ANALELE BANATULUISerie nouă

ARHEOLOGIE ▪ ISTORIEXXIII2015

M U Z E U L B A N A T U L U I T I M I Ş O A R A

ANALELE BANATULUISerie nouă

ARHEOLOGIEISTORIE

XXIII2015

EDITURA MEGACluj-Napoca, 2015

Colegiul de redacţie:

Claudiu ILAȘ, director al Muzeului BanatuluiProf. dr. Florin DRAȘOVEAN, redactor şefZsuzsanna KOPECZNY, secretar de redacţieProf. dr. Radu ARDEVAN (Cluj-Napoca), Lector dr. Ligia BOLDEA (Reșița), dr. Nicoleta DEMIAN (Timișoara), dr. Dragoș DIACONESCU (Timișoara), Prof. dr. Joseph MARAN (Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg, Germania), Zoran MARCOV (Timișoara), Conf.  dr. Vasile RĂMNEANŢU (Timișoara), Prof. dr. John Michael O’SHEA (Michigan University, SUA), Prof. dr. Wolfram SCHIER (Freie Universität Berlin, Germania), Lector dr. Cosmin SUCIU (Timișoara), membri

Vigneta copertei: Wiliam Vastag †

Analele Banatului, serie nouă, continuă publicaţiile anterioare ale Muzeului Banatului din Timișoara:Történelmi és Régészeti Értesitő, 1872 – 1918Gemina, 1923Analele Banatului, 1928 – 1931Tibiscus, 1971 – 1979

Orice corespondenţă se va adresa Muzeului Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timişoara,

e-mail: analelebanatului@yahoo.com

Please send any mail to Muzeul Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timişoara,

e-mail: analelebanatului@yahoo.com

Tout correspondence sera envoyée á l’adresse: Muzeul Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timişoara,

e-mail: analelebanatului@yahoo.com

Richten Sie bitte jedwelche Korrepondenz an die Adresse: Muzeul Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timişoara,

e-mail: analelebanatului@yahoo.com

Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor.

ISSN 1221 – 678X

Anuarul Analele Banatului este indexat în următoarele baze de date:Scopus http://www.elsevier.com/online-tools/scopus/content-overview http://www.info.sciverse.com/scopus/scopus-in-detail/factsWorld Cat http://www.worldcat.org/title/analele-banatului/oclc/649630402Copernicus http://www.journals.indexcopernicus.com/passport.php?id=4875ERIH PLUS https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanaler/erihplus/periodical/info.action?id=485417

Editura MEGA | www.edituramega.roe‑mail: mega@edituramega.ro

CUPRINS ▪ SOMMAIRE ▪ INHALT ▪ CONTENTS

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE VECHE

LJUBO FIDANOSKIHome Sweet Home: Neolithic Architectural Remnants from Cerje – Govrlevo, Republic of Macedonia . 11

MICHAEL D. GLASCOCK, ALEX W. BARKER, FLORIN DRAȘOVEANSourcing Obsidian Artifacts from Archaeological Sites in Banat (Southwest Romania) by X-ray Fluorescence ......................................................................................................................................... 45

COSMIN IOAN SUCIUMetodologia analizei post-săpătură a sitului de la Turdaş (I). Câteva observaţii legate de modalitatea de publicare şi interpretare a sistemului de fortificare 2 Post-excavation Analysis Methodology of Turdaş Site (I). Some Observations on Earlier Publication and Interpretation of the Fortified System ................................. 51

SORIN TINCUCercetările arheologice de la Hunedoara. Considerații privind încadrarea culturală și cronologică a descoperirilor 2 The Archaeological Researches from Hunedoara. Considerations Regarding Cultural and Chronological Framing of the Discoveries ................................................................................................ 63

ALINA BINȚINȚANConfecționarea experimentală a ceramicii preistorice: tehnica presării în forme de lut 2 Creating Experimental Prehistoric Pottery: Pre-shaped Clay Molds Pressing Technique ............................................. 89

SVEN BRUMMACK, DRAGOȘ DIACONESCUO abordare Bayesiană a datelor AMS aparţinând epocii cuprului din Câmpia Panonică 2 A Bayesian Approach of the AMS Data from the Great Hungarian Plain’s Copper Age .............................................. 101

FLORIN GOGÂLTAN, FLORIN DRAȘOVEANPiese preistorice din cupru şi bronz din România aflate în colecţiile British Museum, Londra. I 2 Prehistoric Copper and Bronze Age Objects from Romania Found in the Collections of the British Museum in London. I ............................................................................................................................................ 119

CORIOLAN HORAŢIU OPREANUArhitectura epocii Latène din Munții Șureanu (Sebeșului). O analiză metodologică 2 The Architecture of the Late Iron Age in the Șureanu (Sebeşului) Mountains. A Methodological Approach ............................. 151

DOINA BENEA, SIMONA REGEPȘtampile tegulare romane de la Tibiscum 2 Roman Tegular Stamps from Tibiscum ............................. 187

ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE MEDIEVALĂ

DANIELA TĂNASEConsideraţii cu privire la o aplică de faleră din epoca avară târzie descoperită la Timişoara-Podul Modoş 2 Considerations upon a Late Avar Phalera Applique Found at Timişoara-Podul Modoş ............................. 209

IUSZTIN ZOLTANVicecomiţi în comitatul Timiş (sec. XIV – XV) 2 Viscounts in Timiş County (14 th– 15th) .................... 219

LIGIA BOLDEAPrezenţe feminine în sistemul domenial medieval bănăţean (1300 – 1450) 2 Female Presences in the Banat Medieval Domaine (1300 – 1450) ........................................................................................................ 235

OANA TODACăi de comunicație nord-transilvănene și direcțiile de trafic ale Clujului medieval 2 North Transilvanian Communication Routes and the Traffic Orientation of Medieval Cluj ..................................................... 253

ADRIAN BĂLĂȘESCU, FLORIN DRAȘOVEAN, VALENTIN RADUStudiul materialului faunistic descoperit în urma cercetărilor arheologice preventive din Piața Sfântu Gheorghe de la Timișoara. Date preliminare 2 L’étude du matériel faunique découvert pendant les recherches archéologiques préventives de la place Sfântu Gheorghe de Timişoara. Données préliminaires. ................... 277

ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ

SORIN MITUDate genealogice şi prosopografice referitoare la familia Cornea-Barbu de Ileni (sec. XVII – XX) 2 Genealogical and Prosopographical Data Regarding Cornea-Barbu of Ileni Family (17th – 20th Centuries) ... 321

ZORAN MARCOVContribuţii la identificarea şi clasificarea puştilor vest-balcanice cu cremene prezente în muzeele din România 2 Contributions to Identifying and Classifying Western Balkans Flintlock Rifles from the Romanian Museums ............................................................................................................................................. 331

LAJOS KAKUCSDe la Fântâna Paşei de pe lângă Mănăstirea Dervişilor până la Parcul Rozelor. Contribuţii la istoria parcurilor din Timişoara 2 From the Pacha’s Fountain near the Dervishes’ Monastery to the Park of Roses. Contributions to the History of the Parks in Timişoara .......................................................................... 343

COSTIN FENEȘANUn erou uitat: Mihai Cavaler de Iacobici 2 A Forgotten Hero: Michael Knight of Iacobici ................... 385

IRINA VASTAGCultura instituției militare din Timișoara specializată în stingerea incendiilor și acțiuni de intervenție la calamități naturale și catastrofe – produsul evoluției sale istorice distincte 2 Die Kultur der für Brandlöscheinsätze und Spezialeinsätze im Falle von Naturkatastrophen und Notsituationen zuständigen Militäreinrichtung Temeswar – ein Produkt ihrer eigenen geschichtlichen Enwicklung ............................. 399

ANDREEA-MIHAELA CREANGĂRăzboaiele balcanice ca spectacol mediatic: relatarea jurnalistică 2 Balkan Wars as a Media Spectacle: the Journalistic Story ............................................................................................................................ 413

DRAGO NJEGOVAN, MIODRAG MILINMitropolia de Karlowitz și relaţiile sârbo-române din cuprinsul Monarhiei habsburgice 2 The Metropolitanate of Karlowitz and Serbo-Romanian Relations within The Habsburg Monarchy ......................................... 419

LJILJANA BAKIĆFelix Milleker’s Contributions to the Study of the Antiquities of Banat between the 1880’s and 1940’s.... 429

ALINA-CĂTĂLINA IBĂNESCUStudiul de caz: activitatea profesorului Ioan Ursu reflectată în ziarul „La Roumanie” în timpul misiunii universitare din Franța (1918 – 1919) 2 Professor Ioan Ursu’s Activity as Written in the ‘La Roumanie’ Newspaper during his Academic Mission in France (1918 – 1919). A Case Study ..................................... 435

SERGIU SOICAEpiscopul Iuliu Hossu de la Unirea de la Alba Iulia în închisorile regimului comunist din România 2 The destiny of Bishop Iuliu Hossu: From the Great Union in Alba Iulia to the Romanian Communist Penitentiaries ...................................................................................................................................... 439

OVIDIU EMIL IUDEANThe Banat Political Elite During the 1926 General Elections .............................................................. 451

MARIAN-ALIN DUDOIThe Accommodation of the British Mission in Romania (1944) ........................................................ 459

VASILE RĂMNEANŢU Din culisele unei întâlniri la nivel înalt de la Timişoara. Vizita lui Iosip Broz Tito din februarie 1969 2 Aspects from the Backstage of a High Level Meeting at Timişoara. The Visit of Iosip Broz Tito from February 1969 .................................................................................................................................... 465

JOSÉ DÍAZ-DIEGOEl advenimiento democrático en la Rumanía de 1990 y el principio del fin de su agricultura colectiva 2 The Democratic Advent of 1990’s Romania and the Beginning of the End of its Collective Agriculture ...... 477

ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXIII, 2015http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

435

La propunerea vicepreședintelui asociaţiei profesorilor Universităţii din București,

profesorul Simion C. Mânderescu, a creat la Paris, capitala Franţei, așa-numita „misiune universi-tară”. Misiunea destinată să susţină propaganda în străinătate era formată din personalităţi de presti-giu a lumii universitare românești: Orest Tafrali, I. Găvănescul și I. Ursu de la Universitatea din Iași; Em. Pangrati, Charles Drouhet, Dr. Hurmuzescu, Traian Lălescu, Simion C. Mîndrescu, George Murnu de la Universitatea din București și Ion Nistor de la Universitatea din Cernăuţi1.

Bazele ziarului La Roumanie. Organe heb-domadaire des revendications et des intérêts rou-mains (Organ săptămânal a creanțelor și a inte-reselor românești) au fost puse de către delega-ţia română din capitala Franței în anul 1918. Așadar, din initiativa lui Paul Brătășanu, senator, vechi președinte al Camerei, proprietarul jur-nalului La Roumanie din București; Constantin Mille, deputat, directorul jurnalului Adevărul * Acest studiu a fost publicat cu sprijinul financiar al proiectului „Sistem integrat de îmbunătățire a calității cercetării doctorale și postdoctorale din România și de promovare a rolului științei în societate”, POSDRU/159/1.5/S/133652, finanțat prin Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.** Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Iași, Romania. E-mail: alynaibanescu@yahoo.com.1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în contiunuare M.A.E.), fond 71/1914 E.2. Partea I Conferința Păcii 1919 – 1920, vol. 239, Presa, Lista profesorilor universitari trimişi în misiunea în Franța, f. 167.

de dimineaţă; C. Banu deputat, vechi director al ziarului Viitorul, director la Flacăra; Emile C. Fagure, redactor șef la Adevărul de dimineaţă au pus bazele ziarul La Roumanie. Organe hebdo-madaire des revendications et des intérêts roumains (organ al revendicărilor şi intereselor românilor). Ziar ce apare din data de joi 17 ianuarie 1918 până 12 iunie 19192. Acest organ de presă avea drept scop apărarea intereselor teritoriale ale românilor. De asemnea, intelectualii românii au luptat pentru triumful cauzei românești, precum și apărarea intereselor României în străinătate prin intermediul acestui ziar.

În primul număr al ziarului comitetul de redacție a prezent scopul acestui ziar. În articolul intitulat L’Union sacrée, acest ziar se va „feri cu cea mai mare grijă de a se face ecoul oricărei lupte poli-tice interioare și de toate discuțiunile personale. Câmpul său de activitate va fi marea luptă, în care România a intrat pentru țară și pentru neam. Toate chestiunile, toate litigiile pur personale sunt deci fără milă excluse din cadrul ziarului nostru”3.

De asemenea, Constantin Mille, tot în primul număr al ziarului, a subliniat faptul că „ceea ce noi nu am putut întregi cu armele în mâini trebuie să

2 La Roumanie, an I, nr. 1, joi 17 ianuarie 1918. Începând cu numărul 40 din 17 octombrie 1918, ziarul își schimbă numele din La Roumanie. Organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains, în La Roumanie. Organe hebdomadaire de l’Unité Nationale roumaine.3 „L’Union sacrée”, în La Roumanie, an I, nr.  1, joi 17 ianuarie 1918, 1.

STUDIUL DE CAZ: ACTIVITATEA PROFESORULUI IOAN URSU REFLECTATĂ ÎN ZIARUL „LA ROUMANIE” ÎN TIMPUL

MISIUNII UNIVERSITARE DIN FRANȚA (1918 – 1919)*

Alina-Cătălina Ibănescu**

Cuvinte cheie: Ioan Ursu, misiune universitară, ziarul,,La Roumanie”, Primul Război Mondial, TransilvaniaKeywords: Ioan Ursu, university mission, newspaper „La Roumanie”, First World War, Transylvania

Professor Ioan Ursu’s Activity as Written in the ‘La Roumanie’ Newspaper during his Academic Mission in France (1918 – 1919). A Case Study(Abstract)

This study represent overview the themes of articles published by Professor Ioan Ursu, in university mission from France reflected în newspaper “La Roumanie” during the First War World. There is a look from the perspective strictly to the articles of newspaper “La Roumanie” and how it was reflected in the mission work done by Professor, because until now there has been analyzed thoroughly Romanian press published in Paris.

ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXIII, 2015

436

se realizeze prin forța ideii de drept și prin concur-sul aliaților noști în frunte cu Franța”4.

Așadar, ne-am propus să facem o trecere în revista a temelor din articolele publicate profeso-rul ieșean: Ioan Ursu (1875 – 1925) aflat în capi-tala Franței. Este o privire din perspectiva strictă a articolelor din ziarul La Roumanie și a modului cum a fost oglindită activitatea desfășurată în cadrul misiunii. La baza investigaţiei noastre am apelat la surse inedite din arhiva Ministerului Cultelor și Instrucţiunii Publice, cele din arhiva Universităţii „Al. I. Cuza”, fondul Facultăţii de Litere și Filozofie, din arhiva personală Ioan Ursu, corespondența dintre profesorii ieșeni și ziarul La Roumanie, de la Biblioteca Academiei Române, Arhiva de la Biblioteca Națională a României fondul Saint-Georges, dar și lucrarea publicată la finalul războiului de I. Ursu5.

Fiu devotat al neamului românesc, savant patriot al istoriei, Ioan Ursu s-a născut în comuna Cața din comunitatea Târnave Mari în anul 1875. A fost fiu de învățător și a urmat studiile secundare la Brașov și universitare la București (Facultatea de Litere și Filosofie, 1894 – 1898).

Calitățile atât intelectuale, cât și morale ale studentului transilvănean, devotamentul pentru istorie și dârzenia pentru a-și însuși învățăminte și învățături au fost apreciate de dascălii săi Dimitrie Onciul și Nicolae Iorga, care au rămas mentori atât pe perioada studiilor cât și până la sfârșitul vieții6.

În anul 1898 și-a susţinut examenul de licenţă cu teza Relaţiunile politice ale Moldovei cu Ungaria de la începutul secolului XIII până la suirea pe tron a lui Ștefan cel Mare. După absolvire, a fost numit profesor suplinitor de istorie și limba română la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Brăila, apoi la Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamţ. Și-a con-tinuat studiile la Berlin (1903 – 1909), apoi la Munchen, Paris, Viena și Veneţia7.

Revine în ţară, unde în perioada 1909 – 1923 a fost profesor la Universitățile din Iași (1909 – 1919), Cluj (1919 – 1923) și București (1923 – 1925). A fondat „Revista Neamului” (1915 – 1916) și a militat pentru desăvârșirea statului naţional unitar român.

În 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română. La Paris a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române.

4 C. Mille, „A LA FRANCE!”, în La Roumanie, an I, nr. 1, joi 17 ianuarie 1918, 1.5 J. Ursu, Pourquoi la Roumanie a fait la querre, Paris, (1918).6 Ioana Ursu, Dumitru Preda, Bibliografia unei conştiințe Ioan Ursu, Cluj-Napoca, (1987), 6.7 Ibidem, 24 – 33.

Activitatea lui Ioan Ursu s-a concentrat asupra chestiunii Transilvaniei susţinând drepturile impre-scriptibile ale naţiunii române de a se reuni sub același drapel. Acesta a combătut ideea autonomiei și a menţinerii Austro-Ungariei, în articole din La Roumanie, precum: Imperialismul Unguresc; Câmpia Libertăţii; Maghiarizarea; Cancerul austro-ungar; Independenţa Ungariei; Ungurii şi Franţa etc.

Articolul din data de joi 9 mai 1918, intitulat Le Démembrement de l’Autriche Hongarie, a apărut în capitala Franței în perioada când România a semnat pacea din 24 aprilie/7 mai 1918 de la Buftea-București. Autorul sublinia faptul că desfințarea „anacronicei monarhii dualiste nu și-a luat locul definitiv în sufletul maselor occidentale”. Explicați dată de autor contă în: „teama de a nu vedea un imperiu german mult mai puternic prin anexarea unei părți din Austro-Ungaria, devenind și mai primejdios pentru pacea omenirii”. Totodată, I. Ursu sublinia faptul că „numai dezmembrând Austro-Ungaria și substituindu-i statele națonale, formând bariere solide contra expansiunii germane în Orient, Germania va putea fi forțată să renunțe la planurile sale de dominație universală”. Articolul conclude cu afirmația conform căreia „prin dez-membrarea Austro-Ungariei s-ar realiza o operă de justiție, așteptată, de secole de naționalitățile opri-mate și s-ar servi în același timp, cauza umanității asigurănd o pace durabilă”8.

Articolele Seize mai și Iancoul semnate de profe-sorul Ioan Ursu în ziarul “La Roumanie”, cu prile-jul aniversării adunării poporului român de la Blaj, au continuat seria editorialelor sale protestatare. Totodată, prin acestea făcea trimitere la rezistența națională împotriva opresorilor, evocând și figurile conducătorului românilor morți din 1848 – 18499. La o săptămână după ce publică cele două articole profesorul Ursu, în data de de 23 mai, scrie un alt articol intitulat La Plaine de la Liberté, în care a afirmat ideea că Transilvania a fost dintotdeauna un principat autonom și cu o populație majori-tară românească „…la Transylvanie n’a jamais fait partie de la Hongarie…”10.

În anul 1867 Transilvaniei a fost anexată prin pactul dualist cu toate că întreaga națiune română a protestat faţă de acest pact deoarece a fost un act „criminal al habzburgilor pentru salvarea tronu-lui”. Așadar, pentru a pune capăt acestei situații românii au avut nevoie, la fel ca și în anul 1848,

8 Ioan Ursu, „Le Démembrement de l’Autriche Hongarie”, an I, în La Roumanie, nr. 17, 9 mai 1918, 1 – 2. 9 Idem, „Seize mai”, în La Roumanie, an I, nr.18, joi 16 mai 1918, 1; „Iancoul”, în La Roumanie, nr. 18, joi 16 mai 1918, 4.10 Idem, „La Plaine de la Liberté”, an I, în La Roumanie, nr.19, joi 23 mai 1918, 2.

437

de prezența unor conducători hotărăți care să organizeze întreaga mișcare de emancipare și de unite națională11.

Un alt articol cu titlul sugestiv Le cancer austro-hongrois (Cancerul austro-ungar) apare sub semnă-tura medievistului transilvănean. Articolul începe cu afirmația „maladia care minează statul anacronic al Habzburgilor se agravează pe măsură ce victoria Aliaților se desemnează mai cu vigoare”. Așadar, pe măsura înfrângerilor suferite pe câmpul de luptă, boala statului anacronic habsburgic se agravează tot mai mult, iar încercările de salvare printr-o nouă federalizare sunt tardive căci „cehii, slovacii și sârbi vor să întemeieze statele lor, iar românii să se unească cu frații de dincolo de Carpați”12.

În articolul din 17 octombrie 1918, inti-tulat Les aspirations de la Roumanie (Aspirațiile României) istoricul afirmă faptul că „...România departe de a face o politică imperialistă, prin intra-rea sa în război [în 1916] n-a urmărit decât țelul legitim de a formă politică unității sufletești care a existat din totdeauna între cele două emisfere ale Carpaților în sud-estul european, punând astfel, bazele unui stat având un centru natural predesti-nat în fortăreața munților”13.

De asemenea, profesorul transilvănean într-un articol apărut în data de 24 octombrie a afirmat ideea că „românii nu au urmărit niciodată supu-nerea sau exploatarea altor neamuri”. Pentru a-și susține ideea, profesorul a afirmat faptul că „...dacă noi vedem, deci cu ochi buni independența ungu-rilor pe teritoriul care le revine din punct de vedere etnic, noi avem dreptul să pretindem, pe baza principiilor emise de statele Antantei, că teritoriile locuite în masă compactă de români Banat, partea română a Crișanei, Maramureșul, Transilvania și Bucovina să fie unite după dorința manifestată de românii din aceste teritorii care s-au înrolat în masă în armata română, regimentul României, atât de profund încercată în luptă pentru triumful dreptății”14.

Un alt articol dedicat salvării Austro-Ungariei a fost scris de pofesorul I. Ursu în ziaul La Roumanie apărut la finele anului 1918. Acest articol face tri-mitere la programul manifest al împăratului Carol intitulat „Către popoarele mele credincioase” din data de 16 octombrie 1918. Autorul articolului a afirmat faptul că „menținera Austriei chiar sub

11 Ioana Ursu, Dumitru Preda, op.cit., p. 191.12 Ioan Ursu, „Le cancer austro-hongrois”, în La Roumanie, an I, nr. 34, joi 9 septembrie 1918, 1.13 Idem, „Les aspirations de la Roumanie”, în La Roumanie, an I, nr. 40, joi 17 octombrie 1918, 2.14 Idem, „Les hongrois L’indepéndance de la Hongrie”, în La Roumanie, an I, nr. 41, joi 24 octombrie 1918, 2.

forma federal, nu ar schimba mult ceea ce a fost ea până aici … În secolul nostru de conștiință nu mai pot fi luate jumătăți de măsură atât de dragi diplomaților care caută în mod continuu să rezolve un teren de intervenție pentru activitatea lor sterilă. În secolul nostru de lumină nu se pot da decât soluții radical. Singurul remediu care convine monarhiei anacronice este suprimarea. Ea nu poate fi regre-tată de nimeni, nici chiar de succesorii acelora care până aici au tras atâtea profituri din ea pe seama milioanelor de dezmoșteniți”. Totodată, referitor la poziția aliaților, I. Ursu este de părere că prin dezmembrarea dublei monarhii, Franța, Anglia și Italia vor obține patru state prietene în sud-estul și central Europei: Ceoslovacia, România, Iugoslavia și Polonia, care vor deveni factori de pace și de progres pentru binele umanității15.

În timpul Conferinței de Pace de la Paris, pro-fesorul I. Ursu își aduce aportul la activitatea de lămurire a opiniei publice cu privire la drepturile naționale istorice, a contribuției armatei precum și a poporului român la victoria împotriva Puterilor Centrale. In această privință scrie trei articole și le publică în ziaul La Roumanie. Primele două fac referire la unitatea națională și etnografică a popo-rului român, iar cel de al treilea se referă la misi-unea poporului român. Astfel, profesorul I. Ursu a afirmat faptul că „românii au conservat de-a lungul secolelor unitatea limbii, a sentimentelor și moravurilor, iar misiunea poporului român era de a-și dezvolta o viață proprie și a se afirma drept un element de ordine, civilizație și pace în această parte a Europei”16. I. Ursu publică și despre ches-tiunea Banatului, articolul Le probléme serbo-rou-main (23 janvier 1919) și o broșură intitulată Les prétentions serbes sur le Banat.

Așadar, în capitala Franţei profesorul transilvă-nean I. Ursu a ţinut o serie de conferinţe, reunite apoi în lucrarea Pourquoi la Roumanie a fait la guerre, apărută la editura pariziană „Payot” în toamna anului 1918. Lucrare apreciată de G. G. Mironescu, ca fiind „o expunere foarte completă a cauzelor pro-funde care au determinat intervenția României în război”. Totodată, I. Ursu a prezentat interesele politice ale Austro-Ungariei, dovedind drepturile istorice și etnice ale României asupra Transilvaniei, Bucovinei, Crișanei, Banatului și Maramureșului17.15 Idem, „FINS AUSTRIAE”, în La Roumanie,an I, nr. 44, joi 14 noiembrie 1918, 2.16 Idem, „L’Unité Nationale et l’Unité géographique du people roumain”, în La Roumanie, an II, nr.  57 joi 13 februarie 1919, 1; L’Unité Roumaine, an II, nr.  58, joi 20 februarie 1919, 1; La Mission du Peuple Roumain, an II, nr. 60, joi 6 martie 1919, 1.17 George G. Mironescu, „La sentinelle Roumaine”, în La Roumanie, an II, nr. 64, joi 4 aprilie 1919, 1.