UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLESPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

CARACTERIZARE ECONOMICO GEOGRAFICA A STATELOR UNITE ALE AMERICII

LECTOR UNIV. DR. : MARIUS LUNGUSTUDENT: SARAEV MARIA-ANDRAANUL I, GRUPA III

STATELE UNITE ALE AMERICII.CARACTERIZARE ECONOMICO-GEOGRAFICA

Cuprins1. Universul general1.1. Localizare 1.2. Relief 1.3. Clima 2. Populatia, asezari umane urbane si rurale3. Aspecte economice3.1. Industria extractiva3.2. Industria prelucratoare3.2.1. Industria energetica3.2.2. Industria constructoare de masini3.2.3. Industria chimica3.2.4. Industria textila3.2.5. Industria alimentara3.2.6. Industria lemnului3.3. Agricultura3.4. Transporturi 3.5. Comert 3.6. Turism4. Concluzii

1. Universul general1.1. Localizare Statele Unite ale Americiieste numele republiciiconstitutionalefederale, situata integral inAmerica de Nord, cu capitala la Washington DC. Din cele 50 de state componente (la care se adaug si un district federal, Districtul Columbia), 48 sunt state enclave marginite de Canada in nord, de Oceanul Atlantic in est, in sud de Mexic si golful omonim, iar in vest - de Oceanul Pacific. Partea sa continental msoar peste 5.000 de km de la est la vest si peste 2.000 de kilometri de la granita canadiana pana la cea mexican. Statele exclave din componenta federatiei sunt Alaska si Hawaii. Statul Alaska este situat in extremitatea nord-vestica a continentuluiAmerica de Nord, intreCanadala est i stramtoarea Bering la vest. Hawaii, singurul din federatie aflat in afara continentului nord - american, este localizat in partea centrala a Oceanului Pacific, la circa 3,200km sud-vest fata de sud-vestul statului California.

1.2. Relief Relieful este variat si complex format din muni nali formai in orogenez alpin, (Munii Stncoi, Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii Mauna Kea, Munii Appalachi etc.) podiuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Campia Mississippi), caracterizat prin desfasurarea larga a principalelor unitati componente, grupate in trei zone principale orientate nord-sud. In zona estica, paralel cu tarmul Oceanului Atlantic(pe 2.500 km lungime)se desfasoara pe directia nord-est spre sud-vest Muntii Apalasi, cu o altitudine maxima de 2.036 m in Varful Mitchell. Intre acesti munti si litoralul atlantic exista o regiune piemontana traversata de rauri ce formeaza caderi naturale de apa. In zona vestica, paralel cu tarmul Oceanului Pacific, se intinde marele zid al Muntilor Stancosi (alt.maxima Mount McKinley 6.194 m, din Alaska), un sector al sistemului Cordilierilor ce se dezvolta in ambele continente americane. Muntii Stancosi se prezinta sub forma unor lanturi distincte, in general paralele: Stancosii propriu-zisi in est(cu numeroase varfuri de peste 4.000 m), Muntii Cascadelor si in continuarea lor spre sud - Sierra Nevada. Aceste lanturi muntoase inchid vaste podisuri interioare inalte(alt. 1.500 m - 2.000 m), cele mai importante fiind: Podisul Columbiei, Podisul Marelui Bazin - cu cel mai coborat punct de pe teritoriul S.U.A.(Valea Mortii cu adancimea de -86 m) - si Podisul Colorado. Intre Muntii Apalasi si Muntii Stancosi se intinde, pe o latime de peste 1.000 km, regiunea de podisuri si campii inalte cunoascuta sub termenul generic de Marile Campii. Aspectul lor se modifica usor de la nord la sud, scazand in altitudine pe aceeasi directie, si de la est la vest, urcand de la mai putin de 500 m in valea fluviului Mississippi la 1.500 m in podisurile de la poalele Stancosilor. Statul Hawaii este constituit din arhipelagul vulcanic omonim cu altitudinea maxima in vulcanul Mauna Kea 4.205 m.

1.3. Clima Clima Statelor Unite ale Americii este puternic influentata de dispunerea si desfasurarea reliefului, cele doua mari sisteme muntoase izoland interiorul de influentele moderatoare oceanice. Partea vestica a Cordilierilor, constituie o bariera orografica in calea maselor de aer ale Pacificului ce se depleaseaza dinspre vest spre est. Influenta sa se se manifesta sub doua aspecte si anume: unul pozitiv intalnit numai pe versantii vestici si campia litorala unde cad importante cantitati de precipitatii cu mare influenta in dezvoltarea vegetatiei arborescente si, unul negativ, pentru regiunile situate dincolo de bariera care vor fi dominate de o accentuata uscaciune, impunand peisajele de semidesert si desert. Cat priveste lantul Muntilor Apalasi, nici prin orientare, nici prin inaltime nu au un rol alalog Cordilierei, ci determina diferentieri in repartitia regionala a elementelor climatice. Alti factori modelatori ai climei sunt: masele de apa inconjuratoare Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic, apele Golfului Mexic - prin masa de vapori de apa furnizata; ariile de maxima si minima presiune care genereaza deplasarea de la un loc la altul a maselor de aer de origini si caractere diferite; Anticiclonul care exercita o mare influenta asupra climei S.U.A. este cel pacific. Invadarea zonei litorale in timpul verii cu masele de aer generate de acesta, este insotita de instalarea unui timp frumos si uscat, mai ales la sud de paralela de 40, iar iarna, din contra, un timp cu precipitatii abundente in nord si moderate in sud. unitatile acvatice interioare Marile Lacuri, Mississippi prin dimensiunea lor, influenteaza sensibil temperatura dar, mai ales, umiditatea s.a. Cea mai mare parte a teritoriului Statelor Unite ale Americii are climat temperat si subtropical - nuante temperat oceanice sunt pe tarmul Oceanului Atlantic si cel al Oceanului Pacific, temperat continentale in centrul tarii si subtropicale in sudul acesteia - , exceptie facand Peninsula Alaska cu un climat supolar si statulHawaiicu o climat tropical umed. Temperaturile variaz intre 18C in Seattle i 28C nNew Orleans in luna iulie, respectiv intre -10C la Minneapolis si 13C la Los Angeles in luna ianuarie. Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 1.000 mm/an pe coasta de est si de sud, la 250 mm/an - 500 mm/an in vestul Marilor Campii sau chiar mai putin in depresiunile si podisurile interioare din vestul tarii(ex: 50 mm/an in Valea Mortii). Precipitatiile sunt foarte abundente in apropierea coastei de vest, 800 mm/an in zonele joase si intre 1.000 mm/an 1.500 mm/an in zonele muntoase. Coborand insa spre California, precipitatiile devin tot mai rare, ajungand la o cantitate aproximativ de 250 mm/an in Los Angeles. Clima federatiei se caracterizeaza in general, prin diferente mari de temperatura de la un anotimp la altul si prin schimbari bruste in situatia atmosferica, care genereaza uragane si inundatii.

2. Populatia, asezari umane urbane si rurale Pe suprafata totala a Statelor Unite ale Americii, de aproximativ 9,8 milioane de km, este estimata in prezent(2013) o populatie de 315 milioane de locuitori (ocupand locul III pe Glob ca suprafata, respectiv ca numar de locuitori). Aspectul actual ofera o imagine vie a activitatii umane desfasurate pe un spatiu de dimensiuni uriase, concretizata in gradul inalt de dezvoltare al tehnicii, ca rezultat al unei evolutii relativ scurte intr-un ritm intens si accelerat. Procesul de populare al S.U.A. a cunoscut etape si faze importante odata cu venirea valurilor de emigranti din Europa si Africa, populatia acesteia fiind produsul unui amestec de rase(cel mai mare de pe Glob). Sunt recunoscute sase rase:rasa alba,rasa indiana,rasa nativa din Alaska,rasa asiatica,negriisauafroamericani,hawaienii nativisi alte rase insulare dinPacific. Americanii albi sunt majoritari infiecare regiune, atingand cel mai inalt prag al populatiei in centrul, vestul sinordulStatelor Unite. Repartitia generala a populatiei de culoare este dominata de practicarea unor activitati economice legate de industria miniera sau plantatiile de bumbac. Negrii sunt raspanditi pe tot teritoriul inca din secolul al XVII-lea. Cele mai mari ponderi ale populatiei de culoare se gasesc in statele sud-atlantice District of Columbia 73%, Virginia 25%, Maryland 18%, Louisiana 31%, Arkansas 20%. District of Columbia este singurul stat din S.U.A. unde numarul negrilor il depaseste pe cel al albilor. In ultimul timp s-a remarcat o concentrare a populatiei asiatice (chinezi, indieni, coreeni, filipinezi etc.) in orasul New York. In 1995 numarul asiaticilor depasea valoarea de 100.000. De asemenea, se remarca un numar mare de mexicani, raspanditi in Texas si California, unde desfasoara mai ales activitati agricole sezoniere. In S.U.A., ca de altfel pe intreg continentul american, formarea retelei urbane s-a datorat, initial, migratiei europene, orasele fiind in general noi. Popularea timpurie si mai intensa a zonei litorale atlantice a creat toate conditiile pentru dezvoltarea ulterioara a retelei urbane. Localizarea oraselor, viitoare complexe industriale din lungul litoralului atlantic, a fost determinata de pozitia lor geografica ce a permis legaturi lesnicioase atat cu interiorul statului cat si cu alte zone ale lumii. Imensitatea teritoriului, varietatea conditiilor naturale precum si a valorilor socio-economice au reprezentat baza unei puternice dezvoltari a retelei urbane cu o structura si repartitie teritoriala diferita. Cresterea populatiei urbane s-a realizat, indeosebi, prin intermediul imigratiei alaturi de cresterea naturala a populatiei (ex: Chicago de la 39.000 de locuitori in 1850, la 1,5 milioane locuitori in 1900 pana la 8 milioane de locuitori in 1995). Tesatura cea mai densa a retelei urbane a S.U.A. este concentrata in nord-est, orasele formand un areal continuu de la Boston-Massachusetts in nord, pana la Norfolk-Virginia in sud, pe o lungime de 750 de km si o latime cuprinsa intre 100 km si 250 km. Aceasta nebuloasa urbana formeaza megalopolisul Boswash. In partea centrala si vestica a S.U.A. reteaua urbana este formata din mai putine orase mari (Chicago, Los Angeles, San Francisco), dar mai multe orase mijlocii si mici. Ele au generat aici doua megalopolisuri: Sansan si Chipitts. O caracteristica a retelei urbane a S.U.A. o constituie existenta unor aglomerari urbane de tipul conurbatiilor. In astfel de regiuni traieste o mare parte din populatia urbana a tarii. Daca in 1970 erau declarate 265 de concentrari urbane, din care 34 depaseau 1 milion de locuitori, azi sunt 302 de concentrari urbane, din care 50 depasesc peste 1 milion de locuitori. Ca fenomen actual se remarca o crestere mai rapida in zonele suburbane decat in orasele centrale. Populatia zonelor suburbane sporeste numeric mai mult decat orasul prorpiu-zis, atat prin tendintele orasenilor de a avea locuinte in zone linistite, cat si prin afluxul populatiei rurale atrasa de oras, populatie care se stabileste in jurul acestuia. In ultimul secol populatia rurala a scazut de la 72%(1910) la 16%(2010). Datorita fenomenului de descongesionare a marilor metropole capitalele statelor nu sunt, decat in cazuri rare, cele mai mari orase din cuprinsul acestora: Sacramento (capitala Californiei) este cu mult intrecut de Los Angeles si San Francisco; Austin (capitala Texasului) este mai mic decat Dallas sau Houston. S.U.A. parcurge astazi un nou proces de transformare demografica, datele recente indicand o dispersie a populatiei. Aceasta paraseste orasele mari si suburbiile si se stabileste in localitati de provincie si zone rurale, preferand locuri cu o densitate mai mica, nefiind nici rurale, nici suburbane, imbinand caracteristicile ambelor categorii. Acest fenomen (al aparitiei formei Noii Provincii) a schimbat si va schimba unele caractere demografice si este capabila sa dea nastere unor migratii de amploare. Noua Provincieeste intalnita la periferia marilor orase, dealungul cursurilor de apa si al zonelor litorale, fiind caracterizata de independenta si spatiozitate. Asemenea asezari apar in: sudul New Hampshire datorita noilor industrii, in vaile din Vermont, in nordul Michigan datorita ritmului de sporire al populatiei mai alert decat in sud, in depresiunile Muntilor Appalachi din Kentucky si Virginia de vest etc.

3. Aspecte economice Statele Unite ale Americii au o economie complexa, diversificata, moderna si raman in continuare, prima putere economica a lumii, desi sunt concurate in anumite domenii, indeosebi de Japonia(care le-a depasit in industria constructoare de masini, constructii navale, unele produse electronice si electrotehnice s.a.), Germania, Franta. Dispun de varietatea si bogatia resurselor minerale. Se remarca in domeniul fosfatilor naturali(locul I pe glob) si al unor minereuri neferoase: cupru, plumb(locul II pe glob), al metalelor pretioase(locul II la aur si locul III la argint) si radioactive: uraniu(locul IV pe glob). Realizeaza mai mult de 1/4 din productia de energie electrica a planetei, dominata inca de termoenergie(70,3% in 1998), dar care isi reduce ponderea in favoarea atomoenergiei si hidroenergiei. Industria prelucratoare(in ansamblu, locul I pe glob) este cea mai diversificata din lume si de un inalt nivel tehnologic. Se remarca in domenii cum sunt: aeronautica(Seattle, San Diego s.a.), cercetarile spatiale, informatica, telecomunicatiile, armamentul, energia atomica, rafinarea petrolului si petrochimia(mai ales in regiunea Golfului Mexic si Middlecontinent), metalurgia neferoasa(aluminiu, cupru, plumb, zinc s.a.). S.U.A. ocupa primul loc la exploatarea lemnului. Au pierdut, insa, suprematia in domenii cum sunt: siderurgia(in prezent, locul III pe glob), unele subramuri ale metalurgiei neferoase si ale prelucrarii metalelor si constructia autovehicurilor. Au o industrie usoara si alimentara extrem de diversificate si competitive, unele centre detinand suprematia mondiala, ca de exemplu: New York, Chicago s.a. Agricultura nord - americana, puternic mecanizata(concentreaza doar 2,4% din populatia activa si asigura 1,4% din PIB) si de mare randament, ocupa primul loc pe glob, pe care il imparte, in unii ani, cu China. Exista mari regiuni specializate(asa - numitele centuri) in productia agricola: centura laptelui in nord - est, centura porumbului la sud de Marile Lacuri, centura bumbacului in sud, din Georgia pana in Texas, centura bovinelor si exploatarii forestiere in nord - vest, centura graului la vest de Missouri. S.U.A. sunt al doilea mare producator de cereale(grau, orz, porumb) - fiind depasite, pe ansamblu, de China - si cel mai mare exportator in domeniu. Detin primele locuri in lume la soia, bumbac, tutun, arahide, sfecla si trestie de zahar, cartofi, legume si fructe. Poseda un insemnat septel, indeosebi porcine(locul II pe glob), bovine(locul IV) si cabaline(locul III). Cresterea animalelor este concentrata in mari ferme si complexe industriale.

3.1. Industria extractiva - Carbunele. Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.tone, productia fiind de 943 mil.tone (valori ale anului 2008). Atat exploatarea acestuia, cat si valorificarea sa, sunt diferite in functie de regiune, de eficienta si conditiile expoatarii, de echilibrul balantei energetice la nivel statal si regional. Carbunele este inca in concurenta cu hidrocarburile. Peste 80 mil.tone sunt exploatate annual prin complexul portuar Hampton Roads (Baltimore, Norfolk). Aproape 60% din mine sunt la zi si 4 dintre orizonturile productive sunt destul de groase. Expoatarile cele mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman predominante (peste 50 %), apoi in sud, in statul Alabama; in nord in Pennsylvania (regiunea Pittsburgh), Kentucky, Virginia de Vest; in Stancosi (Colorado, Utah, Montana) unde se extrage peste 35%; in bazinul Illinois-Ohio care produce aproape 11%. Carbunele se transporta pe caile ferate si pe canale, catre centrele siderurgice, termocentrale, centre ale industriei carbochimice, dar si spre export. Un rol importanta il au Marile Lacuri. Astfel, pe Lacul Erie, prin portul Cleveland, se transporta carbune catre Buffalo si Detroit, iar pe Michigan spre Milwaukee. - Petrolul. Rezervele de petrol sunt de 3.9 mld.tone, ceea ce situeaza tara pe locul X mondial (circa 4% din totalul mondial), iar productia de 384 mil.tone confera S.U.A. locul al II-lea in lume. Regiunile de extractie cele mai vechi se intalnesc in Appalachi (Pennsylvania) si Ilinois, Ohio, Michigan. A doua regiune de exploatare a petrolului se suprapue vestului american: statul Wyoming (Gasper, Salt Creek, Lest Solider, New Mexico, Montana si California, intre San Francisco si Los Angeles), bazinele San Joaquin si Salinas - ce dau impreuna 20% din productia nationala -. A treia regiune Midcontinent include Kansas-Oklahoma-Texasul inferior si cel dinspre Golful Mexic, Louisiana - ce dau impreuna 40% din productia de petrol a tarii - , urmandu-I Alaska cu exploatari in regiunile Cook Inlet, Prudhoe Bay. Se poate observa o crestere a ponderii in productia de petrol a statelor de la Golful Mexic printre care: Texas (Panhandle, Wasson, Ranger) si Luisiana, in care o mare parte a zacamintelor de titei se gasesc in domeniul platformei continentale. Sunt tari din care S.U.A. importa cantitati semnificative de petrol: Mexic 23% din importuri, Canada 14%, Venezuela 10%, Orientul Mijlociu, Marea Nordului, Indonezia. Petrolul se prelucreaza fie in centralele prin care se importa, fie in centre de unde se exploateaza. Principala grupare de rafinarii se afla in regiunea litorala a Golfului Mexic. Se prelucreaza petrol autohton si cel adus din tari ale Americii Latine. Cele mai importante cantitati de rafinare de gasesc in centrele Beaumont, Port Arthur, regiunea Houston, centrele Baytown, Texas City. In statul Louisiana, la Baton Rouge exista una dintre cele mai mari rafinarii din S.U.A. Se prezice faptul ca pana in anul 2020, federatia va deveni cel mai mare producator de petrol din lume, motivul fiind dezvoltarea extragerilor de petrol din minereurile de sist de pe teritoriul Statelor Unite. Iar pana in 2035, va reusi sa asigure resurse petroliere din surse proprii.- Gazele naturale. Alaturi de carbuni si petrol, asigura o sursa energetica importanta, dar si materie prima pentru industria chimica. Productia de gaze naturale in anul 2008 a ajuns la 546 mld.mc., situand S.U.A. pe locul al II-lea in lume.In bilantul energetic, impreuna cu cantitatea importanta, detin circa 24%. Se exploateaza indeosebi in statele care au si zacaminte de petrol: Texas, Louisiana, Oklahoma, Kansas, New Mexico (San Juan), California, Virginia de Vest (Clarksburg). Perimetre gazeifere se mai gasesc in Appalachii de Nord, in statele Montana, Utah, Alaska (Kenay, Birch Hills). Noile surse de gaze naturale s-au dovedit a fi peste asteptari, productia de gaze naturale a crescut cu circa 18% din 1986, in timp ce productia de petrol a scazut cu 20%. 3.2. Industria prelucratoare3.2.1. Industria energetica Energia electrica este obtinuta pe seama combustibililor minerali, a unor resurse hidroenergetice ca si a unor resurse neconventionale. Din punct de vedere al structurii productiei de energie electrica, in 1995 S.U.A. folosea 64% combustibili fosili, 16% hidroenergie, 18,5% energie nucleara si alte resurse. Termocentralele dau astazi circa 70% - 80% din productia de energie electrica. Ele sunt amplasate fie in bazine cu carbuni superiori (Pittsburgh, statele Virginia de Vest, Kentuky, Tennsessee), fie in bazine cu carbune brun si lignit cum sunt cele din Midcontinent, in apropierea Golfului Mexic, sau in aceleasi regiuni dar folosind petrolul si gazele naturale (Texas Houston, Dallas, Louisiana - Beaumont), Oklahoma. Termocentrale se intalnesc si in regiunea Marilor Lacuri, mai ales in sudul acesteia in statele Ohio, Indiana, Illinois. In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea instalata in 1994 era de 77.000 MW. Principalele sisteme hidroenergetice in S.U.A. se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de amenajari, dintre care cea mai puternica este Grand Coulee I, II, III, cu o putere de aproximativ 10.000 MW; apoi hidrocentrala de pe Colorado, de pe Tennessee. La Pacific exista amenajari hidroenergetice pe raurile Sacramento, la nord de orasul omonim, pe San Joaquin, la sud de orasul Fresno. Cel mai amenajat bazin hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee. Energia obtinuta s-a adaugat celei otinute in centralele atomoelectrice. Cea mai puternica este centrala Wilson cu aproape 500 MW putere instalata pe langa celelalte 30 de hidrocentrale. A doua regiune energetica importanta este in zona Marilor Lacuri. Este vorba de hidrocentralele din regiunea Cascadei Niagara sau din regiunea New England, in apropierea orasului Albany. A treia regiune cuprinde bazinul Colorado. In lungul fluviului se intalnesc cele doua baraje importante Parker si Hoover(2000 MW). Ele alimenteaza cu energie electrica conurbatia Los Angeles San Diego, precum si o serie de unitati industriale aflate in statele din bazinul sau hidrografic. Ulterior, celor doua li s-au adaugat centralele Grand Coulee si Bonneville. Productia de electricitate nucleara se bazeaza pe reactia de fisiune nucleara avand drept combustibil: uraniul. In S.U.A. prima centrala nucleara a fost construita in 1957 la Shippingfort. Astazi se numara printre tarile cu cea mai mare capacitate nucleara instalata (100.579 MW) in reactoare. Participarea energiei nucleare a productiei energetice este de circa 20%. Centralele nucleare se gasesc in numar destul de mare in orasele din statele atlantice, incepand cu New London, Philadelphia, New Jersei, Virginia pana in jurul lacului Michigan la Bayron, Zion, La Salle, Dresden. Centralele helioelectrice sunt cele de la Barstow, Solar One, Harper Lake detinand 60% din productia mondiala. S.U.A. detine 20% din capacitatea mondiala a centralelor eoliene, cu amenajari in California si Hawaii. Este valorificata cu un real succes energia mareica in sudul Peninsulei Alaska si Golful Californiei, precum si energia geotermica (aici intalnim cea mai mare geocentrala Geysers din nord-vestul San Francisco, cu o putere instalata de 835 MW).

3.2.2. Industria constructoare de masini Constituie o ramura importanta a economiei S.U.A., prin multitudinea produselor obtinute, gradul ridicat de tehnologie in permanenta perfectionare. Constructiile de masini ocupa cel mai mare procent de forta de munca industriala. In structura acestei ramuri, un loc aparte il constituie productia mijloacelor de transport, fenomen impus de rolul transportului. Industria americana a automobilului a contribuit in mare masura la modelarea spatiului urban. Industria automobilului este o activitate concentrata spatial in grupe mari ce cuprind peste 90% din automobilele produse aici. Productia este grupata in statul Michigan, orasul Detroit, capitala automobilului. Tot aici se construiec tractoare, autoutilitare, produse auxiliare. Cea mai apriga concurenta vine din Japonia. Din 1984 se amplifica investitiile constructorilor japonezi, din care Mitsubishi, Isuzu, Suzuki etc. Centrele constructoare de automobile se intalnesc in vestul S.U.A. in Los Angeles, iar la Atlantic Baltimore, New York. In sud se remarca Dallas, iar in partea centrala o serie de orase situate in sudul Marilor Lacuri pana la Golful Mexic. In anul 2000, productia a fost de 6,6 mil.buc. Ca si industria automobilului, cea de avioane, elicoptere, aeronautica in general, a cunoscut in ultimele decenii preogrese deosebite in planul dotarii tehnologice, insotite de recorduri importante, indeosebi in statele California, Washington. Constructiile aerospatiale se gasesc in centre ca San Diego, Los Angeles, Seattle, Renton; apoi statele din Stancosi si Midcontinent: Arizona(Phoenix), Coloado(Denver), Kansas, Dallas s.a. In statele de la Atlantic se construiesc mai ales motoare de avioane si centre cum ar fi: Hartford, Boston, New York, Camden. In afara de avioane, se mai produc rachete, sateliti pentru telecomunicatii, aparatura pentru dotarea aeroporturilor. O subramura traditionala o reprezinta mijloacele de transport feroviar (locomotive, vagoane etc.) produse in centre precum: Pittsburgh, Chicago, Erie, Butter. Constructiile navale ocupa astazi un loc important prin capacitatile de construire, adaptabilitate pentru diferite categorii de marfuri transportate, viteza si siguranta. Cunoscute sunt santierele navale din New York, Philadelphia, Norfolk, Boston la fatada atlantica; San Francisco, Portland la Pacific; Houston la Golful Mexic. Se mai construiesc submarine, spargatoare de gheata, portcontainere. In marile regiuni agricole s-a dezvoltat industria care sa satisfaca necesarul si cerintele acestui domeniu economic. Se construiesc tractoare, combine, utilaje pentru culturile legumicole si pomiviticole. Exista concentrari industriale dependente de cerintele agriculturii: regiunea din jurul Marilor Lacuri cu centre la Chicago, Indianapolis, Minneapolis; bazinul mijlociu al fluviului Mississippi ce are ca centre Kansas City, Memphis, St.Louis, Nashville. Utilaj si produse energetice, electrotehnice si electronice (motoare electrice, aparate radio si televizoare, instalatii de automatizare etc.) se realizeaza mai ales in Nord-Estul Industrial, in centrele: New York, Pittsburg, Baltimore, Boston, Philadelphia, Chicago. 3.2.3. Industria chimica Reprezinta una din ramurile industriale cu rol deosebit pentru viitor care gaseste in S.U.A. materia prima necesara, mana de lucru extrem de specializata si conditiile tehnice si tehnologice de exceptie. Insasi ritmul annual de crestere, de peste 5% reflecta importanta care I se acorda. S.U.A. prelucreaza petrol, carbuni, saruri de potasiu (California, New Mexico), fosfati, sulf etc., autohtone dar si importante. Un rol deosebit il are petrochimia, al carei produse (cauciucul sintetic si pelietilena) au fost obtinute in 1930. Se prelucreaza titeiul, gazele de sonda, gazul metan. Exista o stransa legatura intre regiunile producatoare de materii prime si cele de prelucrare. In acest sens stau exemple din statele Texas, Louisiana, Oklahoma si California, dar si Golful Mexic unde centrele de prelucrare se gasesc in apropierea perimetrelor de extractie. In California complexele petrochimice sunt amplasate in Los Angeles, San Francisco, Santa Ana. O alta concentrare a industriei chimice, dar mai ales a petrochimiei se afla in nord-est, cuprinzand New York, Philadelphia, Toronto, Toledo, Chicago, St.Paul. In centrele chimice, dar mai ales petrochimice de la Atlantic se obtin ingrasaminte, fire si fibre sintetice, medicamente, vopsele si lacuri, produse cosmetice. La Marile Lacuri, petrochimia produce cu precadere cauciuc sintetic si anvelope. Dintre centrele importante producatoare de anvelope se numara Akron, Detroit, Erie, iar din cele ce produc mase plastice, ingrasaminte, acizi amintim Cleveland, Chicago, Buffalo. Si in partea centrala a S.U.A. si Appalachi, pe seama unei mari varietati de materii prime (carbuni, sare, calcar, sulf) s-au conturat centre ale industriei chimice de importanta nationala cum sunt: Charleston, Cincinnati, St.Louis, Evansville, Wichita, Kansas City. In industria chimica un loc aparte il ocupa subramura care prelucreaza resurse vegetale, prin procedee chimice. S.U.A. ocupa un loc important in randul statelor ce produc celuloza si hartie. Se remarca, de asemenea, industria de medicamente si produse farmaceutice.

3.2.4. Industria textila Poate fi considerata ramura traditionala, de inceput a procesului de industrializare a statului. Materiile prime initiale, bumbacul si lana, au fost treptat completate cu matase naturala si apoi cu produse sintetice, inlocuitoare celor naturale. Industria textila s-a dezvoltat cu precadere in statele atlantice, incepand din New England. De aici a migrat catre statele sud-atlantice (Virginia), apoi catre cele situate la Golful Mexic (New Mexic, Texas, Alabama, Georgia). Industria bumbacului foloseste materie prima autohtona furnizata in primul rand de Cotton Belt. Are ca centre principale Rocky Hill, Charlotte, York (Pennsiylvania), Washington, Dallas. De altfel S.U.A. este a doua tara in lume, dupa China, Producatoare de bumbac, iar statele Carolina si Texas dau circa 18% din productia mondiala. Industria lanii s-a dezvoltat in New England avand in vedere conditiile favorabile pentru cresterea oilor, dar si traditia fortei de munca. Se remarca statul Massachusetts si centrul Boston cu valoare nationala in aceasta subramura a industriei usoare. Tot in regiunea atlantica in orasele New York, Philadelphia s.a., este prezentata industria lanii in concurenta cu firele si fibrele sintetice. Desi industria matasii naturale a avut o evolutie marcata de scaderi, astazi este din ce in ce mai solicitata. Este reprezentativa in centre din statele atlantice, Virginia si Carolina. Industria confectiilor realizeaza o multitudine de produse in cel mai mare centru, orasul New York. Alte centre cu activitate similara sunt: Philadelphia, Baltimore, Los Angeles, San Francisco, Baltimore.

3.2.5. Industria alimentara Este reprezentata prin industria carnii, cu mari centre in sudul Marilor Lacuri si o buna parte din Midcontinent, cu mari abatoare la Chicago, Omaha, Kansas City, St.Louis. Centre de prelucrare a carnii se gasesc in sudul si vestul Statelor Unite ale Americii. Tot in regiunea Marilor Lacuri, in zona de crestere a animalelor pentru lapte, se afla mari intreprinderi de prelucrare a laptelui, printre care: New York, Detroit, Boston, Cleveland. Indeosebi cresterea bovinelor este favorizata de potentialul ridicat al furajelor. Prezenta este si industria conservelor cu unele specializari, avand in vedere culturile specifice locurilor sau cresterii anumitor categorii de animale. Astfel, in nord-est, mai ales in state din New England, se obtin conserve din fructe. In statul California se produc conserve de carne, peste, fructe, inclusiv fructe subtropicale, legume, avand in vedere caracterul de policultura al depresiunii Californiei, una din principalele regiuni agricole ale tarii. Industria zaharului valorifica fie sfecla de zahar, in statele din vest, fie trestia de zahar, in plantatiile din sud (Louisiana si Florida). In statele atlantice este raspandita industria tutunului cu centre ca Richmond, Louisville, Philadelphia. In S.U.A. se obtin mari cantitati de bere: New York, Milwaukee, St.Louis; dar si de vinuri: California; si whisky: Louisville.3.2.6. Industria lemnului Are in vedere suprafata impadurita a tarii de circa 31% din totalul suprafetei. Regiunile cu grad ridicat de impadurire sunt: New England, regiunea Marilor Lacuri, regiunea Muntilor Appalachi si o parte din Cordilieri. Cele mai intinse suprafete sunt acoperite de paduri de foioase si conifere. Ele acupa jumatatea estica si regiunea pacifica. Este vorba de padurea appalachiana, cu o mare bogatie floristica, iar in sud-estul S.U.A., catre Golful Mexic, padurea de conifere sud-est atlantice. Peste 3.600 km de padure se intinde in extremitatea pacifica, de la nord catre sud alcatuind Padurea Americana. Speciile dominante sunt molidul si pinul, plus tsauga si thuja. Mai mult de jumatate din productia de cherestea a lumii este furnizata de S.U.A.. Cu toate acestea se importa mari cantitati de lemn. Printre centrele de prelucrare un loc de seama il ocupa Portland, Seattle, Charleston. Este dezvoltata de asemenea industria de placaje, placi aglomerate, furnir, industria mobilei. Dintre centrele si statele fatadei atlantice, in industria lemnului, se remarca New York, Philadelphia, Boston, statul Washington, Pennsylvania, iar la Marile Lacuri Minneapolis, St.Paul, Cedar, Rapids, Jacksonville. Pentru obtinerea celulozei si hartiei un loc aparte il detin statele Minnesota, Wilconsin, Washington si Georgia. De altfel, S.U.A. se afla pe locul al II-lea in lumea la productia de hartie de ziar.

3.3. Agricultura Conditiile naturale (varietatea reliefului - campii, dealuri, munti - , a climei - arctica, temperata, nuantata pana la desertica, tropical umeda -, a solurilor - de tundra, podzoluri, cernoziomuri, castanii si brune din preerie, lateritice) au favorizat existenta unor activitati agricole dintre cele mai complexe. Astazi Statele Unite, prin cele 180 mil.ha cultivate (22% din suprafata totala), se situeaza pe locul al II-lea in lume, acelasi loc ocupandul si pentru suprafata irigata (circa 25 mil.ha). Un loc de seama in formele de organizare a activitatilor in agricultura il reprezinta cele de tip familial si apoi societatile anonime, fermele. Suprafata medie a unei ferme este de 172 ha. Exista si mari exploatari capitaliste, cum sunt cele din sudul Californiei, ferme cu manageri (circa 70 de persoane), care se ocupa de cresterea productivitatii si de controlul pietei, beneficiind de o remarcabila asistenta tehnica din partea statului federal. Desigur, numarul fermierilor a oscilat dealungul timpului, inregistrand scaderi sau cresteri. Tendinta generala a fost aceea de restrangere a numarului micilor fermieri in favoare fermelor mari. Principalele terenuri arabile se intalnesc in partea mediana a S.U.A., de-a lungul fluviului Mississippi, inclusiv regiunea situata de o parte si de alta a fluviului, pana la granita cu Mexicul in vest si regiunea preeriilor. Suprafete cultivate se mai gasesc in Florida, sudul Marilor Lacuri, Campia Atlantica, Depresiunea Soarelui si izolat in regiunea litorala Pacifica. Procesul de mecanizare a activitatii agricole este extrem de ridicat, permitand efectuarea unui numar mare de operatiuni. In aceeasi sfera a agriculturii se remarca si prezenta complexelor agro-industriale. Agricultura americana are un dublu caracter, si anume: intensiv si extensiv. Are un caracter intensiv in nord-est, apoi in Florida si California si extensiv in Midcontinet sau in regiunea Pacifica. Punctul forte al agriculturii il reprezinta cultura cerealelor si a plantelor oleaginoase. Cultura porumbului situeaza tara pe primul loc in lume, circa 30 mil.ha, cu o productie de peste 250 mil.tone (in ultmul deceniu). In S.U.A. porumbul constituie un important furaj pentru animale. Se cultiva pe soluri negre, cu veri calde si umede (Corn Belt), intre sudul Marilor Lacuri si un aliniament ce cuprinde cursul inferior al raurilor Missouri si Ohio. S.U.A. ocupa locul III pe Glob la productia de grau (circa 64 mil.tone in 1998). Cultura graului de primavara se practica in regiunea preeriei adica in statele situate la sud de granita cu Canada dar si in statele situate de o parte si de alta a raului Arkansas (Texas, Kansas, Nebraska, Oklahoma) pana la Red River. Productiile cele mai ridicate le obtin statele: Kansas, Dakota, Oklahoma, dar si Washington. Principalele piete ale graului sunt centrele Minneapolis, Kansas City, Oklahoma City. Dintre celelalte culturi, un loc important il ocupa citricele, apoi tutunul, ovazul si sorgul, bumbacul (pentru care statul se situeaza pe locul I mondial la exploatari). O parte din terenurile irigate se intalnesc in statul Arizona, apa fiind obtinuta din lacurile de acumulare Roosevelt si Coolidge. Cultura tutunului se intalneste in statele din Middle Atlantic si South Atlantic, dar si in Midcontinent (Virginia, Carolina, Tennessee, Arkansas, Texas, Mississippi, Georgia, Alabama, nordul Floridei). Astazi, o planta uleioasa importanta este soia. Se alatura culturilor de porumb, tutun, arahide, bumbac in Midcontinent, regiunea Marilor Lacuri, regiunea perimexicana. Se remarca o crestere a productiei, facand din S.U.A. primul exportator mondial. Bumbacul se cultiva pe suprafete din ce in ce mai mari. Marile producatoare de bumbac sunt statele New Mexico, Mississippi, Alabama, Tennessee, Georgia, Texas, Arizona. Cultura este strans legata de umiditate. Pescuitul si vanatul sunt doua activitati importante. Se remarca atat extinderea ariei de pescuit, respectiv prin protectia si conservarea unor specii rare (la vanat). Pescuitul pe raurile interioare este traditional, iar pe raurile din vest, nord-vest, bogatia piscicola o reprezinta somonii. De asemenea in golfuri, dar si in apele Pacificului se mai pescuieste caracuda, ton, creveti, crabi. Orasul Willapa este specializat in pescuitul crustaceelor. Pe teritoriul S.U.A. au fost separate urmatoarele zone de productie agricola (centuri): zona de crestere a animalelor pentru lapte in nord-estul tarii: Minnesota, Wisconsin, Illinois, Michigan; regiunea Marilor Lacuri. Cresterea animalelor se asociaza unor culturi de cereale (ovaz, orz, porumb), plante tehnice; zona porumbului (Corn Belt) Nebraska, Iowa, Kansas, Dakota, Missouri, Ohio; zona porumbului si a graului de toamna din Virginia pana in Colorado. Impreuna cu porumbul si graul se cultiva tutun, soia, bumbac; se intalnesc si plantatii de pomi fructiferi. Este dezvoltata cresterea animalelor pentru lapte si carne, a pasarilor; zona bumbacului (Cotton Belt) in statele Carolina de Nord si Sud, Texas; se mai cultiva grau si arahide. Este frecventa cresterea animalelor si, spre Atlantic, economia forestiera; zona subtropicala si tropicala (California, partial Arizona de Vest si Golful Mexic) dominata de productia culturilor subtropicale si tropicale (citrice, trestie de zahar, vita de vie) si de culturile de bumbac si orez. Este bine reprezentata si industria conservelor de fructe; zona graului (Wheat Belt) intre statele Dakota-Texas. Aici se cresc bovine, porcine, pasari.3.4. Transporturi Reteaua de cai ferate este aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei, sosele au o lungime totala de 6 mil.km, flota comerciala maritima detine locul al VIII-lea in lume, transport aerian este foarte dezvoltat, S.U.A. avand aeroporturi ce incadreaza 15 din primele 22 de aeroporturi ale lumii: New York (J.F. Kennedy,La Guardia), Chicago (OHare), Dallas, Los Angeles. Porturi mai importante sunt: New York, Hampton Roads(la Atlantic), New Orleans, Houston (la Golful Mexic), Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (I.Hawaii).Transporturi fluviale sunt dezvoltate pe Mississippi si pe Marile Lacuri. Transport personal este dominat de automobile, care opereaz pe o reea de 13 milioane de drumuri, unul dintre cele mailungi sisteme de autostrad.A doua cea mai mare piata auto din lume,Statele Unite are cea mai mare rat de vehicul pe cap de locuitor din lume, cu 765 de vehicule pe 1.000 de americani.Aproximativ 40% dinvehiculele personalesunt camionete,SUV-uri, sau camioane uoare.

3.5. Comert Activitatea economica a unei tari trebuie sa fie strans legata de schimburile si legaturile pe care aceasta le realizeaza cu diversi parteneri. In aceste conditii potentialul industrial si agricol ridicat fac din S.U.A. cel mai puternic stat al lumii, care si-a dezvoltat o activitate comerciala corespunzatoare exigentelor contemporane. Economia S.U.A. se caracterizeaza printr-un grad ridicat de autoaprovizionare. In acelasi timp, dispune de o piata interna puternica cu o mare capacitate de absorbtie. Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii nu sunt rupte de piata mondiala, ci se afla in dependenta de schimburile comerciale internationale. Totusi, gradul in care depinde de pietele externe este mult mai redus fata de alte tari. Detine 15% din importurile mondiale de marfuri si 13% din schimburile comerciale cu produse manufacturate. Atat importurile cat si exporturile sunt orientate in principal catre tarile Americii de Nord, ale Europei, Asiei, Americii de Sud, Australia si Oceania. In structura exporturilor un loc important il ocupa produsele industriale (mijloace de transport, produse electronice, electrocasnice). Exporta de asemenea si minereuri de fier, carbune, lemn, produse petroliere, cereale, produse alimentare, fosfati, bumbac, produse textile. La import, un loc deosebit il ocupa minereurile feroase si neferoase, produsele tropicale (cafea, cacao, ceai, banane), hartie, cauciuc, tesaturi din lana. In comertul mondial cu produse alimentare, S.U.A. detine 13,5%. Un procent important il reprezinta legaturile cu tari din America Latina. Comertul consta in schimburi. S.U.A. exporta catre Canada, un partener important, mijloace de transport, produse siderurgice, lemn si produse din lemn, materii prime etc. In ultimul timp se dezvolta schimburi cu China. Catre Japonia, federatia exporta produse alimentare, bumbac, utilaje industriale si agricole, mijloace de transport. In structura importurilor din sectorul tertiar domina turismul 35%, comunicatiile 6% si serviciile bancare 5%, S.U.A. constituind unul din principalii importatori si exportatori de servicii.

3.6. Turism La sfarsitul secolului al XX-lea S.U.A. a devenit prima tara a lumii ca venituri obtinute din turism; ca numar de turisti este depasita doar de Franta si Spania. Nenumarate sunt obiectivele din aceasta tara. Incepand cu peisajele, cu marea varietate a acestora, de la cele arctice la cele subtropicale si tropicale, de la cele deltaice la etajele norilor si cetii, de la padurile luxuriante la deserturile aproape lipsite de viata din Alaska spre California, din Florida spre Sf.Laurentiu si continuand cu parcurile nationale, rezervatiile naturale, monumentele de arta si cultura, festivalurile nationale si internationale, statiunile balneare, totul se ofera doritorilor de frumos.

Regiuni si centre turistice Regiunea Cordilierilor California statiuni maritime: Malibu, Santa Barbara, San Diego; Malibu este un oras situat pe coasta, in nord-vestul Los Angelsului. Orasul este renumit pentru plajele sale calde, pentru nisip. statiuni montane: Pasadena; centre de atractie: Golful San Francisco, Los Angeles, San Diego, Sacramento; Muntii Stancosi peisaje; parcuri nationale: Yellowstone, Yosemite, Rocky Mountains, Grand Canyon; Yellowstone este cel mai vechi si intins parc american. Este situat pe un adevarat bazin de lava acoperit de straturi de roci solide prin care tasnesc numeroase gheizere(apa si vapori fierbinti)si izvoare calde. centre de atractie: Las Vegas, Denver, Colorado Springs, Salt Lake City. Litoralul pacific peisaje fluviul Columbia cu defilee; lacuri de baraj, paduri cu plante rare; centre de atractie: Seattle, Tacoma. Seattle este considerat ca locul de natere a muzicii grunge, i are o reputaie de mare consumator de cafea. Regiunea atlantica peisaje: statele Maine, Vermont; centre de atractie: Cascada Niagara, New England, Lake placid, New York, Philadelphia, Washington, Chicago, Detroit. Cascada Niagaraeste un ansamblu format din trei cderi de ap situate la grania dintre statul nord americanNew YorkdinSUAi provincia OntariodinCanada. Florida peisaje; centre: Miami Beach, Daytona, Jacksonville.Oraul este situat pe o insul la 6 km vest deMiami. In Miami Beach sunt o muime de hoteluri, restaurante i localuri de noapte amplasate n apropierede plaj care sunt frecventate de personaliti ca artiti, sau milionari nordamericani. turism balneoclimateric; Regiunea de la Golful Mexic peisaje: delta Mississippi; centre de atractie: New Orleans, Houston, Dallas.

Tipuri de turism1. balnear maritim: nord-vestul S.U.A., nord estul S.U.A., California;2. balnear turistic: Florida;3. montan si de sporturi de iarna: Muntii Appalachi, Muntii Stancosi;4. agrement acvatic: nord estul S.U.A.(sporturi nautice, pescuit sportiv, bai);5. de vizitare a punctelor turistice: Canionul Colorado, Cascada Niagara, Parcul Yellowstone;6. cultural: Statuia Libertatii, Casa Alba, Hollywood.

4.Concluzii

Statele Unite ale Americiieste numele republiciiconstitutionalefederale, situata integral inAmerica de Nord; Relieful este variat si complex, format din muni nali formai in orogenez alpin, podiuri i cmpii, caracterizat prin desfasurarea larga a principalelor unitati componente; Clima Statelor Unite ale Americii este puternic influentata de dispunerea si desfasurarea reliefului, cele doua mari sisteme muntoase izoland interiorul de influentele moderatoare oceanice; Ocupa locul III pe Glob ca suprafata(9,8 milioane de km), respectiv ca numar de locuitori(315 milioane); Tesatura cea mai densa a retelei urbane a S.U.A. este concentrata in nord-est, orasele formand un areal continuu de la Boston-Massachusetts in nord, pana la Norfolk-Virginia in sud; Statele Unite ale Americii au o economie complexa, diversificata, moderna si raman in continuare, prima putere economica a lumii; Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.tone, productia fiind de 943 mil.tone; Productia de gaze naturale in anul 2008 a ajuns la 546 mld.mc., situand S.U.A. pe locul al II-lea in lume; In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea instalata in 1994 era de 77.000 MW. Principalele sisteme hidroenergetice in S.U.A. se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de amenajari; Ritmul anual de crestere, de peste 5% reflecta importanta industriei chimice in S.U.A; Suprafata impadurita a tarii este de circa 31% din totalul suprafetei; Astazi Statele Unite, prin cele 180 mil.ha cultivate (22% din suprafata totala), se situeaza pe locul al II-lea in lume, acelasi loc ocupandul si pentru suprafata irigata; Reteaua de cai ferate este aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei, sosele au o lungime totala de 6 mil.km, flota comerciala maritima detine locul al VIII-lea in lume, iar transportil aerian este foarte dezvoltat. Detine 15% din importurile mondiale de marfuri si 13% din schimburile comerciale cu produse manufacturate.

Bibliografie

Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Statele lumii de la A la Z (2002), Editura Meronia BucurestiIon Marin, Marian Marin, America de Nord (Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic) (2003), Editura Universitatii din BucurestiVasile Cucu, Geografia populatiei si asezarilor umane, Editura Didactica si Pedagogica BucurestiVictor Tufescu, Geografia umana si economica a lumii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucurestiwww.britannica.com/EBchecked/topic/616563/United-Stateswww.lovendal.net/wp52/sua-va-deveni-in-curand-nr-1-in-lume-la-productia-de-petrol-se-vor-mai-interesa-americanii-de-orientul-mijlociu