POSTALIONUL - Mizil · tivalul Internaþional de Poezie ºi Epigrame „Romeo ºi Julieta la...

OSTALIONUL,,Fondator Emil PROSCAN

PPPentru a doua oarã! De fapt am revenit! A fost ca o

chemare! Prima datã s-a întâmplat în toamna anului trecut. Erasfârºit de octombrie! Ca ºi acum, frunzele se întorceau înpãmântul etern al toamnei exersând foºnetul nemuririi. Frânturidin zilele-nopþi ºi zilele petrecute atunci m-au urmãrit mai tottimpul. Drumurile de pãmânt furiºate prin liniºtea pãdurilor ceparcã susþin pe umerii lor tainele cerului, sunt cãi pentru gânduriaici! Cãlcându-le, într-adevãr, mã umpleam de gânduri! De toategândurile trecute cândva prin mine ºi multe altele. Simþeam cumtãcerea se preface într-o luminã caldã, o puzderie de raze, totulîn mine ºi în jur, îmblânzindu-se. Simþeam importanþa corpuluimeu ºi plãcerea de a fi împreunã! Fiecare moment mã obliga sãconºtientizez realitatea: sunt pe Muntele Sfânt, Grãdina MaiciiDomului, Altarul Pãmântului! Slujbe, rugãciuni, mânãstiri, schi-turi, chilii, cãlugãri, copaci, pietre, pãmânt..., starea de veghe ºifiorul ce l-am simþit în tot acest timp. Este ca un botez cu cre-dinþa ºi sfinþenia venirea mea aici. ªi totul a rãmas în mine ca ºicum a fost din totdeauna!

Am revenit acum la aproape un an! Tot acest timp a fostca o despãrþire. Odatã venit, te legi într-un fel tainic cu ce esteaici, te conexezi la misterul lumii ce nu poþi s-o descoperi, dar osimþi. Totul este tainã ºi îndemn la neatigere în teama de a nutulbura. Totul aici este sfânt! Pietrele, arborii, privirilecãlugãrilor, chiar ºi aerul, toate par sfinte ºi-þiatrag atenþia într-un fel anume cã existã!

Noaptea gândurile au anotimpuriSunt gânduri în flori de cireºSunt gânduri în foºnet de ochi îm-

pietriþiSunt gânduri în formã de viscol sau

polaie de fluturiAici gândurile anotimpurilor se ames-

tecãªi descoperi cã de fapt aici e un singur

anotimpO singurã respiraþie tãcerea areªi te consideri un intrus de mult aºtep-

tatSau poate evadat cândva de aiciSurghiun al copilãrieiAici lumea zilelor are acelaºi zâmbetªi nu fug, nimic nu se strecoarãAici pãmântul e la fel ca ºi mineBrãzdat de râuri ºi animale nevãzuteÎn care rãbdarea ºi liniºtea ºi-au fãcut cuib pentru pãsãri

necãlãtoareªi paºii tuturor celorlaþi încap toþi aiciAidoma pieptului mamei este cuprinderea

Aici sunt toþi cei care s-au rupt de „lumea noastrã”,adicã cei care i-au simþit, tot ce noi nu simþim ºi vedem:nepreþuirea, nedragostea, neatingerea, nelumina...

Aici sunt toþi cei care vor sã plângã altfel de plâns decâtcel al rãtãcirilor, deºãrtãciunilor ºi durerii.

Aici oricine merge desculþ poate plânge zâmbind!Oamenii pãmântului acestui munte au locuit dintotdea-

una aici!Ei nu au venit, ci s-au întors! Sunt rugãciuni

vii, umblãtoare, între cer ºi pãmânt! De aceeanopþile lumineazã cerul.Nu ºtiu dacã aici muntele se prelinge spre

abisul albastru al mãrii sau marea a adus dinstrãfunduri acest munte spre a da definiþialiniºtii absolute! Cu siguranþã, însã, muntele ºimarea au scopuri comune.De la chilia la care am stat marea se vede ca un

trunghi isoscel cu vârful în jos, iar munþii dese-neazã un alt triunghi aidoma celui al mãrii, darcu vârful în sus.O clepsidrã perfectã în care marea ºi timpul se

scurg în pãmântul sfânt de aici, totul întruchi-pând viaþa, eternitatea!Totul este simplu aici! Plante, copaci, cãlugãri,

zâmbet, rugãciuni! Simplitatea rugãciunilor ºi aicoanelor se naºte aici ºi seamãnã foarte mult cu

cea a þãranului român!Noaptea stãteam la slujbe!Noaptea rugãciunile se amestecã cu lumina din candele

ºi lumânãri!Aici tristeþile lumii se întâlnesc fãrã patimi ºi nasc rugã-

ciuni pentru a cãpãta zâmbetul!În dreapta locului meu din bisericã era un geam mic

prin care mã uitam din când în când la cerul cu multele stele. Mise pãrea cã trebuie ca în timpul sãvârºirii slujbelor ºi a rugãciu-nilor sã privesc cerul. Ca o datorie, necesitate sau altceva.Priveam bucata de cer ºi simþeam, cu o senzaþie ciudatã de si-guranþã, cã suntem una ºi-aceiaºi. În timpul de noapte petrecutacolo simþeam o bucurie caldã peste tot în mine, imposibil de ao localiza ºi de a o compara cu o stare asemãnãtoare.

Mare parte din ce simþi aici nu se poate povesti!Am fost pe muntele Athos! Acum sunt aici în lumea

care încearcã, sfidând vacarmul, grijile, multele greutãþi, nedrep-tãþi ºi probleme, sã dea importanþã fiecãrei zile ºi sã trãiascã.

ACOLO cãlugãrii se roagã pentru noi! Un cer de slujbeºi rugãciuni se ridicã în fiecare moment spre cer!

Când noaptea coboarã liniºtea, noi visãm ºi cu siguranþãzâmbim!

AM FOST PE MUNTELE ATHOS!

Nu este prima datã când, înurma unor rezultate de excepþie ob-þinute la concursurile naþionale ºi inter-naþionale, domnul primar Emil Proº-can îi invitã pe inimoºii sportivi aiClubului de karate tradiþional „HA-SU”-Mizil ºi pe senpai Florin Carabã,la o „porþie” de discuþie, acest fapt în-tâmplându-se ºi...

PPaaggiinnaa 66

Rãspundemcititorilor!

Domnul primar a apelat la redacþiapublicaþiei noastre pentru a rãspundeunui „ grup de locuitori de pe stradaªtefan cel Mare” care reclamã faptulcã partea strãzii pe care locuiesc nueste asfaltatã ºi nu beneficiazã de tro-tuar precum vecinii de vizavi.Iatã ce mi s-a dat spre publicare:

PPaaggiinnaa 66

Din nou iarnã!Natura îºi urmeazã drumul

neabãtut ºi în curând vom intra dinnou în iarnã. Deja primele semne auapãrut, chiar mai devreme decât ne-am fi aºteptat. Nu ar fi asta problema,deoarece iarna este un anotimp foartefrumos ºi deosebit din punct devedere al tradiþiilor noastre. Iarna esteºi anotimpul puritãþii, probabil deaceea e cea mai iubitã în rândul copi-ilor.

PPaaggiinnaa 88

Un proiect deosebit de moderni-zare a oraºului Mizil, respectiv „Reabi-litare ºi modernizare strãzi” a fost finali-zat o datã cu terminarea lucrãrilor deasfaltare, urmând ca pânã la sfârºitul lu-nii august, a.c, sã aibã loc ºi recepþialucrãrilor, ca urmare a... PPaaggiinnaa 33

Oraºul Mizil– un oraº deperspectivã!

CLUBUL „HASU” –MIZIL, DISCIPLINÃªI PERSEVERENÞÃ

EEmmiill PPRROOªªCCAANNOOccttoommbbrriiee 22001111

Nr. 86 / noiembrie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail [email protected]

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifiante forme, acum, maimult ca oricând, oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

Pe 15 octombrie, la CentrulCultural „Adrian Pãunescu” au reînceputcursurile de ºah, sub îndrumarea mestruluiFederaþiei Internaþionale de ªah, domnulNicolai Barbu. Cei care doresc sã înveþeacest sport al minþii sunt aºteptaþi înfiecare sâmbãtã la orele 13.00.

Tot în cadrul acestei instituþii,sunteþi invitaþi sã vedeþi o altã expoziþie deorigami, de data aceasta a unui talentatelev al ªcolii „Sf. Maria”, Bogdan Vasiledin clasa a VIII-a.

Caravana Filmelor 3D, a popositdin nou în oraºul nostru, astfel cã în zilelede 3 ºi 4 noiembrie atât cei mici, cât ºi ceimari au avut parte de un regal de filmeartistice.

*

De Ziua Armatei, pe 25 Oc-tombrie, au fost depuse coroane de floriatât la Cimitirul Eroilor, cât ºi la monu-mentul din centrul oraºului, de cãtre:Asociaþia Pensionarilor Militari „AurelVlaicu” - filiala Mizil, „Cultul Eroilor” -filiala Mizil ºi Cercul „Cultul Eroilor” dincadrul ªcolii „Sf. Maria”.

*Se continuã înscrierile la Fes-

tivalul Internaþional de Poezie ºi Epigrame„Romeo ºi Julieta la Mizil”, ediþia a V-a,organizat de Liceul Teoretic „GrigoreTocilescu” ºi coordonat de domnul profe-

sor Laurenþiu Bãdicioiu, care vã aºteaptãcreaþiile pe pagina de înscriere:www.romeojulietalamizil.ro.

*Pe data de 2.nov. a.c., a avut loc o

acþiune organizatã de Liga Tineretului dinMizil, Liceul „Grigore Tocilescu” ºiprimãria Mizil, constând în lansarea cãrþii„Intrarea în labirint” a prof. univ. CristianCrãciun, membru al Uniunii Scriitorilordin România, unde au fost invitaþi: pri-marul oraºului Mizil, Emil Proºcan, pãrin-tele Milea Mihail, pãrintele BogdanGeorgescu, pãrintele Petre Tincu, pãrinteleAntonie Savelovici – pãrintele asociaþieistudenþilor creºtini ortodocºi dinBucureºti, ziaristul Serghei Bucur de laziarul „Prahova”ºi „Viaþa Prahovei”, pre-

cum ºi peste 120de persoane - pro-fesori, elevi ºitineri de la Ligã.Menþionãm cã a-ceasta este a cin-cea lansare decarte aparþinânddomnului Cristi-an Crãciun, orga-nizatã ºi susþinutãla Mizil.

*S-au început lu-

crãrile pentruconstruirea Bise-ricii în zona Han.

*În parcul Indus-

trial Mizil, lucrã-rile pentru intro-ducerea utilitã-þilor au luat am-ploare.

*În data de 3.

nov. a.c., avut loco nouã întâlnire aCenaclului „Aga-tha GrigorescuBacovia”.

*Pe data de 3.

nov. a.c., a avutloc o întâlnire în-tre conducereaprimãriei Mizil ºi

Distrigaz, întâlnire ce a avut ca temã dese-le avarii ºi intervenþii la carosabilul nouasfaltat, precum ºi extinderea reþelei degaze pe strãzile unde aceasta nu existã.

*În continuare se deverseazã câini

în oraºul nostru!!! *

Semaforul de la Garã esteIIMMPPUUSS ca ºi condiþie de un proiect euro-pean câºtigat, în urma cãruia s-au asfaltat10 strãzi. În aceeaºi situaþie se aflã ºiprimul sens giratoriu din oraº.

GGRRUUPPAAJJ IINNFFOORRMMAAÞÞIIOONNAALL

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ


Un proiect deosebit de modernizarea oraºului Mizil, respectiv „Reabilitare ºimodernizare strãzi” a fost finalizat o datã cuterminarea lucrãrilor de asfaltare, urmând capânã la sfârºitul lunii august a.c, sã aibã locºi recepþia lucrãrilor, ca urmare a încheieriiacestora. Ultimele douã din cele 10 strãziasfaltate sunt urmãtoarele: str. Valea Jiului ºiun tronson din str. Tudor Vladimirescu (de laintersecþia strãzii Tudor Vladimirescu custrada Victoriei, pânã la intersecþia strãziiTudor Vladimirescu cu strada Decebal). S-au realizat, de asemenea, marcaje pietonalepe toate strãzile din proiect, avem în sfârºit ºiprimul sens giratoriu din oraºul Mizil laintersecþia strãzilor 24 Ianuarie – ªtefan celMare ºi Bld-ul Gãrii, s-a instalat un semaforla intersecþia strãzilor: Bld-ul Gãrii cu ErouRadu Nicolae ºi cu siguranþã vor urma ºi alteîmbunãtãþiri.

Dorind sã tragem o concluzieasupra tuturor modernizãrilor ºi îmbunãtãþi-rile realizate prin eforturile Primãriei înoraºul nostru, am fãcut o analizã mai amã-nunþitã asupra proiectului iniþiat încã din anul2007, privind reabilitarea tehnicã a blocurilorvechi de locuinþe, prin care sã scadã con-sumurile ºi costurile energetice suportate delocuitorii oraºului Mizil.

În 2007 a fost demarat proiectul demodernizare „Reabilitare tehnicã” a blocu-rilor din oraºul nostru. A avut loc, tot în acestan, realizarea studiului de fezabilitate ºi aproiectului general propriu-zis. Au fost fina-lizate un numãr de 49 de proiecte distinctepentru un numar de 49 obiective (blocuri)cuprinzând fiecare studiul de fezabilitate,audit energetic ºi proiect tehnic ºi s-a început,

în funcþie de posibilitãþile con-crete de finanþare, execuþia aces-tor proiecte. Pânã în prezent doarun numãr de 12 blocuri din oraºau fost realmente reabilitate, suc-cesiunea realizãrii acestora fiindurmãtoarea :

În anul 2008, s-au reabili-tat primele 3 blocuri, respectiv:8, 8A ºi 49 din zona Teilor, va-loarea totalã a reabilitãrii ridicân-du-se la 745.984,37 lei, din care:34% contribuþia guvernului;

33% contribuþia Consiliului Local Mizil,33% contribuþia asociaþiilor de proprietari.

În cursul anului 2010 ºi în cursulacestui an, au fost reabilitate un numãr de 9blocuri, respectiv: 10, 10A - zona Teilor, 112– Mihai Bravu, 52 – Caragiale, 27, 31 – CuzaVodã, 40 – Nicolae Bãlcescu, 50, 60 – AlbaIulia, valoarea totalã a reabilitãrii ridicându-se la 2.709.714,47 lei, din care: 50% con-tribuþia guvernului (sã subliniem cã 1 milionlei pe care guvernul îi mai avea de acordat,nu a fost încã primit), 30 % Consiliul LocalMizil, 20% contribuþia asociaþiilor de propri-etari.

Întrebarea principalã pe care ne-opunem în prezent este: Ce se întâmplã curestul pânã la 49 de proiecte care au fostfãcute, în ce perioadã se va putea trece laexecutia acestora???

Din toate informaþiile primite sedesprind cu claritate douã aspecte:

- În prima fazã, când banii erau alo-caþi ºi aveau de unde sã vinã, mai mulþicetãþeni ai oraºului nu au fost de acord cuachitarea pãrþii care trebuia suportatã de ei;

- Acum, oamenii ºi-audat seama de binefacerile acestorproiecte, vor ºi cer aceste proiecte,dar nu mai vin bani de la guvern.

Singurul lucru liniºtitoreste faptul cã, oficial, proiectulrãmâne în vigoare ºi pentru urmã-torii ani, astfel cã poate vom reuºisã primim din nou finanþare de laguvern pentru a continua lucrãrileºi în acest domeniu.

Un alt lucru important pecare trebuie sã-l cunoaºteþi este cã

oraºul Mizil a finalizatºi beneficiazã de unPlan local de acþiune, în baza pro-gramului URBACT (pe care vi l-am prezentat în numerele ante-rioare ale publicaþiei noastre) lacare ºi România este parte.Programul URBACT este unprogram european care facili-teazã schimbul de informaþii învederea promovãrii dezvoltãriiurbane durabile. Programul oferãposibilitatea oraºelor sã conlu-creze în scopul obþinerii de

rãspunsuri la provocãrile urbane majore,confirmând rolul crucial pe care centreleurbane îl au în confruntarea cu schimbãriletot mai complexe prin care trece societatea.URBACT susþine oraºele în dezvoltarea desoluþii pragmatice, noi ºi durabile, care inte-greazã dimensiunile sociale, economice ºicea privind mediul înconjurãtor. Programulfaciliteazã schimbul de bune practici ºi expe-rienþe între toþi specialiºtii europeni implicaþiîn domeniul politicii urbane. În prezent, înProgramul URBACT sunt implicate 290 deoraºe, 29 de þãri ºi 5000 de participanþi activi.

Acest program a oferit posibilitatea tuturorþãrilor membre de a-ºi face fiecare un Planlocal de acþiune, cu proiecte pe care dorescfiecare sã le punã în practicã.

Primãria Mizil a realizat acest Plande acþiune, care are rolul de a da o dimensi-une creativã tuturor proiectelor de viitor pecare ºi le-a propus. Derularea acestora vaîncepe probabil din aceastã toamnã, iar noi vile vom prezenta din momentul începerii lor.

Se vizeazã inclusiv zona centralã aoraºului nostru, care urmeazã sã devinã o zo-

nã cu caracter specific zonei comer-ciale tradiþionale, extinderea spaþiuluipietonal, construirea unei grãdiniþe înzona Han etc.

În linii mari se urmãreºte transfor-marea oraºului nostru într-un centrucomercial ºi civic, cu un nivel calita-

tiv similar,de ce nu, cualte oraºedin zona ve-sticã, dez-voltatã a E-uropei, cucaracteris-tici similareºi apropiateca numãrde locuitoride oraºulMizil.

Trebuieamintit cã,

pe lângã toate acestea, în Planul local de acþi-une al oraºului Mizil se aflã ºi modernizareastaþiunii „Bãile Boboci”.

– un oraº de perspectivã!

– un oraº de perspectivã!

Un rezumat pe înþelesul tuturorUUnn rreezzuummaatt ppee îînnþþeelleessuull ttuuttuurroorr

Cãsãtoria este unul din eveni-mentele cele mai importante dintre naºtere ºimoarte.

Ea marcheazã începutul vieþii defamilie, desãvârºind totdeauna o ineditã ºifrumoasã poveste de dragoste, evenimentunic care dã sens ºi frumuseþe maturitãþiinoastre ºi vieþii!

Deoarece acest eveniment se con-sumã în instituþia primãriei noastre, ne-amgândit sã scriem ºi pe cât posibil sã descriemceea ce se-ntâmplã în acele momente.

Erau Pletea Alexandru ºi ApostolDiana Elena, acum sunt familia Pletea.

Cum a spus ea, DA!“ Din vedere ne ºtim de foarte mult

timp, pentru cã oraºul nostru nu este unulfoarte mare. Mai bine ne-am cunoscut înurmã cu aproximativ un an, la nunta unor pri-eteni comuni. Cred cã a fost dragoste laprima vedere, de vreme ce dupã douã sãp-tãmâni eram deja împreunã, dupã alte douãlocuiam împreunã, iar acum, la un an de zile

de atunci suntem soþ ºi soþie, formãm o fa-milie, una foarte fericitã care se bazeazã pedragoste, încredere ºi respect.

Simþeam cã suntem fãcuþi unul pen-tru celãlalt ºi vorbeam tot timpul desprenuntã. Cu toate cã nu mai era o surprizãmomentul propriu-zis al cererii în cãsãtorie, afost însã unul foarte emotionant. Bãrbaþii îngeneral se pierd atunci când este vorba dedeclaraþii de dragoste, mai ales în public, darAlex al meu, mai special, dacã mi se permiteaici gradul de comparaþiei, are un dar aparte

de a vorbi ºi de a mãrturisi ceea ce simte,fãcând abstracþie de toþi cei din jurul lui.Deci, eram acasã, împreunã cu toþi prieteniinoºtri când am fost cerutã în cãsãtorie ºi nu osã uit niciodatã acea zi: sãrbãtoream un an decând ne cunoaºteam.

Nu cred cã o sã fiu genul de nevastã

disperatã pentru cã s-a dus bãrbatul la o bere.Repet! Alex este ceea ce îmi doresc, îmidoresc sã fie în continuare aºa cum l-amcunoscut. Sunt sigurã cã îi voi ierta toate“micile ieºiri”, dar la fel de sigurã sunt cã nule va face”.

Cum a cerut-oo el:“ Ne cunoaºtem de fix un an, o

lunã ºi o sãptãmânã. Primul pas ea l-afãcut, prin aducerea în discuþie a cãsãto-riei. Cererea, evident, eu am fãcut-o. S-a

întâmplat la fix un an de când ne-amcunoscut ºi sãrbãtoream acest lucru la noiacasã, împreunã cu prietenii noºtri apropi-aþi. În primul rând am abordat “poziþiastandard” a cererii în cãsãtorie (stând îngenunchi cu mâna întinsã). I-am cerut sãfie nu doar soþia mea, ci ºi mama copiilornoºtri, pentru cã amândoi ne dorim sãavem copii. Gelozia ºi curiozitatea suntdouã lucruri pe care nu le au doar ele. Leavem ºi noi, bãrbaþii. Unii în doze maimari (ceea ce nu e prea bine), alþii moderatºi conºtiincios totodatã. Toþi ne dorim ca orelaþie soþ – soþie sã decurgã în cele maibune condiþii. Nu neg cã vom avea ºi pãrericontradictorii sau certuri, care sunt nor-male într-o relaþie în care bãrbatul esteegal cu femeia. O relaþie de cãsnicie eu aºao vãd, un tot unitar care este format din elºi ea. Aceste cuvinte care încep cu aceeaºiliterã trebuie sã se afle întotdeauna întredouã paranteze pãtrate, fãrã ca cineva sã lepoatã deschide vreodatã. O vãd pe soþiamea, Diana, ca pe o prietenã de viaþã, res-ponsabilã, iubitoare ºi o mamã minunatã.Îmi doresc sã putem duce la capãt toateplanurile pe care le avem, cu ajutorul,bineînþeles, al bunului Dumnezeu.

OORRAAªUL MIZZIL

CASA DE piatraMANOLESCU ADRIAN & PETRE DANIELA GEORGIANA

MINCULEÞ BOGDAN CRISTIAN & CHIVU MARIANA FLOROIU CIPRIAN IONUÞ & ANGHELACHE CRISTINA CONSTANÞA

BUTOI EMIL ADRIAN & NICULA NICOLETA OANACÃLIN CONSTANTIN DANIEL & ªERBAN GEORGIANA LAVINIA

O IUBIREPENTRU O VIATA

PPaaggiinnãã rreeaalliizzaattãã ddee CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Nr. 86 /noiembrie 2011 Pagina 4

Dacã în urmã cu ceva timp, înmajoritatea magazinelor – aºa zisele„buticuri” din oraºul nostru gãseai fãrãprobleme o serie de articole, denumitegeneric „mãrunþiºuri” – în general arti-cole specifice merceriilor, cum ar fi: aþã,nasturi, ºireturi, capse, „babe ºi moºi”etc, acum, acestea, ca ºi meºteºugurilede altãdatã, au început sã disparã. Acum,cauþi ºireturi de pantofi ºi nu gãseºti! Sãfie oare din cauza preþului mic pe care îlau niºte ºireturi (magazinele nepermi-þându-ºi sã investeascã în ceva cu profitmic sau chiar deloc!) sau mai comod

este rãspunsul „vindem ºireturi cu tot cuîncãlþãminte”!!!

La fel se întâmplã ºi cu remaia-tul dresurilor – a ciorapilor de damã. Sãcauþi cu lumânarea ºi nu mai gãseºti pecineva care sã se ocupe de aºa ceva.Probabil, datoritã preþului relativ mic alacestora, aºa ceva nu se mai meritã ºiaruncarea la gunoi este mai rentabilã.Chiar am ajuns la definiþia „societãþii deconsum”, pentru care profitul ºi rentabi-litatea sunt adevãraþii stãpâni. Nu con-teazã aspectele ecologice ale aruncãriiacestora în naturã, consumul nejustificatde materii prime deficitare sau dispariþiaunor meserii, principalul este câºtigul cuorice preþ.

E de râs sau e de plâns? Acestaeste un exemplu minor al „aºa ziseieconomii de piaþã prost înþelese”, încontextul în care din ce în ce mai multemiºcãri civice, atrag atenþia asupra

respectãrii resurselor materiale ale pla-netei noastre.

Zilele trecute aveam nevoie deniºte ºireturi de pantofi, am mers ºi am

cãutat în mai multe magazine din oraºulnostru, dar la întrebarea: „Aveþi ºire-turi?” mi se rãspundea: „Nu, nu avem!Am þinut dar nu mai þinem!”. La între-barea „De ce nu mai þineþi?” rãpunsulera simplu „Nu aducem deoarece nu semeritã!”

Totuºi vã rugãm sã nu disperaþi,deoarece existã un singur magazin înoraºul nostru unde puteþi gãsi ºireturi depantofi, ghete etc, toate mãrimile, chiarºi pe culori, acesta este magazinulaparþinând SC. AURORA.SRL situat încentrul oraºului, pe platou ºi care maimenþine încã un raion bine aprovizionatde mercerie.

Cum ºireturile fac parte tot dincategoria merceriei, în acest magazingãsiþi tot ce þine de mercerie ºi „mã-runþiºurile aparþinând acesteia”.

Etapa finalã a concursului deºah a oraºului Mizil, intitulatã „CUPASERBÃRILOR TOAMNEI MIZIL”2011, a luat sfârºit. Foarte mulþi mizi-leni iubesc ºahul, acest lucru s-a vãzutclar, iar pentru a vã convinge ºi maimult, vã relatãm mai jos câteva dingândurile ºahiºtilor noºtri vizavi deacest sport, dar ºi de iniþiativa luatã deedilul oraºului ca acest concurs sã aibãloc ºi sã capete o importanþã deosebitãpentru oraºul nostru. Iatã câteva gân-duri ale acestora, dar ºi unele propuneri:

SSâârrbbuulleessccuu VViioorreell,, MMiizziill::De 10 ani particip

atunci când am timp laaceste minunateconcursuri. Suntfoarte mul-þumi td e

felul în care sunt organizate ºi aº vreasã-i mulþumesc în mod deosebit dom-nului primar, sã-l felicit pentru cã îlpreocupã sportul, mai ales ºahul. Îi urezmultã sãnãtate ºi multe realizãri. Aºveni cu o idee, care ar prinde foartebine, cred eu, ca aceste concursuri sã fieorganizate în sistem de turneu. Am 52de ani, dar mã simt încã tânãr ºi aºputea sã mã ocup de câþiva copii,antrenându-i ºi învãþându-i ºahul, astadacã este posibil.

Vã urez multã sãnãtate!

PPããdduurree SSoorriinn,, MMiizziill::Am 36 de ani ºi am

participat la concursul de ºahorganizat de Primãria Mizil

unde am ocupatlocul al III-lea.

Iniþiativa estebine venitãpentru noi

c e i

care

iubim acest sport. Este bine cã încercãmsã dezvoltãm inteligenþa copiilor ºicetãþenilor oraºului ºi promovãm spiri-tul de învingãtor.

Poate în viitor vom face demer-suri la Federaþia Românã de ªah sãdeschidem o filialã la Mizil ºi, de ce nu,sã facem o echipã a oraºului care sãparticipe la concursurile judeþene ºinaþionale.

Putem face ºi un club de antre-nament pentru copii ºi astfel, vom daun semnal mai puternic ºi un impulscelor care vor sã-ºi dezvolte inteli-genþa.

Mulþumesc pentru aceastãorganizare, mai sunt multe de pus lapunct, dar cu timpul sunt convins cã sevor rezolva, atât privind organizareaetapelor, cât ºi a finalei.

NNaaee EEuuggeenniiuu,, MMiizziill:: Îi mulþumesc domnului primar

pentru lãudabila iniþiativã de a-i provo-ca pe cei cu dragoste pentru ºah,desfâºurând acest concurs pe parcursula 12 sãptãmâni, unde au fost ºi câºtigã-tori ºi premii substanþiale, etapã deetapã. Concursul s-a desfãºurat într-un

mod organizat, specific ºahului,fiecare participant ºi-a etalat cu-noºtiinþele ºi talentul în dome-

niu, legându-se prietenii ºi relaþiide respect reciproc. Fie ca ediþiile

viitoare sã aducã ºi mai mulþi con-curenþi, dezvoltându-se astfel aceastã

pasiune pentru un minunat joc de masã.

AAnnddrreeii GGhheeoorrgghhee,, MMiizziill:: Con-cursul s-a desfãºurat în condiþii bune,organizare ireproºabilã, dar aº dori cape viitor sã se asigure în mod suficientºi ceasurile de control.

GGaavvrriillãã AAddrriiaann,, MMiizziill:: Mulþu-mim pentru organizarea turneului deºah. Asemenea acþiuni sunt bineveniteîntotdeauna. Felicitãri ºi organizato-rilor.

IIoonnaaººccuu MMiirrcceeaa,, 3333 ddee aannii::Vreau sã mulþumesc tuturor celor careau contribuit la organizarea acestuiconcurs de ºah, care, din punctul meude vedere, s-a desfãºurat în condiþiifoarte bune ºi cred cã vorbesc înnumele tuturor cînd spun cã mai aºtep-tãm astfel de turnee. Vã mulþumesc!

Cu siguranþã lista de mulþumiricontinuã. Mai sunt alþi pasionaþi deacest sport care sunt de aceeaºi pãrereacu cei prezentaþi mai sus. ªi noi sperãmsã nu ne oprim aici, sã mergem maideparte, învingãtori, aºa cum suntem ºicu dragostea de sport în suflet.

Mulþumim tuturor pentru gân-durile voastre, sincere, ºi cu siguranþãnu vor rãmâne uitate.

Mult succes în continuare!

UNDE SUNT “MARUNÞIªURILE”DE ALTÃDATÃ?

PPaaggiinnãã rreeaalliizzaattãã ddee CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Onoruri Si mulTumiri


CASETA LUNIICalendar noiembrie

SArbAtori religioase ortodoxe

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

8152229

9

162330

10

17

24

41 2 311

1825

5

121926

61320

27

7142128

8 noiembrie – Soborul Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil21 noiembrie – Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului 30 noiembrie – Sf. Ap. Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României

1 noiembrie – Ziua Radioului Naþional 3 noiembrie – Ziua Vânãtorilor de Munte 10 noiembrie – Ziua Artileriei Române11 noiembrie – Ziua Internaþionalã a Veteranilor12 noiembrie – Ziua Cercetaºilor Militari 13 noiembrie – Ziua Mondialã a Calitãþii 16 noiembrie – Ziua Trupelor de Cãi Ferate ºi Transporturi Militare 19 noiembrie – Ziua Cercetãtorului ºi Proiectantului 20 noiembrie – Ziua Naþionalã împotriva Fumatului 21 noiembrie – Ziua Mondialã a Televiziunii23 noiembrie – Ziua Economiºtilor25 noiembrie – Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþeiîmpotriva Femeilor

1 noiembrie – 138 de ani de la naºterea sculptorului Dimitrie Paciurea (d.1932)4 noiembrie – 108 ani de la naºterea poetului, traducãtorului, prozatoruluiºi gazetarului Vlaicu Bârna (d. 1999)8 noiembrie – 83 de ani de la naºterea criticului ºi istoricului literarDumitru Micu9 noiembrie – 103 ani de la naºterea criticului literar, eseistului ºi publicis-tului Lucian Boz (d. 2002)10 noiembrie – 163 de ani de la naºterea omului de culturã brãileanAtanasie Popescu, (d. 1907)11 noiembrie – 128 de ani de la naºterea istoricului literar ºi slavistuluiªtefan Ciobanu, membru al Academiei Române (d. 1950)11 noiembrie – 78 de ani de la naºterea actorului ªtefan Bãnicã Senior (d.1995)15 noiembrie – 143 de ani de la naºterea omului de ºtiinþã Emil Racoviþã,fondatorul biospeologiei (d. 1947)15 noiembrie – 93 de ani de la Unirea Bucovinei cu România16 noiembrie – 108 ani de la naºterea pãrintelui ºi teolugului DumitruStãniloaie, membru al Academiei Române (d. 1993)17 noiembrie – 123 de ani de la moartea memorialistei ºi publicistei DoraD`Istria (d. 1888)19 noiembrie – 88 de ani de la naºterea eseistei, jurnalistei ºi traducãtoareiMonica Lovinescu (d. 2008)25 noiembrie – 148 de ani de la naºterea medicului ºi bacteriologului IonCantacuzino, creatorul ºcolii româneºti de microbiologie ºi medicinãexperimentalã (d. 1934)28 noiembrie – 38 de ani de la moartea principesei ºi scriitoarei MarthaBibescu (d. 1973)

1 noiembrie – Antigua3 noiembrie – Dominica3 noiembrie - Panama11 noiembrie – Angola

18 noiembrie – Letonia19 noiembrie – Monaco28 noiembrie – Albania29 noiembrie – Yugoslavia

PERSONALITATIMIZILENE

Paul Niculescu-Mizil a fost unînalt demnitar comunist,ministrul educaþiei ºiînvãþãmântului între1972 ºi 1976, minis-tru de finanþe între1978 ºi 1981.

Paul Nicu-lescu-Mizil a fostcãsãtorit cu LidiaNiculescu-Mizil.Împreunã au avutºase copii, dincare trei adoptaþi.Copiii naturali suntSerghei Mizil, LidiaMizil ºi Donca Mizil.Pe Doru, Paul Nicu-lescu-Mizil l-a înfiatînainte de a împlini 1an, dupã ce a rãmasorfan în urma unui accident rutier.

Serghei Mizil a dus o viaþãobiºnuitã pentru un fiu de demnitarcomunist.

A absolvit Facultatea de ArtePlastice, obþinând o diplomã de pictorºi o perioadã chiar a profesat. A fãcutrochii sau curele pentru Fondul Plastic,a vândut tablouri inclusiv în strãinã-tate.

Dupã moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Paul Niculescu-Mizil devine secretar al C.C.

Ca urmare a politicii de rotaþiea cadrelor promovatã de Ceauºescu,Paul Niculescu-Mizil este transferatdin aparatul politic de partid în sferaexecutivã, fiind numit viceprim-mi-nistru al guvernului (1972-1981),ministru al Educaþiei ºi Învãþãmântului(1972-1976), ministru al Finanþelor(1978-1981), preºedinte al Centrocoop(1981-1989)

Dupã Revoluþia din Decembrie1989, Ion Iliescu l-a pãstrat pe PaulNiculescu-Mizil în conducerea Fron-tului Salvãrii Naþionale, însã presiunilesocietãþii civile au dus repede la înde-pãrtarea, arestarea ºi ulterior judecareasa ca membru al lotului C.P. alãturi dedemnitari comuniºti importanþi pre-cum Constantin Dãscãlescu, ManeaMãnescu, Ion Dincã, Emil Bobu sauTudor Postelnicu.

Condamnat, Niculescu-Mizil aexecutat o pedeapsã de trei ani deînchisoare pentru implicarea directã,prin votul dat în Comitetul Politic

Executiv, în represiunea împotriva

manifestanþilor de la Bucureºti ºiTimiºoara. Ulterior a fost graþiat

de Ion Iliescu. Paul Niculescu-Mizil a

murit pe 5 decembrie2008, la 85 de ani,într-un azil privat dinBucureºtii în carelocuia în ultimultimp. Suferea deprobleme cardiace,în 2007 fiind operatla o clinicã dinGermania. Paul Niculescu-Mi-zil a fost înmor-mântat pe 9 decem-brie 2008 în cimitirul

din curtea mãnãstiriiCernica, fiind condus

pe ultimul drum de câtevasute de persoane printre care ºimizileni.

Dincolo de numeroasele con-troverse în legãturã cu statutul decomunist al lui Paul Niculescu Mizil,trebuie sã remarcãm ºi sã recunoaºtemceea ce a fãcut pentru oraºul nostru:Cooperativa Unirea Meºteºugarilor,instituþie de frunte în ierarhia naþionalãa unitãþilor de acest profil la, între-prinderea Relaxa, de numele cãruia s-alegat întotdeauna numele oraºului nos-tru, transformarea uzinei de reparatvagoane în U.M. 1669 actualmenteMFA, înfiinþarea unui liceu, sunt câte-va exemple din strãdania ce permanenta avut-o acest om pentru dezvoltareaoraºului Mizil.

Mãrturii pot fi ºi zecile ºizecile de mizileni care totdeauna aufost primiþi ºi ajutaþi de Paul NiculescuMizil în timpul diferitelor funcþii pecare le-a deþinut.

Mai trebuie menþionat faptulcã s-a nãscut ºi a copilãrit aici, atâtdânsul, cât ºi întreaga lui familiepurtând numele oraºului nostru.

Pentru toate aceste lucruri ºipentru multe altele trecute în anonimat,s-a considerat cã este pe deplin meritatsã i se acorde titlul de “Cetãþean deonoare al oraºului Mizil”, fapt ce s-aîntâmplat în anul 2005 ºi care l-a bucu-rat foarte mult în ultima perioadã avieþii sale.

În rândul cetãþenilor de onoareai oraºului nostru, îi regãsim ºi pe:Constantin Drãjneanu, Leonida Conde-escu ºi profesorul Panait Gheorghe.

--

Paul Niculescumizil

11992233 –– 22000088

Chelaru Maria (1943)Ilinescu Ecaterina (1935)

Achim Georgeta (1927)

Dumnneezeeu sã-ii oodihnneesccã-nn paccee!

SArbAtori Laice


Nu este prima datã când, în urmaunor rezultate de excepþie obþinute laconcursurile naþionale ºi internaþionale,domnul primar Emil Proºcan îi invitã peinimoºii sportivi ai Clubului de karatetradiþional „HASU”-Mizil ºi pe senpaiFlorin Carabã la o „porþie” de discuþie,acest fapt întâmplându-se ºi la începutulacestei luni, prilej cu care aceºtia au fostfelicitaþi încã o datã.

Domnul primar a vorbit cufiecare sportiv, interesându-se de situaþiaºcolarã, de pasiunile ºi dorinþele acestora,despre ce vor sã devinã atunci când vor fimari ºi i-a sfãtuit sã aibe grijã la anturaj,sã aibe continuitate ºi perseverenþã înceea ce fac, pentru a obþine ºi pe viitorperformanþã ºi recunoaºtere. Au fostfoarte bucuroºi când domnul primar le-amãrturisit cã s-a lãudat la Bruxelles curezultatele obþinute de ei..

Sã nu credeþi cã puºtimea a venitcu mâna goalã, au venit încãrcaþi cumedaliile ºi cupele obþinute de-a lungultimpului ºi care vor fi expuse în viitorulapropiat în incinta instituþiei noastre.

În afarã de pasiune, perseverenþã,seriozitate, aceste rezultate se datoreazãîn mare mãsurã domnului Florin Carabacare a pornit în anul 2003 cu gânduri mariºi cu multã speranþã, sã-i îndrume ºi sã-idisciplineze pe aceºti copii pentru cã înprimul rând karatele tradiþionale ur-mãresc evoluþia spiritualã ºi desãvârºireatehnicã – ºi iatã cã a reuºit. În tot acesttimp, peste 400 de copii au fost îndrumaþide cãtre senpai Florin Caraba, însã acumau rãmas cei mai buni.FFeelliicciittããrrii ººii mmuulltt ssuucccceess îînn ccoonnttiinnuuaarree!!

*Pe data de 8 octombrie, la Sala de

Sport a oraºului Mizil, a avut loc „Cupa deToamnã” ce a vizat categoriile de copii 1,

2, 3 ºi 4 cadeþi.Competiþia s-a bucurat de un real

succes, reuºind sã strângã 109 sportivi ºifoarte mulþi spectatori.

Iatã care sunt rezultatele spor-tivilor noºtri:

CATEGORIA C1, C2ÎNCEPÃTORI BÃIEÞI KATA

LOCUL 1 GHEORGHE LEONARD LOCUL 2 STAN RÃZVAN LOCUL 3 GHEORGHE ION LOCUL 4 GHEORGHE NICOLAE

CATEGORIA C1, C2

ÎNCEPÃTORI BÃIEÞI KUMITELOCUL 1 GHEORGHE LEONARDLOCUL 2 STAN RãZVAN LOCUL 3 GHEORGHE NICOLAELOCUL 4 GHEORGHE IONCATEGORIA C1 AVANSAÞI KUMITELOCUL 4 DOGEA VICENÞIU

CATEGORIA C1 KATA OGLINDÃLOCUL 2 BANU MARIA ªI DOGEAVICENÞIU

CATEGORIA C1 KUMITE FETE1DANJ

LOCUL 3 NOVAC FLORINACATEGORIA C2 KUMITE BÃIEÞI

2KYULOCUL 4 TOTI MIHAI

CATEGORIA C2 KUMITE BÃIEÞI 3 KYU

LOCUL 4 RISTOIU RAREªCATEGORIA C2 KUMITE BÃIEÞI

4 KYULOCUL 1 ÞIGÃU GEORGE

CATEGORIA C2 KATA OGLINZI

LOCUL 1 ÞIGÃU GEORGE ªI RISTOIURAREª

CATEGORIA C3-C2 KATA FETEÎNCEPÃTORI

LOCUL 1 MILEA IULIA

CATEGORIA C3-C2 KUMITE FETEÎNCEPÃTORI

LOCUL 1 MILEA IULIACATEGORIA C3 KATAÎNCEPÃTORI BÃIEÞI

LOCUL 1 SOARE ªTEFANCATEGORIA C3 KUMITE BÃIEÞI

ÎNCEPÃTORI LOCUL 1 SOARE ªTEFAN

CATEGORIA C3 AVANSAÞIKUMITE BÃIEÞI

LOCUL 1 PANDELEA BOGDAN CATEGORIA C3 AVANSAÞI

KUMITE BÃIEÞI LOCUL 1 IVAN ALEXANDRULOCUL 2 RÃDUCANU GEORGE

CATEGORIA C3 KATA OGLINZILOCUL 2 MICU ALEXANDRU ªIIVAN ALEXANDRU

CATEGORIA C3 KATA OGLINZI LOCUL 1 PANDELEA BOGDAN ªIRÃDUCANU GEORGECATEGORIA C4 AVANSAÞI BÃIEÞI

LOCUL 1 BACIU VLÃDUÞCATEGORIA C4 KATA FETE

LOCUL 2 PANDELEA ALEXIACATEGORIA C4 KUMITE FETE

LOCUL 1 PANDELEA ALEXIACATEGORIA C4 KUMITE BÃIEÞI

LOCUL 1 BACIU VLÃDUÞCATEGORIA CADEÞI KATA FETE

LOCUL 1 IONIÞÃ MIHAELALOCUL 2 NOVAC MARIA

CATEGORIA CADEÞI KUMITEFETE

LOCUL 1 NOVAC MARIALOCUL 2 IONIÞÃ MIHAELA

CATEGORIA CADEÞI BÃIEÞIKATA

LOCUL 3 DAVID ALEXANDRUCATEGORIA CADEÞI KUMITE

BÃIEÞI LOCUL 1 DAVID ALEXANDRU LOCUL 3 MIHÃILÃ VALENTIN

CLUBUL „HASU” – MIZIL, DISCIPLINÃ ªI PERSEVERENÞÃ


Domnul primar a apelat laredacþia publicaþiei noastre pentru arãspunde unui „grup de locuitori de pestrada ªtefan cel Mare”, care reclamãfaptul cã partea strãzii pe care locuiescnu este asfaltatã ºi nu beneficiazã de tro-tuar, precum vecinii de vizavi.

„Locuitorii de pe aceastã partea strãzii ªtefan cel Mare au creat tottimpul probleme, în sensul cã mare par-te din ei au ocupat abuziv jumãtateasudicã a acestei strãzi, care iniþial a fostproiectatã a fi un adevãrat bulevard. A-ceastã parte, a fost transformatã de-alungul timpului în grãdini de zarzavat,plantându-se aici, adicã în stradã, zarza-vaturi de orice fel, pomi fructiferi sauchiar ridicându-se diferite construcþii.

În mod normal pentru soluþionareaacestui aspect, nu numai ilegal, dar ºineplãcut, existau douã variante:

1) Sã se interzicã accesul laacest perimetru, demolându-se tot ceexistã;

2) Închiriindu-se aceste supra-feþe pentru care ei ar fi trebuit sã plã-teascã sume importante de bani.

Acestea ar fi fost niºte mãsuriextreme, la care am refuzat de fiecaredatã sã recurg. Când am hotãrât moder-nizarea acestei strãzi, carosabilul exis-tent avea numeroase gropi, parcurgereaacestuia fãcându-se cu mare greutate,

am anunþat posesorii grãdinilor „ad –hoc” sã-ºi ridice împrejmuirile, sã-ºidemoleze construcþiile ºi sã eliberezetrenurile pentru a facilita începerealucrãrilor. Nu a fost chip!

Am fost asaltat de rugãminþi,solicitãri, chiar adevãrate demonstraþii,prin care mi se solicita clemenþã, în sen-sul cã, persoanele responsabile sã fielãsate în continuare sã beneficieze deaceste suprafeþe, invocându-se sãrãcia,lipsurile de orice fel, inclusiv lipsalocurilor de muncã, aceste suprafeþefiindu-le de un mare ajutor. Am cedat laaceste rugãminþi ºi datoritã faptului cã

prin prisma economiilor realizate se maiputea asfalta o stradã, iar pentru oraºacest lucru însemna mare lucru.

Aceasta este istoria adevãratã aasfaltãrii ºi modernizãrii unui singursens al acestei strãzi.

Nu s-a renunþat la modernizareaei în întregime, soluþia de faþã fiind demoment.

Am þinut sã fac public acestcaz, deoarece nu este prima datã cândanumiþi cetãþeni solicitã insistent ceva,iar dupã soluþionare, reproºeazã chiardânºii ceea ce au cerut. Le promit ca nuo sã mai ascult absolut nicio sugestie ºi,în regim de urgenþã, pe partea dânºilorvom executa un trotuar de pavele”.

Cristina COLÞ

Rãspundem cititorilor!

Nr. 86/ noiembrie 2011 Pagina 7

De un an de zile, în incinta SãliiSportului din Mizil, fiinþeazã Clubul de

Dans Sportiv condus de domnul ParfenieCostel. Nãscut la Iaºi, îºi descoperã la vâr-sta de 12 ani marea sa pasiune –dansul. La16 ani devine antrenor, urmeazã cursurilerenumitei ºcoli din Anglia – IDTA, îi arede-a lungul timpului profesori pe mariicampioni ai lumii: Bran Watson, DonnyBurns ºi Iurie Braiº, câºtigã numeroasepremii naþionale ºi internaþionale. Acum eaici, cu noi, ºi ne învaþã copii sã danseze, sã

se exprime, sã trãiascã frumos, sã devinãcampioni ºi aºa cum spunea chiar el „îiajutã sã se dezvolte armonios, le conferãposibilitatea sã schimbe mediul ºi îi învaþãsã fie luptãtori în viaþã”. Noi credem cã areuºit, acest fapt fiind dovedit de multi-tudinea de cupe ºi medalii câºtigate dupãnumai un an de zile. Acum, copiii suntpregãtiþi pentru campionate internaþionale,sperãm ºi le urãm sã fie cei mai buni, din-

tre cei buni! Cu aceastã ocazie, domnulParfenie Costel, doreºte sã-i mulþumeascãdomnului primar Emil Proºcan pentru spri-jinul acordat, dar ºi pãrinþilor care au înþe-les sã le ofere copiilor lor un mod armoniosde viaþã! Cei care iubesc dansul, suntreceptivi, au o ureche muzicalã bunã, suntaºteptaþi cu mare drag sã se înscrie la„Clubul de Dans Sportiv”.

Îi aºteptãm!

Vineri, 14 Octombrie 2011, aavut loc Faza pe Centrul Mizil a Olim-piadei Naþionale a Sportului ªcolar latetratlon pentru ºcolile gimnaziale dinmediul urban ºi rural. Pentru probele dealergare de vitezã pe 60 de metri, arun-carea mingii de oinã ºi sãritura înlungime cu elan, competiþia s-a desfã-ºurat pe baza sportivã a ªcolii ,,Sf. Ma-ria” – Mizil. Pentru ultima probã, cea dealergare de rezistenþã pe 800 de metri,participanþii s-au deplasat pe StadionulOraºului Mizil.

La competiþie au participat 52 deconcurenþi de la ºcolile din Ciorani,Chiojdeanca,Vadu Pãrului, Fulga de Jos,Fulga de Sus precum ºi L.T. Urlaþi, L.T.Mizil, ªcoala ,,Sf. Maria “ Mizil. Lafinalul competiþiei , primul loc a fost ocu-pat de echipa ºcolii ,,Sf. Maria” (Prof.Niþu Virgil) cu 789 de puncte.

Locul doi pentru mediul urban arevenit echipei gimnaziului din cadrulLiceului Teoretic Mizil (Prof. MoiseMarian) cu 732 de puncte, urmate deechipa gimnaziului din cadrul LiceuluiTeoretic Urlaþi (Prof. Vasilescu Victor) cu

669 de puncte. Pentru mediul rural, primul loc a

fost ocupat de echipa ºcolii Fulga de Joscu 698 de puncte, urmatã de echipeleºcolilor Ciorani (locul II cu 662 depuncte), Fulga de Sus (locul III cu 611

puncte, Chiojdeanca (locul IV cu 567 depuncte) ºi Vadu Pãrului (locul V cu 534de puncte). Competiþia a contat pentrucalificarea la faza judeþeanã a OlimpiadeiNaþionale a Sportului ªcolar la tetratlon,care va avea loc în primãvarã la C.T.Lazãr Edeleanu din Ploieºti.

La bãieþi s-au remarcat GicãRobertino (L.T. Mizil) cu 236 de puncte ,Chiriþoiu Valentin (ºc. Vadu Pãrului) cu215 puncte ºi Ioan Alexandru (ºc. ,,Sf.Maria “ Mizil) cu 210 puncte .

La fete amintim rezultatul eleveiCati Boboc (ºc.Ciorani) cu 192 de puncteºi pe cele ale elevelor Niþu Cristina (ºc.Ciorani), ªerban Alexandra (L.T.Mizil),ambele cu câte 183 de puncte.

Felicitãm participanþii pentrucomportamentul exemplar ºi le urãm suc-ces celor calificaþi la faza judeþeanã.

PPrrooff.. NNiiþþuu VViirrggiill

CLUBUL DE DANS SPORTIV, PARFENIE COSTEL –

P SIUNE ªI ELEG NÞÃ

Din totdeauna m-a preocupatistoria acestor locuri, dorind sã aflu câtmai multe despre istoria mizilului, despreoamenii care s-au nãscut, au trãit ºi muritîn acest areal ºi au contribuit într-un felsau altul la apariþia, dezvoltarea ºiapãrarea localitãþii în care astãzi ne ducemºi noi viaþa.

Senzaþia mea cã aceste locuri auconstituit atracþii din cele mai vechi tim-puri pentru diferite personalitãþi ale vre-murilor respective, redevine un fapt totmai cert, la fel ca ºi ideea cã ele au primitcândva o anume dumnezeire.

Mihai Viteazul, doamna Neaga,Alexandru Ioan Cuza, familia Cantacu-zinilor, Ion Luca Caragiale, Matei Emi-novici, Vasile Voiculescu, sau în ultimultimp, Grigore Vieru, Adrian Pãunescu, Fã-nuº Neagu, Adrian Nãstase, Eugen Simi-on, Ileana Vulpescu, Tatiana Stepa ºi mulþialþii, reprezintã mãrturii certe cã acestelocuri ºi oamenii de aici au ceva, un fel deatracþie, sezizabilã de oamenii deosebiþi.Aº mai adãuga ºi faptul cã aici în zonanoastrã este singurul loc unde migdalulacceptã sã creascã. Oare de ce?

ªi oamenii mi se par altfel decât în

alte zone! Mult mai aproape de mentali-tatea ºi personalitatea adevãraþilor români.

Sfânta Filofteia, acea fetiþã cuinima ºi sufletul dumnezeit în bunãtate,omorâtã de tatãl sãu pentru cã se îngrijeade cei nevoiaºi, ºi care prin taina morþii adecis sã sãlãºluiascã în þara noastrã, ºianume la Mãnãstirea Curtea de Argeº, afost adusã în pelerinaj în momentele demare cumpãnã pentru localitatea noastrã,ºi ca ºi cum ar avea dragoste pentru acestelocuri, a adus aici binecuvântate ºi a fãcutca totul sã renascã ºi sã revinã la normal.

Faptul cã alãturi de românii deaici conlocuieºte o minoritate destul desubstanþialã de þigani, ºi cã aceºtia au trãitîn pace ºi bunã înþelegere cu cei de aici,neîntâmplându-se niciodatã conflicte cumdeseori au apãrut în alte zone, demon-streazã toleranþa, înþelegerea ºi bunãtateaoamenilor de aici.

Din aceste motive, la care am maiadãugat ºi faptul cã de-a lungul vre-murilor, Mizilul a fost ciuntit de cãtre ve-cini de suprafeþele de teren ce le-a avut înproprietate (comuna Baba Ana se întindepânã la limita caselor din partea de Sud aMizilului, iar terenurile pe care se gãsesc

Petromul ºi Staþia de apã a oraºului suntconsiderate a fi în propietatea comuneiVadu – Sãpat!!!), m-au determinat sãiniþiez o campanie de scotocire prinarhivele þãrii cu intenþia de a afla cât maimulte adevãruri.

Am descoperit, astfel, foartemulte lucruri interesante despre acestelocuri ºi oamenii de aici, ºi în mãsura încare spaþiul ºi timpul ne permit, o parte dinele le vom da spre publicare pentru a ficunoscute ºi de dumneavoastrã.

O sã începem cu Primãria oraºuluiMizil, fãcând menþiunea cã primul primaral acestei localitãþi a fost instalat în anul1864, ºi o sã vã prezentãm lista lorîncepând cu acesta, precum ºi viceprimariide atunci, iar în numerele viitoare o sã con-tinuãm cu ceilalþi salariaþi, aparþinândprimãriei în acele vremuri, precum ºiinteresantele funcþii pe care le-au avut.

Primari:ªtefan Nicolau , 1864 – 1865

Constantin Jaravete, 1866 – 1868Costache Condeescu

Stelian V. Pitiº, 1895 – 1897Leonida Condeescu, 1897 – 1906

Gheorghe Sp. Anastasiu-Soreanu, 1906 –1908

Ion Haritonovici, 1919 – 1921Constantin Mãnciulescu, 1921 – 1922

Petre Constatinescu, 1923 – 1924Plutarch Mareº, 1925Spirea V. Anastasiu

Ticã ConstantinescuIon I. ªtefãnescu-Nelu, 1926

Petre Alexandrescu, 1927 – 1928Ioan Haritonovici, 1929 – 1932Ermil Diaconescu, 1934 – 1937

Octavian Minculescu, 1937 – 1938Cpt. Rez. I.Guliano, 1938 – 1939Alexandru Gotsman, 1939 – 1940Traian Vlãdãreanu, 1940 – 1941Ermil I.Diaconescu, 1941 – 1942

Traian Florescu, 1942 – 1942Spirea V. Anastasiu, 1943 – 1944

Ilie N. Popesc, 1944 – 1945Stelian Addreescu, 1945 – 1948Moise V. Iordache, 1948 – 1949

Iancu Gheorghe, preºedinte ComitetulProvizoriu, iulie – decembrie 1949

Ajutor de primari:Ion Andreescu, 1924 – 1929

Vasile Stoicescu, 1930 – 1932Nae Tonciu, 1933 – 1936

Traian Florescu, 1938 – 1939Gheorghe I. Andreescu, 1939 – 1940

Petre Andrei, 1940 – 1941Spirea V. Anastasiu, 1941 – 1943

Avocat Gheorghe I. Andreescu, 1943 –1944

Anton Georgescu, 1944 – 1945Dumitru P. Gheorghe, 1945 – 1949Florian Georgescu, vicepreºedinte

Comitetul Provizoriu, iulie – decembrie1949

emember...

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

R


Deºi cu toþii ar trebui sã simþimfrumuseþea acestui anotimp, bucuria sãr-bãtorilor, urãrile ºi gândurile calde alesemenilor adresate nouã, unii dintre noisimt doar frigul care le intrã în case ºigândul cã iarna nu este decât o povarãgreu de dus pentru ei.

Am întâlnit-o pe Enache Geor-geta, o bãtrânicã de 81 de ani. Locuieºtepe strada George Ranetti, nr 16. I-amcerut sã-mi acorde câteva minute sã steade vorbã cu mine. Cu o privire tristã,parcã neputincioasã, tocmai ce se întorceade la spital, în urma unei cãzãturi care i-alãsat urmãri vizibile, mi-a acceptat cere-rea de a sta de vorbã cu dumneaei. Amîntrebat-o ce mai face ºi cum o duce? S-auitat lung la mine ºi mi-a rãspuns: „Greu!Sunt bãtrânã ºi bolnavã, mã miºc din ceîn ce mai greu, nu prea mai vãd, se întam-plã sã mai cad... este foarte greu.”Bãtrânica are un fiu, care stã cu dânsa, ela adus-o de la spital, el o ºi îngrijeºte, defapt se îngrijesc unul pe altul deoarece ºiel este bolnav. Trãiesc amândoi din douãpensii, a bãtrânei de 350 de lei ºi pensiade handicap a bãiatului de 600 lei. Fiind

bolnavi, cheltuiesc foarte mult pemedicamente, ultimele medicamente

cumpãrate aveau o valoare de aproape200 lei. I-am întrebat dacã s-au pregãtitpentru iarnã, dacã ºi-au cumpãrat lemne.Domnul mi-a rãspuns cã au apucat sã-ºicumpere doar o tonã de lemne. Evidentnu sunt de-ajuns pentru toatã iarna, darnu au avut bani pentru mai mult. Cu aju-torul lui Dumnezeu sperã sã treacã ºi deiarna asta.

Vã spuneam la început cã iarnaeste un anotimp foarte frumos, însã pen-tru oameni ca ei, unde sãrãcia e mai pu-ternicã decât orice altã frumuseþe pe careDumnezeu ne-o dã, oamenii se simt des-curajaþi, pãrãsiþi ºi nu mai gãsesc putereade a zâmbi!Vã daþi seama ce agonietrãim?... Sã nu putem zâmbi! O mamãbãtrânã de 81 de ani, bolnavã, cu vedereaslabã ºi bãiatul acesteia în vârstã de 50ani, cu handicap, bolnav ºi el. El trebuiesã se îngrijeascã de casã ºi de mama lui,iar mama, la rândul ei, cât mai poate, sãse îngrijeascã de el.

Lor ºi tuturor care se regãsesc însituaþii similare, le doresc sincer putereade a rezista ºi credinþã!

Am plecat mai departe cu deza-mãgire în suflet ºi cu gândul cã totuºisunt mulþi oameni în asemenea situaþie,dar care îºi pãstreazã demnitatea ºi carenu „strigã” dupã ajutor. Printre cei care îºivãd de amãrãciunea lor ºi-ºi plâng singurinecazurile, o pot aminti ºi pe doamnaªtefãnescu Maria, în vârstã de 55 de ani,care locuieºte pe strada Valea Jiului.Dânsa locuieºte singurã, nu are pe nimenicare s-o sprijine în lupta grea cu viaþa.Trãieºte dintr-o pensie de 350 de lei, estede asemenea bolnavã ºi singura care îimai deschide uºa casei este o prietenã de-a dânsei cu care îºi mai „înveseleºte”viaþa. La întrebarea mea cum se pre-gãteºte de iarnã, mi-a rãspuns pe un tonneutru... „Cum mã ajutã Dumnezeu!” Îºicumpãrase câteva lemne, puþine însã pen-tru o iarnã lungã, dar parcã era ceva maiîmpãcatã ºi mai sigurã cã Dumnezeu o vaajuta sã treacã peste toate obstacolelevieþii.

Aºa îi dorim ºi noi ºi ne adresãmcelor care deþin puterea cu rugãmintea sãse îngrijeascã mai mult de bãtrâni ºi deoamenii bolnavi.

Pensiile extrem de mici nu le potoferi un trai decent pensionarilor ºi bol-navilor, mai ales în timpurile de acum,când viaþa este destul de scumpã!

Pentru a fi la curent cu recenteleprobleme ce vizeazã aria de activitate alucrãtorilor Formaþiunii de PoliþieRutierã, l-am abordat pe domnul sub-comisar de poliþie Adrian Þurcaº, carene-a pus la dispoziþie urmãtoarele infor-maþii:

De la ultimul numãr al acesteipublicaþii, de când Poliþia Rutierã ne-aadus la cunoºtinþã situaþia evenimen-telor petrecute pe raza de competenþã,acestea au continuat sã ocupe un locimportant în activitatea lucrãtorilor dePoliþie Rutierã, în sensul cã au cunoscutun trend ascendent. Evenimentelerutiere, soldate cu vãtãmãri corporale,au avut loc nu numai pe raza oraºuluiMizil, ci ºi pe raza comunelor Ciorani ºiCeptura, cauzele acestora fiind indisci-plina pietonilor, bicicliºtilor dar ºi aconducãtorilor de atelaje hipo.

În acest context, tragem unsemnal de alarmã ºi îi rugãm pe toþi par-ticipanþii la trafic sã respecte regulile decirculaþie, contribuind astfel la redu-cerea numãrului de evenimente rutierecu consecinþe uºoare sau grave.

Domnul subcomisar AdrianÞurcaº, ºeful Formaþiunii Rutiere, aadus unele noutãþi care ajutã la flui-dizarea traficului pe raza oraºului nos-tru, acest lucru fiind posibil prin parti-

ciparea la proiectul finanþat de U.E., învederea modernizãrii celor 10 strãzi.Astfel cã la intersecþia BulevarduluiGãrii cu strada Lt. Erou Radu Nicolae,au fost amplasate semafoare electricepentru dirijarea traficului, iar la inter-secþia Bulevardului Gãrii cu strãzileªtefan cel Mare ºi 24 Ianuarie s-a rea-

lizat un sens giratoriu, deoarece foartemulþi conducãtori auto nu semnalizau cu50 de metri înainte de a ajunge în inter-secþie intenþia de a pãtrunde pe una dindirecþiile strãzilor mai sus menþionate,existând permanent pericolul produceriide accidente.

Spre informarea deþinãtorilor deautovehicule, aducem la cunoºtinþã cã aintrat în vigoare O.G. Nr.5/2011, careaduce modificãri Ordonaþei de Urgenþã195/2002, privind circulaþia pe dru-murile publice în domeniul utilizãriicauciucurilor de iarnã, în vedereacreºterii siguranþei rutiere, introducân-

du-se obligativitatea dotãrii cu anvelopespecifice acestui sezon. Pentru a fiacceptate ca anvelope de iarnã, acesteatrebuie sã fie inscripþionate cu unul dinsimbolurile: „M+S”; „M.S”; „MS” ºi„M&S” (M=Mud=Noroi ºi S= Snow=Zãpadã).

În cazul autovehiculelor detransport marfã cu o masã totalã ma-ximã autorizatã mai mare de 5 tone ºi alautovehiculelor de transport persoane cumai mult de 9 locuri pe scaune, inclusival conducãtorului auto, se vor echipa cuanvelope de iarnã, roþile axei/axelor detracþiune ºi vor fi montate pe acestea,lanþuri sau alte echipamente omologate.În cazul autoturismelor, anvelopele deiarnã vor fi montate pe toate roþile.Aceastã prevedere legalã, nu face re-ferire la o anumitã perioadã a anului ca-lendaristic, fapt ce presupune aplicareasancþiunilor doar în cazul în care dru-murile sunt acoperite cu zãpadã, gheaþãsau polei.

Amenda pentru nerespectareaacestei prevederi este prevãzutã în clasaa IV-a de sancþiune (de la 9 la 20 puncteamendã, respectiv între 603 lei ºi 1340lei), iar sancþiunea contravenþionalã esteînsoþitã ºi de mãsura reþinerii certificatu-lui de înmatriculare.

Pentru cã ne aflãm în imediataapropiere a sezonului rece, adresãm peaceastã cale tuturor participanþilor latrafic, indiferent de calitatea pe care oau, sã respecte prevederile legale îndomeniu ºi sã contribuie la reducereaevenimentelor rutiere!


DIN NOU IARNÃ!NNaattuurraa îîººii uurrmmeeaazzãã ddrruummuull

nneeaabbããttuutt ººii îînn ccuurrâânndd vvoomm iinnttrraa ddiinnnnoouu îînn iiaarrnnãã.. DDeejjaa pprriimmeellee sseemmnneeaauu aappããrruutt,, cchhiiaarr mmaaii ddeevvrreemmeeddeeccââtt nnee-aamm ffii aaººtteeppttaatt.. NNuu aarr ffiiaassttaa pprroobblleemmaa,, ddeeooaarreeccee iiaarrnnaa eesstteeuunn aannoottiimmpp ffooaarrttee ffrruummooss ººiiddeeoosseebbiitt ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aallttrraaddiiþþiiiilloorr nnooaassttrree.. IIaarrnnaa eessttee ººiiaannoottiimmppuull ppuurriittããþþiiii,, pprroobbaabbiill ddeeaacceeeeaa ee cceeaa mmaaii iiuubbiittãã îînn rrâânndduullccooppiiiilloorr.. CCaa ººii cceelleellaallttee aannoottiimm-ppuurrii,, IIaarrnnaa aarree ffrruummuusseeþþeeaa eeiiiinnccoonntteessttaabbiillãã.. PPllooaaiiaa ddee ffuullggii,,zzããppaaddaa,, ssããnniiuuººuull,, ooaammeenniiii ddeezzããppaaddãã ccaarree ddee-aabbiiaa aaººtteeaappttãã ssããpprriinnddãã vviiaaþþãã,, llaarrmmeellee ddee ccooppiiii,,iimmeennssiittaatteeaa aallbbãã,, oo nnoouuãã lluummee ccee oovvaa iinnssttaallaa ppeessttee cceeaa eexxiisstteennttãã aauutt-eennttiicciittaatteeaa aacceessttuuii aannoottiimmpp.. ÎÎnn mmii-rriiffiiccuull eeii,, DDuummnneezzeeuu,, nnuu îînnttââmmppllãã-ttoorr,, nnee-aa ddããrruuiitt ssaallbbaa ssããrrbbããttoorriilloorrddee iiaarrnnãã.. ÎÎnn cceennttrruull eeii ffiiiinnddnnaaººtteerreeaa lluuii IIiissuuss,, cceell ttrriimmiiss ddeeDDuummnneezzeeuu ppeennttrruu aa nnee mmâânnttuuii ººiippeennttrruu aa nnee ffii mmaaii bbiinnee..NNee aaººtteeaappttãã ddeeccii,, uunn aannoottiimmpp ccaarree,,îînn mmoodd nnoorrmmaall,, aarr ttrreebbuuii ssãã nneebbuuccuurree ººii ssãã nnee ddeessffããtteezzee ssuufflleettuull..DDaarr nnuu ppeessttee ttoott vvaa ffii aaººaa!!SSããrrããcciiaa ººii mmuulltteellee nneeaajjuunnssuurrii vvoorrîînnllããccrriimmaa bbuuccuurriiaa ddee aa ffii aacceessttuuiimmiinnuunnaatt aannoottiimmpp..

DDiinn aacceessttee mmoottiivvee,, nnee-aammpprrooppuuss uunn ppeerriicclluu,, îînn uurrmmaa ccããrruuiiaassãã ccoonnssttaattããmm ccuumm vvaa ffii aacceeaassttããiiaarrnnãã ccee vvaa ssãã vviinnãã,, ººii ssããrrbbããttoorriilleeeeii,, ppeennttrruu uunniiii ddiinn mmiizziilleenniiii nnooººttrrii..

Cristina COLÞ


Sedinta Consiliului Local

Pe data de 27.10.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, toþimembrii Consiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþã plenarã subpreºedinþia doamnei consilier MareºVasilica, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea procesului verbaldin data de 29.09.2011;

2. Proiect de hotãrâre privinddeblocarea unui post de medic specialistradiologie ºi imagisticã medicalã în ve-derea scoaterii la concurs la SpitalulOrãºenesc “ Sfânta Filofteia” Mizil;

3. Proiect de hotãrâre privindnumirea reprezentanþilor ConsiliuluiLocal ºi ai Primãriei oraºului Mizil înConsiliul de administraþie al ºcolii cuclasele I – VIII “ Sfânta Maria” Mizil;

4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a personalu-lui didactic din cadrul Grupului ªcolar “Tase Dumitrescu” Mizil, pentru lunaseptembrie 2011;

Preºedinta de ºedinþã, doamnaMareº Vasilica, constatând cã sunt

întrunite condiþiile legale pentrudesfãºurarea ºedinþei, supune spre apro-bare ordinea de zi propusã de executiv,solicitând sã fie introduse suplimentar peaceeaºi ordine urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindconcesionarea prin licitaþie publicã asuprafeþei de tren de 135 mp, situatã înMizil, str. Erou Radu Nicolae, nr. 2,teren proprietate publicã a oraºuluiMizil, în sensul edificãrii unei construcþiicu destinaþia de spaþiu commercial.

2. Proiect de hotãrâre privindamplasamentul grupului statuar “AdrianPãunescu” în zona centralã a oraºuluiMizil.

3. Diverse.Propunerea de introducere a

proiectelor sus-menþionate a fost apro-batã cu unanimitate de voturi.

Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, proiectele de hotãrâre aufost aprobate cu unanimitate de voturi.

Cristina COLÞ

EE-mmaaiill:: iiaaccoobbccoonnssttaannttiinn@@yymmaaiill..ccoommAAddrreessaa:: SSttrr.. BBllaajjuulluuii,, nnrr.. 33-55AA,, zzoonnaa ppiieeþþeeii,, llâânnggãã ddeeppoozziittuull ddee ccaallccuullaattooaarree ººii BBiirroouull NNoottaarriiaall..

TTeelleeffoonn:: 00772266 117744 663399

VVãã ooffeerrãã eevvaalluuããrrii ººii sseerrvviicciiii ppssiihhoollooggiiccee îînn vveeddeerreeaa oobbþþiinneerriiiiaavviizzuulluuii ppssiihhoollooggiicc ppeennttrruu::- aannggaajjaarree;;- ccoonnttrrooll ppeerriiooddiicc;;- oobbþþiinneerreeaa ppeerrmmiissuulluuii ddee ccoonndduucceerree..

CCCCAAAABBBBIIIINNNNEEEETTTT IIIINNNNDDDDIIIIVVVVIIIIDDDDUUUUAAAALLLL DDDDEEEE PPPPSSSSIIIIHHHHOOOOLLLLOOOOGGGGIIIIEEEE

IIIIAAAACCCCOOOOBBBB CCCCOOOONNNNSSSSTTTTAAAANNNNTTTTIIIINNNN

În baza Hotãrârii nr. 94/29.09.2011, primarul oraºului mizil ºiConsiliul Local au hotãrât:

La articolul 1 al prezenteihotãrâri, se aprobã modificarea tarifuluide la 12 euro/mp/lunã la 10 euro/mp/lunã, pentru închirierea spaþiilorcomerciale din Piaþa oraºului Mizil,

inclusiv pentru contractele de închiriereaflate în derulare.

Articolul 2 spune cã prezentahotãrâre va fi comunicatã BirouluiUrbanism, Biroului Patrimoniu, Biro-ului Taxe ºi Impozite din aparatul pro-priu de specialitate al primaruluioraºului Mizil.

În baza Dispoziþiei nr. 2236din 11.10 2011, domnul primar aloraºului Mizil a dispus:

Art.1. Începând cu data de11.10.2011 se interzice comerþul cuproduse agroalimentare la Piaþa ora-ºului Mizil în afara spaþiilor comer-ciale amenajate la parterul clãdiriipieþei ºi magazinele special amenajateºi autorizate pânã la data emiteriiprezentei dispoziþii.

Art.2. Comercializarea pro-duselor nealimentare se va desfãºuraîn spaþiile comerciale amenajate laetajul clãdirii pieþei ºi în magazinelespecial amenajate ºi autorizate pânã ladata emiterii prezentei dispoziþii.

Art.3. Este interzis cu desã-vârºire comercializarea produseloralimentare ºi nealimentare în afaraspaþiilor comerciale prevãzute la art. 1ºi 2.

Art.4.(1) Nerespectarea preve-derilor prezentei dispoziþii se sanc-

þioneazã cu amendã de la 100 la 500 lei.(2) Contravenienþilor la pre-

vederile prezentei dispoziþii le suntaplicabile dispoziþiile art. 16, alin (1)din Ordonanþa nr. 2/2001 privindregimul juridic al contravenþiilor.

Art.5.(1) Constatarea ºisancþionarea nerespectãrii prevede-rilor prezentei dispoziþii se face decãtre Înspectorul comercial din cadrulaparatului de specialitate al Pri-marului oraºului Mizil ºi funcþionariidin cadrul Poliþiei Locale a oraºuluiMizil.

(2) Prevederile prezentei dis-poziþii se aplicã începând cu dataemiterii acesteia, cu excepþia preve-derilor art.4 alin (1), care se aplicãîncepând cu data de 22.10.2011.

Art.6. Prevederile prezenteidispoziþii se aduc la cunoºtinþã publi-cã prin afîºare în Piaþa oraºului Mizil,la sediul Primãriei oraºului ºi prinmijloacele mass-media localã.

Vând apartament semidecomandat – 3camere, str. M.Bravu, nr. 112. Informaþiisuplimentare la telefoanele: 0244 251773 sau 0720 327 590.

Vând apartament zona bazar, 3camere, complet mobilat+îmbunãtãþiri,et. I, preþul fiind de 72 000 E. Relaþii latelefonul: 0726 147 174.

Vând apartament, 3 camere, zonaTeilor cu îmbunãtãþiri, et. III, preþul fiindde 60 000 E. Relaþii la telefonul 0766472 606.

Vând apartament, 3 camere, zonabazar, et. II, îmbunãtãþiri, preþul fiind de65 000 E. Relaþii la telefonul: 0726169084.

Vând apartament cu douã camere, sit-uat la parter, str. M.Bravu, nr. 191,Relaþii suplimentare la numerele de tele-fon: 0724 551 079 sau 0762 625 442.

Vând în zona Teilor, apartament cudouã camere, etajul 4, preþ avantajos.Relaþii la telefonul 0745 858 176.

Vând apartament cu douã camere,zona centralã, cu îmbunãtãþiri. Preþ nego-ciabil. Telefon: 0729. 122.441

Vând casã, zona centralã în Mizil, pestr. Victoriei nr. 15 (fosta BancãAgricolã), 1000 mp, din care 290 mp îireprezintã construcþia – deschidere pedouã strãzi. Preþ negociabil. Informaþiisuplimentare la telefonul: 0767 179 213.

Vând casã, situatã pe str. Democraþiei,6 camere, apã, canalizare, curent elec-tric. Preþ negociabil. Relaþii la telefonul:0724 923 563.

Vând casã în Mizil, 5 camere, 2holuri, bucãtãrie, dependinþe, teren 600mp, boltã de viþã, pomi fructiferi, apã ºigaze la poartã + 6 tone lemne de foc.Preþ 40 000 Euro – negociabil. Relaþii latelefonul: 0733 121 189.

Vând casã în Tohani, la ºosea, 1000m, deschidere 22 m – baie, bucãtãrie, 2camere ºi living, beci, centralã de lemne,aer condiþionat. Preþul este de 95 000euro, informaþii suplimentare la tele-

fonul: 0726 212 060.Vând casã (în comuna Vadu-Sãpat) –

3 camere + hol+ bucãtãrie, beci spaþios,magazii, lemne, coteþe, apã potabilã trasãîn curte. Ca bonus vã oferim un pogon depãdure salcâm ºi un pogon de pãºune(Valea lui Moº). Informaþii suplimentarela telefonul: 0766 328 979.

Vând casã cu trei camere, bucãtãrie,magazie în suprafaþã totalã de 280 metripãtraþi, posibilitate de racordare la gaze.Relaþii suplimentare la telefonul: 0733352 581.

Vând casã cu, curte. Grãdinã cu pomifructiferi ºi viþã de vie. Suprafaþã: 3500mp, localitatea Nãieni, Judeþul Buzãu.Preþ: 25.000 Euro/ Negociabil. Relaþii latelefon: 0721. 894.581

Închiriez spaþiu comercial, cu toateutilitãþile necesare, în str. Democraþiei,nr.17, relaþii la numãrul de telefon:0723784212.

Vând 1 pogon viþã-de-vie situat încomuna Tohani; vând 1 hectar de pãmântla ºosea în zona Relaxa. Relaþii supli-mentare la telefonul: 0764 396 964.

Cumpãr cãrucior de butelie. Telefon:0766 226 457.

Vând combinã Daewo cu 3 CD-uri,dublu casetofon recorder, radio, douãboxe 40 W la preþul de 400 lei.Informaþii suplimentare la telefonul:0723 323 725.

Vând 2 geamantane mari pe rotile,douã mici, 8 taburete mici (tip Relaxa); 2telefoane fix – (tip vechi cu tastaturã);geamuri - tâmplãrie lemn, 3 bucãþi, toatela preþ negociabil. Informaþii suplimenta-re la telefonul: 0244 251 381.

Vând butelie ºi douã arzãtoare degaze. Informaþii suplimentare la tele-fonul 251 578.

MICA PUBLICITATE

TERENURI

CASE

DDIIVVEERRSSEE

ÎÎNNCCHHIIRRIIEERRII

APARTAMENTE

VÃ ADUCEM LACUNOªTINÞÃ

URMÃTOARELE:


((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

VV-aamm pprreezzeennttaatt îînn nnuummeerreelleeaanntteerriiooaarree ccââtteevvaa iinnffoorrmmaaþþiiii nneeººttiiuuttee ddeemmuullþþii ddiinnttrree nnooii ppâânnãã aaccuumm ddeesspprree aappãã!!CCoonnttiinnuuããmm ººii îînn aacceesstt nnuummããrr ccuu aallttee““ddeessccooppeerriirrii”” sseennzzaaþþiioonnaallee aa ooaammeenniilloorrddee ººttiiiinnþþãã,, ffiilloossooffii ººii cceerrcceettããttoorrii aaiiîînnttrreeggiiii lluummii..

“Am sperat sã le arãt oamenilorcã apa are memorie”, spunea EmotoMASARU – cercetãtor, Japonia.

Laboratorul dr. Emoto reali-zeazã cercetãri pe probe de apã caresunt supuse la diverse forme de influ-enþã exterioarã. Impregnãrile pe careacestea le realizeazã asupra apei, suntînregistrate prin îngheþarea rapidã a apeiîntr-o camerã criogenicã. Cineva i-aspus „Mulþumesc” acestei ape, „ Scuzã-mã!” „Mã dezguºti!”.

Cu ajutorul tehnologiei mo-derne, apa poate fi structuratã în modartificial. Atunci când au fost crescuteseminþe în condiþii de laborator, folo-sind aceastã apã, germenii de soiaemiteau de 6 ori mai multã radiaþiefotonicã decât atunci când s-a folositapa obiºnuitã. Folosirea apei structurateface ca legumele sã se coacã mai rapidºi mãreºte de mai multe ori cantitatea demicroelemente folositoare ºi proteinevegetale. Trebuie sã spunem cã folosireaapei structurate influenþeazã în mod realcreºterea legumelor ºi fructelor.

Pentru irigaþii, este nevoie cu de20 % mai puþinã apã, dacã aceasta estetratatã, decât dacã se foloseºte apa

obiºnuitã. Nu s-a adãugat delocîngrãºãmânt nici solului ºi nici apei.Compoziþia chimicã a rãmas aceeaºiH2O. Singurul lucru care s-a modificata fost structura.

În prezent oamenii de ºtiinþã potrãspunde la întrebarea: „Cum s-a petre-cut acest lucru”?, dar ºtiinþa încã nu areun rãspuns la întrebarea „ de ce?”.

În funcþie de vârstã, o fiinþãumanã este alcãtuitã din apã într-un pro-cent de 70 % pânã la 90%. Un adult beaaproximativ 2,5 litri de apã în fiecare zipentru a-ºi susþine funcþiile vitale nor-male. Un alt litru ºi jumãtate esteabsorbit prin piele când facem baie sauduº.

Apa face o cãlãtorie lungã ºidificilã înainte de a ajunge în caselenoastre.

„Se ºtia bine în trecut cãaºezãrile umane puteau apãrea numaiacolo unde exista o sursã naturalã deapã. Astãzi este irelevant dacã într-unanumit loc existã apã sau nu, pentru cãnoi transportãm apã pe distanþe de sutede kilometri folosind presiuni înalte”,(Allois GRUBER – cercetãtor, Austria)

În naturã, râurile ºi pâraiele auîntotdeauna un parcurs lin curbat. Însãorice sistem de alimentare cu apã arefoarte multe coturi drepte. Stuctura na-turalã a apei se distruge din ce în ce maimult cu fiecare astfel de cot.

„Apa dintr-un sistem de ali-mentare cu apã, care curge spre caselenoastre prin þevi, are forme diferite,formeazã cristale de forme diferite, dartoate sunt deformate” (Leonid IZVE-

KOV – cercetãtor ºef în laboratorulStructura Apei Cercetatã din Rusia)

„Apa care curge prin sistemelede încãlzire de sub podele este devita-lizatã ºi putredã. Ea suge energia oame-nilor, plantelor ºi animalelor care locu-iesc în acea casã. Pur ºi simplu furãenergia”. (Allois GRUBER – cercetãtor,Austria)

Este binecunoscut faptul cã ali-mentarea cu apã din multe oraºe marieste un sistem de tip buclã închisã. Dupãce suferã purificãri chimice agresive ºitrece prin filtre puternice, apa din aces-te sisteme este readusã în casele noastreîncã amintindu-ºi chimicalele ºi vio-lenþa la care a fost supusã. Dar chiar ºimai puternicã este poluarea infor-maþionalã pe care o acumuleazã apa întrecerea ei prin conducte kilometrice,prin mii ºi mii de case ºi apartamente.Noi poluãm din punct de vedere spiritu-al. Iar aceasta se petrece la o scarãuriaºã. De ce? Apa adoptã toatã ura,toatã rãutatea, stresul. Apa este aproapemoartã când intrã în corpul nostru.

Pãmântul nostru este un rezer-vor gigantic de apã, în care s-au nãscuttoate formele de viaþã. ªi fiecarelucru viu este el însuºi, la modulesenþial, un rezervor de apã. Cu aju-torul tehnologiei moderne putemajunge departe în spaþiul cosmicºi pe mãsurã ce urmãrim sã des-coperim viaþa pe alte planete,primul lucru pe care îl cãutãm esteapa. Nu existã viaþã pe Pãmânt fãrãapã.

„Una dintre marile întrebãri, în

caz cã ar exista viaþã asemãnãtoare cucea de pe Pãmânt pe alte planete, estedacã aceasta este de asemenea bazatã peprezenþa apei. Existã opinii puternice cãprimele organisme vii au apãrut în apã,ºi numai cu mult mai tâzziu acesteorganisme s-au dezvoltat astfel încât sãpoatã trãi din apã. Eu cred cã aceasta nueste deloc o coincidenþã”. (KurtWUTHRICH – Doctor în filosofie,câºtigãtor al premiului Nobel)

Nu este deloc o coincidenþãfaptul cã primele versete din Biblievorbesc despre apã, acolo unde sevorbeºte despre crearea lumii, vieþii ºi aomului.

Toate acestea au de-a face cuapa la modul esenþial. Aºa cum toatesculpturile care nu au fost încã createsunt prezente în lut, aºa ºi imaginiletuturor organismelor vii viitoare au fostprezente în apã. Apa nu a fãcut altcevadecât sã aducã la viaþã o concepþie pre –existentã. Însã orice proces are nevoie

de un impuls. ((CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull

uurrmmããttoorr))

Banala apã - o noutate care abia acum începe sã fie

descoperitã

((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

Pentru a asigura calitatea edu-caþiei, formãrii, a învãþãrii de-a lungulvieþii ºi a dezvoltãrii competenþelor, suntnecesare investiþii mai mari, mai þintiteºi mai durabile în educaþie ºi formare.Comisia încurajeazã statele membre sãconsolideze ºi, dupã caz, sã extindãinvestiþiile, împreunã cu eforturisusþinute de asigurare a celui mai bunrandament al resurselor publice. În cli-matul actual de restricþii bugetare, esteimportantã ºi diversificarea surselor definanþare.

Pentru a reduce pãrãsirea tim-purie a ºcolii la 10%, cum s-a convenitîn Strategia Europa 2020, trebuie acþio-nat din timp, punându-se un accentdeosebit pe prevenþie ºi vizând elevii curisc ridicat de pãrãsire timpurie a ºcolii.Comisia va propune o recomandare aConsiliului de consolidare a acþiunii sta-telor membre pentru reducerea ratei de

pãrãsire timpurie a ºcolii. De asemenea,Comisia va înfiinþa un grup de experþi lanivel înalt pentru a elabora recomandãriprivind reducerea analfabetismului ºi vaprezenta o Comunicare pentru consoli-darea serviciilor de educaþie ºiîngrijire a copiilor devârstã micã.

Tinerii seconfruntã cu unnumãr tot maimare de o-ferte edu-caþionale.Ei, trebuiesã poatãlua deciziiîn cuno-ºtinþã decauzã. Tinerii tre-buie sã dis-punã de infor-maþii referitoare la

parcursurile educaþionale ºi de formare,inclusiv de o imagine clarã a oportu-nitãþilor de angajare, pentru a avea obazã de plecare ºi pentru a-ºi gestionacariera. Trebuie dezvoltate în continuare

servicii de orientare profesionalã ºivocaþionalã de calitate, cu

participarea activã aagenþiilor de ocupare

a forþei de muncã,sprijinite de ac-

þiuni de îmbu-nãtãþire a i-maginii sec-toarelor ºiprofesiilorcu potenþialde angajare.

Învãþarea ºipredarea de

calitate ar trebuisã fie promovate

la toate nivelurile

sistemului educaþional. Competenþelecheie pentru economia ºi societateabazatã pe cunoaºtere, cum ar fi: „de aînvãþa sã înveþi”, „comunicarea în limbistrãine”, „competenþele antreprenoriale”ºi „competenþa de a exploata la maximpotenþialul TIC”, „învãþarea online” ºi„competenþele numerice”, au devenitdin ce în ce mai importante. Comisia aprezentat în 2011 Comunicare privindcompetenþele care vin în sprijinulînvãþãrii de-a lungul vieþii, care vainclude propuneri de elaborare a unuilimbaj comun între sistemul educaþionalºi sectorul profesional.

Tineretul în miºcare ar trebui, deasemenea, sã aibã ca obiectiv extindereaoportunitãþilor de învãþare, care sã ducãla o carierã profesionalã mai bunã ºi lacondiþii de viaþã mai bune pentru tineriidefavorizaþi sau ameninþaþi de excluzi-unea socialã.

((CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorr))

„TINERETUL ÎN MIªCARE”

Dezvoltarea de sisteme educaþionale ºi deformare, moderne, care sã asigure

competenþe – cheie ºi excelenþã


Pe 25 octombrie, 2011 s-auîmplini 67 de ani de la eliberarea decãtre armata românã a pãrþii de Nord aTransilvaniei, ocupatã în mod samavo-lnic de cãtre Ungaria hortistã prinDictatul de la Viena din 30 august 1941,desãvârºindu-se astfel acþiunile militarepentru alungarea din þarã a cotropitorilor

fascisto-hortiºti.În ziua de 25 oc-

tombrie, a anului 1944,au fost puse la locul lorbornele de hotar pegraniþa nord-vest a þãrii.

În semnde oma-

giu pentrupãrinþii ºi

bunicii noºtricare s-au jertfit

pentru eliberareapatriei ºi în semnde recunoºtinþã fa-

þã de bãrbaþii ºi femeile în uniformãmilitarã care ºi-au consacrat eforturilepentru apãrarea þãrii, organele puterii destat au adoptat aceastã zi drept „ZiuaArmatei Române”.

Acþiunile de luptã desfãºurateîmpotriva trupelor germano-ungare,finalizate în octombrie 1944, au consti-tuit un segment în ºirul lung al bãtãliilorpurtate de neamul nostru ºi armataromânã pentru libertate ºi apãrareafiinþei naþionale a poporului român.

Efectivele armatei române careau participat la dezarmarea trupelor ger-mane, la acoperirea graniþelor tãrii de laÎntorsura Buzãului pânã la Orºova ºi laeliberarea completã a þãrii, s-au ridicatla 540 000 de ostaºi, din care au cãzut ladatorie peste 59 000 de soldaþi, gradaþi,subofiþeri ºi ofiþeri (morþi, rãniþi sau dis-pãruþi).

În conformitate cu prevederileConveþiei de Armistiþiu, încheiatã cureprezentantul Naþiunilor Unite –Uniunea Sovieticã, armata românã aparticipat la eliberarea Ungariei,Cehoslovaciei ºi Austriei. Cu preþulunor dureroase pierderi – aproximativ170 000 de cadre militare ºi ostaºi,România, aºa cum aprecia postul deradio „Londra” într-una din emisiunilesale, „a dus la scurtarea rãzboiului cu celpuþin ºase luni de zile ºi a salvat viaþa amii de soldaþi”.

La încheierea acestui rãzboi,armata românã s-a întors de pe front custeagurile de luptã acoperite de glorie,fãcându-ºi pe deplin datoria faþã depatrie ºi de poporul român.

Prahovenii ºi-au adus o marecontribuþie la eliberarea þãrii ºi la înfrân-gerea armatelor hitleristo-hortiste, fiindîncorporaþi în urmãtoarele unitãþi mil-itare: Corpul 5 Teritorial, Divizia 13Infanterie, Divizia 1 Vânãtori de Munte,Regimentul de Infanterie 32 „Mircea” ºi7 “Prahova”, Regimentele de Cavalerie10 Roºiori ºi 3 Cãlãraºi, Regimentul 19Artilerie, Regimentele 7 ºi 9 ArtilerieAntiaerianã, Flotila 2 de Aviaþie de Vâ-nãtoare, ªcoala de Ofiþeri în Rezervãnr.1 Infanterie din Ploieºti ºi alte for-maþiuni militare.

În prezent, armata românã estesupusã unor transformãri structurale ºiorganizatorice pentru a fi în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile de apãrare apatriei ºi de cooperare cu celelaltearmate în diferite misiuni de luptã dinBlocul Militar NATO.

Ne exprimãm speranþa cãArmata Românã va continua sã fiegarantul ordinii constituþionale ºi a sta-tului de drept.

CCoolloonneell ((rr)) VViiccttoorr MMããrrccuulleessccuu

Ne îndreptãm gândurile ºisimþãmintele noastre cãtre vremurile înde-pãrtate ale istoriei, spre sfârºitul sec. al III-lea, în jurul anului 290, în timpul îm-pãraþilor pãgâni Maximilian ºi Diocleþian,duºmani ºi prigonitori înflãcãraºi ai creºti-nismului, prin care persecuþiile împotrivareligiei creºtine ating apogeul. Barbaria ºicruzimea lor este indescriptibilã. Numãrulcreºtinilor martirizaþi creºtea mereu. Prinactul suprem de jertfelnicie al creºtinilor seconsolida mai mult credinþa în Hristos ºidragostea pentru El. Asemenea fapte nu sepetreceau în religiile pãgâne. Mulþi dintrepãgânii cu inimã ºi suflet care asistau laasemenea scene primeau creºtinismulîndatã, chiar cu riscul muceniciei.

Între miile ºi zecile de muceniciale cãror nume Biserica nu le-a putut încãconsemna în sinaxarele, dipticele ºi calen-darele ei, ele rãmânând cunoscute doar luiDumnezeu, se distinge Sf. MucenicDimitrie al Tesalonicului, minunatul fãcã-tor de minuni ºi izvorâtor de mir, a cãruiviaþã îl îndreptãþeºte de o aleasã pre-amãrire. Se naºte în Tesalonic, veche cetatea creºtinismului de numele cãreia estelegatã lucrarea misionarã a Sf. Ap. Pavel.Pãrinþii Sf. Dimitrie fãceau parte dintr-opãturã socialã distinsã. Erau bogaþi dar ºibuni creºtini. A fost botezat ºi a primit ofrumoasã educaþie creºtinã, crescând îndragostea de Dumnezeu ºi de semeni. Esteîncercat de greutãþi încã din tinereþe. Îi morpãrinþii de la care moºteneºte nu numaiavuþiile rãmase, dar ºi cinstea bunuluinume. Este aºezat mare dregãtor îm-pãrãtesc în locul tatãlui sãu, cârmuind cuvrednicie cetatea Tesalonicului, propovã-duind tesalonicenilor ca un al doilea Paveldreapta învãþãturã a credinþei în Hristos ºiaducând pe mulþi la aceastã credinþã, fãrãsã se teamã de împãrat. Dus în faþaîmpãratului nu se înfricoºeazã, ci mãr-turiseºte deschis în faþa lui cã DomnulIisus, în care crede, este Dumnezeu ade-vãrat. La porunca împãratului este aruncatîntr-o închisoare care era un loc îngrozitor,o baie mare ºi pustie. Pe când se afla el înaceastã închisoare, s-a pus la cale sã se facãîn cetate petreceri mari, la care trebuia sã

participe ºi împãratul. Cu acest prilej aveauloc lupte între cei mai puternici. Printreaceºti luptãtori se afla un oarecare Lie,foarte puternic, pe care nimeni nu îl puteabirui. Lua viaþa celor ce se încumetau sã selupte cu el ºi dintre aceºtia foarte mulþi eraucreºtini, aruncaþi în luptã cu el carãzbunare. Din istoria vieþii Sf. Dimitrie,atunci când el se afla în închisoare, era untânãr creºtin cu numele de Nestor, care amers la sfânt ºi i-a mãrturisit cã el are nã-dejdea în Hristos care îi va ajuta sã se luptecu nelegiuitul ucigaº ºi încurajând-ul Sf.Dimitrie ºi însemnând-ul cu semnul cruciii-a zis: „Du-te, cã pe Lie vei birui ºi peHristos vei mãrturisi”. Tânãrul Nestor s-aluptat cu Lie ºi a biruit, dar împãratul s-amâniat pentru pierderea lui Lie ºi aflând cãDimitrie l-a îndemnat ºi îmbãrbãtat peNestor ca sã se lupte cu Lie, a poruncit sã-i ucidã ºi în dimineaþa zilei de 26 Octom-brie, pãtrunzând în temniþã, ostaºii s-aunãpustit asupra lui cu suliþele, iar el cu multcuraj ºi-a ridicat mâna dreaptã pentru caprima suliþã sã-l împungã în coastã aºa cuma fost împuns ºi Hristos Domnul, în-chipuind astfel patimile sale. ªi aºa în paceel a dat sufletul sãu în credinþa lui HristosDomnul. De aceeaºi moarte muceniceascãa avut parte ºi Nestor.

Dupã moartea sa, trupul Sf.Dimitrie a fost luat noaptea de mai mulþicreºtini ºi l-au îngropat cu multã evlavie ºicinste. Din mulþimea minunilor sãvârºitede sfintele lui moaºte se poate vedeaapropierea sa de cetatea Tesalonicului,arãtându-se un adevãrat ocrotitor al ei. Aizbãvit-o de robia barbarilor, a potolitfoametea ºi moartea de acolo. Prin Sf.moaºte se vãdeºte menirea omului careînseamnã nemurirea. Sfinþii sunt cei dintâicare o împlinesc prin prezenþa vie ºi lucrã-toare a lor în mijlocul creºtinilor cãrora le-a slujit pe pãmânt ºi le slujeºte ºi în cerfiind. În acest sens Sf. Dimitrie este unexemplu strãlucit.

Se ºtie cã religia creºtinã a fostîmbrãþiºatã la început de cei sãraci, necãjiþiºi oameni simpli. Însã bogaþii, învãþaþii ºimai marii cetãþilor cu rãspunderi în soci-etatea timpului au primit mai târziu creºtin-

ismul sau cei din urmã. Sf. Dimitrie, deºifãcea parte din aceastã clasã înaltã, este oexcepþie, iar actul sãu de credinþã l-a cons-finþit public prin martiraj.

Actul acesta este cu atât maiimportant cu cât el fãcea parte din pro-tipendada societãþii respective, adversaracreºtinismului, încât mãrturisirea sa pu-blicã a zguduit puternic pãgânismul,punând un semn de întrebare în conºtiinþatuturor duºmanilor lui Hristos.

Sf. Dimitrie depãºeºte limiteleistoriei, ale timpului ºi locului. Sf. salemoaºte rãmân o moºtenire generalã acreºtinilor din toate timpurile ºi locurile.

Prin ele el ºi-a câºtigat universalitate întimp ºi spaþiu.

Acum când Biserica, Corabiasfântã a lui Hristos este puternic clãtinatãde viforul ºi vâltoarea ispitelor lumii deastãzi, sã nu uitãm cã Sf. Dimitrie estelângã noi. De aceea sa-l rugãm zicându-i:„Sf. Dimitrie cel prea milosârd, te rugãmcu credinþã, izbãveºte-ne pe noi cei cuprinºide toate felurile de primejdii. Împacã viaþanoastrã, ca pururi sã te mãrim pe tine”.Amin!

DDiiaacc.. ªªtteeffaann AArrddeelleeaannuu PPaarroohhiiaa FFeeffeelleeii –– MMiizziill

25

OCTOMBRIE,

ZIUA

ARMATEI

ROMÂNE

Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir(26 Octombrie)


Metodele de tratament care nu daugreº în aceastã boalã, au în vedere:îmbunãtãþirea stilului de viaþã, care constãîntr-o hranã sãnãtoasã (legume cu frunzeverzi, sardine, scrumbii, fructe de mare, se-minþe de susan, bogate în calciu ºi magne-ziu), în eliminarea sedentarismului, re-nunþarea la fumat, la consumul de alcool ºide bãuturi carbogazoase. Pentru a fi puter-nice, oasele trebuie sã fie hrãnite, antrenate ºibine susþinute de muºchi.

HRANA ALCALINÃ, BENEFICÃ PENTRU OASE

Starea de sãnãtate generalã, inclusiva oaselor, depinde de nivelul de aciditate dinorganism (ph-ul). De aceea, alimentaþia sãnã-toasã trebuie sã conþinã alimente alcali-nizante în proporþie de 75%, având rolul sãlimiteze efectul celor acide, care nu trebuie sãdepãºeascã procentul de 25%.

VEGETALELE PROTEJEAZÃ OASELE Fructele ºi legumele, precum caise-

le, prunele, bananele, nucile, migdalele, mor-covul, cartoful, salata, dovleacul au efectalcalinizant.

Pentru oase sãnãtoase, puternice,cele mai eficiente surse de calciu sunt tot celevegetale. Consumaþi ceapã, usturoi, toatesoiurile de varzã, conopidã, praz, andive ºibroccoli. De asemenea, pentru cã roºiile suntfoarte bogate în licopen (un tonic dovedit aloaselor), beþi zilnic câte douã pahare de sucde roºii, timp de 14 zile pe lunã. În acelaºitimp, vegetalele bogate în vitamina C (camu-camu, mãceºele, pãtrunjelul, afinele) sti-muleazã producþia de colagen, un protector alarticulaþiilor.

FASOLEA VERDE PREVINE PIERDERILE DE CALCIU DIN OASE

Studiile recente ale cercetãtorilorbritanici Roald Fidhenn ºi Kathy Shervin dela prestigioasa Universitate din Erdinbourg,demonstreazã cã unele forme ale vitaminelorB5, B6 ºi P, regãsite în banala fasole,împiedicã pierderile de calciu din oase, com-bãtând astfel osteoporoza. La o concluziesimilarã au ajuns ºi specialiºtii de la

Academia Românã, Secþia Medicalã.Cercetãrile efectuate în acest sens audovedit cã la 80% dintre persoanele care auconsumat multã fasole în tinereþe ºi lavârste adulte riscul de osteoporozã sau dealte boli cauzate de lipsa de calciu, potasiuºi de fier este foarte mic.

„Fasolea verde este nu numai unaliment important, ci o farmacie cu impor-tante rezerve de vitamine (C, B1, B2, B3,B6,B9), minerale (potasiu, nichel, litiu,cobalt, crom, fier), triptofan ºi de aminoa-cizi”, precizeazã Eugen Giurgiu, doctor înbiochimie, cu competenþe în fitoterapie ºinutriþie.

VITAMINA K PREVINE OSTEOPOROZA

Specialiºtii susþin cã oasele se reîn-noiesc continuu, remodelându-se, dar pentrua beneficia de aceastã ºansã, sistemul ososare nevoie de anumite elemente nutritive pre-cum calciul, vitamina D, dar ºi de vitaminaK. Cercetãrile au arãtat cã vitamina K estebeneficã nu doar în tratamentul necesar spri-jinirii coagulãrii sângelui, dar ºi pentrumenþinerea oaselor sãnãtoase în preocupareade a preveni osteoporoza. Sursele naturalecare conþin aceastã vitaminã sunt legumeleverzi precum broccoli, varza de Bruxelles,salata verde ºi spanacul. Mai mult, cercetã-torii recomandã limitarea consumului dealcool, deoarece un consum regulat de 50-70de grame de alcool pe zi poate fi dãunãtor,chiar ºi în cazul tinerilor.

PLANTELE MENÞIN SÃNÃTATEAÞESUTULUI OSOS

Un studiu foarte amãnunþit, despreeficienþa hameiului în medicina tradiþionalãeuropeanã ºi asiaticã, precizeazã cã în toateþãrile unde creºte hameiul, planta este folositãcu prioritate ca un calmant psihic. Un altstudiu de ultimã orã, demonstreazã cãefectele sedative ale conurilor de hamei suntputernice ºi sunt bine tolerate de organism.

Dar cercetãrile medicului germanH. Goetz aratã cã hameiul, folosit în curesuccesive de trei sãptãmâni, previne insta-larea osteoporozei, fiind un fitoextrogen efi-

cient (hormoni de naturã vegetalã).De asemenea, consumul moderat de

bere, cel mult 330 ml pe zi, protejeazã densi-tatea osoasã, spun specialiºtii.

Coada-calului conþine siliciu, unelement esenþial în formarea oaselor. Intern,se administreazã câte douã cãni de infuzie pezi, preparatã dintr-o linguriþã de plantã la ocanã de apã. Tot intern, se recomandã ºiinfuzia de coada-ºoricelului, preparatã, deasemenea, dintr-o linguriþã de plantã uscatãcare se infuzeazã într-o canã de apã, timp dezece minute; extern se recomandã bãi ºifrecþii cu tinctura obþinutã din aceastã plantã.Leacul acesta poate fi preparat ºi în casã dinflorile plantei care se introduc într-o sticlã, iardeasupra se toarnã vodcã sau þuicã de celmult 38 de grade.

Planta se macereazã vreme de 14zile la soare sau lângã o sursã de cãldurã, apoi

leacul se strecoarã ºi se pãstreazã în sticluþe.Seara se frecþioneazã zonele cu probleme.

SPORTUL BLÂND, BUN PENTRU OASE

Miºcarea stimuleazã sãnãtatea, darpentru protecþia sistemului osos ºi pentruarticulaþiile sensibile specialiºtii recomandãanumite tipuri de miºcare, blânde, care sepracticã zi de zi: mersul pe jos, drumeþiilemontane pe teren denivelat, urcatul scãrilor,ciclismul sau înotul.

În acelaºi timp, practicarea unorsporturi precum: baletul, dansul de societatesau gimnastica ritmicã, necesitã un controlriguros al caloriilor.

Studiile efectuate pe aceastã temãau dovedit cã sistemul osos al balerinelor esteafectat de timpuriu de osteoporozã ºi dedeformarea oaselor.

RECOMANDÃRI PENTRU SANATATEASANATATEAOASELOROASELOR

POSTALIONUL - Mizil · tivalul Internaþional de Poezie ºi Epigrame „Romeo ºi Julieta la...

Documents

Transcript of POSTALIONUL - Mizil · tivalul Internaþional de Poezie ºi Epigrame „Romeo ºi Julieta la...