R E V I S T A F E D E R A Þ I E I S I N D I C A T E L O R D I N E D U C A Þ I E „ S P I R U H A R E T “

WWW. EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

sub lupã

Rãzboaiele noastre vs. rãzboaiele lor

ºcoala internaþionalã

Stresul, problema profesorilor

3

8 - 9

13

Anul X • nr. 109 • noiembrie-decembrie 2016• 1,7 lei

ELI-NP – PROIECTUL CARE AR PUTEA PUNE ROMÂNIA ÎN TOPUL CERCETĂRII MONDIALE

2

www.SCOALAROMANEASCA.ro

AC T UA L I TAT E

Str. Tunari nr. 41, Sector 2, Bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

redactia@scoalaromaneasca.ro

DIRECTOR:Marius Ovidiu NistorREDACTOR-ªEF:

Dragoº Constantin NeacºuSENIORI EDITORI:

Teodor Fîrþonea, Tudor Spiridon, Florin Dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:Teodora Banaº, Ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta Ancu, Gabriela Tudor

DTP: Omni Press & Design(www.opd.ro)

Tipar: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie RomprintStr. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roISSN 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

Precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

Ministerul Educaþiei recomandă pro fesorilor să predea fi ­zica pe viitor prin metoda investigaþiei, folosită în cadrul pro­iectului „Fizica Altfel".

„Ministerul Educaþiei a adresat profesorilor de fi zică din România o scrisoare metodică prin care aceºtia sunt încu­rajaþi să predea fi zica prin metoda investigaþiei. În vederea promovării unui demers didactic modern, Ministerul Educaþi­ei Naþionale ºi Cercetării ºtiinþifi ce pune la dispoziþia profeso­rilor care predau fi zica ºi a tuturor persoanelor interesate o nouă abordare, dezvoltată în ultimii 5 ani în cadrul progra­mului «Fizica Altfel», derulat de Centrul de Evaluare ºi Analize Educaþionale ºi Societatea Română de Fizică", se arată în­tr­un comunicat transmis presei.

Ideea de bază a programului este conceptul de învăþare prin investigaþie de tip inductiv. „Un elev învaþă prin investi­gaþie atunci când se afl ă în faþa unei probleme, când studi­ază cu atenþie datele ºi relaþiile cauzale, reuºind să găsească cea mai bună soluþie, rolul profesorului fi ind de facilitator al

cunoaºterii ºi de partener al elevilor în învăþare", se precizea­ză în comunicatul MENCS. Pânã în prezent, 1.500 de profesori au fost pregătiþi în cadrul programului „Fizica Altfel".

Profesorii de fi zicã vor putea accesa ºi de pe site­ul Minis­terului Educaþiei referinþe bibliografi ce, o arhivă conþinând exemple de derulare a lecþiilor de fi zică pentru toþi anii de studiu ºi un document conþinând resursele web. Învăþarea prin metoda investigaþiei reprezintă un set de practici edu­caþionale care promovează un proces de învăþare ghidat de întrebări ºi este utilizată frecvent în þările europene cu sisteme de educaþie performante. Introducerea acesteia, alături de alte măsuri, a condus în ultimii 15 ani la creºteri semnifi cative ale punctajelor la testele PISA ºi TIMSS pentru þări ca Germania sau Polonia.

Aceastã abordare are numeroase avantaje: stimulează curiozitatea elevilor, asigură exersarea gândirii critice ºi a capacităþii de refl ecþie, cultivă autonomia în învăþare etc., potrivit Ministerului Educaþiei. lll

Elevii de clasa a VIII­a ºi de clasa a XII­a, care vor susþine anul viitor Eva­luarea Naþională ºi Bacalaureatul, au la dispoziþie, începând de la 1 noiem­brie, modele de subiecte în vederea pregătirii celor două examene. Ela­borate de Centrul Naþional de Evalu­are ºi Examinare (CNEE), modelele de subiecte au fost publicate pe site­ul subiecte2017.edu.ro.

Referitor la Evaluarea Naţională, modelele de subiecte au fost constru­ite în funcþie de următoarele trei cerin­ţe: formulare clară, precisă şi în strictă concordanţă cu programele pentru Evaluarea Naţională, nivel mediu de

difi cultate ºi posibilitatea de a fi rezol­vate în 120 de minute.

Modelele orientative de subiecte/bi­letele de examen/pachetele de fi ºiere pentru Examenul naþional de Bacalau­reat au fost concepute în concordanţă cu programele în vigoare ale examenu­lui, astfel încât tratarea lor să valorifi ce capacitatea candidaþilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi de abstracti­zare. De asemenea, acestea vizează cuprinderea echilibrată a materiei studi­ate, solicitându­se demonstrarea com­petenţelor prevăzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevăzut de metodologie pentru rezol­

varea sarcinilor de lucru. Comparativ cu anul trecut, nu au fost operate mo­difi cări în structura subiectelor. Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare este instituþia din subordinea Ministerului Edu­caþiei specializată în evaluare educaţi­onală, având ca atribuţii, printre altele, asigurarea coordonării ştiinţifi ce şi pro­fesionale a sistemului de examene din învăţământul preuniversitar, inclusiv ela­borarea probelor de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri şi regulamente pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor în învăţământul preuniversitar. (Pagină realizată de Dragoº Neacşu) lll

MODELE DE SUBIECTE PENTRU ELEVII CARE VOR SUSÞINE EVALUAREA NAÞIONALĂ ªI BACALAUREATUL ÎN ANUL 2017

„FIZICA ALTFEL". PROFESORII AR PUTEA PREDA FIZICA

PRIN METODA INVESTIGAÞIEI

3S U B LU P Ã

RĂZBOAIELE NOASTRE VS. RĂZBOAIELE LOR

Dincolo de sticla televizorului este o lume pe care majoritatea politicienilor nu o percepe aºa cum trebuie. Pentru mulþi dintre ei suntem numai niºte sim­pli votanþi neimportanþi, care pot fi uºor manipulaþi ºi care, odată la patru ani, pun ºtampila pe buletinul de vot. Mai mult decât atât, mai nou, nici măcar nu se mai chinuie prea mult să ne convingă să le dăm votul. Nu ºtiu câþi dintre candidaþii pentru un loc în Parlament v­au vizitat, însă la mine nu a venit nimeni să­ºi prezinte programul electoral. Mi­aº fi dorit ca, pe lângă de dezbaterile sterile de la posturile tv, să avem ºi întâlniri pe domenii prin cipale: educaþie, sănătate, reformă ad ministrativă etc. Mi­aº fi dorit ca partidele noastre politice să organizeze dezbateri la care să invite toate per soanele interesate. Mi­aº fi dorit să aud direct de la liderii partidelor politice care este strategia lor în ceea ce priveºte educaþia, ºi nu să citesc trei cuvinte în „marile programe de guvernare“. ªtiu, „EDUCAÞIA“ în România nu aduce vo­

turi. Această lozincă am auzit­o până am ajuns ºi eu să o spun, însă, dacă vrem să ne gândim la viitor, trebuie să investim în ºcoala românească. Pentru că numai astfel, după 10–15 ani de investiþii în educaþie, dezbaterile vor avea substanþă ºi vor conta, iar alegătorii vor vota, nu după cât de grea e punga înscripþionată cu numele candidatului, ci în funcþie de programul prezentat.

Þinând cont de cele prezentate mai sus, dar ºi pentru altele, am preferat să nu dau curs invitaþiilor venite din par­tea televiziunilor în campania elec­to rală ºi nici să expun federaþia ºi membrii. Nu am vrut să mi se pună mie sau federaþiei o ºtampilă că îi susþin/susþinem pe unii sau pe alþii. Cu toate că avem probleme, ºi unele foarte gra ve (problemele de concursul pen­tru ocuparea funcþilor de director ºi di­rector adjunct, problemele generate de OUG 20/2016 ºi HG 582/2016, care au dus la salarii diminuate la anumite categorii de personal ºi care nu au rezolvat problemele semnalate de noi

ºi multe altele), am stabilit de comun acord cu colegii din conducerea Federaþiei Sindicatelor din Educaþie „SPIRU HARET“ să nu ieºim public în această perioadã. Cu toate acestea, am depus peste 30 de adrese, proteste ºi scrisori la Ministerul Educaþiei, la Guvern, la Preºedinþie ºi la cele două camere ale Parlamentului. Nu am stat degeaba! Ne­am dus mai departe „războaiele noastre“ în surdină, fără a fi implicaþi în războaiele lor. Nu am dorit să ieºim în stradă pentru a nu da posibilitatea unor comentatori partizani să spună despre noi că suntem înregimentaþi politic ºi de aceea facem nu ºtiu ce proteste.

În încheire, vreau să vă multumesc tuturor pentru activitatea din acest an, pentru devotamentul de care daþi dovadă ºi să vă urez „Sărbători fericite alături de cei dragi“ ºi să sperăm că 2017 va fi mai bun decât 2016, din toate punctele de vedere. lll

MARIUS OVIDIU NISTORPREŞEDINTE FSE „SPIRU HARET“

noiembrie-decembrie 2016

4

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Ş C OA L A G Ã L Ã Þ E A N Ã

CALITATEA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE – CONTRIBUŢII LA

PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ A ELEVILORProblematica educaţiei dobândeş­

te în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbări­le fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe in­formativ pe formativ.

Educaţia depăşeşte limitele exigen­ţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valo­ric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul edu­caţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, devi­ne tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.

Într­o societate determinată istoric, sistemul de educaţie se materializează printr­o educaţie de tip formal, non­formal sau informal, incluzând toate dimensiunile (intelectuale, morale, es­tetice, tehnologice, fizice) implicate în cadrul acţiunilor educaţionale orga­nizate, structurate şi planificate sau în contextul influenţelor incidentale de tip pedagogic provenite din câmpul psihosocial.

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei de­pinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvol­tarea de sine şi de măsura în care reu­şeşte să pună bazele formării persona­lităţii copiilor. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea acti­vităţilor curriculare cu cele extracurri­culare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse in­formaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă

să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regu­lilor, asumându­şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibi­lităţi deosebite să­şi cunoască elevii, să­i dirijeze, să le influenţeze dezvolta­rea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al ºcolii şi al învăţă­mântului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.

Vizitele la muzee, expoziţii, monu­mente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mij­loc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în des­făşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sporti­ve, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi tabe­rele şco lare contribuie la îmbogăţirea cunoştintelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultu­ră. Prin excursii, copiii pot cunoaşte rea­lizările oamenilor, locurile unde s­au năs­cut, au trăit şi au creat opere de artă.

Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoa­lă, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spec­tator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepui­zabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului, asupra dezvol­tării elevilor. Astfel de activităţi sunt de

o reală importanţă într­o lume domina­tă de mass­media.

Serbările şi festivităţile ­ marchea­ză evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere educa­tiv importanţa acestor activităţi con­stă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele di­dactice, le oferă elevilor răsplata primi­tă după muncă, şi de asemenea au un rol de motivare, mai puţin semnificativ.

Concursurile şcolare ­ sunt o me­todă extrascolară de a stârni interesul elevului pentru diferite arii curriculare având, în acelaşi timp, o importanţă majoră şi în orientarea profesională a elevilor, făcându­le cunoscute toate posibilităţile pe care aceştia le au. Con­cursuri precum "Cangurul" sau Olimpi­adele Şcolare pot oferi cea mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii sa studieze în profunzime şi prin urmare să obţină rezultate mai bune la şcoală. Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într­o atmosferă placută vor stimula spiritul de initiaţivitate al copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfarşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoş­tinţele.

Activităţile extracurriculare contri­buie la gândirea şi completarea pro­cesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a tim­pului lor liber. Având un caracter atrac­tiv, copiii participă într­o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. lll

PROF. LUNGU IONICA ªI PROF. GAVRILĂ CORINA

COLEGIUL TEHNIC DE ALIMENTATIE ªI TURISM

„DUMITRU MOÞOC” GALAÞI(SINDICATUL

ÎNVĂÞĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR GALAÞI)

noiembrie-decembrie 2016

5Ş C OA L A G Ã L Ã Þ E A N Ã

SIP GALAÞI – LIDERI, MEMBRI, OPINIIMembrii Sindicatului Învăþământului

Preuniversitar Galaþi ºtiu că „Sindica­tul suntem noi” ºi că „Uniþi suntem pu­ternici”, sloganuri ce se demonstrea­ză pentru că nu sunt doar cuvinte, ci sintetizează idei ºi atitudini ce stau la baza activităþii noastre. Conceput ca un instrument de lucru, realizat de Biroul Executiv al SIP Galaþi, Chestionarul înre­gistrează pulsul organizaþiei, preocupă­rile ºi nemulþumirile colegilor, propuneri pentru îmbunătăþirea muncii sindicale.

Aplicat la sfârºitul lunii martie lide­rilor din toate formele de învăþământ din mediul urban ºi cel rural, acesta ilustrează complexitatea problemelor din instituþiile de învăþământ, oglindind nemulþumirile reale, care se cer rezol­vate rapid. Rezultatele prelucrării sale s­au exprimat procentual, înregistrând răspunsurile predominante. Prezentăm în continuare cerinþele chestionarului.

1. Enunþaþi trei probleme cu care vă confruntaþi în relaþia cu membrii de sin­dicat al căror lider sunteþi:

a) Nu există ­ 47% (înseamnă că li­derul a fost bine ales, ºtie să comunice ºi să­ºi reprezinte colegii, dar oare toþi repondenþii au fost... obiectivi?)

b) Lipsa de încredere în lider ­ 8,2%c) Superfi cialitate în rezolvarea pro­

blemelor ­ 6%d) Dezinteres ­ 6%e) Difi cultăþi în transmiterea infor­

maþiilor din cauze obiective (ture diferi­te, unităþi structură) ­ 3%

2. Principalele probleme existente în relaþia dumneavoastră cu angajatorul (conducerea unităþii):

a) Nu există ­ 59% (probabil că di­rectorii au fost lideri de sindicat sau nu au uitat că sunt cadre didactice ºi fun­cþiile sunt trecătoare!)

b) Disfuncþionalităþi în comunicare ­ 15%

c) Probleme legate de nerespec­tarea termenelor de punere în plată a hotărârilor judecătoreºti ­ 6%

d) Probleme nu sunt cu directorii, ci cu secretariatul ºi contabilitatea ­ 4,8% (... ºi totuºi... cine conduce unitatea?)

3. Menþionaþi trei nemulþumiri ale colegilor dumneavoastră, legate de cariera didactică:

a) Salarizarea ­ 31%b) Birocraþie ­ 23%c) Supraaglomerarea claselor ­ 20%d) Elevi cu CES ­ 12%e) Subfi nanþarea sistemului ­ 10%4. Dacă aþi fi preºedintele unei or­

ganizaþii/federaþii sindicale, care ar fi lista revendicărilor din acest moment?

a) Salarii mai mari ­ 42%b) Debirocratizare ­ 24%c) Reducerea numărului de elevi la

clasă ­ 14%d) Stimulente, tichete, prime – 12%e) Finanþare corectă din PIB ­ 9%f) Recunoaºterea statutului de per­

soană publică a cadrului didactic, de­mersuri privind securitatea acestuia ­ 9%

5. Identifi caþi modalităþi de rezolva­re a revendicărilor enumerate:

a) Discuþii, dezbateri, negocieri cu re­pre zentanþii politici, parlamentari ­ 15%

b) Majorare buget ­ 7%c) Micºorare salarii parlamentari ­

7%d) Acord cu Guvernul ­ 6%e) Eliminare ARACIP ­ 3%6. Puncte tari ºi puncte slabe ale sis­

temului de învăþământ actual.Puncte tari:a) Cadre didactice bine pregătite,

implicate ­ 30%b) Formarea cadrelor didactice ­

18%c) Cadre didactice califi cate ­ 9%d) Corectitudinea manifestată la

examene ­ 6%

e) Decontarea navetei ­ 4%Puncte slabe: a) Birocraþia ­ 26%b) Programa ºcolară ­ 17%c) Salarizarea ­ 17%d) Schimbarea legislaþiei ­ 9%e) Baza materială ­ 8%f) Politizarea conducerii ­ 7%g) Elevii cu CES ­ 5%h) Sarcini în exces ­ 3%7. Care ar fi principalii vinovaþi pen­

tru starea actuală din educaþie?a) Cadrele de conducere din MEN­

Cº, ISJ, directorii de ºcoli ­ 62%b) Schimbări nejustifi cate ­ 15%c) Corupþia ­ 14%d) Politizare excesivă ­ 10,2%e) Subfi nanþare ­ 6%Dacă ne­am propus să afl ăm pro­

blemele reale din sistem, să ne edifi ­căm asupra comunicării la nivel orga­nizaþional, să identifi căm modalităþile de ameliorare ºi rezolvare a lipsurilor constatate, să prioritizăm principalele revendicări, să stabilim factorii respon­sabili din învăþământ, considerăm că, în mare măsură, scopul a fost atins.

Pe de altă parte, s­a conturat din nou faptul că împlinirile SIP Galaþi sunt corelate cu profi lul liderilor noºtri, pro­fesioniºti la catedră, dedicaþi colegi­lor, buni comunicatori. Pornind de la analiza făcută de cei pe care ne stră­duim să­i reprezentăm cât mai bine, Biroul Executiv al SIP Galaþi poate sta­bili strategii pentru activitatea noastră, planuri concrete de acþiune vizând munca efi cientă într­o ºcoală moder­nă, cu dascăli respectaþi. Mulþumim celor care s­au implicat în acest pro­iect. lll

PROF. ADRIANA ªTEFĂNESCUªCOALA GIMNAZIALĂ NR. 5

GALAÞI

www.SCOALAROMANEASCA.ro

6 O P I N I I

D’ALE ŞCOLII…(NE SINCRONIZĂM)

Trist, dar adevărat!... De râsu­plân­su!... Oare e posibil?!... Până unde?!...

„Şcolerul“, elevul (în limbajul de ieri), „educabilul“, (cu vorbele de azi) se trezeşte din somn cu tot mai multe drepturi. Nu poţi să­i zici nimic, fiindcă „legea“ e de partea sa, făcută, proba­bil de „mam­mare, Mamiţica ori tanti Miţa”, ca „să nu mai rămână repetent”.

Cuvântul care sperie dăscălimea este „stress”. Nu stresaţi! Fiţi blânzi, to­lerabili, lăsaţi să crească „lăstarii” fără „să­i cârniţi!”. Nu criticaţi, şi... nici nu lăudaţi pe vreunul, pentru a nu supăra pe cel cu sacul de drepturi şi aproape nici o îndatorire.

Obişnuiesc, sigur metode greşite, de pe vremea când verbul „a învăţa” se conjuga la şcoală, să aduc CĂRŢI copiilor, gândindu­mă – parafrazând vorbele blândului Iisus ­ „lăsaţi copiii să vină la mine!”­ că e bine să lăsăm căr­ţile să ajungă în braţele copiilor!

Cartea, aflată astăzi peste tot, une­ori la preţul din „punguţa cocoşului” din povestea lui Creangă, „lipseşte cu desăvârşire” din multe case. Nu întot­deauna sărăcia e de vină, fiindcă şco­larul are tatuaje (făcute pe bani grei), piercing, şuviţe în culorile curcubeului, pantofi de culori diferite (nu ştie stân­gul cum e dreptul...), sunt schimonosiţi după cum vor muşchii lor, „haine de haine” ş.m.a. contrazic „remuneraţie mică,... după alocaţie...!”.

Zilele acestea, mama unui elev, certat cu tot ce ţine „d’ale şcolii”, a informat (cu sinonimele: a sesizat, s­a plans,... a pârât!) la direcţiunea şcolii că „profesorul de română, ăl bătrân aduce cărţi copiilor”. Atenţie!... nu pli­curi cu prafuri albe, nu ţigări de vise, ori alte „consumabile”, ci... CĂRŢI (cu bas­me, snoave, ghicitori, proverbe, poezii, ediţii din marile capodopere ale copi­lăriei, dicţionare...). Nu am fost sancţio­nat, dar... „fără cărţi”!. În şcoala de azi poate că sunt interzise, le vor arde pe toate în curţile şcolilor şi ,peste ani, vom veni cu laptopul, tableta să căutăm sensurile cuvintelor carte şi a citi. Nu vorbesc de vreun dicţionar de arhais­me, fiindcă şi acesta miroase a carte!. „Dumneavoastră în ce lume trăiţi...” îmi spunea cândva o „doamnă bine”, pe care am surprins­o într­un material pu­

blicat de „Şcoala românească”. „As­tăzi, profesore, nu se mai citeşte. Uitaţi, eu am terminat dreptul şi sunt la poliţia de frontierã şi n­am citit nici o carte”.

Rămas fără glas, cu blândeţe i­am spus că „sigur nu a făcut română cu mine, fiindcă altfel nu făcea la „S­H” dreptul şi nu era la poliţia de frontieră”. Cea micã, elevă ­ pe atunci ­ în clasa a V­a va trebui să citească, altfel...

Dar şi reversul medaliei. În cadrul „Şcolii Altfel” am avut două expoziţii de carte, unde elevii şi­au expus o parte din cele mai frumoase cărţi din bibli­otecile lor. Într­o sală de clasă au fost aşezate cca 900 de volume de la di­verse edituri şi colecţii. Expoziţiile au fost vizitate de elevii din mai toate clasele, colegi, invitaţi, reprezentanţi ai primări­ei, ziarişti, părinţi.

La Şcoala Gimnazială „Romul La­dea” din Oraviţa, am organizat vreo 27 de întâlniri cu scriitorii. Citez câteva nume: Gheorghe Azap, Gheorghe Zin­cescu, Ada Cruceanu, Nicolae Sârbu, Iosif Băcilă, Pavel Panduru, Ionel Bota, Nicolae Murgu, Constantin Buiciuc, pro­fesorii universitari doctori: Violeta Băr­bulescu (Craiova), Florina Maria Bă cilă (Timişoara), Constantin Falcă (Timişoa­ra), ziariştii: Ion Medria, Nicolae Irimia, Ni colae Pătruţ, Gheorghe Jurma, Mir­cea Şerbănescu, oameni de condei din urbe,... din imediata noastră apropiere”.

Elevii au văzut „pe viu” pe cei care „au luat pana în mână şi au dat ceva... buna la iveală”. Toţi autorii şi­au lansat cărţi, au dat autografe care, peste ani, au devenit prilejuri de „fală”. Conclu­zie:... s­au adus cărţi, cărţi, cărţi.

Unii părinţi („pestriţi la maţe” ar zice I. Agârbiceanu) au devenit „experţi” în

psiho­pedagogie, cu bogate priceperi decimologice, fiindcă „regulamentul”, legea le dă dreptul să comenteze. Ro­mânul este priceput la sport, politică,... medicină,... şi învăţământ...

După un test la o clasă de­a VIII­a, o mama furioasă foc, fiindcă fiul lua­se „doar şapte”, mi­a cerut un Xerox după lucrare. Cele două aparate nu au putut citi lucrarea (era scrisă cu

cerneală!). Doream să stăm de vorbă, să­I arăt ce nu s­a făcut bine, dar refuz. Vocea domniei sale era crescendo. Direcţiunea, pentru a o potoli, i­a dat voie să „pozeze” lucrarea. Mai adău­găm că mama ­ cadru didactic! ­ nu s­a arătat nemulţumită când fiul luase note mari ­ fără respectarea baremu­lui!

Cred că dascălul care dezavanta­jează un elev, îl „fură” la notă merită sancţiuni. O viaţă am cântărit „în fa­voare”, aşa cum au făcut o viaţă ţăra­nii la piaţă. Un strop, nişte boabe peste!

Elevul are, dobândite recent, nu­mai drepturi, chiar şi pe cel suprem, garantat de regulament, de „a nu în­văţa“. Ilustrez acest sens cu listele de la testarea naţională şi bacalaureat.

Reversul medaliei.Puţini sunt cei de zece! Bacalaure­

aţii cu aceste medii visează o „ieşire” dincolo, unde vor fi mai bine apreciaţi.

Am văzut copii super talentaţi. Ui­taţi­vă la „Next­Star” şi îi veţi cunoaşte! Citiţi cărţile editate cu lucrările lor şi minunaţi­vă! Urmăriţi întoarcerea olim­picilor! Din păcate pentru ei, spaþiul în media este limitat! lll

IOAN-NICOLAE CENDAORAVIŢA, CARAŞ-SEVERIN

noiembrie-decembrie 2016

7P R O I E C T

LANSAREA PROIECTULUI „OPORTUNITĂŢI DE INTEGRARE PE PIAŢA MUNCII PRIN MOBILITĂŢI

EDUCAŢIONALE ­ VIITORUL ÎNCEPE AZI!“PROF. DALINA RANCU, PROF. LEONTINA LAŢCUCOLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN REŞIŢA

Colegiul Tehnic Cărăşan din Reşiţa a câştigat un nou proiect de mobilităţi cu finanţare europeană prin Programul ERASMUS +, intitulat "Oportunităţi de in­tegrare pe piaţa muncii prin mobilităţi educaţionale ­ Viitorul începe azi!". Iniţi­ativa se bucură de un buget alocat de 55 834,00 euro reprezentând cheltuieli de organizare, transport, subzistenţă şi va fi implementată până anul viitor, la sfârşitul lunii septembrie. În acest context, programul de mobilităţi se va derula în perioada martie­aprilie 2017, în oraşul spaniol Granada. De acesta pot beneficia elevii clasei a X­a, liceul

tehnologic, profilul tehnic, domeniul „In dustrie textilă şi pielărie”, califica­rea „Tehnician designer vestimentar” şi domeniul „Mecanică”, calificarea „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii”.

Protagoniştii vor avea şansa de a exersa operaţii tehnologice cu utilaje şi tehnologii moderne din domeniul textil şi mecanic, de a participa la activităţi moderne de formare profesională, de a­şi dezvolta abilităţi şi competenţe menite să le deschidă uşa angajării pe piaţa europeană a muncii şi, de ce nu, de a­şi pune pe picioare propria afa­cere. În plus, tinerii care se vor implica în proiect îşi vor putea dezvolta com­petenţele de comunicare, lingvistice, sociale şi culturale.

La stagiul ce se va derula în Grana­

da, Spania, în cadrul unor firme spanio­le de prestigiu, vor participa 22 de elevi ai Colegiului Tehnic Cărăşan. Instituţia reşiţeană are calitatea de coordona­tor şi beneficiar al proiectului, acesta derulându­se în parteneriat cu şase organizaţii din Spania.

În urma participării la proiect, fieca­re participant va primi certificat “Euro­pass Mobility” pentru formarea profesi­onală şi certificate de participare din partea organizaţiei de primire şi a orga­nizaţiei intermediare M.E.P. Europroject Granada.

Echipa de implementare a proiec­tului este formată din prof. Dalina Ran­cu, coordonator şi expert tehnic, prof. Leontina Laţcu, responsabil cu disemi­narea şi valorizarea, şi ec. Maria Laszlo, manager financiar. lll

8

www.SCOALAROMANEASCA.ro

E V E N I M E N T

ELI-NP – PROIECTUL CARE AR PUTEA PUNE ROMÂNIA ÎN TOPUL CERCETĂRII MONDIALE

În urma unui program european de investiþii, la Măgurele urmează să fie fi­nalizat cel mai puternic laser din lume. O delegaþie formată din conducerea Coaliþiei Naþionale pentru Moderniza­rea României a efectuat o vizită la Mă­gurele pentru a vedea la faþa locului care este situaþia actuală.

În realitate, "Extreme Light Infrastruc­ture ­ Nuclear Physics" (aºa cum se nu­meºte de fapt proiectul) este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare pu­tere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante, unice in lume. Directorul proiectului, academicianul şi profesorul Nicolae Zamfir, a spus membrilor CNMR că cele două componente sunt de o mare complexitate, iar pentru monta­rea lor, care se aseamănă cu asam­blarea unei staţii spaţiale, a fost nece­sară construirea unui complex întreg de cercetare pe platforma de la Mă­gurele. Asamblarea echipamentelor se va finaliza în 2018, iar după aceea vor începe experimentele. Odată pus în funcþiune, cercetătorii spun că lase­

rul poate ajuta, în urma unor aplicaþi ºi experimente, să ofere o metodă revo­luţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicaţii ar fi simula­rea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute staţiile spaţiale sau nave­

tele spaţiale pentru o călătorie de lun­gă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte. De asemenea, cercetăto­rii îşi propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuţia elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI­NP s­ar putea ac­celera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au nişte costuri de con­strucţie şi operare astronomice.

„Pentru publicul larg, laserul este cel mai uşor de înţeles, dar sunt două echi­pamente mari. În primul rând este siste­mul de laser de mare putere care are două braţe de câte 10 petawaţi fieca­re, plus un sistem gamma de mare in­tensitate. În momentul de faţă, în lume sunt în funcţiune câteva lasere de 1 petawat, unul fiind chiar la Institutul de

Laseri de la Măgurele. În schimb, lase­rul de la ELI­NP va avea 10 petawaţi, ceea ce înseamnă 10% din puterea întregului Soare. E impresionant chiar pentru un cercetător, e o putere extra­ordinară care se va concentra pe un milimetru pătrat", a explicat Zamfir po­tenţialul laserului.

În ceea ce priveşte al doilea echi­pament, mai puţin cunoscut publicu­lui, Zamfir a explicat şi ce presupune acesta.

„Radiaţia gamma este tot o radia­ţie electromagnetică la fel ca lumina, doar că nu este vizibilă. Este generată de către surse radioactive, numai că acolo energiile sunt fixe, fiecare nucleu are o caracteristică de emisie de radi­aţie gamma, iar cele mai multe sunt folositoare la doze care nu afectează sănătatea. Un exemplu este tomo­graful, care se bazează pe emiterea unor radiaţii foarte slabe, de către un radioizotop, şi prin înregistrarea acestor radiaţii se vede profilul unui organ în in­teriorul corpului uman. La noi, radiaţiile gamma vor fi produse prin ciocnirea unui electron cu un foton (o particulă de lumină). În urma ciocnirii, printr­o lege simplă a fizicii, se preia energie de la electron către foton şi atunci fotonul îşi schimbă energia şi se transformă în cuantă gamma, deci trece din dome­niul vizibil, în domeniul gamma", a mai detaliat Zamfir.

La ce foloseşte concret ELI­NP? Ex­perimentele pe care le propun cerce­tătorii ar putea explica întrebări funda­mentale despre Univers sau ar putea duce la soluţii pentru tratarea cance­rului ori a deşeurilor radioactive, a pre­cizat profesorul.

„Cea mai importantă aplicaţie care e privită cu nerăbdare de comu­nitatea ştiinţifică internaţională, inclusiv de cei de la CERN, este posibilitatea de a accelera particule nu cu mag­neţi şi electromagneţi care să ducă la kilometri întregi de acceleratoare, ci cu ajutorul laserului, pe distanţe de

9

noiembrie-decembrie 2016

E V E N I M E N T

microni sau de milimetri. Acceleratorul de la CERN are 27 de kilometri, toate distanţele astea costă, costă şi în radio­protecţie, adică mulţi bani se investesc în betoane. Dacă se demonstrează că se pot accelera cu laserul, atunci nu mai e nevoie de asemenea distanţe", a comentat profesorul Zamfir.

Din punctul de vedere al unui fizi­cian, una dintre cele mai interesante

întrebări la care ELI­NP ar putea răs­punde este legată de distribuirea ele­mentelor în Univers.

„Să vă dau un exemplu: de ce este atât nisip (siliciu) şi atât de puţin aur sau argint? Întrebarea este cum s­au for­mat aceste elemente şi de ce diferă cantităţile aflate în Univers. De aseme­nea, există semne de întrebare impor­tante ce necesită determinări experi­mentale care nu se pot face decât la ELI, deci vom veni cu răspunsuri inedite la unele întrebări încă nerezolvate, iar aceste experimente se vor putea face numai la ELI", a menţionat directorul ELI­NP.

Nu în ultimul rând, a patra catego­rie de experimente care se vor face la Măgurele o reprezintă aplicaţii în viaţa de zi cu zi sau în industria aero­spaţială.

„Spre exemplu, dacă vrem să trimi­tem o misiune spaţială pe Marte, tre­buie să ne gândim că dificultatea nu constă numai în modul de comportare al corpului uman pe termen lung, în im­ponderabilitate, ci şi în modul de com­portare a materialelor în câmp intens de radiaţie cosmică. În cosmos este un câmp intens de radiaţii care distru­ge materialele, le transformă proprie­tăţile. Astfel că, dacă trimiţi o misiune în spaţiu, o rachetă, trebuie să ai grijă că materialele din care este făcută re­spectiva rachetă îşi schimbă proprietă­ţile sub bombardamentul acestei radi­aţii. Normal, e bine de studiat ce efect

au radiaţiile asupra materialelor înainte de a trimite misiunea în spaţiu. Avanta­jul la ELI­NP este că produce un câmp de radiaţii care simulează foarte bine radiaţia cosmică şi atunci poţi să studi­ezi efectele asupra materialelor într­un timp foarte scurt", a precizat profesorul.

În ceea ce priveşte tratarea can­cerului, există aplicaţii legate de ra­diofarmaceutice. Practic, prin reacţiile

generate de fotoni, există propuneri de producere a unor izotopi radioactivi care să fie folosiţi în medicină: "Există o metodă numită protonoterapie care, în ultimii ani, a luat amploare în statele dezvoltate, de tratare a tumorilor can­ceroase cu ioni acceleraţi. E o metodă folosită mai ales în zonele unde tumoa­rea nu permite o intervenţie chirurgica­lă (creier, ochi) şi deja s­a trecut de la faza de cercetare care fusese iniţiată la CERN, la faza de instalare în unele spitale din ţările mai dezvoltate, fiindcă numai ele îşi pot permite. Un astfel de accelerator costă în jur de 100 de mili­oane de dolari tocmai din cauza aces­tor măsuri de radioprotecţie. Dacă s­ar

face accelerarea pe masă (cu laserul), atunci ar putea să­şi permită mai multe spitale să aibă aşa ceva".

Acestea sunt doar o parte din pro­punerile publicate în 2010 într­o carte albă a proiectului ELI­NP, în care au fost trecute peste 200 de experimente. Însă, de cele mai multe ori, realizările finale depăşesc toate previziunile. „În­totdeauna o infrastructură de cerceta­re produce mult mai mult decât şi­au imaginat iniţial cercetătorii. Jules Verne nu se găseşte la tot pasul, nu poţi să­ţi imaginezi cu foarte multă uşurinţă cum vor fi lucruri care încă nu există”, a con­chis profesorul Zamfir.

Prezent la discuþii, fostul ministru al Educaþiei ºi Cercetării Adrian Curaj a declarat că potenþialul laserului de la Măgurele este mult mai mare decât se precizează. Construcþia efectivă este doar prima fază, deoacere in­frastrucutra ELI­NP are potenþialul de a acþiona ºi de a deveni un nucleu de clusterizare a activităþilor CDI, de afa­ceri ºi antreprenoriale. Laserul de la Măgurele va genera un pol de com­petitivitate ce va concentra investiþii publice ºi private, va crea locuri de muncă, va susþine inovaþia ºi va stimu­la creºterea economică”, a pecizat Curaj. Prin acest proiect, denumit „La­ser Valley ­ Land of Lights“, Măgurele ºi arealul din jur se vor dezvolta ca un oraº inteligent, dotat cu infrastructură modernă ºi ecologică de transport, locuire, cercetare, antreprenoriat, pe­trecere a timpului liber etc.

„Potrivit unui prim studiu, investiþiile pot genera o cifră de afaceri de pes­te 600 de milioane de euro anual ºi ar putea genera până la 6.000 ­ 7.000 de locuri de muncă, cu valoare adauga­tă ridicată”, a afirmat Curaj.

Cu ocazia vizitei Coaliþiei Naþionale pentru Modernizarea României la Mã­gurele, la sediul proiectului Extreme­Li­ght Infrastructure – Nuclear Physics (ELI­NP), cunoscut drept „Laserul de la Mãgurele” sau „cel mai puternic laser din lume”, domnul Alexandru Cumpă­naºu, preºedinte al Coaliþiei, a sublini­at faptul că acesta reprezintă cel mai important proiect de cercetare ºi dez­voltare economică pentru Bucuresti ºi a asigurat că va susþine cu toată forþa acest proiect important în raport cu toate instituþiile care sunt implicate în implementarea lui, indiferent de culoa­rea politică a conducătorilor acestor instituþii după alegeri. lll

DRAGOª NEACªU

10

www.SCOALAROMANEASCA.ro

J U R I D I C

O MULT AªTEPTATĂ REPARAÞIE PENTRU PERSONALUL DIDACTIC­ CONTINUARE ­

În nr. 107 al Revistei ŞCOALA ROM­NEASCĂ aţi putut citi despre apariţia Le­gii nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioa­da octombrie 2008 – 13 mai 2011, prin care s­a reglementat acordarea eşa­lonată a diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic în baza Legii nr. 221/2008, a Legii nr. 330/2009, a Legii nr. 284/2010 şi a Legii nr. 285/2010 pentru perioada 01.10.2008­13.05.2011, dar ne­acordate, din diferite motive. Vorbeam atunci şi despre proiectul Normelor me­todologice de aplicare a legii, elaborat de experţii federaţiilor sindicale repre­zentative la nivel de sector de activita­te învăţământ preuniversitar şi discutat cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Cum era de aşteptat, în procesul de avi­zare, Normele metodologice au suferit unele modificări, operate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.

După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683/2.IX.2016, a Hotărârii Guvernului nr. 614/2016, prin care s­au aprobat Normele metodolo­gice de aplicare a Legii nr. 85/2016, au apărut şi câteva probleme, din care s­au evidenţiat două:

PRIMA – actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor plătite pensionarilor într­o sin­gură tranşă în baza Legii nr. 85/2016.

Problema derivă din modul în care este reglementată plata în textul legii, deci din voinţa legiuitorului. Astfel, Le­gea nr. 85/2016 prevede:

„Art. 3 Pentru personalul didactic pensionat, care este îndreptăţit să pri­mească diferenţe salariale pentru peri­oada prevăzută la art. 2, plata acestora se face într­o singură tranşă, iar pentru personalul didactic care se pensionea­ză după data intrării în vigoare a pre­zentei legi, plata diferenţelor salariale se face eşalonat, astfel încât să fie înche­iată cel mai târziu la data pensionării.

Art. 4 Diferenţele salariale a căror plată se face eşalonat, conform pre­zentei legi, se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata faţă de luna pentru care se calculează, pe baza datelor comuni­cate de Institutul Naţional de Statistică.”

Din interpretarea textelor citate, re­zultă că actualizarea cu indicele de in­flaţie se face numai pentru acele drep­turi achitate eşalonat, NU într­o singură tranşă.

În proiectul Normelor metodologice, elaborat de federaţiile sindicale, regle­mentarea propusă de noi permitea ac­tualizarea cu rata inflaţiei a tuturor su­melor plătite în temeiul Legii nr. 85/2016 – art. 5 din proiect prevedea:

„Art. 5 (1) În vederea calculării dife­renţelor salariale care se cuvin bene­ficiarilor, angajatorii procedează la cal cularea drepturilor salariale pentru in tervalul 01.10.2008­13.05.2011 sau, după caz, pentru o parte din acest in ter val, prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei în locul valorii efectiv utilizate la momentul plăţii salariilor.

(2) Diferenţele cuvenite se deter­mină prin scăderea din salariul brut lu­nar rezultat prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei a salariului brut lunar din sta­tul de plată aferent lunii pentru care se face calculul.

(3) Diferenţele salariale astfel cal­culate se actualizează cu indicele de inflaţie publicat în luna în care se face plata faţă de lunile pentru care se cal­culează, pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică Minis­terului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice până la data de 15 a fiecărei luni în care se plătesc tranşele. (...)”

Din păcate, nu aceasta a fost for­ma agreată în circuitul de avizare şi la aprobarea prin H.G. nr. 614/2016 a Nor­melor metodologice, care, la art. 5 alin. (3), prevăd: „(3) Diferenţele de drepturi salariale a căror plată se face eşalonat se actualizează cu indicele de inflaţie, publicat în luna în care se face plata, pe baza datelor comunicate de Insti­tutul Naţional de Statistică. Indicele de inflaţie se publică pe site­ul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţi­fice.”

Deci, dacă se actualizează cu indi­cele de inflaţie doar sumele plătite eşa­lonat, cele achitate într­o singură tranşă nu se supun acestui regim.

În consecinţă, în absenţa unei modi­ficări a Legii nr. 85/2016, sumele plătite într­o singură tranşă (deci inclusiv cele acordate personalului didactic pensio­nat) nu se pot actualiza cu indicele de inflaţie.

A DOUA – plata drepturilor prevăzu­te de Legea nr. 85/2016 şi pentru succe­sorii personalului didactic decedat.

În varianta iniţială a actului exista un

articol care reglementa această posibi­litate, text care nu se mai regăseşte însă în forma adoptată de Camera Deputa­ţilor.

Trebuie amintit faptul că de la data aprobării în Senat (25 martie 2015) şi până la aprobarea în Camera Depu­taţilor a trecut mai bine de 1 an, votul final fiind amânat de diverse rapoarte/avize negative primite (de la Comisia de buget­finanţe şi de la Guvern). Tex­tul a fost adoptat abia după ce Comi­sia pentru Muncă şi Protecţie Socială şi Comisia pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport ale Camerei Deputaţilor au adoptat, în data de 3 martie 2016, un RAPORT DE ÎNLOCUIRE a celui iniţial (din 17 iunie 2015), conţinând o serie de amendamente. Unul dintre aceste amendamente vizează textul art. 6 din proiect, care prevedea: „Pentru perso­nalul didactic decedat, calculul se va face pentru întreaga perioadă pentru care este îndreptăţit să primească di­ferenţele salariale din intervalul octom­brie 2008­13 mai 2011, iar plata se face moştenitorilor, cu respectarea dispoziţi­ilor art.167 din Legea nr.53/2003 – Co­dul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Membrii ce­lor două comisii au propus eliminarea articolului în cauză, cu motivarea că „drepturile salariale se acordă intuitu personae şi nu pot face obiectul drep­turilor succesorale”. În urma acestui ra­port, în plen, textul a fost votat în forma publicată ulterior în Monitorul Oficial sub nr. 85/2016.

Faţă de textul legii, prin hotărârea de Guvern de aprobare a Normelor meto­dologice (act administrativ cu caracter normativ, emis strict în aplicarea legii şi având forţă juridică inferioară acesteia) nu se puteau prevedea drepturi care exced cadrului legal.

Facem precizarea însă că, în situ­aţia în care defunctul era beneficiar al unei/unor sentinţe judecătoreşti fa­vorabile de acordare a respectivelor drepturi, în conformitate cu dispoziţiile art. 167 alin. (2) din Codul muncii, în caz de deces al membrului de sindicat reclamant în litigiul de muncă, diferen­ţele de drepturi salariale dispuse prin hotărâre judecătorească se achită, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului, părinţilor acestuia sau altor moştenitori, în condiţiile drep­tului comun. lll

11

noiembrie-decembrie 2016

L E G I S L A Þ I E S E P T E M B R I E – N O I E M B R I E 2 0 1 6

1. ORDIN nr. 5005 din 24 august 2016 privind modificarea Normelor metodo­logice de organizare şi funcţionare a pro gramelor de conversie profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

2. HOTĂRÂRE nr. 626 din 31 august 2016 pentru modificarea şi completa­rea Normelor metodologice de apli­care a prevederilor Legii nr. 248/2015 privind sti mularea participării în învăţă­mântul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă, aprobate prin Hotărârea Gu­vernului nr. 15/2016

3. ORDIN nr. 5070 din 31 august 2016 privind organizarea şi desfăşurarea exa­menului de bacalaureat naţional – 2017

4. ORDIN nr. 5074 din 31 august 2016 privind aprobarea Calendarului de ad­ministrare a evaluărilor naţionale la fina­lul claselor a II­a, a IV­a şi a VI­a în anul şcolar 2016­2017

5. METODOLOGIE din 31 august 2016 privind organizarea şi desfăşurarea con­cursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar

6. ORDIN nr. 5080 din 31 august 2016 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţă­mânt preuniversitar

7. ORDIN nr. 5077 din 31 august 2016 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2017­2018

8. ORDIN nr. 5078 din 31 august 2016 privind aprobarea graficului de desfă­şurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2016­2017

9. REGULAMENT-CADRU din 31 au-gust 2016 de organizare şi funcţiona­ re a unităţilor de învăţământ preuniver­sitar

10. ORDIN nr. 5079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentu­lui­cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

11. ORDIN nr. 5010 din 24 august 2016 privind aprobarea programelor şcolare pentru clasele a III­a şi a IV­a, alternativa educaţională Waldorf

12. ORDIN nr. 5223 din 19 septembrie 2016 privind aprobarea Calendarului de organizare şi desfăşurare a exame­nului naţional de definitivare în învăţă­mânt în anul şcolar 2016­2017

13. ORDIN nr. 5087 din 31 august 2016 privind aprobarea Metodologiei de or­ganizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ

14. ORDIN nr. 5034 din 29 august 2016 pentru aprobarea Metodologiei de or­ga nizare a Programului naţional "Şcoala altfel"

15. ORDIN nr. 5381 din 29 septembrie 2016 pentru modificarea Regulamentu­lui de organizare şi funcţionare al Con­siliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, aprobat prin Ordinul ministrului educa­ţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.482/2016

16. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 5 octombrie 2016 pentru modifica­rea şi completarea Ordonanţei de ur­genţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încura­jare a consumului de fructe proaspete în şcoli

17. ORDIN nr. 5194 din 16 septembrie 2016 pentru aprobarea Normelor meto­dologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresa­te persoanelor cu tulburări din spectrul au tist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

18. ORDIN nr. 5183 din 14 septembrie 2016 privind aprobarea programelor şcolare ale disciplinelor de specialitate pentru curriculumul diferenţiat ­ filiera vo­caţională ­ profilul artistic ­ specializarea conservare­restaurare bunuri culturale (clasele a XI­a şi a XII­a)

19. ORDIN nr. 5068 din 31 august 2016 privind aprobarea Metodologiei de or­ganizare şi desfăşurare a admiterii în în­văţământul profesional de stat

20. ORDIN nr. 5069 din 31 august 2016 privind aprobarea Calendarului admi­terii în învăţământul profesional de stat pentru anul şcolar 2017­2018

21. ORDIN nr. 5414 din 4 octombrie 2016 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea adeverinţei de con­formitate a studiilor cu prevederile Direc­tivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a adeverinţei privind certificarea competenţelor pen­tru profesia de cadru didactic, pentru cetăţenii care au studiat în România, în vederea desfăşurării activităţii didactice în străinătate

22. ORDIN nr. 5291 din 23 septembrie 2016 privind evaluarea externă perio­dică a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat acre­ditate

23. ORDIN nr. 5446 din 10 octombrie 2016 privind încadrarea în gradul I, re­spectiv în gradul II a instituţiilor de învăţă­mânt superior de stat în vederea stabilirii cuantumului salariilor de bază pentru funcţiile didactice şi didactice auxiliare de conducere

24. ORDIN nr. 5446 din 10 octombrie 2016 privind încadrarea în gradul I, re­spectiv în gradul II a instituţiilor de învăţă­mânt superior de stat în vederea stabilirii cuantumului salariilor de bază pentru funcţiile didactice şi didactice auxiliare de conducere

25. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 72 din 26 octombrie 2016 privind apro­barea Programului­pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

26. ORDIN nr. 5435 din 6 octombrie 2016 pentru modificarea anexei la Or­dinul ministrului educaţiei şi cercetării şti­inţifice nr. 5.613/2015 privind aprobarea modelului certificatului de absolvire utili­zat la finalizarea programelor de educa­ţie permanentă de nivel postuniversitar

27. ORDIN nr. 5693 din 2 noiembrie 2016 privind aprobarea componenţei Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Ino­vării (CNECSDTI)

28. ORDIN nr. 5712 din 4 noiembrie 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNEC­SDTI)

29. ORDIN nr. 5086 din 31 august 2016 pentru aprobarea Metodologiei­cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respec­tiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale

30. ORDIN nr. 2162 din 15 noiembrie 2016 privind stabilirea valorii sumei luna­re indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2016

31. HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 noiem-brie 2016 pentru aprobarea Metodolo­giei de calcul şi stabilirea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport prevăzut la alin. (3) al art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

32. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016 privind modifica­rea şi completarea Legii educaţiei naţi­onale nr. 1/2011 lll

PAGINI REALIZATE DE TEODORA BANAªªI IOANA VOICU,

CONSILIERI JURIDICIFSE „SPIRU HARET“

12

www.SCOALAROMANEASCA.ro

AC T UA L I TAT E

PROVOCÃRILE LUMII CONTEMPORANE PENTRU CETÃŢEANUL EUROPEAN

La Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj­Napoca s­au des­făşurat în 18 noiembrie 2016, lucrările Conferinţei cu participare internaţi­onală: „Provocãrile lumii contempo­rane pentru cetãţeanul european”/„Contemporary World Challenges for the European Citizen”, eveniment or­ganizat în cadrul Parteneriatului stra­tegic de educaţie şcolară Erasmus + 2014­1­TR01­KA201­012990 „Searching for the Labours of Hercules”.

La deschiderea a conferinţei au fost prezenţi subprefectul judeţului, domnul Györke Zoltán, reprezentanţi ai mediului universitar, ai Inspectora­tului Şcolar Judeţean Cluj, directori ai unor colegii/licee tehnologice şi teo­retice, şi numeroase cadre didactice din învăţământul preuniversitar, care au luat parte la conferinţă în calitate de autori/coautori de lucrări ori audi­enţi. Au susţinut comunicări în plenul conferinţei Pr. prof. univ. dr. Ioan Chi­rilă, Facultatea de Teologie Ortodo­xă, Preşedintele Senatului Universităţii Babeş­Bolyai Cluj­Napoca, Prof. univ. dr. Nicolae Păun, decanul Facultăţii de Studii Europene, Universitatea Ba­beş­Bolyai Cluj­Napoca, asistent cer­cetător Mihnea Stoica, Departamen­tul de Comunicare, Relaţii Publice şi Publicitate, Facultatea de Ştiinţe Poli­tice, Administrative şi ale Comunicării, prof. Rodica Feştilă, coordonator al Parteneriatului strategic de educaţie şcolară Erasmus + „Searching for the Labours of Hercules”

În partea a doua a zilei, s­au desfă­şurat, în paralel, prezentarea lucrărilor pe secţiuni. Moderatori ai prezentărilor au fost doamnele Luisa Filip, inspector şcolar şi Adriana Iacob. Participanţilor le­au fost propuse următoarele teme de reflecţie şi discuţie:

• Temporal şi atemporal în conser­varea „bagajului” mitologic al cetã­ţeanului european. Simboluri şi perso­naje mitologice;

• Valori şi atitudini în construirea pro­filului moral al cetãţeanului european;

• Înlãturarea barierelor culturale prin utilizarea instumentelor ICT în edu­caţia cetãţeanului european;

• Cooperarea transnaţionalã prin proiecte educative europene;

• Noile munci ale lui Hercule din perspectiva societãţii contemporane ­ probleme ale contemporaneităţii şi identificarea soluţiilor acestora.

Secţiunile conferinţei s­au adresat tuturor practicienilor din învăţământul preuniversitar şi universitar, dornici să contribuie la identificarea unor noi soluţii şi strategii, care să reformule­ze sau să reformeze viziunea actuală asupra felului în care cetăţeanul euro­pean este pregătit istoric şi cultural să facă faţă provocărilor lumii contem­porane.

În total au fost înscrise, validate şi publicate în format electronic, într­un CD cu ISBN, 129 de lucrări ale unor ca­dre didactice şi cercetători din învăţă­mântul universitar şi preuniversitar, din România, Grecia, Turcia şi Republica Moldova.

Pentru Colegiul Tehnic de Transpor­turi „Transilvania” acest eveniment a constituit atât un prilej de diseminare a activităţilor şi produselor finale ale pro­iectului Erasmus + „Searching for the La­bours of Hercules”, cât şi o modalitate

constructivă de a împărtăşi idei, opinii, concluzii, soluţii ale unor studii de caz sau cercetări, referitoare la provocări­le cu care se confruntă azi cetăţeanul european şi felul în care se raportea­ză la acestea, folosind înţelepciunea, curajul şi vitejia eroului mitologic. Stă în puterea fiecăruia dintre noi să fie un exemplu pentru ceilaţi şi un model de redefinire a omului nou, prin valo­rificarea fundamentelor morale care legitimează însuşirea de valori şi pro­movarea de atitudini dezirabile pentru optimizarea interrelaţionării umane şi a convieţuirii sociale.

Personalul colegiului, didactic şi ne­didactic, un grup de elevi voluntari, de la învãþãmântul liceal şi învăţământul profesional, împreună cu membrii co­mitetului de organizare a conferinţei şi­au unit forţele, au lucrat ca o adevă­rată echipă pentru a asigura o primire călduroasă tuturor invitaţilor şi cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea lu­crărilor conferinţei. lll

DIRECTOR,PROF. ELENA GIURGIU

noiembrie-decembrie 2016

13Ş C OA L A I N T E R N A Þ I O N A L Ã

STRESUL, PROBLEMA PROFESORILOR

ADRIANA MIHALCEA

Mai mult de un sfert dintre profesori au apelat la medicamente pentru a face faþă stresului la locul de muncă, arată datele unui studiu important rea­lizat în Marea Britanie.

Cercetarea, bazată pe un eºantion de mai mult de 1.000 de cadre didac­tice primare ºi secundare, constată, de asemenea, că aproape o treime (31%) au fost la medic pentru acelaºi motiv, iar 15% au primit consiliere. Aproximativ 5% din respondenþi au spus că există o legătură clară între stresul de la locul de muncă ºi relaþiile personale care au fost distruse.

Sindicatele ºi profesorii din Marea Britanie au luat atitudine, odată cu pu­blicarea acestui nou studiu, acuzând volumul de muncă excesiv ºi sistemul de responsabilitate cu miză foarte mare, despre care au spus nu numai că sunt vinovate pentru îmbolnăvi­rea profesorilor, ci ºi pentru alungarea acestora din profesie.

Mike Stuchbery, un fost profesor, care a povestit despre propria sa că­dere psihică indusă de muncă, la în­ceputul acestei luni, pentru publicaþia britanică Guardian, a spus că el nu a fost "deloc surprins" să audă că un număr atât de mare de cadre didac­tice sunt pe medicamente ­ care ar putea include de la anti­depresive ºi beta­blocante la analgezice ºi antibio­tice. „Profesorul mediu este pus mereu sub o presiune mai mare pentru a oferi rezultate în diverse domenii", a spus el. "Sfârºitul de săptămână ºi seara sunt aºteptate cu mare interes de către cei care fac parte din echipele de mana­gement, dar în cazul în care cerinþele sunt din ce în ce mai mari, nu este de mirare că profesorii ajung să se îmbol­năvească ºi apoi intrã chiar în colaps".

Inspecþiile neaºteptate se află în top în lista celor mai stresante eveni­mente din anul ºcolar ºi aproape trei

sferturi din profesori (74 la sută) spun că predarea este mult mai stresantă de­cât atunci când au început cariera lor.

Studiul, comandat de compania de asigurări Towergate, constată, de asemenea, că 26 la sută din profesori au luat un tratament medicamentos din cauza stresului legat de muncă.

Julian Stanley, directorul executiv al Education Support Partnership, a declarat: "Consumul de medicamen­te poate fi o soluþie adecvată pentru

a ameliora simptomele celor care lu­crează în educaþie, la fel cum sunt ºi terapii de sprijin pentru dezvoltarea or­ganizaþională profesională. Dar, în cele din urmă, este unanim recunoscut fap­tul că o schimbare radicală a finanþării ºi a politicii de educaþie sunt necesare dacă dorim să vedem o eradicare du­rabilă a cauzelor acestor condiþii."

Stanley a publicat propria sa an­chetă la începutul acestui an, în care a constatat că 84% din profesori au suferit probleme de sănătate mintală în ultimii doi ani. Marea majoritate (81 la sută) dintre aceste cadre didactice atribuie problemele lor volumului de muncă excesiv.

În fapt, toată lumea ºtie că volumul de lucru foarte mare este o adevărată problemă în procesul de predare. În alt studiul al publicaþiei Guardian, care a chestionat mai mult de 4.000 de pro­fesori, în acest an, se arată că 82% au descris volumul lor de muncă ca fiind

"greu de controlat", mai mult de trei sferturi dintre ei spunând că lucrează între 49 ºi 65 de ore pe săptămână.

Alþi 73% au spus că volumul de mun­că a avut un impact important asupra sănătăþii lor fizice; 75% asupra sănătăþii lor mintale. Poate că deloc surprinză­tor, aproape jumătate dintre respon­denþi au declarat că intenþionează să părăsească profesia în următorii cinci ani.

O soluþie punctuală

Dar, Consiliul pentru Îmbunătăþirea Educaþiei din Nottingham crede că are răspunsul la această problemă: programul Fair Workload Charter.

Lansat în această toamnă, progra­mul funcþionează în modul următor: ºcolile care se înscriu vor primi un logo

pentru a fi utilizat pe site­ul lor, pentru materiale publicitare ºi anunþuri de lo­curi de muncă, pentru a permite po­tenþialilor solicitanþi să ºtie ce se va aº­tepta de la ei.

Mai exact, se spune clar că profe­sorilor nu li se vor cere:

• mai mult de două ore, dedica­te în fiecare zi pentru extra­munca de profesor (ºi trei ore pentru cei cu res­ponsabilităþi de conducere);

• sistemele de înaltă calitate pentru organizarea muncii prestate de cadre­le didactice;

• politici clare cu privire la ce fel de muncă a elevilor ar trebui (ºi nu ar tre­bui) să fie notate;

• Revizuirea anuală a politicilor vo­lumului de muncă ºi eficienþei acesteia.

Cheia întregului program este: dacă managementul ºcolii doreºte mai mult accent pe notare, de exem­plu, ei vor trebui să aibă mai puþin de planificat. lll

Profesorii din Marea Britanie sunt din ce în ce mai stresaþi, după cum arată datele unor studii realizate recent. Ei muncesc prea mult, mai ales în afara orelor de program, iar acest lucru duce la stres. Foarte mulþi ajung să aibă probleme fizice, dar ºi mai mulþi au probleme mintale, pentru care iau medi-caþie. Cum pot fi oprite aceste efecte negative care duc atât la îmbolnăvirea cadrelor didactice, cât ºi la plecarea oamenilor din sistem?

14

www.SCOALAROMANEASCA.ro

P R O I E C T E U R O P E A N

PARTENERIAT STATEGIC ERASMUS + „SEARCHING FOR THE LABOURS OF HERCULES“ /

„ÎN CĂUTAREA MUNCILOR LUI HERCULES“La Colegiul Tehnic de Transporturi

„Transilvania” Cluj­Napoca a avut loc, în perioada 24­28 octombrie 2016, în­tâlnirea reprezentanţilor instituţiilor par­tenere în cadrul Parteneriatului stategic Erasmus + 2014­1­TR01­KA201­ 012990: „Searching for the Labours of Hercules” / „În căutarea muncilor lui Hercules”.

În acest proiect, Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj­Napoca este partener cu următoarele instituţii: Mehmet Çelikel Lisesi, Zonguldak ­ Tur­cia (coordonator), Liceo “G. Bagatta”, Desenzano del Garda (BS) ­ Italia, IES Jandula, Andújar ­ Spania, Liceo “G.

Lombardo Radice”, Catania ­ Italia, Foun dation of Knowledge, Hodmezo­vasarhely ­ Ungaria, Hacettepe Uni­versity, Ankara ­ Turcia şi Aspete Higher School of Pedagogic & Technological Education, Atena ­ Grecia.

Scopul acestui parteneriat strate­gic, de tip KA2 01, este de a dezvolta materiale de predare şi de învăţare inovatoare, care să fie utilizate în în­văţământul liceal, transferabile la di­ferite clase şi sisteme de învăţământ, prin valorificarea contribuţiei directe a elevilor implicaţi în proiect, din toate şcolile partenere. Cercetând muncile eroului mitologic Hercule, elevii se con­centrează asupra diversităţii culturale şi utilizării strategice a instrumentelor TIC pentru a descoperi liantul conştiinţei cetăţeanului european, adică unita­tea în diversitate.

Proiectul oferă profesorilor din orga­nizaţiile partenere şansa de a­şi spori

abilităţile de utilizare a abordărilor ino­vatoare care promovează noile tehno­logii ­ „ICT tools”, implementându­le şi adaptându­le la propriile experienţe, vizând centrarea demersului didactic în concordanţă cu nevoile individuale sau de grup ale educabilului, specifice atât elevului, cât şi clasei.

În acest fel, obiectivul principal al proiectului este de a utiliza TIC în me­diile de învăţare, de predare şi de eva­luare.

Produsele finale ale proiectului sunt:­ un ghid al călătoriilor şi muncilor lui

Hercules;

­ un E­book care va prezenta meto­de de integrare TIC în procesul de învă­ţare­predare­evaluare ;

­ o revistă de benzi desenate inter­activă, compatibilă pentru calculatoa­re cu sistem de operare windows/mac care va fi extinsă pentru dispozitive cu sisteme de operare android şi IOS;

­ un joc online despre cele 12 munci ale lui Hercule;

Muncile lui Hercule vor fi misiunile din joc. Fiecare muncă va fi introdusă în câte un nivel al jocului. În partea in­

troductivă a jocului, Hercule va apărea pe harta Europei şi în fiecare nivel el va parcurge o altă parte a continentului, asociată cu muncile sale, oferind infor­maţii despre ţările în care va călători. Jocul poate fi descărcat de la urmă­toarea adresă: http://www.erhanser­pek.com/Hercules/hercules.apk

­ un curs online oferit profesorilor, care are ca scop integrarea TIC în pro­cesul de învăţare­predare­evaluare.

Rezultatele obţinute în cei doi ani de derulare a proiectului au fost exce­lente, aşa cum demonstrează chestio­narele de satisfacţie aplicate pe par­cursul întregului proiect.

Realizarea paginilor ghidului de că­lătorie şi nivelurile jocului pe mobil ne­au condus la crearea unei experienţe de învăţare complet nouă, prin care am pătruns în lumea mass­media, am abordat lumea antică din perspectiva contemporaneităţii, am exersat en­gleza şi greaca veche, în cele mai di­verse contexte, toate în concordanţă cu obiectivele pe care le­am stabilit. Răspunsul pozitiv al elevilor a venit mai devreme: cantitatea de produse reali­zate de ei este complexă şi variată, iar materialele au fost construite folosind instrumente Web 2.0 în prezentări vi­deo, audio, hărţi şi multe altele.

Principalele rezultate ale proiectului sunt următoarele: contribuţii inovatoa­re în predarea domeniilor noastre de studiu; apropierea elevilor de lumea antică dintr­o perspectivă modernă; îmbunătăţirea semnificativă a abilită­ţilor de comunicare în limba engleză, în conformitate cu programa de stu­diu; promovarea respectului pentru diversitatea culturală şi a sentimentului european al unităţii în diversitate; pro­movarea respectului pentru patrimo­niul cultural şi artistic al ţării de origine şi al ţărilor partenere în proiect, precum şi învăţarea unei game largi de instru­mente Web 2.0. În cele din urmă, dez­voltarea unui ghid de utilizare a instru­mentelor web pentru profesori şi elevi este un avantaj real pentru susţinerea educaţiei de calitate, atât în şcolile partenere, cât şi în alte şcoli care vor dori să­l folosească.

15

noiembrie-decembrie 2016

P R O I E C T E U R O P E A N

În săptâmâna 24­28 octombrie 2016, în cadrul întâlnirii de proiect s­au derulat 18 ore de formare, pentru pro­fesorii participanţi din ţările partenere şi un grup de profesori din şcoala noastră. 10 ore de formare au fost susţinute de către doamna Özlem Kaplan (Mehmet Çelikel Lisesi, Zonguldak ­ Turcia), iar restul de 8 ore au fost susţinute de către domnul prof. Sarantos Psycharis (Aspe­te Higher School of Pedagogic & Tech­nological Education, Atena ­ Grecia).

Obiectivul acestor activităţi a fost familiarizarea profesorilor din şcolile partenere cu tehnologia iTEC, pentru ca apoi aceştia să fie profesori „pilot” în unităţile de învăţământ de proveni­enţă. Activitatea de formare a cuprins şi atelierul cu tema „integrarea TIC în predare”. Aceasta deschide cadrelor didactice drumul spre învăţarea utili­zării unor instrumente web, inclusiv pro­iectarea unei pagini web (platforma WIX). Profesorii participanţi, îndrumaţi de formatori, şi­au creat propriile pla­nuri de lecţie iTEC, indiferent de disci­plina pe care o predau. Aceste planuri au fost apoi implementate cu diferite

instrumente (Cmap Tools, Stellarium, Movie Maker 2012, VoiceThread).

Următorul eveniment programat la Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transil­vania” Cluj­Napoca, în cadrul Partene­riatului stategic Erasmus + 2014­1­TR01­

KA201­012990: „Searching for the Labours of Hercules” / „În căutarea muncilor lui Hercules” este conferinţa cu participare internaţională “Contem­porary World Challenges for the Euro­pean Citizen/Provocãrile lumii contem­porane pentru cetãþeanul european”, care va avea loc în 18 noiembrie 2016. Cu acest prilej vor fi diseminate activi­tăţilor proiectului. De asemenea, pen­tru autorii celor 129 de lucrări înscrise şi validate, conferinţa propune un cadru de comunicare privind experienţele şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale ca­drelor didactice din învăţământul pre­universitar şi universitar, bazate pe co­operarea naţională şi transnaţională, având ca reper identificarea şi rede­finirea profilului moral al cetăţeanului european din perspectiva valorificării fundamentelor culturale şi mitologice ale civilizaţiei europene. Ne exprimăm speranţa că participanţii vor prezenta contribuţii originale şi eficiente pentru identificarea unor noi soluţii şi strategii care să reformuleze sau să reformeze viziunea actuală asupra felului în care cetăţeanul european este pregătit is­toric şi cultural să facă faţă provocări­lor lumii contemporane.

Căutându­l pe Hercule, eroul mito­logic care a îndeplinit cele 12 munci, vom redescoperi omul contemporan care, pentru a înfrunta provocările lumii actuale, se apleacă asupra fun­damentelor istorice şi mitologice, ale propriului eu şi ale mentalului colectiv, precum şi ale culturii şi civilizaţiei euro­pene, pentru a găsi curajul şi forţa re­vigorantă care îl vor susţine în a spune: „Da, stă în puterea noastră să identifi­căm, împreună, cele mai eficiente so­luţii ale convieţuirii şi interrelaţionării so­ciale prin educaţia de calitate.” lll

COORDONATOR PROIECT, PROF. RODICA FEŞTILĂ

DIRECTOR, PROF. ELENA GIURGIU