Slide 1

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLESPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

CARACTERIZARE ECONOMICO GEOGRAFICA A STATELOR UNITE ALE AMERICII

LECTOR UNIV. DR. : MARIUS LUNGUSTUDENT: SARAEV MARIA-ANDRAANUL I, GRUPA IIISTATELE UNITE ALE AMERICII.CARACTERIZARE ECONOMICO-GEOGRAFICACuprins1.Universul general1.1. Localizare 1.2. Relief 1.3. Clima 2.Populatia, asezari umane urbane si rurale3.Aspecte economice3.1. Industria extractiva3.2. Industria prelucratoare3.2.1. Industria energetica3.2.2. Industria constructoare de masini3.2.3. Industria chimica3.2.4. Industria textila3.2.5. Industria alimentara3.2.6. Industria lemnului3.3. Agricultura3.4. Transporturi 3.5. Comert 3.6. Turism4.Concluzii

Fig.nr.1 Localizarea S.U.A pe GlobSursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi1. Universul general1.1. Localizare Statele Unite ale Americiieste numele republiciiconstitutionalefederale, situata integral inAmerica de Nord(Fig.nr.1) marginita de Canada in nord, de Oceanul Atlantic in est, in sud de Mexic si golful omonim, iar in vest, de Oceanul Pacific. Statele exclave din componenta federatiei sunt Alaska si Hawaii. Statul Alaska este situat in extremitatea nord-vestica a continentuluiAmerica de Nord, intreCanadala est i stramtoarea Bering la vest. Hawaii, singurul din federatie aflat in afara continentului nord - american, este localizat in partea centrala a Oceanului Pacific, la circa 3,200km sud-vest fata de sud-vestul statului California.1.2. Relief Relieful este variat si complex format din muni nali formai in orogenez alpin, (Munii Stncoi, Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii Mauna Kea, Munii Appalachi etc.) podiuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Campia Mississippi), caracterizat prin desfasurarea larga a principalelor unitati componente(Fig.nr.2), grupate in trei zone principale orientate nord-sud.

In zona estica, paralel cu tarmul Oceanului Atlantic(pe 2.500 km lungime)se desfasoara pe directia nord-est spre sud-vest Muntii Apalasi, cu o altitudine maxima de 2.036 m in Varful Mitchell. In zona vestica, paralel cu tarmul Oceanului Pacific, se intinde marele zid al Muntilor Stancosi (alt.maxima Mount McKinley 6.194 m, din Alaska), un sector al sistemului Cordilierilor ce se dezvolta in ambele continente americane. Fig.nr.2 Relieful Statelor Unite ale AmericiiSursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi

Aceste lanturi muntoase inchid vaste podisuri interioare inalte(alt. 1.500 m - 2.000 m), cele mai importante fiind: Podisul Columbiei, Podisul Marelui Bazin - cu cel mai coborat punct de pe teritoriul S.U.A.(Valea Mortii cu adancimea de -86 m) - si Podisul Colorado.Intre Muntii Apalasi si Muntii Stancosi se intinde, pe o latime de peste 1.000 km, regiunea de podisuri si campii inalte cunoascuta sub termenul generic de Marile Campii(Fig.nr.3). Fig.nr.3 Relieful Statelor Unite ale AmericiiSursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi1.3. Clima Clima Statelor Unite ale Americii este puternic influentata de dispunerea si desfasurarea reliefului, cele doua mari sisteme muntoase izoland interiorul de influentele moderatoare oceanice. Partea vestica a Cordilierilor, constituie o bariera orografica in calea maselor de aer ale Pacificului ce se depleaseaza dinspre vest spre est. Influenta sa se se manifesta sub doua aspecte si anume: unul pozitiv intalnit numai pe versantii vestici si campia litorala unde cad importante cantitati de precipitatii cu mare influenta in dezvoltarea vegetatiei arborescente si, unul negativ, pentru regiunile situate dincolo de bariera care vor fi dominate de o accentuata uscaciune, impunand peisajele de semidesert si desert. Cat priveste lantul Muntilor Apalasi, nici prin orientare, nici prin inaltime nu au un rol alalog Cordilierei, ci determina diferentieri in repartitia regionala a elementelor climatice.

Cea mai mare parte a teritoriului Statelor Unite ale Americii are climat temperat si subtropical(Fig.nr.4) - nuante temperat oceanice sunt pe tarmul Oceanului Atlantic si cel al Oceanului Pacific, temperat continentale in centrul tarii si subtropicale in sudul acesteia - , exceptie facand Peninsula Alaska cu un climat supolar si statulHawaiicu o climat tropical umed.Clima federatiei se caracterizeaza in general, prin diferente mari de temperatura de la un anotimp la altul si prin schimbari bruste in situatia atmosferica, care genereaza uragane si inundatii.Fig.nr.4 Repartitia zonelor climatice in cadrul S.U.ASursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi2. Populatia, asezari umane urbane si rurale Pe suprafata totala a Statelor Unite ale Americii, de aproximativ 9,8 milioane de km, este estimata in prezent(2013) o populatie de 315 milioane de locuitori (ocupand locul III pe Glob ca suprafata, respectiv ca numar de locuitori). Procesul de populare al S.U.A. a cunoscut etape si faze importante odata cu venirea valurilor de emigranti din Europa si Africa, populatia acesteia fiind produsul unui amestec de rase(cel mai mare de pe Glob). Sunt recunoscute sase rase:rasa alba,rasa indiana,rasa nativa din Alaska,rasa asiatica,negriisauafroamericani,hawaienii nativisi alte rase insulare dinPacific. O caracteristica a retelei urbane a S.U.A. o constituie existenta unor aglomerari urbane de tipul conurbatiilor. In astfel de regiuni traieste o mare parte din populatia urbana a tarii. Daca in 1970 erau declarate 265 de concentrari urbane, din care 34 depaseau 1 milion de locuitori, azi sunt 302 de concentrari urbane, din care 50 depasesc peste 1 milion de locuitori.

Fig.nr.5 Desnsitatea populatiei S.U.A (2008) Sursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wiTesatura cea mai densa a retelei urbane a S.U.A. este concentrata in nord-est(Fig.nr.5), orasele formand un areal continuu de la Boston-Massachusetts in nord, pana la Norfolk-Virginia in sud, pe o lungime de 750 de km si o latime cuprinsa intre 100 km si 250 km. Aceasta nebuloasa urbana formeaza megalopolisul Boswash. In partea centrala si vestica a S.U.A. reteaua urbana este formata din mai putine orase mari (Chicago, Los Angeles, San Francisco), dar mai multe orase mijlocii si mici.Ele au generat aici doua megalopolisuri: Sansan si Chipitts. 3. Aspecte economice Statele Unite ale Americii au o economie complexa, diversificata, moderna si raman in continuare, prima putere economica a lumii, desi sunt concurate in anumite domenii, indeosebi de Japonia(care le-a depasit in industria constructoare de masini, constructii navale, unele produse electronice si electrotehnice s.a.), Germania, Franta. Dispun de varietatea si bogatia resurselor minerale. Se remarca in domeniul fosfatilor naturali(locul I pe glob) si al unor minereuri neferoase: cupru, plumb(locul II pe glob), al metalelor pretioase(locul II la aur si locul III la argint) si radioactive: uraniu(locul IV pe glob). Realizeaza mai mult de 1/4 din productia de energie electrica a planetei, dominata inca de termoenergie(70,3% in 1998), dar care isi reduce ponderea in favoarea atomoenergiei si hidroenergiei. Industria prelucratoare(in ansamblu, locul I pe glob) este cea mai diversificata din lume si de un inalt nivel tehnologic. Se remarca in domenii cum sunt: aeronautica(Seattle, San Diego s.a.), cercetarile spatiale, informatica, telecomunicatiile, armamentul, energia atomica, rafinarea petrolului si petrochimia(mai ales in regiunea Golfului Mexic si Middlecontinent), metalurgia neferoasa(aluminiu, cupru, plumb, zinc s.a.). S.U.A. ocupa primul loc la exploatarea lemnului. 3.1. Industria extractiva - Carbunele. Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.tone, productia fiind de 943 mil.tone (valori ale anului 2008). Atat exploatarea acestuia, cat si valorificarea sa, sunt diferite in functie de regiune. Expoatarile cele mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman predominante (peste 50 %), apoi in sud, in statul Alabama; in nord in Pennsylvania (regiunea Pittsburgh), Kentucky, Virginia de Vest; in Stancosi (Colorado, Utah, Montana) unde se extrage peste 35%; in bazinul Illinois-Ohio care produce aproape 11%. - Gazele naturale. Alaturi de carbuni si petrol, asigura o sursa energetica importanta, dar si materie prima pentru industria chimica. Productia de gaze naturale in anul 2008 a ajuns la 546 mld.mc., situand S.U.A. pe locul al II-lea in lume.In bilantul energetic, impreuna cu cantitatea importanta, detin circa 24%. Se exploateaza indeosebi in statele care au si zacaminte de petrol: Texas, Louisiana, Oklahoma, Kansas, New Mexico (San Juan), California, Virginia de Vest (Clarksburg).

Petrolul. Rezervele de petrol sunt de 3.9 mld.tone, ceea ce situeaza tara pe locul X mondial (circa 4% din totalul mondial), iar productia de 384 mil.tone confera S.U.A. locul al II-lea in lume. Regiunile de extractie cele mai vechi se intalnesc in Appalachi (Fig.nr.6)(Pennsylvania) si Ilinois, Ohio, Michigan. A doua regiune de exploatare a petrolului se suprapue vestului american: statul Wyoming (Gasper, Salt Creek, Lest Solider, New Mexico, Montana si California, intre San Francisco si Los Angeles), bazinele San Joaquin si Salinas - ce dau impreuna 20% din productia nationala -. Se prezice faptul ca pana in anul 2020, federatia va deveni cel mai mare producator de petrol din lume, motivul fiind dezvoltarea extragerilor de petrol din minereurile de sist de pe teritoriul Statelor Unite. Iar pana in 2035, va reusi sa asigure resurse petroliere din surse proprii.

Fig.nr.6 Zone de extractie , rezerveSursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi3.2. Industria prelucratoare3.2.1. Industria energetica Energia electrica este obtinuta pe seama combustibililor minerali, a unor resurse hidroenergetice ca si a unor resurse neconventionale. Din punct de vedere al structurii productiei de energie electrica, in 1995 S.U.A. folosea 64% combustibili fosili, 16% hidroenergie, 18,5% energie nucleara si alte resurse. Termocentralele dau astazi circa 70% - 80% din productia de energie electrica. Ele sunt amplasate fie in bazine cu carbuni superiori (Pittsburgh, statele Virginia de Vest, Kentuky, Tennsessee), fie in bazine cu carbune brun si lignit cum sunt cele din Midcontinent.

Fig.nr.7 TermoncentralaSursa: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wiIn ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea instalata in 1994 era de 77.000 MW. Principalele sisteme hidroenergetice in S.U.A. se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de amenajari, dintre care cea mai puternica este Grand Coulee I, II, III, cu o putere de aproximativ 10.000 MW; apoi hidrocentrala de pe Colorado, de pe Tennessee. Cel mai amenajat bazin hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee. Centralele nucleare se gasesc in numar destul de mare in orasele din statele atlantice, incepand cu New London, Philadelphia, New Jersei, Virginia pana in jurul lacului Michigan la Bayron, Zion, La Salle, Dresden. Centralele helioelectrice sunt cele de la Barstow, Solar One, Harper Lake detinand 60% din productia mondiala. S.U.A. detine 20% din capacitatea mondiala a centralelor eoliene, cu amenajari in California si Hawaii. Este valorificata cu un real succes energia mareica in sudul Peninsulei Alaska si Golful Californiei, precum si energia geotermica (aici intalnim cea mai mare geocentrala Geysers din nord-vestul San Francisco, cu o putere instalata de 835 MW).3.2.2. Industria constructoare de masini Constituie o ramura importanta a economiei S.U.A., prin multitudinea produselor obtinute, gradul ridicat de tehnologie in permanenta perfectionare. Centrele constructoare de automobile se intalnesc in vestul S.U.A. in Los Angeles, iar la Atlantic Baltimore, New York. In sud se remarca Dallas, iar in partea centrala o serie de orase situate in sudul Marilor Lacuri pana la Golful Mexic. In anul 2000, productia a fost de 6,6 mil.buc. Ca si industria automobilului, cea de avioane, elicoptere, aeronautica in general, a cunoscut in ultimele decenii preogrese deosebite in planul dotarii tehnologice, insotite de recorduri importante, indeosebi in statele California, Washington. O subramura traditionala o reprezinta mijloacele de transport feroviar (locomotive, vagoane etc.) produse in centre precum: Pittsburgh, Chicago, Erie, Butter. Constructiile navale ocupa astazi un loc important prin capacitatile de construire, adaptabilitate pentru diferite categorii de marfuri transportate, viteza si siguranta. Cunoscute sunt santierele navale din New York, Philadelphia, Norfolk, Boston la fatada atlantica; San Francisco, Portland la Pacific; Houston la Golful Mexic.

3.2.3. Industria chimica Reprezinta una din ramurile industriale cu rol deosebit pentru viitor care gaseste in S.U.A. materia prima necesara, mana de lucru extrem de specializata si conditiile tehnice si tehnologice de exceptie. Insasi ritmul anual de crestere, de peste 5% reflecta importanta care i se acorda. S.U.A. prelucreaza petrol, carbuni, saruri de potasiu (California, New Mexico), fosfati, sulf etc., autohtone dar si importante. Un rol deosebit il are petrochimia, al carei produse (cauciucul sintetic si pelietilena) au fost obtinute in 1930. Se prelucreaza titeiul, gazele de sonda, gazul metan. In industria chimica un loc aparte il ocupa subramura care prelucreaza resurse vegetale, prin procedee chimice. S.U.A. ocupa un loc important in randul statelor ce produc celuloza si hartie. Se remarca, de asemenea, industria de medicamente si produse farmaceutice.

3.2.4. Industria textila Poate fi considerata ramura traditionala, de inceput a procesului de industrializare a statului. Materiile prime initiale, bumbacul si lana, au fost treptat completate cu matase naturala si apoi cu produse sintetice, inlocuitoare celor naturale. Industria textila s-a dezvoltat cu precadere in statele atlantice, incepand din New England. De aici a migrat catre statele sud-atlantice (Virginia), apoi catre cele situate la Golful Mexic (New Mexic, Texas, Alabama, Georgia). 3.2.5. Industria alimentara Este reprezentata prin industria carnii, cu mari centre in sudul Marilor Lacuri si o buna parte din Midcontinent, cu mari abatoare la Chicago, Omaha, Kansas City, St.Louis. Centre de prelucrare a carnii se gasesc in sudul si vestul Statelor Unite ale Americii. Tot in regiunea Marilor Lacuri, in zona de crestere a animalelor pentru lapte, se afla mari intreprinderi de prelucrare a laptelui, printre care: New York, Detroit, Boston, Cleveland. Indeosebi cresterea bovinelor este favorizata de potentialul ridicat al furajelor. 3.2.5. Industria alimentara Este reprezentata prin industria carnii, cu mari centre in sudul Marilor Lacuri si o buna parte din Midcontinent, cu mari abatoare la Chicago, Omaha, Kansas City, St.Louis. Centre de prelucrare a carnii se gasesc in sudul si vestul Statelor Unite ale Americii. Tot in regiunea Marilor Lacuri, in zona de crestere a animalelor pentru lapte, se afla mari intreprinderi de prelucrare a laptelui, printre care: New York, Detroit, Boston, Cleveland. Industria zaharului valorifica fie sfecla de zahar, in statele din vest, fie trestia de zahar, in plantatiile din sud (Louisiana si Florida). In statele atlantice este raspandita industria tutunului cu centre ca Richmond, Louisville, Philadelphia.

3.2.6. Industria lemnului Are in vedere suprafata impadurita a tarii de circa 31% din totalul suprafetei. Regiunile cu grad ridicat de impadurire sunt: New England, regiunea Marilor Lacuri, regiunea Muntilor Appalachi si o parte din Cordilieri. Cele mai intinse suprafete sunt acoperite de paduri de foioase si conifere. Ele acupa jumatatea estica si regiunea pacifica. Este vorba de padurea appalachiana, cu o mare bogatie floristica, iar in sud-estul S.U.A., catre Golful Mexic, padurea de conifere sud-est atlantice. Peste 3.600 km de padure se intinde in extremitatea pacifica, de la nord catre sud alcatuind Padurea Americana. Speciile dominante sunt molidul si pinul, plus tsauga si thuja.

3.3. Agricultura Conditiile naturale (varietatea reliefului - campii, dealuri, munti - , a climei - arctica, temperata, nuantata pana la desertica, tropical umeda -, a solurilor - de tundra, podzoluri, cernoziomuri, castanii si brune din preerie, lateritice) au favorizat existenta unor activitati agricole dintre cele mai complexe. Astazi Statele Unite, prin cele 180 mil.ha cultivate (22% din suprafata totala), se situeaza pe locul al II-lea in lume, acelasi loc ocupandul si pentru suprafata irigata (circa 25 mil.ha). Pe teritoriul S.U.A. au fost separate urmatoarele zone de productie agricola (centuri):zona de crestere a animalelor pentru lapte in nord-estul tarii: Minnesota, Wisconsin, Illinois, Michigan; regiunea Marilor Lacuri. Cresterea animalelor se asociaza unor culturi de cereale (ovaz, orz, porumb), plante tehnice;zona porumbului (Corn Belt) Nebraska, Iowa, Kansas, Dakota, Missouri, Ohio;zona porumbului si a graului de toamna din Virginia pana in Colorado. Impreuna cu porumbul si graul se cultiva tutun, soia, bumbac; se intalnesc si plantatii de pomi fructiferi. Este dezvoltata cresterea animalelor pentru lapte si carne, a pasarilor;zona bumbacului (Cotton Belt) in statele Carolina de Nord si Sud, Texas; se mai cultiva grau si arahide. Este frecventa cresterea animalelor si, spre Atlantic, economia forestiera;zona subtropicala si tropicala (California, partial Arizona de Vest si Golful Mexic) dominata de productia culturilor subtropicale si tropicale (citrice, trestie de zahar, vita de vie) si de culturile de bumbac si orez. Este bine reprezentata si industria conservelor de fructe;zona graului (Wheat Belt) intre statele Dakota-Texas. Aici se cresc bovine, porcine, pasari.3.4. Transporturi Reteaua de cai ferate este aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei, sosele au o lungime totala de 6 mil.km, flota comerciala maritima detine locul al VIII-lea in lume,iar transportul aerian este foarte dezvoltat, S.U.A. avand aeroporturi ce incadreaza 15 din primele 22 de aeroporturi ale lumii: New York (J.F. Kennedy,La Guardia), Chicago (OHare), Dallas, Los Angeles. Porturi mai importante sunt: New York, Hampton Roads(la Atlantic), New Orleans, Houston (la Golful Mexic), Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (I.Hawaii).Transporturi fluviale sunt dezvoltate pe Mississippi si pe Marile Lacuri.3.5. Comert Detine 15% din importurile mondiale de marfuri si 13% din schimburile comerciale cu produse manufacturate. Atat importurile cat si exporturile sunt orientate in principal catre tarile Americii de Nord, ale Europei, Asiei, Americii de Sud, Australia si Oceania. In structura exporturilor un loc important il ocupa produsele industriale (mijloace de transport, produse electronice, electrocasnice). Exporta de asemenea si minereuri de fier, carbune, lemn, produse petroliere, cereale, produse alimentare, fosfati, bumbac, produse textile. La import, un loc deosebit il ocupa minereurile feroase si neferoase, produsele tropicale (cafea, cacao, ceai, banane), hartie, cauciuc, tesaturi din lana. In comertul mondial cu produse alimentare, S.U.A. detine 13,5%. Un procent important il reprezinta legaturile cu tari din America Latina. Comertul consta in schimburi. S.U.A. exporta catre Canada, un partener important, mijloace de transport, produse siderurgice, lemn si produse din lemn, materii prime etc. In ultimul timp se dezvolta schimburi cu China. Catre Japonia, federatia exporta produse alimentare, bumbac, utilaje industriale si agricole, mijloace de transport.3.6. Turism Nenumarate sunt obiectivele din aceasta tara. Incepand cu peisajele, cu marea varietate a acestora, de la cele arctice la cele subtropicale si tropicale, de la cele deltaice la etajele norilor si cetii, de la padurile luxuriante la deserturile aproape lipsite de viata din Alaska spre California, din Florida spre Sf.Laurentiu si continuand cu parcurile nationale, rezervatiile naturale, monumentele de arta si cultura, festivalurile nationale si internationale, statiunile balneare, totul se ofera doritorilor de frumos.

Tipuri de turismbalnear maritim: nord-vestul S.U.A., nord estul S.U.A., California;balnear turistic: Florida;montan si de sporturi de iarna: Muntii Appalachi, Muntii Stancosi;agrement acvatic: nord estul S.U.A.(sporturi nautice, pescuit sportiv, bai);de vizitare a punctelor turistice: Canionul Colorado, Cascada Niagara, Parcul Yellowstone;cultural: Statuia Libertatii, Casa Alba, Hollywood.4.Concluzii

Relieful este variat si complex, format din muni nali formai in orogenez alpin, podiuri i cmpii, caracterizat prin desfasurarea larga a principalelor unitati componente;Clima Statelor Unite ale Americii este puternic influentata de dispunerea si desfasurarea reliefului, cele doua mari sisteme muntoase izoland interiorul de influentele moderatoare oceanice; Ocupa locul III pe Glob ca suprafata(9,8 milioane de km), respectiv ca numar de locuitori(315 milioane);Tesatura cea mai densa a retelei urbane a S.U.A. este concentrata in nord-est, orasele formand un areal continuu de la Boston-Massachusetts in nord, pana la Norfolk-Virginia in sud; Statele Unite ale Americii au o economie complexa, diversificata, moderna si raman in continuare, prima putere economica a lumii;Rezervele de carbune (huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.tone, productia fiind de 943 mil.tone;

Productia de gaze naturale in anul 2008 a ajuns la 546 mld.mc., situand S.U.A. pe locul al II-lea in lume; In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea instalata in 1994 era de 77.000 MW. Principalele sisteme hidroenergetice in S.U.A. se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de amenajari; Ritmul anual de crestere, de peste 5% reflecta importanta industriei chimice in S.U.A;Suprafata impadurita a tarii este de circa 31% din totalul suprafetei; Astazi Statele Unite, prin cele 180 mil.ha cultivate (22% din suprafata totala), se situeaza pe locul al II-lea in lume, acelasi loc ocupandul si pentru suprafata irigata; Reteaua de cai ferate este aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei, sosele au o lungime totala de 6 mil.km, flota comerciala maritima detine locul al VIII-lea in lume, iar transportil aerian este foarte dezvoltat. Detine 15% din importurile mondiale de marfuri si 13% din schimburile comerciale cu produse manufacturate.

Bibliografie:

Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Statele lumii de la A la Z (2002), Editura Meronia BucurestiIon Marin, Marian Marin, America de Nord (Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic) (2003), Editura Universitatii din BucurestiVasile Cucu, Geografia populatiei si asezarilor umane, Editura Didactica si Pedagogica BucurestiVictor Tufescu, Geografia umana si economica a lumii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucurestiwww.britannica.com/EBchecked/topic/616563/United-Stateswww.lovendal.net/wp52/sua-va-deveni-in-curand-nr-1-in-lume-la-productia-de-petrol-se-vor-mai-interesa-americanii-de-orientul-mijlociu