`MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

Concepţia dezvoltării culturii fizice şi sportului în Republica Moldova

www.referat.ro

Chişinău, 2005

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………………...1. Situaţia actuală a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova…………

1.1. Privire generală asupra dezvoltării culturii fizice şi sportului…….1.2. Necesitatea promovării dezvoltării culturii fizice şi sportului…………

2. Model de dezvoltare a culturii fizice şi sportului………………………….….2.1 Noţiuni şi definiţii……………………………………………………..2.2. Scop şi obiective……………………………………………………….2.3. Principii de implementare……………………………………………..2.4. Structuri de coordonare………………………………………………..2.5. Direcţiile de dezvoltare a culturii fizice şi sportului…………………..

2.5.1. Educaţia fizică………………………………………………………2.5.2. Sportul şcolar şi universitar…………………………………………2.5.3. Sportul pentru toţi………………………………………………….. 2.5.4. Sportul pentru persoane cu disabilităţi…………………………….2.5.5. Sportul pentru copii, juniori şi tineret …………………………….2.5.6. Sportul de performanţă……………………………………………..

3. Realizarea politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului …………..3.1 Finanţarea dezvoltării culturii fizice şi sportului……..……………….3.2. Baza materială sportivă…………...……………………………………3.3. Formarea şi perfecţionarea resurselor umane în

domeniul culturii fizice şi sportului…………………….……………..3.4. Cercetarea şi asistenţa ştiinţifică sportivă……………………………..3.5. Medicina sportivă……………………………………………………...3.6. Planificarea teritorială a dezvoltării culturii fizice şi sportului………..3.7. Imaginea sportului şi publicitatea sportivă…………………………….3.8. Relaţii şi schimburi internaţionale în

domeniul culturii fizice şi sportului…………….………………………3.9. Tehnologia implementării politicii de stat privind

dezvoltarea culturii fizice şi sportului…………………………………3.10. Proceduri de evaluare şi monitorizare…………………………………

INTRODUCERE

În prezentul act se utilizează realizările naţionale în domeniul culturii fizice şi sportului, precum şi ideile conceptuale, părerile, realizările ştiinţifice, experienţa şi practica reflectată în actele normative internaţionale, inclusiv ale organelor şi subdiviziunilor specializate din Consiliul Europei şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Domeniul culturii fizice şi sportului exercită în societate o funcţie socială de primă importanţă şi cuprinde toate categoriile de vîrstă ale populaţiei.

Grija faţă de cultura fizică şi sport este o componentă importantă în politica socială a statului. Potenţialul social al culturii fizice şi sportului trebuie folosit maximal pentru prosperarea societăţii. Cultura fizică şi sportul cu mijloace minimale şi efect maximal poate, într-un termen scurt, contribui la dezvoltarea etică şi fizică armonioasă a tuturor naţionalităţilor din Republica Moldova.

Practica mondială ne demonstrează, că de dezvoltarea culturii fizice şi sportului în diferite unităţi administrativ-teritoriale, în primul rînd în municipii şi oraşe, se ocupă organele municipale/orăşeneşti, iar în raioane şi sate – consiliile locale, cheltuind în aceste scopuri 1-3 % din bugetul anual total, elaborînd şi implementînd în comun cu organizaţiile locale politica de cultură fizică şi sport.

Comitetul pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei (CDDS) observă o tendinţă constantă de creştere a rolului social al culturii fizice şi sportului, a interesului faţă de sportul de performanţă care reflectă schimbările fundamentale în cultura contemporană. Educaţia fizică este un mecanism universal de întremare a populaţiei, formă de auto-realizare şi dezvoltare, precum şi mijloc de combatere a fenomenelor antisociale.

Prezenta Conceptţie defineşte scopul, obiectivele, principiile şi mecanismele politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului.

Obiectivul principal al elaborării concepţiei este sensibilizarea factorilor de răspundere, a politicienilor, autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor de specialitate, societăţii civile etc. asupra problemelor dezvoltării culturii fizice şi sportului. Se mizează pe faptul că documentele

elaborate vor constitui suportul organizaţional pentru promovarea în Republica Moldova a unei politici eficiente şi clare în domeniul dezvoltării culturii fizice şi sportului.

La elaborarea Concepţiei au participat specialişti în domeniu, reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova şi ministerelor de resort.

1. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Privire generală asupra culturii fitice şi sportului

În Republica Moldova în ultimii 14 ani domeniul culturii fizice şi sportului se finanţează după principiul restant. Sursele financiare acordate culturii fizice şi sportului prin legile bugetare anuale se statuează la cota de 0,03 –0,05% din cheltuieli.

Din 1991 pînă în prezent se prelungeşte tendinţa de reducere a reţelei edificiilor sportive (stadioane, terenuri, săli, bazine, spaţii amenajate etc.), numărul cărora s-a micşorat cu 20-30% sau de la 6500 la 4500, inclusiv a bazinelor de înot de 2 ori. Sub pretextul nerentabilităţii, întreprinderile şi organizaţiile se eschivează de la întreţinerea obiectelor sportive şi de asanare, acestea fiind închise, vîndute, date în arendă sau utilizate în alte scopuri contrar destinaţiei.

Multipla majorare a preţurilor la serviciile sportive au făcut neaccesibile obiectele sportive pentru zeci de mii de oameni. Actualmente cultura fizică şi sportul este practicat doar de 4-7% din populaţie, pe cînd în ţările dezvoltate economic acest indice atinge cota de 40-60 la sută. Conform unor date selectate, plata pentru frecventarea obiectelor sportive constituie 0,3% din bugetul familiei sau de 12 ori mai puţin decît cheltuielile pentru tutun şi alcool (3,7%).

Continuă fluctuaţia cadrelor calificate, antrenorilor şi specialiştilor care pleacă peste hotare, fapt ce caracterizează, dintr-o parte gradul înalt de calificare - ei fiind solicitaţi, din altă parte – lipsa condiţiilor necesare pentru activitatea acestor specialişti în Moldova. În prezent în republică activează 2089 profesori de educaţie fizică şi 1317 antrenori (pentru comparaţie: în anul 1994 activau 3000 profesori şi 1418 antrenori) Numărul şcolilor sportive s-a diminuat substanţial, micşorîndu-se din 1994 pînă în 2005 cu peste 20 de instituţii.

Cea mai stringentă problemă, care necesită rezolvare, este nivelul scăzut de pregătire şi dezvoltare fizică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. S-a majorat esenţial numărul elevilor şi studenţilor eliberaţi de la disciplina “educaţia fizică”.

Insuficienţa activităţii motrice la ei provoacă boli ale sistemelor cardio-vascular şi locomotor. Din cauza nivelului scăzut al sănătăţii, pînă la 20% din copii sînt eliberaţi de la lecţiile de educaţie fizică. Numai în instituţiile preuniversitare din republică 15-20% elevi sînt eliberaţi de la aceste ore. Şi acest indice este în creştere, spre exemplu: în anul 2003 în Chişinău erau atestaţi 12 mii, iar în 2004 deja 14 mii elevi. Răspîndirea hipodinamiei în rîndul elevilor şi a studenţilor a atins cota de 80 la sută.

Medicii constată cu hipotrofia dezvoltării fizice la recruţi, ceea se reflectă la încorporarea în rîndurile armatei a contingentului sănătos. O bună parte din populaţie în anii de reformă se aflau în

stare psihoemoţională şi stres social, ceea ce a dus la creşterea depresiilor, nervozităţii, alcoolismului, narcomaniei, fumatului, criminalităţii.

În condiţiile perioadei de tranziţie se atestă tendinţe negative şi în organizarea şi practicarea exerciţiului fizic la locul de muncă şi de trai. Cu peste 50 la sută s-a redus în anii 1995-2005 numărul colectivelor primare de cultură fizică şi al cluburilor sportive la locul de trai. Practic, au dispărut cluburile pentru minori. Multe servicii acordate de sectorul privat şi, uneori a celui de stat, se prestează contra plată, fapt ce reduce esenţial numărul celor care practică sportul.

În situaţia creată este necesară stoparea agravării sănătăţii şi tendinţei depopulaţiei localităţilor, adoptarea măsurilor radicale pentru îmbunătăţirea calitativă a resurselor umane, formarea modului sănătos de viaţă, noilor orientări care vor include înalta responsabilitate civică şi patriotismul, combaterea deprinderilor dăunătoare.

1.2. Necesitatea promovării dezvoltării culturii fizice şi sportului

Schimbările sociale şi structurale din ultimii 14-15 ani au adus la pierderi esenţiale economice şi scăderi ale potenţialului uman.

În condiţiile actuale a devenit o necesitate reală elaborarea şi implementarea Concepţiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv raioanele de est ale ţării. O ieşire din situaţia creată ar fi valorificarea potenţialului propriu şi mobilizarea resurselor suplimentare, bazate pe programe speciale de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului, pe un cadru legal şi instituţional de coordonare etc. Toate acestea se pot realiza, din perspectiva experienţei europene, prin promovarea unei politici adecvate de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Or, finalitatea politicii în domeniul culturii fizice şi sportului este crearea condiţiilor de realizare a programelor speciale de nivel naţional şi local pentru dezvoltarea atît a sportului pentru toţi (copii, elevi, studenţi, recruţi, adulţi, persoane cu disabilităţi, pensionari), cît şi a rezervelor sportive şi a sportului de performanţă (juniori, tineret, seniori).

Politica statului în domeniul culturii fizice şi sportului se plasează printre politicile prioritare din domeniul socio-cultural.

La etapa contemporană de dezvoltare a Republicii Moldova au apărut noi cerinţe sociale, inclusiv şi în domeniul culturii fizice şi sportului. În condiţiile de trecere a Republicii Moldova la economia de piaţă şi societatea democratică, acceptării de către Moldova a idealurilor şi valorilor mondiale, modelul naţional al culturii fizice şi sportului, ca parte esenţială a modului sănătos de viaţă, trebuie să rezolve următoarele sarcini:- pregătirea profesională continuă a specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului atît în ţară,

cît şi peste hotare;- asigurarea instituţiilor de profil cu materiale metodico-didactice şi ştiinţifice; - selectarea calitativă a sportivilor dotaţi pentru şcolile, cluburile sportive şi loturile naţionale ale

Republicii Moldova;- majorarea contingentului de sportivi în şcolile şi cluburile sportive;- majorarea şi optimizarea reţelei instituţiilor sportive de profil (şcoli, licee, cluburi);- sporirea performanţelor sportivilor moldoveni la competiţiile internaţionale;- continuarea creării imaginii pozitive a Republicii Moldova pe arena mondială;- propagarea pe larg a exerciţiilor fizice în profilaxia îmbolnăvirilor şi întremării sănătăţii

populaţiei de diferită vîrstă.- organizarea activităţilor de agrement şi profilaxiei comportării antisociale ale tineretului;

- folosirea culturii fizice şi sportului ca component important de dezvoltare intelectuală, morală şi estetică a generaţiei în creştere;

- pregătirea către serviciul militar şi activitatea de muncă;- folosirea culturii fizice şi sportului pentru integrarea invalizilor şi copiilor orfani în sfera socială;- crearea noilor forme cultural-sportive şi de divertisment, cît şi creşterea veniturilor de la

spectacole şi industria sportivă;- crearea şi dezvoltarea industriei sportive autohtone;- crearea noii viziuni de reflectare în mass-media a culturii fizice, sportului şi modului sănătos de

viaţă;- dotarea dispensarelor şi cabinetelor de medicină sportivă cu utilaj performant.

2. MODEL DE DEZVOLTARE A CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

2.1 Noţiuni şi definiţii

În vederea determinării obiectivelor şi principiilor dezvoltării culturii fizice şi sportului, a cadrului instituţional, competenţelor structurilor implicate în promovarea dezvoltării culturii fizice şi sportului, a instrumentelor şi resurselor umane, financiare, tehnico-materiale specifice dezvoltării culturii fizice şi sportului, sînt utilizate următoarele noţiuni de bază care se definesc, după cum urmează:

Concepţie – felul de a vedea sau ansamblu de păreri, de idei cu privire la probleme folosofice, ştiinţifice, tehnice, literare etc.

Cultură fizică – componentă a culturii ce reprezintă o cucerire a vieţii şi educaţiei, o realitate socială datorită căreia, alături de alte domenii ale culturii, omul doreşte perfecţiunea sa. Cuprinde un ansamblu de valori realizate de omenire prin practicarea exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării armonioase şi a perfecţionării capacităţii motrice a fiinţei umane.

Din multitudinea de valori amintim: idealul dezvoltării armonioase a personalităţii, valori create în dezvoltarea filogenetică a omului concretizate în indicii dezvoltării fizice armonioase, a condiţiei fizice şi a achiziţiilor motrice; în performanţele sportive; în datele cercetărilor ştiinţifice şi metodologice, ale activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice, în valorile morale, concretizate în conceptul de fair-play, şi în cele materiale constînd în construcţii, baze sportive (stadioane, săli, bazine), materiale sportive etc.

Educaţie fizică – 1) activitate care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exerciţiilor fizice, reunită într-o concepţie unitară de organizare şi de aplicare, în asociere cu factorii naturali (apă, aer, soare), în scopul stimulării şi măririi, în principal, a potenţialului biomotric şi psihic al omului, a dezvoltării şi a creşterii fizice, în concordanţă cu cerinţele sociale şi etapele evoluţiei sale ontogenetice;

2) componentă a educaţiei generale şi permanente, acţionînd ca proces pedagogic cu implicaţii biologice, psihice, estetice şi morale în viaţa individului. Se constituie ca o categorie fundamentală a sistemului de practicare a exerciţiilor fizice.

Sport – activitate motrică de întrecere spontană sau organizată, în care se valorifică intensiv mişcările naturale şi formele de practicare a exerciţiilor fizice, a jocurilor dinamice tradiţionale, în vederea obţinerii, de către individ sau de către colectiv (echipă, echipaj), a perfecţionării

potenţialului morfofuncţional, psihic şi tehnic (dobîndit), concretizat într-un record, într-o depăşire proprie sau a potenţialului de concurs (de întrecere).

Sportul ca şi educaţia fizică şi turismul este o categorie a domeniului care şi-a creat o structură organizatorică naţională şi internaţională proprie, o bază materială caracteristică, cadre specializate (antrenori, arbitri, cercetători, manageri), sisteme, principii şi regulamente de desfăşurare ce-i asigură instituţionalizare, generalizare, perfecţionare şi control.

Activitate sportivă – componentă de bază a activităţii umane, accesibilă tuturor vîrstelor şi sexelor, ce constă dintr-un ansamblu de mijloace şi metode specifice educaţiei fizice şi sportului, care contribuie la dezvoltarea mai accentuată a unor calităţi, deprinderi şi priceperi, la dobîndirea unui înalt nivel de pregătire fizică multilaterală, la întărirea şi menţinerea sănătăţii, la creşterea armonioasă a individului, la obţinerea unor rezultate sportive.

Activitate sportivă de performanţă – activitate în care rezultatul şi recordul ocupă locul dominant, pregătirea îndelungată, sistematică şi ştiinţifică desfăşurîndu-se pentru a sluji acestui scop.

Activitate motrică – ansamblu de acţiuni motorii încadrate într-un sistem de idei, reguli şi forme de organizare, în vederea obţinerii unui efect complex de adaptare a organismului la effort, de perfecţionare a dinamicii acestuia şi de obţinere a unui rezultat, a unui efect de ordin formativ, competiţional, compensator, terapeutic, recreativ, relaţional.

Se încadrează, în general, într-un concept privind organizarea, conţinutul şi finalitatea educaţiei fizice şi sportului.

Mod sănătos de viaţă – stil cotidian al cetăţeanului raportat la respectarea principiilor şi normelor sanitaro-igienice, care asigură menţinerea şi sporirea rezervelor organismului său pentru a-şi îndeplini funcţiile educaţionale.

Dotat – înzestrat cu calităţi (intelectuale, fizice etc.).

Talent – aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobîndită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare.

Întremare – recăpătarea (întărirea) sănătăţii, puterii.

Recreaţie – odihnă, refacere, relaxare (după un efort susţinut).

Recuperare – complex de acţiuni medicale, psihologice, metodice şi sociale, prin care se urmăreşte redobîndirea capacităţii sportive pierdute prin accidentare sau îmbolnăvire. Reprezintă un proces care se începe în faza acută a suferinţei, se continuă în perioada de convalescenţă şi se încheie după vindecarea clinică prin reintegrarea sportivului în programul normal de antrenament.

Recuperare totală – redobîndire completă a capacităţii de integrare a sportivului într-un program de pregătire şi competiţional asemănător cu cel anterior accidentării sau îmbolnăvirii.

Agrement – concept care implică activităţi, baze şi materiale sportive, folosite pentru plăcere, distracţie, predominant de natură motrică.

Politică de dezvoltare a culturii fizice şi sportului - activitate coordonată a organelor guvernamentale, a structurilor autorităţilor publice locale şi a comunităţilor locale, a structurilor zonale care planifică şi realizează dezvoltarea culturii fizice şi sportului.

Dezvoltarea culturii fizice şi sportului – evoluţie pozitivă a situaţiei socio-culturale de pe întreg teritoriul ţării.

Zonă de dezvoltare – unitate teritorială funcţională care are resurse, stare economică şi socială omogene, şi reprezintă cadrul de concepere, implementare şi valorificare a politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului.

Documentele de planificare a dezvoltării culturii fizice şi sportului – documente ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prin care se stabilesc priorităţile, programele şi proiectele de implementare a politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului.

Consiliu Coordonator Republican al dezvoltării culturii fizice şi sportului – organ consultativ de competenţă generală, constituit pentru elaborarea, promovarea şi coordonarea implementării politicii de stat în dezvoltarea culturii fizice şi sportului la nivel naţional şi local.

Consiliu Coordonator Local de dezvoltare a culturii fizice şi sportului - organ consultativ, creat în cadrul unităţilor sau zonelor teritorial-administrative pentru a elabora, promova şi coordona implementarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în teritoriu.

Fonduri pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului – mijloace băneşti acumulate din venituri extrabugetare la nivel local, raional, municipal şi republican în scopul finanţării suplimentare a dezvoltării culturii fizice şi sportului.

2.2. Scop şi obiective

Scopul principal al politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului este asigurarea şi promovarea dezvoltării culturii fizice şi sportului în mod echilibrat şi viabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova, îmbunătăţirea performanţelor sportivilor moldoveni la competiţiile internaţionale oficiale şi crearea continuă a imaginii pozitive a ţării noastre peste hotare.

Pentru atingerea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului este necesară realizarea şi ajustarea permanentă a următoarelor obiective de bază:- Asigurarea cadrului dezvoltării continue, precum şi a organizării şi funcţionării performante, a domeniului cultură fizică şi sport în Republica Moldova;- Dezvoltarea relaţiilor de colabolare şi parteneriat ale Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului cu instituţiile administraţiei publice centrale, locale şi cele neguvernamentale;

- Practicarea activităţilor de educaţie fizică şi sport de către cetăţeni fără orice formă de discriminare, într-un mediu curat şi sigur în scopul socializării, educaţiei şi sănătăţii;- Asigurarea condiţiilor şi educarea conştientă a necesităţilor, motivaţiilor privind activitatea motrică optimală a cetăţenilor pe perioada întregului ciclu de viaţă;- Perfecţionarea, dezvoltarea şi funcţionarea sistemului naţional de cultură fizică şi sport;- Perfecţionarea cadrului legislativ necesar organizării şi funcţionării domeniului şi armonizarea acestui cadru cu legislaţia europeană;- Creşterea rolului practicării exerciţiilor fizice în vederea ameliorării potenţialului biomotric al populaţiei tinere: dezvoltarea sportului pentru toţi la nivel naţional, regional/zonal şi local;- Cooptarea copiilor, juniorilor şi tinerilor dotaţi în sportul pentru toţi, crearea condiţiilor pentru realizarea maximală a posibilităţilor în sportul de performanţă; satisfacerea necesităţilor sportive suportericeşti ale populaţiei; formarea la societatea civilă a simţului de mîndrie pentru dezvoltarea corespunzătoare în ţară a culturii fizice şi sportului şi ridicării autorităţii, imaginii ţării în mişcarea sportivă mondială;- Perfecţionarea formelor, metodelor, măsurilor organizaţionale privind atragerea diferitor grupe ale populaţiei la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului; - Perfecţionarea temeliei administrative şi ştiinţifice de dirijare a sportului pentru copii, juniori şi tineret;- Îmbunătăţirea selecţiei tinerilor dotaţi pentru sportul de rezervă, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea optimală a aptitudinilor celor selectaţi la toate etapele de pregătire sportivă multianuală;- Dezvoltarea sportului de performanţă şi reprezentarea Moldovei la:

a) competiţiile sportive internaţionale oficiale anuale, în special, la Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene;

b) Jocurile Olimpice de vară din anul 2008 cu clasarea în primele 40-50 naţiuni ale lumii, în condiţiile unei susţineri financiare la nivelul cerinţelor, începînd cu anul 2006;

- Formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniu;- Creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi medicinei sportive în susţinerea domeniului;- Creşterea contribuţiei bugetului de stat şi a bugetelor locale, atragerea agenţilor economici, precum şi eficientizarea finanţării programelor sportive;- Perfecţionarea funcţionării aspectelor economice în domeniul culturii fizice, recreaţiei şi sportului;- Modernizarea bazei materiale sportive existente, construirea unor baze sportive pentru agrement şi construirea unor noi baze sportive şi dotări în scopul asigurării condiţiilor pentru pregătirea sportivilor şi pentru organizarea competiţiilor naţionale şi internaţionale oficiale;- Organizarea Registrului Bazelor Sportive;- Utilizarea resurselor geografice ecologice recreaţionale ale Republicii Moldova în interesele educaţiei fizice şi sportului pentru toţi: echiparea traseelor, potecilor sănătăţii, folosirea pentru recreaţie şi educaţie fizică a hîrtoapelor geografice unicale, toltrelor şi a Codrilor moldoveneşti (în măsura accesibilităţii);- Dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului, în concordanţă cu politica externă a Republicii Moldova;- Promovarea şi susţinerea reprezentanţilor moldoveni în organismele sportive internaţionale.

2.3. Principii de implementare

Promovarea politicii de stat privind dezvoltarea culturii fizice şi sportului va fi realizată în conformitate cu următoarele principii:

- Principiul unităţii spaţiului socio-economic al republicii în perimetrul căruia să fie asigurate libertatea circulaţiei mărfurilor necesare, serviciilor cultural-sportive şi de divertisment;- Principiul autonomiei locale şi al descentralizării care presupune în acest caz definitivarea delimitării competenţelor între diferite nivele ale administraţiei publice şi asigurarea concordanţei dintre resurse şi împuterniciri;- Principiul auto-organizării locale prin intermediul căruia se va asigura dreptul unităţilor administrativ-teritoriale, municipiilor şi raioanelor de a-şi organiza propriile structuri şi funcţionarea lor în limitele stabilite de legislaţie;- Principiul concentrării – concentrarea sprijinului financiar către zonele slab dezvoltate în domeniul culturii fizice şi sportului;- Principiul planificării – activităţile de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se implementează în baza documentelor de planificare elaborate la nivel naţional, unităţi teritorial-administrative, municipal, raional şi local,- Principiul parteneriatului – dezvoltarea culturii fizice şi sportului se realizează în strînsă cooperare între guvern, consilii ale organelor administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale, agenţi economici şi populaţia comunităţilor locale;- Principiul co-finanţării – priorităţile determinate de politica de stat a dezvoltării culturii fizice şi sportului sînt finanţate din diferite surse – publice, internaţionale şi particulare care se completează reciproc şi nu se substituie una pe alta;- Principiul echităţii – elaborarea şi implementarea coordonată a unei politici bugetare, financiare, fiscale şi sociale de acelaşi standard pentru toate unităţile administrativ-teritoriale prin crearea condiţiilor egale de dezvoltare socio-economică;- Principiul transparenţei – procesul de planificare şi de luare a deciziilor este transparent şi societatea trebuie să aibă asigurat accesul la informaţiile privind programele de finanţare, mijloacele de realizare şi rezultatele lor;- Principiul subsidiarităţii – atribuţiile autorităţilor publice sînt realizate de către autoritatea cea mai apropiată de cetăţeni care poate asigura realizarea efectivă a scopurilor şi sarcinilor la cel mai jos nivel de administrare.

2.4. Structruri de coordonare

Avînd în vedere scopul şi obiectivele politicii de stat pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului în Republica Moldova, precum şi experienţa în domeniu a altor ţări, structurile instituţionale de coordonare şi implementare a politicii culturii fizice şi sportului vor fi create astfel încît să se poată realiza:- Elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi strategiilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Coordonarea politicii unitare de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Implementarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Luarea deciziilor conform reglementărilor normative în domeniu în vigoare şi dreptul la iniţierea unor noi reglementări, relevante pentru obiectivele dezvoltării culturii fizice şi sportului;- Stimularea cooperării interne şi internaţionale;- Organizarea flexibilă şi instituţionalizarea specializată în vederea realizării obiectivelor politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, soluţionării problemelor din domeniu;- Asigurarea reprezentativităţii tuturor localităţilor în componenţa zonală;- Asigurarea interacţiunii între structurile instituţionale centrale şi locale;

- Independenţă funcţională faţă de regimul de guvernare, minimizarea influenţei politice şi asigurarea unui cadru stabil de funcţionare.

Experienţa europeană denotă că în vederea elaborării şi promovării obiectivelor politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului este necesar de creat la nivel naţional o structură cu o largă reprezentare a administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a organizaţiilor (naţionale, internaţionale) preocupate de problemele în domeniu. În calitate de asemenea structură se propune crearea Consiliului Coordonator Republican (CCR) – organ cu caracter deliberativ, care va asigura promovarea şi coordonarea politicii naţionale de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Reieşind din experienţa altor ţări, componenţa CCR poate fi constituită din:- din partea Guvernului – Prim-ministrul Republicii Moldova şi miniştrii abilitaţi cu

responsabilităţi în domeniu: ministrul educaţiei, tineretului şi sportului, ministrul sănătăţii şi protecţiei sociale, ministrul finanţelor, ministrul ecologiei şi resurselor naturale, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, ministrul industriei şi infrastructurii, ministrul transporturilor şi gospodăriei drumurilor;

- din partea autorităţilor teritoriale – preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor municipale, raionale şi locale;

- din partea unor organizaţii preocupate de problemele dezvoltării culturii fizice şi sportului – Comitetul Naţional Olimpic, federaţii, asociaţii, cluburi, şcoli şi licee sportive, agenţi economici etc.Crearea unui astfel de consiliu la nivel naţional va constitui manifestarea caracterului prioritar

atribuit politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, iar includerea în componenţa Consiliului a reprezentanţilor din teritoriu şi a unor organizaţii preocupate de problematica în domeniu va semnifica, pe de o parte, că la elaborarea politicilor de dezvoltare este luat în consideraţie interesul local, iar pe de altă parte, că este creat un mecanism de orientare a acestor politici.

Asigurarea bunei funcţionări a Consiliului poate fi realizată prin elaborarea şi adoptarea unui Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului.

Consiliul poate fi abilitat cu îndeplinirea următoarelor atribuţii:- Aprobarea Planului Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Aprobarea criteriilor, priorităţilor şi modului de alocare a resurselor din Fondul pentru

dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova;- Monitorizarea utilizării fondurilor alocate, realizării obiectivelor dezvoltării culturii fizice şi

sportului, precum şi derulării activităţilor de cooperare internă şi externă;- Promovarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în cadrul

programelor de susţinere a Uniunii Europene etc.

Pentru crearea unui model naţional al mişcării culturii fizice şi sportului, rezolvării problemelor întremării fizice a cetăţenilor este necesară o activitate unică a administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale, organizaţiilor obşteşti, structurilor financiare şi comerciale, companiilor, savanţilor şi specialiştilor. Această activitate trebuie orientată spre crearea condiţiilor maximale de întremare a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în colectivele de muncă, instituţiile de învăţămînt, la locul de trai, locurile de agrement şi odihnă.

Obiectivele dezvoltării culturii fizice şi sportului pot fi realizate în mod optim prin descentralizarea unor responsabilităţi către nivelul municipal, raional şi local. Experienţa ţărilor

Uniunii Europene demonstrează că dezvoltarea culturii fizice şi sportului este un fenomen care din start trebuie să implice procesul de descentralizare, dat fiind faptul, că partenerii locali şi zonali sînt cei mai potriviţi pentru a aprecia problemele reale existente în propriile arii de acţiune. Mai mult decît atît, aceştia sînt direct interesaţi în implementarea măsurilor de dezvoltare şi implicarea lor va fi totală dacă li se oferă posibilitatea de a influenţa deciziile care se adoptă. În cele din urmă, implicarea directă a partenerilor locali creează sentimentul responsabilităţii propriilor acţiuni. Din aceste considerente, la nivelul fiecărui municipiu/oraş, raion şi comună/sat va fi constituit cîte un Consiliu Coordonator Municipal şi Raional (CCMR)– structură cu caracter deliberativ, care va coordona activităţile de dezvoltare a culturii fizicii şi sportului la nivelul fiecărei localităţi.

Consiliile de coordonare municipale/raionale vor fi constituite astfel, încît să asigure dezvoltarea culturii fizice şi sportului prin reprezentarea tuturor structurilor sportive şi agenţilor economici din raza municipiului/raionului.

CCMR vor alege un preşedinte care activează pe principiul rotaţiei. Atribuţiile principale ale CCMR sînt:- Aprobarea programelor şi proiectelor locale de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului;- Aprobarea criteriilor, priorităţilor şi destinaţiei resurselor din Fondul pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din municipi/raion;- Aprobarea Statutului şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de Coordonare Municipală/Raională pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului;- Monitorizarea utilizării fondurilor alocate şi respectarea obiectivelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului.

La nivel raional şi local, consiliile raionale şi locale vor asigura coordonarea activităţilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

2.5. Direcţiile de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului

Dezvoltarea culturii fizice şi sportului va fi direcţionată spre:

- Perfecţionarea organizării structurilor la nivel central în activitatea sportivă:a) perfecţionarea structurii organizatorice proprii a Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului,

a structurilor şi instituţiilor din subordinea acestuia;b) eficientizarea colaborării între Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Comitetul

Naţional Olimpic şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul culturii fizice şi sportului;

c) perfecţionarea structurii organizatorice a altor instituţii centrale cu atribuţii în domeniul culturii fizice şi sportului.

- Continuarea procesului de descentralizare şi întărire a parteneriatului dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administarţiile publice locale cu organizaţiile sportive neguvernamentale, constituite în structuri sportive, persoane juridice.

- Sporirea autonomiei şi răspunderii federaţiilor sportive naţionale, cluburilor şcolilor, asociaţiilor sportive, ale celorlalte structuri sportive pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale activităţii de educaţie fizică şi sport.

- Creşterea gradului de implicare a autorităţilor adminisatraţiei publice locale în organizarea şi susţinerea activităţii sportive.

- Asigurarea unui flux informaţional eficient şi operativ între Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, organizaţiile sportive neguvernamentale şi alte structuri, instituţii şi organizaţii partenere.

- Perfecţionarea cadrului legislativ în vederea aplicării Concepţiei, precum şi armonizarea acesteia cu legislaţia europeană, respectiv cu cea a Uniunii Europene:

a) modificarea şi completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică şi sport;

b) reglementarea de către deţinătorii de baze sportive a modalităţilor de acces la baze, necesare pentru practicarea sportului şi desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică;

c) modificarea şi completarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă;

d) reglementarea condiţiilor pentru practicarea exerciţiilor fizice în scop de întreţinere, profilactic şi terapeutic;

e) realizarea de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a reţelei naţionale de medicină sportivă constituită din unităţi specializate, policlinici sau dispensare raionale de medicină sportivă;

f) armonizarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale în conformitate cu actele normative naţionale şi internaţionale;

g) perfectarea altor acte normative cu incidenţă asupra domeniului culturii fizice şi sportului.

2.5.1. Educaţia fizică

Obiectivul pentru activitatea de educaţie fizică vizează:- realizarea prevederilor stipulate în Legea cu privire la cultura fizică şi sport privind numărul de

ore de educaţie fizică săptămînal;- îmbunătăţirea conţinutului şi predării educaţiei fizice şcolare;- elaborarea manualului de educaţie fizică;- menţinerea în mod obligatoriu a activităţilor fizice şi sportive în planurile de învăţămînt ale

instituţiilor de învăţămînt superior;- realizarea obiectivelor educaţiei fizice militare privind creşterea potenţialului psihobiomotric;- crearea secţiilor şi cluburilor sportive în colectivele de muncă de la întreprinderi, fabrici, uzine,

cît şi locul de trai;- folosirea mijloacelor educaţiei fizice în calitate de factori de dezvoltare multilaterală (realizarea

potenţialului biosocial), formarea modului sănătos de viaţă şi ca urmare - dezvoltarea, fortificarea sănătăţii;

- implicarea medicilor de familie, a cadrelor medicale din unităţile şi instituţiile de învăţămînt, din staţiunile turistice, balneoclimaterice şi de tratament în stimularea şi promovarea practicării exerciţiilor fizice în scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic;

- susţinerea acestor activităţi de către autorităţile administraţiei publice locale.

2.5.2. Sportul şcolar şi universitar

Direcţia principală de acţiune pentru sportul şcolar şi cel universitar o reprezintă dezvoltarea activităţilor sportive ale tineretului şcolar şi universitar în afara orelor cuprinse în planurile de învăţămînt, urmînd a se realiza prin:

a) susţinerea şi încurajarea practicării sportului organizat în şcoli, licee şi cluburi sportive în coordonarea Clubului Republican Sportiv «Olimpia» cu prioritate prin organizarea Jocurilor Sportive ale Elevilor;

b) susţinerea şi încurajarea practicării sportului oragnizat în cluburile universitare din cadrul

instituţiilor de învăţămînt superior în coordonarea Federaţiei Sportului Universitar, cu prioritate prin organizarea Jocurilor Universitare la diferite ramuri de sport;

c) utilizarea competiţiilor şcolare şi universitare ca sursă de selecţie, promovare şi verificare a potenţialului sportiv al tinerilor;

d) susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale desfăşurate sub egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Univeritar;

Susţinerea de către federaţiile sportive naţionale a sportivilor, componenţa loturilor naţionale, selecţionaţi în echipele reprezentative care urmează să participe la competiţiile internaţionale oficiale sub egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Univeritar.

2.5.3. Sportul pentru toţi

Sportul pentru toţi acordă oamenilor posibilitatea realizării capacităţilor specifice ale indivizilor şi a întregii comunităţi, cît şi caracteristicile aptitudinilor motrice ale etniilor. Cele menţionate asigură nemijlocit păstrarea şi favorizarea sănătăţii unei categorii de oameni şi cetăţenilor întregii ţări.

Condiţiile vieţii civilizate contemporane se însoţesc cu scăderea bruscă a activităţii motrice necesare, ce nemijlocit este legat cu urmări negative asupra creşterii şi dezvoltării normale a individului, capacităţile fizice şi psihice; duce la scăderea bruscă a posibilităţilor funcţionale; dezvoltarea stărilor prepatologice şi patologice; influenţează negativ indicii demografici şi duce la agravarea genofondului.

În ţările civilizate particularităţile indicate ale vieţii societăţii pot şi trebuie corectate cu nivelul necesar de dezvoltare în stat a culturii fizice, recreaţiei (odihnei active) şi sportului pentru toţi. Important, de asemenea, este faptul, că în societatea contemporană nu există căi de alternativă pentru soluţionarea obiectivelor sus-menţionate.

Sportul pentru toţi în măsură considerabilă asigură un mod sănătos de viaţă în societate, grupuri de locuitori, familii şi individual: nivelul optimal de activitate motrică, alimentaţia raţională, somnul, regulile igienice, deprinderile, refuzul de a fuma, utilizarea drogurilor, abuzul de băuturi alcoolice.

Dezvoltarea fizică şi spirituală în ansamblu, nivelul înalt al sănătăţii constituie un garant favorabil al situaţiei demografice şi păstrării fondului genetic naţional.

Încurajarea practicii sportive individuale continue a cetăţenilor, prin crearea unui cadru social şi organizatoric complex şi favorizant, susţinut de organele guvernamentale în parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale, care vor acţiona pentru stimularea şi sprijinirea practicării activităţilor fizice şi sportive de către toate categoriile de cetăţeni, fără nici o discriminare, în mod liber şi voluntar, independent sau în cadru organizat, în vederea menţinerii sănătăţii şi socializării cetăţenilor.

Un rol mai prioritar al culturii fizice şi sportului se referă la egalitatea posibilităţilor de a dezvolta la cetăţeni potenţialul biosocial general şi individual. Fără un sistem naţional al activităţilor motrice pe perioada întregului ciclu de viaţă este imposibilă realizarea aptitudinilor înnăscute ale omului.

În acest context, elaborarea Programului naţional «Sportul pentru toţi», aprobat prin hotărîre de guvern, ar prevedea:

- fondarea asociaţiilor sportive «Sportul pentru toţi» în toate raioanele şi municipiile republicii;- dezvoltarea şi susţinerea diversificării practicării continue a activităţilor fizice şi sportive cu implicarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu prioritate, în mediul rural;- asigurarea optimală a activităţii motrice a cetăţenilor pe parcursul întregului ciclu de viaţă şi, în primul rînd, pe parcursul etapelor timpurii de ontogeneză, starea fizică necesară, indicii sănătăţii categoriei de cetăţeni de vîrstă reproductivă; starea sănătăţii, activitatea motrică a femeilor gravide, stimularea motoricii naturale a pruncilor; activitatea motrică în vîrstă preşcolară (în condiţii de casă şi instituţii preşcolare); educaţia fizică a elevilor şi tineretului studios;- asigurarea pregătirii fizice, recreaţiei, reabilitării şi practicării sportului pentru toţi la întreprinderi, organizaţii de orice formă, indiferent de apartenenţă şi forma de proprietate; oportunitatea de restabilire în formularele de dare de seamă a acestor indici; monitorizarea şi mediatizarea pe larg a indicilor organizării educaţiei fizice şi sportului în masă;- perfecţionarea sistemului de pregătire fizică la ramurile de sport generale şi speciale în colectivele militare şi organizaţiile ministerelor de forţă; oportunitatea elaborării unui sistem de testare a pregătirii fizice în aceste instituţii, rezultatele testării fiind apreciate ca indici importanţi în activitate;

Pentru persoanele în vîrstă, unul din cel mai numeros grup al populaţiei din Moldova, practicarea culturii fizice şi sportului este importantă pentru menţinerea interesului de viaţă, întremării şi fortificării sănătăţii, prelungirii activităţii de creaţie.

Pentru acest grup social, activităţile orientate spre formarea şi consolidarea modului sănătos de viaţă ar cuprinde următoarele: - crearea la televiziune a programelor speciale de întremare şi fortificare a sănătăţii;- folosirea activă a sălilor sportive ale instituţiilor de învăţămînt, colectivelor de muncă, a celor de

la locul de trai, pentru organizarea procesului de practicare a culturii fizice şi sportului pentru persoanele în vîrstă;

- elaborarea unui sistem competiţional (sportul pentru veterani);- elaborarea, de comun acord cu organele de asigurare socială şi sănătate, a unui complex de

acţiuni cu scopul de a implica persoanelor în vărstă la practicarea culturii fizice şi sportului;- asigurarea dezvoltării mişcării veteranilor în domeniul culturii fizice şi sportului ca un indicator

real al politicii statului, privind necesitatea motivării păturii sociale mature şi creării imaginii statului pe arena sportivă internaţională.

2.5.4. Sportul pentru persoane cu disabilităţi

Cultura fizică şi sportul este un mijloc efecient de adaptare socială a invalizilor. Totodată, numărul invalizilor care practică cultura fizică şi sportul este insuficient.

Direcţiile principale de lucru:- crearea condiţiilor corespunzătoare pentru practicarea culturii fizice şi sportului la bazele

sportive şi în locurile de odihnă în masă;- deschiderea grupelor, secţiilor, şcolilor sportive în sistemul instituţiilor educaţionale pentru

copiii invalizi;- elaborarea şi producerea materialelor sportive speciale pentru invalizi;- pregătirea antrenorilor, profesorilor şi specialiştilor de cultură fizică adaptivă;- pregătirea şi participarea sportivilor-invalizi la competiţiile naţionale şi internaţionale.

Reorganizarea sistemului sportului pentru persoane cu disabilităţi de către instituţiile şi organizaţiile naţionale şi teritoriale şi elaborarea programelor de activităţi ale acestora, adecvate diferitor tipuri de disabilităţi.

Elaborarea unui Program naţional «Sportul pentru persoane cu disabilităţi»Implementarea prevederilor Programului naţional «Sportul pentru persoane cu disabilităţi»,

potrivit competenţelor stabilite, pentrupracticarea exerciţiilor fizice şi a sportului de către persoane cu handicap locomotor, surdo-muţi, slabvăzători/nevăzători şi mintal, în scopul dezvoltării personalităţii şi integrării sociale a acestora, fiind direcţionate la participare în competiţiile naţionale şi internaţionale destinate acestor persoane.

2.5.5. Sportul pentru copii, juniori şi tineret

Politica de stat în dezvoltarea sportului pentru copii, juniori şi tineret prevede:- ridicarea responsabilităţii părinţilor pentru sănătatea copiilor;- majorarea şi folosirea raţională a alocaţiilor bugetare şi înlesnirea de alocaţii sponsoriceşti în

scopul dezvoltării sportului pentru copii, juniori, tineret;- perfecţionarea programelor metodice şi organizaţionale sportive în instituţiile de învăţămînt

extraşcolar;- introducerea noilor forme de organizare eficientă a procesului de instruire;

Eforturile de bază vor fi întreprinse pentru realizarea următoarelor sarcini:- antrenarea unui număr maximal de copii la practicarea sportului;- probarea de către copii a elementelor din diferite ramuri de sport, în unele dintre care vor fi

evidenţiate înclinaţiile şi aptitudinile respective;- însuşirea deprinderilor, cunoştinţelor optimale a activităţii motrice pentru următoarele etape ale

ciclului de viaţă;- evidenţierea pe această cale a capacităţilor şi aptitudinilor individuale;- integrarea copiilor talentaţi în sistemul sportului pentru copii, juniori şi tineret, iar în cazul unui

talent deosebit şi motivaţiei respective – în sistemul sportului de performanţă. La aceste etape rezultatele sportive nu servesc drept criteriu de bază a calităţii muncii, ci se

direcţionează la justificarea corectitudinii organizării procesului pedagogic de instruire.Sarcinile vor fi realizate prin intermediul şcolilor, cluburilor şi liceelor sportive din care fac

parte discipolii, cît şi a programului naţional de skrining (observare) a tinerilor racordaţi la indicii de corelare a talentului, program obligatoriu distins în toate localităţile republicii.

Procesul de skrining prevede evidenţierea copiilor, juniorilor şi tinerilor cu un talent deosebit şi aptitudini în domeniul sportului. Perspectiva descoperirii talentelor sportive în Republica Moldova este favorabilă, inclusiv pe fondalul componenţei polietnice a populaţiei, care asigură periodic apariţia unor talente deosebite în diferite domenii, inclusiv activitate sportivă.

În scopul efectuării skriningului, se vor crea grupuri de cercetători, compuse din specialişti şi selecţioneri din diferite ramuri de sport. Fiind selectaţi, copiii dotaţi vor fi integraţi în sistemul de pregătire a sportivilor, sistem asigurat cu tehnologii sportive moderne, metode speciale de pregătire a sportivilor. La acest capitol este necesară conjugarea tuturor eforturilor administraţiei publice centrale şi locale, cît şi a structurilor sportive din ţară. Este actuală şi crearea centrelor zonale/regionale de pregătire, ceea ce va permite concentrarea mijloacelor financiare atît ale administraţiei publice centrale şi locale, cît şi ale federaţiilor, asociaţiilor, cluburilor pe ramuri de sport destinate pregătirii sportivilor-membri ai selecţionatei Republicii Moldova.

Totodată, controlul şi monitorizarea permanentă a pregătirii şi dinamicii rezultatelor sportive devine una dintre priorităţile statului şi societăţii civile.

La propunerea organelor administraţiei publice centrale de specialitate, Comitetului Naţional Olimpic, federaţiilor sportive naţionale de profil, şcolilor, cluburilor, asociaţiilor sportive se formează loturile de rezervă, în componenţa cărora se includ sportivi dotaţi cu aptitudini pentru selecţionatele republicii.

Organizaţiile nominalizate vor întreprinde acţiuni în vederea pregătirii rezervelor şi vor înainta propuneri reale către administraţia publică centrală de specialitate întru îmbunătăţirea necondiţionată a pregătirii sportivilor din loturile de rezervă şi vor ţine evidenţa dinamicii rezultatelor tehnice a acestor sportivi.

Controlul pregătirii reuşite a rezervelor se bazează pe următoarele criterii:a) dinamica pozitivă a rezultatelor tehnice şi testelor întemeiate (fundamentate);b) rezultatele competiţiilor internaţionale pe grupe de vîrstă juniori şi tineret (categoriile

de vîrstă sînt cele stipulate în Regulamente, conform specificului fiecărei ramuri de sport în parte).

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului va elabora instrucţiuni şi regulamente privind stimularea activităţii pedagogice calitative de profil a antrenorilor-profesori.

2.5.6. Sportul de performanţă

Stimularea sportului de înalt nivel, cu prioritate la ramurile şi probele cuprinse în Programul Jocurilor Olimpice de vară, va constitui, în continuare obiectivul principal al activităţii sportive de performanţă, avînd în vedere atît tradiţiile, cît şi contribuţia semnificativă şi constantă la reprezentarea şi sporirea prestigiului Republicii Moldova pe plan internaţional.

Pentru îndeplinirea obiectivelor din activitatea sportivă de performanţă (Campionatele Mondiale şi Europene, Jocurile Olimpice) se va acţiona în următoarele direcţii:- susţinerea diferenţiată a ramurilor de sport în funcţie de valoarea, tradiţia şi gradul de dezvoltare a fiecăreia la nivel naţional şi internaţional;- realizarea prevederilor Programului de pregătire a sportivilor din Republca Moldova pentru participare la Jocurilor Olimpice de vară din anii 2008 şi 2012, privind selectarea şi completarea lotului olimpic;

- perfecţionarea de către federaţiile sportive naţionale a sistemelor naţionale de selecţie, pregătire şi a celor competiţionale pentru fiecare ramură de sport;- îmbunătăţirea şi actualizarea orientării metodologice în concordanţă cu cerinţele activităţii sportive de performanţă, precum şi a regulamentelor de organizare şi competiţionale;- valorificarea cadrului legal, a condiţiilor locale specifice pentru organizarea structurilor sportive, care să contribuie constant şi eficient la pregătirea şi promovarea sportivilor de performanţă în loturile naţionale;- perfecţionarea politicii investiţionale, care va asigura dezvoltarea bazei tehnico-materiale a

culturii fizice şi a sportului;- sporirea aportului cercetărilor ştiinţifice şi a lucrărilor experimentale în pregătirea

sportivilor de performanţă. În acest scop se formează echipe de specialişti (antrenor, cercetător, medic sportiv, dietolog etc.) pentru pregătirea sportivilor de performanţă concreţi.

- redresarea situaţiei medicinei sportive şi orientarea eforturilor spre menţinerea, fortificarea stării funcţionale a sportivului;

- elaborarea Programului naţional anti-doping şi realizarea de activităţi de excludere a cazurilor folosirii substanţelor interzise;

- perfecţionarea continue a Clasificaţiei Unice Sportive a Republicii Moldova şi Calendarului competiţiilor interne şi internaţionale;

- sporirea susţinerii financiare de către administraţia publică centrală şi locală a organizaţiilor sportive naţionale – membre a organizaţiilor internaţionale;

- perfecţionarea tehnologiei formelor şi metodelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor – specialişti în domeniul culturii fizice şi sportului de performanţă;

- elaborarea de programe speciale pentru integrarea şi protecţia socială a sportivilor de performanţă;

- susţinerea şi încurajarea iniţiativelor privind organizarea în Republica Moldova de competiţii internaţionale oficiale la ramurile de sport cu rezultate confirmate, în condiţiile exestenţei bazei materiale corespunzătoare;

- folosirea tehnologiilor ştiinţifice contemporane, precum şi perfecţionarea lor continue;- unirea în bază de contract/înţelegere a posibilităţilor administraţiei publice centrale şi locale în

domeniul culturii fizice şi sportului şi a organizaţiilor sportive obşteşti (Comitetul Naţional Olimpic, federaţiile sportive naţionale, organizaţiilor interdepartamentale), cu delimitarea concretă a funcţiilor respective, în scopul realizarii sarcinilor sportului autohton de performanţă.

Pentru dezvoltarea eficientă a sportului de performanţă este necesară asigurarea îmbinării armonioase a dirijării de stat şi obşteşti.

Pregătirea loturilor naţionale se va efectua în centre sportive locale şi republicane.

3. REALIZAREA POLITICII DE STAT ÎN DOMENIULCULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

3.1. Finanţarea dezvoltării culturii fizice şi sportului

Pentru asigurarea financiară a propunerilor conceptuale este necesar de concordat alocaţiile anuale pentru acţiunile sportive cu prevederile legii cu privire la cultura fizică şi sport, precum şi suplimentarea alocaţiilor din bugetele de stat şi local, fondul asigurărilor sociale, surse extrabugetare pentru:

- întreţinerea instituţiilor sportive;- activităţilor sportive şi de întremare în tabere în perioada vacanţelor;- construcţiei, reconstrucţiei, reparaţiei capitale a bazelor sportive;- producerea şi procurarea inventarului şi utilajului sportiv;- susţinerea adecvată a sportului de performanţă şi a rezervelor sportive.

Direcţiile principale pentru realizarea obiectivelor privind finanţarea activităţii sportive sînt:a) creşterea nivelului finanţării programelor sportive, precum şi diversificarea surselor de finanţare

a acestora;b) creşterea ponderii agenţilor economici în finanţarea activirăţii sportive în principal prin:- amplificarea parteneriatului public-privat;- extinderea utilizării facilităţilor Codului fiscal;c) creşterea contribuţiei autorităţilor administraţiei publice locale la finanţarea activităţii sportive,

cu prioritate în finanţarea cheltuielilor de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale sportive de interes local;

d) eficientizarea finanţării activităţii sportive prin:- asigurarea transparenţei cheltuielilor în activitatea sportivă;- finanţarea programelor sportive ale structurilor sportive şi instituţiilor publice cu activitate în

domeniu, în mod discriminatoriu;

Continuarea descentralizării finanţării activităţii sportive;

Atragerea de fonduri internaţionale pentru finanţarea programelor sportive

Actualul sistem de finanţare a dezvoltării culturii fizice şi sportului are caracter de subzistenţă. Spre deosebire de statele-membre ale Uniunii Europene, Republica Moldova are posibilităţi restrînse de atragere a mijloacelor financiare suplimentare.

Nivelul de viaţă a 80 la sută din cetăţeni nu permite ca în timpul apropiat să se poată aloca mijloace financiare din bugetul familiei pentru pregătirea sportivă a copiilor talentaţi.

Luînd în consideraţie acest fapt, una din cele mai importante acţiuni ce trebuie să se realizeze este crearea Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului (în continuare Fond) la nivel naţional şi local, avînd în vedere mai multe posibilităţi de completare. Fondul se va completa cu respectarea principiilor expuse în cadrul prezentului Concept, angajînd autorităţile guvernamentale şi locale, structurile private, precum şi avînd în vedere condiţiile atragerii mijloacelor din fonduri internaţionale. Astfel, principalele surse posibile pentru crearea Fondului pot fi:- Alocări de la bugetul central,- Resurse din bugetele locale şi raionale/municipale,- Fonduri de participare a agenţilor economici,- Resurse de la organisme internaţionale de finanţare, fonduri structurale regionale,- Donaţii, granturi de la persoane fizice şi juridice.

Organele competente ale puterii de stat (toate ramurile dirijării statale), organele obşteşti şi întreaga societatea civilă, garantează asigurarea financiară, tehnico-materială şi cu resurse umane a funcţionării sistemului de bază a educaţiei fizice şi sportului, a sportului cu caracter de masă, recunoscut şi realizată în orice societate civilizată.

Aspectele economice ale formelor de bază obligatorii a educaţiei fizice şi sportului pentru toţi cetăţenii şi, în deosebi, pentru grupe speciale ale populaţiei (toate categoriile generaţiei în creştere; populaţia aptă de muncă; cetăţenii socialmente vulnerabili şi cei de vîrstă înaintată), sînt tratate de către stat şi societate drept realizarea investiţiilor în cea mai importantă resursă a ţării – potenţialul uman.

3.2. Baza materială sportivă

Obiectivul principal privind baza materială sportivă îl reprezintă modernizarea bazei existente şi construirea unor noi baze pentru pregătire şi organizare de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale, prin:

- organizarea Registrului Bazelor Sportive,- modernizarea bazelor sportive existente în corespundere cu criteriile impuse prin normele şi regulamentele federaţiilor internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizare de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale;- asigurarea dotărilor şi amenajărilor în cadrul bazelor sportive la nivelul cerinţelor internaţionale;- repunerea în funcţie şi construirea de bazine de înot, cîte unul în fiecare raion şi sector al municipiilor din republică;- construirea Stadionului Central în mun.Chişinău;- construirea sălilor şi terenurilor sportive cu parametrii tehnici care să corespundă normelor şi cerinţelor internaţionale;- continuarea politicilor de investiţii în bazele sportive administrate de unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de Comitetul Naţional Olimpic;- implicarea autorităţilor publice locale în întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazelor

sportive de interes local şi raional/municipal;- modernizarea, respectiv, construirea de baze sportive, terenuri, săli, în mediul rural, la

nivelul fiecărei localităţi;- reexaminarea tarifelor de plată pentru serviciile comunale, plata impozitelor şi altor taxe de

stat, fapt ce va majora considerabil volumul serviciilor acordate în domeniul culturii fizice şi sportului;

- continuarea acţiunilor de stimulare a interesului agenţilor economici pentru proiectarea, experimentarea, producerea şi comercializarea instalaţiilor, echipamentelor şi materialelor necesare pentru practicarea unor ramuri de sport, pentru dotarea bazelor sportive destinate activităţilor competiţionale, diversificării ofertei de servicii sportive pentru populaţie.

Este raţional a folosi climatul economic şi de producţie favorabil în complexul de construcţie al republicii. În modul stabilit, se vor face propuneri referitor la construcţia şi amenajarea edificiilor sportive în cadrul noilor blocuri de locuit şi celor cu menire socială: spaţii şi edificii special amenajate la locul de trai şi serviciu.

Orice obiect sportiv planificat pentru construcţie urmează a fi conceput ca un Program social de stat de o importanţă majoră cu reglementarea şi monitorizarea respectivă din partea instituţiilor statului.

Cu concursul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale din republică se vor amenaja spaţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului: poteci pentru sănătate, trasee pentru biciclete,

spaţii acvatice etc., utilizînd landşafturile unicale ale Moldovei: hîrtoapele, potecile deluroase, toltrele, inclusiv, locurile ecologic-accesibile pentru turism şi cultură fizică din Codrii republicii.

Finanţarea asigurării tehnico-materiale a bazelor sportive se prevede a fi efectuată din contul mijloacelor:- alocate în aceste scopuri din bugetele republican şi local;- direcţionate de către întreprinderi şi organizaţii, în proprietatea cărora se află bazele sportive;- alocate prin intermediul asociaţiilor sportive internaţionale;- primite din contul sponsorizărilor.

3.3. Formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniul culturii fizice şi sportului

Politica de personal în domeniul culturii fizice şi sportului va aborda şi realiza următoare activităţi:- evaluarea necesarului de specialişti din domeniul culturii fizice şi sportului în scopul includerii

acestora în programele de formare şi perfecţionare;- coordonarea cerinţelor pieţii muncii din domeniul culturii fizice şi sportului cu activitatea

instituţiilor de învăţămînt superior;- optimizarea cadrului de formare a antrenorilor, în concordanţă cu cerinţele sportului de

performanţă, în raport cu:a) cerinţele federaţiilor sportive naţionale,b) cerinţele privind organizarea învăţămîntului superior de profil.- diversificarea formelor de şcolarizare în cadrul instituţiilor de profil postliceale şi

postuniversitare, precum şi îmbunătăţirea planurilor, conţinutului şi metodologiei acţiunilor de pregătire şi perfecţionare profesională a tuturor categoriilor de specialişti în domeniu;

- organizarea de cursuri de management şi marketing în sport, precum şi alte forme de perfecţionare pentru specialiştii domeniului;

- atragerea celor mai valoroşi specialişti din ţară şi străinătate în calitate de lectori ai cursurilor de formare şi perfecţionare

- pregătirea diferenţiată a specialiştilor la diverse facultăţi şi specializări în cadrul Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, ca unitate de bază în acest domeniu (pedagogi de educaţie fizică şi sport, profesori-antrenori, kinetoterapeuţi, manageri sportivi), cît şi accentuarea activităţii în pregătirea aprofundată la treptele de masterat şi doctorat a specialiştilor, capabili de a rezolva în societatea contemporană sarcinile practice şi creative din sistemul educaţiei fizice şi sportului;

- realizarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.594 din 20 iunie 2005 «Cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajaţilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat» (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.89-91, art.660).

Realizarea contractelor de plasare în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat (Anexa nr.2 a hotărîrii sus-menţionate) va permite stabilirea specialiştilor necesari în cele mai necesare segmente din veriga culturii fizice

şi sportului: instituţiile de învăţămînt preuniversitar de la sate, subdiviziunile municipale/orăşeneşti ale culturii fizice şi sportului;

- încurajarea angajaţilor care dau dovadă de activitate profesională eficace: îmbunătăţirea asigurării tehnico-materiale, stimularea morală şi materială;

Instruirea se va organiza separat pentru probele ciclice, jocuri, viteză-forţă, probele de tir, individuale, iar grupele se vor forma diferenţiat: antrenori-profesori de categoria superioară şi întîi, antrenori-profesori de categoria a doua şi cei fără categorii.

3.4 Cercetarea şi asistenţa ştiinţifică sportivă

- Susţinerea şi dezvoltarea activităţilor de asistenţă complexă interdisciplinară privind metodologia pregătirii sportive, a participării la competiţii, a refacerii şi a recuperării sportivilor;

- Îmbunătăţirea procedurilor de culegere, prelucrare şi stocare a informaţiilor cu conţinut ştiinţific, aplicativ metodologic, biologic şi utilitar educaţional în domeniul culturii fizice şi sportului;

- Stimularea şi susţinerea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în domeniul sportului pentru abordarea unor teme şi programe care au în vedere următoarele direcţii:

a) ameliorarea programelor de educaţie fizică;b) promovarea sportului pentru toţi;c) contribuţia cercetării ştiinţifice la ridicarea nivelului performanţei sportive;d) fundamentarea metodologică, ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi

participării sportivilor la competiţii;- organizarea periodică pe plan local, zonal şi naţional a unor sesiuni ştiinţifice, simpozioane şi a

altor manifestări pentru prezentarea rezultatelor şi concluziilor unor studii şi cercetări ştiinţifice în domeniile educaţiei fizice, sportului pentru toţi, pentru copii şi juniori, pregătirii rezervelor sportive şi şi a sportului de performanţă;

- elaborarea parametrilor-model de antrenamente şi activităţi competiţionale sisteme de teste care determină probabilitatea înaltă a rezultatelor în sport, sistemei expert de apreciere a perspectivei sportivului;

- dotarea procesului de instruire în grupele de măiestrie sportivă şi măiestrie sportivă superioară cu mijloace de diagnosticare continuă a stării sportivilor şi analiza computerizată urgentă a datelor;

- publicarea programelor ştiinţifice şi lucrărilor cu destinaţie specială, luîndu-se în consideraţie specificul regional al condiţiilor climato-geografice din republică: nordul-centrul-sudul republicii şi localităţile urbane;

- prezentarea materialelor îndrumătoare, altor surse de informaţii tematice sportivo-întremătoare de efort fizic empiric şi ştiinţific fundamentate pentru diferite grupuri de cetăţeni, perioade de vîrstă, probe de sport etc.

În baza datelor ultimului recensămînt al populaţiei, datele skriningului de dotare sportivă şi a altor date ştiinţifico-practice, grupurile de specialişti vor selecta ramurile de sport prioritae, în care pot fi scontate rezultate de performanţă de nivel internaţional. Totodată, se va ţine cont şi de rezolvarea scopurilor principale: sănătatea şi capacitatea de muncă a cetăţenilor, reproducerea generaţiilor viitoare, păstrarea genofondului naţiunii.

3.5. Medicina sportivă

În domeniul medicinii sportive activitatea este direcţionată spre:

- întărirea parteneriatului cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi cu instituţiile de profil în vederea stabilirii, susţinerii şi urmăririi, la nivel central şi local, a modului de aplicare a normelor de sănătate şi igienă a cetăţenilor prin utilizarea principiilor metodologice specifice medicinii sportive;

- îmbunătăţirea calitativă a controlului medical şi a asistenţei medico-sportive, asigurarea de unităţile specializate de medicină sportivă în realizarea procesului de selecţie şi pregătire a sportivilor la şcoli, licee şi cluburi sportive şi la loturile naţionale, în asigurarea asistenţei medicale la bazele sportive şi la competiţii, precum şi pentru efectuarea în condiţii optime a refacerii, recuperării sportivilor şi asigurării unei alimentaţii raţionale;

- creşterea responsabilităţii tuturor structurilor sportive, a tehnicienilor, antrenorilor, arbitrilor, organizatorilor de competiţii şi a celorlalţi factori implicaţi prin respectarea fără nici o excepţie a concluziilor şi prescripţiilor medicale, existenţa avizului medical fiind absolut obligatorie pentru acceptarea participării sportivilor la antrenamente şi competiţii;

- Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Colaborării Sociale, va elabora normele privind acordarea avizului medical, necesar elevilor şi studenţilor, în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică;

- Sprijinirea activităţii şi dotarea cu aparatură specifică a reţelei unităţilor de medicină din municipii/raioane şi a cabinetelor medicale organizate în cadrul complexurilor sportive şi a şcolilor, liceelor, cluburilor sportive;

- Extinderea reţelei unităţilor de medicină sportivă, avîndu-se în vedere dezvoltarea domeniului şi necesitatea acordării asistenţei medicale de specialitate unui număr mai mare de practicanţi ai exerciţiilor fizice, de sportivi şi ramuri de sport, pe întreg teritorilul ţării;

- Promovarea măsurilor de prevenire, control, precum şi de sancţionare a persoanelor care încalcă prevederile legale în vigoare în materie de asistenţă şi control medical în domeniul culturii fizice şi sportului;

- Desfăşurarea unei activităţi susţinute pentru excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.

În ajunul competiţiilor de responsabilitate majoră (Jocuri Olimpice, campionate mondiale, europene), este necesară rezolvarea pozitivă a problemei controlului antidoping al participanţilor într-un laborator cu dreptul de control (licenţiat).

Crearea unui laborator naţional, luînd în consideraţie proporţiile cheltuielilor necesare, se află în afara posibilităţilor noastre.

Medicina sportivă este complice natural şi obligatoriu al procesului educaţiei fizice, sportului la toate nivelurile lui.

3. 6. Planificarea teritorială a dezvoltării culturii fizice şi sportului

În condiţiile economiei de piaţă, participarea directă a Guvernului şi administraţiei publice locale în gestionarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului are un caracter limitat şi restrîns. De aceea planificarea teritorială are un rol din ce în ce mai important în amplasarea investiţiilor, coordonarea acţiunilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului şi orientarea populaţiei şi antreprenorilor.

Planificarea dezvoltării culturii fizice şi sportului are drept misiune:- Elaborarea analizelor-diagnostic, identificarea şi delimitarea zonelor defavorizate în acest domeniu;- Realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare teritorială în vederea atingerii obiectivelor prioritare;- Programarea financiară, distribuirea resurselor în conformitate cu statutul zonelor defavorizate şi pe principiul amplasării geografice;- Evaluarea politicilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Îmbunătăţirea accesului la informaţie prin creşterea transparenţei procesului de elaborare a programelor şi strategiilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Orientarea tuturor subiecţilor locali şi naţionali;- Consolidarea parteneriatului structurilor zonale, societăţii civile, antreprenoriatului, organelor administraţiei publice locale prin participare la elaborarea şi implementarea documentelor de plan.

Planul Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului reprezintă un document guvernamental de programare durabilă (pe termen de 10-15 ani) politicii de dezvoltare în domeniu orientat spre realizare la nivel naţional, care stabileşte principiile generale şi scopurile de dezvoltare, evidenţiează priorităţile şi analizează situaţia social-economică, promovează măsuri pentru atingerea scopurilor şi acumularea resurselor financiare necesare.

Programele teritoriale de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se elaborează pentru fiecare zonă ca documente ale politicii de dezvoltare zonală pe termen mediu şi lung la nivel local, care identifică priorităţi, include proiecte şi setul de măsuri specifice pentru implementarea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în teritoriul dat. Programele sînt elaborate de către consiliile de coordonare locale şi aprobate de către Consiliul Coordonator Republican.

Programele locale de dezvoltare reflectă politica de dezvoltare a culturii fizice şi sportului de termen mediu la nivel raional, care identifică priorităţile şi include setul de măsuri specifice de dezvoltare a culturii fizice şi sportului.

Activităţile, acţiunile şi proiectele de dezvoltare a culturii fizice şi sportului vor fi cuprinse de Planul Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova. Merită a fi menţionat faptul, că unele acţiuni în secvenţă locală au fost deja incluse în Programul Naţional «Satul moldovenesc».

Anual sau o dată la doi ani se vor include în programe speciale desfăşurarea:- competiţiilor locale şi zonale la diferite ramuri de sport pe diferite categorii de vîrstă,- campionatelor republicane între şcolile, liceele şi cluburile sportive pentru diverse categorii de

vîrstă;- jocurilor sportive ale elevilor;- jocurilor sportive ale juniorilor;- jocurilor sportive ale tineretului;- jocurilor Universitare;- Jocurilor Săteşti;- spartachiadelor oamenilor muncii din oraşe şi municipii,- jocurilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală,

- campionatelor republicane a sportivilor invalizi,- campionatelor republicane a sportivilor veterani etc.

Competiţiile locale vor fi urmate de cele raionale şi zonale.Pentru desfăşurarea competiţiilor zonale localităţile Republicii Moldova vor fi grupate în 5

zone teritoriale:1. Zona de Nord : Edineţ, Briceni, Donduşeni, Rîşcani, Glodeni, Soroca, Bălţi, Făleşti, Floreşti,

Sîngerei, Ungheni; 2. Zona Centru : Orhei, Rezina, Teleneşti, Şoldăneşti, Călăraşi;3. Zona de Sud : Comrat, Cahul, Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga, Cantemir, Taraclia, Leova,

Basarabeasca, Ştefan-Vodă;4. Zona de Est: Tiraspol, Bender, Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari, Rîbniţa, Camenca;5. Zona municipiului Chişinău: Anenii Noi, Criuleni, Hînceşti, Străşeni, Cimişlia, Ialoveni,

(Dubăsari).

3.7. Imaginea sportului şi publicitatea sportivă

Imaginea sportului şi publicitatea sportivă vor contribui la: - Păstrarea şi promovarea valorilor etice şi a principiilor fundamentale ale sportului şi olimpismului în rîndul practicanţilor şi susţinătorilor sportului;

- Intensificarea activităţilor de informare publică de prevenire şi combatere a faptelor care contravin spiritului de sportivitate;- Combaterea violenţei, corupţiei şi dopajului în sport;- Actualizarea şi completarea statutelor şi regulamentelor federaţiiloe sportive naţionale şi ale celorlalte structuri sportive în vederea îmbunătăţirii stării disciplinare, acordîndu-se prioritate măsurilor preventive, acţiunilor pentru combaterea faptelor antisportive, promovării spiritului de fair-play şi a toleranţei în întreaga activitate sportivă;- Asigurarea unui cadru adecvat de organizare şi desfăşurare a activităţilor sportive, a procesului de pregătire şi a competiţiilor, pentru valorificarea şi afirmarea rolului educativ al sportului;- Extinderea formelor şi mijloacelor de publicitate, de mediatizare a evenimentelor sportive, care să prezinte laturile pozitive ale sportului, o imagine corectă privind importanţa socială, valenţele educative şi morale ale acestuia, care să stimuleze un curent de opinie favorabil practicării şi participării cetăţenilor la activităţile sportive;- Realizarea sistematică de acţiuni de promovare, în ţară şi peste hotare a specificului, tradiţiilor şi realizărilor sportului moldovenesc, ca parte integrantă a fenomenului cultural naţional şi mondial, precum şi pentru popularizarea personalităţilor moldoveneşti care s-au afirmat pe plan olimpic şi mondial;- Elaborarea şi editarea de publicaţii de specialitate şi de informare în domeniul sportului, precum şi a unor lucrări tehnice şi beletristice cu tematică sportivă;- Promovarea valorilor fundamentale ale olimpismului de către Academia Olimpică din Republica Moldova;- Înfiinţarea filialelor Academiei Olimpice din Republica Moldova în toate raioanle ţării.

3.8. Relaţii şi schimburi internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

Activitatea internaţională în domeniul culturii fizice şi sportului este bazată pe politica externă a Republicii Moldova. Direcţiile principale de activitate sînt:

- continuarea acţiunilor pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu forurile şi organismele Consiliului Europei, Uniunii Europene, ale altor organizaţii mondiale şi participarea la manifestările organizate sub egida acestora;

- extinderea şi diversificarea relaţiilor de colaborare bilaterale şi multilaterale, negocierea şi încheierea unor acorduri, înţelegeri, protocoale şi a altor documente de schimburi sportive cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din alte ţări, care să contribuie la dezvoltarea sportuilui din ţara noastră şi la afirmarea sa pe plan internaţional;

- promovarea intereselor sportului moldovenesc pe plan internaţional, în activitatea federaţiilor, asociaţiilor şi a altor organizaţii sportive internaţionale prin:

a)promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi moldoveni în forurile de conducere şi în comisiile organismelor internaţionale;

b) promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi europene;

- participarea în activităţile organismelor şi organizaţiilor europene şi mondiale îndreptate spre promovarea valorilor şi eticii sportului pentru promovarea rolului femeii în sport şi eliminarea oricăror discriminări, care ar afecta caracterul universal al practicii sportive;

- lărgirea ariei de colaborare sportivă cu România şi Ukraina;

- dezvoltarea relaţiilor în domeniul culturii fizice şi sportului cu alte state şi a cooperării regionale în Balcani şi în zona Mării Negre, Ţările Francofone, Comunitatea Statelor Independente şi Ţările Baltice.

3.9. Implementarea politicii de stat privind dezvoltareaculturii fizice şi sportului

Principalele acţiuni pentru implementarea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului sînt:- Elaborarea “Registrului Bazelor Sportive din Republica Moldova”, care va include evaluarea situaţiei curente a tuturor edificiilor sportive atestate şi neatestate, identificarea decalajelor interraionale şi a problemelor specifice zonale, precum şi recomandări pentru stabilirea unui sistem eficient de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Elaborarea şi adoptarea Planului naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, a cadrului legal necesar, delimitarea zonelor de dezvoltare;- Instituirea unui cadru instituţional adecvat (constituirea consiliilor de coordonare la nivel naţional şi local), abilitat cu competenţe şi dotat cu împuternicirile respective, care să asigure realizarea obiectivelor politicii de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului;- Crearea Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova, acordarea asistenţei tehnice pentru gestionarea lui şi atragerea resurselor financiare;

- Elaborarea Programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului pentru fiecare localitate, în care se vor identifica priorităţile de dezvoltare, proiectele şi măsurile specifice zonei;- Elaborarea metodologiei de estimare a potenţialului de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în localităţile republicii şi de identificare a zonelor defavorizate în conformitate cu standardele europene;- Perfecţionarea mecanismului de interacţiune a autorităţilor centrale cu cele locale prin delegarea către ultimele a responsabilităţii pentru situaţia social-economică din teritoriu, precum şi acordarea împuternicirilor de a o influenţa;- Transmiterea în administrarea autorităţilor publice locale a acelei părţi a patrimoniului public (edificii, stadioane, terenuri sportive etc.), care ar contribui la creşterea potenţialului sportiv în teritoriul dat;- Impulsionarea activităţii economice în domeniul sportului (crearea infrastructurii sportive de asanare, producerea mărfurilor şi echipamentelor sportive autohtone, înfiinţarea parcurilor de divertisment şi show sportiv, prestarea serviciilor etc.), sprijinirea acestor activităţi prin atragerea investiţiilor, inclusiv de peste hotarele ţării;- Sporirea capacităţii municipiilor şi raioanelor de a-şi susţine procesul de dezvoltare prin sprijinirea comunităţilor locale în crearea propriilor mecanisme de soluţionare a problemelor în teritoriu;- Încurajarea cooperării între localităţi şi zone prin promovarea diferitor forme de cooperare internă şi externă - cu comunităţile altor state, impulsionarea procesului de colaborare în cadrul competiţiilor sportive internaţionale.

3.10. Procesul de evaluare şi monitorizare

Implementarea activităţilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului necesită o evaluare, care se poate realiza prin efectuarea monitorizării. Prin monitorizare se înţelege activitatea de:- Supraveghere a procesului de implementare a programelor şi proiectelor de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului;- Evaluarea atingerii obiectivelor politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Evaluarea pregătirii şi dezvoltării fizice a diferitor categorii ale populaţiei, în primul rînd, a copiilor, juniorilor şi tineretului;- Raportare privind rezultatele evaluării;- Elaborare a recomandărilor pentru obţinerea rezultatelor preconizate în implementarea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului.

Monitorizarea implementării programelor şi proiectelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se va efectua în scopul: - Reactualizării politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Evaluării utilizării resurselor acordate, a rezultatelor obţinute şi impactului asupra problemelor identificate;- Depistării devierilor de la planurile de acţiuni şi iniţierii măsurilor de corectare şi ajustare.

Avînd în vedere importanţa procesului de monitorizare şi misiunea sa, obligaţia de executare va reveni Consiliului Coordonator Republican. Pentru realizarea acestei responsabilităţi, CCR va putea solicita asistenţa unor organizaţii sau experţi naţionali şi internaţionali, precum şi asistenţa consiliilor municipale/raionale.

Pentru evaluarea politicilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, a programelor adoptate, vor fi utilizaţi un şir de indicatori, care pot fi clasificaţi în patru categorii principale:- Indicatori de dezvoltare care vor ilustra nivelul de dezvoltare socio-economică a localităţilor, fiind un punct de plecare pentru definirea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Indicatori financiari care vor identifica resursele alocate pentru fiecare componentă a Programului Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;- Indicatori de rezultativitate utilizaţi pentru evidenţierea rezultatelor programelor implementate;- Indicatori de impact care ar reflecta gradul de realizare a obiectivelor proiectelor, programelor şi a politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în general, identificînd modificările apărute în indicatorii de dezvotare.

În alegerea indicatorilor se va avea în vedere că pentru obţinerea informaţiei relevante sînt importante atît calitatea datelor, care vor trebui să fie obiective şi precise, cît şi simplitatea lor, în sensul selectării unor indicatori uşor de înţeles, cu definiţii clare.

Evaluarea implementării programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se va efectua de către Consiliul Coordonator Republican, inclusiv prin intermediul autorităţii centrale de specialitate din domeniul culturii fizice şi sportului. De regulă, monitorizarea este un proces în continuă derulare, care se finalizează printr-un raport de evaluare cu o anumită periodicitate. În baza evaluării efectuate, CCR va prezenta anual Guvernului Republicii Moldova un raport de evaluare, în baza căruia se vor adopta recomandări de ajustare a programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în republică.

O dată la patru ani va fi organizat Congresul Republican al lucrătorilor din cultura fizică şi sport, făcîndu-se un bilanţ al activităţii şi trasîndu-se sarcinile pentru următoarea perioadă de timp.

Pentru asigurarea bunei funcţionări a mecanismului de monitorizare ar fi binevenită stabilirea tuturor elementelor concrete ale procesului de monitorizare (care ar include obiectul, procedurile şi termenele de efectuare a monitorizării) prin recomandări metodologice adoptate prin hotărîre de guvern.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate