M A KU S B U N E S C U . EALEZr і.Л ІИ | ) . \ ( | | |

In a c e s t n u m ă r : GIB. I. M I H A ESCU, VICTOR EFTIMIU, VASI LE SAVEL, ION PILLAT, DBA GOŞ PROTOPOPESCU, SANDU TELE AJEN, VIRGINIA GHEORGHIU, ARTÚR ENAŞESCU, A. RANGAVIS, G. G. COSTIN, F . ADERCA, SYLVAIN LE VI,

ION BAILA, RUD. A. K N A P P , GEORGE DIACU ş i N. N. TON ITZA.

An XLII, No. 48. 2 8 N o e m b r i e 1 9 2 6 . Lei S.

2 ' UNIVERSUL LITERAR

F R A G M E N T Гп amintirea fostei noastre poveşti, frumos de dureroasa, închin acest pahar—gândindu-I—ca dnp'o cină copioasă ; [n chilioara mea de pace, obsesiunea ta, îmi pare Reminiscenţa amăgirii rămnsă'n goluri de pahare. ...Te văd cu ochi-mi prinşi de ceapa, lipit de geam ca un strigoi, Schiţând deşertăciunea... umbra neînţelesului din noi. Imperat iv ! . , te scurgi prin geamuri şi'n inimă-mi năvală d a i ! . . Te miri c'o regăseşti tot goală !... c'am mai păstrat un putregai ! . . Ce vrei !... t e a m aşteptat atâta... şi în adâncul omenesc S'nu strâns atâtea vise ude. c'am început să putrezesc. Şi tu n'ai mai venit ! străină de ţ i -aş îi fost ai fi venit... Dar gândurile mele sumbre te născocesc la infinit ; Te am şi nu te am aproape. Sunt vrednică de milă !... ş t iu ! Sunt jucăria unei umbre, sunt umbra unui joc pustiu. Sin gurii ta t e !.. nesimţire !.. pământ uc is ! . , copil înv ins ! . . In mine toată lumea moare, încet... înăbuşit.... prelins... De-nş povesti acum banalul prin care zilnic am trecut Şi toate nopţile, din clipa din care nu ne-am mai văzut, Ar Furnica clin nou în mine — în ce-a rămas nevătămat— Aceleaşi chinuri, furioase de a le fi redeşteptat. Şi nu mai лглпи !.. destul !... ajunge !.. cu ce-am plătit mai pot speia , Mai pot i'ădăjdui uitarea !... mai pot trăi !... mai pot visa !.. Visa «ir fi sa dorm mai bine, să curm tristeţi, păreri de rău. Să uit că îără milă—viaţa !.. m'a zămislit şi'n trupul tău.

VIRGINIA GHEORGHIU

Primăvară Din tren, în zori, văd cerul ca o ană Prea l impede cu scoica lunii'n fund. Plopi nalţi la luminişuri dau să'ncapă : Iscoade sunt şi zările pătrund.

Spre Răsărit ard coifuri parcă'n pară De aur viu, lungi suliţi se aprind... De-acuma gloata umbrei o să piară — Arcaşii tainici arcurile'şi prind.

Dar meri şi peri şi pruni de pe col ine Răspund şi ei, trăgând cu praf de flori, Şi'n hâzâit de gloanţe de albine. Desfăşură un lanţ de trăgători.

Podgoria'i toată nouri de srapnelé Incremenite'n aer de Prier. D e raze fugărite, rândunele In escadrile răsleţite pier.

E soarele biruitor. Cireşii Au ridicat, învinşi, steag alb în vânt. Livezi le îşi numără plăeşii . Un cuc dietează pacea pe pământ....

Lumină pretutindeni ! Primăvară Şi verde proaspăt ca un suflet nou Şi mieii albi ca merii albi din ţară Şi pace'n gânduri vechi şi'n grâul nou.

Şi sus, pe ?artn vremii, ca o dungă De mări albastre cu sclipiri de nea, tîucegii neclintiţi pe când se-alungă Şi tren şi i r ia iăver i şi viaţa mea.

April 1926. ION PILLAT

UNIVERSUL LITERAR 3

R e s t a u r a n t u l , b e r ă r i a şi cofetăr ia „La T randa f i r " , d o m i n a î n t r e a g a p i a ţ ă a târ­gulu i cu f i rma i m e n s ă în culor i s t r igă­t o a r e ; u n t r a n d a f i r a l b (floare) ce se închega din s p u m a deasă a unui ţ a p cu be r e , i a r t o a t ă aceas t ă a legor ie e r a în­c a d r a t ă în c u a d r u p l a încolăc i tură a unei p e r e c h i d e t r a n d a f i r i (cârnaţ i ) de porc , roşii , c re ţ i şi cu dese p u n c t e a lbe .

Cei cinci f r ancmason i , cum îi n u m e a tot t â r g u l s o r b e a u din ţo iur i le lungi de ţu ica sau d i n „pr incese lc ' ' de b e r e şi ca de obice i , cu sgomotoasă veselie, comen­t au „ p i a ţ a " clin z iua aceia . (Se în ţe legea p r in p i a ţ ă locu l d e p l i m b a r e a l o ră şen i ­lor D u m i n i c a , d u p ă sfârş i tu l s lujbei , două c e a s u r i d u p ă ce se r id icau t a r ăb i l e aba ­gi i lor şi ş t e r g a r e l e vânză toa re lo r de zar ­z a v a t u r i , — m a i l ă m u r i t l umea ce se p l i m b a a g a l e de colo, p â n ă colo, ţoale* te le ce le noui a le cocoanelor , g r u p u r i l e în c a r e se s t r â n g e a u d u p ă cum „cr i t ic i le" din cu r su l s ă p t ă m â n e i t r ecu te le împin­sese s p r e u n a sau a l ta d in cele câ teva t a b e r e a l e o r ă ş e l u l u i ) .

Mesele ce le la l t e p r i v e a u cu rece r e ­z e r v ă s p r e f r ancmason i ; îi ş t iau puş i p e p r i c i n ă şi h o t ă r î ţ i să nu dea î n d ă r ă t pen­t r u n imic î n l u m e ; apoi eraul toţi t iner i , cu s t a r e şi cu şcoală, cu ocupaţ iun i şl •profesii d e g r e u t a t e în t r eb i l e locului , l i l ă sau deci în p la ta Domnulu i , cu apu­c ă t u r i l e şi cu bă t ă i l e lor de joc, ca re n-neo r i f ă ceau î n c o n j u r u l oraşului , specu­la te cu s t ă r u i n ţ ă şi metodă p e n t r u pa r ­t ea lor convenab i l ă , de t abe r i l e i n t e r e ­se ié . D e a l t fe l g r u p u l începuse să se des­t r a m e : L u n g e a n u se însurase , i a r Mălă-escu e r a ga ta , ga ta să- l u rmeze . Mai ră ­m â n e a u S m ă r ă n d a c h e , şeful, cum îi spu­n e a u ei — l imba cea m a i afur is i tă nu n u m a i d i n o r ă ş e l , d a r d in tot ţ inu tu l — şi cei doi m â n j i , u l t imii admiş i în g r u p .

D o a m n a L u n g e a n u nu „ieşise" încă, d a r L u n g e a n u îşi p revenise amicii că î n d a t ă ce se va ivi în g u r a pieţei ii va p ă r ă s i .

— C e să-i faci monclier , obligaţii . . . m ă rog , a m i n t r a t în jug.. . av is lui Mă-lăescu, p â n ă m a i e vreme.. . .

D e o c a m d a t ă însă p u t e r e a ob i şnu in ţe i îl ţ i n e a ţ i n tu i t l â n g ă tovarăş i i beţ i i lor t r e c u t e si a ce lor m a i n e s ă r a t e g lume.

C o c o a n e l e soseau r â n d u r i , r â n d u r i d i n s p r e b i se r ică . Soţii le l ăsau în tâ i să se p l i m b e î n voie, în l a r g u l pieţei ; le p r i ­v e a u de d e p a r t e l e g ă n â n d u - s e două câ te d o u ă s a u m a i mu l t e , în to rcându-se una sp re a l ta , cu t o a t ă j u m ă t a t e a de sus a t r u p u l u i , în mişcă r i încete , fără a se p r iv i to tuş i , căci p r i v i r e a le a l u n e c a ne­c u r m a t sp re „Trandaf i r ' ' .

P e u r m ă le f ăceau semn sau p o r n e a u să le c h e m e ; a l t e l e ma i î n d r ă z n e ţ e ve-n iau de la s ine , că l când voiniceşte şi chi­cot ind to tuş i d e - a t â t a î nd răznea l ă .

Se a ş e z a u sgomotoase în j u r u l mese lo r şi gus tau t u pof tă de T a n ţ a l des lăn-ţuit, mi t i te i i zemoşi , aceas t ă m a r e plă­cere h e b d o m a d e r ă , r e z e r v a t ă zilnic doar bă rba ţ i l o r . P i ş c a t e ele a m ă r e a l a acidu­la tă a be r e i , f ă lcu ţe le fine t r o sneau ac­tive sub p r e s i u n e a t o c ă t u r e i ; m â n c ă r i l e deaoasă cu compl ica ţ i i şi d ich i s în com­poziţ ie , ca p e n t r u s fân ta zi de D u m i n i ­că, e r a u u i t a t e as t fe l , d e d r a g u l aces tor res tur i de c a r n e , t r e c u t e p r in m a ş i n ă şi f r ă m â n t a t e î n b i c a r b o n a t , căci toa te de­vorau fă ră milă , ca î m p i n s e de -un avân t de r ă s b u n a r e , m o m i t o n r e a inven ţ i e b i r -tăşească ce le l ua b ă r b a ţ i i d in min ţ i şi-t t r imetea acasă , la masă , t â r z i u şi insen­sibili Ia fe lur i le domes t ice .

Soare le îşi r id icase capu l de d u p ă case şi p e n t r u a fer i c l ienţ i i d e ochii lu i scor­monitor i , d e v a r ă , u n s lu j i tor cu cămaşe

m u r d a r ă , cu piept gol şi pă ro s , învâr tea bosooiwl ind ceva, m a n i v e l a d in p e r e t e p e n t r u a des fă şu ra l ung i l e p e r d e l e ră­cor i toa re . Picoli m ă r u n ţ i cu s t ropi tor i ţ u g u i a t e la vârf, desc r i au op tu r i de a p ă p r i n t r e r â n d u r i l e de mese sau pe m a r g i ­nea e s t r ade i de c iment .

Tu g r u p u l f r ancmason i lo r se. făcuse t ăce re . Smaranclache, u r m a să povestească u n caz foar te curios.. . d r a g ă Mişule , mai a l e s tu să ascul ţ i să vezi ce interesant . . ,

...Pe la Găeş t i . cum spun. se u rcă în t r en . c ine crezi ?... c ine crezi ?... cine crez i ? . . (îi ia el la r ând , pe f iecare din a scu l t ă to r i ) .

F r a n c m a s o n i i a ş t e p t a u , m i n u n â n d u - s e d ina in t e , căci S m a r a n d a e h e găsea tot­d e a u n a câ te ceva neobişnu i t de poves ­t i t şi şt ia să înfă ţ i şeze l u c r u r i l e î n t r ' u n ch ip cu totul a p a r t e elecât cei l lal ţ i :

— M a d a m ' Lungeanu. . . . Mânj i i că sca ră gu r i l e : L u n g e a n u du­

pă ce p r iv i m i r a t în j t i rn- i , c r ezând un m o m e n t că soţia Iui a a p ă r u t pe n e a ş t e p ­ta te , s t r ânse t a r e buze le şi t u t u r o r li se p ă r u că a u d un scâr tâ i t d e măse le .

— Să n 'am p a r t e să m ă mişc, de-aici.. . M a d a m ' L u n g e a n u în persoană . . .

— Se vede că n u eşt i în t oa t e min­ţile... De când a m lua t -o , nevas tă -n iea nu s'a mişca t de l â n g ă mine. . .

— P a r ' c ă spune cineva al tfel ?... îl l i­nişt i S m a r a n d a e h e .

— H m , as ta- i t e l epa t i e cu ra t ă , făcu li­nu l clin cei tineri".

—• Ascul ta ţ i , să vedeţi . . . Aşa... Am cre ­zut în tâ i că sun t p r a d a unu i vis... v re -un fenomen de t e l epa t i e , vo rba m â n z u l u i ăs tu ia . D o a m n a L u n g e a n u în pe r soană , ca ma i tu rn , vura.. . D o m n u l e , n 'am m a i l ă z u t a sa a s e m ă n a r e ! Mă rog nici uri mi l ime t ru d i f e r en ţ ă la înă l ţ ime , na, niei o san t imă d i ferenţă la celelal te . . . cum mă vedeţi şi vă văd... D e f igură nu mat vorbesc. : oacheşe , ochii c ă r b u n e , nasu l ă la ca r e t r e m u r ă de... de... să mă... să-mi.. . ce ma i la deal la vale.. . Şi m ă rog, eu ca re ş t iam, care -mi d ă d e a m b ine seama, eă n u p u t e a fi m a d a m ' L u n ­geanu.. . eu în sumi e r a m complec t isbit d e aceas t ă n e m a i v ă z u t ă asemănare . . , Nu-i nici o s u p ă r a r e , d r a g ă Mişule. . .

— Ce s u p ă r a r e , a r p u t e a fi, rost i unu l din a scu l t ă to r i :

L u n g e a n u cân t ă r i o cl ipă, încă neş t i ind ce a t i t ud ine a r t r e b u i să ia. La u r m ă so­coti că a r ă t â n d necaz, a r î n t ă r â t a ma i mul t p e gura l iv . Deci , găsi m a i n imer i t , deş i cam tâ rz iu , să se p o r n e a s c ă pe -un râs sd ravăn , d i n toa tă in ima.

— Ba tă - t e să te b a t ă , da ' c ine vo rbeş t e de s u p ă r a r e mă i d r a g ă — şi och i i lui se î n toa r s e r ă ne rvoş i şi înfr icaţ i sp re îm­b u c ă t u r a d r u m u l u i , c a r e v ine d in sp re bi­ser ică . P â n ă acum, poves t i r ea Iui Sma­r a n d a e h e . nu avusese nimic, g rav sau o-fensa tor î n t r ' ânsa . C ine ş t ie însă ce-ai-fi p u t u t u r m a , aşa că ochii lui se p o r n i r ă să a l u n e c e mai Ia f iecare moment , s ce -rioşi, sp re locul apa r i ţ i e i s a lva toa re , lu­cind c iudat şi nes tab i l , ca două f lăcăr i d e l u m â n ă r i , pe ca r e un duh g lume ţ le suflă în râs . Asta nu-1 împied ică însă. să a d a o g e şi dânsu l , cu suficient c u r a j :

—- A s e m ă n ă r i d 'ăş t ia i sb i toare , se în­t â m p l ă adesea . Mi s 'au î n t â m p l a t şi mie . D o a r v ' am povest i t , c u m oda tă , la Bu­cureş t i , la t e ra să , m ă d u c e a m cu b r a ţ e l e în t inse , spre unu ' , de -am crezut că e frat i-meiD Ton... : ; S

S m a r a n d a e h e . î n c u r a j a t de aceas tă con f i rmare şi din ce în ce mai a n i m a t de a m i n t i r e o luă în p iep t î na in t e :

— Tocmai ! Tocmai la fel ! Să vedeţ i lucru d r a c u l u i . Mă spovedesc Ia voi ca la niş te duhovnic i . D a r să le l uăm toa te la r ând , d u p ă fir. C u m spun, domni şoa ra sau doamna. . . în sfârşit L u n g e a n c a No. 2. m ă ier ţ i că-i zic astfel... p e n t r u că mi-a ascuns n u m e l e până. . . p â n ă la u rmă şi niei azi nu-1 stiu cu t o a ' e că... da r mar b ine la r â n d ; se a şează l ângă mine , adică în faţa mea... t en ta ţ i a , vezi dum­nea t a s a u ' c e a s u l rău... m ă l'ng s e î n t â m ­p la se ca vis-à-vis d e m ' n e să fie un loc gol... Fa 'ş i cere voie... Măi. si t i n s u l ne -vesti-tii . . . ceva n e m a i p o m e n i t ! Şi se a-sează : mişcă r i l e neves t i - t i i . s'a a r u n c a t d r ep t în fundul canape l e i şi î n a i n t e ca să! a j u n g ă acolo, şi-n si î n c r u r i s a t p i ­c ioa re le u n u l pe s t e altul. . . e x a c t ca....

— D e u n d e ştii tu că n e v a s t ă - m e a îşi î nc ruc i ş ează p ic ioare le î n a i n t e de a se aşeza pe scaun.. . S p u n d r e p t că n ' am mai auz i t n ic ioda tă să-şi înc ruc i şeze ci­neva p ic ioare le înainte . . .

— Cum, tu n 'a i băga t de s eamă ? se

4 í eVtí Eh'SI 7, Í.ITEIx'Ali

m i n u n e a z ă Smara iu l ache . ín t r аіата. că Lungeauu r ă m â n e uimi t cu desăvârş i re . . . — Haiden, nu mai face pc... r â d e el, sp re a-i veni în a jn lo r . încât Lungea i iu sc-s imte nevoi t să r â d ă Ia râmlu-i . . . , sp re a n u ma i d a — D o a m n e p ă z e ş t e ! — Ioc la cine ştie ce hănueli . . . .

— Ascul ta ţ i şi nu ma i în t ro rupoj i , fă­cu Sinaraudacl ie , ne răbdă to r . . . Cum ştiji pe la Găeş t i se cam întunecă. . . Se aşea­ză şi mă loveş te cu piciorul . . . foar te ne r ­voasă... i den t i c . . .

— Sinaraudac l ie , obraznic; să nu fii... — D r a g ă Mişulc, cu t ine nu m ni

poa t e s p u n e omul o anecdotă. . . Tu ştii că nevas tă - t a a r e p ic ioru l foar te mobil . L.ste sau n u a d e v ă r a t că a tunc i când s tă jie scaun, s tă numai, picior pe s t e picior .şi <lă neconten i t diu piciorul d e d e a s u p r a , fie că e d r ep tu l , fie că e stângul. . . D o a m ­ne păzeş te , eu nu v r e a u să fac g lume s tupide , am vru t n u m a i să v ă a r ă t is-bi-tonrea asemăna re... ta fizic vorbesc.. .

— Adevăra t şi eu ani obse rva t , inter­veni unu i d in mânji . . .

— Ce-ai obse rva t . iu. măi... niuju-naclie ?... Ce te amesteci unde...

— Ajunge , t ă ie scur t Mişu. spre a c u r m a definit iv o discuţ ie a t â t do impo­sibi lă — şi începu să ba tă i ne rva t în ma­să, cu verg l ie ta . .plata' 1 , î n to rcându- se plict isi t spre locul pe unde avea să a p a r ă d o a m n a l . i ingcnnu.

Se lăsă brusc: t ă ce re opacă în ju ru l mesei a t â t de vesele p â n ă ad ineaor i , o t ăce re în mij locul căreia sgoniotul do a-l ă t u r i şi de p r e t u t i n d e n i , cădea greu ca eoljii do p i a t r ă în apă adâncă .

Liingoaiiu nu avea a s t â m p ă r pe scaun ; si mân ia lui renăscu spontan , c rescând de l à s ine sbucn i t ă şi. f ă ră chip d e opr i r e .

— Asta- i neruşinare 1 , r e începu cu vo­cea îneca tă . Să mi se s p u n ă mie cum îşi t ine p ic ioa re l e ncvns tă-mea . . . cum... în fafă domnule . . .

Şi aci înghi t ! imul elupă a l t u l şi din greu , ş i ragul de cuv in te nep l ăcu t e , pe care tă lăzt i i ta a p ă a necazu lu i i Ie a-r u n c a în c u m p ă n a gra iu lu i , la a d r e s a foşti lor tova răş i de g lumo şi r ău t ă ţ i .

— D e geaba te super i , i n t e rven i Sina­raudac l i e cu zâmbe t şiret , căci îş i p ă s t r a bine sânge le rece... li vorba de -o femee.. . una ele p e d r u m u r i , c a r e în a f a ră ele-o ase­m ă n a r e î n t â m p l ă t o a r e si cur ioasă , n ' a r e nimic comun eu nevastă- ta . . . U n s implu l'eiioinen de... ca să / ie aşa coincidentă. . .

— Să mă slăbeşt i cu fenomenele du-niitale. . .

— Dragu l meu. dacă -a i li văzut-o. . . îti jur. . . î |i... pe c m â n i u l meu... nu putea i avea altă. . . impresie. . . p â n ă Ia u r m ă , în­ţelegi. . .

— Smaranelaclie, ie rog... te conjur pe p r i e t en i a noas t ră , un cuvân t dacă mai scoţi...

— Sn în randache . spuse şi unul din mânji . . . con t inuă poves t i r ea fă ră să faci a ce s t e apropier i . . . cum să zic, aces te com­paraţ i i . . .

— P e n t r u că o să complec tăm noi cu iiiiaginajia ! r ăcn i Mişu scos ele toi din să r i t e .

P e Ia mese le vecine se iscă mişcare-. Mişu îşi înghi ţ i elin nou res tul mânie i , ce-şi găsi acum d r u m , doar pr in ochii (•.. p r i n ş i cu care-ş i fulgera pr ieteni i . . . Bă tu ne rvos în masă . P la ta dobi tocu le ! s t r i ­ga cu a t â t a p u t e r e la che lnă r , că acesta cu g reu se pu tu t d u m i r i apoi, unele t r e ­b u e să p o a r t e comenzi le cu ca re venise .

-— G a t a c o a n e Mişule ! aş tep ta j i şi elV. c t leacă . . . a s igu ră el împăc iu i to r , des­cărca ndu-şi p i ep tu l dc o rându ia l a geo­me t r i că în c a r e a şezase p a h a r e l e , farfu­r i i le .şi t a c â m u r i l e . D a r când se de>spo-v o r ă cu totul , o sbiighi ho ţeş te ia răş i în uşa p răvă l i e i , s t r igând cât îl lua gura : . .Numaidecâ t coane Mişule !" ş i î nchee a s igu ră r i l e cu un . .Vinco" decisiv, pe cure-1 a rvncă meselor d i n ă u n t r u .

Mi.su cnre-1 u r m ă r e a cu ochii îneeaj i de obidă Şi i n d i g n a r e şi era gata să se ia elupă el ca să-l aducă doa r cu un, | îinin la respectul da tor i t c l ienţ i lor vechi şi s ta tor ­nici — s u r p r i n s e pe cel mai t â n ă r d i n t r e mânj i , făcând senine lui Sinărănelache. P ă r e a e-n-i s p u n e cu m â n a şi cu och iu l ;— l.iiisă-I draci i 1 să p l e c e , ne povesteş t i pe u r m ă în tihnă.. .

Sângele r e p e d e al lui Mişu dădu atunci de tot în clocot.

— Ce tot îi faci senine mă neisprăv i... D a r toţi isbi icniră în râs.. . —• Ciliar că eşti ca ragh ios de tot. mă

Mişule . încercă neu t ru u l t ima oară Sina­ranilacl ie să-l l iniş tească. Acum tu oi fi v r â n d să s tăm toţi smirna.. .

Ineliizânelu-i-sc por t i ţ a isbi ienirei . ne ­cazul lui I .ungennu crescu şi mai chinui ­tor î n ă u n t r u . Pr ivi î n d u r e r a t în la rgul pieţei . Şi melancol ia m a i d a n u l u i imens si r ău pavat . î m p r e j m u i t ele case b ă t r â n e , cu. revdnctiri s t r â m b e şi eu păre'jii boiji slrisrător <le fără eu.st. îi c râncen i si mai

mult d u r e r e a . De' ţie, copcr i şu l p r imăr ie i , un stol enorm d e ciori , căzu ca un nor negru si greu . cu fâlfâit sgomoios pe de­zolan ta pr ive l i ş te . Mai mul t nu mai pu in supor ta l .nngi 'ai iu. lira gata să se r idice sa facă s ingur plata la cassă. Dar când îşi î l l tontse capu l surprinse 1 pe ce i la l ţ i spionândii- i mişcăi ' i le, cu coada ochiuhi . , luând seama spre s t r ada pe1 unde avea să a p a r ă inailani Lungeanu sau l ă s ă I K I U - s c . vădit plictisi ţ i p e sj)e(eaza sca imulu i , ca să pr ivească î n ă u n t r u , dacă vini' sau un chel шчіі і .

Mişu le- Ce-tiai a tâ t ele' l impede e i inosi -ta iea şi l ieas iâmpă nil in ochi cii-î şi M dea. după p leca re . vâ rându-ş i mu t r e l e anos te în gura cu dinii înegiăji. de tu tun a lui S ina raudac l i e . Cu ochii s g â i | : voi soibi eu toţii vorbe le imbec i lu lu i ăstuia d e . .pr ieten 1 ' , u căru i sat isfacţ ie nu stă, în a v e n t u r a propr iu zisă. ce va fi avut -o , cât în p lăcerea pe rve r să do a fi avut impre ­sia, până la u r m ă , canal ia . — că p a r t e n e ­ra semăna pana la e o n f i i / e cu soţia ce­lui mai bi la amic.

far " - c r e s c u ţ i i ăşt ia, cărora de-aI>ia Ie-a i/af (ulcele , fără îndoială că un moment măca r ii'au să vuelă tabloul î n d e p ă r t a t cu vag con tur ele ana log ie . c : d i m p o t r i v ă tot t impul nu va d ă i n u i în mintea lor al tceva decât modelu l viu. pe care-] în tâ lnesc zii nie. femeia în carne' şi'n oase pe care o u r m ă r e s c des igur de mul iă v reme, c.u рач і і . eu ochii şi cu gândul , deal îl iigul s t răz i lor , în cupr insu l odă i lo r cunoscute şi de ei aşa de bine - si ciliar in iut 'uui toalelă a uopte i .

— Hai ciehiiă che lnă r , si rigă donstăelută Smara iu l ache . cu а ет plictisit şi acru .

I a r s t r igă tu l Iui se înfige în sufletul lip Mişu. ca un ascuţ iş cu car i ige. Cu cât so s t ră i lue să-i scoală a d e v ă r a t u l sens, d'il niinteii b ă n u e l n i r ă , cu a t â t în ţe lesul lui sfâşie şi ' l i s l ra ină .

D a r che lneru l se apropi i ' . — Gafa coane Mişule... T ă c e r e . — Gata еоацо... — - De ce n'ai venii când le-atu str igat?

urlă deoda tă L u n g e a » n si ochii i se bul­bul ă înfr icoşător la che lnă r .

••— Coane APside, nu mai mă ţineţi. . . nu vedej i că n 'am timp.. .

— Haide mar ş ! imbeci lule . . . osii prea p ios ! să mă supă r de r ă s p u n s u l tău... mi mai p lec . . .

Vădi tă cons t e rna re si' z u g r ă v e ş t e brusc pe fe-ţele ne r ăbdă to r i l o r : aciuaşi luniiilîï ele înţelege 're ocoleşte masa , frângânelu-se f l intr 'un ochi spre a l tu l , ca ţie h â r t i e un poligon cu la tur i neega lc .

Sma r.i ndacl ie începe să b a t ă toba pe tăblia de' mobil a mesei si f lucră un. aer fără noimă. Cei la l ţ i cască sau îşi întorc ni os ten ta ţ ie feţede sp re mese le vecine. D o a m n a Lungeanu ! s t r igă Smn ra ndaclie iu isbiie nire dc t r iumf rău re ţ inu tă , l'i-te-o. a apă ru t ! Poţi să le1 duci d ragă Mi­şule1. Lisă că .aranjăm noi cu consumaţia,..

— Liis'că n imereş te ea şi s i n g u r ă acasă. Mişu s'-a făcut ion ic socotel i le , va pu­

ne1 el deaslaelata ţie Smara iu l ache sa po­vestească , in faţa lui des igur , acela nu-şi va p.i'ianitc prea mult . Pe u r m ă povestea c- j n i îsíi t ii...

fi păru rău de s u p ă r a r e a Ini de până acuma ; simji eh ia r un îileeiiuf de ruşine în pu rpu r i nelii-i uşor obra j i i . N'a avut tact... a fost slab... s'a făcut de râs .

De aceia se s imic nevoit să isbuciiens-că într 'un. hohot fals şi e x a g e r a t , privin-du-i pe toţi în tocmai ca şi cum el i-ar fl păcălit. . .

- - Ce1 ch iar uţi c rezu t eu leit dimnlia-sul că m'am necăj i t ? o po t r iveş te (•].,. fa te1 uită la ci cu in a u l'ă ma s .. Lasă dra­gii tuci. nu suntej i voi în s ta re să mă ne­căjiţ i pc iniile'... Hai Sma га nelil''ic, ?» înainte. . .

I< MV URSUL UTERAI,'

M A R G A R E T A COSSACEANU : POR-i I i i . ! I i. I > 1.1 I ( . D I . W I W D i

Salon d 'Anton ime

— Ce să zic '( г

•— Povesteş te . . . cum a m e r s mai de-pa rte.

Sni i i randacl ie dădu plict isi t d.'n u m e r i : — A i n povest i t , a s ta a fost tot... Mişu se î n c r u n t ă i a r ă ş i ; d a r tot a r e

p u t e r e a să r â d ă cu m u l t ă des invol tu râ . . . — Rine, l i iue ! făcu el, l i iupeziudu-şi

greu p r i v i r e a şi d ibu ind z a d a r n i c o udnă de p o s n a ş .

•— Bine, bine, dar hai să \ edcm. . . cum mi-ai p u s соагце. . .

Şi aci r â se şi cu mai m u l t ă poftă, plin si p u t e r n i c , p r iv lndu- i iarăşi pe f iecare în pu r i c , p a r ' c ă să insufle f iecăruia nepă ­sa re şi î n g ă d u i n ţ a lui...

— Da nu t i-a 111 pus d r a g ă nici un corn. . — Bine, b ine , fireşte... da r m ă rog...

spune cuini... c u m ji-a cedat.. . — f o a r t e b ine , c u m cedează or i c e fe­

nice . . . . Mda... va să zică tot ji-a cedat... hei , a-

iunci poves teş te -ne mă omule.. . . — C e să- ţ i poves tesc Mişule ? Ia la su­

mă în pace. . . dragă. . . — E hai măi S i n a i a ndache, ce -, u n 1

m a i m u ţ ă r e l i l e astea... Poftim, s p u n e mai depar te . . . E u nu m ' a m s u p ă r a t de loc... nu­mai că ţ i-am a t r a s atenţ ia . . . că nu. . . că e... că, da, e o margine . . . pes te care . . .

— la l a s ă - m ă cu m a r g i n e l e ta le Mi­siile, u i te ţ i-a t r ecu t nevas ta sp re ca.-ă... poa te v rea f emeea să faceţi o vizi ta , poa te v r e a să-i dai o bere. . .

— Nu p r e a ţ ine să bea ber i , te-asigur . . . în or i ce caz a r e o roare , de câ r c iuma asta u n d e mi-a in p i e r d u t a t â t a v r e m e . . (apăsând) de pomană . . .

—• P ă i tocmai. . . du - t e şi vezi- ţ l de t rea­ba ta... ce vrei . . . noi con t inuăm să ne p i e i -dem vremea. . . tu a i a l t e obligaţii . . .

— Va să zică nu vre i să ne povesteş t i . . — D o a m n e , Mişule... . d a r ce e cu t ine. . .

du-tc n e n i ş o r u l c acasă, că te-aşteaptă. . . . — Ca să le p o v e s t e ş t i ăs to ra pc u i u m . . . — D a r l a s ă - m ă Mişule, p e n t r u n u m e l e

lui Dumnezeu . . . — Păi vezi că e.şti porc. . . Şi î nda t ă ce p r o n u n ţ ă aces t cuvânt , ea

la un semnal , Mişu se r idică a t â t de re­pede, că toţi cei lal ţ i p a i r i : se s imţ i r ă o-•bligaţi să-1 imi te cu ace iaş i repez ic iune . Iar masa, î n ace laş i m o m e n t se puse să oscileze î n t r e ei, ca sgudu i t ă de s p i r t e . Când Mişu îşi r e c ă p ă t a p u t e r e a ochi lor orbită o c l ipă de p e r d e a u a g r e a ce-i că­zuse pe conşt i in ţă , văzu p e f iecare diu cei pa t ru cu p a h a r u l în m a n ă , apuca t zdravăn de toa r t ă . în tocmai ca şi dâ'irt iL

gata să a r u n c e ; iar în j u r u - l c , la ine-sele cele la l te , t oa t ă l umea î n p ic ioa re . mine î n t r e b ă t o a r e , gur i c r ă p a t e de r â s , ca 'n l a t a une i nou tă ţ i n e a ş t e p t a t e şi cu totul p lăcu te , câ te-va m u t r e an t ipa t i ce şop t indu-ş i mis te r ios la u r e c h e .

î ş i duse m â n a Ia ochi , ca acel deş t ep ta t d i n t r ' u n somn h i p n o t i c şi fă ră să zi^á o v o r b ă , la fel de zăpăci t , p o r n i şovăi tor . Cu p r iv i r i l e în p ă m â n t , cu m e r s u l nes i ­gur , uu vedea pe î n t i n d e r e a m a i d a n u l u i decât î n t u n e c a t e l e l igh ioane î n a r i p a t e , p l i i nbâudu- se de colo, p â n ă colo, cu um­blet graţ ios , eu maes toase înc l ină r i d in capul sur , o î n t r e c e r e b iza ră de coche­t ă r i i .păsăreşt i , sub l in i a t e de c r o n c ă n i t u r i îndulc i te , de p a r c ă tot n e a m u l c ioroesc ş i -ar fi dat î n t â l n i r e iu pia ţa t â rgu lu i sa s e rbeze m i n u n e a soare lu i vă ra tec , î n t r ' un s t r a n i u ba l îndoba t .

Pasu l nes igur al lui Mişu. s t r ică b u n a dispozi ţ ie a unui g r u p de s tu l de sgomo-fos : a s p r e şi r ăguş i t e t r o m p e t e dă J u r a a l a r m a şi deodată , î n t r ' u n imens fâlfâit , cu nes fâ r ş i t e ţ ipe te de groază , l eg iunea cea neag ră , îş i luă s b o r u l sp re c iuda t împodobi tu l a cope r i ş al î na l t e i şi greoaie i p r i m ă r i i .

i n să o d a t ă cu p a n i c a aceas ta , cc-o is-case i nvo lun t a r , i se p ă r u că 'n urniă- i , râsul pe care-1 l ă sase a p r o a p e st ins, p r u ­den te de u s t ă d a t ă a r ip i , se în t inde , se sbate , d in ce î n ce ma i t eme in i c , m a i vioi, î n tocmai ea u r i a şu l sbor al... ciori­lor . Se î n t o a r s e b ru sc şi se s imţi capab i l <lo o r i ce ; văzu însă că toa t e mese l e s 'au l iniş t i t şi l u m e a îşi vedea t i hn i t ă de mi ­ti tei şi be re . f u s e s e î n t r ' a d e v ă r o p ă r e r e . D o a r la m a s a pă răs i t ă , cei p a t r u tova­răş i , cap în eaj), rân jesc ca po tâ i l e p e p r a d ă . .

Porn i î napo i . Mergea încet , a p ă s a t , lio-forît D r e p t sp re liiasa n e t r e b n i c i l o r . Şl fără să a u d ă vocea femeiuşcă d in u r m a care-1 s t r iga n e c u r m a t de là o v r e m e .

C â n d se opr i , s t â lp g roazn ic de r ă z b u ­n a r e d i n a i n t e a mesei in fame, f r ancmaso­nii se r id i ca ră toţi ca la un s e m n şi-şl scoaseră pă lă r i i l e ce remonios . Bă t a i a as ta de joc, c h i a r că în t r ecea or ice m a r g i n e І Şi el tocmai e ra gata să se n ă p u s t e a s c ă i n t r ' i m acces de n e b u n i e , cu b r a ţ e l e , cu p u m n i i , cu p iep tu l , când vocea d in u r m ă îi isbi ins fâ rş i t ii roch ia ? " — Da ce. d ragă , nu mai auzi de loc. .. mă faci să a l e r g d u p ă t ine. . . .

Era d o a m n a L u n g e a n u , c a r e ( lupa >u ceas ta i n t roduce re , cam în ţ epa t ă , deab . .4 f răgându-ş i suf le tul şi î n a i n t e ca Mişu să se dcsmet iccască , îşi e x p r i m ă do r in ţ a să ia o be r e la masa f rancmasoni lo r .

— Mă p r i m i ţ i cred ? îşi făcu dânsa loc gra ţ ios pc s c a u n u l ofer i t de a t â t e a m â ' m . Şi a r ă t â n d sp re b ă r b a t u - s ă u : C r e d e ţ i că vi l-am lua t dc tot ? Ia tă vi-1 a d u c î n a p o i : însă cu condi ţ ia să mă p r i m i ţ i şi, pe mine îu cercul d -voas t r ă de sp re c a r e b ă r b a t u -m e u mi-a spus că e 0 a d e v ă r a t ă maf ie de c l eve t i r i şi in t r igăr ic . . . T a ţ i spe r i a t p e toţi... să mă ini ţ ia ţ i şi pe m i n e vă rog.... t r e b u e să fie nespus de in teresant . . .

GIB. f. MII IAESCU

Pandurul D u p ă A. R A N G A V I S

Ce n e a g r ă - i n o a p t e a pes te m u n ţ i ! C u m cade nea m e r e u ! Din ascunz i ş de b raz i c ă r u n ţ i . P a n d u r u rsuz , cu ochii c run ţ i , Se sue 'n sus cu greu .

Cu d r eap t a , el a a p u c a t lin fulger, ca ş i zeul . In mun ţ i , el a r e un pa l a t ; In munţ i i lui e î m p ă r a t : Ei itu cunoaş t e g reu l .

Î n s p ă i m â n t a ţ i fug toţi t i ran i i D e ar ina- i l uc i t oa re . Pa i iduru ' ş i ( la rmă toţi duşmani i , Ştie-a-şi t r ă i c u c ins te ani i Şi (of cu c ins te moare .

„Nec ins tea l u m e a c â r m u e ş t e „Şi soa r t a cea n e d r e a p t ă . „Necins tea — ave r i î n g r ă m ă d e ş t e . „In mun ţ i , V i r tu t ea se fereş te „Şi 'n dari i r ându-ş i a ş t e a p t ă .

„Sânt negus to r i — şi-s mul ţ i ! — ce vând . .Popoarele ca t u r m e , „Râzând de ţ a r ă r ând pe r ând . „La noi d o a r f l inte-auzi c â n t â n d „P r in locur i fără u r m e .

„Te du ca să s ă ru ţ i ves tmân tu l „Acelui c e - a s u p r e ş t e ! „La noi, în munţ i , găsesc m o r m â n t u l „T i r an i i toţi ş i -apoi p ă m â n t u l „Bogat ce ma i rodeş t e !

„In jos, pe văi, cu toţi s e ' nch ină „Acelor ce 'mpi lează . „La noi , în munţ i , v r emea - i senină , „E veşnic soa re şi l umină , „ Ia r spada- i veşnic t r e a z ă .

„De ce plângi , m a m ă ? P lec de-acum. „Mă b inecuvântează . ..Tot n e a m u l să-1 r id ic în d r u m , „Din d u ş m a n i să nu las nici scrum „Şi fii m e r e u v i tează !

„Nu p lânge ţ i , ochi ce vă iubesc, „ F r â n t u r i de ce r sub f run te ! , .De-al vos t ru p l âns mă ch inuesc . ,.La m u n t e l ibe r v ie ţuesc „Şi l iber m o r Ia m u n t e !"

A d â n c c u t r e m u r pe p ă m â n t : S'a s lobozit o f l in tă . Un no r p e soa re l e cel sfânt ; In Ioc de flori , vezi un m o r m â n t : P a n d u r u - a fost d r e p t ţ in tă .

P a n d u r i i s 'au descoper i t Se 'nch ină c u ' n t r i s t a r e Şi j a ln ic cân t a u g lăsui t : „ P a n d u r u l l i be r a t r ă i t „Şi'n l i b e r t a t e m o a r e *

G. G. COST1N

20 Mar t ie , 1921.

6

A m cunoscut o d a t ă u n o m ca re avea t r e i sp rezece copiii ş l toţ i e r a u d e p a r t e de dânsu l .

T ră i a l iniş t i t şi nu ducea gr i j i , a şa îl socoteau cei c a r e îl a p r o p i a s e r ă , fer i-cindu-1 ; ace iaş i faţă, ace iaş i î m b r ă c ă ­min te , acelaş i m e r s m ă s u r a t , aceiaş i vor* b ă ca r e nu eşia din făgaşu l vroit . P ă r e n un a u t o m a t ca r e la a n u m i t e ceasu r i p le ­ca de acasă, se î n to rcea la amiază , m â n ­ca, d o r m e a şi, apoi p leca iar ca să n u se î n a p o e z e decât s ea r a să c ineze şi să o-d i lmească noap tea . lui de u n d e n u eşea decâ t în d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e .

Cina , şi d u p ă c ină se înch idea în ia tacul lui de unde n u icşia decât iu d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e .

D e mul ţ i an i ducea v ia ţa aceas ta , ca o maş ină , şi nici cea mai pe r f ec ţ i ona t ă m a ş i n ă nu s'ar fi p u t u t lua la î n t r e c e r e cu dânsu l şi nu s u r fi p u t u t împot r iv i t impu lu i ca re m a c i n ă şi o a m e n i şi lu­c ru r i .

Asup ra casei lu i se a b ă t u s e r ă m u l t e d u r e r i şi bucur i i , el însă -părea că nu s e î m p ă r t ă ş e ş t e nici din une le , nici din a l t e l e , p ă r e a s t r ă in d e toa te şi s u p ă r a t nu-1 vedea i n ic ioda tă .

Pe r â n d copiii a u p ă r ă s i t cu ibul , e l în­să p a r ' c ă n u ştia şi astfel în t r ' o b u n ă zi s'a t rez i t ma i s ingur ca t o t d e a u n a ca uri p u s t n i c în î n c ă p e r e a caselor , b ă t r â n o şi e le .

Atunc i şi-a sch imba t i a tacu l lui, a în­cuiat uş i le la odăi şi chei le le-a pus în t r 'o veche l adă de fier şi s'a m u t a t în t r 'o o-odae r e t r a s a unde h o t ă r î s e să-şi p e t r e a că zilele ee i-au ma i r ămas .

Curând, in odă i le zăvor i t e co lbu l se a ş ­t e r n u p e s t e p o r t r e t e şi t oa t ă mobi la d i n a l t e timpurii ; ca p â n z ă cenuş ie se în t in ­sese p e s t e toate , aeope.r indu-le . Ca r i i a u p r in s să roadă , s f redel ind în l e m n u l îm­b ă t r â n i t şi t i c tacu l lor p ă r e a o muz ică d e o rn ice înch ipu i t e . Şoareci i , d u p ă ce au i sprăvi t în ron ţă i tu l lor o veche ar ­hivă ce n u mai p u t e a folosi, ş i-au m u t a t şi ei locul. Pă i an j en i i îşi ţ e scau pânza lor fină pe p ă r e ţ i şi mol i i le măc inau s tă­r u i t o r covoare , p e r n e , sa l te le şi tot ceia-ce le s ta în cale, n e a d o r m i t u l ochi al mor ţ i i p l i m b â n d u - s e pes t e toa te .

O m u l se sch imbase a c u m în t r ' o u m b r ă şi un m o r m â n t p ă r e a oda ia lui . F e r e a s t r a nu o desch idea n ic iodată , nici i a rna , nici v a r a şi în u r m a p a s u l u i lu i uşa o înch i ­dea cu îng r i j i r e , l i n mi ros de mucega i răzbia din i a tacu l iu i şi d a c ă r a r e o r i e -n e v a îl s u r p r i n d e a cu uşa nezăvor i t â , mul t nu zăbovia , căci n imen i a f a ră de -dânsul n u p u t e a t r ă i în m o r m â n t u l u cela viu.

C u r t e a se s ch imbase şi ea. I a r b a creş­tea în voc, se usca d e a r ş i ţ a soa re lu i şi înve rzea iar d u p ă p loae . Pomi i clin l iva­dă, uni i s'au uscat şi a u căzu t la p ă m â n t , ]>e al ţ i i i-a umplu t omida şi moa r t ea îi p â n d e a la fi-ecaie cl ipă, d a r el nu vedea nimic. Zăvoria por ţ i le şi n imeni n u mai venea la dânsul . Ura lumea , o d i s p r e ­ţuia sau e r a sătul dc ea ca unu l ce vă­zuse mul t e , c ine ştie.

Scrisori p r imea a r a r e o r i şi a t u n c i le ţ inea zile în t reg i nedesfăcu te , ca şi cum nimic nu avea să-i. ma i a d a u g e vieţ i i slo­va ven i t ă din d e p ă r t a r e , p â n ă ce î n t r o n o a p t e le deschidea , s f ă rmându- l e t a ina . D u p ă ce îşi aşeza oche la r i i pe nas , înce ­pea să c i tească.

Ce t i m p u r i î n d e p ă r t a t e r ă sco leau r â n ­dur i l e n e g r e şi câte a d u c e r i a m i n t e cer-şiatt v ia ţă . Al tă lume se d e p ă n a în l umi ­na ochi lor , al ţ i oamen i , a l te peisagi i , a l ­tu l e r a şi el pa r ' că . Amin t i r i l e c a r e îl în­du ioşaseră la începu t s fâ r şeau p r i n a-1

t u l b u r a şi î n t r ' u n t â r z i u îşi da s c a m a ca vorbeş te s ingur , b l e s t e m a v ia ţa şi se culca în cele d i n u r m ă . Somnul nu-f p r i n d e a şi l umina zilei îl găs ia ma i is­tovit decât în a jun , şi n i m e n i n ' a r fi ş t iut dacă se î n t r i s t a se sau n u ; dacă su­fer ise sau d a c ă g â n d u r i de -altădată i-au t o r t u r a t şi suf le tul şi t r upu l .

Tâ rz iu , în t r ' o seară , a auz i t b ă t ă i la uşa lui, le-a ascu l ta t şi n 'a r ă s p u n s .

A doua scară , la acelaşi ceas, bă t ă i l e s 'au r epe ta t , el însă n 'a r ă s p u n s şi n 'a deschis uşa nici de d a t a aceas ta şi încă nouă seri la rând , toa te s'au p e t r e c u t ca în tâ ia , a doua şi a t r e i a sea ră .

Л t r e i sp rezecea s ea ră , omul nos t ru n'a mai p u t u t aş tep ta . î m p i n s de c ineva ne ­văzut s'a a p r o p i a t de uşă , descuie şi l ă ­sând-o deschisă , î nce rcă să vadă oaspe . (ele ca re de a t â t a v reme , îl ce rce ta în fie-

VASILE SAVEL

care sea ră . Nu văzu pe n imeni , n u auzi nici un sgomot. s imţi doar a e r u l rece , mai r ece ca o r i când şi un fior îi s t r ă b ă ­tu t r upu l uscăţ iv . î nch i se uşa şi se în­toa r se în ia tac , şi nu mică-i fu m i r a r e văzând t r e i sp rezece p ă s ă r i a lbe la r ân d p e speteaza p a t u l u i . F i e c a r e se înă l ţ a în sbor şi se făcea nevăzu tă apoi .

In locul lor, î n ace laş i loc s t ă t e a u f -cum t r e i sp rezece p a s ă r i neg re , c a r e p r i ­v e a u î n t r e b ă t o a r e pa r ' c ă .

In i a t acu l lu i e r a rece , r ece de g luată , tot a e r u l rece năvă l i a în ia tac , c u t r e m u ­r â n d o m u l ca re în t r e m u r p r i v i a ş i nu î n ţ e l egea n imic d in toa t e câ te se p e t r e ­c e a u în j u r u l lui . Os ten i t ca d u p ă cel mai l u n g d r u m care- i a l v ie ţ i i f iecăru ia , căzu în ne s imţ i r e în vech iu l lui fotoliu.

T â r z i u când s'a deş t ep ta t şi-a a d u s a-ni inte d e t o a t e , ca 'n vis le vedea şi vi­sul îi a r ă t a o p a s ă r e de n o a p t e c u ochi ce s t r ă luceau aşa c u m s t r ă luceş te dia­m a n t u l în c ă r b u n e . Şi d in t r ' o d a t ă îşi r e -văzu v ia ţa lui toată din v r e m e a de­p ă r t a t ă a copi lăr ie i f ă r ă nici o g r i j ă ; se văzu t â n ă r p l in de p l a n u r i şi ambi ţ i i când p lecase în cuce r i r ea lumi i ; şi d u p ă aceas t a îi a p ă r u r ă dezi luzi i le , p l a n u r i ne i sbu t i t e , î n f r ânge r i sufer i te d in c a r e n ă ş t e a u noui spe ran ţ e , a v â n t u r i şi în­săşi forţa vieţ i i ca re t e m â n ă m e r e u în­năd i t e .

Şi în ia tacul lui în ca re a e r u l p r o a s p ă t

UNIVERSUL LITERAR

Asupra-ti, îngeraşi, s'abat în stoluri, Zmulgând cununi, din crânguri şi p o e n e ;

...Pe unde treci, pier ale vieţii goluri, Şi creşte-un zvon de corzi eoliene.

Atraşi la viată de puteri divine, In juru-ţi muguri se deschid spre slavă ; Ce duh senin, te 'mpinse către mine, Purtând uşor, legănătoarea navă ?

O umbră, mă strecor sub ochii tăi ! Sunt călătorul trist şi 'ntârziat, Iar, paşii mici, pe 'ntunecate căi Brăzdând pustiul, pururea, s'nbat.

Tu, porţi în fată, rumenele zori, Un colţ de cer, aduci cu al tău pas. Eu, cel mai singur dintre călători, Pe drumul vietei, trec fără popas !

Eu, fericirii, n'nm voit să-i fur. De cât în zbor, o s ingură clipită, Şi-adesea ori făşin de azur, îmi pare sus, o flamură cernită !

Nu-ţi cer iubirea ta, nici dezmierdări I încovoiat sub jugul sorţii grele, Sunt valul care lunecă pe mări, O clipă, sub lumina unei stele.

Cum valul din adâncuri sue, greu S'njuiigă'n drum, cereasca scânteere, Azi, urc, pe-aripa sufletului meu, Ca să te-ajung, o chip din alte sfere.

Asupra mea, o clipă te-apleci ; Privirea ta de flăcări, mă pătrunde ! .. .De-acum, ca valul, pot s'adorm ţie veci, Rostogolit în miilo de unde !

ARTUIl ENAŞKSCU

nu p ă t r u n d e a d e mul t , e ra rece şi -pasă­rea n e a g r ă po rn i u n vân t a s p r u întin-zându-şi, l a r g a r ipe l e .

O m u l însă î nd răg i se î ncă o d a t ă via (a şi r id icându-ş i mâ in i l e osoase ca într'o rugăc iune , se r u g a să fugă cea din ur­mă clipă, să-1 ma i aş tepte . . .

P a s ă r e a n e a g r ă b ă t u clin a r ip i , grăbită să-1 ia cu dânsa . Atunc i c u cea din ur­m ă s for ţa re omul nos t ru se r epez i s'o sfâşie şi căzu în l a rgu l lui fotoliu cu ca­p u l r ez ima t p e m a r g i n e .

Lin neg ru l sol, i. s'a a şeza t uşor -pe f runte şi î nch i zându- i p l eoape le eu cio­cul 1-a a d o r m i t p e n t r u t o tdeauna , cum vom a d o r m i cu toţ i i în ceasul p e care n imen i nu-1 aş teaptă . . . .

VASILE SAVLL

Apri l 1926.

Seara a tre isprezecea Din Cytera Tu astăzi, vii din fericita Jară, A dragostei de veci şi-a primăverei ! îmbălsămate mări te legănară, Şi blânzi zefiri, îţi fură corăbierii .

UNIVERSUL LITERAR

I n I n t u n e r i c *}

E r a u p a t r u c e a s u r i d u p ă miezu l nopţ i i , c ând p o p a Zamfi r D r u g ă , potr iv i t învoe-' lii d in a jun , i n t r ă p e po r t i ţ a dosnică în g r ă d i n a case lor p re fec tu lu i . A b a t e d i n p o -tecu ţa ce d u c e s p r e „Chioşcul de v a r ă " şi c iocane uşor la u n g e a m în c a r e a r d e cu l u m i n ă a l b a s t r ă , o l a m p ă de do rmi to r . Pes te pu ţ in , p e r d e a u a se desface, o m â n ă cu dege te l e g roa se deschide f e r e a s t r a şi vocea, r ă g u ş i t ă de somn, a p re fec tu lu i , spune ;

— A h a !... Ai ven i t ?... T r e c i la uşa a mică.. . I ţ i desch id !...

P o p a Zamf i r i n t r ă ' n do rmi to ru l p e ca­re-1 cunoaş t e de mul ţ i ani . C â n d nu e la p u t e r e „şe fu l" îi sus ţ ine p rocese le şi-i mi j loceş te fe lu r i t e l e afacer i .

D u p ă ce s e n c h i n ă c u u n să t r ă i ţ i " în­cepe să scoa tă f işicuri le cu a u r şi 'n t imp ce l e ' n ş i r ă pe b i rou , p r iv i r i l e lui scân te ­iază p ă r e r e a de r ă u a sgâ rc i tu lu i silit să-şi î n s t r ă i n e z e p e n t r u t o t d e a u n a o p a r ­te d i n comoară . . . I ngă imează ;

— N u m ă r a ţ i !... Cinci sute d e bucă ţ i , în c a p ă t !

„Şeful ' ' s u r â d e , ia f işicurile p e r â n d , le c â n t ă r e ş t e în g reu l pa lmi i , descue o casă mică de fier şi le a r u n c ă î n ă u n t r u . Incue la loc şi-1 b a t e pe u m ă r p r i e t e ­nos :

— Bun !... Ai veni t la v r e m e p ă r i n t e . Acum, t e duc i la c lub . Acolo, găseş t i pe căp i t anu l de j a n d a r m i te-aşezi cu el l a o p a r t i d ă de é c a r t é şi scoţi p e m a s ă ceasu l ăs ta p e c a r e ţi-1 dau eu. Pof t im !... La p leca re , , l as i să-1 r idice căpi tanul . . . Atâ t . în ţe legi ?... T r e a b a e făcută !

— Eu.. . să nu- i spun... n imic ? — Ni -mic ! Nu-i o o r ă d e c â n d ne-am

despăr ţ i t . Ştie s ingur ce a r e de făcut . G a t a !... Şi a c u m , ca vechi p r i e t e n , a m să t e r o g ceva : încă în t r 'o a f a c e r e ca asta , să n u n e m a i î n t â ln im n ic ioda tă a-mândo i . D e la ce mi-ai spus d u m n e a t a şi p â n ă l a ce l u c r u r i a m descoper i t noi în spinarea . . . n egus to ru lu i de cai , e ca de là cer la p ă m â n t !.. Da r , a m a p u c a t să zic că te se rvesc , t e -am servi t !... Ar fi fost şi o g r e a l o v i t u r ă p e n t r u p a r t i d u l n o s t r u abea ven i t la p u t e r e , ca d u m n e a t a , u n fruntaş. . . să fii t â r â t pe la jus t i ţ i e ! Mai ales că e u te c red abso lu t nev inova t . Dar.. . d a c ă f ra te le is ta v i t reg , : ţ i m a i cade ' n t r ' o h o r ă ca cea de azi.. . de . eu unul. . .

— Vă m u l ţ u m e s c cu r e c u n o ş t i n ţ ă dom­nule P r e f e c t !... Fi ţ i s igur că...

— M ă rog , a c u m s'a i sp răv i t . Nu m 'a i văzut , n u t e -am văzu t ! C â t d e s p r e Stă­var, t e ş t i u om ene rg i c ! Fă-1 să i n t r e în p ă m â n c â ţ i v a an i . D a c ă nu se l a să de hoţit, a d o u a o a r ă în fundă ocna . Aşa !... A lea rgă l a c lub, să nu- ţ i p i e rz i cl ientul . . . P a t r u şi j u m ă t a t e !... Câ t p ' a c i să vii... p rea t â r z i u !

— Să t r ă i ţ i !... Să t ră i ţ i !... Recunoş ­t in ţă veşn ică !...

— N o a p t e b u n ă ! ...Pe d r u m , î n d r e p t â u d u - s e p r in s t r ăz i l e

oraşu lu i a d o r m i t , sp r e club, popa Zamfir s imte d i n s en in o a r s u r ă ca de cuţ i t î n p l ă m â n i . P e f r u n t e îi năpădesc b o a b e reci de s u d o a r e . O a m e ţ e a l ă de câ teva secun­de, se î n ă b u ş e , se sp r i j i nă de -un zid... Îşi amin te ş t e , 'nfiricoşat, vo rbe le doc to ru lu i Stanciu, care-1 v indecase p e n t r u a doua oară , cu un a n în u r m ă , d e a p r i n d e r e a p lămân i lo r :

— P ă r i n t e , lasă- a l e r g ă t u r i l e p e d ru ­mur i Şi m a i a les fuma tu l ! Un al t r e i ­lea a t a c d e a n g i n ă ca ăs ta , te t r im i t e p e lumea c e a l a l t ă !...

îşi ş t e r se f run tea , îşi p r i n d e t â m p l e l e

*) F r a g m e n t d in r o m a n u l în luc ru : „Umbră şi Vis ' 1 .

î n t r e pumni. . . să fie pire ves t i rea doc toru­lui ?. Tot ce se poa te !... De t re i zile şi două nopţi. . . a l e r g ca un câine. C ă m a ş a îmi s tă n u m a i u m e d ă - n spinare . . . Nici m â n c a r e ca lumea , nici od ihnă !... N u m a i goana şi sânge rău. . . toată v ia ţa , nu mi-a fost decât o goană c e r n u t ă p r i n b le s t em şi p ă t a t ă de sânge le lui D u ţ u mocanul . . Ce od ihnă ori bucur i i a m gus ta t eu, de c â n d pofta fă ră frâu a t r u p u l u i maică-mii, m ă împinse să-i o m o r ibovnicul ?... D o a m n e !... O a m e n i i n u m 'au doved i t . Nu ini-au j u d e c a t fapta ! Nu cumva , îmi

SANDU TELE A JEN

t r imi ţ i a c u m ceasul iu ca re s'o ispăşesc ?.. De douăzec i şi ş ap t e de an i , capu l hâd cu ş i roae n e g r e în colţul buze lor , capul lui D u ţ u Dacheş . . . se ţ ine de ochii mei ca u m b r a de -un copac... A d i n e a u r i , în n a i n t e de -a i n t r a în C â m p u l u n g , a ţ ipi­sem în şea. Şi-n vis, capul cu o r b i t e vi­ne t e şi d in ţ i ga lbeni , m'a fu lgera t hain... G lasu l , g lasu l i I-am auzi t a idoma :

- - O să ne î n t â ln im în c u r â n d Zamfi­re I... ş'a d o u a zi d u p ă cc-i i n t r a în pă­mânt , s'o a lege p u l b e r e din a v e r e a şi co­p i i tăi !...

Să s ' aprop ie cumva l imba m o r t u l u i d in vis... d e p r e v e s t i r e a doc to ru lu i ?... F i e ce-e fi ! O d a t ă şi oda tă , tot d r acu l o să a ibă p a r t e de suf le tu l meu.. . Mi s 'ar ru ­p e in ima n u m a i de copii, am a l e r g a t fără p r e g e t să s t r â n g a v e r e . Cu c ins tea , în ziua de azi mor i de foame ! Am s t r âns şi e u cum a m p u t u t şi cum m'a t ă i a t capu l .

Să a m cu ce-i t r im i t e la şcoli. Să-1 văd? pe f iecare , deopo t r ivă cu toţi copii i oame­ni lor îns tă r i ţ i d in plai.. . D a r , c u m îi văd ? D o a m n e , op re ş t e -mi b l e s t emul p e l imbă ! D a c ă m 'a i lovit în cei m a r i , fii î n d u r ă t o r cu ce i la l ţ i . Ei n u ţ i -au greşi t cu nimic!.. .

— Ha-ha. !... 1-oite-un p o p ă ! - - Hai cu noi la chef p ă r i n t e ! - La o c â r c i u m ă cu vin b u n . — Avem ş: fete f rumoase !... Daţ i - i bu-

n ă s e t r a fe te lor !... Să vă vadă ochii ! I s'a p ă r u t popi i Zamfir, ori în t r ă su ra

cu cheflii , u n a d in cele două femei, d e cum i-a ză r i t chipul în l umina fe l inaru­lui , a ţ ipa t de spa imă gi-a t r a s voalu l pe ochi... şi-a d a t p u m n i b i r j a r u l u i să m â e r e p e d e . Ce femee s'ar fi p u t u t sper ia ast­fel... de chipul lui Dar... ţ i pă tu l , ţi­p ă t u l c a t e i-a r ă m a s în u rech i ?!...

A n t o p i i n d u - s e d e club, îşi scuipă-n sân : • •

Piei gând al Sa tane i !...

La t e a t r u l Po r t e -Sa in t -Mar t in d in Pa­ris , de sub d i rec ţ ia lui I l a r e i se m o n t a o p i e să a Iui D u m a s - t a t ă l , î n t i t u l a t ă D o n J u a n de M a r a n a , d r a m ă de spec tacol cu cos tume.

C u m pe t impul ace la I l a r e i nu p r e a a-vea ban i , el ţ inea să-1 facă pe a u t o r u l ce-lor T re i Muşche ta r i , să c r e a d ă c ă d r a m a lui, va II sp lendidă , ba a f i rma ch ia r că u-ne le cos tume a le pe r sonag i i lo r s e c u n d a r ^ îl cos tau o mie de f ranci .

D u m a s ca re nu c r e d e a n imic d in toa t e as tea , îi zise :

— Pa r i ez cinci sute de franci că e le n u costă nici t re i s u t e !

— Scumpul m e u au to r , zise I l a r e i c a glas solemn, îţi dau cuvân tu l m e u d e cinste .

— Jn aces t caz, p a r i e z o s u m ă îndoi t de­ntare , r ă s p u n s e D u m a s .

* Marele^ fizician A m p e r e , avea obieciui

să-şi facă ca lcu le le or i unde-1 a p u c a ; pe coşul t r ă s n r e i , pe spe teaza scaunu lu i , p e uşe, e tc . ,

O d a t ă m e r g â n d cu t r ă s u r a , scoate o bu­ca tă de c r e t ă şi î ncepe să ca lculeze p e spe teaza t r ă su r i i . C u m r e z u l t a t u l nu- i ieşea încă, ia r loc u n d e s ă scrie nu m a ' era , începu să socotească p e spatele.. . . b i r ­j a r u l u i . Ace-.a )a a t i n g e r e a cre te i , se în­toarse , c rezând că c l ien tu l său v rea să-i

' c o m u n i c e ceva. Insă f iz ic ianul îi liăcu semn :

— Stai l inişti t ! B i r j a ru l se 'n toa r se , i a r c iuda tu l lui

rLen t îşi con t inua ca lcu le le , sp re m a r e a m i r a r e a t r ecă to r i lo r ca r i v e d e a u spa t e l e b i r j a r u l u i înf lor i t de ecua ţ i i .

* C e l e b r u l F o n t e n e l l e , a le că ru i ma-

' ù c r e nu e x c l u d e a u o a r e c a r e egoism, in­vi tă în t r ' o zi la masă p e un amic a l său, ca re ca şi el, e r a un m a r e a m a t o r d e s p a r a n g h e l . D a r lui F o n t e n e l l e îi p l ăcea cu untdelemn, p e când oaspe lu i său cu sos a lb . D u p ă p u ţ i n ă d iscuţ ie se în ţ e l e ­s e r ă să-1 î m p a r t ă în două p ă r ţ i , car i să fie p r e p a r a t e d u p ă gus tu l f iecăru ia .

Insă , în t impu l mese i , amicu l s ă u fu cupr ins de un a tac v iolent de gu tă şi c e ru sä i se aducă t r ă s u r a . Fon t ene l l e c h e m ă î n d a t ă b u c ă t a r u l şi-i s t r igă :

„Tot^ s p a r a n g h e l u l ou u n t d e l e m n " . D u p ă ce luă aces te p r e c a u ţ i u n i , dădu

oidift să se a d u c ă t r ă s u r a amicu lu i său. R U D . A. K N A P P .

Il î neacă tuşea . P iep tu l , îi a r d e de pa r ­că i-a t u r n a t c ineva un p u m n de j a r în coş. Lşi s imte l imba usca tă şi a m a r ă . C â n d să u rce sca ra se sp r i j i nă de ba lus t radă . . .

-• Oare . . . a m înebun i t Să 11 fost Zamfir ica m e a Infr 'o t r ă s u r ă cu ?.... D c a m n e , nu-mi t u r b u r a minţi le . . . Nu m ă ce r ta cu o a s e m e n e a amăgire . . . Eri , d o a i , Zamfi r ica mi-a scris din Craiova. . . . Pe s t e p a t r u zile, a b e a , se j u d e c ă procesul. . . Ce ar pc<ea ca cău ta în C â m p u l u n g ?... şi ma i ales '<•'... Nu, nu... Mi s'a năză r i t şi p a c e ' Л odenii de o m bolnav... . Sunt bol­nav, nu ma i î ncape îndoială. . . Incai , de aşi a p u c a să m ă urc sus...

Şi-a urcat , gâfâind, sleit de puter i . . . Iriătitru jocul e în toi....

SANDU T E L E A J E N

8 UNIVERSUL LITERAR

Fragment d in „Glafira" Ac jiu ut a, c i şi locul acestei p iese nu sânt d é t e n i r ne t e

cu p rec iz iunc . ; e un c r âmpe i din lup ta domni lo r din Răsă­r i t u l creşt in , împoi r iva T ă t a r i l o r cot ropi tor i . Glaf i ra e sojia lui Olndoni i r . căpe ten ia oşt i lor uni te , ca re a r ă p u s pe chemi! ' i ă t a r . Clndoni i r .şi cei doi co])ilaşi ai să i , e ucis, în ta ină , din însăş i po runca Regelui Simeon Cocoşatul , c a r e nu-i p r ivea cu ochi buni slava de f runtaş al c reş t ină tă ţ i i . Gla f i ra se preface că nu cunoaş te pe uci­gaşi . F a t r ă i e ş t e la cu r t ea lui Simeon, a ş t ep tând pr ie ln ic ceas de r â s b u u a r e . Ş i -aceas tâ r ă s b u n a r e i-o va da însuşi D a n Loredan , fiul lui Simeon, Glaf i rc i , îşi ucide p ă r i n t e l e .

I ' ragniont i ' l ca re u r m e a z ă na tu lu i (Actul V).

o. v ră j i t de d ragos tea

scena p r e m ă r g a t o a r c asasi-

SIMEON si GLAFIRA

GLAFIRA— Stăpânul meu a |x>runcit să viu ?

SIMEON Cui ?

GLAFIRA A mea !

SIMEON Copilării !

GLAFIRA A ee'oi'lal|i, alunei... N'nuzi cum laie Ca un topor de plumb, din hău în hău Un bocet lung de cticuvaie ? Cuiva îi bate ceasul rău ! Hu ! hu ! A moarte sună turnurile, văile Ascultă cuctivăile ! Nu i mincinoasă tânguirea lor, Căci e le poartă'n fundul ochilor Oglinzi, în cari cealaltă ln ine . se resfrânge... Si'n ele văd cum sfatul m o r i l o r se strânge Toji morţii vechi ai neamului stingher

VICTOR EFTIMIU

SIMEON Da, micluşeaua mea... E cam târziu, Dar tot vei dărui moşneagului o clipă... 1 ii anii mei, cu greu se înfiripă Al somnului vârtej pe ochii grei Şi oniu-'j plin de griji ciudatc'n anii mei... Vreau să vorbim de tronul meu. de tară... Sau dacă vrei, de stele şi de primăvară.

' GLAFIRA Măria Ta, hai să vorbim de moarte !

SIMEON Ce gând ciudat veni să mi te poarte Când eşti atât de tânără şi eu tdâta de bătrân Alungă-I, ticălosul de păgân !

GLAFIRA Nu. Toate în jurul meu vorbesc de ea...

SIMEON De cine ?

GLAFIRA Moartea. .

Căci s'a vestit un oaspe nou în cer, Căci s'a vestit subt cer o moarte nouă ! Vin umbrele la sfat, tot două câte două, Sinulgâiidu-se din nemurirea lor sihastru Aşa cum rudele se strâng în lumea noastră In jurul unui prune ce va veni... Căci pentru morţii vechi, să şti, Or care mort al nostru e un nou născut... Cu brate lungi. în viata lor de dincolo îl cheamă., Ifi spun că'n noaptea asta cineva de seamă Se va 'nălfa din haina lui de lut Şi stelelor le va străbate căile, Că prea sunt multe cucuvăi le Şi prea e zarvă multă în solia lor : E plin de chipuri aburul oglinzilor... Un om de p r i n d e noi s"a dus Şi se va naşte colo sus De aceia sună turnurile, văile Asculta cucuvăile !

SIMEON

Copila mea, nu-i nici o presimţire ! Te-a tulburat lumina prea subţire

UNIVERSUL LITERAR 9

A vârfului de lună. Sunt făpturi g ingaşe Pe cari le face să tânjească moartea lunii. Dar luna creşte iar, copila mea.

GLAFIRA Nebunii ,

Luuatecele, poate. Eu ii'am astfel de toane. Va fi un mort aici.slăvite Simeoane !

"SIMEON Cel mai bătrân sunt en, întru Cristos, Dar cred că sunt şi cel mai sănătos J

GLAFIRA N'alcge traznetuî stejarul mai voinic.

SIMEON Dar nici pe cel bătrân de tot. mai zic, Hai să vorbim de altceva, primeşti ? Bătrânilor nu prea le place să vorbeşti D e moarte. Ciudăţenii . Ei nu sunt ca drumeţii Nerăbdători, ce fug de hanul vieţii !

GLAFIRA Măria Ta, cc-ai zice dacă morţii cari aşteaptă Acolo sus, au scliiptrul tău în mâna dreaptă ? C e a i zice dac'ar fi înveşmântaţi în straie Domneşti ? Un ochi de cucuvae Mi-a oglindit întregul sfat. II ştiu : Sunt chipurile din palatul tău pustii' Sunt regii zugrăviţi în vechi le icoane, Strămoşii cari te-aşfeaptă, Simeoane !

SIMEON Nu ini place felul acesta de-a vorbi cu mine. Nu te'nţeleg ce vrei... Vezi bine Că vreau să curm odată firul ce-1 ascunzi Şi tu mai rău în moarte mă cufunzi.

GLAFIRA Nu m'ai chemat să-ţi caut de urât D e ce te superi ?

SIMEON Hotărît.

Eu te-am chemat. Dar m'aşteptam s'alungi Chiar gândurile mele grele, lungi, Sunt putred. Toţi mă vor uita, M'am agăţat de gingăşia ta. Am stat prea mult în lumea tânără, copilă. Sunt singur şi mi-e frică. Fie-ţi milă !

GLAFIRA A, bine că ţi-e frică. In sfârşit D e când te aştept ! Bine-ai venit ! Bine-aţi venit remuşcătoare gânduri Ce forfotiţi deasupra celor patru scânduri !... Firul vieţi lor se taie Cucuvaie, cucuvaie !

SIMEON Iţi arde mâna. Taci.., O uşe s'a deschis...

GLAFIRA Ascultă, Simeoane, — Cine mi-a ucis Bărbatul şi copiii ?

SIMEON Ce s p u i ?

GLAFIRA Acum un an !

Bărbatul meu ţi-a fost un căpitan ' Supus, viteaz. N'a fost. N'o să mai fie. Copii mei nu ţi-au făcut nimica ţie, Răspunde-mi, cine i-a ucis ? Răspunde ! De ce i-ai omorît !?

SIMEON Eu ?

GLAFIRA N u te mai ascunde !

Te ştiu de mult, din ziua cea dintâi. Nu le-am veghiat măcar la căpătâi, Şi nu le-am pus o cruce pe mormânt, Căci nu ştiu unde sînt.... Căci nu ştiu unde sînt !

SIMEON M'ai atras în cursă,.. Vreau să plec...

GLAFIRA N u ! N u !

E ceasul răfuelii.

SIMEON Nu şt iu nimica...

GLAFIRA T u !

Da, tu eşti ucigaşul şi te-am ştiut de mult De mult, în crucea nopţii răsufletu-ţi ascult Şi te-aşteptam, bătrâne, fricos ca'n noaptea asta... Un an de când pe mine m'a doborît năpasta, Un an de când în umbră, cu pas de mieluşea Eu te pândesc şi tremur. Şi iată clipa mea ! Noi între noi — femeie şi tu despot puternic ; Eu, fiară prefăcută şi tu mistreţ cucernic Moşneag cu morţi în cârcă ş i turnuri şi zidiri Spânzurători şi temniţi, troiţe, monastiri S'ascundă cimitirul care cuprinde zarea, Clopotniţe să urle să n'auzi remuşcarea Noi între noi ! Acolo să stai, ţintit pe loc Să-ţi sfârtec bătrâneţea cu biciul meu de foc. Noi între noi ! Acolo să stai, iar eu, spre stele Căci a sosii şi clipa întraripării mele ! Nu te mişca. Zăvorul e tras la orice porfi Iar dincolo te-aşteaptă meşteşugite morţi !

SIMEON Ce vrei cu mine, spune !

GLAFIRA Dar tu ce-ai vrut cu mine ?

Vreau să-ţi înî ing cuţite adânc, să te 'nvenine Mai tare decât ştreangul, mânia s'o 'mpletesc In flăcări mari de ură să ard, să te topesc Că mult prea mult mi-e sete să sbor din col ivie Din ten.niţh de ură şi prefăcătorie ! Ascultă, Simeoane, tu ai să mori curând !... Nu mâna mea — sfârşitul ar fi prea scurt, prea blând — D e cea mai scumpă mână vei fi lovit, să ştii Să Ştii şi tu ce'nseamnă iubirea de copi" Să ştii cât preţuieşte a sângelui comoară Copilul mort, sau poate copilul ce omoară !

(se duce spre uşă) Dan Loredan, eşti gata ? Eşti vrednic să domneşti ? Nainte ! Drept ! Glafira e a ta — dacă loveşti

VICTOR EFTIMIU

10

2. Artistul n'are părinţi şi ft'are urmaşi. D a c ă genu r i l e l i t e r a r e a u vâ r s t ă şi

scr i i tor i i beneficiază de perfecţ iunea ge­niu Mor, a r t i s t u l o r ig ina l , c r e a t u l u i p u ­te rn ic , cu l a i n i c e nou molipsitei', a p a r e t odeauna p r i a g e n e r a ţ i e s p o n t a n e e .

li d r ep t că b iogra t i i găsesc adesea în ascendenţa marilor artişti oarecari in­dicii s p i r i t u a l e ipiritt ca re ei exp l i că feno­menul geniului . D a r aceş t i b iograf : n 'a i p u i e r expl ica de c e urmaşii gen ia lu lu i c r e a t o r s u n t — în a fa ră de m a r i excep ţ i i — steri l i şi dece i sbucu i r ea geniu lu i n i ­t r o Sjpiţă genea logică a n u m i t ă , a avu t loc în t r ' o g e n e r a ţ i e şi nu în a l t a . Se pot ci ta familii c a r e au cu l t iva t un veac-două , cu succes , p i c t u r a sau muzica , d i a l a t ă în fiu ; da r n u p u t e m c rede că Homer, D a u t e , S h a k e s p e a r e , Goe the , Bee thoven , Wagne r a u iosţ. ceipiii u n o r p ă r i n ţ i sau, ia r â n d u l lor. a u avu t copii c a r e să ie p e r p e t u e z e gen iu l . .

í e n o m e n u l e ca rac te r i s t i c . Mar i i c r ea ­tori dr. va lo r i n ' au p ă r i n ţ i şi n ' a u copii 1J. Arunca ţ i de un h a z a r d c r e a t o r de -a lun -gui t impu lu i şi is |paţ iului , fără v re-o r ân -(iuială aminie , e i par înşişi opere de artă aie naturel. C r e a ţ i uneor i in împrejură­r i le cele n:ai nefavorabile, ci apar ia în­t â m p l a r e din c iue ş t ie ce exces sau de­vii-pe de via ţa , o p e r e a le unu i spir i t iu­b i to r de în fă ţ i şă r i o r ig ina l e .

N ' a u pâi inţ_ ; de cele ma i adese or i pă ­r in ţ i i şi epoca lor n ' au p u t u t să r e cunoas ­că acea u lu i t oa r e n i iad i ţă a vieţei cu flo­rile ei u r i a şe şi spă imâ i i t a t oa r e : a u cru­cificat, a u o t răv i t , a u l ap ida t şi au a rs , a-

1) Ce iace n u î n s e a m n ă că scr i i tor i sun t scut i ţ i de ob l iga ţ i a de a îng r i j i de c reş te ­rea copii lor şi de î n t r e ţ i n e r e a pă r in ţ - lo r lor. ir 'acem a c e a s t ă o b s e r v a ţ i e ca să n u tim r ă u în ţe leş i de cri t ici i m o r a l i şi so­ciali .

pur i ţ i a mi racu loasă . N'au c o p i i ; geniile, s n n t uneor i cu totul s ter i le t r u p e ş t e , i a r a i teor i p r o c r e a z ă o a m e n i comuni , dacă ni: dc-a d r e p t u l s t â rp i tu r l , din c ine ştie ce o s t e n e a l a şi s le i re a genera ţ i e i , p r i n ec loz iunea bl usca a m a r e l u i lor soare vi­tal . Copi lu l care , ea şi t a t ă l său, cu l t ivă ace iaş i a»ta , au in ac ţ iunea lor ceva in­ces tuos . Cci i i i ie n ' au copii nici îu în ţ e l e ­sul u rmaş i lo r sp i r i tua l i . Dacă îu disei-p j .ne le şt i inţif ice, mute ze s t r ea e x p e r i e n ­ţei de l a b o r a t o r creş te cu f iecare genera ­ţie, in a r t ă u rmaş i i — in al a r ă ele meş­teşug — n uu n imic de învă ţa t de la pre­decesor i , ia r câud î n v a ţ ă i i i t r ' adevâr , se anuiea / .â .

D e a c e i a i s tor ia l i t e r a r ă scr isă p e іш~ tiuiiii, e t i c n u m a i is tor ia evoluţ ie i genu­r i lor , •sau i s tor ia culturii g e n e r a l e a po­po ru lu i . .Şi cum viaţa sp i r i t ua l ă a Europe i a a v u t to tdeauna , in pot idu desb inur i lo r s â n g e r o a s e intre naţ.i, o ser ioasă un i t a te , i s tor icul l i i c i a r e nevoi t să facă incurs i i lu i i f i şi pen ib i l e p e n t r u s imţu l său pa-tr ioi ic , j ie m e l e a g u r i l e na ţ i i lo r celor mai iintjyuin-c. Literat u ra , a ş a cum e p r e d a t ă azi in şcoli şi ou in o p rooc t ează în vi i tor c r i t i ca pedagogică , presirj.iiiie a b d i c a r e a comple ta de ia f enomenul geniu lu i , apa­r i ţ ie spon tană , fă ră l egă tu r i se r ioase eu j .â r i i i ţ i i şi socie ta tea , forjă or ig ina lă , sin­g u r a î n z e s t r a t ă de Dumnezeu cu ilarul c rea ţ i e i .

S a spus adeseor i , p e n t r u jus t i f i ca rea i s tor i i lor l i t e r a re , că geniul nu este decar o cu lme a suf le tului popula r , p r e c u m m u n t e l e este o cu lme a tar i i văzu tă geo-giaf ic . D a r precum const i tu ţ ia geologică a ijuiilelili r omânesc , b u n ă o a r ă , e cu to­tal deosebi tă de cons t i tu ţ i a geologică a dea lu lu i sau şesului r o m â n e s c — ba une­ori cuisf i tuţia muntelui românesc este aidoma cu a munţilor Anzi din America de Nord — tot as t fe l gen iu l l i t e r a r româ-

UMVERSUL LITERAR «a*

nesc sp re p i ldă , M. Eminescu," e diferit p r i n c o n s t ; t u ţ i a sa suf le tească şi prin fa rmecu l său specific, de sufletul popu­lar , r o m â n e s c (aşa cum reese d in cân tece le

p o p o r a n e , dacă ar putea fi reduse la o oa­recare unitate). N u m a i o î n a i n t a t ă nes im­ţ i r e l i t e r a r ă a r p u t e a afirima c ă „Melanco­lia ' ' s au „Lucea fă ru l " p u r c e d şi a u vre-o î n r u d i r e c u „câ tecele b ă t r â n e ş t i " 2). Tot as t ied I. L. Caragiale, ce lă la l t geniu al li-ţ e r a t u i e i r o m â n e , r evend ica t la fel de i s tor ia l i t e r a ră , n ' a r e n imic a s e m ă n ă t o r nici cu M. Eminescu , deşi a u t r ă i t cam în ace laş t imp şi loc, n ic i cu isufletul popo­ran . C r i t i cu l l i t e r a r c a r e de d r a g u l spi­r i tu lu i i s tor ic şi etilic a r iputea r e d u c e la u n i t a t e ps ihologică şi e s t e t i că aces t e trei valor i a t â t de profund diferenţ iateJtt . E-minescu, poezia poporană românească, I.

2) A nu se confunda suf le tu l emines­cian cu unele t eme p o p u l a r e t r a t a t e de poet , >Liu cu unc i e e l emen te formale , po­p o r a n e ; poe tu l a imi ta t din l u x artistic, forma poporană;.

P ă r e r e a conti a r i e este a t â t de >iu-pând i t ă , încâ t c o n s e m n ă m c u p l ă c e r e u r m ă t o a r e l e opini i p re ţ ioase şi p r i n ade ­văru l şi p u n r a r i t a t e a lor, a l e d-lui Paul Zarifopol : „ E x p e r i e n ţ a a r t i s t u l u i este eminen t s ensua l ă . De a c i u r m e a z ă că, în gene ra t , a r f a e fenomen local. Aceas ta nu îiiseaiiuùL că u n r o m â n va zugrăv i , din p u n c t de v e d e r e p u r ar t i s t ic , pe i sa je b r e t o n e n u m a i decât m a i p r o s t decâ t pei -s.i.ic r o m á n t . Rezu l t a t u l a r t i s t i c a t â r n a de g r a d u l în c a r e se va fi p ă t r u n s , vizual , do ace le le t u r i . Şi nu e a p r i o r i şi absolut s igur că i i i r o m â n va a v e a m a i mulţ i sor ţ i з а l ie , din punc t de v e d e r e strict ar t i s t ic , i ce i o r ig ina l z u g r ă v i n d peisaje româneş t i d u p ă pe i s a j e s t r ă ine . E foar te -1 pu t in ţ ă să faci d o r o b a n ţ i , ţ ă r a n i şi boi r o m â n i d u p ă o t echn ică a n u m e şi foar te f run ţuzească . . Şcoala o l a n d e z ă n u s'a născu t p e n t r u c ă a r t i ş t i de o r ig ină o-lundoză a u zugrăv i t ţ a r a şi v i a ţa o lande­ză, ci p e n t r u c ă î m p r e j u r ă r i i s tor ice au d:it n a ş t e r e une i ac t iv i tă ţ i a r t i s t i c e foarte vii oare s'a ap l ica t o r i g ina l vieţ i i şi ţăr i i ace le ia . A i l l e ! a r t a „o l andeză" putea ră­mâne o tuicxă i n t e r e s a n t ă a ce le i i tal ie­ne Poves t i r i cu ţ ă r an i sau m a h a l a g i i ro­m â n i nu î n s e a m n ă de la s ine a r t ă roinâ-ncască , ele po t fi в іщріе a p l i c ă r i la nişte mot ive r o m â n e ş t i a m a n i e r i i lu i Maupa-s i n t , de pi ldă , or i a lui G o r k i . D a r Săr­manul Dionis nu- i a r t ă r o m â n e a s c ă fiind­că e n c o b vorba de v r e m e a lui A lexan d ru cel Bun, ci p e n t r u că u n gen iu artis­tic de o i a r ă v igoa re a l ega t o r i g ina l eru­diţ ia lui poe t i că a s u p r a t r e c u t u l u i româ­nesc cu filosof ia idea l i s tă nemţească , şi a dat l u c r ă t u r i i n o a s t r e o bogă ţ i e h o t ă r i t noua şi p rop r i e . Eminescu n u s'a îm­bă ta t ilctii ca or ice semi -ag iamiu l i t e ra t , de c i m i i i c vechi sau ţ ă r ăneş t i , nici nu ş i -ar fi p u t u t înch ipu i că face eveniment in l i t e r a t u r ă î n t r e b u i n ţ â n d , de pi ldă , ver­b u l a prinde în locul v e r b u l u i a începe. El nu-ş i cos tuma v o r b i r e a d inad ins şi grosolan cu ief |u : zi tc a r h a i c e sau r u r a l e , oi de la j ' i i e şi-a îmbogă ţ i t suf le tu l ca acest su­flet să cea ră şi să c reeze forme vii şi nouă. N i l fântâi ie ie şi g a r d u r i l e r o m â n e ş t i din poemele descr ip t ive a le lui Coşbuc (în z ia ru l unui Perde vară) face să fie arta iui origiiKila românească , ci î m p r e u n a r e a neaş t ep t a t ă a une i fantazi i de poe t mi­tolog iu • > s t r ă luc i t ă v izua l i t a te . Nu su­m a n u l ş ' c a t r i n ţ a , nici v o c a b u l a r u l să­tesc pot face a r t ă r o m â n e a s c ă , ci ar t is tul c a r e e ciestoinic să cre ieze , d in experie.il ţ a lui locală, cu a j u t o r u l c u l t u r e i sale a r t i s t i ce gene ra l e , un stil nou şi propriu". (Paul Z&iifopol : LocaL'smul artei în „A-devă ru l l i t e r a r şi a r t i s t i c " d in 11 April l'»26/.

Mic Tratat de estetică literară

Lumea văzută estetic (CE ESTE FENOMENUL ESTETIC ? ARTISTUL)

UNIVERSUL LITERAR ( ii

Imn puţin mistic Vreau să fiu fericit Ca o one în soare împrejmuita de mioare Şi de singurătăţi de schit.

Să cadă turle'ncetinel Cn umbra unei mâni din cer La degetul cel mare cu'n inel In piatra căruia se stinge-un Crist stingher

Şi mâna-aceasta neagră să se'ntindă S'adoarmă ierburi dintr'un ghimp Să facă-un punct în timp, Iară din timp să facă tinde Prin care lupul nopţei să colinde.

Şi lupul nopţei să înghită Cn stele'n ele prinse'n câmp fuioarele Pe ca i i le torceau în mers mioarele, Şi lupul nopţei să-mi ia mită D o licurici si mie-atunci Când vrând să mă culeagă Aşijderi de pe lunci. Cu vocea mea beteagă Ruga-voi să mă lase Din îngrăşatul somnului Să pasc în paza Domnului .

D R A G O Ş P R O T O P O P E S C U

L. C a r a g i a l e 3 ) , a r m e r i t a —• r id i ca t la cid) — p r e m i u l în do la r i ins t i tu i t p e n t r u a f l a r ea cuac i ra tu re i ce rcu lu i .

N ' a m p u t e a sus ţ ine că o a m e n i i sun t a t â t de deosebiţi . î n t r e e i , încâ t a r ­tiştii, or icâ t d e m a r i şi de or ig ina l i , să nu a lcă tu iască u n e o r i famili i uşor d e r ecu ­noscut . I)n sc r i i to r p o a t e fii p e n t r u a l t scr i i tor o a d e v ă r a t ă d e s v ă l u i r e de suflet şi l ov i tu ra b ib l i că de to iag c a r e des­fundă i svoa i e l e crea ţ ie i . Scr i i tor i i îşi re­cunosc fraţii dc suflet, d u p ă o s t rofă sau n u m a i d u p ă u n t i t lu , în l i t e r a t u r i l e ce le m:i! oepâr t f i te de l i t e r a t u r a lor . Ma i m u l t decât î n r u d i r i l e d e s ânge , c a r e n u pot fi cont ro la te , c a r e sun t a d e s e a t r a g i c a m ă ­g i toa re , o a l t ă lege, acea a înrudirilor sufleteşti, p r e s i m ţ i t ă de Goethe c h i a r în re la ţ i i l e d i n t r e oameni i comuni (Wahl-verwanclsclinften), d o m i n ă aceas t ă supe­r ioară biologie a sp i r i t e lo r c r e a t o a r e . Cri­ticul Brandes se socotea în t i n e r e ţ e e len , Emjncscu se s imţea budis t . Paul Valéry îl r e cunoaş t e p e Leonardo da Vinci, i a r poe tu l Minitlescu, om d e spir i t , d e c l a r ă că deş i e născu t în P i teş t i se socoate d in sudul 1 ran(e i ! Ce m i z e r ă d o c t r i n ă p e n ­t ru u n a d e v ă r a t c r e a t o r de a r t ă , aceia care , a s îmi i éndu- l c u a l t e i n t e r e s e şi va­l o n -- ear i -ş i a u de s igu r î n s e m n ă t a t e a lor la locul lor — v r e a cu d i n a d i n s u l să-1 lege de bu tucu l din via fami l ia ră , s i l in-dti-1, cn s anc ţ i unea c o n c e n t r ă r i i în lagăr mi l i ta r , să con t e d e a p u r u r i din c impoi !

Uni t a t ea a p a r e n t ă a f iecăre ia d in cu l ­tur i le vechi — c u l t u r a ch ineză , i n d i a n ă , eg ip teană , g reacă , e v r e o - a r a b ă — p a r e a da î n d r e p t ă ţ i r e e s t e t i c i an i lo r c u j u g ca te socot c ă na ţ i i l e lumei , î nch i se î n t r e ho ta re b ine p ă z i t e cu t u n u r i , mitraliere» şi puş t i cu r epe t i ţ i e , a r iputea c r e a or ig i ­nal i tă ţ i colect ive tot a t â t d e p r e g n a n t e .

3) I. L. Caragiale a fost nu numai un mare creator, dar şi un mare profesor de artă — fără catedră — pe oare profesorii de l i teratura — cu catedră — îl ascultau amuzaţi, ca ,pe o anecdotă.,.

L r e a r e a pi ovine d in două izvoare . î n t â i : Un i t a t ea vechi lor cu l tu r i re iese din super -i U a l i t a t e a spec t a to ru lu i c a r e ce rce tează amin t i t e l e cu l tu r i , î n s ânu l c ă r o r a de la o v r e m e s 'au p r o d u s d e s b i n ă r i u r i a şe , m u l ţ u m i t ă tocmai geni i lor c r e a t o a r e . (E de a i u n s să p o m e n i m de d i s t an ţ e l e şi di­f e ren ţe le e sen ţ i a l e d i n t r e Ar is tofan , So-focle şi Eur ip ide , s a u de a p a r i ţ i a lui Isut, în s ânu l jr .df . ismului) . I n al doi lea r â n d , nici o n a ţ i e de p e p ă m â n t , ţ i nând s e a m ă de condi ţ i le vieţei c o n t e m p o r a n e , n ' a r m a i p u t e a c rea azi o c u l t u r ă şi o civili­za ţ i e c a r e să a ibă m ă c a r acea a p a r e n t ă u n i t a t e a vech i lo r cu l tu r i . Va lor i l e c n -culă azi p e supra fa ţ a î n t r e g u l u i glob, c r o v i t eză c a r e se ap rop i e de i n s t a n t a n e u .

Fami l i i l e a u t e n t i c e de a r t i ş t i se gru­p e a z ă astfel d e a s u p r a l i t e r a t u r i l o r locale în v i r t u t e a u n o r for ţe a l e că ro r t a i n e şi legi p rofesor i i de l i t e r a t u r ă , l ă s â n d deo­p a r t e a n a c r o n i c e l e T a b l e a l e Vămii , a r t r e b u i -să î n c e a p ă să le ceiroeteze.

C â m p u l e v i rg in . 3.Nietzsche şi sti lul colectiv. Ne vom opr i o c l ipă la Nie tzsche ca re

p u n e la t eme l i a cu l tu r i lo r n u ind iv idu l c rea to r , ci co lec t iv i t a tea per fec t u n i t a r ă , cu ace iaş i funcţ ie c r ea toa re . Nie tzsche se g â n d e a ma i c u s e a m ă la vechi le cu l tu r i , şi în specia l la c u l t u r a e lenă . Colect iv i ­t a t e a c a i nd iv idua l i t a t e c r e a t o a r e — c i . toa te a m e n d a m e n t e l e d e fapt p e c a r e l e -an , adus în pag in i l e p r e c e d e n t e — a iscodit a l t ă d a t ă p r e ţ i o a s e va lor i m o r a l e şi a r t i s t i ce . D i s t a n ţ e l e şi b a r i e r e l e d i n t r e colect iv i tă ţ i , şi cu l tu r i e r a u a tunc i m a i g r e u de s t r ă b ă t u t , i a r ind iv idu l în ace le colect iv i tă ţ i r e l a t i v inf ime faţă de u r i a -şile colect ivi tă ţ i c o n t e m p o r a n e , suferea ma i s igur , si ma i fanat ic p r e s i u n e a gru­pu lu i . \ -\\

Ps ihologiceş te , exp l i c a ţ i a p e ca re Niet­zsche o dă apa r i ţ i e i f enomenu lu i es te t ic ( l a tu ra a r t i s tu lu i c r ea to r este s u r p r i n z ă ­tor de j u s t ă : s u b l i m a r e a s e n t i m e n t u l u i d ionis iac — v ia ţ a t u m u l t u o a s ă descom­p u s ă a e l emen te lo r in i ţ ia le î nvec ina t e cu

moartea — r i d i c a r e a acestui sent iment t u r b u r e , la o v iz iune apol in ică , senină şi f e r m e c ă t o a r e . T e m e i u l pe care-1 p u n e însă aces te i funcţii ps ihologice , dacă p o a t e fi j u s t p e n t r u cu l tu r i l e vechi , nu mai p o a t e fi a t â t d e j u s t în c u l t u r a m o d e r n ă , e lovit a-zi d e s t e r i l i t a t e . „Metafizica in­conş t i en tă a ' v i e ţ e i " o r ig ina lă şi c r e a t o a r e a c u l t u r i l o r an t ice , d e n a t u r ă colec t ivă , nu se ma i p o a t e ap l i ca civi l izaţ iei şi cui­t u r e i moderne, c a r e , în a r t ă cel p u ţ i n , (iacă nu şi în mora lă , n u m a i erează co­lectiv, ci p r i n pe r sona l i t ă ţ i d i f e r en ţ i a t e cât ma i or ig ina l . „Lipsa de s t i l" pe c a r e Nie tzsche o d e p l â n g e p r iv ind cu l tu ra con t imporană , şi c a r e „l ipsă de s t i l" a r ex ­plica s t e r i l i t a t ea n o a s t r ă a r t i s t ică , nu -ş i găseş te conf i rmarea — is tor ia nu cunoaş­te o mai f renet ică a p a r i ţ i e de c r ea ţ i i o-r ig ina le în toate domeniile, ca în epoca n o a s t r ă — p e n t r u c ă „s t i lu l" t r e b u e cău­ta t nu în colect iv i ta te , c a r e n u m a i de­ţ ine azi m a t r i c e a c r ea toa r e , ci în p e r ­sona l i t a t ea per fec t o r ig ina lă .

Nie tzsche , u r m ă r i t de v iz iunea t r aged ie i g receş t i , p e cairo o j u d e c ă şi l ă m u r e ş t e ma i m u l t în funcţi i le ei r e l ig ioase şi so­cialo, ia r nu c u r a t es tet ice , dispireţueşte şi. a t aeă ac tua l a cu l tu ră , c a r e p u n e te ­me iu l p e pe r sona l i t ă ţ i (adică pe tot a t â ­tea . .metal iz ici a le v ie ţe i" o r ig ina l e , în locul unei s ingure „metaf iz ic i" colective) şi găseş te v r e m e a n o a s t r ă l ips i tă de „sti Iu l" ei unic şi o r ig ina l a şa .precum îl a r e cu l tu ra e lenă . E r o a r e a lui Nie tzsche p ro ­vine nu n u m a i din p r i c ina înmul ţ i r i i g ru­pe lo r în aceiaşi socie ta te , a na ţ i i lo r în a eelaş cont inent , d a r şi din faptul că el cau tă valor i de d i f e ren t i a r e cum sun t va­lor i le a r t i s t i ce î n t r ' un d o m e n i u (colecti­vitatea.) ca re nu poa te c rea decât valor i de coh-eziunc, cum sun t va lor i le mora l -isociale.

Exis tă totuşi un „st i l" colect iv m o d e r n , dacă-1 c ă u t ă m acolo u n d e p r inc ip iu l vie­ţei şi c rea ţ ie i colect ive e hotăr î tor . . . In fabr ică . Maş ina , din p u n c t de v e d e r e a l „ s t i lu lu i " cu i t u r e i colect ive a r e aceiaşi va loa re şi semnif ica ţ ie ca e p o p e i a şi t r a ­gedia g reacă sau catedrala? gotică. Maşi­na es te c rea ţ i a , „s t i lu l" t ip ic al v ie ţe i colect ive m o d e r n e şi p r i v i t ă sub toa te formele ei — uneo r i de o irară ingeniozi ­t a t e — m a ş i n a a r e în t r a d e v ă r ceva d in d ionis iacul sub l ima t în apol l in ic .

D a r aces t „s t i l" a r e be t e şugu l lui : n u î ndep l ineş t e o funcţ ie es te t ică decât în m ă s u r a în ca re voim să-1 p r i v i m este t ic . D e s t i n u l lui e de n a t u r ă p rac t i că , i a r e-volu ţ ia lui e d e t e r m i n a t ă de ace la ş t r i s t dest in .

i. Ocrotirea prin ignoranţă.

N u p u t e m fi a t â t de n e d r e p ţ i încâ t să nu o b s e r v ă m că p e r s o n a l i t a t e a c r e a t o a r e , î ii ce a r e ea ini ţ ia l , c a rac t e r i s t i c şi o r i g i n i i f e rmecă tor , a fost r e c u n o s c u t ă de o sea­m ă de scr i i tor i şi ci'itici — p r i n p r o m o ­va rea i ncu l tu r e i ! D u p ă ce s'a l ăsa t în seama lui D u m n e z e u „ t a l en tu l " (şi b ine s'a făcut) , d in î m p r e j u r a r e a că scr i i tor i i n 'ait avu t t o t d e a u n a p u t i n ţ a să î n v e ţ e ca r t e mul tă , s'a făcut a p r o a p e o v i r tu t e , şi mul ţ i o a m e n i de a r t ă — mai cu s eamă la no i—întorc p r iv i r i l e dc ia or ice m a ­nifes ta ţ ie dc a r t ă o r ig ina l ă şi se m e n ţ i n v o l u n t a r în t r ' o i g n o r a n ţ ă p ro fundă , spire a nu a l t e r a d iv inu l m i n e r a l c a r e iradiază d in suf le tul lo r f ă r ă pe reche . De la ace­laş gând, uni i is torici l i t e r a r i a u ce ru t s u p r a v e g h e r e a a t e n t ă a p r o d u s e l o r a r ­t is t ice s t r ă ine , c a r e a r fi a m e n i n ţ â n d o-r ig ina l i t a t ea poporu lu i nos t ru . Nu se ţ i ne s eamă d e faptu l e l e m e n t a r că p e n t r u as i ­m i l a r e a sau r e p u d i e r e a u n o r v a l e r i es te­tice, poa te ho tă r î n u m a i p o p o r u l , în to ta­l i t a tea gen iu lu i său — i a r n u u n c r i t i c sau is tor ic l i t e r a r ca re a r p u t e a fi înv i ­n u i t de l ipsă sau exces d e gust a r t i s t i c—

12 UNIVERSUL LITERAR

R a b i n d r a n a t h Tagore la Sant iniKetan

IMPRESI I de SYLVAIN LEVI

9 Nocmbr ic . D u p ă ce a m p e t r e c u t z iua de b, o Dumin ică , la M a d r a s , a m sosit la Ca lcu la în d iminea ţ a zilei dq 8 ; p u ţ i n de-.sorientaţi ; d a r imed ia t a m fost î n t â m p i ­na ţ i de fiul lui Tagore , Ra tb ind ra Na th , si uc -am dus cu el în b ă t r â n a lor locuin­ţă, sau niai b ine zis b ă t r â n u l lor pa la t , îu mij locul o raşu lu i vechi ; şi i a t ă - n e cufun­da ţ i în v ia ta i nd i ană . î n t r ' u n pa l a t vecin t râesc doi nepoţ i ai poe tu lu i , A b a n i n d r a şi C a g a n d r a iNuth T a g o r e , doi nobi l i c a r e sunt în ace ia ş t imp şi doi m a r i p ic tor i . Ei t r ăesc încă d u p ă s t r ăvech iu l obicei a l „Fa­mili i lor u r i l e " , cu b u n u r i l e în indivizi u n e famil i i le la u n loc, femei le t r ă i n d sepa ­rat . Am fost i n t r o d u s în a p a r t a m e n t e l e lor ; o duz ină de copii f rumoşi c a r e se j o a c ă ; v ă d m a m e , fete, su ro r i , o femeie m ă r u n t ă de vre -o ş eap te sp rezece a n i , de o e x t r a o r d i n a r ă f rumuse ţe , vre-o cincizeci de p e r s o a n e cred , t r ă i n d l a un loc, o mu l ­ţ ime de se rv i to r i ; un mic rega t . Şi a doua zi sosim la S a n t i n i k e t a n .

K d e p a r t e c a m la u n k i l o m e t r u de s ta­ţ i a Holpur, un imens p l a t o u deşe r t în c a r e şcoala şi câ teva să tu le ţe fo rmează o oa-

i şi în tot cazul d u p ă oc s'a l ua t cunoş t in ţ ă de p r o d u c t i v e a r t i s t i ce de a i u r e a ! Pi lda poez ie i p o p o r a n e , ca re p o s e d ă m ă r g ă r i ­t a re , ca „Miori ta" , e a d u s ă în p r i m u l p l a n p e n t r u î n d r e p t ă ţ i r e a existenţei , vamcşiloir iile a r t ă , a l c ă r o r gust p a r t i c u l a r a fost subs t i tu i t gen iu lu i n e a m u l u i românesc .

Aceas tă ac ţ i une a p roş t i l o r c a r e s u b scutu l p r inc ip iu lu i o r ig ina l i t ă ţ i i c r e a t o a r e vor să l imi teze pos ib i l i t ă ţ i l e de în f lor i re a l e c r ea ţ i e i a r t i s t i ce , v a r i a t e la infini t , t r e b u e demasca tă .

Crea f i a „Miori ţei" , e d rep t , se da to re ş -te şi aces te i p e r f e c t e i n d e p e n d e n ţ e fa ţă cu l tu ra c ă r t u r ă r e a s c ă m o d e r n ă . A u t o r u l , un c ioban din mun ţ i , da r cu u n suf le t foa r te e x e r s a t ş i cu e x t r a o r d i n a r e însu­şiri de exp re s i e , l i b e r a t de t o a t e că tu şe l e PE c a r e l e -am văzu t la p ic ioa re le a r t i s t u ­lu i m o d e r n a c r e a t p e u n p l a n es te t i c p e r ­fect o r ig ina l . N u m a i delà e l—în t r ' o l u m e ca re a r t r ă i mi len i i i zo la tă d e civi l izaţ ia n o a s t r ă t ipogra f ică — a r p u r c e d e o eflo­r e s c e n t ă a r t i s t i că nebă i iu i t de b o g a t ă şi v a r i a t ă .

D a r as t fe l de î m p r e j u r ă r i , dacă n ' au p i e r i t cu totul , sunt p e ca le d e a p i e r i — şi p o a t e că n u m a i e î n Ba lcan i şi C â r p a fi nici un c ioban c a r e să n u fi fost mo l ip ­sit î n t r ' u n fel de c ivi l izaţ ia c ă r t u r ă r e a s c ă a Eu rope i , p r i n p o d o a b e , p r i n u n e l t e sau n u m a i p r i n vo rbe . To t ce s e m a i p r o d u c e azi în a c e a s t ă l u m e a o g o a r e l o r ş i p ă d u r i ­lor, când a junge p â n ă la no i n u m a i a r e î n f ă ţ i ş a r ea c u r a t ă a „Mior i ţe i" .

A s e m e n e a g e o m e t r u l or n u m a i cu t r e i d i m e n s i u n i g e o m e t r i a c ivi l izaţ ie i r u r a l e e s t r i ca t ă — şi def in i t iv s t r i c a t ă — d e for­ţ e c a r e po t fi a p r o b a t e sau r e p u d i a t e , da r c a r e ş i -au i m p u s t i pa r e l e . T r ă i m în geo­m e t r i a E u r o p e i şi a r t i s t u l c r e a t o r n u a r e ajt mi j loc de a se liblera d e t i r an i i l e care-1 s t r ivesc de la cea m a i f r agedă vâ r s t ă , d e c â t să p u c s t ă p â n i r e p e mi j loa­cele toa te , p â n ă Ia cele m a i sub t i l e şi m a i noui , a l e c u l t u r e i t i m p u l u i său , sin­g u r u l fel ca e x p r e s i a a r t i s t i că a f i inţei s a l e o r ig ina l e să se p o a t ă mi şca în cea m a i p e r f e c t ă l i b e r t a t e .

( u rmează ) . F . A D E R C A .

ză de ve rdea ţ ă . I s tor ia spune c ă t a tă l poe­tului , ca re a fost Mahars l i i , m a r e l e sfânt, t r e c â n d pe acolo a fost impre s iona t de f rumuse jea aces te i î n t i n d e r i imense iu caro ri im'c nu r e ţ i n e a pr iv i rea , de aceas t ă m a r e s i n g u r ă t a t e .

El era la vâ r s t a când ind ianu l se gân­deş t e la r e t r a g e r e a în s i n g u r ă t a t e . Se a-şoză la u m b r a un icu lu i copac, p o r u n c i se rv i to r i lo r să-1 lase s ingur câ teva zi le şi cuge tă ; bandi ţ i i de d r u m u l m a r e îl scr-л ira. Mai t â rz iu , în ace iaş loc, cons t ru ia o casă m a r e dc tot : S a n t i n i k e t a n e r a fun­dat .

Iu fiecare zi, s tând jos la poa le le unu i copac, î nva ţ ă p e copii, eng leza ş i b e n g a -leza, ş i nu-i luc ru tocmai b a n a l să fie a-cest m a r e om, u n a din glor i i le r ecunos ­cute de cele două lumi . Es tu l şi Vestul , d ă r u i n d a t â t e a ore d in zi le le sa le şi în-t r eaga - i v ia ţă copii lor, copiii c a r e vor fi India de mâ ine . Dacă pa t r io t i smul e p r e a adesea în cuvin te , a l s ă u s t ă î n aceas t ă o p e r ă , un ică în l ume .

Sosirea n o a s t r ă a fost p r i l e j u l unei m a r i ce remoni i . Sub m a n g h i e r i , î n t r egu l S a n t i n i k e t a n , elevi i , p rofesor i i şi femei le .şi copiii e r au s t rânş i î n t r ' i i i i i semicerc , sau mal bine zis în două s f e r tu r i de cerc, in fa Ja unei bănc i de p i a t r ă p e ca r e n a aşe­zăm. Doi profesor i c â n t ă ve r su r i , profe­sorul de f ranceză ne a d r e s e a z ă cea mai f rumoasă c u v â n t a r e , poe tu l s p u n e noului său profesor î n c â n t ă t o a r e cuv in te dc b u n sosit, ne unge f run tea cu p a s t ă de san ta l , ş i la gât n e p u n e gh i r l ande . P e p ă m â n t e r a u d e s e m n a t e o r n a m e n t e de b u n sosit,

R A B I N D R A N A T H TA G O R E ŞI SA

F iu l său, Poe tu l , în locul a les fundă şcoala sa d u p ă m o d e l u l sch i tu lu i i nd ian t r ad i ţ iona l . La m o a r t e a sa, M a h a r e h i ii lăsă casa p r i n t e s t amen t , ca să dev ină Casa oaspeţ i lor , Gues t house , cu condi ţ ia să fie p r o h i b i t e c a r n e a şi a lcoolul . D e j u r î m p r e j u r vre-o t re izec i de „ b u n g a -low-ur i " , locuinje joase , a c o p e r i t e cu stuf, adăpos te sc p e p rofesor i ş i e levi . P e n t r u clase e u m b r a copaci lor , căci.... p a l m i e r i i c a r e au fost p l an t a ţ i , a u rodi t . T r e i su te dc e levi î n t r e ca r e p a t r u z e c i d e fete t i ne re , t r ăesc acolo î n t r ' o l i n i ş t e d e ­săvârş i tă . I m p r e s i a es te e x t r e m de p l ă c u ­tă , g r a v ă şi z â m b i t o a r e : un m i c un ive r s p e ca re nu- i însuf le ţeş te decâ t p a s i u n e a in t e l ec tua lă şi na ţ iona lă .

T i m p de m a i m u l ţ i an i poe tu l a supor ­ta t a p r o a p e s ingur t o a t e sa rc in i le aces te i o p e r e , apoi s'a în tocmi t u n comite t c a r e îl a j u t ă în aceas tă m a r e mis iune .

s u n t e m mişcaţi

F I I C A ,;<• • • - ' ' < • $ Ѵ Л*-» . *

flori le m ' r o s p u t e r n i c , p u ţ i n d e s r ă d ă c i n a ţ i . Şi f iecare s'a d u s sa cineze. \ 4 | gţ

D a r ce să cinezi ? C a s a n o a s t r ă nu e încă i sp răv i t ă , s t ăm la Q u e s t h o u s e pen­t r u câ teva zile ; m i n u n a ţ i i copi i aii lui Tagore , fiul s ă u R a t h i , f e r m e c ă t o a r e a sa n o r ă P r a t i m a no veghează . S u n t e m în a-d e v ă r copleş i ţ i d e p r i m i r e ; d a r ce mân­căm ? Nu cunosc nici un n u m e ; chiar dacă Ic-aş şti e le n ' a r r e p r e z e n t a pent ru mine decâ t l u c r u r i n e c u n o s c u t e : mi se d ă n i ş te de l ic ioase c roche t é mici d e toi, chif tele cu tot felul de i e r b u r i , tot lucruri p r e a dulci . P â i n e a e s t e u n l u x occidental ca re uneor i es te u i ta t ; d a r se găseştej de obicei la o mi lă d e aici, la b a z a r u l din Bolpnr .

(Va u rma)

Trad . de N. RADU

UNIVERSUL LITERAR 13

Ardealul şi problemele culturale

In a r t ico lu l p r e c e d e n t r e l e v a m faptul , i ' î n f i i n ţ a r ea z i a ru lu i „ T r i b u n a Popc-ru-ii" la A r a d a v e a o deoseb i t ă i m p o r t a n t ă rin î m p r e j u r a r e a , că publ ic is t ica r o m â -ească int ra in contac t d i rec t cu e lémen­ni polit ie şi c u l t u r a l m a g h i a r . 'Araidul e r a a şeza t Ia o d e p ă r t a r e de iteva o r e n u m a i de Budapes ta şi e ra lestinat ele ce rcu r i l e pol i t ice m a g h i a r e 6 punc t de a t ac îmiwt r iva români lo r , лктііі aces t a e ra , de al tfel , foarte f iresc, leoaroce acest o r a ş forma, p r i n s i tuaţ ia a geograf ică , che i a Bana tu lu i . T rans fo r -nat p r i n co lonizăr i ar t i f ic ia le m a i cu eamă de funcţ ionar i , î n t r ' un c e n t r u ma­rinar, A r a d u l a deven i t o o a z ă cu carac­ter m a g h i a r î n t r ' o r eg iune din cele mai » ra t roma noşti .

in astfel de î m p r e j u r ă r i e r a ev ident ă a p a r i ţ i a u n u i z ia r r o m â n e s c în acest teatru, unde, români i o r todox i d in Banat ii d in C r i ş a u a îşi «iveau r e şed in ţa epis-roi;ulă, t r e b u i a . în. mod firesc, să a ibă o deosebită î n r â u r i r e a s u p r a popu la ţ i e i ro­mâne din ace le reg iuni .

Tu Sibiu domnea , c e e d rep t , u n здШ mai ech i tab i l şi mai conci l iant faţă^'clc mişcările pol i t ico şi cu l tu ra lo a l e româ­nismului, d a r în ace la ş t imp a p ă s a o at­mosferă nia i g reoa ie , ca rac t e r i s t i că vie­ţii săseşt i , asupri i t u t u r o r mani fes tă r i lo r publice r omâneş t i . La c a r a c t e r u l săsesc al o r a ş u l u i Sibiu se mai adă.oga şi influ­enţa rons i s to ru lu i o r t o d o x r o m â n , ca r e In mod fa ta l e r a nevoi t să facă o poli t ica nioderat-naţioiiială, e v i t â n d c iocnir i le cu politica g u v e r n a m e n t a l ă . Mit ropol i tu l ortodox din Sibiu a v e a Ia dispozi ţ ia sa organul de p u b l i c i t a t e . .Telegraful Ro­mân", în f i in ţa t de m a r e l e a r h i e r e u An­diéin Şaginm, p r in c a r e p u t e a inf luenţa , şi o făcea c h i a r , foar te m u l t p reo ţ im ca or todoxă. Inf luenţa aces tu i o r g a n de p u ­blicitate şi mai cu s e a m ă a fac tor i lor d iu consister, car i îl insp i rau , con t r ibu i mul t la t empe ra r ea , l up te i ce se d ă d e a p r in „Tr ibuna" , r a r e acuim i n t r a s e î n epoca ei de d e c ă d e r e .

La A r a d lup t a se începu nu n u m a i c u puter i nouă , ci şi eu pr inc ip i i şi scopur i rari d i f e r e a u ele cele s tab i l i t e în p r o g r a ­mul p a r t i d u l u i naţionail. Tot m a i mul t îşi făcea d r u m c u r e n t u l ac t iv is t , c a r e e r a susţ inut de e l e m e n t e l e t i n e r e i n t r a t e de curând în r â n d u r i l e ' po l i t i c i an i lo r .

Bănă ţen i i , ca r i a u refuzat „ D r e p t a t e a " lui Diaconov.ici p e n t r u pol i t ica m o d e r a t ă şi o p o r t u n i s t ă , au î m b r ă ţ i ş a t c u m u l t ă că ldură noul cu ren t , ca re t i n d e a s|pre a-bando n a r e a pa sivi taţ i i pol i t ice p a r l a m e n ­tare . Mişca rea dela Arad începui să a ibă răsune t şi î n Ardea l , mai, a l es în j u d e ţ u l H u n e d o a r a . T i n e r e l u l e r a cup r in s tot mai lunii d e d o r u l unei lup te ac t ive şi con­damna pas iv i t a t ea , ca re adusese pe ca­pul r o m â n i l o r n u m a i ;proccse şi t emni ţă , fără ca siă se pon tă î n r eg i s t r a şi v r e - u n succes r ea l .

C o n d u c ă t o r i i p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ce­reau , confo rm unor r ă u în ţe lese t rad i ţ i i , d r e p t u r i şi drepta te , de la „ t r o n u l î m p ă r ă ­tesc" din Viena. c a r e nu mai. ac ţ iona însă independen t , ci s t ă tea , în ceeace p r i v e a polit ica- faţă do na ţ i ona l i t ă ţ i , sub influ­enţa d i r ec t ă de la B u d a p e s t a . P e dcaf tâ p a r t e g u v e r n e l e m a g h i a r e a c u z a u pe ro ­mâni de neloialJt i i te şi in f ide l i t a t e faţă do „ ideca de stat m a g h i a r " , şi pen t ru faptul că i g n o r a u p a r l a m e n t u l unga r , în care n u vo iau să se a l eagă . Român i i e r a u deci invi ta ţ i să ia |>arte la v ia ţa p a r l a ­m e n t a r ă m a g h i a r ă şi acolo, îu g rand io ­sul p a l a t de p e m a l u l D u n ă r e i , să-şi spu­

nă, în formă cons t i tu ţ iona lă , do lean ţe l e şi. să-şi r evend ice d r e p t u r i l e .

Evident , că invitaţ i i i i i i le a ce l ea n u e rau s incere , ci s imple p r e t e x t e , f i indcă gu­v e r n e l o r u n g a r e l e convenea foar te mul t faivtul, că n u se găseau r o m â n i î n p a r k r m e n t ü l u n g a r , u n d e ar 1 fi p u t u t să r idice glasul ea să fie auz i t d e l umea în t r eagă , c u mul t m a i b ine decâ t p r i n p r e s ă sau rep l ic i şl m e m o r a n d e .

Punând i i - se îu serv ic iu l c u r e n t u l u i ac­t ivist . .Tr ibuna P o p o r u l u i " luă un nvâni f rumos. Ca şi „ T r i b u n a " d i n Sibiu în p r i ­m a ei epocă de înf lor i re , z i a ru l a r ă d n n a dat toată so l ic i tud inea sa ches t iun i lor şi p r o b l e m e l o r cultural i- . Iu r edac ţ i a lui i n t r a s e r ă câ teva forţe t i n e r e şi t a len­t a t e , ia r p r i n t r e co labora to r i i e x t e r n i găsim şi scr i i tor i din Bucureş t i . Un „Nu­m ă r de D u m i n e c ă " b ine r e d a c t a t îngr i ja şi acolo de educa ţ i a pol i t ică şi de ins t ru i ­r ea social-eeoniomică a ţ ă r a n u l u i . Apr<» p ie rea geograf ică a Aradu lu i de Buda­pes ta făcea eu p u t i n ţ ă ea şi z i a ru l r o m â ­nesc să pon tă a p ă r e a cu u l t ime le ş t i r i t e ­lefonic o şi t e legraf ice la fel cu z ia re le m a g h i a r e .

Astfel „ T r i b u n a Po]>oru.lui" a p ă r e a sub r a p o r t r edac ţ iona l , î n condiţiiMi.i cum nu se, văzuse încă în presa r o m â n ă d in Ar ­d e a l . F ă r ă e x a g e r a r e se poa t e s p u n e , ca z i a ru l a r ă d a n a j u n s e s e la n ive lu l la ca re se găseau z i a re l e m a g h i a r e nu nu­mai clin o ra şe l e mai m a r i d in p rov inc ie c i ch i a r şi cele din Budapes ta . „Tr ibuna P o p o r u l u i " e r a o fală p e n t r u p r e s a ro­m â n ă .

Serv i lă de. un o r g a n a t â t de b ine a p r e ­ciat şi foar te r ă s p â n d i t ş i ceti t , m i ş c a r e a pen t ru a b a n d o n a r e a pas iv i t ă ţ i i şi procln-mairea ac t iv i tă ţ i i nu pu tea să nu p r i n d ă te ren . D u p ă cinci ani de m u n c ă în di­recţia aceas ta , se înf i in ţa Ia O r ă «tic, ju­d e ţ u l H u n e d o a r a , un nou o rgan de p u b l i ­c i ta te cu deviza „ac t iv i t a t e" . Acest o r ­gan e r a „L ibe r t a t ea" , foaie p e n t r u popor , r e d a c t a t ă de p ă r i n t e l e I. Moţa. „Liber ta ­t ea ' e r a în p r i m u l r ând o rgan pol i t ic şi-r e p r e z e n t a poli t ica un,m g r u p de t iner i , ca r i p r o c l a m a s e r ă ac t iv i ta tea . In Decern-b r i e 1901 a p ă r u p r imul n u m ă r şi în scur­t ă v r e m e foaia aceas ta p u t u î n r e g i s t r a cel m a i m a r e t i r a j la c a r e a a j u n s un o r g a n de pub l i c i t a t e în Ardea l . D a r în­tocmai ca l a Braşov. Sibiu şi Arad , nş« nici în m i c u l orăşe l Orăş t i e n u se p u t e a concepe polit ică fă ră cu l tu ră .

Astfel foii pol i t ice i-.se a l ă t u r a r ă supl i ­m e n t e l i t e r a r e i l u s t r a t e şi economice în­tocmi te p e n t r u în ţe lesu l .poporului dela s a t e .

Efectul ce l-nu a v u t aces te pub l i ca ţ iun i a s u p r a popu la ţ i e i dela ţ a r a cons t i t u i e o pag ină de glor ie p e n t r u ţ ă r ă n i m e a noa ­s t ră , c a r e a pr ins s u r p r i n z ă t o r de uşor şi d e r epede î n v ă ţ ă t u r i l e şi î n d r u m ă r i l e d a ' e de f runtaşi i n e a m u l u i .

P r imu l e x a m e n d e m a t u r i t a t e pol i t ică I-a dat popo ru l r o m â n clin jud . H u n e ­d o a r a în ziua de 6 Iun i e 1905 când a a les p e n t r u c i rcun-scr ip ţ ia e l ec to ra l ă D o b r a , e a depu ta t eu p r o g r a m u l act ivis t pe d. Aure l Vlad. a d v o c a t în Orăş t i e . Cu a lege­rea aceas ta s'a î ng ropa t def ini t iv pol i t ica pas iv i t ă ţ i i .

C a n d i d a t u r a d- lui A. Vlad а fost susţ i ­n u t ă cu mul tă ene rg ie a f a ră de . .Liber­t a t e a " şi de . .Tr ibuna P o p o r u l u i " din A-rad şi de „Telegraful R o m â n " din Sibiu. Mai cu seamă, aces ta din u r m ă , ca o r g a n a l mi t ropol ie i o r todoxe , a con t r ibu i t mul t la i sbânda e lec tora lă p r i n faptul că a, în­d e m n a t prcoţ iu iea o r t o d o x ă să a b a n d o ­neze pas iv i t a t ea şi să t r e a c ă d e p a r t e a

MAURICE U T R I L L O

Acum câţ iva an i , Vol la rd , b iogra fu l lui C é z a n n e , лагп în v i t r i na unu i m a g a z i n de t ab lour i , un pe i sa j u r b a n cu fan tas t i ­ce nie od i de a lbu r i , r â z â n d t r i s t e ,pe în­t insul unor mize rab i l i pe re ţ i ele c a r t i e r mărg inaş .

— Cu câţi ban i mi-I dai, d o m n u l e ne-S'tivion ?

- - Cinci zeci de mii ele franci — răs ­punse domnul cu chitic; de cat ifea ş i lu­nete e n o r m e din p ragu l uşe i . — È un Utr i l lo , a d a o g ă negus to ru l , 'măsu rând cu o a r e c a r e d ; s p r e ţ ,pe b ă t r â n e l u l , caire cer­ceta sa descopere i scă l i tu ra au to ru lu i .

— U i r l b ? ~ - Da. . — Utrillo.. . Utrillo.. . U t r i l lo !... n ' am

auzi t î n c ă de p i c to ru l aces ta . T r e b u i e să fie t a r e t â n ă r . Un începă to r ?

— Un alcoolic, i n t e rven i Carco , antritt-du - se î r t r e cei doi c o n v o r b i t o r j cu o mu h ă quaci sa tan ică .

- - Un începă to r , p e d e a s u p r a şi a lco­olic... i a r t ab lou r i l e lui se vând cu s u m e a ;a de fabuloase ?!

— la l e -am c u m p ă r a t c u douăzec i ele franci buca ta , spuse omul d in uşa p r ă v ă ­liei, i npe r tu rbab i l . . . D a r c aba re t i e r i i din M o n t m a r t r e le -au c ă p ă t a t n u m a i p e n t r u o g a r t fă cu vin... Insă a c u m nu se mai poa te . D o m n u l Oc t av Mi rbeau a s e n t unde > a cu a descoper i t în ele un geniu... astu. ' i noi s u n t e m siliţi să le vindem, t a r e s e u m p . G e n i u l se p l ă t e ş t e . Nn se află or i u n d e şi ori când. Cine nu deschide ochii la vreme. . . desch ide p u n g a . Noi, negus ­t o r i t e l e i a t ă . vede ţ i d -voas t ră . a v e m as ta în sânge • socotim p e toa t ă l umea geni i şi i.rlunnin şi p lă t im. . .

-—Tare puţin. . . - - Ei !.. par't-ă dacă am plă t i mul t am

p u t e a î n c u r a j a tonte geni i le ?!... şi p e u r m ă se a l e g e : ici geniile. ' d i n c o l o ' r a t a ­ţii... Câş t igam la genii 5000 la sută şi pict-dem ia r a ta ţ i 5 la sută . D a r n 'ai î nco t ro ; negoţul nos t ru e plin ele r i scur i . Denh-rn inter i as ta face glor ia n o a s t r ă : cine nu r i scă , nu câş t igă şi c ine n u câş t igă nu a r e în d i a s ă de negus tor . P o a t e foar te b ine să facă a l t ceva , p n r ' c ă en îl î m p i e d i c ? !

— E, un rech in , zise Carco , l u â n d b r a ­ţul lui Vollarrd. Hai să mergem. . .

— Mai m u l t in te l igent , d e cât f e r o c e . Dor . m ă rog, cinc-i acest Utr i l lo ?

Şi sch imbul de p ă r e r i începu — pre ţ ios , suficient, indiscre t şi c inic — ca î n t r e doi c ron ica r i de a r t ă şi b iograf i .

. . .Utril lo e copilul n imănu i . Sau, poate , al uli ţ i i . Mania sa a fost model . A pozat mu l to r

p u i oi i .

.act ivişt i lor . P e de a l t ă p a r t e „ T r i b u n a " d i n Sibiu îşi înce tase p e n t r u t o t d e a u n a apa r i ţ i a pe z iua de 16 Apr i l i e 1903 şi ast­fel pol i t ica pas iv i t ă ţ i i n u mni avea nici un a p ă r ă t o r .

Cu a l ege rea de la D o b r a a p r i m u l u i de-.puta t r omân-na ţ iona l i s t î ncepe o nouă' ,'eră în v ia ţa pol i t ică a r o m â n i l o r d in Ar­dea l .

ION BAILA.

UNIVERSUL LITERAR

CONCERTELE SIMFONICE POPULARE. — JUBILEUL SOCIETĂŢII „CAR­MEN". — ENESCU.

14

M A U R I C E U T R I L L O

Amestec t r ag i c de l u m i n ă şi î n tune r i c . Sufletul lui, : vijelie n e a g r ă , cu p a u z e s imfonice .

D e s p r e a r t i s t u l a c e s t a am auzi t a şa de m u l t e or i că a mur i t , de mor ţ i n ă p r a z -nice , încâ t . în z iua în ca re v a m u r i cu a-d e v ă r a t , n u voi ma i c rede .

Ia tă , a c u m Utr i l lo s'o fi găsind, poate , căzut , în d e g r a d a t o a r e be ţ i e , p e m a r g i ­nea unu i cana l ; o fi zăcând , cu p r i v i r i l e n e b u n e , în c ă m a ş a de forţă a unu i ospi cin, sau — ce ia ce e ma i plăcut p e n t r u i-iuag ina ţ ia n o a s t r ă şi p e n t r u sufletul nos­t r u — va fi migă l ind , la şeva le tu l lui , cu o sen ină c o n c e n t r a r e , u n a d in ace le obiş­nu i t e p r ive l i ş t i umile , a l e Pa r i su lu i , că­rora şt ie să le impr ime , l ao la l tă , o mag­nifică s t r ă l u c i r e ch roma t i că şi o a d â n c «răscolitoare melancolie . . .

Cur ios ! O m u l acesta , c a r e a r e acum 43 de an i .

nu'şi poa te a d u c e a m i n t e nici când şi nici p e n t r u ce s'a ho t ă r î t la p i c tu ră .

El n ' a r e , p e n t r u luc ru l lui , nici acea poses iune ca r e t r a n s f o r m ă p e uni i a i tişti în s u r s e inepu i sab i l e , nici a c e a afec­t a r e de d i sp r e ţ p e car i al (ii o a f i şează cu h ipocr i tă î n d ă r ă t n i c i e şi pe rmanen tă , lene .

In ex i s t en t a lui , p i c tu ra c â n t ă r e ş t e tot aşa de greu şi tot a şa de uşor, ca m u n c a d u l g h e r u l u i sau a pesca ru lu i .

Nu a r e suscept ib i l i tă ţ i de fanfaroi», nici î n c r e m e n i r i de orgol iu, nici de scu ra ­j ă r i de nepu t inc ios .

Poves tea vieţ i i lui z i lnice e s implă şi umi lă ca o p a g i n ă dc e v a n g h e l i e .

V a g a b o n d e a z ă p e s t răz i l ă tu ra ln i ce , b ă t r â n e şi desp re ţu i t e . Şi, f ă ră să gân­dească la p i c tu ră , p r i v e ş t e la a r b o r i , la

Concer te le simfonice p o p u l a r e nu s ' au deschis s u b ausp ic i i cu l t u r a l e p r e a fer i­cite. Aş tep tam, negreş i t , cai u n b u n gând educat iv , acel ca re a p rez ida t la ho tă -r î t e a ciclului , să r ă m â n ă d e t e r m i n a n t şi in p r i v i n ţ a în tocmir i i r e p e r t o r u l u i şi a exccujLunii. D a r î n t â m p l ă t o r u l s 'a vădi t t.a p r inc ip iu de ac t iv i t a t e la aces t ciclu, ch ia r (lela, p r i m u l concer t . Nu-i vorbă , p e tabe le le ele a f i şa j de pc s t r adă , s 'a pu tu t r e m a r c a scr isul deosebi t , ou l i t e re mai groase , cu ca re e r a î n s e m n a t Con­cer tu l în Ia m i n o r de Vivaldi, p r i n t r e ce le la l t e p iese ce fo rmau p r o g r a m u l a-cestui p r im simfonic. F ă r ă a l t ă exp l ica -t iui ic . Abia din p r o g r a m ú i - b r o s ú r a ne-am pu tu t d u m e r i că e r a vo rba dc „ începu tu l ciclului — Evoluţ ia Simfoniei". Măr tu ­risim că nu b ă n u i m aceas t ă c iudă ţen ie . Ne făceam mai d e g r a d ă soco tea lă că , o rgan iza to r i i concer te lor , l ua ţ i d e va lu l i s tor ismului — e r a d o a r vo rba d e is tor ia s imfoniei — p r e g ă t e s c un deosebi t spec ­tacol şi n u m e : Mircea Bârsan, violonist , mai cunoscut decât ca d i r i jor , va lăsa laoiparte baghe t a , va înşfacă vioara şi a rcuşu l şi va concerta d u p ă m e t o d a t im­p u l u i lui Vivaldi , e x e c u t â n d la v ioa ră sau d i r i j â n d cu a r cuşu l , d u p ă î m p r e ­j u r ă r i , f e rmecă to ru l concer t . Nu ! I n t en ­ţia era c la r extpiriniată. Ciclul „Evoluţ ia s imfonie i - ' se desch idea cu Conce r tu l p e n t r u v ioară de Vivaldi . P e n u m e l o s ă u a d e v ă r a t , a c e a s t a se c h i a m ă ignoranţă. Nici nu-o b ă n u i a m a t â t de ca tegor ică la cei ce ş i-au a suma t o p a r t e din r ă s p u n ­d e r e a educa ţ i unii muzica le . Căci , s ă n e în ţe legem, s imfonia, ca gen, c a fo rmă muzica lă a p a r t e , nici nu p r o v i n e din forma muzica lă concer t , nici nu este fo­losi tor infuenţată,, m a i a l e s în acel t imp , de forma şi t ehn ica conce r tu lu i . Ci toc-

o a m e n i la z idur i — cu acea a t en ţ i e dis­t r a t ă a omulu i ca re s t ie că e f iresc să în t â lneuscă în ca l e m e r e u aceiaş i a rbo r i , o a m e n i şi z idur i .

Acasă, în a te l i e r , îşi d e s e m n e a z ă p e pânză , corect şi met icu los ca u n l u c r ă t o r cu buca ta , t ab lou l ce u r m e a z ă să-1 exe* cute .

Cu pene lu l m u i a t în vopsea, a t i n g e p e a lbu r i l e d i n t r e c o n t u r u r i , ici o p a t ă de sini l iu, dincolo o za re de r o s u r i pa l ide , apo i câ te -va accen te de fildeş, o f ă r âmi ­ţă de emerauel, sau o d â r ă de c i t ron .

Punc t e l e aces tea de r e p e r c romat ic , sun t f ixa te de là începu t c u o m a t e m a t i c ă p rec iz iune .

Utrillo a b a n d o n e a z ă scule le cu l in i ş t ea unui munc i to r ca re şi-a făcut p a r t e a lui de m u n c ă pes te zi — şi p l eacă la câr­c iumă.

D u p ă o s p ă i m â n t ă t o a r e can t i t a t e d e al­cool a va lu tă , se în toa rce acasă , împăca t .

A doua zi aceiaş i p i reumblare , aceiaş i c o n t e m p l a r e d i s t r a t ă a p r ive l i ş t e lo r în­t â ln i t e în cale, ace iaş i c a lmă a p l i c a r e în a te l ie r .

Ta l en tu l , la el. es te o fa ta l i t a te , cum p e n t r u unii bogă ţ ia .

Nu-1 m i n u n e a z ă şi nici nu-1 s t inghe­reş t e .

C â t e oda tă , numai , se î n t r e a b ă , ca un copil nev inova t : ce n a i b a au o a m e n i i cu mine , ele m ă tot l a u d ă c u a t â t a l ipsă de p u d o a r e ?

Apoi se r e a ş e a z ă la luc ru , şi, con tu ru -

m a i d in con t ră ! Simfonia, în p r ima j m ă t a t e a secolului a l optsprezecei dec i în epoca î n c a r e începe să se pj c izeze ca formă o r c h e s t r a l ă par t icu la es te împ ied ica t ă în „evo lu ţ i a" sa toci d e concer tu l i n s t r u m e n t a l . Kretzschri des ignează po aces t c o n c u r e n t a l sil foniei ca „ ü b e r m ä c h t i g e n Nebenbuhle rival, covârş i tor . Şi tot a ş a se expril Nef, în l u c r a r e a sa a s u p r a is tor iei sil foniei. I a r la no i e s t e înscr i s concert ca p r e m e r g ă t o r sau ca î n c e p u t u l evol ţliei simfonici....

D u p ă aceas t ă p iesă de Vivald i , urmai p r o g r a m : D e b u s s y — P e t i t e sui te . Critt r t u i s tor ic sau c o n t r a s t e s t i l is t ice ? M seziisam l e g ă t u r a . O r „ b u n p l a c " în edl c a ţ i a muz ica l ă a p o p o r u l u i ?!...

Al doi lea s imfonic p o p u l a r a înlături p u r şi s implu , a m b i ţ i u n e a i s tor ică eni t a t ă de cel d intâ i . M a e s t r u l Nonna-Ot( seu se a f i rmă ca e x p e r i m e n t a t şd pria pu t pedagog . Bine în ţe les , p e n t r u a ţii î nco rda t in te resu l muz ica l a l publicul şi p e n t r u a con t r ibu i la educaţ imnea nu z ica lă a mase lor , p r inc ip iu l i s tor ic n -Ate s inguru l de lua t în s e a m ă în &Ы t u i r ea p r o g r a m e l o r . U n i t a t e a lor poat aipoi fi r e a l i z a t ă nu n u m a i p e ca le isto­r i că . C a şi c r i t e r iu l t e m p o r a l , cel loca p o a t e fi d e a s e m e n e a u t i l iza t în am scop. I a r ec lec t i smul p o a t e fi adoptat | în chipul aces ta local p e şcoli naţionale c u m p o a t e fi st i l ist ic, în gene ra l , sau v» r i a t în nesfârş i te fe lur i de ooneideraţiuil es te t ice , t ehn ice , c h i a r sociale, ş i culta raie. S'ar p u t e a , d e e x e m p l u , a l că tu i pro g r a m e simfonice de b a r o c k muzical , ia de roman t i sm, pe şcolile muz ica le cunos cute , — r o m a n t i s m u l în F r a n ţ a , barockn în G e r m a n i a , b u n ă o a r ă , — apoi eclecti şi compara t iv , — r o m a n t i s m u l î n Frânţi

i i le înch iega te în a j u n cu a t â t a cuminte a t e n ţ i u n e , p r i n d a se î m b r ă c a , încet, în­cet, în odă jd i i de s ă r b ă t o a r e .

Ori oare a r fi mo t ivu l lu i Utrillo, el b r o d e a z ă î n t o t d e a u n a în j u r u l , şi pentn t r iumful , u n u i aoord de a l b u r i .

A l b u r i nev inova te , ca lde , comunicative, s imp le — şi to tuş i de o e x t r a o r d i n a r ă j n e a ş t e p t a t ă va r i a ţ i e l ă u n t r i c ă .

E î n ele tot suf le tu l , g r e u de mister, al a r t i s tu lu i — şi a p r o a p e s i ngu ru l element cave i m p r i m ă o p e r e i o n e i m i t a b i l ă die-ţ ineţ i une .

Sub acest r a p o r t , U t r i l l o nu a r e cotes-;pondeiiţi nici î n t r e c o n t e m p o r a n i , nici in t r ecu t .

F i reş te , î n t r e a g a g a m ă color is t ică este u imi to r a c o r d a t ă la c h e i a ' a l b u l u i şi sus­ţ inu tă , f ă r ă g reş , în ace iaş i cân ta re de s ă r b ă t o a r e t r i s tă .

Mist icism simfonic, t r a n s f i g u r â n d până la idea l i t a t e a spec te le pa r i s i ene , poate cele m a i v u l g a r e , ma i i n e x p r e s i x e , mat n e b ă g a t e în scamă.

Poves tea , in a r t ă , e veşn ic aceiaşi; mar i i c rea tor i i ' — vo rb im d e creatorii ca r i r ă m â n — uit a v u t g r o a z ă de extra­v a g a n ţ e l e t echn ice şi de a t i t u d i n i revo­lu ţ iona re .

Au fost t o t d e a u n a f i reş t i şi simpli. Şi, poa te m a i m u l t de câ t s 'ar fi cuve­

nit, de o modes t i e , p e n t r u m u l ţ i dintre noi umil i toare . . .

N. N. TONITZA

La câ ţ i ? Nici ea s i n g u r ă nu ' ş i aduce amin te . Maur ice , micuţul , a- veni t pe lume , fă­

r ă ca m a m a să-i p o a t ă şopti n u m e l e ta­tă lu i .

Să fi fost, o a r e . unu l din acei d e r b e d e i sen t imenta l i , car i se a t a ş e a z ă câ teva lun i de a r t ă , p e n t r u ca apoi să s fâ rşească la azilul de n o a p t e sau la casa d e n e b u n i ?

Un sifilitic ? Un alcool ic ? Or i nu v lă jgan robus t şt genial , răsă­

rit pe m a l u r i l e Senei din cine ş t ie ce o-gor î n d e p ă r t a t al Europe i , şi ca re o fi mur i i , la op t sp rezece an i , î n t r ' unu l d in ace le b a n a l e acc iden te ca r e î ngh i t e Pa­risului , zilnic, o i m p r e s i o n a n t ă câ t ime de ene rg i e a n o n i m ă

Sau un apaş al t a \ o r n e l o r , din maha­lalele în tunecoase , u m e d e şi infecte — reven ind acasă, în zori . cu ochi i t u lbur i , b r i ceagu l j i l av de sânge cald şi c ămaşa sfâş ia tă în tăvă le l i le n o c t u r n e ?

Maur ice Utri l lo are- în el toa te h a r u r i l e eiumneze-irei şi toa te s t r icăc iuni le iadu­lui.

VMVERSUL LITERAR 15

Germania ; — apo i p r o g r a m e în ca r e er iu l loca l a r fi î m p r e u n a t cu cel t em-

ral — simfonia, u v e r t u r a sau su i ta în nta, I t a l i a saui G e r m a n i a î n t impul

volut-iei f ranceze . Tot aşa a r p u t e a fi ogat cel s t i l is t ic şi de forme muz ica le

actul d e v e d e r e a l cu l tu r i i muzica le bue să fie h o t ă r î t o r si n e c u r m a t ţi-

în seamă . P r o g r a m u l . în însăş i oco-irtia în tocmi r i i sa le . t r e b u e să ev iden-ze p r inc ip iu l a d o p t a t de o r g a n i z a t o r u l nceirtului, şi să î n l e s n e a s c ă o cât ma i ini t ivă p ă t r u n d e r e a a f in i t ă ţ i lo r s ta-ite î n t r e p iese le e x e c u t a t e , şi deci , o

ma i comple tă î m p ă r t ă ş i r e a p r o p r i e -tilor s t i l is t ice d in ope re l e m u z i c a l e au­le.

Nonna-Otescu în ţe l ege ce-i un p ro -am de s imfonic poou la r . O suită (Ra-eau), o s imfonie (Haydn), un poem

fonic (Ba lak i rew) şi o uvertură (Wag-), i a t ă u n p r o g r a m — al celui de-a l

ilea s imfonic p o p u l a r — ca re dove-eşte î n d e a j u n s c o m p e t e n t a pedagog ică nzicală, gus tu l dis t ins , ec lec t i smul pon-ra t a l m a e s t r u l u i Nonnai-Otescu. Pă ­rea n o a s t r ă de r ă u e s t e n u m a i că a-

s tă e l e g a n t ă şu s v e l t ă î n f ă ţ i ş a r e do îjor se t ine în r é se rva , nu păşeş te cu

mai c u p r i n z ă t o r în îmiplinirea neces i -ţilor d e c u l t u r ă s imfonică a le mase lor ,

fătul său, e x p e r i e n j a şi ac ţ iunea sa t r e ­ue să fie mai- f r équen t şi în ma i l a rgă i sură folosite p e n t r u p r o p a g a n d a sim-nică i n i ţ i a t ă d e F u n d a ţ i u n e a cu l tu ra l ă

iiincipele C a r o l " . Nici a l t r e i l e a s imfonic p o o u l a r n u a ut u n p r o g r a m educa t iv , da r . în tot zul, a t r ă g ă t o r , m a i a les nr in Simfonia

antastică. D i r i j o r a fost Henri Morin, îmosicut la no i si aplaiudat de vre-o câfi-

an i î ncoace deseor i . Estimpi, n u ştim ce p r i c ină , n u m a i p u r t a toa te p i e -

e s a i m p e p e c a r e a d m i r a ţ i a pub l i cu ­lui b u c u r e ş t e a n i-le î nc ru s t a se în coroa­na de „ r é g e n s " al o r ches t r e i .

O s ă r b ă t o a r e , j ub l i l eu l d e 25 ani a l societăţii . . C a r m e n " şi ac t iv i t ă ţ i i m a e s ­trului D . G. Ki r iac , a a v u t d a r u i să c rea ­scă i m p o r t a n t a s t r ic t muz ica lă a even i ­mentului şi să-1 i m p u n ă ca o m â n d r ă sărbă toare a cu l tu r i i r o m â n e ş t i , a t r i u m ­fului o r i g i n a l i t ă ţ i i firi i n o a s t r e , e x p r i ­mate î n f i o r ă to r de e x p r e s i v în cân tecu l popular . Au fost două zi le de p u t e r n i c e einotiuni, de idea l i sm rom ânesc s t ră luc i ­tor ca s o a r e l e de con f i rmare def in i t ivă a a d â n c u l u i , a s a c r u l u i i svor de cântec , ce c u r g e î n in imi le n o a s t r e r o m â n e ş t i .

Şi to t în - aceas tă v r e m e , l a A teneu , E-nescu, m a r e l e Enescu , e x p o n e n t u l geniu­lui muz ica l a l rase i , s lu j i a t a i n a cea m a r e a cu l t u lu i muzical . . .

G E O R G E D I A C U .

T E A T R U L REGINA MARIA : Ş a r l a t a ­n u l de E m m e r i c h Földes . — Col ca re a r c ău t a mot ive le a r t i s t ice p r i n ca re să lă-miu'eaiscă deosebi ta favoare de ca r e se b u c u r ă a n u l acesta , au to r i i u n g u r i , pe l â n g ă d i rec tor i i t e a t r e l o r p a r t i c u l a r e din Bucureş t i , greu) a r găsi v r e u n u l ce Tar* pu­tea mu l ţumi . Moinar , văzu t r a r , u lu i to r •prin meş teşugu l ce-1 a ju t a să s u r p r i n d ă na iv i ta tea spec ta tor i lo r , dă impres i a u-nui scr i i tor s u p e r i o r ; j u c a t mai des, p l ic­t iseş te . T e a t r u l lui, cu in t r igă d răcească , li,p,sit dc a p r o p i e r e a acelui verosimil c a r e dă impres ia de viată , p lu teş t e în sfer i le a b s t r a c t e ale idei lor celor ma i î n d r ă z n e ţ e a d e v ă r a t fără să r sbu tească a convinge p e spec ta tor : . Căde rea de ca r e s 'au bu­cura t a p r o a p e toa te p iese le lui, n 'a răc i t en tuz i a smu l d i rec to r i lo r p e n t r u ce i la l ţ i d r a m a t u r g i u n g u r i .

Ş a r l a t a n u l lu i Fö ldes a r e a b ' I i t a t in­succesul de cassă a lui Moinar. . . Exp l i ­caţ ia nu stă însă în v a l o a r e a p iese i c a r e nu esc din cadru l m e l o d r a m e i , ci în j o ­cul exce len t a l i n t e rp re ţ i l o r . C u p r i n z â n d toa te e l e m e n t e l e eft ine a le une i p iese de succes (un s tuden t în medic ină ca r e fură p e n t r u ca să t r ă i a scă , si ca re folo-sindu-se de d ip loma unu i mor t a j u n g e doctor ce­lebru, pon t ra că ştia minltă ca r t e . Descoper i t es te r e n e g a t de însăşi bol­navi i v indeca ţ i etc., etc.) . jus t i f icând pe -eroi în mod sumar , nu es te însă a t â t de neveros imi lă , ca să nu înduioşeze . Şi au ­to ru l u'n v r u t a l t ceva .

D. Stor in, ca re încă odată p r i n jocul d-sale concen t ra t , sobru , ,a adeve r i t că este unu l din cei ma i m a r i ac tor i ai no­ştr i , este şi cel care. a s igu ra succesul p ie­sei. Pu t in mai e x t e r i o r «ai ma i sgomotos şi publ icu l a r fi zâmbi t . 11 secundează cu succes d-na Mar i e t t a Sadovoanu , ca re s'a f i rmát ca o a r t i s t ă cu ca l i tă ţ i deose­bi te . D in ansamb lu menf ionăm pe cl-nii Marcel Enescu . .şi G i n g a r u .

• T E A T R U L N A Ţ I O N A L : Feme ia îndă­

r ă tn i că de S h a k e s p e a r e . — C â n d t e a t r u l nosfru na ţ iona l , p i e rde d in favoarea pu ­bl icului , — fie diir cauza p iese lor or igi ­na le , unele, p r e a na ive , fie d in cauza u n o r vech i tu r i m ie roase şi p ros t m e l o d r a m a ­tice din r e p e r t o r i u l s t ră in , — face ape l g r a b n i c la, ur iaşul clin Strattforcl. Şi suc­cesul e a s igu ra t . Nu c r e d e m să fie a l tu l mot ivu l r e l u ă r i i „Femei i î n d ă r ă t n i c e " , r â n d a t â t e a a l te piese a le lui S h a k e s ­p e a r e , nu a u fost încă j u c a t e de Ioc. D e s ­p r e p iesă , ca re s'a j u c a t şi an i i t r ecu ţ i cu a t â t a succes, e inu t i l or ico comenta r .

O e x p e r i e n ţ ă ce s 'ar .putea face, costi­s i toare e d rep t , o să sc încerce r e p r e ­z e n t a r e a p iese lo r sale si eu d e b u t a n t ] . Succesul d-n oi Marioara . Toodoroscu-Zim-n iceanu în C a t a r n a , a fost i a r ă ş i dova­dă că d-sa r o a t e fi socoti tă ca o m a r e a r ­t istă cu inf ini te r e su r se , t r e c â n d delà r o ­lul Tofanei Ia al C a t a r i n e i cea î n d ă r ă t ­nică, cu o u ş u r i n ţ ă u imi toa re . D. Bulfin-ski, fără nici o r e z e r v ă poa t e fi n u m i t ca cel n ia ' desăvârş i t i n t e r p r e t că come­di i lor S h a k e s p e a r i e n e . Mai m u l t n u poa t e .spera un actor .

INTERIMAR

R A B I N D R A N A T H TAGORE IN BUCUREŞTI

S â m b ă t ă 20 şi D u m i n i c ă 21 Noembr i<\ B u c u r e ş t i i a u fost c ins t i ţ i de s c u r t a vi­

z i tă a p o e t u l u i i n d i a n R a b i n d i r a n a t h T a g o r e . P o e t u l a d e c l a m a t d i n poeme le sa le şi a poves t i t , î n t r ' o i m p r e s i o n a n t ă p o e m ă au tob iog ra f i că , g e n e z a d a r u l u i s ă u poet ic :

Mult« sunt care mă întreabă cu ce mesaj vin în fata lumei. Dar nu c menirea poetului de-a aduce, direct, mesaje. El trebue să ră­mână pasiv, instrument at inspiraţiei destăinuind idealul etern, al frumosului desăvârşit. El este mimai crainicul accluiaş mesaj proslăvit de flori, de stele, dc valurile mărei, de vântul fur­tunos.

După cum florile cântă mut cântecul etern, astfel ajutând omenirea să atingă idealul fru­mosului realizat, tot aşa poetul exprimă aceeas năzuinţă fără a propovădui direct o filozofie sau o etică.

Şi astfel vin către voi, nu ca un filozof sau ca tui profet, dar ca un poet ce-şi închină pri­nosul de • dragoste, slăvind idealul etern stă­pânilor al lumei.

M'am născut într'un oraş din cele mai puţin atrăgătoare, din cele mai banale ale Indiei: Cal­cutta. Fără -legături istorice cu trecutul, fără frumuseţe, fără niciun farmec pentru suflet, co­livie de cărămidă '.şi de var. Dc acolo, nici o inspiraţie nu poate isvorî. Dar poate tocmai acest go! mi-a smuls din copilărie, strigătul că­tre idealul de libertate dobândit prin împărtă­şirea cu frumuseţile naturei.

In petecul de pămâmt din jurul casei era un şir de palmieri. Mă îmbăta jocul soarelui prin frunziş ca şi cum ar fi fost chemarea întregei păduri şi pove-stea ţinuturilor fabuloase de din­colo de oceanuri. Din acele împrejurimi meschi­ne mi-am construit în suflet {ara basmelor ; din cioburile de frumuseţe mi-am făcut un cuib de visuri. Eram un copil singuratec, visând în contrul lumei mele vizionare. Famiäia mea era ostracizată pentrucă tatăl meu era capul unei mişcări religioase, hétérodoxe propovăduind ve­chile forme monoteiste.

Ca tovarăşi am avut deci numai visuri, ca distracţii, desfătări sufleteşti.

Astfel mi-am trăit copilăria izolat în mulţimea sgomotoasă. într'o desăvârşită libertate de gân­dire, căci idei ortodoxe ori maniere convenţio­nale nu mi-au fost impuse. In preajma familiei mele, numai artişti, filozofii, muzicieni, atmos­feră unică de cultură şi de artă. In această dezordonată dragoste de -libertate a.m căpătat primele emoţii literare, am luat contact cu ma­gia ritmului. Pe neaşteptate, îmi trece prin mâini o carte de poezie sanscrită, limbă per­fectă pentru dcsvoHarea logicei muzicale in forma sa metrică. Fără a -le căuta înţelesul!, le-am învăţat dc-a rostul, captivat de ritm, sor­bind, din adâncul muzicei, senzaţia de elibe­rare a cugetului, pe care mi-o dădea şopăitul palmierilor adiaţi de vânt. când îmi vorbea de codrul îndepărtat, de vuetul mărei.

C E R C U L „ S B U R A T O R U L "

Dumin ică 21 c. î n şedinţa s ă p t ă m â n a l ă a . .Sbură toru l ui", d. E. Lovinescu a cit i t un frr .gment. în c a r e a rmracteirizat act i ­v i ta tea cr i t ică a d- lor S c u r t u şi C a r a -L O ' - t e a .

D. D. N. Teodorescu a citit o pieslă în 5 ac te . .Albat rosul" . Poezii , d-nii Bal tazár şi Că l incscu . Au as i s ta t d -ne le T. Lovi­nescu. Ce t t a C a n t m i i a r i , d - re lo r Bebs D c -l av rancen . Papada t . Sanda Movilă. T icu Arch ip . Marga Nicolau şi d-nii Cami l P e ­t rescu . G. N'ichita, Sfelian Mateescu , Pom-.niliii Cons tan t inescu , I. Va lé r i án , An ton l ï o l b a n . etc.

T E A T R A L E

• La T e a t r u l Na t iona l se fac u l t ime le repe t i ţ i i a le none i l u c r ă r i d r a m a t i c e a d-lui Victor Eft imiu, G L A FIRA, t r a g e d i e în cinci acte , în v e r s u r i .

16 UNIVERSUL LITERAï

E C O U R I REDACŢIONALE

• Vizita m a r e l u i poe t i n d i a n Rab in -d r a n a t h T a g o r e ne -a r e a m i n t i t o r e l a ţ i e p r e ţ i o a s ă d e s p r e şcoa la d e l à S a n t i u i k e -tan . R e p r o d u c e m d in r ev i s t a „Europe" , aces t d o c u m e n t d e m a r e v a l o a r e , care u e I n t r o d u c e , în mod a g r e a b i l şi famil iar , în ch ia r p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d i sc ip l ine i şi filosofiei î n ţ e l ep tu lu i de l à S a n t i n i k e t a u .

SCRIITORII • D. Marce l Romanescu a p u s s u b

t i pa r un volum de poeme , c â n t â n d v ia ţa cu r t ezane i Hermanosa din Corint.

• D . Al. Popescu-Telega t i pă r e ş t e u n r o m a n ; „Rătăcirea lui Ion Vancea' 1 , la insti tuţiei „Scrisul Româneşt i" , C r a i o v a . Volumul va a p a r e î n D e c e m b r i e .

• A a p ă r u t „Admanachul j u d e ţ u l u i Sa tu -Mare" , a/nul III , în tocmi t d e A. Da-videscu, r e d a c t o r şef la z i a ru l „Satu-Maire 1 '.

T ipograf ia „Corv in" , Să tn ţa r . • Va a p a r e în b ib l io teca „Semănă to ­

r u l " din Arad , vo lumul de s tudi i , in t i tu ­lat „Intre cărţi" d e d. T. Păunescu-Ulmu.

GENIU ŞI TALENT In redac ţ i a lui . .Nouvelles l i t téra i res '"

a p ă t r u n s de b u n ă seanţă un ep ig ramis t compat r io t de-a l nos t ru . D e câ t eva nu­m e r e , h e b d o m a d a r u l p a r i z i a n p u b l i c ă e-oouri şi a n e c d o t e , a l c ă r o r t â l c ne-am g r ă b i t să-1 s u b p n i o m şi în n u m ă r u l t re­cu t când a m r e p r o d u s not i ţa despre B e r n a r d S h a w şi d. Mihai l D r a g o m i -rescu. 1

In u l t imul n u m ă r , mis te r iosu l co labo­r a t o r pub l i că sub t i t lu l d e ina i sus ur­m ă t o a r e a e p i g r a m ă la a d r e s a d i rec to­ru lu i „ F a l a n g e i " :

„ lu cursu l u n u i i n t e rv i ew re fe r i to r la l i t e r a t u r a t i m p u l u i s ău , Jose-Mmtia d e H e r e d i a se a r ă t a s e de o a m a b i l i t a t e e x -trewiă faţă de confraţ i i săi . I n elogi i le pe ca re li le făcea, c u v â n t u l geniu r e v e n e a fără î n c e t a r e .

— Dar , îi zise î n ce le d ; n u r m ă repor ­t e ru l , d a r dv. m a e s t r e ?

—- O ! eu, vezi d- ta , îi r ă s p u n s e He­redia , eu a m n u m a i t a len t , n u m a i că ăs ta- i ceva ma i g reu de a v u t " .

REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI D. p ro feso r u n i v e r s i t a r C. Rădulescu-

Motru, a a c o r d a t z i a r u l u i „Pol i t i ca" , u n i n t e r v i e w pe t e m a re fo rme i î n v ă ţ ă m â n ­t u l u i şi a e x t i n d e r i i filosofiei. Din obiec-ţ i u n i l e a ş a de i n t e r e s a n t e a l e d-lui C. R ă d u l e s e u - M o t r u , r e ţ i n e m :

Am auzit iarăşi tot din ziare, că filozofia este pusă lia baza învăţământului secundai. Care filozofie? Una luată din cărţile -străine? O filo­zofie oficială., sau mai bine zis superficială? Filozofia la baza învăţământului este una, si ridicarea învăţământului filozofic în liceu este alta. Ridicarea ar fi binevenită, fiindcă până acum acest învăţământ nici nu era luat în serios. Dar ca bază a învăţământului secundar, filozofia are puţinii partizani. Mai sunt contra ei, aceia cari pun interesele de Stat deasupra intereselor ştiinţifice. Consolidarea naţională a Statului se face mai bine pe baza religiei, a istorie: naţionale, sau a literaturei naţionale de cât a filosofiei. Apoi ce scop se urmăreşte cu filozofia? Unificarea în chip mai temeinic a di­feritelor obiecte ale învăţământului? Aceasta este un scop extra^pedagogic. Adevăratul peda­gog urmăreşte să lege obiectele învăţământului secundar de aptitudinile copilului, şi nu de armonia cerută de unitatea ştiinţelor. Unitatea ştiinţelor este în curs de devenire, şi poate nu va ajunge realitate niciodată. Unitatea su­fletului copilului este o unitate existentă. De

ce să sacrificăm aceea ce există pentru aceea ce va fi să devină într'un viilor îndepărtat...?

Mi s'a spus că proiectui cel nou ar urmări prin filozofie să formeze cetăţeni apti pentru lupta vieţii. Cred că acest scop nici nu- va fi­gura în expunerea de motive, fiindcă este puţin serios. Filozofia cultivă mai mult simţul critic, decât simţul practic. In orice caz pentru forma­rea sufletului cetăţenesc filozofia r.u se bucură de vreun drept de monopol.

Nu mă îndoesc, că proectul ministrului Pe-trovici va fi bine aranjat, şi mai ales va fi cu talent expus ţi susţinut. Mă îndoesc însă că roadele lui vor fi apreciabile. Boala de care suferă învăţământul nostru secundar este mai adâncă decât poate s'o ajungă medicamentele filosofice. Ministrul nostru lupta cu simptomele şi lasă neatinsă caiîza boalei.

TEATRALE • Piesa d-ne.i Su r ina C a s v a u - P a s .

„CALVARUL", s'a ci t i t în comite tu l d e * l e c t u r ă al T e a t r u l u i Na ţ iona l .

In c u r â n d se va a n u n ţ a da ta r ep rezen­tăr i i .

• T e a t r u l P o p u l a r a pus în repet i ţ ie , d r a m a „ C o n t r a Pa t r ie i " , în cinci ac te de d. profesor Nicolee Iorga .

• S â m b ă t ă 27 c r t „ o r a 3 p . m., v a avea loc la T e a t r u l P o p u l a r p r e m i e r a [piesei pen t ru copii „Fami l ia Ch i j -Ch i ţ " de d. îou Pas . cu concursu l î n t r e g u l u i a n s a m - -SIu al T e a t r u l u i .

REVISTE îndemnul Din Tg. -Mii reş-Oşorheiu l , p e c a r e Di­

n ien Co lescu îl g losează în eunoscuta- i că lă tor ie de acum u n veac p r i n „Maros-V a ş a r h e y , u n d e sunt r o m â n i puf i idé i" — ne vine o rev is tă f rumoasă şi de o î n a l t ă ţ inută l i t e r a ră .

,,км-кгшш1" e în amil a l -t-Iea şi a p a r e ca r e r i s t ă de cu l tu ră g e n e r a l ă a soc 'c -tă ţ i i de l e c t u r ă a l iceului „Al. P a p i u Ha­r l a n " din Tg. -Mureş . Din cuv in te l e ţicn-t r u d r u m pe r a r e le pub l i că în f r u n t e a revis te i r edac to ru l d e as tăz i , d. O, Pa-padima. d e s p r i n d e m toa t ă m u n c a t â n ă r ă şi idea l i s tă a celor ce au ed i t a t „ î n d e m ­nul" , ca şi h o t ă r î r c a de a con t inua a-ceas tă revis tă , î n t r ' u n cen t ru de v i t r egă c u l t u r ă r o m â n e a s c ă .

Dacă a m adăoga câ t de îng r i j i t e sun t c o n t r i b u ţ i i l e l i t e r a r e d in i n t e r i o r u l r e ­vistei : u n po r t r e t l i t e r a r a l lui D u h a ­mel si o t r a d u c e r e d in „Confession de m i n u i t " a ace lu i a ş , ve r su r i co rec te , etc. , clacă am amin t i c ronica şi l inia p u r ă a în t reg i i fascicole — a m a c c e n t u a obl i ­ga ţ ia pe ca r e a t â t localnici i cât şi cei­lal ţ i iub i to r i de c u l t u r ă r o m â n e a s c ă o a u de a sprij ină f rumoasa fap tă c u l t u r a l ă r a r e o rea l izează , Ia Tg. -Mureş , r ev i s t a . , îndemnul" .

GÂNDIREA (VI. 6—8), Iu l ie—Septem­br ie , 1926, cu u r m ă t o r u l cupr ins : Gr igo-reseu de Francise Şirato ; Monotonie i.i oczie) de T. Arghez i ; Mărturisiri d e Elena Văeă reseu : Mă vreau în munţi (poezie) de Zahar ia Stancu : Urâtul de Gib . I. Mihăescu ; D in „Chilimuri olte­neşt i (poezie) de. R a d u G y r ; Craii de Curtea-Veche de Mate iu Ion Carag ia le , Eu şi ţara mea (poezie) de E l e n a Văeă­reseu ; D e z a x a r e de P e t r e M a r c u ; Cu­vinte despre „Aria nouă" de S te l i an Ma-tcescu ; Un alt Pirandelo de Alex . Mar­cu ; Pledoarie pentru actor de T. V i a n u ; Problema cărţii de Em. Bucu ţă ; Un con­flict moral şi Imaginar de C e z a r P e ­trescu , Idei. oameni & fapte, E lena Vă­eăreseu de V. M u n t e a u ; Cronica litera­ră, A l ec sand r i ca descr ip t iv d e T. Vianu ; Cronică măruntă de Cezar P e t r e s c u ;

I lustraţ i i : Copertă de Grigoresai ; pliinent : R e p r o d u c e r i d u p ă ivictl p r e m i a t e Ia sa lonu l oficial ; Deseaff interior de Demian .

CĂRŢI PRIMII • ION I. NEDELESCU : Codul o l

rei şi regul i le duelului, cu o prehm d. gene ra ! C h . Cantacu/Avo. (Lucrare p r o b a t ă de Min i s t e ru l ele r ă zbo i , Ma s ta t major ) . I m p r i m e r i a Pr inc ipe le roi 1926.

• ION C L O P O Ţ E L ; Direcţ ia real inului social-econoinic (Unde ш uneai t impu l n ' au n i c : o v a loa r e . — Aspectd satelor ' d in vă i le Grisului Alb şi Arijj eu lui, — Anchete le sociografice şi cliiiz'itiinile. praNicie. — (Necesitatea n o g r n R I o r r eg iona le . — Prob lema i i lor) . I'd. revistei „Socie ta tea de іпащ 1 9 2 6 . bei 4 0 .

• ІІОКІЛ1 PETRA-PETRESCU : Mi şi compătimirea socială în literatu Confer in ţă . Bule t inul ib al desp . Sil a l „Asoeiuţ iuni i" . Sibiu . 1926.

28 Noembrie , 1852: S'a n ă s c u t în Us seu ( B ă n a t ) , c u n o s c u t u l p a t r i o t T. l ' ă ică ţ ianu , a u t o r u l ve s t i t e i colecţii d o c u m e n t e „Cartea de aar".

1865: V. A. U r e c h i a a ţ i n u t la Atem l î o m î n o con fe r in ţ ă , v o r b i n d despre, , ] bula ş i fabul i s tu l Ghichindeal".

1870: A m u r i t în B u c u r e ş t i Gheoi Cos ta foru .

1K7X: S'a n ă s c u t în B u c u r e ş t i , no llihlebran-d F rol lo.

1893: A p a r e î n B u c u r e ş t i „Vieaţa", v i s t ă săpt . i i in îna lă i l u s t r a t ă , condusă A. Vlabuiţă ş i Or. A lceu U r e c h i ă .

1915: A m u r i t N. C u l i a n u . 29 Noembrie , 1830: S ' a n ă s c u t Eugei

Ca r a d a . 1N83: S'a n ă s c u t în B r ă i l a p ic toru l

Teiişanu. З О ^ о е т Ь г і е , lS(i7: S t e f an Velescu

vo rb i t la A t e n e u l B o i n i n „Despre Ti tru".

ly().'î: A p a r e în B u c u r e ş t i r e v i s t a „ . lu i Hübsch", .sub r e d a c ţ i a lu i Al. Cai b a n .

1 Decembrie , 1884: S'a n ă s c u t în B; şov poe ta E c a t e r i n a Pitiş-.

1903: A p a r e î n Iaş i r e v i s t a literari sociologică „Reînvierea", c o n d u s ă de A: I). Xenopol şi Rinia .

— A p a r e în I a ş i r e v i s t a „Mihai l Emi nieecu".

2 Decembrie , 1812: S'a n ă s c u t lacoh M u r e ş i a n u .

1865: C. S i ă i t ce scu n v o r b i t fa Ateneul R o m î n d e s p r e „Origina ş i I s tor ia Ari» lor".

1871: S'a n ă s c u t în R î n i n i c u - V â l c e a ju­r i s tu l Ion Tli . E l o r e s c u .

1879: Араіге în B u c u r e ş t i r e v i s t a mirii-î c a l ă „Lyra romina". j

1899: A p a r e î n B u c u r e ş t i „Romînia jn-| nă", z ia r n a ţ i o n a l i n d e p e n d e n t , s u b con-] d u c e r e a lui N i c o l a e B a s i l e s c u , I . L. Cara-j g ia le , George Coşbuc , Ovid Densuşianu, N. Io rga . e tc .

1901: A p a r e î n B u c u r e ş t i r e v i s t a „Se­mănătorul", s u b d i r e c ţ i a l u i A. VlahuţH şi G. Coşbuc .

1902: A m u r i t s c r i i t o r u l bucovinean Miha i l T e l i m a n .

3 Decembrie , 1840: S 'a n ă s c u t la Cra­iova, C, L e o n a r d c s c u .

ATELIERELE SOC, ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11. BUCU E§TI