negură bdquoIar pacircnă la cel ltle-al noulea ceas lost-a icircntuneric peste tot ţinuiul acela

(din italieneşte de)

ALEXANDRU MARO)

I CSIVERSUL LITERAR

si dovada sa a ratai Limpede so vedea to ţ i mai Liniştit decacirct aşa

poa tă sufleshy

tul nostru mu poate să fie In clpa asta minunea ar fii fost cu putinţă n ar mai fi aicoilo ţintuit să pătimească dar ceshyrul e gol şi soarele candelă a lui Dumshynezeu ne Iluminează ca să se vadă mai bine icircncreţiturile feţifi lui şi gacircfacircitul greoim al pieptului

Ce mure păcat că Romanii nu icircnga-due străvechea noastră osacircndă pentru blestemători căci ne-am fi vărsat focii mai bine unul cacircie unul bătacircndu-te eu pietre si fiecare din noi ar fi avut parshytea lui de gust luacircnd la ochi capul cu pietrele bine sparte să te umplem de vacirciiătăt de striviţiiri (le sacircnge să le icircmbrăcăm icircntrun suman de pietre sa te ascundem icircntrun munte de bolovani Odinioară in faţa femeii păcătoase lo-am lăsat jos pietrele dar ai umi l i i nar fi dat icircndărăt şi ai fi plătit pentru tine şi pentru ea Şi crucea e bună dar nu umple inima privitorilor le mulţumire Dacă cel puţin aceşti streini ne-ar fi icircngăduit şi nouă să dăm odaia cu ciocashynul icircn cuie Nu răspunzi lt Nu mai ai poftă să propăvădiiieşti Nu eşti icircn stan să lobori lgte ce nu binevorşli a ne a-duie şi pe noi la matca credint tale Dacă irebue să te iubim apoi dovedeşte-ne mai icircntacirci că Dumnezeu te iubeşte pacircshynă icircnti atacirct icircncacirct face o mare minune ca să te smulgă morţii

Dar Dumnezeescul (intuit tace Sfacircşierea frigurilor care icircncep nu e atacirct de cumshyplită pe cacirct sunt cuvintele fraţilor eare-l răstignesc a doua oară pe crucea icircnfri-coşetoarei neşliimjc

Răsuflarea lui Cristos se făcea tot mai greoaie Pieptul i sc umflă cu ostenită frămacircntare să bea un strop de aer mai mult capul i se lovea de nodurile lemshynului inimamdashi zvacirccnea cu băă repezi şi năvalnice care-1 zguduiau voind parshycă sacirc-ll smulgă frigurile icircnsetate ale răstigniţilor icirci ardeau tot trupul ca şi cum sacircngele i sar icirc i prefăcut prin vine icircn foc curgător Trupul icircntins icircn acea nesuferită aşezare tini nit icircn grinzi fără putinţă de-a schimba locul jiiiut de macircinile care se spintecau dacă se lăsa icirci voie iar dacă le ţinea icircn sus oboseau prea tare mijlocul sfacircşiat şi biciuit a-cel trup tacircnăr şi dumnezeesc care in a acirc tea racircnduri pătimise ascunzacircnd un sushyflet prea mare era acum un rug de dushyrere pe care ardeau de-avalnu toate durerile lumii

Răstignirea icircntradevacirc r după cum mărturisii um retor ucigaş care muri a-sasinat mai icircnainte de Cristos era cel mai crud ţ i mai grozav dintre chimii ri Acela care dădea cele miai mari dureri şi pentru mai multă vreme Dacă se a-răta teamisiil o lacircncezeală jalnica grăshybea moartea dar erau unii car se doshyvedeau mai tari icircnduracircnd din ce icircn ce mai murit pacircnă a doua şi chiar a treia zi Setea frigurilor congestia inimei icircn-tepeniirea vilntlor icircncepăturile mnşichli-lor ameţeala şi zvacirccniturile capului groaza sfacircşietoare şi mereu crescacircndă nu erau icircn stare să-i răpună Insă bullbullai mul|i după douăspreece ore dădeau sufletul

Sacircngele celor patru r a m ae lui icircnchegase icircn jurul cuelor de fier

cei icircşi

I SMS (la r

o race mişcare făcea să izoreaseă şiroaie care se prelingeau icircncet pe cru(e icircu jos şi picurau |gte pacircimacircnt^ Capul i se icircndoise de icircnţepenirea gacirctului icircntro parte o-chii ochii aceia muritorii icircn oare se arăshytase Dumnezeu să privească pămacircntul se icircnecau icircn stiielirea agoniei iar buzele vinete crăpate de lăcrămi uscate de sete stracircnse de răsuflarea grea arătau urmele celei din urmă sărutări sărushytarea ciumată a ludei

Aşa moare Dumnezeul cire-a scă|Kit de friguri pe bolnavi curc-u dat apu

FRONTISPICIUL DIN TRIODION 1700 mdash

LUNA A ajuns subiect demodai şi banal Doar in căr(i dar pe drumul tău nu Nu pe cer strălucit si nghi|i( de cristal Ci pe drumul pe care mergi tu mdash

( a o pavăzăli (rece uainte lucind Peste porţi peste plopi fără foi Cacircnd ti-opreşti undeva stă şi ea din colind Cacircnd porneşti ieporni | i amacircndoi

Staţi ile vorbă aiuracircnd peste negie-ai ături Poposi|i lacircngă pomii bătracircni Speria|i răsăriţi ta răscruci albăstrii Vapleca|i lăcrămacircnd pe facircntacircni

Tălmăciţi cotiturile n cacircmpii nverzit Pe cacircnd tot e nti o cea |acirc icircmbrăcat Ochii tăi sau ai ei vioriu strălucesc Ca prin fum luminacircnd tremuraimdash

Cacircnd e ntins ne uticiupt cacircmpii icircntreg sub polei Şi doar Iu icirc(i |ii drumul stingher Ai simţit ochiul tău arde n flacăra ci Şi-1 priviji amacircndoi de pe cer mdash

Iar cacircnd palidă ea ca un chip vestejit Se nveleşle cu vineţii zori Tu pe masa cu cărţi icirc(i laşi capii aurit Luminacircnd ca pe-o boltă de nori mdash

M111AIL CLLAUIANU

vie|ii celor icircnsetaţi caiv 1 trezit mor(ii (Lin sicrie şi din morminte care-a lacul să umble pe cei icircucreineni|i de dambla care-a izgonit diavolii din sufletele icircnshydobitocite care-a placircns cu cei cc placircng cltire-a făcut să se mai n isca odată I o viată nouă cei păcătoşi icircn loc sacirc-i peshydepsească care a propovăduit cu vorbe do poezie şi cu dovezi - minune iicei iubire desăvacircrşită pe care brutele sminshytite tăvălite in somn şi sacircnge nar fi fost nici odată icircn stare so des(ivere A icircnchis rănile şi i-nn rănii trupul lui cel neprihănit i iertat făcătorlor de rele şi e răstignit nevinovat ltle răufăcători icircn mijlocul rnu-făcăiorilor a irb t icircn neştire ))e toţii oamenii chiar şi pe aceia cari nu-i meritau iubirea iar ura l-a fin-tuit aicu unde ura e |tedeps tă şi podep-M-şte ii fost mai dre-pl decacirct insiiş drepshytatea şi sa săvacircrşit pentru el cea mai vicleană nedreptate a chemat vitele cele

mai josnice la cucernicie şi a lacirczut in macircna icircnjositorilor şi a diavolilor a a-dus viaţa şi-i dau in schimb moartea cea mai păcătoasă

Se părea că firea icircnsăşi ar li voit să ascundă grozăvia acelei vedtri Cerul ca ic fusese senin toată diminea(a se in-tuiiccacirc pe neaşteptate O ceafă deasă de parcă ar li venit dim s iuacircrciirilL Iadului st- ridică icircn spatele dealurilor şi icircnceţshyii icet se risipi icircn toate colţurile zării ln stol de nori negri se apropie do soare d e acel plăpacircnd şi limpede o i i i c de A-pri ca re icircncălzise macircinile călăilor icircl icircnvălui icircl năpusti şi la urma urmelor icircl acoperi cu o perdea groasă de negură Iar pacircnă la cel de-al noulea (cas fosf-a icircntuneric peste tot (iniuul aiela


Al i ANDRU MARCF

ONIVERSUL LITERAR 5

M O A R T E A L U I D A N T E de ALEXANDRU MACEOONSKI

ALEXANDRU MACEDONSKI

SCENA IV mdash Actul I I

Muzele Gacircndul lui Dante

mdash Melopee muzicală mdash

(Muzele apar)

UNA DIN MUZE (recitativ)

El doarme mdash doarme liniştit mdash In somn nu este suferinţă mdash icircnalta soartă şi-a mplinit Şi viaţa nu 1-a biruit mdash Purtat plin slăvi e de credinţă Şi doarme mdash doarme liniştit

MUZELE (cor) icircna l ta soartă şi-a mplinit

O ALTA MUZA (recitativ) Mai e surori o amacircnare Căci Zeii astfel o voiesc La prea icircnalta lui cacircntare Terzete şease mai lipsesc

MUZA EPOPEIEI Pe mine Muza Epopeiei Aceste versuri mă privesc In rytmul sfacircnt al melopeiei Le s imt că n mine icircnfloresc

MUZA PRECEDENTA Atunci

MUZA EPOPEIEI Intr una priveghindu-1 Aştept dureri să mi-1 frămacircnte Şi cacircnd senin fi va fi gacircndul In somnu-adacircnc sft i le cacircnte

(Apare Gacircndul lui Dante) MUZA E P O P E I E I (văzacircndu-1)

Dar ce văd icircnsuşi el s ă r a t ă Mai luminos ca altă-dată

MUZELE (cor) Mai luminos ca altă-dată

GAcircNDUL El da mdash căci e furat de-o pace Ce firea toată i-o preface Şi ce-1 tot duce spre-o nălţare Ce-1 pregăteşte de plecare

M U Z E L E (cor) Tihni tă fie-a lui plecare

O MUZA Dar răni avacircnd mereu deschise Bun gacircnd uşor ai fi putut icircnconjurat să-1 laşi de vise

MUZELE (cor) Uşor mdash- uşor ai fi putut icirc n c o n j u r a t s acirc - l l a ş i de v i s e

GAcircNDUL Şi tocmai astfel am făcut mdash El trece-acum dintro poiană De nvoalte roze de argint Către lumina diafană A unui verde labyrint Cireşii n eale-i icircnfloreşte Sub pasul Iui lalele cresc mdash O adiere-1 răcoreşte In visul lui Dumnezeesc

MUZA EPOPEJM De visu-i dar te foloseşte Şi n somnu n care e-adacircncit Ascultă mdash şi adacircnc strecoară Al Epopeiei lui sfacircrşit Ce şa lui viaţă o sfacircrşeşte Pentru ca el să nu mai moară

GAcircNDUL Este-o minune cum robeşti mdash Voi face tot ce porunceşti

bullMUZELE (cor) St recoară n somnu lui mdash strecoară Al Epopeiei lui sfacircrşit Şi să-i rămacircnă ntipărit Pentru ca el să nu mai moară

MUZA EPOPEIEI (apropiind n-se de gacircnd)

Deci iată-1 (şoptindu-i lung la ureche)

Ţine-1 minte bine GAcircNDUL

Nai grijă mdash E de veci icircn mine (Gacircndul piere)

O MUZA (mişcare a ei ascultacircnd)

Dar mdash Păsuri vin pe neştiute Şi (Melopeea muzicală icircnaintează)

MUZELE Să ne facem nevăzute

SCENA V Fii i lui Dante apoi Dante şi Fiica lui

IcircNTAcircIUL FIU mdash La urma urmei cinci scuzi pentru doi cai la lectica icircn care se vor urca tatăl şi sora noastră cacirct şi pentru conducător şi un scud de fiecare cal pentru noi nu este tocmai scump mdash De-aici la Padova e un drum si bătracircnul Bepo ne-a icircndreptat bine

AL DOILEA FIU mdash Mult nu e mdash dar e mult de tot cacircnd ţii-este punga aproape goală Ah mare lucru e şi banul Cacirct soare şi cacirc tă putere e icircn el

DANTE (Dante sa ară ta t sprijinit de fiica lui şi a auzit cuvintele din urmă)mdash Nu copilul meu mdash copiii mei mdash soarele şi puterea sunt icircn suflet mdash icircn tinereţe şi icircn sănătate mdash icircntr un cuget curat (Aşezacircndu-se) Nu mai am decacirct unul din aceste trei bunuri dar tot am mult Cu toate acestea ce frumos era totul icircn mine şi icircmprejurul meu cacircnd aveam şi pe celelalte două Oh t inereţea cum sa dus (mică pauză) Dar sănătatea Cum ma lăsat şi ea Şi cacircte puteri sushyfleteşti nu mi-au dat mdash sufleteşti şi trushypeşti mdash şi una şi alta Dar veniţi mai aproape de mine trageţi cacircte un scaun mdash Aşa mdash Aşa mdash Nu vam văzut de atacircta vreme copiii mei mdash (icirci macircngacircie) cum vă doream (sărută pe cel mai mashyre) Pe tine mdash O Cacirct (sărută pe cel de al doilea) Cacirct mdash Cacirct şi pe tine (săshyrută pe fiica sa) Dar pe tine Aş avea oare graiu să-ţi spun

IcircNTAcircIUL FIU mdash Tată te oboseşti icircnsă

DANTE mdash Nu rău nu-mi face mdash bine da

AL II -LEA FIU mdash Ori cum cred DANTE Crede ce-ţi spun eu mdash

sunt odihnit mdash vindecat Venirea voasshytră a făcut minunea icircmpărăteşte ca a-cum nam dormit de mult mdash de cacircnd eram copil mdash dacă am fost copil vre-o dată Gacircndiţi-vă trei ore de somn icircn şir mdash şi de somn liniştit mdash dulce glumă e asta legănat de aripi sărutat de a-

ripi O şi icircntrun vis pe care nu-1 mai ţin minte dar a cărui frumuseţe a căshyrui lumină icircmi umple icircncă sufletul mdash Cuvintele pe care le-am auzit apoi mdash Vai de ce nu le ştiu Sunetele lor se deşirau de pe o cordea de aur şi cădeau unele după altele ca nişte mărgări tare iar arrnonizacircndu-se icircntocmeau ca un cacircntec O şi ce cacircntec Al icircnsuşi celor şease tertete de pe urmă ale epopeiei mele In sfacircrşit Ce e de făcut t Suneshytele vorbelor nu mi-au rămas icircn minte Mi-a rămas numai ca un parfum al lor Şi cu toate aceste ceva icircmi spune că ele nu pot să fie stinse de veci mdashcăc i so ştiţi copiii mei cacircntecul vine de sus dela Zei Cum mi sa desvelit taina e greu să vă spun dar tot o să ncerc (macircngacirce pe unul din copii) Chipul tău nu sa schimbat mult (macircngacircie pe ce-lalt) O nici al tău mdash (Macircngacircie pe fiica sa) Al tău şi mai puţin (In vremea a-ceasta copiii lui Dante sau lăsat treptat icircn genunchi icircmprejurul lui) mdash O să n-cerc dar deşi e mult de atunci mdash Şt iu eu cacircţi ani a v e a m Cinci-spre-ze^e şeapte-spre-zece Poate mai puţin dar peste şeapte-spre-zece nu şi copishylărie curată icircntro noapte mam deşshyteptat din somn in hohote de placircns iar cacircnd mi-am reluat firea ştiam doar a-tacirct că-mi vorbiseră glasuri dumneze-eşti şi că numai ciuda că nu ţineam minte spusele lor icircmi smulseseră la-crămile

Ce este icircnsă ciudat de tot e că tacircrshyziu mdash la icircnceputul vremei cacircnd icircnceshypusem să mă duc din cerc icircn cerc spre locul chinuiţi lor de veci şi cacircnd terzet după terzet se icircnşiră cu icircnlesnire sub pana mea nu ştiu de ce-mi veni gacircnshydul că nu le scriu eu mdash care să fie a-cest mister copiii mei mdash şi că vorbele ce isvorau de sub pana mea şi ca dela sine meşteşugite icircn versuri mi-ar fi sushyflate de altcineva icircn auz mdash de un altshycineva care nu eram eu dar care putea prea bine să fie cel din visul meu de o-dinioară mdash chiar el mdash chiar el care mi le icircnoia icircn minte şi că

IcircNTAcircIUL FIU mdash Cum te oboseşti tată

IcircNMORMINTAREA LUI CHRISTOS din Triodul Penticostal 1 slavoncsc (1550)

UNIVERSUL LITERAR 5

M O A R T E A L U I D A N T E de ALEXANDRU MACEDONSKI

A L E X A N D R U M A C E D O N S K I



mdash Melopee muzicalii mdash

(Muzele a p a r )

U N A DIN MUZK ( r e c i t a t i v )

E l d o a r m e mdash d o a r m e l inişt it -In s o m n n u es te s u f e r i n ţ a -icirc n a l t a s o a r t ă şi-a mpl ini t Şi v i a ţ a n u 1-a b i r u i t mdash P u r t a t plin s lăv i e de c r e d i n ţ ă Şi d o a r m e mdash d o a r m e l inişt i t

M U Z E L E (cor ) icirc n a l t a s o a r t ă şi-a mplinit

O A L T A M U Z A ( r e c i t a t i v ) Mai e s u r o r i o a m acirc n a r e C ă c i Zeii as t fe l o vo ie sc L a prea icirc n a l t a lui c acirc n t a r e T e r z e t e ş ease m a i l ipsesc

MUZA E P O P E I E I P e m i n e M u z a E p o p e i c i A c e s t e v e r s u r i m ă pr ivesc I n r y t m u l s facircnt a l m c l o p e i e i L e s i m t c ă n m i n e icircn f loresc

M U Z A P R E C E D E N T A A t u n c i

MUZA EPOIM I i i I n t r u n a pr ivegh indu-1 Aştept d u r e r i s ă mi-1 f r ă m acirc n t e Şi c acirc n d sen in icirci v a fi g acirc n d u l In s o m n u - a d acirc n c s ă i le c acirc n t e

( A p a r e G acirc n d u l lui D a n t e ) M U Z A E P O P E I E I ( v ă z acirc n d u - l )

D a r ce v ă d icircnsuş i el s a r a t ă Mai l u m i n o s ca a l t ă - d a t ă

M U Z E L E ( c o r ) Mai l u m i n o s ca a l t ă - d a t ă

G Acirc N D U L El d a mdash c ă c i e f u r a t de-o p a c e Ce f irea t o a t ă i-o p r e f a c e Şi ce-1 tot d u c e spre-o n a l t a r e Ce-1 p r e g ă t e ş t e de p l e c a r e

M U Z E L E (cor ) T i h n i t ă fie-a lui p l e c a r e

O M U Z A D a r r ă n i a v acirc n d m e r e u deschise B u n g acirc n d u ş o r ai fi p u t u t icirc n c o n j u r a t să-1 laş i de vise

M U Z E L E (cor ) Uşor mdash uşor ai fi putut icircnconjurat sa-l laşi de vise

G Acirc N D I I Şi t o c m a i astfe l a m făcut mdash El t r e c e - a c u m dintr o po iană De nvoa l te roze de a r g i n t C ă t r e l u m i n a d i a f a n ă A unui v e r d e l a b y r i n t Cireşi i n cale-i icircn f loreş te Sul) pasul lui lalele c r e s c --I) adiere-1 r ă c o r e ş t e In visul lui Dumnezeese

M I Z A EIOILII I De visu-i d a r te foloseşte ş i n somni i n c a r e e -adacircne i t Ascu l tă si a d acirc n c s t r e c o a r ă Al Epope ic i Iui s facircrş i t Ce s a lui v ia tă o s f acirc r ş e ş t e P e n t r u c a el să nu m a i m o a r ă

C A N D E L Este-o m i n u n e c u m robeşti mdash Voi face toi ce p o r u n c e ş t i

M U Z E L E (cor ) S t r e c o a r ă n s o m n u lui s t r e c o a r ă Al Epopeie i Iui s facircrş i t Şi să-i r ă m acirc n ă n t i p ă r i t P e n t r u c a el să n u m a i m o a r ă

M I Z A I I OIT l t I (aprepiiiudu-se ltllt gacircnd)

Deci iată-1 ( şopt indu- i lung la i r e c b e )

Ţine-1 m i n t e liine G Acirc N D U L

Nni gr i jă - E de vec i icircn m i n e (Gacircndul p iere )

O MlZA (mişcare a ei a scu l tacircnd)

Dar - - P ă s u r i v in pe n e ş t i u t e Si (Melopeea m u z i c a l ă icirc n a i n t e a z ă )

M U Z E L E Să ne facem nevăzute

SCENA V Fii i lui D a n t e apoi D a n t e şi F i i ca lui

Icirc N T Acirc I U L F I U - La u r m a u r m e i c inc i scuzi p e n t r u doi cai la l e c t i c a icircn c a r e se v o r u r c a t a t ă l şi s o r a n o a s t r ă c acirc t şi p e n t r u c o n d u c ă t o r şi un s c u d de f i ecare cal p e n t r u noi n u este t o c m a i s c u m p bull - De-aici la P a d o v a e un d r u m si b ă t r acirc n u l l icircepo ne-n icircndreptat bine

A L D O I L E A F I U Mult n u e mdash d a r e mul de tot c acirc n d ţ i i -es te p u n g a a p r o a p e g o a l ă Ah m a r e l u c r u e şi b a n u l Cacirct s o a r e şi c acirc t ă p u t e r e e icircn el

D A N T E (Dante sa a r ă t a t spri j in i t de fiica lui si a auzit c u v i n t e l e din u r m ă ) mdash Nu copi lul m e u - copiii mei mdash s o a r e l e şi p u t e r e a sunt icircn suflet -mdash icircn t i n e r e ţ e si in s ă n ă t a t e - icircr itrun c u g e t c u r a t ( A ş e z acirc n d u - s e ) Nu m a i a m d e c acirc t u n u l din a c e s t e tre i b u n u r i d a r tot a m m u l t Cu t o a t e a c e s t e a ce f r u m o s era totu l icircn m i n e şi icirc m p r e j u r u l m e u c acirc n d a v e a m şi pe c e l e l a l t e d o u ă Oh t i n e r e ţ e a c u m sa dus ( m i c ă p a u z ă ) D a r s ă n ă t a t e a C u m ma l ă s a t şi ea Şi c acirc t e p u t e r i sushyfleteşti nu rni -au dat mdash suf leteşt i şi t r u shypeşti -bull şi u n a si a l t a D a r veni ţ i m a i a p r o a p e de mine t rage ţ i c acirc t e un s c a u n

Aşa - Aşa mdash Nu v a m văzt i t de a t acirc t a v r e m e copiii mei mdash (icirci m acirc n g acirc i e ) c u m v ă d o r e a m ( s ă r u t ă pe cel m a i m a shyre) Pe t ine - - O Cacirct ( s ă r u t ă pe cel de al do i lea) Cacirct Cacirct şi pe t ine ( să shyr u t ă pe fiica s a ) D a r pe l ine Aş a v e a o a r e g r a i u să-ţ i s p u n

Icirc N T Acirc I U L F I U T a t ă le oboseşt i icircnsă

D A N T E Nu r acirc u nu-mi face mdash bine da

A L I I - I E A F I U Ori cum cred D A N T E mdash C r e d e ce-ţi s p u n eu mdash

s u n t odihnit -mdash v i n d e c a t V e n i r e a v o a s shyt r ă a făcut m i n u n e a icirc m p ă r ă t e ş t e c a a-c u m niim d o r m i t de m u l t mdash de c acirc n d e r a m copil mdash d a c ă a m fost copi l v r e - o d a t ă G acirc n d i t i - v ă trei ore de s o m n icircn ş ir mdash şi de s o m n l inişt i t mdash d u l c e g l u m ă e a 9 t a l e g ă n a t de a r i p i sărutat de a-

ripi O şi icirc n t r u n vis pe c a r e nu-1 m a i ţ in m i n t e d a r a c ă r u i f r u m u s e ţ e a c ă shyni i l u m i n ă icircmi u m p l e icirc n c ă sufletul mdash C u v i n t e l e pe c a r e l e - a m a u z i t apoi - -Vai de ce n u le ş t i u S u n e t e l e l or se d e ş i r a u de pe o c o r d e a de a u r şi c ă d e a u une le d u p ă a l te le ea n i ş t e m ă r g ă r i t a r e i a r a r m o n i z acirc n d u - s e icirc n t o c m e a u c a un c acirc n t e c O şi ce c acirc n t e c Al icircnsuşi c e l o r s e a s e t e r t e t e de pe u r m ă ale epopeiei mele In sfacircrşi t Ce e de făcut S u n e shytele v o r b e l o r nu m i - a u r ă m a s icircn minte Mi-a r ă m a s n u m a i ca un p a r f u m al lor Şi cu t o a t e a c e s t e c e v a icircmi s p u n e că ele nu pot s ă fie s t inse de vec i mdash c ă c i so ştiţ i copiii me i c acirc n t e c u l v ine de sus dela Zei C u m mi sa desve l i t t a i n a e g i e u să v ă spun d a r tot o s ă ncerc ( r n acirc n g acirc e pe unul din copi i ) Chipu l t ă u nu sa s c h i m b a t mult ( m acirc n g acirc i e pe ce-la l t ) O nici a l t ă u mdash ( M acirc n g acirc i e pe fiica sa ) Al t ă u şi m a i puţ in (In v r e m e a o-c e a s t a copiii lui Dante sau lăsa t t r e p t a t in g e n u n c h i icirc m p r e j u r u l lui) - - 0 să n-c e r c d a r deşi e mult de a t u n c i

Ş t iu eu cacirc ţ i ani a v e a m C i n c i - s p r e -ze e ş e a p t e - s p r e - z e c e P o a t e m a i puţ in d a r peste ş e a p t e - s p r e - z e c e nu şi copishyl ă r i e c u r a t ă icircn tr o n o a p t e m a m deşshyt ep ta t din s o m n icircn h o h o t e de placircns i a r c acirc n d m i - a m r e l u a t f irea ş t i a m d o a r a-tacirct c ă - m i v o r b i s e r ă g l a s u r i d u m n e z e -cş t i şi c ă n u m a i c i u d a c ă nu ţ i n e a m m i n t e spuse le lor icircmi s m u l s e s e r ă la-c r ă m i l e

Ce este icirc n s ă c i u d a t de tot e c ă t acirc r shyziu mdash la icirc n c e p u t u l v r e m e i c acirc n d icircnce shyp u s e m să m ă d u c din c e r c in c e r c s p r e locul c h i n u i ţ i l o r de veci şi c acirc n d t erze t d u p ă terze t se icirc n ş i r ă c u icirc n l e s n i r e sub p a n a m e a n u ş t iu de ce -mi ven i g acirc n shydul c ă n u le s c r i u eu mdash c a r e s ă fie a-ces t m i s t e r copii i me i mdash şi c ă vorbe le ce i s v o r a u de sub p a n a m e a şi c a de la s ine m e ş t e ş u g i t e icircn v e r s u r i m i - a r fi su shyflate de a l t c i n e v a icircn a u z mdash de un a l t shyc i n e v a c a r e n u e r a m eu d a r c a r e p u t e a p r e a bine s ă fie cel din visul m e u de o-d i n i o a r ă mdash c h i a r el mdash c h i a r el c a r e m i le icircno ia icircn m i n t e şi că

Icirc N T Acirc I U L F I U mdash C u m te oboseşt i l a t ă

INMORMINTAREA LUI CHRISTOS din Triodul Penticostar slavonele (1550)

UNIVERSUL LITERAS

DANTE mdash De loc mdash Dacă vă spun că sunt vindecat mdash Dar să vorbim de voi mdash de muma voastră mdash de Genuna Donaţi pe care aţi făcut bine că ati iushybit-o mdash Cele care sau petrecut icircntre noi nu vă priveau Genuna a fost o femeie cum sunt puţine Demnă şi de iubire şi de respect

Putea icircnsă să mă icircnţeleagă Eram icircnshysurat cu al ta mdash cu o nălucă Eu am fost vinovatul

Şi poate nici eu Nimeni nu poate să fie de cacirct ce este Ea ce-a fost mdash eu ce sunt

FIICA LUI (macircngacircindu-1) mdash Destul tată te rog

IcircNTAcircIUL FIU mdash Ţi sa aprins din nou bullobrazul

AL DOILEA FIU mdash Şi macircna icircţi arde iar

DANTE mdash Bine Mă liniştesc Cacirct despre sănătos mdash uitaţi-vă la mine (se scoală fără şovăire) I a t ă slăbiciunea mi sa dus Nu mai sunt icircnfriguratul pe care l-aţi găsit (Dante se mişcă icircn timpul acesta cu siguranţă printre copiii lui) E l se duce apoi spre colonada ce da spre mare) Puteţ i prin urmare să nu mai aveţi teama Vedeţi s ingur i Nevoie nam de sprijin Puteri le mi sau icircntors se opreşte lacircngă coloană uitacircn-du-se spre mare)

(Efect de lumină roşie) In ce glorie apune şi ce frumoasă

e marea mdash viaţa şi cum amacircndouă au să se ducă odată cu el să se icircnnece icircn icircntuneric să nu mai fie mdash Da mdash Dar şi cum are să renască şi el şi totul mdash macircine mdash Aţi auzit copiii mei mdash macircine mdash Căci orice azi are un macircine mdash icircl are să no uitaţi

(icircn extaz) Marea Soarele Viaţa

(cu linişte către copiii lui) Şi acum amgt să vă rog şi eu ceva

(se aude sunet de clopot ce chiamă la masă)-

mdash Tocmai la asta m ă gacircndeam Closhypotul chiamă la masă mdash O mulţumire mdash o mare mulţumire faceţi-mi-o Voi sunteţi obosiţi veniţi de pe drum sdrun-cinaţi de emoţiuni duceţi-vă fără grijă la masă mdash fără nici una Mai e icircn sfacircrshyşit şi altceva şi am să vd mărturisesc vroi să m ă reculeg mdash să rămacircn singurmdash aşa sunt poeţii duceţi-vă fără fără ni-ci-o grijă (icirci duce binişor spre galerie)mdash

mdash O voiesc mdash sunt bine mdash cu totul (după ce dispar)

Singur icircncă odată (ducacircndu-se spre colonada din drepta)

icircn faţa mărei a soarelui a cerului SCENA VI

Dante Umbra Beatricei

B E A T R I C E (apăracircnd icircn stacircnga lui)mdash Sorele acesta Dante marea dinaintea căreia te afli şi ce e aşa de frumoasă cerul spre care ridici ochii şi ce-ţi pare aşa de dulce şi de adacircnc ce te farmecă atacircta nu sunt iubitul meu decacirct umshybre searbăde pe lacircngă frumuseţile neshyicircnchipuite pe care le văd alţi ochi mdash pe care eu din lumea mea le văd mdash ce sunt icircn mine mdash şi pe care le vei vedea şi tu mdash ce vor fi şi icircn tine

DANTE (deşteptacircndu-se ca dintrun vis) mdash O Beatr ice mdash tu

B E A T R I C E mdash Eu mdash da totdeauna eu mdash eu care nu mai sunt şi tocmai penshytru aceasta sunt mdash căci nu trăiesc oare acum icircn tine mai mult ca oricacircnd

DANTE mdash Nu Beatrice tu ai fi fost aceeaş pentru mine chiar dacă ai fi răshymas printre fiinţele pămacircnteşti mdash mai mult poate

B E A T R I C E mdash Nu prea iubitul meu nici eu nici vre-o al tă femeie nar fi fost pentru Dante decacirct ce-a fost soţia lui mdash una sau mai multe alte Genuna Donaţi Nimic mai mult mdash nimic mai mult mdash mai puţin poate

Cacircntecelor In umbră de pădure licurici - O cacircnturi dragi crescute ntre zăbrelemdash Voi mi-aţi icircmpodobit un cer cu stele Şi vaţi pierdut icircn umbra deasă mici Cu visele şi gacircndurile mele

Şi staţi aşa comori ascunse n lut Vrăjite de zeiască armonie Şi nimenea pe lume nu vă ştie Şi nimeni poate nu va cunoscut Atacirct de ndurerata melodie

fn voi o lume-am vrut să investinacircnt Dnr lumea mi piere n voi neicircnţeleasămdash mdash O soarta mea şi-a voastră-i nemiloasă mdashCa voi o licărire şi eu sacircnt Şi tiilnror uitarea ne e casă

Dar poate cerul bun so icircndura Din moartea mea un cacircnt să se resfire a placircngen el o şoaptă de iubire Şi eu din noaptemi mă voi bucura Că-nm mai trăit o clipă n amintire

EUGEN VICTOR

DANTE mdash Nu prea iuibta mea tu nai fi fost o Genuna Donaţi

B E A T R I C E mdash Aş fi fost o femeie ca toate mdash iar dacă nu ca toate mdash o făpshytură supusă tutulor legilor vieţii pămacircnshyteşti Trecerea unui nor pe cer ploaia căldura frigul dorinţele ispitele mdash mai puţin de-atacircta mdash un sgomot un sunet prea ascuţit sau prea aspru mdash mi sar fi răsfracircnt icircn suflet ca icircntro oglindă mi I a r fi icircntunecat mdash mar fi făcut rea posacă cicălitoare mdash şi ce-aş mai fi fost eu atunci pentru tine Şi iar chiar dashycă aş fi urmat să te iubesc aş mai fi fost iubită de tine

DANTE mdash Te-aş fi iubit şi atunci Beatrice ţi-o jur

B E A T R I C E mdash I-ai mai jurat şi Genu-nei Donaţi mdash Dar eu nu mam macirchnit mdash căci ceva icircn mine icircmi spunea că no vei iubi O Cum nici pe mine nu mai fi iubit mdash iar pentru ca să fii al meu icircn eternitate mdash şi numai al meu mdashmam desbrăcat de haina trupească

Aşa te-am iubit eu Dante Căci aflo nu boala ma doboricirct Eu mam lăsat să mor Căci trebue să ştii prea iubitul meu ce nu ştiu ceilalţi oameni

Nimeni nu moare de cacirct atunci cacircnd vrea şi nu e om care să nu vrea să moară cacircnd nu mai are dorinţa să trăshyiască

DANTE mdash Dar eu de ce mai trăiesc icircncă Beatr ice

Mai este vre-o dorinţă icircn mine B E A T R I C E mdash Mai este una Nu ţi-ai

sfacircrşit poema DANTE mdash E adevărat (meditaţie) Ceshy

le şease terzete B E A T R I C E mdash Şi pentru aceasta te

mai răpeşte soarele pămacircntesc cerul a-cestei vieţi ce-ţi pare aşa frumos icircncă marea

DANTE mdash Dar ce vezi tu Beatr ice icircn viaţa ta de dincolo de aceasta spre a-mi vorbi mie astfel

B E A T R I C E mdash Un soare ce nare marshygini O lumină ce cuprinde icircn ea nesfacircr-

Milton după ce orbise sa icircnsurat penshytru a treia oară cu o femeie foarte frushymoasă icircntr o zi un prieten icirci spune că femeia lui e un trandafir

mdash Aşa e răspunse Milton nu ştiu asta după culoare dar am aflat-o după spinii

Antoine celebrul regisor strigă unei artiste bătracircne care repeta pe scenă

mdashbull Nu aşa doamnă Nu ştiţi cum se urcă o scară

La care primi următorul răspuns mdash Domnule sunt de 32 de nni de cacircnd

kcuese icircn catul al şeaselea

Triistan Bernard icircşi defini inir o zi preshycum urmează situaţia sa faţă de feciorul său din casă

mdash Deosebirea dintre stăpacircn ş r slugă constă icircn aceia că amacircndoi fumează a-ceiaşi calitate de ţigări dar că numai unul le plăteşte I

Voltaire icircntrebă icircntro zi pe un tacircnăr ce profesie vrea să aleagă

mdash Medicina răspunse tacircnărul mdash Cu alte cuvinte răspunse Voltaire

vc experimenta cu materii necunoscute pe un corp necunoscut

Dante fiind numit ministru pleniposhytenţiar la Roma de către Senatul din Florenţa nu se putu decide dacă e mai bine să plece sau nu La uu moment dat exclamă bull

mdash Cine rămacircne aci dacă plec eu Cishyne pleacă dacă rămacircn aci

Lord George ţinea un discurs electoshyral cacircnd o cărămidă sbură prin fereasshytră şi căzu la picioarele tribunei Fă ră a se turbura exclamă

mdash Acesta e unicul argument nl advershysa riilor mei

RUD A KNAPP

şitul şi ce e icircntuneric pentru ochi o-meneşti şi aud un graiu ce e tot lumină şi ce e şi cacircntec şi macircngacirciere mdash un graiu din care es toţi fiorii şi toate cushygetările şi simţirile omeneşti iar extazul icircn care mă duc e al neicircnchipuitelor plăshyceri şi pentru el nu e nici t imp nici loc prea iubitul meu

DANTE mdash O lumină ce e icircntuneric pentru ochi omeneşti

(se duce spre masă) O lumină ce este şi văzută şi auzită

o lumină ce este graiu cacircntec macircngacircshyiere din care ies toţi fiorii (Către B e a shytrice) mdash Beatr ice mai vorbeşte-mi

B E A T R I C E mdash N u icircţi va spune icircn curacircnd gacircndul tău ce mai trebue să ştii

(Beatrice dispare) Beatr ice 1 Beatr ice (se ui tă icircmprejur)

No mai văd (Se aşează Ia masă mdash Meditativ ia conshy

deiul şi o hacircrt ie mdash scrie mdash) bdquoLumină ce

SCENA VII Dante cel doi fiL

AL DOILEA FIU mdash Tată IcircNTAcircIUL (către al doilea) mdash P s t DANTE (cu condeiul icircn macircnă cu cashy

pul sprij init icircn palmă) mdash Lumină c e IcircNTAcircIUL FIU (către al doilea) mdash S ă

ne retragem -mdash icircşi scrie terzetele Finele actului al II-lea


UcircfticircTEEcircSUcircL LIIcircEEcircAEuml

Legenda dragostei neprihănite de DESIDERIU SZABO

Giovanni Molineri era fiarar Flăcău cu pasul icircndesat şi pumnul dur Ziua icircnshytreagă scacircnteia fierul şi după dilatarea ochilor Iui mari se vedea că obişnuia zile dearacircndul să privească icircn para focushylui Graiul lui Giovanni era munca şi icircn afară de umbletul macircinilor rostea pufine cuvinte

Doar dimineaţa şi seara Giovanni icircşi tremura buzele Dimineaţa cacircnd soarele plutitor spunea lumii mdash oameni buni veniţi să trăiţi ziua de azi este vredshynică să fie trăită mai ales z ua de azi ve|i vedea mdash şi cacircnd diinineafa răsiinn iii sutele de clopote ale oraşului ca o chemare de dragoste Giovanni se spăla şi te ducea icircn coltul chiliei curii te Acol J stătea Crist cu cele cinci răn sacircnge-ricircnde răstignit pe crucea strălucitor de inimoasă acolo lacircngă El sta Măria intima Lui icircn vestmacircnt albastru cu inishyma aprinsă Giovanni icircngenunchia şi din adacircncul sufletului său se icircnălţa un imn cdacircnc răsunător ca răsufletul iarg al lishynei jer t fe fericite Pacircnă sus in bolta cashysei pacircnă la bolta crengilor pacircnă sus la bolta albastră a marei iubiri aerul se umplea de inimă omenească Şi sus icircn Rai icircngeri buclaţi cu macircnuţei Icirc icircmpletite rugară pe Măria mdash Măria dui a noastră mumă hai să mergem jos să ascultăm pe omul acesta bun

Măria porni şi icircn urma mantei sale alshybastre strălucitoare se rostogolea carshynea racirczătoare a copidlor-icircngeri Soarele icirci scălda icircn razele lui şi racircsetele lor dulci selipiau icircn aerul dimineţii In urma cetei fericite sburau porumbei cu aripele alshybastre şi paserile ţinuturilor depărtate Şi Măria şi icircngerii se lăsară cu o furişashyte nevăzută icircn casă iar porumbeii şi paserile străine se aşeazară pe str aşină j i cacircntară un cacircntec minunat şi nemaishyauzit

Giovanni nu observă nimic icircngenuchie şi icircşi fărămiţi sufletul icircn imnuri nespus de icircnflorite şi de bune Şi alăturea icircnge-numehie mama lui o femeie bătracircnă mdash bătracircnă care demult nu mai vedea nu mai auzea şi cărei chiar şi glasul i s a stins icircn scurgerea timpului dar icircn su-fletu-i veşnic ea pipăia mereu glasul coshypilului ei şi icircşi mişca buzele icircn tremushyrarea rugilor de preamărire Şi pe amacircnshydoi o mare căldură icirci contopi icircntro a-ceiaş iubire şi inima tacircnără a lui Gioshyvanni şi dragostea bătracircnei devenea o iubire nesfacircrşită Şi sus icircn aer ca icircn fum icircnălţat de tămacircie trona Măria şi micuţii icircngeri se bălăciau icircn sunete ca trupurile crude aţe (pruncilor icircn apăj călduţă Racircdeau sprltegt Măria care gtsu-i racircdea

mdash Ce băiat bun e Giovanni ăsta şi ce simplă şi de treabă femeie e mama lui

Apoi Giovanini lucra toată ziua Bătea fierul şi fierul scacircnteia ca ochiul iadushylui Bătea parcă ar fi bătut un vrăşmaş vechiu care icircl urăşte icircl tulbură şi icircl minte Şi nu mai era deosebire icircntre el

Desideriu Szabo este fără icircndoială cel mai artist dintre scriitorii unguri ai generaţiei noi Macircnueşte limba ungushyrească aşa cum a jnvă ţ a t dela marele său maestru Ady şi icirci dă inflexiuni şi posibilităţi de exprimare pe cari nu le avea icircnainte Uneori icircti pare că a reuşit să-i icircmprumute calităţile limbilor neoshylatine Atitudinea cinică oglindită icircn opera lui ar ta scrisului şi viata plină de contraziceri pe care o duce au făcut pe unii să-1 numească un Wilde mashyghiar Omenescul d^ cărţile lui este adacircnc şi totdeauna general

şi munqa lui Erau o voinţă singură cinstită

Cacircnd soarele cobora şi lucrurile is-ipiăvite aduceau seara cacircnd cele o sută de clopote placircngeau icircnaintea nopţii ca o mare nelinişte omenească Giovanni icircşi spăla macircinile icircşi ştergea funinginea de pe fata Iui frumoasă şi tacircnără şi iarăş icircngenunchia icircn coiful chiliei curate Şi mama lui icircngenunchia iarăş lacircngă el ca să scoată cuj viaţa ei bătracircnă ruga fiului şi ruga fiului se icircimălta din nou ca o pasăre odihnită Măria icircnshygerii şi blacircndele paseri ale aerului ceshyresc coborau iarăş să se scalde icircn baia curată a serii Şi visurile lui Giovanni erau curate ca de-o mare lumină şi se cufundau icircn neprihănita odihnă a trushypului ca lumina lunii icircn apa de argint a pacircracircului

Bun era Giovanni In macircna icircntinsă spre el piimea pomană de pe spatele gacircrboshyvit al femeilor bătracircne lua povara pe umerii lui drumeţilor veniji de deparshyte le deschidea uşa şi lacrimile isvoiacircte le ştergea cu vorbe bune Căci sufletul lui vedea fiecare suferinţă şi nenorocire pe aceiaş fată pe fata care icircl jprivia de pe crucea strălucitoare

lintro Duminică dimjneaţa Giovanni se duse la biserică Tot atunci se duse

la biserică şi Romarina fata celu mai bogat brutar din oraş Ochii lui Gioshyvanni se deschiseră din rugăciune şi văzu pe Romarina şi prin ea văzu proshypria sa tinereţe acum icircmacirciaş dată dintrodată aşa cum după o perdea căzută ar fi văzut un trup tacircnăr gol strălucitor

II

Micuţii icircngeraşi deschiseră och miraţi icircn cerul de primăvară Soarele plutea pe lucitoarea apă a cerului cu vacircntre-lele desfăcute şi cacircntecul lui Giovanni nu venea nu mai venea Clipeau miraţi spre Măria apoi priviră unii icircn ochii celorlalţi Dar Măria tăcea şi nici ei nu icircndrăsniră să vorbească Poate că Gioshyvanni e bolnav mdash icircşi şopti sieşi unul dintre ei Poate e ostenit mdash gacircndi un altul Şi fiorare miteă luimioarăt iertă pe Giovanni

Dar veni şi seara şi cacircntecul tot nu-i chema icircngerii aşteptară mdashbull aşteptară şi priviră lung icircn jos prin ferestrele abushyrite ale cerului Dar cum toată ziua se sbeguiră cu raze tinere şi cum primăshyvara cea veşnică icirci obosi adormiră icircn poala caldelor tufişuri ale Raiului şi nu spuseră un cuvacircntai Măriei

A doua zi dimineaţa iarăş aşteptară zadarnic cacircntecul Acuma erau murmushyre pe buzele lor bosumflate şi sub mishycile lor bărbii icircmbufnate tremura placircns icircnghi(it Abea sorbiră cafeluja cu lapte unora chiar cornurile calde şi bune li se

Ultima clipă Demult o roade-un vierme-ascuns icircncet icircncet Şi umbre negre icircmprejur coboară E palidă şi simte co să moară Şi-un gacircnd acum o chinueşte un regret

Cacirct 1-a iubit de mult Şi el blacircndul poet Azi unde-i oare Singur e Uşoară Diafană mdash din viaţa-i de fecioară mdash Răsare floare tristă-al inimei secret

Iubirea Ar vrea acum să-1 aibă-aproape Ideal icircn el iubirea so icircngroape Şi inima-i svacirccneşte cu putere

L-aude 1 vtde searbădă părere E suflul morţii şi ea icircncet se duce In urmă mormacircnt adacircnc o stracircmbă cruce

AL T STAMATIAD

B Ă T R Acirc N I I Iar sau certat bătracircnii mdash dela cărţi Pentrun valet trecut ca fată Şi-acum bătracircnul racircde sub mustăţi Bătracircna-i tare supărată

In totdeauna au sfacircrşit aşa Şi veşnic ea pierdu la tabinet Cu icircncrederea-i prea mare şi icircncet icircşi pune ochelarii să vadă icircncodată Cu-adevărat de-e valet sau fată

De macircnioasă ce-i se uită n altă parte Bătracircnul ruşinat citeşte-o carte Şi tace ca un fur ce-a fost surprins Şi totuşi nu vrea să se dea icircnvins

Intrun tacircrziu bătracircnii sau apropiat Şi amacircndoi privesc icircnspre băiat Ce scrie ntrun carnet icircngălbenit mdash Crăciunul meu e-atacirct de liniştit mdash

Şi peste umărul lui aplecaţi Bătracircnii icircşi stracircng macircna icircmpăcaţi

_ 1 9 2 4 _ ION AL OVEJA

DNtnnSVL UTEltAcircR

icircnturnau prin gură Dar icirci chema un soare nou de primăvară noi raze şi potirul desfăcut al altor flori şi se macircugăiară astfel prin pajiştile cerului Seara nu sc- A U Z I cacircntecul şi acuma chiar fata Măriei se icircntunecă

In dimineaţa celei de-a treia zi micile şnviţe-buolate se agitau macircnioase şi a-semenea icircnvăţăceilor cari au primit de icircnvăţat o lecţie prea mare ridicară spre Măria degete părătoare

mdash Ce voiţi mdash icircntrebă Măria şi icircn glasul ei era tristeţe

mdash Sfacircntă Maica Domnului vezi vishycleanul cela de Giovanni nici azi nu cacircntă Te-a părăsit şi a uitat de cele cinici răni ale Domnului mdash se placircnse unul

Icircngerii murmurară cu glas tare mdash Nerecunoscătorul mdash Ereticul mdash Pedepseşte-1 mdash Bate-1 mdash Să mergem să-1 judecăm mdash zise

Măria mdash şi spusa ei se pierdu icircn adacircnshycimile cerului C A un tunet greu

Porni Măria şi icircn urma ei toiul macircshynios a l icircngerilor fremăta ca freamătul pădurei tinere ca o vijelie de primăshyvara Cum fulgerau icircn sborul lor pră-vălitor prin primăvară de pe vacircrfjul unei stacircnci singuratice icirci zări un corb Se icircnălţă şi plutii pe aripile-i grele icircnshytunecate după cacircrdul strălucitor

Ajunseră icircn chilie Bătracircna femeie sta icircugenunchiată acolo icircn fata Măriei eu haina albastră glasul buzelor ei moarte murmura veşnica rugăciune ochii stinşi ţ)rifveagtu inima sacircngeracircndă urechile ei surde icircşi prelungiră tăcerea icircn veşnicie Dar fiul ei nu era acolo largă dacircnsa Pe măsuţă aştepta o ulcea cu smacircntacircnă şi un jngeraş icircşi vacircricirc icircn oa degetul pe furiş Prin fereastra desshychisă spre grădină năvălea primăvara şi cacircntecul trandafirilor şi muzica fireshylor de iarbă

mdash Să mergem icircn grădină mdash zise Măria Şi ceata suprapămacircntească sbură icircn

grădina trezită şi sub sborul ei florile se plecau aşa cum se icircnchină fecioarele icircnaintea altarului Ajunseră icircn fundul gradinei unde icircn ploaia de soare sta un mic umbrar acoperit cu trandafir1 Bushyzele icircngerilor amuţiră icircntro aceiaş scan dalizare icircşi acoperiră ochii cu macircnile dar printre degetele grăsuţe furişau priviri macircnioase şi curioase ca atunci cacircnd un copil vede pe un altul macircncacircnd dulciuri oprite

Printre rozele roşii şi printre ochii deschişi ai florilor steteau goi Giovanni şi Romarina Erau icircmbrăţişaţi cu buzele icircmbinate icircntro săjrutare cele dojiă trupuri tinere şi frumoase icircn sărutul lor păreau două racircuri de raze topite unul icircn t re i tu l Steteau nemişcaţi dormiau şi totuş trupurile lor erau o năvălire vie a năzuinţei de icircmbrăţişare Ochii Măriei fulgerară şi icircngerii icircngălbeniră Corbul se aşeză pe un plop şi croncăni ca un grefier la judecată icircngerii aţacircshyţaţi tunau cuvinte de macircnie

mdash Vezi vezi pentru asta te-a părăsit mdash Desfracircnatul mdash Necredinciosul mdash In focul cel de vecii cu el Măria deschise buzele era aproape

gata să rostească judecata al cărei fiece cuvacircnt icircnseamnă un veac de chinuri icircn focul iadului Dar copacii se mişcară florile se legănară firele de iarbă Clăshytinau capetele vacircnt uşor răscoli toată grădina şi această icircnvolburare primăshyvăratecă aruncă icircn ochii icircngerilor macircshynioşi neaua pestrijpi a (petalelor rolşii albe şi liliachii parfumul cacircntecul doshyrinţa icirci icircnvălui ca vacircrtejul unei ape repezi Măria icircşi icircntoarse privirea spre grădina icircn primăvară

Măi şi sărutări era luimea icircntreagă Glia fragedă icircngroşa cărnurile verzi icircn spuza reavănă a pămacircntului gacircze mici

IANCU VACARESCU 1792 - 1863

Influenţa franceză introdusă icircn Princishypatele -Romacircne icircncă din veacul al 18-lea prin traduceri şi pe al tă căi cunoscute icircncepe să exercite o icircnracircurire asupra lishyteraturii romacircneşti numai la icircnceputul veacului al 19-lea Scriitorii francezi traduşi cu multă sacircrguinţă bdquoicircn orele de zăbavă de cutare boer de 4ară nu erau printre cei mai de seamă şi cu toată inshysuficienţa culturii literare din acea vreshyme ei nu puteau găsi nici un răsunet icircn sufletul modeştilor literaţi romacircni

Veacul al 19-lea icircnsă aduce o schimbashyre Acum icircncep să scrie cacircţiva scriitori care icircşi făcuseră studiile icircn străinătate şi cunoscuseră acolo pe cei mai populari scriitori ai Apusului Desigur că acei scriitori erau romanticii al căror curent literar atrăsese atenţia icircntregei lumi cishyvilizate Şcoala clasică franceză dela care ar fi icircnvăţat multe lucruri bune scriitorii noştri era pe acea vreme deshymon dată Epoca ei de icircnflorire veacul al 17-lea şi o parte din veacul al 18-lea nu putea găsi ecou icircn literatura contimposhyrană romacircnească preocupată numai de lucrări istorice şi de traduceri biserishyceşti Pe lacircngă aceasta mai erau şi alte

iicauze de ordini politic gradul de cultură a societăţii etc care nu icircngăduiau ca

o influenţă literară aşa de superioară cum era acea a clasicismului francez să poată pătrunde icircn principatele dunăshyrene

Veacul al 19-lea aduce icircn Principate pe l^iiinartine Victor llugo etc dar şi pe cacircjiva scriitori clasici Mohere Boi-icirceau Kacine etc

Din acest din urmă cunoscutul boer Iancu Văcărescu crescut icircn tabieturi o-rientale şi sub isonul poeziei decadente greceşti traduce cu mult succes tragedia bdquoBritanicu

Este interesant de observat 1 1 acest scriitor influenţele literare exercitate asupra spiritului său

Deoparte literatura grecească din vea-

se icircmbrăţişau Tremurarea zacircmbitoare a frunzelor verzi era mişcarea năzuinţei spre săruturi a unor trupuri mici Transhydafirii icircn dorul lor discret după iubire cacircntau continuarea veşnică şi un uriaş cărăbuş pacircntecos sa icircmbrăţişat cu tovashyrăşa lui icircntrun lung sărut diform şi se iubeau cu atacircta gr i je (se vedea că pentru ei era de mare icircnsemnătate ca să mai fie pe lume şi cărăbuşi mititei Mugurii ramurilor se icircntindeau icircn aerul icircndrăgostit ca nişte mici dorinţe bărshybăteşti şi sărutare oferită era gura desshychisă a florilor Gacircngania cacircnta gacircn-ganiei epitalamul sărutării şi atom atoshymului şi grădina icircntreagă era armonia răsunătoare a sărutului Moartea totshydeauna gaia icircngălbeni icircn lucruri carne vie dorinţă goală viitor preamărit icircn cacircntări era totul Măria rămase pe gacircnshyduri Răsfăţaţii icircngeri o trăgeau mereu de mantie parcă a r fi cerut dulcuri

mdash Judecata Judecata Se iscă iarăş vacircntul şi persicii icircşi scushy

turară petalele purpurii pe mantia alshybastră a Măriei Vacircntul aduse parfumul tuturor florilor melodia tuturor sărutăshyrilor cacircntecul tuturor doinitelor Măria privea parcă ar fi căutat cuvintele unui cacircntec nemaiauzit demult mdash demult şi icirci părea aşa de cunoscut graiul aromei ce se icircnălţa din pămacircntul icircnrourat Zacircmbia glasul icirci era iertare nesfacircrşită şi cuvintele ei parcă an fi fost paseri ne-icircntoarse de departe Zise

mdashi Şi eu am fost cacircndva fiica pămacircn-tuluii copii

Trad de IOAN LUPU

cui al 18-lea cu toate scăderile ei cushynoscute de alta literaturile franceză şi italiană cu scriitorii lor cei mai de seashymă şi icircn sfacircrşit literatura naţională sau mai bine zis populară reprezentată pe acea vreme de lăutarii ţigani hubaduri nenorociţi oploşiţi pe la casele boereşti

IANCU VĂCĂRESCU

Iancu Văcărescu a luat din toţi cacircte ceva pentru a-şi putea desăvacircrşi opera sa care poartă icircn aceiaş timp ş pecetea unei originalităţi modeste dar sincere

A fost un produs al mediului care 1-a născut căutacircnd totuşi să se emancipeze de el şi să se impue prin ideile sale noi

Sa născut după ipoteza autorizată a d-luil G Bogdan-Duică la 1792 La vacircrsta de 12 ani pleacă la Viena unde a stat probabil vre-o şase anii Acolo are prileshyjul să facă cunoştinţă din nume cu vestishyţi poeţi italieni sărbătoriţi la curtea imshyperială Metastasio etc şi din opera căshyruia traduce mai tacircrziu Sa spus că de acolo ar fi plecat pentru cacirctva timp la Pisa icircln Italia

Reicircntors icircn ţară este surghiunit din Bucureşti din anumite cauze desigur din pricina firei sale independente oare nu

Icircmtea să se adapteze uşor cu viaţa uimshyitoare de pe acea vreme

In 1816 este numit ispravnic la Tacircrgo-vişte

icircn atmosfera liniştită din acest oraş icircncepe Iancu Văcărescu să-şi aştearnă pe hacircrtie primele inspiraţii poetice bine icircnţeles de natură exotică Peste doi ani prin 1818 revine icircn Bucureşti

Aici a putut să exrcite o influenţă polishytică şi culturală asupra contemporanilor lui inculţi bucuiracircndu-se de o trecere mare pe lacircngă stăpacircnitori dat fiind nushymele familiei sale

Să ştie care a fost sprijinul lui la icircnshyfiinţarea şcoalei lui Gh Lazăr

Revoluţia dela 1821 icircl sileşte din cauza prieteniei sale cu Tudor să fugă icircn Transilvania la Braşov unde a stat mai mult timp Acolo icircn cercul unor prieteni şi-a făurit boerul muntean planul unei organizaţii independente a ţării sale u-nite p e care dacă n a putut să-l realizeze a icircncercat icircnsă de cacircte ori avea prilejul să şi-l manifesteze contra adunării rushyseşti din 1831 generalul Kisselef icircl exishylează la o moşie Moţăeni (Dacircmboviţa) sau la Cacircmpulung Acolo a stat vre-o şase luni

Activitatea lui IacircncU Văcărescu a fost

VMVERSVL LITERAR

foarte rodnică şi diversă El a contribuit ia clădirea teatrului a prezidat Asociashyţia literară Icircntemeiată la 1844 a sprijinit şi ajutat cu icircndemn multă dragoste icircnshyceputurile literare ale scritorlor tineri de pe acea vreme EUade Gr Alexan-drescu Cacircrlova etc care aveau un deoshysebit cult pentru acest boer ce se icircnshydeletnicea şi cu literatura

A murit icircn anul 1863 la 3 Martie Panegericul lui El iade ţinut la icircnmorshy

macircntarea poetului a fost cel mai frumos prinos de recunoştiihţă din partea aceshylora care J-au cunoscut şi au avut ferishycirea să se folosească de inteligenţa a-oestui boer

Prin opera sa poetică destul de moshydestă ca valoare literară Iancu Văcăies-cua fost precursorul unui curent care va ajunge prin talentul lui Cacircrlova şi A-lexandrescu la o icircnchegare sigură si bine cunoscută

In cunoscuta poezie bdquoPrimăvara Amoshyrului I Văcărescu ne-a dat primul passhytel din Muntenia şi tot aici apare penshytru prima oară sentimentul trecutului glorios al neamului păstrat icircn ruine sentiment desvoltat mai tacircrziu de Gr A-lexandrescu Eliade Cacircrlova etc Dar despre acest fapt destul de interesant voi avea prilejul să vorbesc mai pe larg icircn altă parte

Sentimentul naţional a fost şi mai bine concretizat In vestita lui poezie bdquoLa peshycetea ţării scrisă icircn 1818

In afară de sentimentul naţional şi e-rotic I Văcărescu abordează şi genul sashytiric iar uneori şi preocuparea filosofishycă cum este icircn bdquoCeasornicul icircndreptat

Ţinacircnd seama de influenţele literare străine cum şi de aceea a poeziei poposhyrane poetul Iancu Văcărescu a realizat la icircnceputul poeziei romacircneşti cacircteva icircncercări demne oricărui poet de talent

GH CARDAŞ

A mdash OPERA EDIŢII 1) Rasin Britanicu traducere Buc 1872

Ed II Buc 1861 2) Poezii alese Buc 1830 3) Regul tragedie din limba germană

B u c 1834 4) Ermiona sau mireasa lumci ceilalte

tragedie traducere din nemţeşte de la Ciegler Buc 1834

3) Grădinarul orb sau aloiul icircnflorit traducere din Kotzebue Buc 1836

6) Napoleon la Şoen Brun şi Santa Eleshyna Buc 1847

7) Colecţii de poezii Buc 1848 (Sunt şi de-a celorlalţi Văcăreşti)

8) Poezii ediit de Alexandru Odobescu Buc 1878

9) Poeziile Văcăreştilor icircn bdquoBib Rom Socec Buc 1908

E S O P Trei acte icircn versuri de Theodore de acircanvilicirce

(După ce ca sfetnic al regelui Cresus a aşezat ţara pe temelii sănătoase după ce cinstea lui a eşi curată din calomniile asvacircriite icircn faţă-i tocmai de aceia cari erau plini de toate păcatele cu cari acuzau Esop cere regelui său voia să plece de la Curte icircntro atmosferă mai curată mdash făcacircnd şi sacrificul de a se despărţi mdash icircn folosul moshynarhului său mdash de prietena luil de zile bune şi zile rele Rhodopa)

Act III mdash Scena Vl-a (finală)

CRESUS ESOP RHODOPA

ESOP (cu insJsitenţă rugătoare)

De cea din urmă oară icircncearcă-a mă nţelege Mi sa ncheiat chemarea te părăsesc o Rege icircntrun deşert sălbatec de stacircnci adăpostit Căci nu-i aşa Cu cinste sunt slobod icircnsfacircrşit Voi merge bacircnd din apa gheţoaselor cisterne Voi odihni pe paturi de piatră prin caverne Şi voi găsi pe dramuri icircnguste cum doresc Un pisc golaş şi virgin de pasul omenesc Acolo unde aprig domneşte numai fiara Ce prada cacircnd şi-ol prinde icircşi icircncordează ghiart Moi macircngacircia cu spinii măcieşii şi răsurii Ştiu cum sunt curtizanii mdash Vreau fiarele pădurii Simţit-am tn cocoaşe şi unghia lor şi nra M au linguşit mdash şi astăzi mi-e strepezită gura Mai schimb un cacircnt molatec ce sacircngele-mi inmoac Pe urletul sălbatec din munţi cacircnd vin ţuvoacraquo Adio

CRESUS (cu prietenie) Nu tu nu poţi să pleci Căci vezi furtuna

Sa dus A mea putere şi glasul tău- sunt una Asemeni unor tigrii sunt curtizanii Da Aşa-i dar am nevoe de cuminţia tn Rămacircj a c i Ia faţa mulţimii fermecate Voi napoia orgoliul vieţii insultate Da vei putea păstracircndu-ţi iar treapta orbitoare Sa mi te-aşezi la poale mdash cacircnd regi stau icircn pic ioare le fac la fel cu cei m a r i De-acuma liber eşti Iţi dan ce vrei mdash dar numai să nu-mi ceri să trăeşfi Cu lupii şi cn spinii desertului Te-ascult Ce vreai să-ţi dan

RHODOPA O Rege icircmi pare dai prea mult

Căci ce-ar vrea icircnţeleptul sunt eu şi nu greşesc El mă iubeşte pururi

CRESUS (sombru) Şi tu

RHODOPA Eu II iubesc

CRESUS i Ah II iubeşti

RHODOPA (privind pe Esop) Da

CRESUS (furios se plimbă cacirct-va timp) Bine mdash Să tremure atunci

BHADOPA Nu Moartea nu nspăimacircntă pe sclav nici chin nici munci De mult icircnfruntă dacircnsul pe-această rea cafea Deci dacă vreai mdash ia-i viaţa dar ia-o şi pe-A ritea Şi ceasul morţii dnlce va fi pe-a groapei muche

CRESUS Aşa primesc

ESOP (regelui) Mă lasă sa-i spun en icircn genuche

(icircn genuche apoi se icircntoarce cu faţa spre Rhodopa) Rhodopa ce ţi-e n suflet nici sufletul nu ştie Căci racircvna care-ai pus-o să-mi aperi viaţa mie Şi care pentru Sclavul lovit se deştepta Nu nu era iubirea ci icircnsăşi mila t a Ast chip pe care cerni urgia şi-o brăzdează bull Iluzia-ţi divină ţi-1 idealizează Azi de-am porni icircn voe sub cerul luminos Tu mai vedea odată aşa cum sunt hidos Ursit să stau icircn umbră ca după o perdea Dar ceeace macircndrla-ţi de sclavă nu vedea Tu liberă vei crederaquo şi-1 vei iubi nespus Văzacircndu-1 cacirct de mare-i şi cacirct ţi-e de supus Stăpacircnul plin de slavă ce macircinile-ţi Icircntinde Den adevăr cu mintea tn ai putut cuprinde Cai fi putut vre-odată să-mi icircmplineşti dorinţa Supanete Rhodopa şi lămi acum voinţa

(it ridică) i

Poezie engleză Poezia engleză rămacircne icircncă profund

tradiţionalistă Se poate asemui unei cashyse de tară pierdută icircn linişte şi pomet podidită de pasări şi pentru care zarva oraşului e un basm Curente expresioshyniste dadaiste integraliste nu o ating şi celor cacircţiva poeţi francezii de azi ale căror specimene de versuri F S Flint le laquoomenia icircn Octombrie 1919 in revista de avangardă The Chapbook mdash răposată sub povara noutăţei mdash tacircnărul critic nu era icircn stare să le opună niciun semen niciun echivalent indigen Un William Turner poet divers cronicar muzica si aspirant la icircndrăzneaţă glorie dramatică ar putea aduce cu Cocteau icircnsă un Cocteau pus sub interdicţie minor şi provincial

Nici vechii simbolişti nau lăsat urme Şcoala estetică precum vroia să o rea-ibiliteze numind-o Walter Pater icircn cele trei faimoase eseuri (bdquoAestheriic Poetry) şi care apropia pe Yeats de Oscar Wilde şi pe ambii de Ernest Dowson mdash le pau-vre Lelian al Angliei mdash Lionel Johnson John Davidson Arthur Symons moşteshynea curentul artistic mai mult decacirct lishyterar dela The Yellow Book (Cartea Galbenă) revistă repauată la finea lui 1895 mdash cacircnd coincidentă semnificativă se da tocmai curs procesului lui Wilde şi trecea icircn 1896 la revista The Savoy (Sa-voia) a lui Arthur Symons icircnchegată şi afirmată acolo cu nume nouă această şcoală nu avea să lase posterităţei decacirct un singur nume mare şi acela al unui artist genialul visioinar al răului deseshynatorul Aubrey Beardsley care la critici recenţi dă chiar denumirea epocei (cf The Beardsley Period Osbert Burdett)

Poeticeşte curentul mdashbull iimbolis 1 icircn prishymele surse şi apucături mdash va derva cushyracircnd icircn şcoala irlandeză a lui Yeats ale cărei două- mari aporturi la literatura vremei streine de dogma franceză a vashygului sugesdv a versului liber amorali-tătei decadente şi reţinacircnd din bdquoprincishypiul artei pentru ar tă numai cultul frushymosului autentic vor fi de fapt reicircnvieshyrea folkorului oelt şi a teatrului irlanshydez In cadrul acestui autohtonism vor sta bine alături Yeats de James Stephens şi Synge de Lord Dunsany sau de A E

Cacircte cinci icircnsă aproape că mau icircnracircushyrit icircntru nimic poezia sau teatrul englez contemporan Dimpotrivă a fost salutat cu un chiot de veselie la 1896 tărănosul voluim The Shropshire Lad (Flăcăul din Shropshire) cu balade scurte vacircnjo se aspre şi informe aruncate ca nişte bulshygări de ţăracircnă icircn geamurile scăldate icircn lună ale şcoalei franco-celte Autorul profesorul universitar A E Housman vorbea acolo icircn grai şi metru poporan de flăcăi năstruşnici şi marinari icircntorşi icircn

PAGINI E N Q L E Z E

tradiţionalistă sat cu sarea mărilor pe ei Gestul suna a eliberare

Pacircnă azi muza unor Davies Drink-water Shanks Freeman Bullen face esshycapade pe iarba verde cu flăcăul dela 1896

Apucacircnd drumul prozei după ced al poeziei icircndrăsnelile şcoalei oelte alarshymante de mult icircn romanele lui George Moore mdash-pacircnă azi ostracizat icircn cercuri l i terare din pricina estetismului său a-moral şi cinic tip irlandezo-parisian au dat ujn asalt cu cel mai recent copil teshyribil al literaturei James Joyce autorul lui Ullysses De curacircnd The Criterion publica un fragment de roman al său din oare virgulele şi punctele dispar mdash ca icircn scrisorile de tinereţe ale glumeţushylui Sir Walter Raileigh mdash nexul sintactic devine farsă şi totul se reduce la un gashylimatias de echilvocuri )şi calambururi Dacă profesor Cazamian a icircnchinat anul trecut icircn bdquoRevue Anglo-Americaine prishymul articol doctoral rebelului irlandez Londra icircl tine icircncă icircn carantină şi e proshybabil ca omul să trebuiască să aleagă icirc t t r e snobism şi platitudine mai nainte ca un Englez să-1 ia icircn serios

Cert e că poezia şi chiar proza ca şi drama engleză se menţin icircncă teafăre şi exponentul acut al revoluţionarismului celt nu e icircncă icircn stare să ridice la yre-o putere nouă cifra precisă a creaţiei an-glo-saxone

Dacă un James Elroy Flecker W H Dawies uneori şi mai des Walter de Ia Mare sau resimţit icircntrucacirctva icircn bdquonoul grad de mai multă pasiune icircn instan-taneismul tineresc sau misticismul grav de aşa zisul simbolism de la 1S95 al Clushybului Stihuitorilor e prin acel j o c al relativitate care făcuse să se rătăcească şi la bdquoCartea Galbenă un poet clasicist ca Edmund Gosse sau nu raţionalist ca romancierul Henry Jaimes

Realismul icircnsă mdash faţăi de care macircnia sec 19 a icircosit numită mdash ou celebrul cushyvacircnt mdash macircnia lui Caliban care icircşi vede chipul icircn oglindă stăpacircneşte icircncă cele mai icircntinse domenii ale poeziei engleze de azi icircnflorind la bătracircni ca Hardy Bridges Belloc Binyon la tineri ca in-voaltul John Masefield Freeman sau Blunden

Iar tradiţionalismul englez nu se revelă icircn nimic mai mult ca icircn canonizarea pe care o suferă icircnainte de moarte un poet ca Hardy icircn faima lui Robert Bringes seu Edmund Blunden mdash spre a prinde icircn trei nume icircncăperea acestei scrisori

Thomas Hardy e un Juacutepiter Stator al poeziei engleze de azi Despre dacircnsul ca poeţi am scris ceva icircn bdquoGacircndirea icircn vreshyme cej dl G Ibrăileanu ne-a dat icircn bdquoVia-

Mă duc pe frunte-ţi trebui lucirea unei steme Deci ca să tenfăşoare splendorile supreme Dă tristului sclav voia cu teamă senţelege Şi ruşinat mdash să-ţi spue Regină ia-1 Ţi-e Rege

CRESUS (cu adacircnc regret) Pleci tu al biruinţii umil făptuitor Ce-atacirct de sus urcat-ai al gacircndurilor sbor Cacirct timp nai dat fiinţă splendidelor năluci Iar fericirea nouă ne-o laşi şi fugi

RHODOPA (icircnduioşată) Te duci

Cu ntreaga-ţi suferinţă drept oaspencliis icircn tine Tacircracircnd nemărginirea durerilor divine Cu toată izolarea ce nimbu-1 dă ideii Cu noaptea cu tăcerea cu spaimele 1

ESOP (ridicacircnd braţele) Cu zeii

] (Cortina) Trad de D NANU

amtnsuumlt UTEacuteEgraveAEacute

IcircNVIEREA DOMNULUI

Triod-Penticostar slavonesc 1550

ţa Romacircnească ou admirabilă pătrundeshyre critică o icircmbrăţişetoare visiune a peshysimismului romanelor sale

J n mu mai puţin de unan (1925) au apăshyrut trei cărţi1 mari despre dacircnsul o volushyminoasă bdquoViaţă scrisă de Ernest Bren-necke o colecţie de eseuri şi scrisori ale maestrului publicată cu o introducere de acelaş şi bdquoDrumuri şi Poteci icircn Werssexul lui Hardy icircn care autorul Hermaacuten Lea icirci-cearcă să identifice cu un zel de 318 pagini toate localităţile şi tăpşanurile districtului favorit citate deghizat de Hardy icircn romanele sale

icircnsuşi ne-a dăruiţi de curacircnd cui un nou vltlum Human Shows F a r Fantasies Songs and Trifles (Macmililan 7 s 6 d) mdash bdquoPrivelişti omeneşti Fantezii icircndepărshytate Cacircntece şi Fleacuri

E o culegere de vreo ISO poezii publishycate icircn ultimii ani prin reviste icircn deoshysebi icircn bdquoThe London Mercury de unde chiar ia poezioara pe care o pune icircn fruntea volumului şi pe care am irodu-s-o şi eu icircn bdquoGacircndirea (an V) bdquoAşteptacircnd amacircndoi

Poezia lui Th Hardy e profund lirică Aceasta chiar icircn ciuda descripţiei mdash mlaştina prosaica icircn oare sa icircnfundat vrami dearacircndul poetismul englez icircn ciushyda victorianismului său ideolog Fiindcă prin vacircrstă mdash 86 de ani mdash şi tehnică Hardy e ultimul mare victorian din lishynia lui Meredith Tetnnyisoin Browning Totuşi cacirctă tinereţe şi mobilitate interioashyră la octogenarul bard cacirctă voieşie a-cuitoite şi lipsă1 (de convenţionalism la meşteşugarul care icircşi urmăreşte cu fieshycare vers bătăile inimei

Ideia tranzitoriului acirc morţei a destishynului icircmpreună cu aspectul serios sau i-rcnic-social şi uneori tehnic al omului se topesc deopotrivă icircn sufletul său ca-pi-citatea sa lirică asimilacircnd cu o egală uşurinţă un schelet de strigoi ca şi un autobus Nu e icircn volumul acesta descrieshyrea unui automobil icircn viteză Cacirctă disshytanţă icircnsă de Verhaeren şi mai ales de meeaniciştii moderni Niciun sgomot de cilindre nici o apologie a volanului Lushymina dihainiiei care fuge cade pe un coshypte E pentru poet ciocnirea tragică icircntre mecanic şi vital o mesalianţă de metal trecător şi vieaţa deapururi Cacircnd auto-

ii

mobilul a trecut liniştea se reaştenne şi poetul singur şi mut rămas icircn poartă ca un copac se icircntreabă cine mă mişcă şi pe mire

Pe scheletul lucrurilor moarte sau ideilor fundamentale Hardy are astfel o superioară aptitudine de a pune din băshytracircneţea lui un trup icircnfiorat E aici e-nigma impunătoare a geniului său poetic despre care sa spus că a găsit Elixirul icircmshypotriva senilitatea

Tacircmplele moşneagului intră astfel dea-binelea icircn gluga trubadurului şi ceiace ne dă mai ales ultimul său volum sacircnt cacircntece

Orice cacircntec cacirct de mic Miemi merge

De-ar spune bucurii ce-au fost Ori au să vină

Sau despre chipuri cu ntacirci Mai dragi cu cacirct le vezi

Teme noi eu nn doresc Pe coarde fine

Şi nu palpit după fiori De cacircntec nou

Din turburările din noi Vreau una doar cea mai comunămdash

Şi comunul acesta devine uneori la Hardy straniu prin transfigurare un fel de ricanare de zicircmbet omenesc icircntacircrziat pe un chip de craniu

Robert Bridges e un alt ipochimen Cu cinci ani mai june ca Th Hardy dacircnshysul e icircn plus Poet Laureat Cunoaşteţi funcţia aceasta de ataşat l i terar al Coshyroanei demnitate icircn care sa icircnvrednicit de pfunzii anuali şi damigeana de rachiu de pe vremuri mdash cadou al monarhului mdash rabelaisianul Chaucer incomparabilul Ben Jonson icircn care a strălucit mai tacircrziu Dryden sau mai deunăzi Tenny-son

Bridges nare icircnsă nimic din poetul dinastic A primit distincţia al cărei rost este o odă cel puţin ocazională pe an cu condijiia să nu scrie niciuna Condiţia i-a fost respectată şi Bridges e numit azi Tăcutul Poet Laureat Cacircnd la alegerea sa fotografii s a u prezentat omul ma soshycotit să ia o mai laureată poză decacirct răsshyturnat icircn fotoliu cu picioarele sus pe poliţa chemineului Aşa a apărut dacircnsul icircn fruntea revistelor icircmbrăcate festiv icircn cinstea sa Lucrul a ajuns pacircnă icircn Parlashyment anul său fiind şi anul războiului 1914 Un deputat 1-a atacat că tace şi un corespondetnit de ziar 1-a interviewat imediat ca să afle ce părere are despre victoriile aliate Baj-dul a răspuns habar nam (I donM oare a damn)

Aceasta la Robert Bridges nu e tineshyrească sfidare E grija bătracircnă de o Reshypublică a Literelor intactă Aprigul icircnteshymeietor a l Societarei [pentru Puri tatea limbei ţine mai mult la aceasta decacirct la imperiul colonial şi aultorul de studii e-rudite asupra versului alb englez icircnţeshylege că rostul Lui e mai precis icircn metrică decacirct icircn racircndul retorilor cocardieri

Deşi tăcut icircni mod oficial sau chiar pushyblicistic a scris mereu a scris vast Dinshytre volumele din urmă October and ot-her Poems (Octonore şdi al te poeme) De curacircnd la Oxford University Press (6 s) ne-a dat New Verse (Vers nou) Lubia prosodică mdash singura căreia pare să-i fi rămas fidel mdash icircl urmăreşte şi aici In volumul de 100 de pagini compact aşternute cu| o poemă de respiraţie lungă şi de o virtuozitate ciclopică dacircnsul dis-fcicirclnge singur bdquoVersuri neomiltoirisene bdquoMetru accentuat bdquoVersuri in stil veshychi 1 ete

Dar aceasta nu trebuie să i-o luăm icircn nume de rău La dacircnsul metrica nu e un procedeu e o achiziţie Stăpacircnită am-

Iu de ddrvers dintriHi adacircnc instinct a l mbei engleze ea icircşi desfăşoară formele

A E Honsman

Balada Spacircnzuratului Cacircnd tată-meu ma zămislit Sărmanul se gacircndea la alte Na socotit icircncalţe Ce fel de fiu Cu vremea am să fiu

Cacircnd mama ma făcut Era să-şi piardă minţile De bucurie că silinţele Au dus ca prin făcut La chipul meu de lut

Acuma tată mamă Zac dincolo de-apus Nici gacircnd să vină ei la Judecită Ci numai eu adus Oi atacircrna pe sus

CAcircNTEC

Oamenii de-apururi de-ar fi beţi De luptă nuri san băutură

Ar fin picioare dis-de-dimineţi Ba ar dormi sin bătătură

Dar oamenii din cacircnd icircn cacircnd sunt t re j i Tresar la o idee minimă

Şi cugetă apoi viteji Pun macircna vag pe inimă

Din voi The Stropshire Lad

Trad de DRAGOŞ PROTOPOPESCU

dealungul volumului icircn o somptuoasă orshychestraţie icircn care orga lăuntrică icircnghite accesele mecanice iar silaba scumpă maesshytrului icircşi pierde eul icircn cercuri mari de undă simfonică

Din linia mare a lui Hardy RipJing Doughity mdash epic autor al bdquoZorilor Bri -taniei Robert Bridges e dincolo de mai tinerii ea Freeman sau mai ales Blunshyden poate cel mai- mare poet descriptiv al Angliei de azi

Edmund Blunden e un poet dan geshyneraţia tacircnără un poet georgian deşi nu e inclus icircn colecţia de poezie cu acelaş nume

Consacrarea mdash icircncă nu definitivă mdash i-eu adus-o mai ales volumul din ultishymii trei sau patru ani The Shepherd (Păstorul) 1922 Masks of Time (Măştile vremei) mdash 1925 English Poems (Poeme engleze) mdash 1926

In cel dintacirci se revela ca un poet al pastoralei şi pastelului englez In cel de al doilea volum tras icircn 400 de exemshyplare a cacircte 25 şilingi de o rară ar tă tehnică găsim icircn partea I bdquomotioitaţi reflecţii şi1 fantezii icircn| partea I I bdquooa-reoari poezii referitoare la experienţa răsboiuluii şi la străfulgerările lui vershysuri intenţionate să ocupe loc icircn o serie care ar fi o vederej de ansamblu a mareshylui şi ciudatului lor subiect icircn măsura Icirc J I oare autorul e chemat s ă o redea

Negreşit dintre ele nu lipsesc bucăţi rurale de o virtuozitate recunoscută

In sfacircrşit volumul din urmă ((Cobden-

Sanderson 6 s net) o o culegere de poeshyme icircn ediţii limitate şi menile să inteshyreseze maasa cetitorilor prin caracterul lor pur englez icircnţelegacircndu-se prin a-iceasta nu atacirct de mult forma lor mdash adeshysea prea liberă mdash cacirct fondul racial tradiţionalist al experienţei sale poetice

E natura engleză care se cacircntă acolo (bdquoLines io Nature) sunt psalmi cu mishyreasmă de strană anglicană e turma enshygleză care se gudură aşa cum e vrabia şi copilaşul englez care se joacă in vershysuri (spre a-i icircntoarce cuvacircntul)

Prietenoase ca şi stelele cacircrmaciului icircn [toiul măreij

De tot ce e englez se ooupă poetul Versul său care descinde din Bridges pe laquolocurea asimilează pacircnă şi materiashylul cel mai prozaic De un singur lucru Edmond Blunden n are habar de noutate

Pentru unii i gacircnduri care sboară u [negura viitorului

Pentru unii sarbede verificări ce-şi bat [joc de timp şi spaţiu

Pentru unii enigma gloatelor de azi t bdquo [răguşite f iecare cu al lu i Eu (icircnsă) alerg cu

[viteză icircnapoi

DRAGOŞ PROTOPOPESCU

Sir Patrick Spence mdash Baladă scoţiană mdash

Colo n castel la Dumferling Stă Regele şi bea

bdquoEi unde-i un cacircrmaci acum gt bdquoSă-mi poarte nava mea

La dreapta lui se nalţă-acum Şi zice-un vechiu boier

bdquoIn Scoţia Sir Patrick Spence bdquoE cel mai bun năier

Şi Regele scrisoare-a scris Şi-a pus peceţi pe ea

Şi-un sol porni la Patrick Spence Pe ţărm unde stetea

Ceti Sir Patrick primul şir Şi ricircse n hohot blacircnd

Ceti apoi al doilea şir Şi zise lăcrămacircnd

bdquoVai ce vrăjmaş a stăpacircnit bdquoPej naltul meu stăpacircn

bdquoSă mă trimită n larg acum bdquoPe-un timp aşa păgacircn

bdquoGrăbiţi grăbiţi ortacii mei bdquoIn zori plecăm pe mări

mdash bdquoStăpacircne sufletul mi-e plin bdquoDe negre ngrijorări

bdquoAseară luna veche sta bdquoIn bracircul lunei noui

bdquoMă tem stăpacircne că n vacircltori bdquoNe prăpădim şi noi

Şi sau luptat năierii mei Dar marea i-a icircnghiţit

Doar pălăriile-au rămas Pe valul laquoăzvrătit

Zadarnic vor veghea pe mal Nevestele de-acum

Să vadă cum se ntoarce Spence Din blestematu-i drum

Zadarnic marea vor scruta Cu ochii plini de jind

Să vadă pe iubiţii lor Din fund de zări sosind

Departe către Aberdour Afund la1 mii de coţi

Acolo doarme Patrick Spence Şi oamenii lui toţi

VASILE STOICA

Din condica Logofătului Gheorgachi - 1 7 6 2 -

A DOUA IcircNVIERE

La opt ceasuri din zi iară este obi-ceiu să se afle toţi boierii la curte şi ieşind Domnul la bisertilcă la slujba cea obicinuită de seară ce se chiamă a doua icircnviere cacircnd sărută cruicea şi Evanghe-Mea se slobod iarăşi roate turnurile şi icircncepe şi mehterhaneaoa Şi după ce ies din biserică şi merg icircn spătărie laquoe dă dulceţi cafea la Domn ştii la toata boieshyrimea după cafea merge Domnul icircn-năutrii şi boierii pe la casele lor A dona zi luni eracirc vechiu obiceifu care sa urmat şi pacircnă la Grigorie-Vodă că vracircnd Domnul ca să facă oarecare glushyme cu boierul nu dă răspunsul de cu seară pentru vremea bisericii către nishymenea şi Domnul se sculla de noapte şi ieşia la biserică şi cacircţi boieri nu se a-flau icircn biserică racircnduiau boiernaşi de mergeau pe la gazdele lor şi le lua cacircte un cal şi-1 aducea la grajdul domnesc Şi tot icircntraceastă zi eşind Domnul din biserică toate rufeturile 1) aştern pe jos dela uşa bisericii şi pacircnă la uşa spăshytăriei năfrămile lor iară icircn spătărie şi la uşa spătăriei icircn divanul mic se aştern de copii din casă covoare şi icircnaintea Domnului mergacircnd vel vist- dă bacşişushyrile dară la partea slujitorească se racircn-duesc bacşişurile dela visterie cu catasshytif domnesc Deci după ce intră Domnul icircn spătărie şi şeade icircn scaunul domnesc şi mitropolitul cu arhiereii de fac cu Domnul iarăşi sărutarea sfacircntei icircnvieri cum şi boierii tojii pre racircnduială merig de sărută macircna Domnului făcacircndu-se şănlacircc 2) cu slobozirea tunurilor şi meh-tcrhaneaoa icircncă zice dinăuntrul Curţii Şi după vutcă confeturi şi cafea g logo-făit icircndată aduce pe dascăli cu ucenicii lor icircn spătărie de spun engomiile 3) căshytre Domn spre lauda şii bucuria sărbăshytorii luacircndu-şi şi bacşişul lor după cum sau arătat mai sus După săvacircrşitul en-ţtmiilor Mitropoliiul cu arhiereii şi cu boieria cei mari merg la Doamna şi la beizadele asemenea făcacircnd sărutarea sfacircntei icircnvieri şi icircndată după aceasta boierii merg pe Ia oasele lor dacircnduli-se icircntru această zi volnicie 4) la Curte să nu vie odihnindu-se şi bucuracircndu-se fieşte-carele la casa lui şi cu ai săi Tot iniraceastă zi au fost ohiceiu de se uda cu apă şi se trăgea la văi cu apă unii pe Eiltji şi mai icircn toate breslile era această obfinuinţă pacircnă la vremea domniei lui Autiohie-Vodiă (care obiceiu pacircnă acum la Ţara-Romacircnească se păzeşte şi se şi urmează a doua zi după Bobotează icircn ziua sfacircntului loan Şji cum sau purtat cuvacircntul dan oamenii bătracircni cum că boierii icircndrăzniau a zice şi Domnului că-1 vor trage icircn vale şi pe acei ce-i trăgeau la vale ca să le toarne cofe de apă din cap ei se icircmpăcau cu trăgătorii lunii dacircndu-le vedre de vin alţii piaste şi ouă şi mai vacircrtos femeile se adunau la un loc cacircte douăzeci treizeci şi trăgeau pe bărbaţi iară din zilele luaacute Antiohie-Yodă din pricina trasului icircn vale au născut gacirclcevi foarte mari şi sau şi o-moracirct cacircţiva oameni şi atuneea din porunca domnească sau tăiat ca nici de cum obiceiul acesta să nu mai fie (măshycar că femeile aşa oareşi-ce tot icircl ţin)

1) Corporaţiunile rangurile 2) Se face sărbătoare 3) face engomion către Domn adică

oraţii ) Permiiiune

PARADA IN JOIA MARE

Şi icircn Joia cea mare a sacircntelor patimi după liturghie sau mai vacircrtos după pracircnz icircnsuşi Domnul eşia Ia un loc de bună priveală unde socotia de făcea căutare la toată slujitorimea strigacircndu-i cămăraşul de isvoade pe isvod şi ei mershygacircnd pe racircnduială icircntacircia zapciiL apoi slujitorii cu puştile icircn macircnă sloboziau puşca trecacircnd şi a căruia nu-i lua puşca foc se rădea dela isvod care era bătracircn la vacircrstă neputincios se ierta dela slujshybă dacircndu-i cămăraşul de isvoade cartea Domnului să fie scutit de bir Şi icircntacirciu laquoe petreceau simenii 5) de Curte apoi vacircnătorii apoi simenii hătmăneşti cu zapciii lor şi darabanii carii sunt icircn seashyma căp de darabani şi toată slujitorimea ce lua haine dela domnie Atuncea lia căutare trebuia să se afle toţi icircmbrăcaţi icircn hainele cele noui icircncă această racircnshyduială de gătirea straelor cu cheltuiala domniei numai Ja vremea lui Grigorie-Vodă au fost iară la domnii cei mai vechi) li se dau numai postaji şi ei icircşi gătiau hainele dară dela domnia a doua a lui Constantin-Vodă Mavrocordat sau făcut şi steagul arnăuţilor şi apoi aceşshytia au intrat Ia slujbele cele mai de treshybuinţă a Domnilor carii sacircnt icircn seama hatmanului Iară cacircnd au născut muca-relul 6) sau tăiat acele cheltuieli de poshydoabele Paştilor prea puţin urmacircndu-se

(Din O DENSUŞIANU Povestiri din Cronicari Bibi pentru toţi)

5) Corp de armată compus din lefegii străini

6 Obiceiul de a se da de Poartă icircn fie care an sau la trei luni confirmarea icircn domnie ceeace aducea muRe cheltueli din partea Domnului

ARĂTAREA LUI CHRISTOS IcircNAINTEA MĂRIEI

TriodPenticoitar slavonesc 1550

tjntnmt ttTsnAcircn

Ce-a scris Caragiale II Opera definitivă

Enumerarea anterioară (1) ne duce la cocluziunea că adevărata operă a lui Caragiale este icircnchisă icircn cuprinsul celor 3 volume definitive editate de Minerva plus broşura mdash cu caracter politic mdash 1 9 0 comunicată din nou icircn 1 9 2 1 prin colecţiunea Foi voshylante In felul acesta un bibliograf modest e dator mdash dacă nu poate merge mai departe cu eclectismul să se icircnchidă icircn ea mdash mulţămindu-se (icircn cazul cel mai bun) să enumere conshyţinutul fiecărui volum In liniamente generale o astfel de bibliografie s a r prezenta cum urmează

I- In primul volum Caragiale icircnshysuşi şi-a ales din teatru următoarele piese

a) O noapte furtunoasă comedie icircn 2 acte

b) O scrisoare pierdută comedie icircn 4 acte

c) Dale Carnavalului comedie icircn 3 acte

d) Conu Leonida faţă cu reacţiu-nea comedie icircntrun a c t

e) Năpasta dramă icircn 2 acte f) 1 Aprilie monolog II In bdquoNuvele şi povestiri găsim

2 0 de bucăţi şi anume O făclie de Paşti Păcat Două loshy

turi La hanul lui Mănjoală Că-nuţă om sucit La conac Reportaj Boris Sarafoff Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii Tren de plăshycere Inspecţiune 25 de minute Art 214 Intre două poveţe Poveste (i-mitaţie) Om cu noroc grand-Ho-tel Victoria Romacircnă Norocul cushylegătorului O invenţie mare Noapshytea icircnvierii

III- Ca ultim volum Caragiale a adunat 3 9 de bucăţi pe care le-a inshytitulat Momente schiţe amintiri şi care mdash icircn aceeaş ordnie a paginashyţiei mdash sunt

Telegrame O zi solemnă Bobo-rul Baioneta inteligentă Ultima oră Amicul Xraquo Caut casă De icircnshychiriat Proces Verbal Urgent- Dl Goe Vizită Triumful talentushylui icircntacircrziere Petiţiunc Lanţul slăbiciunilor Atmosferă icircncărcată Tempora O lacunăraquo Situaţiunea 1 Aprilie Five-Oclok High-Lif e Cadou Diplomaţie Mici economii Ultima emisiune Amici La moşimdash Justiţie Un artist Căldură mare Bubicobdquo CFR Cacircteva păreri Nirshy

vana Ironie Două note O vizită la castelul JlaquoKa Hasdeu Politică şi cultură Notiţe risipte Congresul cooperativ romacircn Reformăraquo Bene-Merenti Statistică Tema şi variaţi-uni A zecea muză Din carnetul u-nui vechiu soufleur Literatura şi artele romacircne icircn a Il-a jumătate a seshycolului al XIX-Iea-

Aci mdash la aceste 65 de opere (mari

şi mici diferite ca inspiraţiune şi neegale ca valoare) sa oprit Carashygiale cacircnd sa gacircndit să aleagă din tot ce-a scris şi publicat partea viashybilă şi definitivă fragmentul demn de talentul său uimitor

VN1VEcircRSUL intUAtt 18

LExposition des artistes franccedilais O poveste chineză glăsuieşte astfel Trăia cacircndva icircn partea de miază noapshy

te a Indiei un dulgher meşter cioplitor de chipuri

Intro zi ii veni icircn gacircnd meşterului nă cioplească o femeie icircntreagă toată Ide lemn

O izbuti aşa dc frumoasă că na avea pereche icircn lume

După ce a gătit-o cu fuste alese cu bracircu icircnflorit şi cu mărgele scumpe mdash păshyrea muiere aievea umbla de ici colo slushyjea la masă şi giijea de oaspeţii casei

Dar avea uii cusur nu putea să grăshyiască

lot H acele timpuri trăia fu partea de Miază zi laquo Indiei un alt mare meşter icircn ale zugracircviturii

Dulgherul cioplitor de chipuri tot aushyzind vorbindu-se despre acela lucruri minunate se hotăricirc să facă ospăţ mare şi să i poftească

Cacircnd veni zugravul porunci meşterul cioplitor feineei de lemn să-1 icircndestuleze Dre acesta pacircnă la vecernie cu vin şi feshylurite bucate pe ales

Ncştiilid nimica din taiua cioplitorului zugravul socotea că femeia aceia este cu adevărat femeie şi tot privind la ea mdash că era nurlie mdash se născură icircntricircusul pofte nefracircnate

După apusul soarelui prinse a piroti de somn gazda şi pregătiudu-se a merge in ietac rugă pe zugrav să macircnă peste noapshyte sub coperişul său mdash şi porunci femeei de lemn să nu se clintească delagrave căpă-lacirciul oaspetelui ci să-i stea de veghe şi bullM-l slujească la vie-o trebuinţă pacircnă icircn zori

Apoi şopti zugravului bdquoŢi-o las anume pentru aşternut

In ele ar trebui căutat mdash prin urmare mdash adevăratul autor al Scrishysorii pierdute şi al bdquoFăcliei de Paşti cu cei doi poli mdash comicul şi tragicul mdash ai inspiraţiei sale Iată din ce cauză nu putem decacirct mdash pe deoparte mdash lăuda pe editorii cari mdash readucacircndu-1 in utentiunea publică mdash ni-1 prezintă aşa cum a vrut el mdash pe de alta icircnsă mdash blama pe ceilalţi cari nu se dau icircnapoi să imprime prelucrări neisbutite şi icircncercări o-cazionale pe cari marele maestru le-a socotit nedemne de numele său şi le-a lăsat icircn manuscris sau icircn pu-blicaţiuni forţate-

Şi ca să exemplificăm icircn prima categorie se găseşte editura Emi-nescu Bucureşti căreia nu-i putem ierta icircnsă greşeala de a fi făcut (prin mijloacele tehnice cari-i stau la dis-poziţiune) din 3 volume 5 Socotim prin urmare această icircmpărţire a voshylumelor I şi III o greşeală şi credem că ea nu sar fi produs dacă şi opera amintită ar fi primit avantagiile acshytualei legi de proprietate literară

PAUL I PAPADOPOL

Aşa era pe acele vremuri cuviinţa ospe-tări i cu de toate

Plecacircnd dulgherul femeia gtde lemn răshymase deodată icircncremenită

Zugravul se codi o clipă apoi icircncepu a-i face semne mdash să se apropie

Ea sta icircnsă locului fără suflare Gacircndi zugravul bdquoe ruşinoasă muieshy

rea Merse atunci către ea o apucă de macircnă

mdash şi stracircnse Se icircngălbeni zugravul pipăi tremuracircnd

şi braţe şi pulpe şi sacircni toate cele erau de lemn

Icircşi zise icircn sine necăjit tare bdquoma icircnshyşelat dulgherul Se cuvine să-1 icircnşel şi eu

Atunci icircnchipui el o trăsnaie Scoase din sac sculele sale şi se zugrăvi

pe perete icircntocmai cu straiele ce purta şi cu un juvăt icircn jurul gacirctului ca un spacircnzurat

Potrivi apoi in preajma gurii căscate şi a ochilor holbaţi sumedenie de muşte ce bacirczacirciau icircmprejur precum şi nişte păshysări uracircte cari ciupeau din carnea lui vacircnătă

Hoit curat Se privi pe zid zacircmbi hoţeşte şi se asshy

cunse sub pat La ziuă veni gazda să dea bineţe musashy

firului Deschise binişor uşa şi mdash Doamne mdash

musafirul spacircnzurat cu limba afară de-un cot

Repede la cuţit să taie sfoara Dar atunci se ivi zugravul ieşind de sub

j u t mdash şi zacircmbi a racircde văzacircndu-i spaima Şi-i spuse mă vere mă icircnşelaşi tu

dar şi eu pe tine Aşa văzacircnd ei că nici unul nare mai

mare biruinţă asupra celuilalt icircn icircnşelăshyciune mdash nu rămaseră cu silă iu suflet ci se prinseră prieteni zicacircndu-şi

bdquoPe pămacircntul acesta de mii de veacuri oamenii nh hrănesc alt gacircnd de cacirct să se tragă pe sfoară Făcurăm şi noi aceiaşi tishycăloşie Haram de capul nostru

Cugetacircnd ei cu adacircncă amărăciune la deşertăciunea omenească mdash şi scacircrbiţi pesshyte măsură de cele lumeşti luară drumul unei ţărişoare icircndepărtate fiecare din ei purtacircnd nădejde nemărturisită că vor afla prin acele locuri multă mulţime de neştiushytori cari să se aprindă după vre-o femeie de lemn ori să dăruiască turte cu orez de sufletul spacircnzuraţilor mdash vopsiţi

Aşa e povestea chinezească mdash şi vă jur că nare nici o legătură cu expoziţia artiş iilor plastici din Franţa deschisă actualshymente la Bucureşti

Povestea asta e numai un pretext am nevoie de o coloană şi jumătate mdash iar cronica mea asupra francezilor din piaţa Lahovari dacă aş fi scris-o sar fi rezushymat cam la atacircta

Nu se află oare icircn Bucureşti nici un o-braz de veritabil Francez care să roşeashyscă icircn fata incalificabilei manufacturi ce ni se serveşte sub eticheta bdquoart franccedilais

Pressa romacircnească aşa de sensibilă icirctn francofilia ei mdash pe alte tăracircmuri mdash nare nimic de ţipat cacircnd Franţa e terfelită astshyfel pe tăracircmul -artei

Ministrul Franţei delagrave noi nu reshyprezintă el oare şi bunul gust al Repu-blicei

De ce icircngăduie asemenea exhibiţii Francomanii noştri mdash imbecili tocmai

fiindcă nu sunt francofili mdashbull nu pot fi o-priţi de a icircncuraja asemenea scandaloase etalări negustoreşti cari deservesc o cauză frumoasă dar

Dar noi avem prea mult respect pentru bunurile sufleteşti ale Franţei prea sinshy

cer entuziasm pentru nobila ei isteţime spishyrituală prea neclintită convingere icircn teshymeinicia renumelui ei artistic mondial ca să nu strigăm mdash fără icircnconjur şi fără frică mdash indignarea noastră grea

Fireşte cetitorule naş fi icircndrăznit să scriu un astfel de articol

Sunt chestiuni draquo bună cuviinţă şi reshyguli neclintite icircn materie de ospitalitatemdash peste cari nu se poate trece

Deaceia am apelat mdash cu icircngăduinţa du-mitale mdash la povestea chinezească a celor doi mistificatori

N N TON1TZA

E r a t a In cronica noastră precedentă asupra

bdquoContemporanilor mdash pe lacircngă alte greşeli de tipar pe cari lectorul le va fi icircndreptt singur1 mdash o frază a fost complect nimicită

O reconstit uim bdquoRaţiunea singură e o suverană rece şi oarbă ale cărei porunci nu le urmăm dacă nu-şi icircngăduie volupshytatea unei icircmbrăţişări cu sentimentul

CINEMATOGRAFUL Cinema Bulevard - Palace mdash bdquoTrandafirul Parisului cu Mărie

Phitbini

Un film r v i r + raquo bine iucat frumos monshytat şi inteligent pus icircn scenă Aceste trei calităţi mdash icircn special cea dintacirci mdash icirc(i dau impresia unui film bun prin a-ceea că remediază sau icircn tot cazul asshycund slăbiciunea scenariului Defectele lui icircnsă sunt greu de precizat deoarece sunt mai mult de ansamblu decacirct de deshytaliu ar avea aerul că este bdquoun coup dessai care e icircnsă departe de a fi bdquoun coup de maicirctre icircn primul racircnd o naivishytate ce merge uneori la extrem

Apoi lipsă vădită de experienţă tehshynică de prudenţă chiar unele lucruri se explică prea uşor altele nu se exshyplică de loc cele mai multe au prea mult aerul bdquocinematograf

Totuşi defectele acestea nu supăr prea mult deoarece totul pare natural graţie felului aproape desăvacircrşit icircn care Mărie Philbini şi-d icircnţeles rolul bdquoMărgeluş e o creaţie minunată care sprijiueşte tot restul filmului

Cinema P a t h e Lipscani bdquoVoshyiajul imaginar cu Dolly Davis şi

Jean Borlain O destul de reuşită fantezie specushy

lacircnd iui caz de autosugestie Un fel de poshyveste cu zacircne care icircn felul foarte fin icircn care e alcătuită distrează intereseashyză chiar nu numai pe copii dar şi pe spectatorii maturi Interpretarea corectă montarea foarte bună fotografia pershyfect de clară

Cinema L u x mdash bdquoDomnişoara cu protecţie cu Ossij Oswalda

O comedie cam trasă de păr oare toshytuşi te face să racirczi datorită icircnsă numai

H bdquo 7 ONITERSUumlL LITERAS

At doilea concert simfonic dirijat de Alfonso Castaldi

Nu ne putem opri să arătam părerea de rău pentru faptul că bdquoUniunea artişshytilor instrumentişti din Romacircnia trece cu vederea peste nevoile priune ale memshybrilor oe o alcătuesc ridicai ea prestishygiului lor social promovarea educaţiuinei lor profesionale şi deşteptarea conştiinshyţei lor culturale Dar iarăşi nu putem nesocoti dacircrzele icircncercăr i de a organiza concerte isknfoinice l a cane Uniunea este ajutată de larga experienţă profeshysională a maestrului Castaldi Căci cum este de altfel ştiut maestrul Castaldi deshyţine ca titular la conservatorul nostru bucureştean pe lacircngă catedra de composhyziţie şi clasa de ansamblu orchestral Asa icircn cacirct mulţi dintre executanţii ce vin acum ca membri a i bdquoUniunei 1 sub bagheta lui Castaldi cunosc in maestrul lor dirigent pe profesorul lor de odinishyoară Iar Castaldi mdash excepţie tfăcacircnd o parte din elementele pe care le icircntacirclnim la mai toate icircnjghebările simfonice de la noi mdash are de interpretat programele ce-şi propune cu o orchestră formată din elemente cam de aceiaş capacitate tehnishycă şi maturitate artistică muzicală ca elevii săi mai rutinaţi şi mai talentaţi

jocului interpreţilor comicul situaţiilor e diluat de precipitarea acţiune şi tocshymai din această cauză de neverosimili-tatea supărătoare a acelor situaţii

Cinema Select laquoTacircnărul Maha-radjahraquo cu Rudolph Vaentino

bdquoStăvilarul d-lui Carapancea prefect de Vlaşca

Aceeaş ideemdashlupta icircntre Amor şi Dashytorie şi mai cu seama aceeaş factură O cacircmpie icircntinsă fără ridicaturi şi fără a-dacircnoituri Nici calităţi nici defecte ceva cenuşiu uniform neicircnsemnat medioshycrul prin excelenţă De data aceasta Vashylentino mdash cu atacirct mai mult că ultima sa creaţie M Reaucairev era icircncă prea vie iu mintea tuturor mdash a decepţionat chiar şi pe cei mai fervenţi admiratori şi mai cu seamă admiratoare ale sale

PUPU IG

Prin calitatea muncii şi felul serviciului icircndatoraţi sau sortiţi să presteze mulţi dintre intrumentişti membri ai laquoUmiu-nei pierd din abuumlamptfatea căpătată icircn studiile de conservator Şi astfel ca posishybilităţi de interpretare orchestra forshymată de bdquoUniunea artiştilor instrumenshytişti apare cu inerente lipsuri de omoshygenitate şi de unitate Peste aceste lipshysuri nu se poate trece cu uşurinţă şi de sigur numai un icircncercat muzician şi om de şcoală cum este Castaldi icircşi poate lua asupră-şi gri ja de a dirija o asemeshynea formaţiune orchestrală Castaldi o dirijează de fapt icircn acelaiş spirit icircn care icircşi face cursul său conştient de rolul său cultural muzical cu o desăvacircrşită probishytate artistică şi cu cea mai icircncordată atenţiune pentru puritatea stilistică a pieselor din care-şi compune programul Chiar icircn alcătuirea programelor ce dishyrijează Castaldi confirmă cu prisos atishytudinea şi tendinţele sale dirijorale ce relevăm aci Al doilea concert bunăoară mdash cel care prilejeşte racircndurile de faţă mdash conţinea icircn program o foarte sintetică schiţă de stiluri Mozart (simfonia icircn sol minor) Beethoven (Eroica) şi Berlioz (Uvertura Benvenuto Cellini)

Este deajuns să privim ce icircnfăţişare diferă ia rotirea baghetei lui Castaldi icircn cele trei piese pentru a ne da seama asupra liniilor de stil caracteristice urshymărite de dirigen Realizările rchestr lie sunt abia schematice indicaţiuni pentru ceiace s a r putea obţine cu elemente mai hacircrşite mai diligente şi mai contopite icircn intenţiunile de interpretare ale maesshytrului

Să nu icircncheiem icircnsă fără să icircnsemshynăm şi să stăruim asupra desvoltării e-duoaţiunii muzicale la care cantribuesc cu atacirct de binefăcătoare icircnvăţăminte concertele dirijate de Castaldi O mai bună organizare a plasării biletelor ar spori şi veniturile bdquoUniunii dar^ mai ales a r aduce un mai numeros auditoriu şi deci un mai icircntins cacircmp de posibilităţi pentru eduoaţiunea muzicală romacircshynească

G BREAZUL

BULETINUL NOUTĂŢILOR LIBRĂRIEI FRANCEZE

Liste publicate săptămacircnal de bdquoCenshytrala Cărţii Societate generală de lishybrărie Bucureşti str Paris Nr 1

LITERARE ROMANE POVEŞTI NUshyVELE P O E S I I

Aimeras H La femme amoureuse dans la vie f r 9

Arland M Monique preacuteceacutedeacute de Terres eacutetrangegraveres

Benoit P Alberte 9 fr Benson R H Les Necromencicns 10 fr Audisio G Trois hommes et un Minashy

ret fr 750 Carette M-me Histoire de ma Vie de

George Sand fr 9 H de Balzac Pages choisies fr 9 Avermaete R Une rivaliteacute farouche

fr 9 Bacircillon A Chalet 1 9 fr Daudet L Le recircve eacuteveilleacute 10 fr Boutet F La scegravene tournante fr 9 Bianiome Recueil des dames fr 12 Fosca F Les Dames de Boisbrulou

fr 12 Kahn G La Childebert fr 9

Mayran C Hiver fr 10 Mayran C Hiver (Cahiers Verts) fr 15 Vioies A Le Limon fr 9 Un Parisien Histoires parisiennes fr 9 Rolliuat M Choix de poeacutesies fr 850 Romains J La vie unanime fr 1050 Geraldy P Robert et Mtu-ianne fr 750 Chklomski V Voyage sentimental

fr 1350 Bjarne I Maison de joie fr 9 Reymont L Les Paysans T I I I Le

Printemps fr 10 Chach P On se bat sur mer 10 fr Feacuteoal P La Chasse au roi fr 5 Touchard A LAbordage fr 10

F I L O S O F I E Vachet dr P La Penseacutee qui gueacuterit

fr 10 ŞTIINŢE POLITICE Ş[ SOCIALE

Feacutedoroff M La Russie sous le regime communiste fr 30 ŞTI INŢE FISICO-CHIMICE SI NATUshy

RALE Daujou A Description du Ciel fr 15 Duoal Le problegraveme de Chimie fr 10 Thomson LElectron en Chimie fr 16

INDUSTRIE Barbillon L Couplage des alternateurs

fr 25

Buletin bibliografic săptămacircnal gt de AL SADMONESCU

0 O P E R E GENERALE B I B L I O G R A F I E GRAFOLOGIE ACADEMII P R E S A

Academia Romacircnă mdash Anale Tomul XLV Şedinţele din 1924mdash1925 Bucushyreşti Academia Romacircnă 1925 224 p Lei 80

Stahl (Henric) mdash Grafologia şi expertishyzele icircn scrieri AnonimulmdashFalşul Cu 204 autografe şi documente grafoshylogice Bucureşti Cartea Romacircneasshycă [1926] 136 p Lei 140

Lupaş (Dr Ioan) mdash Contribuţiuni la isshytoria ziaristicei romacircneşti ardelene Sibiu Editura bdquoAsociaţlunii 1926 122 p Lei 30 (Biblioteca bdquoAstra Nr 11)

Lupaş (I) mdash Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureşanu Bucureşti Academia Romacircnă 1925166 p Lei 60

2 R E L I G I E TEOLOGIE Comşa (Dr Grigorie Gh) mdash Veniţi la

Hristos Predici la toate Duminicile

A se vedea tabloul clasificaţiunii zecishymale |n numărul 1

anului bisericesc Arad (Tip Dieceshyzană) 1926 300 p Lei 100

31 STATISTICĂ Glicsman (Dr I) mdash Morbiditatea şi morshy

tali tatea icircn Romacircnia Studii de stashyt ist ica demografico-sanitară Bucushyreşti (Tip Fundaţiei culturale Prinshycipele Carol) 1925 36 p - f 4 tabele Diagrame

32 POLITICĂ Lupn (Dr N) mdash Noi şi Sacircrbii Problema

croată ţărănismul croat St jepan Răshydic chestiunea Banatului Romacircnii din valea Timocului o politică de icircmshy

păciuire Bucureşt i Cultura Naţio-f1regreg 4 8 P- L e i 25 (Colecţia Acshytualităţi)

Moldovan (I) mdash Biopolitica Cluj Edishytura Institutul de igienă şi Igienă socială din Cluj 1926 96 p (Biblio-trei e

I r f e n i c ă ş i b i deg P 0 l i t i c ă a bdquoAs-

33 ECONOMIE POLITICĂ Cunescu (Ing Stavri C ) - Macircna de lushy

cru Ş 1 Producţia Naţională (Bucushy

reşti Institutul economic romacircnesc 1926 26 p Diagrame Lei 15

Ghiulea (N) mdash Ocrotirea clasei de mijshyloc Chestiunea meseriaşilor Arad Librăria Diecezană 1926 63 p Lei 5 (Biblioteca Semănătorul Nr 138)

Bacircrna (Paul) mdash Cartea de adrese teleshygrafice a banelor romacircneşti şi indishycatorul băncilor romacircneşti şi indicashytorul institutelor financiare Rumaumlshynisches Bankadressbuch und Teleshygrammadressverzeichnis Arad (Tip Rethr) 1926 263 p

Chivulescu (Chivu C ) mdash Calculator penshytru impozitul pe salarii la lucrători Tabela I-a cu impozit de 4 Tabela I l -a cu impozitul de 4 şi 8u Tacircrgovişte (Tip Viitoshyrul Petre G Popescu) [1926] 371 p Lei 300

34 D R E P T L E G I S L A Ţ I E Dobrescu (Dem I) mdash Legiferarea romacircshy

nă Raport prezentat Congresului A-vocaţilor din Bucureşt i icircn şedinţa dela 9 Ianuarie 1926 Bucureşti (Tip Curierul Judiciar) 1926 23 p

Marcovicl (Vizante) mdash Călăuza funcţioshynarului necesară o r i că ru i cetăţean iandarm primar poliţist secretar notar etc A 7-a ediţie (corectată şi

UNIVERSUL LITERAR

vede că vechii braşoveni au lăsat bdquoacte ou blestem pentru aceia cari cumpăracircn-du-le proprietăţile după moarte nu vor Jăsa junii să petreacă pe locurile lor

Ungurii au văzut totdeauna ou ochi răi acest alai ostăşesc şi de aceea junii nu aveau voe să intre icircn procesiune icircn cetate iar cacircnd se apropiau jandarmii icircnchideau pcrtile Poate-i turbura şi vestea transshymisă din tată icircn fiu că atunci cacircnd călăshyreţii aceştia icircmpodobiţi cu flori vor icircnshyconjura Sfatul Braşovul va cădea icircn macircishynile Romacircnilor

Terminacircnd d Radu D Rosetti povesshyteşte şi legenda Junilor Cică un bdquoicircmpăshyrat romacircn fugărit de Turcit a trecut Car-paţii şi a ajuns cu ostile la poalele Tacircm-peiu Ajuns aci e icircncolţit de turci şi atunci se retrage la locul numit Intre Pietre Ca să nu fie prins dă pinteni calului şi sare peste stacircncile numite azi ale lui Solo-raon Numai picioarele dinainte ating pămacircntul unde se poate vedea şi azi urshymele copitelor armăsarului icircmpăratul se prăvăleşte In momentul cacircnd să-şi dea sufletul soseşte fiul său căruia icirci spune unde a ascuns coroana pe care o va găsi icircn săptămacircna luminată

Şi de-atunci a tot venit fiul icircmpăratushylui cu romacircnii săcaute coroana fără so găsească Sunt strămoşii Junilor de azi

Au mai căutat-o şi străinii cari auzishyseră de comoara ascunsămdash pacircnă au găshysit-o nişte copii din icircntacircmplare De aci şi numele cetăţii Kronstadt oraşul coshyroanei

Dar sa icircmplinit tot zisa legendei fiindshycă adevărata coroană a fost găsită de Eerdinand I care şi-a pus-o pe cap la Alba-Iulia iarjunii icircntorşi din Budapesta unde intraseră biruitori au icircnconjurat şi Sfatului Braşovului devenind stăpacircnii ceshytăţii I i I i i

Structura socială a Brăilei mdash Conferinţa d-lui B Cecropide mdash

Duminică Ia 11 dian icircn sala teatrului comunal din Brăila d B Cecropide şi-a desvoltat conferinţa despre bdquoStructura soshycială a Brăilei din ciclul de conferinţe organizate de biblioteca populară bdquoPetre Armencea

In fata unei alese asistente formată icircn deosebi de intelectuali conferenţiarul a

15

adaosă) Bucureşt i (Tip Lupta Nishycolae Stroi lă) 1926 255 p Lei 30

Pascanu (Mihail) mdash icircnvăţămacircntul drep-j W u i comercial la Bucureşt i Prele-ŞPTre inaugurală la Universitatea bulldin Bucureşt i Bucureşt i (Tip Culshytura Naţională) 1926 17 p Lei 25

Popovlci (Dr Nicolae) mdash Manual de drept bisericesc ortodox oriental cu privire specială la dreptul part icular al Biserici i ort romacircne (inclusiv noua lege pentru organizarea biserishycească din anul 1925) Volj I Par tea I şi I I Arad (Tip Diecezană) 1926 320 p Lei 90 37 IcircNVĂŢĂMAcircNT PEDAGOGIE

Dobrian (I) mdash Şcoala pr imară icircn des-voltarea culturală a neamului romacircshynesc Craiova (Tip Scrisul Romacircshynesc) [1926] 12 p

FărimiturL cu prilejul serbărei jubishyleului de 60 ani a liceului bdquoUnirea Focşani (Tip Cartea Pntnei) 1926 90 p Fig Lei 40

a) Manuale didactice pentru icircnvăţămacircnshytul primar

Coclşiu (Toma) mdash Istoria Romacircnilor pentru clasele VmdashVI primare (proshygrama veche) şi pentru cl IV (proshygrama nouă) pentru şcolile de uceshy

nici şi de adulţi B l a j (Tip Seminashyrului) 1926 76 p Fig Lei 15

Vasiliu (D G) mdash Manual de agricultură practică pentru cursul primar supeshyrior clasa V Ediţia II revăzută şi icircntregită cu ilustraţii icircn text Bucushyreşti (Tip Cultura Naţională) 1926 116 p Fig Lei 30

b) Manuale didactice pentru icircnvăţămacircnshytul secundar

Klett (Dr Stefan) mdash Deutsche Handelsshykorrespondenz fuumlr romanische Hanshydelsmittelschulen Nach dem ofshyfiziellen Schulprogramm zusammenshygestellt Sibiu In Selbsverlag des Verfassers 1926 95 p

Lukaumlcs (Emil) mdash Wegweiser fuumlr die deutsche Handelskorrespondenz A-rad (Tip Corvin) [1926] 208 p

8 L I T E R A T U R Ă I L I T E R A T U R Ă ROMANĂ

a) Poezie Nemţeanu (B) bullmdash Scrii tori i romacircni Pashy

gini alese B Nemţeanu Antologie făcută de M Dragomirescu Bucushyreşti Casa Şcoalelor 1926 282 p - f p l

b) Teatru Maior (Gheorghe) mdash Mănăstirea Argeshy

şului (In cinci acte) Arad Librăshy

ria Diecezană 1926 63 p Lei 5 (Bishyblioteca Semănătorul Nr 139) roică icircntr un act şi două tablouri icircn versuri Bucureşti Casa Şcoalelor 1926 117 p + erata Lei 50

c) Roman Nuvelă Iacobescu (Al) mdash Icoane şi privelişti A-

rad Librăr ia Diecezană 1926 63 p Lei 15 (Biblioteca Semănătorul Nr 136mdash137)

Pascu (Adrian) mdash Domnul Şef (Schiţe din viaţa funcţionarilor) Bucureşti

bull Adeverul [1926] 70 p Lei 6 (Biblioshyteca Dimineaţa Nr 51)

Teodorescu (D N) mdash Radeş Bucureşti Adeverul [1926] 72 p Lei 6 (Biblioshyteca Dimineaţa Nr 49)

II L ITERATURĂ STRĂINĂ F r a n y 6 (Zoltacircn) mdash Hindu erotika Az 6

ind irodalomb61 kivalotta et kiad-ta Arad UI Genius [1926] 95 p + 5

Moşoiu (Alfred) mdash Str iaha Comedie e-Ph Fig

III L I T E R A T U R Ă STRĂINĂ TRADUSA Shaw (Georg Bernard) mdash Profesiunea

d-nei Warren Comedie neplăcută icircn patru acte Pusă pe romacircneşte de Victor Ion Popa Bucureşt i Adeverul [1926] 126 p Lei 10 (Biblioteca Dimishyneaţa Nr 52mdash53)

bdquoJnDii din Braşov Conferinţa d-lui Radu D Rosetti

Defilarea bdquoJunilor din Braşov este o tradiţie locală Ei sunt o ceată de tishyner i cari se constituesc icircn suburbiul Schei din Braşov icircn sărbătorile Paştelui spre a serba un obiceiu vechiu Iată ce spume despre dacircnşii Enciclopedia

Se primesc numai feciori şi au icircn frunshyte conducători un vătaf 2 armaşi (unul mare şi altul mic) un surlaş şii un sameş

Constituirea se face icircn ziua de Paşti icircnaintea protopopului petrec Icircntreaga săptămacircnă luminată făcacircnd anume es-cursiuni icircn anumite puncte din Braşov şi cacircntă bdquoCristos a icircnviat jucacircnd hora fără neveste sau aruncacircnd din cacircnd icircn cacircnd buzduganul Ziua cea mai icircnsemnată e a treia a Paştelui cacircnd icircnsoţiţi de roshymacircnii din Schei merg icircntre Pietre un loc romantic icircn partea de sus a Braşoshyvului de unde se icircntorc icircntrun frumos şi impresionant alai avacircnd icircnainte sur-laşul

Origina acestui frumos obicei ostăshyşesc şi voinicesc na putut fi stabilită pacircshynă acum Atacirct se ştie că e un obiceiu foarte vechiu Tacircnărul filolog Nicolae Sulică face legătura junilor cu Gionii din Macedonia căutacircnd să dovedească astfel originea macedoneană a romacircnilor din Schei

După oe arată de unde şi-ă procurat is-voarele conferinţei şi anume din cerceshytările d-lor G I Pitiş dr Alexi Sterie Stinghe şi Diaconovici auzite şi de ei bdquode la bătracircni iscusiţi cititori icircn diferite prigt-veghiuri d Rosetti aduce contribuţiile sale personale

Conferenţiarul caută să fixeze cu atacirct mai mult serbarea junilor cu cacirct ea a icircnceput să degenereze puţin strigacircndu-se după icircmprejurări bdquoTrăiască partidul nashyţional sau bdquoJos jidanii

icircntacirci citeşte Regulamentul junilor păsshytrat cu sfinţenie icircn biserica Sf Nicolae din Braşov după care a scos o copie leshygalizată Se prevede acolo că dacă unul din juni nu-şi va tine angajamentul de onoare Epitropia are dreptul a-1 amenda şi a icircncasa pedeapsa pe cale judecătoshyrească recalcitrantul fiind şters din lista junilor Paragrafele sunt unele mai inteshyresante de cacirct altele

Tot aşa documentele date conferenshyţiarului de parohul Prişcu din car i ce

făcut o clară expunere asupra elementeshylor sociale componente a le Brăilei

Oraş comercial Brăila e alcătuit de mari capitalişti mdash de provenienţă variată ca timp şi icircntreprinderi mdash din muncitori ou braţele din intelectuali exercitacircndu-şi profesiunea icircn genere icircn funcţie de actishyvitatea mai intensă ori mai domoală coshymercială din o foarte vărgată categorie de muncitori şi slujbaşi icircntre mari capishytalişti şi producători precum şi dintro harnică mică şi mijlocie burghezie speshycific romacircnească formată din elemente pur nationale pornite cudor de muncă şi racircvnă de progres dela ţară

Elementele sociale sunt icircntr o continuă sbatere icircn stracircnsă dependentă de posishybilităţile de export căci Brăila e redusă icircndeosebi Ia acest rol al portului de ex shyport

Ori cum icircn ultimii ani exportul a treshycut printro criză care a avut la origină şi un regim de taxe icircn valută forte icircnshytreaga viată a Brăilei sa resimţit de clătinarea crizei

A făcut conferenţiarul o largă expushynere asupra stării sociale din trecutul Brăilei cercetacircnd lucrările lui Radu Roshysetti Zeletin şi ale prof Iorga Multă vreme Brăi la a fost raia turcească

După pacea delagrave Adrianopol sa dat putinţă exportului liber şi aici Ia Brăila s a u icircncrucişat vapoare din Occdent să icircncarce cereale şi alte produse pentru Franţa Italia dar mai ales pentru Anshyglia Toate acestea aduceau nu numai un spor de icircnstărire ci şi un aport de civiliaţie

Din documente rezultă căn racircndurile populafiei acestui oraş de a cărui exisshytentă se pomeneşte din veacul al XIV-lea sau aşezat turci greci bulgari şi evrei exercitacircndu-şi comerţul de intermediari şi cămătărie

Totuş icircn adacircncul ei populaţia a rămas romacircnească propagacircnd cultura şi ideoshylogia naţională prin legăturile de comerţ ou negustorimea romacircnească din Braşov icircn special şi prin elementele romacircneşti revărsate dela sate

A contribuit icircn mare măsură la aceasshyta şi curentul national susţinut icircn Brăila şi prin şcoală şi prin asociaţia tinereasshycă bdquoAvacircntul care a creiat biblioteca populară bdquoPetre Armencea

18 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I REDACŢIONALE

bull Abundenţa de materie şi necesităţi de tehnică pascală au făcut ca o bună parte din chiar această literatură fesshytivă să nu icircncapă icircn numărul de fată

Ea va apare icircn numărul următor icircmshypreuna cu Menţiuni critice şi celelalte rubrici sacrificate

Cerem scuze pe această cale d-lor autori şi-i consolăm cu cuvacircntul cehii ce sa răstignit pentru noi oamenii icircn faţa posterităţii cei din urmă ca şi cei dintacirciu

PREMIUL DE PROZA UNIVERSUL LITERAR

bull Comisiunea literară ce sa oferit să citească să trieze şi să decearnă premiul de proză de 5000 lei mdash bdquoUniversul liteshyrar mdash neputacircnd lucra icircn timpul vacanshyţei Paştilor se va icircntruni imediat după Duminica Toanei cacircnd va hotăricirc icircn conshysecinţă

GRAVURI bull Minunatele gravuri ocazionale din

numărul de faţă sunt reproduse din bibliografia veche romacircnească) de Ion Bianu şi Nerva Hodaş

VOX POPULI Craiova 27111926

bull Onor Redacţia bdquoUniversul Literar Stimate Domnule Perpessicius Vă rugăm să biuevoţi a publica icirclaquo

bdquoUniversul l i t erar lucrări de eminenshytul scriitor Ion Minnlescu Credem că ve(i lua icircn consideraţie aceste racircnduri Să ne răspundeţi la rubrica bdquoEcouri

Cu deosebit respecţi vă salută Un grup de cititori din Craiova

LITERATURA ROMANA IN ESPERANTO

bull Ultimul număr a l revistei lunare bdquoLiteratura Mondo care apare icircn limba esperanto aduce traducerea icircn limba esshyperanto a unei nuvele din volumul Icoashyne Şterse de Vlăhuţă datorită d-lui Ti-beriu Morariu

EXPOZIŢII bull Pictorul Poitevin-Skeletti şi sculptoshy

rul Lidia de Kotzebue fac cunoscut că au deschis Expoziţia de tablouri şi scuţptură icircn sala bdquoMozartV din Oalea Victoriei palatul bdquoIndependenţa i E x shypoziţia e deschisă deja 1 Aprilie la 15 Maiu icircntre orele 9mdashf şi 3mdash7 seara

REVISTE bull VIAŢA LITERARA (I 6 27 Martie)

publică icircnceputul unei serii de comenshytarii la actualitatea literară Pe răbojul vremii de d G Murau

Un interviu cu d Eugen Lovinescu Poflzia şi Matssa ohse^vţafiunl pairalt-doxalc de d VI Streinu şi o amuzantă gazetă rimată de pseudonimul Tartacot 4 critici are Ţara din care extragem

Cel de-al doilea Htinzacircndu-şi ciocul ca pe-un patrafir

hirotoniseşte genii pentru asta dacircnd şi-un bdquoGyr

Şi subţire-apoi declară mdash bdquoCapodopera e az Ca o mare n care singur Se avacircntă un bdquoTalaz

bull ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC (VIL Ur 277 28 Martie) publică o conshyvorbire cu d G Topacircrceaaiu şi luxushyriant ca de obiceiu icircn scrisul său aşa de personal O poveste de dragoste do Sărmanul Klopatock

bull SBURATORUL (IV 2 serie nouă Aprilie) aduce un editorial Poporanisshymul anacronic de d E Lovinescu poezii de d-nii Vladmir Streinu G Nichita şi Camil BaltazarmdashDuplex admirabila poeshyzie a d-lui VL Streinu a r trebui reproshydusă icirci) icircntregime

Pe-acelas pisc din care printre cremeni Minam răsucit eu trunchiul de gorun De o potrivă ceruţi supse-asjmcnj Mijlocul cald icircn mladă de alun

D-na ţlortensin Papadat Bengescu conshytinuă cu fragmente inedite Prinţul Maxenţiu romanul său d F Adreca o elogioasă glosă la literatura d-nei Benshygescu Revista Cărţilor şi Revista Reshyvistelor diversă ltfdmpetenţă

bdquoAspectele vieţii literare scrise de d E Lovinescu prea interesante şi poleshymice pentru a nu reveni icircn numărul viitor

CAcircRTI PRIMITE (asupra cărora vom reven)

HENRIC STAUL Grafologia şi expershytizele in scrieri Anonimul-Fnlsul Cu 204 autografe şi documente grafologice Editura bdquoCartea Romacircnească 1926 Preţul lei 140

HENRIC STAUL Un Romacircn icircn lună roman astronomic ilustrat de pictorii Stoica şi Murnu ed Il-a Ieri 4

ION P CONDIESCU Doctrina admishynistrativă (Problemele zilei 4) ed bdquoReshyvistei industriale 1926 lei 10

I GIIEREA (C DOBROGEANU) Studii critice voii IV prima ediţie ed bdquoUnishyversala preţul 40 lei

CONCURS DE POEZII bull Prezidenţia Corului bdquoGutenberg din

Cluj publică concurs pentru a) Textul u-uei poezii pentru un bdquoCacircntec de vin (veshyselie) icircn ritm săltăreţ limbă clară curgăshytoare care să se poată pune pe note E x shytensiunea icircntre 12 şi 16 racircnduri b) penshytru textul unui cacircntec funebru potrivit să se cacircnte la Icircnmormacircntările muncitorishylor

Terminul de concurs 15 Mai 1926 Lushycrările se vor trimite icircn dublu pUc unul va conţine poezia prevăzută cu motto al douilea pe care va fi scris motto-ul va conţine numele autorului Pe plicul cu a-dresai Corului (Corul bdquoGutenberg Cluj strada Memorandului 25) se va indica vishyzibil bdquoLucrare pentru concurs Pentru fieshycare text icircn parte se stabilesc cacircte două premii Premiul I 300 lei Premiul II 150 lei de fiecare poezie Toate lucrările inshytrate la concurs devin proprietatea corului bdquoGutenberg indiferent dacă sunt sau nu premiate

TEATRALE bull Premiera piesei bdquoTinereţe fări băshy

tracircneţe de d-nii Ion Pillat şi Adrian Mn-niu sa hoiăricirct definitiv pentru Viner 9 Aprilie

bull bdquoManechinul Sentimental de d Ion Minulescn va fi icircn curacircnd jucată de trushypa tdin Vilna

bull La Teatrul Noţional se repetă bdquoMitu Boerul de d-nii Sfetescu şi B AUnescu

bull Ucenicul vrăjitor piesa d-nei Sto-jfania Zottoviceanu se va reprezenta la Teatrul Naţional icircn cursul lunei Aprilie Ia rolurile principale vor apare Dida So-lomon Sonai Clucerii G Calboreanu şi Băltăţeanu

bull Premiera operii jSalomea de Ri-chard Strauss a fost definitiv fixată penshytru Sacircmbătă 17 Aprilie

bull Prima reprezentaţie a tenorului P Raiceff va avea loc la 13 Aprilie cu Manon de Massenet

Se va relua şi Bohema tot cu tenorul Raiceff

OPERA CONCERTE bull In turneul oel va face icircn ţară icircn

cursul luneii Mai Opera Romacircnă se vor

Redactor PERPESSICIUS

cacircnta operele bdquoFanst bdquoBărbierul din Sevilla şi bdquoManon

bull Miercuri 7 Aprile se va da la Ateneu recitalul de pian cu A Rubinstein

bull Concertul bdquoFilarmonicei Tire loc Vineri 7 Aprilie la Ateneu

bull Yineri 23 Aprilie tot la Ateneu va avea loc concertul simfonic al Uniunei artiştilor instrumentişti

bull Ziarele franceze comentează cu viu interes succesul obţinut de bdquoBoris Godti-nov la Academia Naţională de muzică unde a fost cacircntat de actorii ruşi icircn limshyba rusă

Cu acest prilej unii susţin că anumite opere nu pot fi reprezentate in tradushycere fără a nu li se pierde culoarea speshycifică Se citează ca pildă Carmen Pelleas et Melisande Penelopc pentru limba franceză

bull Jean Moreas lăsase prin testament ca fondurile ce vor reveni din vacircnzarea volumelor sale să fie vărsate niţei case speciale din care să se instituie un preshymiu de poezie anuală

Mauricc Barres şi Ilenry de Regner fuseseră icircnsărcinaţi de Moreas cu decershynarea acelui premiu

Azi el va fi decernat numai de l Re-gnier căruia i se va remite săptămacircna aceasta un cek de 40000 franci totalul sumei depuse peniiru fondul premiului bdquoJean Moreas

Emoţia ce a produs printre poeţii franshycezi vestea acestui frumos premiu no pot simţi mai viu decacirct poeţii

bull In afară de premiul pentru poezie bdquoJean Moreas icircn Franţa sau mai instishytuit două premii Premiul bdquoJules Verne de 5000 franci care se va decerna icircn fiecare an icircn luna Noembrie uuei lushycrări ce se publică icircn bdquoLecturc pour tuos şi premiul Sindicatului Romancierilor de 1000 franci ce se va decerne anual unui roman ales de comitetul sindicatului

bull Oraşul Monfcpeller organizează un campionat artistic cuprinzacircnd categoriile cele mai variate cacircntăreţi de operă do operă comică comici acrobaţi cupleiişti e t c etc

Vor fi admişi icircnsă numai artiştii amashytori de ambele sexq şi de toate naţionalishytăţile fără limită de vacircrstă

Fiecare concurent va fi autorizat să execute două numere după placul său Organizatorii avizează pe candidaţi că nici un bis nu va fi acordat oricare ar fi succesul obţinut

Concurenţii premiaţi vor fi recompenshysaţi dacă voesc cu angajamente la difeshyritele Music-halluri din sudul Franţei

bull Un frumos succes a obţinut Wpdeon Discipolul Dracului de BernarfPampshaw care sa jucat la noi pe scena Teatrului Regina Măria

BIBLIOGRAFIE Publicaţiile Academiei- Romacircne apă

rute dela 1923 Audrieşescu I bdquoPiscul Crasani 40 lei Mihailesou V Aşeşeză-rile omeneşti icircn cacircmpia romacircnă 25 Li Panaitescu P P bdquoInfluenţa polonă icircn o-pera şi personalitatea cronicarilor Ureche şi Miron Costin 60 lei lorga N Domshyniţei Anca şi patronajul ei literar 25 lei Baibeş Dr V bdquoLouis Pasteur 12 lonescu-Bujor Dr bdquoStudiul petrografic şi tehnic al rocei de trass 18 lei Istrati Dr şi Mihăilescu bdquoChilimbarui din O-lăneşti 3 lei Mariuescu Gh Dr bdquoViaţa şi opera lui Cajal 35 lei Panaitescu Geshyneral bdquoŞtiinţa fortificaţiei icircn Romacircnia 6 t e i Rick Iulian bdquoClimatograifia cacircmpiei dintre racircul Olt şi racircul Argeş lei 25

2

In mărturisirea noastră de credinţă există un articol egal cu celelalte dar suportul tuturor celorlalte Dela el porshynim totdeauna icircn construcţiile noastre teologice şi la el ne icircntoarcem pururea icircn ceasurile de meditareacute intimă ca şi icircn cele de mărturisire publică

bdquoŞi sa răstignit pentru noi icircn zilele lui Pilat din Pont şi a pătimit şi sa icircngropat Şi a icircnviat a treia zi după Scripturi

icircnvierea Macircntuitorului din morţi este Alfa şi Omega icircn credinţa şi icircn teologia noastră Nu putem concepe creştin şi creşshytinism nu putem concepe teologie creşshytină nu putem concepe preot şi preoţie mdash fără icircnvierea lui Iisus Christos şi fără fericita credinţă icircn icircnvierea aceasta

Christes a icircnviat din morţi cu moartea pre moarte călcacircnd şi celor din mormacircn-turi viaă dăruindu-le

Iată1 flamura noastră iată cacircntarea noashystră de biruinţă iată sfăracircmarea lanţushyrilor acesitei vieţi şi eliberarea noastră mdash duhovnicească aici definitivă dincolo (Romani 8 23) 1

Toate celelalte propozijuuml de credinţă anterioare şi ulterioare bdquoŞi sa suit la ceruri şi şade deadreapta Tatălui şi iarăşi va să viq cu slavă să judece viii şi morţii a căruia icircmpărăţie nu va avea sfacircrşit mdash toate sunt ca nişte ramuri gemene cari pornesc şi se propagă din sora lor aşeshyzată printre ele ca a cincea Şi a icircnviat a treia zi după Scripturi

Acesta este faptul acesta este strigăshytul de bucurie aceasta este pacircrghia care a făcut să sară lumea veche din ţacircţacircni a-cum o mie nouă sute de ani Fapt istoric este mdash zice Carl Weizsaumlcker la icircncepushytul cărţii sale Das Apostolische Zeitalter mdash că Apostolii Petru şi Pavel şi toţi ceishylalţi bdquoerau icircncredinţaţi că au văzut pe Cel ce a icircnviat

Am oare nevoie iubite frate să intru cu tine la lumina făcliilor apostoleşti icircn acest palat-minune din grădina lui Iosif din Arimatheia Am nevoie să fac cu tine ca Sf Luca odinioară eu Teofil să-traquo scriu toate bdquodela icircnceput (Luca 1 3) Cu ajutorul Domnului voiu face aceasta (dar pentru alte fete decacirct cele din casa noastră) icircn Scrisorile mele către Simforoza

Cred că eşti ca si mine icircncredinţat pacircnă la tăerea capului că Iisus Christos a icircnviat cu adevărat Şi atunci vei mărshyturisi ca mine că icircnvierea lui din morţi umple cerul şi pămacircntul

icircnvierea Domnului a biruit spaimele morţii a dejucat pe Diavolul ne-a desshychis facircntacircnele macircntuirii icircnvierea Domshynului reconfirmă pe_ Moise şi garanteashyză icircntreaga Sf Scriptură icircnvierea Iui Iisus Christos din morţi garantează preshyţul sacircngelui vărsat pe cruce pentru noi dă puteri miraculoase apei Sfacircntului Bo-

Marele nostru scritor prea bunul păshyrinte Gala Galaction a cărui activitate l i terară scacircnteiază mdash consolantă musshytrare mdash icircn amintirea cetitorilor aseshymeni bucăţii de marmoră de pe Acropole despre care vorbeşte Merejkowski ne face deosebita cinste să ne aufcorize a reproduce din culegerea sa de scrisori teologice Piatra-din-capul-unghiului

Pledoarie dogmatică şi vibrantă a orshytodoxismului pe care S Sa 1 vede aseshydiat de nepăsarea autohtonă şi de infilshytraţii străine culegerea părintelui Cala Galaction merită o atenţie mai amănunshyţită mdash pe care o şi promitem

Pentru astăzi suntem fericiţi să auzim aceste cuvinte de icircnălţare de la un slujishytor al Domnului şi mai ales dela o glorie a scrisului romacircnesc (N R)

A IcircNVIAT de GALA GALACTION

tez peceffllneşte minunea Sfintei Euhashyristii şi toată sfinţenia şi eficacitatea ceshylorlalte taine icircnvierea lui Iisus Christos din morfi este minunea care ne demonshystrează minunea a doua Pogoracircrea Dushyhului Sfacircnt şi petrecerea lui cu noi pacircnă la sfacircrşitul veacului icircnvierea lui Iisus Christos din morţi justifică infailibilitashytea sinoadelor ecumenice şi ne icircncredinshyţează fără de moarte că viafa aceasta nu poate să fie bine petrecută decacirct icircn miliţiile Crucii mdash şi că plata noastră multă va fi icircn ceruri

Tăria acestui adevăr o cunosc toţi cei ce sau ocupat fie chiar şf icircn măsură mai modestă cu obacircrşiile creştinismului şi cu fenomenul Bisericii Primare iată mărtushyrisirea acestui adevăr icircn stilul unui proshytestant Adolf Harnack E o pagină preshyţioasă pe care un om cinstit şi un mare istoric o scrie după ce a cercetat şi a icircnshyţeles că toată revoluţia pentru Iisus Christos a pornit icircn lume dela icircnvierea lui din morfi

Adolf Harnack zice icircn cartea sa Das Wesen des Christentums pp 102mdash103 bdquoOrice sar fi putut petrece la mormacircnt şi cu arătările (lui Iisus) un lucru este neclintit dela acest mormacircnt şi-a luat obacircrşia credinţa de nesfăracircmat (unzershystoumlrbare Glaube) icircn biruinţa asupra morţii şi icircntro viaţă veciniei Nu-mi puneţi icircnainte pe Platon nici religia Pershyşilor nici ideile şi scrierile iudaice de ntai tacircrziu Toate acestea ar fi apus şi au apus Dar certitudinea icircnvierii şi a unei vieţi eterne mdash care icircşi are obicircrşia la mormacircntul din grădina lui Iosif mdash na murit şi convingerea că Isus trăeşte stă şi azi ca temelie nădejdilor de cetăţenie icircntro vecinică cetate făcacircnd viaţa păshymacircntească vrednică de trăit şi suportabishylă EI a izbăvit pe acei pe oari frica morshyţii icirci ţinea icircn robie toată viafa (Ebrei 2 15) Aşa este Şi azi icircncă (fie şi cu excepshyţii) acolo unde icircmpotriva tuturor inpresii-lor pe cari le dă natura icircntacirclnim o creshydinţă puternică icircn preţul infinit al sufleshytului acolo unde moartea a pierdut spaishymele ei acolo unde suferinţele acestui ev sunt puse icircn cumpănă cu o mărire ce va să fie mdash acolo acest fel de a simţi viaţa este legat de convingerea că Isus Christos a trecut prin moarte că Dumshynezeu I-a icircnviat şi că I-a icircnnălţat Ia viaţă şi Ia slavă Şi cum putem să ne icircnchipuim lucrul acesta altfel decacirct aşa că şi penshytru primii ucenici temeiul cel de pe urshymă al credinţei lor icircn Domnul cel viu a fost mdash puterea care a ieşit din el Ei au simţit ca purcezacircnd din el viaţă de neshyzdrobit Numai pe scurtă vreme a putut să-i zgudue moartea lui Puterea Domnushylui a biruit totul Dumnezeu iiu 1-a sfăshyracircmat icircn moartea lui El trăeşte c a n acirc r g a celor adormiţi Siguranţa unei vieţi etershyne icircn timp şi dincolo de timp omenirea a dobacircndit-o nu prin speculaţiini filoshysofice ci prin contemplarea _ vieţii şi a morţii lui Iisus şi prin simtimacircntul ne-neritoarei lui unităţi cu Dumnezeu (Einshyheit mit Gott)

Nu-mi trece nici o clipă prin minte că frăţia ta preot icircn biserica noastră ai putea să ai vre-o icircndoială asupra icircnvierii Domnului Dar este necesar să ne aminshytim şi să scoatem icircn evidenţă icircn fiecare zi pe ce temelii miraculoase ne găsim icircindcă toate neicircnţelegerile şi toate rătăshycirile vin icircn primul loc de aici Uitam ca tot ce suntem si lucrăm este pe temelia icircnvierii lui Iisus Christos din morţi

GALA GALACTION

UNIVERSUL LITERAR

Floarea de rapiţă Te iubesc Aşi vrea să merg i de macircnă cu tine aşa cum fac copiii Haide printre florile galbene din cacircmp să tragem adacircnc icircn piept miros de muncă

O floarea de rapiţă ce ţi-a despărţit buzele aşa cum ar fi tăiat o rodie coaptă mi-a turburat inima Dă-mi-o so răsădesc icircn suflet Te iubesc

FLORICA MUMUJANU

Apusuri mari de soare In singurătăţile-mi tomnatice uitat ca un buchet de flori din vara ee-a

[trecut mă nduioşez mdash visez mdash- şi placircng

La ce mai stăruiţi in preajma mea neodihnite visuri ca oile nesăturate pe nesfacircrşitul cacircmp de toamnă cacircnd obosiţi de praf şi căi şi gacircnduri mdash au adormit flămacircnzi păstorii n marginea

[cărării

In mine cresc mdash apusuri mari de soare

VALERIU BORA

Sărutul lui Isus Era la cină Domnul cu ucenicii săi Toţi ascultau cu grije poveţele divine Iar EL plimbacircndumdashşi leneş privirile

[senine Ii sfătuia să ndrepte să ierte pc cei răi

Cum noaptea se lăsase pe umedele văi Se mai vorbi de milă de patimi de

[ruşine De calea care duce spre cer şi către bine De alte icircnţelepte şi fericite căi

Se duse-apoi la Iuda şi pletele-i cărunte Le macircngacircie o clipă icircl sărută pe frunte Dar sărutarea-i rece ca fierul roş ardea

Apoi văzacircnd pe Iuda cum _ se icircngălbenise Zacircmbi Macircntuitorul de spaima lui si zise mdash bdquoTe-a nfricoşat sărutul Mi-1 vei

[icircnapoia

MIRCEA PAVELESCU

CHRISTOS

UNIVERSUL LITERAS

GIOVANNI PAPINI























UNIVERSUL LITERAR















MIIIA1L CELAR1ANU





ALEXANDRU MARO)

I CSIVERSUL LITERAR


poa tă sufleshy







cei icircşi

I SMS (la r










M111AIL CLLAUIANU





Al i ANDRU MARCF

ONIVERSUL LITERAR 5






(Muzele apar)






































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UNIVERSUL LITERAS

GIOVANNI PAPINI























UNIVERSUL LITERAR















MIIIA1L CELAR1ANU





ALEXANDRU MARO)

I CSIVERSUL LITERAR


poa tă sufleshy







cei icircşi

I SMS (la r










M111AIL CLLAUIANU





Al i ANDRU MARCF

ONIVERSUL LITERAR 5






(Muzele apar)






































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UNIVERSUL LITERAR















MIIIA1L CELAR1ANU





ALEXANDRU MARO)

I CSIVERSUL LITERAR


poa tă sufleshy







cei icircşi

I SMS (la r










M111AIL CLLAUIANU





Al i ANDRU MARCF

ONIVERSUL LITERAR 5






(Muzele apar)






































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































I CSIVERSUL LITERAR


poa tă sufleshy







cei icircşi

I SMS (la r










M111AIL CLLAUIANU





Al i ANDRU MARCF

ONIVERSUL LITERAR 5






(Muzele apar)






































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































ONIVERSUL LITERAR 5






(Muzele apar)






































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UNIVERSUL LITERAR 5






(Muzele a p a r )








































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UNIVERSUL LITERAS



























EUGEN VICTOR





























RUD A KNAPP




























II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15






























































































































II








AL T STAMATIAD



































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15












































































































































Trad de IOAN LUPU


IANCU VĂCĂRESCU












VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































VMVERSVL LITERAR









GH CARDAŞ













CRESUS ESOP RHODOPA













CRESUS Aşa primesc



(it ridică) i






























ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15













































































































































ii

















A E Honsman




CAcircNTEC





















[viteză icircnapoi

























VASILE STOICA


A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15

















































































































A DOUA IcircNVIERE




PARADA IN JOIA MARE







tjntnmt ttTsnAcircn































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15































































































































PAUL I PAPADOPOL


































N N TON1TZA





Phitbini
















PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15























































































































PUPU IG




G BREAZUL



















fr 25



























UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UNIVERSUL LITERAR










15
















































































































UINIVEF!vil>l LITEFÀF -...

Documents

Transcript of UINIVEF!vil>l LITEFÀF -...