UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLESPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Elemente de cultura si civilizatie inJudetul Tulcea

Prof. Univ. Asist.: Plesoianu Daniela Studenti: Cositoru Florentina Saraev Maria Andra Anul IICUPRINS

I.Introducere I.1.Scopul proiectuluiII.Scurt Istoric III.Caracterizarea elementelor fizico-geografice III.1.Asezare III.2.Limite III.3.Caraceristici III.4.Relief III.5.Clima III.6.Hidrografia III.7.Soluri III.8.Vegetatia si faunaIV.Populatie si demografie. Populatie urbana. Populatia rurala.Numarul si structura teritoriala a populatie stabile. Strucura etnica a populatiei stabile V.Elemente de cultura si civilizatie V.1. Edificii culturale V.2. Edificii istoriceV.3. Edificii religioaseV.4. Rezerve naturaleVI.Evaluarea patrimoniului etnografic VII.Indicatori de dezvoltare VII.1.Alimentare cu apa si canalizareVII.2.Infrastructura de transport VII.3.Nivelul social de educatie ( scoli, licee, gradinite)VIII.ConcluziiIX.Bibligrafie

I.IntroducereI.1.Scopul proiectuluiDe un farmec aparte, judetul Tulcea impresioneaza prin diversitatea reliefului, dar si prin complexitatea culturala, istorica si lingvistica. Judetul este situat in partea sud-estica a tarii, chiar in nordul provinciei Dobrogea, provincie a carei istorie marcheaza inceputurile dezvoltarii noastre ca si popor.Acest proiect are ca scop prezentarea Elenentelor de cultura si civilizatie din Judetul Tulcea.Din punct de vedere turistic, judeul Tulcea prezint o serie de particulariti care i confer o personalitate distinct pentru celelalte judee ale rii :-existena formelor de relief, de la muni resturi ale lanului Hercinic, pn la lunci i Delta Dunrii;-prezena unor vestigii istorice i arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial;-existena unor ntinse suprafee acvatice, inclusiv zona litoralului Mrii Negre, cu ofert special pentru turism.Datorit potenialului natural i cultural existent n zona nord dobrogean, turismul ofer posibilitatea practicrii att a formelor tradiionale de sejur pentru odihn itinerant, ct i a formelor sale specializate, respectiv pescuitul sportiv, vntoarea sportiv, turismul cultural, religios i tiinific, turismul rural, cura helio-marin. n judeul Tulcea au fost nregtistrai n 2009, 152 ageni de turism autorizai dintre care 64: de uniti de primire cu alimentaie clasificate.

II.Scurt Istoric Arheologii au descoperit urme ale existentei umane in nordul Dobrogei datand din neolitic (aproximativ 5.500-2.799 i.Hr.), in zona comunei Baia (Cultura Hamangia) in lunca Dunarii (Jijila, Garvan, Vacareni, Somova, Tulcea). La sfarsitul secolului al VII-lea, cand a inceput colonizarea greaca a tarmului vestic al Marii Negre, au ramas numeroase vestigii ale unirii dintre poputatie geto-dacica autohtona si colonistii greci. Sfarsitul secolului I i.Hr., cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre s-au unit, formand regatul Pontic. Romanii au devenit activi la sud de Dunare. neincetatele invazii la nord de Dunare ale celtilor, scitilor, sarmati si bastarni, insecuritatea zonei si pericolele iernilor grele ne fac o imagime asupra vietii in nordul Dobrogei din acea perioada. In anul 44 i.Hr. , Burebista uneste Dobrogea la statul dacic pentru o scurta perioada de timp. Primul secol d.Hr. a marcat inceperea dominatiei romane in Dobrogea, care a facut parte din provincia Moesia de Jos, dominatie care a durat sapte secole. Invazia slavilor si a bulgarilor (Asparuh, 679) a distrus fortificatia romana, iar Peninsula Balcanica ramane sub dominatia Imperiului Bizantin a carui flota a protejat gurile de varsare ale Dunarii. In secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificatii puternice la Chitila, Enisala si Visina. In secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batran si-a extins dominatia peste Dobrogea in 1484, dupa caderea Chiliei, regiunea intrand sub dominatia otomana, iar in secolul al XVI-lea regiunea fiind locul de plecare spre cucerirea de noi teritorii, ca pe timpul romanilor. Nordul Dobrogei fiind din nou fortificat. O parte din populatie s-a refigiat la nord de Dunare. Pamantul a fost colonizat de turci veniti din Anatolia si de tatari din stepele de dincolo de Marea Neagra. In timpul razboaielor ruso- turce din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, Dobrogea devine primncipalul teatru de razboi fiind pustiita si devastata, fiind numit atunci Drumul Tatarilor sau Drumul Razboiului. Otomaniii au acceptat asezarea lipovenilor, ucrainienilor si bulgarilor veniti din nordul Crimeii, cat si pe germanii din sudul Rusiei, cat si greci, evrei si armeni adusi aici de comertul infloritor. Razboiul de independenta (1877-1878) a pus capat a cinci secole de dominatie otomana care au influentat viata etnografica, numele si cultura locala.In 14 noiembrie 1878, armata romana a intrat in Dobrogea, aceasta intrand sub guvernarea Statului Roman. In 1879, judetul Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritoriala (cuprinzand aproximativ teritoriul de astazi) avand ca resedinta administrativa orasul Tulcea, cea mai populata localitate din Dobrogea la acea vreme.In 1860 aici se gaseau mai multe consulate roman, turc, francez, austriac german s.a. Pe fundalul autoritatiii otomane si a interesului sporit aratat de marile puteri la guara Dunarii, Comitetul European al Dunarii a fost fondat in 1853 cu cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important in dezvoltarea comertului pe Dunare, astfel incat bratul Sulina al Dunarii a devenit canal navigabil. Orasul port Sulina a inregistrat o perioada de prosperitate, portul fiind modernizat si devenind port liber, extrem de activ pana in 1930.In 1977, zona libera Sulina a fost reinstaurata, dar entuziasmul de alta data lispeste.

III.Caracterizarea elementelor fizico-geografice III.1.Asezare Judetul Tulcea este situat in SE tarii, ocupand jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea. Este strabatut de paralela de 45 latitudine nordica (care trece prin dreptul dealului Denistepe) si de meridianul de 29 longitudine estica.

Fig.nr.1 : Localizare Jud. Tulcea (sursa: www.unibuc.ro)

III.2.Limite

Se invecineazala Ncu Republica Ucraina, granita fiind formata de Dunare, de la varsarea Prutului si pana la prima bifurcatie (in dreptul satului Patlageanca), apoi de bratul Chilia, pana la varsarea acestuia in Marea Neagra.La Ese invecineaza cu Marea Neagra, de la gura bratului Musura si panala Gura Portitei.Granita sudica are un traseu sinuos, ce incepe dela Gura Portiteisi Grindul Lupilor si continua pe directia E-V pana in apropierea localitatii Garliciu, vecin fiind judetul Constanta. Latura vestica si nord-vestica este data de Dunare (bratul Dunarea Veche, panala Smardan), care desparte judetul Tulcea de judetele Braila si Galati.

III.3. Caracteristici

Cu cei 8430 km judetul Tulcea face parte din categoria celor cu suprafata mare, fiind al patrulea (dupa Timis, Suceava si Caras-Severin) din tara, suprafata sa reprezentand 3,5% din suprafata tarii. Din suprafaa total a judeului, 3446 km2 reprezint suprafaa zonelor umede constituit din Delta Dunrii i Complexul Lagunar Razim Sinoie Pe teritoriul judeului se afl punctul extrem estic al Romniei, respectiv 2941'24" longitudine E, la Sulina.

III.4.Relief

Relieful judeului Tulcea(Fig.nr.1) se caracterizeaz prin existena a dou uniti fizico-geografice distincte: una mai nalt, n partea central-vestic, n cadrul creia se ntlnesc elemente ale celui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei (respectiv uniti de orogen vechi, hercinic/kimmeric), i alta mai joas i mai nou (din Cuaternar), n N, NE i E, respectiv lunca i Delta Dunrii, precum i nordul Complexului Lagunar Razim-Sinoe. Unitile mai nalte de relief sunt dispuse n trei mari subuniti paralele, ocupnd aprox. 32% din teritoriul judeului: subunitatea nordic este constituit din Munii Mcinului (cei mai vechi muni din Romnia), tocii, cu altitudine max. de 467 m (vf. uuiatu sau Greci), Podiul Niculiel i Dealurile Tulcei; subunitatea central, extins ntre Dunre (la V) i lacul Razim (la E), este reprezentat prin Podiul Babadag, iar subunitatea sudic coresunde compartimentului nordic al Podiului Casimcea, fcnd parte integrant din Podiul Dobrogei Centrale, constituit predominant din isturi verzi prepaleozoice n fundament (care apar adeseori la suprafa) peste care se afl depozite jurasice i cretacice. Regiunile joase de relief, extinse pe aprox. 62% din teritoriului judeului Tulcea, includ Delta Dunrii, cea mai nou formaiune de relief a Romniei, aflat n plin evoluie, lunca Dunrii, situat la periferiile de V i N ale judeului precum i prin cmpia aluvial din preajma lacului Razim. Energia reliefului tulcean este foarte mic, variind ntre 0 m la nivelul Mrii Negre (Sfntu Gheorghe) i 467 m altitudine n Vf. uuiatu (altitudinea maxim a judeului Tulcea). n cadrul Podiului Babadag (parte component a Dobrogei de Nord) se remarc o important linie de falie, ntre Peceneaga (la NV) i Camena (la SE), care separ Podiul Dobrogei de Nord de Podiul Dobrogei Centrale.Suprafee pe forme de relief :a. Dealuri i podiuri 3722,4 kmpb. Zone montane 433,4 kmpc. Zone de lunc i Delta Dunrii 4343,2 kmp

III.5.Clima

Clima este temperat, cu un pronunat caracter continental, manifestat prin veri clduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatur (66,3C) i prin precipitaii reduse. Zona litoral-maritim a judeului Tulcea se caracterizeaz printr-un climat mai blnd, cu veri a cror cldur este atenuat de briza rcoroas a Mrii Negre i ierni cu temperaturi nu prea coborte (media termic a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6C). Temperatura medie anual este slab difereniat n perimetrul judeului Tulcea, oscilnd ntre 10,7 la Babadag i 11,1C la Isaccea. Temperatura maxim absolut (39.5C) s-a nregistrat la staia meteorologic Mircea Vod (20 august 1945), iar minima absolut (-26.8C) la Tulcea (24 ianuarie 1942). Precipitaiile medii anuale nsumeaz cantiti cuprinse ntre 359 mm la Sulina (cele mai mici din ar) i 445 mm la Isaccea. Vnturile predominante bat cu o frecven mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) i N (13,1%), cu viteze medii anuale cuprinse ntre 0,8 i 5,3 m/s. n timpul verii, n condiii de stabilitate atmosferic, se manifest o circulaie termic local a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) i brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distan de 10-15 km spre interiorul uscatului. Verile sunt fierbinti si secetoase, cu ploi putine si torentiale, insotite de multe ori de grindina si descarcari electrice, iar iernile sunt moderat de reci si lipsite de precipitatii, insa geroase, datorita vanturilor (crivatul) aspre si persistente, care constituie elementul climatic cel mai neplacut.

III.6.Hidrografia

Reeaua hidrografic, cu o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv Delta Dunrii), cea mai sczut din ar, se caracterizeaz prin ruri scurte (al cror curs de desfoar total sau parial pe teritoriul judeului), tributare Dunrii (Valea Rotilor, Topolog, Cerna, Jijila, Luncavia .a.) sau care se vars n cuvetele lacustre de pe litoralul Mrii Negre (rurile Taia, Telia, Slava, Hamangia, Casimcea .a.).

Dunrea, care mrginete judeul Tulcea la V (prin braul Mcin sau Dunrea Veche) i N (prin braul Chilia), pe o distan de 276 km, constituie principala cale navigabil i sursa cea mai important de ap a judeului, cu att mai mult cu ct pe sectorul ei inferior, cu cele trei guri de vrsare (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe), n special pe braul Sulina i n continuare pe Dunre pn la Brila, pot naviga i vase maritime. Fig.nr.2 Hidrografia judetului Tulcea (sursa: http://www.profudegeogra.eu) Abundena lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parche, Somova .a.), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matia, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Rou, Trei Iezere .a.) i litorale (Razim cel mai mare din tara, ocupand impreuna cu Sinoie, Zmeica si Golovita 452 km; Dranov, Golovia, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot attea resurse naturale de ap, cu importan piscicol, ca mijloc de comunicaie (prin intermediul numeroaselor canale) i ca baze de agrement sau de alimentare cu ap ale populaiei.

III.7.SOLURI

Solurile se prezinta sub forma unui mozaic, in functie de diversitatea conditiilor de pedogeneza (clima, vegetatie, roca). Cele mai multe fac parte din clasa molisolurilor, sub paduri aparand si argiluvisoluri, precum si o gama variata de soluri intrazonale (halomorfe, hidromorfe, aluvisoluri, psamosoluri).

III.8.VEGETATIA SI FAUNA

Vegetaia prezint cteva diferenieri teritoriale, legate de fondul general al climatului de step, de relieful deluros, de cel muntos al horstului dobrogean i de ntinsele suprafee acvatice i de lunc. Zona stepei, deselenit n proporie de peste 95%, extins n prile de E i V ale judeului, include numeroase tipuri de pajiti xerofile, difereniate n funcie de speciile dominante, dintre care cele mai frecvente sunt piuul (Festuca valesiaca), pelinia (Artemisia austriaca), brboasa (Bothriochloa ischaemum), firua cu bulbi (Poa bulbosa), ngara (Stipa capillata) .a. Pajitile de colilie i ngar, care caracterizau odinioar vegetaia de step, au disprut aproape total. Silvostepa, defriat pe aproximativ 85% din suprafa, este reprezentat prin plcuri i rariti de stejar pufos (Quercus pubescens) i stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) ce alterneaz cu pajiti stepice. La altitudini medii (150-250m) pdurile scunde i dese de stejar pufos (Quercus pubescens), crpini (Carpinus orientalis) i mojdrean (Fraxinus ornus) formeaz etajul pdurilor submediteraneene, specific Dobrogei. Etajul pdurilor balcanice este caracteristic pentru altitudinile de peste 250 m, fiind alctuit ndeosebi din pduri de gorun (Quercus petraea, Q.dalechampii, Q.polycarpa), n care sunt abundente teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestre) i unele elemente termofile, precum crpinia (Carpinus orientalis) i mojdreanul (Fraxinus ornus). Local, pe valea Luncaviei, apare i fagul (Fagus sylvatica, Fagus taurica). n lunca i Delta Dunrii sunt caracteristice pdurile de plop (Populus nigra, P. alba) i salcie (Salix alba, S. fragilis), ce se dezvolt pe grinduri. O zon distinct o formeaz grindurile Letea i Caraorman din Delta fluvio-maritim, acoperite cu pduri compacte, numite de localnici "hasmacuri", n care predomin stejarul brumriu (Quercus pedunculiflora), frasinul pufos (Fraxinus pallisiae), plopul alb (Populus alba), n interiorul crora se dezvolt un strat dens de arbuti i numeroase plante agtoare (Periploca graeca, Vitis sylvestris, Humulus lupulus .a.). Pe dunele de nisip i n depresiunile dintre acestea, ce alterneaz cu fiile de hasmacuri, vegetaia arbustiv este reprezentat prin salcia trtoare (Salix rosmarinifolia), ctina alb (Hippopha rhamnoides), ctina roie (Tamarix ramosissima) .a.. Tot n acest biotop, ca i pe nisipurile litorale, se dezvolt o vegetaie arenicol, alctuit din elemente pontice i submediteraneene (Convolvulus persicus, Carex colchica, Eryngium maritimum, Ephedra distachya, Alyssum borzeanum .a.). Stuful, care alctuiete i formaiuni plutitoare numite plaur, formeaz vegetaia predominant, caracteristic pentru peisajul Deltei Dunrii, la care se adaug cea acvatic, reprezentat ndeosebi prin nufrul alb (Nymphaea alba) i cel galben (Nuphar lutea), foarfeca blii (Stratiotes aloides), cornaciul (Trapa natans) s.a.

Fauna, foarte eterogen, cuprinde mai multe categorii, respectiv: terestr, acvatic, semiacvatic. Speciile terestre sunt variate i includ mamifere carnivore, omnivore i ierbivore (acalul, vulpea, pisica slbatic, dihorul, jderul de copac, prul, mistreul, cprioara .a.), roztoare (iepurele de cmp, oarecele dungat de step, popndul, grivanul pitic .a.), reptile (arpele de ap, arpele de cas, arpele ru, vipere, oprle, guteri .a.), psri (rpitoare de zi i de noapte, ciocnitori, codobaturi, prigorii, potrnichi, prepelie, specii de paseriforme .a.) i numeroase specii de insecte. Prezena unor ntinse suprafee acoperite de ape i mai ales diversitatea habitatelor de zone umede ale Deltei Dunrii, determin o abunden rar ntlnit de specii, respectiv cea mai mare parte a celor 325 de specii de psri majoritatea strict protejate, unele declarate monumente ale naturii (pelicani, egrete, clifari, lebede, etc.), precum i numeroase specii de peti (morun, nisetru, ceg, pstrug, somn, tiuc, crap, alu, scrumbie, calcan .a.), cteva specii de mamifere (cine enot, bizam, acal - ptrunse recent i spontan n Dobrogea, nurc, vidr, hermelin).

IV.Populatie si demografie. Populatie urbana. Populatia rurala.Numarul si structura teritoriala a populatie stabile. Strucura etnica a populatiei stabile

Populaia, la 1 iulie 2010, era de 245.899 persoane (0,92% din populaia rii), din care 122.019 persoane de sex masculin (49,60%) i 123.880 persoane de sex feminin (50.40%). Populaia urban: 121.992 locuitori (49,3%); Populatia rural: 124.707 locuitori (50,7%). Densitatea: 28,9 loc/km2. Structura etnic a populaiei (la recensmntul din 18 martie 2002): 90% romni, 6,4% rui-lipoveni, 0,5% ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% romi, 0,7% greci, 0,3% alte minoriti etnice (maghiari, ttari, germani, bulgari .a.).

Fig.nr.3 Structura etnica a populatiei in judetul Tulcea Reedina administrativ a judeului este municipiul Tulcea, avnd o populaie de 90.553 de persoane (la data de 1 iulie 2010), fiind cel mai important centru comercial al judeului. Organizarea administrativ-teritorial este urmtoarea: orae 4 (Babadag, Isaccea, Mcin, Sulina), comune - 46, sate 133. Populaia stabil, dup domiciliu, la 1 iulie 2010:LocalitiTotal persoaneMasculinFeminin

Total jude245899122019123880

Mediul urban1211925894162251

Municipiul Tulcea905534373846851

Ora Babadag1019851285070

Ora Isaccea530326782625

Ora Mcin1083052105620

Ora Sulina430821872121

Mediul Rural1247076307861629

Baia468323742309

Beidaud1604825779

Betepe1930963967

C.A. Rosetti927494433

Carcaliu305614311625

Casimcea297914991480

Ceamurlia de Jos235611921164

Ceatalchioi756457299

Cerna392019881932

Chilia Veche240212291173

Ciucurova216610931073

Crian1307668639

Deni216411131052

Dorobanu1490762728

Frecei368217891893

Greci541526282787

Grindu1525780745

Hamcearca1471742729

Horia1517765752

I.C.Brtianu1247616631

Izvoarele208310471036

Jijila573728732864

Jurilovca473423272407

Luncavia445722712186

Mahmudia281014411369

Maliuc974525449

Mihai Bravu251312971216

Mihail Koglniceanu322016311589

Murighiol354718481699

Nalbant288014611419

Niculiel445522372218

Nufru257513191256

Ostrov20101074936

Pardina605361244

Peceneaga1862944918

Sarichioi689835163382

Sfntu Gheorghe833437396

Slava Cerchez241111881223

Smrdan1124558566

Somova469723642333

Stejaru1800931869

Topolig480624662340

Turcoaia351216981814

Vcreni233911851154

Valea Nucarilor370718851822

Valea Teilor1521786735

Tabelul.nr.1 Populatia judetului Tulcea (sursa:https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/populatie) Numarul populatiei din judetul Tulcea a scazut, in ultimii noua ani cu circa 55 de mii de locuitori, de la 256 mii, declarati in anul 2002, la 245.899, potrivit datelor centralizate in urma recensamantului 2010. Conform ultimelor date, in municipiul Tulcea mai locuiesc putin peste 66 de mii de locuitori, fata de 92 de mii in anul 2002, iar numarul locuitorilor din mediul rural a scazut de la 134 de mii la circa 124.707 de locuitori. Astfel, din totalul populatiei 45,1% au domiciliul sau resedinta in municipii si orase iar, restul de 54,9% locuiesc in comune. Din punctul de vedere al marimii populatiei stabile, judetul Tulcea se situeaza pe ultimul loc (locul 42) in ierarhia judetelor.

V.Elemente de cultura si civilizatie V.1.Edificii culturale

Centrul muzeal Eco-Turistic Delta DunariiSituat in apropierea falezei orasului, Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii formeaza, alaturi de alte doua muzee, moschea musulmana si alte cladiri de patrimoniu aflate in vecinatatea sa, centrul cultural al orasului Tulcea.Conceput ca o institutie de cultura complexa - muzeu si acvariu public - Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii a fost realizat prin efortul comun al Consiliului Judetean Tulcea si al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, in cadrul unui proiect derulat prin Programul de Vecinanatate Romania-Ucraina 2004-2006. Este sectie componenta a Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea si a fost inaugural oficial la 14 aprilie 2009, pentru vizitare fiind deschis din 25 februarie 2009. Fig.nr.4- Centrul muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii sursa: http://www.icemtl.ro/centrul_ecoturistic.html

Centrul cuprinde o expozitie permanenta, ce prezinta in principal elemente caracteristice patrimoniului natural existent in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, un acvariu public si diverse expozitii temporare.Intr-un decor ce reda cu fidelitate habitate specifice Deltei Dunarii si Complexului Lagunar Razim-Sinoie, precum si altor arii protejate de importanta nationala din Podisul Dobrogei, cum ar fi Parcul National Muntii Macinului. Expozitia permanenta permite descoperirea diversitatii biologice ridicate a celor doua unitati geografice prin prezenta a 46 specii de plante, 3 specii de reptile, 44 specii de pasari si 12 specii de mamifere expuse in diverse ipostaze si relatii ecologice. Tot aici aveti posibilitatea de a cunoaste pasarile declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel national si european, speciile disparute din spatiul deltaic si dobrogean, speciile nou patrunse in fauna deltei, dar si aspecte din viata lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare. Acvariul este dotat cu instalatii moderne si are o capacitate de stocare a apei de 150 tone. Prezinta o colectie formata din 24 specii de pesti indigeni intalniti in Delta Dunarii si Marea Neagra, 23 specii de pesti de recif, 8 specii de nevertebrate marine si 12 specii de corali aduse din Indonezia. Acvariile cu specii de pesti si nevertebrate intalnite in recifele de corali constituie o premiera pentru Tulcea, si chiar pentru Romania, amenajate intr-un spatiu public. Printr-un sistem de doua acvarii cilindrice, dispuse concentric, aveti posibilitatea de a experimenta, aflandu-va pentru cateva minute in mijlocul unui recif, inconjurati de rechini, pesti si corali cu forme si culori variate si impresionante, ce va vor incanta privirile. Aceleasi senzatii le puteti trai si parcurgand tunelul aferent celui mai mare bazin din acvariu, in care sunt prezentati sturionii, considerati a fi printre cei mai primitivi pesti care mai traiesc azi pe glob, si anghilele, cunoscute datorita particularitatii reproducerii lor biologice. Muzeul de Etnografie si Arta Populara Sediul Muzeului de Etnografie si Arta Populara (fostul sediu al Bancii Nationale a Romaniei - Agentia Tulcea) este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, impreuna cu alte constructii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme nationale. Constructia are la baza un proiect elaborat in 1924 si a fost ridicata in perioada interbelica (1924-1927), deci, la finele epocii de manifestare a curentului national in arhitectura Romaniei. Imobilul are o compozitie echilibrata generata si de pozitionarea intr-o intersectie, dar si de functionalitatea initiala. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar reusit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei traditionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea. Patrimoniul Muzeului de Etnografie si Arta Populara reflecta, prin diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat de convietuirea etnica dintre romani si celelalte populatii. Cele aproximativ 8000 de piese alcatuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil in cadrul colectiilor de arta populara si port popular, etnografie si foto-document.

Fig.nr.5 - Muzeul de Etnografie si Arta Populara sursa:http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/

Muzeul de Istorie si Arheologie Muzeul de Istorie si Arheologie reprezinta o componenta principala a Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. Desi se considera ca actul sau de fondare este consfintit prin organizarea expozitiei permanente de istorie si arheologie, in anul 1975, intr-o cladire construita in Parcul Monumentul Independentei, pe locul cetatii antice Aegyssus, este evident ca istoria sa se identifica in totalitate cu evolutia de peste 50 de ani a institutiei muzeale din judetul Tulcea, perioada in care au avut loc importante restructurari si transformari, unele dintre acestea cu adevarat fundamentale. Luand in considerare evolutia cadrului legislativ in domeniul organizarii si functionarii muzeelor, institutia si-a structurat activitatea pe urmatoarele coordonate: a. constituirea stiintifica, administrarea, conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal. O preocupare constanta a Muzeului de Istorie si Arheologie a fost aceea de constituire a unui bogat si valoros patrimoniu arheologic. Acest obiectiv a condus la initierea unui program de cercetari, care s-a dezvoltat intr-o maniera remarcabila pe intreg teritoriul nord-dobrogean, ce constituie, de altfel, una din cele mai importante zone arheologice din Romania. b. cercetarea stiintifica, evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal. Cercetarea stiintifica este, fara indoiala, domeniul in care s-a investit cel mai mult. Este considerata, de altfel, ca fiind baza intregii activitati a colectivului sectiei de istorie si arheologie. Programul de cercetari, insotit de o politica de achizitii si donatii, a avut drept rezultat constituirea unui patrimoniu estimat la peste 90 000 de piese; c. punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii si recrearii. Specialistii Muzeului de Istorie participa la editarea revistei Peuce si a numeroase studii si volume de specialitate, adresate lumii stiintifice. Institutia beneficiaza de spatii expozitionale generoase (doua pavilioane in sediul central al muzeului, Muzeul Farului din Sulina, Complexul muzeal de la Niculitel), care pot oferi suport pentru proiecte pe termen lung sau temporare.

Casa Memoriala Panait Cerna In centrul localitatii Cerna, in vecinatatea bisericii satului, atrage atentia o locuinta de mestesugar de la mijlocul secolului al XIX-lea. Este Casa Memoriala a poetului Panait Cerna. Expozitia memorialistica organizata in trei sali prezinta datele biografice ale poetului, reproduceri dupa fotografii, documente, acte de stare civila si de studii, editii ale operei poetice, referinte critice. In celelalte spatii expozitionale s-a reconstituit interiorul taranesc traditional din acest areal, vizitatorii avand posibilitatea sa cunoasca frumusetea si autenticitatea mobilierului dar si ale tesaturilor de la inceputul secolului al XX-lea. Expozitia in aer liber prezinta instrumentar agricol traditional, dovada a uneia din ocupatiile principale practicate in aceasta zona.

Expozitia De Arta Orientala-Casa Panaghia- Babadag Situata in vecinatatea imediata a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, Casa Panaghia este construita in stilul traditionale a turcilor si tatarilor din Dobrogea, dar si piese ce apartin artei orientale realizata in manufacturi si, ulterior, industrial. Arta populara a turcilor si tatarilor din Dobrogea (tesaturi, broderii, piese de port, podoabe, vase de arama pentru uz cotidian si pentru diferite ceremonialuri) reflecta originile sale orientale. Anumite trasaturi ale acestei arte releva insa, interferente cu arta populatiei autohtone din Peninsula Balcanica si din Dobrogea. Motivele ornamentale tipic orientale: garoafa, chiparosul, zambila , fructul de rodie s.a., completate de firul metalic auriu si argintiu, se combina in compozitii cromatice si decorative de o valoare estetica deosebita. Fig.nr.6 - Expozitia De Arta Orientala-Casa Panaghia- Babadag (sursa:http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice)

Muzeului Satului Nord Dobrogean-Enisala Amplasat in centrul localitatii, muzeul reprezinta o sinteza a gospodariei traditionale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la inceputul secolului al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde: casa cu chiler si cateva din anexele tipice pentru o gospodarie din aceasta zona: bucataria si cuptorul de vara, grajdul pentru animale, porumbarul, soproanele, fantana. Planimetria casei este cea traditionala: cu tinda centrala si doua camere. Anexele gospodaresti au fost reconstituite si au devenit acum spatii de reprezentare a colectiilor. Pot fi vazute: instrumentar agricol, carute pictate, tipic dobrogene, unelte pescaresti, scule si produse de dogarie, fierarie, albinarit, olarit, instrumentar pentru industria casnica textila. Interiorul locuintei releva bogatia si frumusetea tesaturilor traditionale. Compozitiile ornamentale, reprezentarile stilizate si denumirile sugestive ale motivelor (pomisorii, miezul nucii, fetele, calul si calaretul) evidentiaza valente estetice deosebite.

V.2. Edificii Istorice

Cetatea Enisala A fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti, iar mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman. Abandonata de catre turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei. Partial reconstruita si avand un cochet drum de acces ce duce calatorul pana la poarta de intrare, Enisala, singura cetate medievala din Dobrogea, este pregatita sa isi redobandeasca, de aceasta data in pace, gloria de odinioara. Este situat n vecinatatea satului Enisala, pe un deal ce domin peisajul, la intersecia unor importante drumuri de ap i de uscat, fiind construit pe cel mai nalt promontoriu situat ntre lacurile Babadag i Razim. Denumirea cetatii provine de la turcescul yeni (nou), respectiv regionalismul dobrogean sale (asezare, sat), adica asezare noua. Se pare ca turcii au preluat aceasta denumire de la unitatea administrativa de langa cetate, careia i se spunea Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe Selo. In acelasi timp, cetatea este cunoscuta si sub denumirile Heraclia sau Heracleea. Cetatea Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de supraveghere de la inaltime a drumurilor de pe uscat si mai ales de pe apa, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau inca blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al Marii Negre. Cetatea a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si administrativ si mai putin economic, facand parte din lanul de colonii genoveze care cuprindea oraele Chilia i Likostomion din Delta Dunrii, Cetatea Alb de la gurile Nistrului, Caffa i Balaclava din sudul Crimeei. Fig.nr.7 Cetatea Enisala Fig.nr.8 Situl Arheologic Argamum Orgame http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice

- Situl arheologic Orgame ArgamumCetate situata in apropierea localitatii Jurilovca, pe Capul Dolosman. Primul ora de pe teritoriul actual al Romniei, cetatea Orgame este menionat n izvoarele istorice de la nceputul sec. al VI-lea i din sec. al V-lea .e.n. Hecateu din Milet. Mare parte din cetate, care nsumeaz 4 bazilici paleocretine, un vechi mormnt grecesc i ziduri de incint, se afl nc sub pmnt, situl arheologic avnd o suprafa total de aproape o sut de hectare. Aici au fost descoperite vestigii unicat, monede folosite la schimb, vrfuri de sgeat confecionate din bronz, delfinai olbieni, lingouri de bronz sub forma mamiferelor marine.Pe langa peisajul unic arheologic, zona Capul Dolosman, unde se afla cetatea Argamum, beneficiaza de un peisaj de exceptie, fapt ce-i poate creste atractivitatea turistica. Candva punct pe rutele comerciale de odinioara care legau bazinul pontic de cel mediteranean, acum doar un loc izolat unde turistii pot ajunge cu greutate, acest loc extraordinar va intra in circuitul turistic o data cu realizarea unui drum asfaltat intre localitatea Jurilovca si cetatea Argamum.

Cetatea Noviodunum Cetatea este asezata pe malul drept al Dunarii, in apropierea orasului Isaccea, intr-o zona numita Pontonul Vechi. Aici este cel mai important punct de trecere al fluviului. Noviodunum a fost o fortificatie romana,una dintre cele mai vechi din Dobrogea, in prezent fiind aproape in intregim acoperita cu pamant. Arheologii efectueaza sapaturi pentru descoperirea vestigiilor uitate ingropate de timp. Prezenta romanilor in aceasta zona este atestata inca din secolul I i.Chr. Acestia au ridicat cetatea Noviodunum ca principala statie a flotei dunarene Classis Flavia Moesica si sediu al unor importante unitati militare. Cetatea Noviodunum este suprapusa unor vestigii getice, insa este doar partial cercetata. Arheologii sustin ca in centrul sitului s-ar afla fortul tucesc, ridicat in secolul al XVI-lea.

Farul din Sulina Monumentul istoric este amplasat in partea de est a localitatii, pe Str. a II-a, nr. 43. Construit, probabil, la inceputul sec. XIX, Farul din Sulina a fost predat, in anul 1879, spre administrare, Comisiei Europene a Dunarii. De-a lungul timpului, cladirea a suferit unele modificari, fara sa-i fie afectata structura initiala. In jurul sau s-au construit locuinte pentru personal si depozite necesare functionarii complexului. In perioada 1995-1997 monumentul a fost restaurat de Ministerul Culturii iar din 2003 a intrat in administrarea Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. Expozitia permanenta organizata in cadrul punctului muzeal prezinta aspecte importante din evolutia localitatii Sulina, in special in perioada functionarii Comisiei Europene a Dunarii. In acelasi spatiu sunt prezentate viata si activitatea a doua personalitati emblematice pentru istoria orasului: scriitorul Eugeniu P. Botez (cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart) si dirijorul George Georgescu.

Cetatea Troesmis Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se aflata in nord-vestul Dobrogei, situata pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta. Accesul catre cetate este destul de dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va recomandam sa intrati catre cetate pe drumul derivat din soseaua Tulcea - Macin (DN22D), un drum de pamant (ca orientare inspre Dunare). Acest drum are aspectul la un moment dat de "canion" (vezi foto ultima dreapta jos). Drumul dinspre Turcoaia se desfasoara de-a lungul malului Bratului Macin, printre balastierele de nisip, vizualizand la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii. Acestea sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m, deci aveti ceva de urcat daca alegeti acest drum. Drumul dinspre Turcoaia are legatura cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de inaccesibil. Troesmis a fost de-a lungul intregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche mentiune a sa fiind in Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de catre Ptolemeu, ca fiind un lagar al legiunii a V-a Macedonica. Alte mentiuni istorice ale cetatii: Notitia Digninatum, Itinerarium Antonini, harta Tabula Peutingeriana, Hierosolymitanum. In preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o asezare civila intre Cetatea de Est si cea de Vest unde se stabilesc mestesugari, negustori, etc. Primele sapaturi au fost facute in 1864-1865, apoi in anul 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetatii de Vest. Ruinele cetatii nu au fost cercetate pe intreaga lor suprafata, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal, doua apeducte, turnuri in forma de potcoava la colturi, doua bazilici crestine si zidurile mai multor edificii. In partea de vest se afla ruinele unui promontoriu de tip dunarean (Cetatea de Vest).

Cetatea Arrubium Macin Ruinele castrului militar roman Arrubium se situeaza pe teritoriul orasului Macin in partea de nord-vest. Atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplome militare, cand Imparatul roman Traian pregateste intreaga Dobroge ca o tabara de atac impotriva lui Decebal. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliara formata din populatia tracica din regiunea Dardania, dardanii. Denumirea fortificatiei este incerta, posibil fiind de provenienta celtica. O serie de inscriptii, tezaure monetare din aur si argint, tigle, stalpi militari si altele descoperite aici, impreuna cu izvoarele istorice ale vremii (Notitia Digninatum, Itinerarium Antonini, harta Tabula Peutingeriana, descrierea Cosmographia) ne vorbesc de fortificatia militara si de viata economica infloritoare a cetatii Arrubium.

Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

V.3.Edificii religioase

Bazilica paleocrestina de la Niculitel - unul dintre cele mai vechi complexe de cult crestin descoperite pna n prezent n Romnia, dateaza de la sfrsitul sec. IV - nceputul sec. V p. Chr. Monumentul a fost descoperit ntmplator n anul 1971, facnd obiectul mai multor campanii de sapaturi arheologice sistematice derulate pe o perioada de cca. 25 ani. Este locul unde, n cripta bazilicii, au fost descoperite ramasitele a sase martiri dintre care patru cunoscuti din actele martirice; cei patru, Attalos, Kamasis, Phillipos, Zottikos, au fost canonizati si figureaza n calendarul crestin ortodox la data de 6 iunie.Manastirea Celic-Dere, situata in partea de nord a Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunare si Marea Neagra. Numele manastirii este luat de la paraul Celic-Dere (nume turcesc, in romana insemnand "paraiasul de otel", aici fiind gasite arme din trecutul indepartat).Mnastirea Celic (Cilic) a fost ntemeiata ntre 1841-1844 de catre Athanasie Lisavenco, arhimandrit, si Paisie, schimonah, ca mnastire mixta. A fost parasita 10 ani si distrusa n timpul Razboiului Crimeei, cnd arhimandritul s-a refugiat n sudul Basarabiei, de unde si venise initial. n 1846 calugarilor li se construieste un schit la Cilicul de Jos (actuala mnastire Saun), Celicul ramnnd mnastire de calugarite. Fig.nr.9 Manstirea Cocos Fig.nr.10 Manastirea Celic Derehttp://pelerinulortodox.xhost.ro/ http://pelerinulortodox.xhost.ro/

Mnastirea Cocos a fost ntemeiata n anul 1833 de trei calugari romni (dintre care unul originar din Fagaras) veniti de la Muntele Athos. Manastirea este asezata intr-un loc retras la 6 kilometri distanta de comuna Niculitel, la poalele unui deal invaluit in mireasma padurilor de tei. Odata, demult, de pe acest deal s-a auzit intr-o noapte cantecul unui cocos salbatic insotit de o bataie de toaca. Calugarii spun ca acest cantec se mai aude si astazi, uneori.

Manastirea Saon se afla la o distanta de 11 kilometri spre Niculitel, din localitatea Tulcea. Drumul, printre dealuri cu vii, duce pe o frumoasa esplanada din fata Manastirii Saon. In partea stanga se intinde o cladire mare, din zid, acoperita cu tabla, care a fost construita intre anii 1990-1992. Cladirea, care adaposteste un corp de chilii, staretia si un corp de camere pentru oaspeti, are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloane.Biserica Buna Vestire, cunoscuta si sub numele de Biserica Greceasca, a fost construita ntre 1848 / 1854 - 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicata de comunitatea elena n 1835, care a fost resedinta episcopala cu rang de mitropolie greaca; primul sau mitropolit, Panaret, este atestat n documente ncepnd din 1839. Biserica actuala a avut arhitect pe Stefan Dopron. Catedrala ortodox Sf. Nicolae i Alexandru din Sulina - Anul 1882 reprezinta pentru Sulina anul in care este constientizata construirea unei noi biserici. Astfel, viata religioasa de la gurile Dunarii capata o alta dimensiune odata cu sosirea preotului V. Gheorghiu, care transforma nevoia realizarii acestei constructii din vis in realitate. Organizeaza corala bisericii, cu care participa in 1906 la Expozitia de la Bucuresti si castiga o medalie de aur ce atrage simpatia regelui Carol I.Singura manastire dinRezervatia Delta DunariiesteManastirea Stipoc, fiind cunoscuta si sub numele deSchitul Sfantul Atanasie. Lacasul de cult este amplasatin apropiereaGrindului Stipoc, lajumatatea distanteidintrelocalitatea Mila 23silocalitatea Chilia. Singura cale de acces catre manastire este pe calea apei.Moscheea AzizyiesauGeamia Sultanului Abdulazizeste lcaul de cult reprezentativ al comunitiimusulmanedin municipiulTulcea. Geamiaaflat n centrulIsacceaa fost ctitorit de Sultanul Abdulaziz i este cea mai mare geamie dinDobrogea. A fost restaurat n 1970. Covoarele au fost donate dinTurciai minaretul a fost ridicat prin sprijinul Republicii Turcia

V.4.Rezerve naturaleAriile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national, sunt in total 35, insumand o suprafata de 586.238,05 ha, din care o Rezervatie a Biosferei - Delta Dunarii care este structurata pe zone functionale astfel: zone cu regim de protectie integrala - 50.600 ha, zone tampon - 223.300 ha; Parcul National Muntii Macinului cu o suprafata de 11.321ha , 18 Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD si 9 Rezervatii Naturale. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii- sit cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona umeda de importanta internationala, include in total 18 zone de protectie integrala din care15 in judetul Tulcea. Un tinut exotic, unde daca ai ocazia poti vedea peste1830 de specii de copaci si plante, peste2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste,11 specii de reptile,10 specii de amfibieni,320 de specii de pasarisi44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica.Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara.Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta.Din suprafata totala a rezervatiei, mai mult de jumatate (312.440 ha) o reprezinta ecosistemele naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu zone functionale cu regim diferentiat universal (Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum si cele destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes national. Fig.nr.11 - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii http://www.descoperadeltadunarii.ro/delta-salbatica-foto-tur-cu-mihai-moiceanu

Parcul National Muntii Macinului- cu o suprafata de 11.321 ha, este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin , Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita (situate in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de nord). Fig.nr.12 - Parcul National Muntii Macinului http://www.infopensiuni.ro/cazare-macin/obiective-turistice-macin

Rezervatia naturala Varful Secaru- rezervatia este situata in partea de vest a Podisului Babadag , la aproximativ 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna Ciucurova. Cu o suprafata totala de 34,5 ha, rezervatia Varful Secaru (401m - cea mai mare altitudine din podisul Babadag ) reprezinta unul din putinele zone granitice din podisul calcaros al Babadagului.In poienile din zona strict protejata predomina asociatile ierboase de stepa pontica si petrofila pe soluri superficiale, vegetatie saxsicola, arbustiva alaturi de arbori termofili izolati sau in palcuri.Aici s-au descoperit un numar de 9 taxoni ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Dintre acestea o specie este vulnerabila, o alta este vulnerabila si rara, iar restul sunt rare. Rosca - Buhaiova - Hrecisca, rezervatie faunistica in depresiunea Matita, intre grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni.

Perisor - Zatoane, rezervatie faunistica in estul depresiunii Dranov (in sudul localitatii Sfantu Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic. Periteasca - Leahova, rezervatie faunistica in complexul lagunar Razim - Sinoe (3.900 ha) unde se intalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna. Padurea Letea, rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii intalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii. Padurea Caraorman, rezervatie forestiera (in partea de vest a grindului cu acelasi nume), se aseamana cu Letea, adapostind numeroase elemente tropicale, raritati pe glob. Punctul fosilifer Agighiol, in partea nordica a lacului Razim. Padurea Valea Fagilor din Luncavita (in Muntii Macin, langa Isaccea), o insula relictara de fagi.VI.Evaluarea patrimoniului etnografic

Obiceiurile enumerate mai jos fac parte din viata oamenilor, reprezentand o punte de legatura intre trecut si prezent, pastrandu-se astfel valoarea deosebita a acestora. Baterea alviei Practic magic de aflare a norocului i a ursitei la Lsatul Secului de Pati, srbtoare care a asimilat un scenariu ritual de nnoire a timpului calendaristic. Tinerii, copii adunai n cerc, ncercau sa prind cu gura, fr ajutorul minii , alvia prins cu o sfoar de cuiul btut n grinda central a podinei. Cei care reueau, mucau din ea, i puneau o dorin, crezndu-se c vor fi nsoii de noroc i mpliniri, iar tinerii se vor cstori. Paparuda Paparuda este un obicei care se practic n a treia zi de Pati n localitile Niculiel, Luncavia, Jijila, Vcreni, dar i n mare parte din sudul Romniei. Are drept rol invocaia ctre ploaie, iar un gest ce trebuie respectat n ritual este stropitul cu ap a celor care particip n alai. Grupuri de tinere sau de femei btrne, mpodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intr din gospodrie n gospodrie. Ele cnt pentru ploaie i danseaz. Apoi sunt udate de gazd sau se ud ntre ele cu ap rece. Stropitul cu ap reprezint un gest de magie, prin analogie. n mentalitatea arhaic i tradiional se consider c imitarea ploii era suficient pentru producerea ei. De asemenea, se consider c masca verde reprezint spiritul antropomorf al vegetaiei, ce se va regenera odat cu cderea ploilor. Se credea c purtarea mtii verzi (flori, frunze) va influena bogia culturilor. Caloianul Tot dup Pate i ntr-o corelare cu Paparuda se practic i obiceiul numit Caloianul. Acest obicei trimite spre ritul zeului care moare i nvie. O ppu realizat din lut era ngropat i lsat n cmp i era deshumat (dup 9-40 zile), apoi rupt n buci ce erau aruncate pe cmp. ngropat n pmnt, Caloianul (aa era numit ppua de lut) influena, asemenea zeului antic, belugul culturilor i regenerarea vegetaiei. Toate aceste ritualuri sunt, de fapt, dedicate fertilitii pmntului i bunstrii recoltelor. Drgaica Zeia agrar, protectoare a lanurilor nspicate de gru i a femeilor mritate, sinonim cu Snziana este, n Muntenia, sudul Moldovei i Dobrogea, Drgaica. Aceasta se nate la 9 martie, echinociul de primvar n Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, crete i se maturizeaz miraculos pn la 24 iunie, ziua solstiiului de var n Calendarul gregorian, cnd nflorete planta ce-i poart numele, snziana sau drgaica, i este invocat de fecioare la vrsta cstoriei i de neveste cu copii n brae n timpul dansului ei nupial, Jocul Drgaicei. n obiceiurile, credinele i folclorul romnesc Drgaica pstreaz amintirea Marii Zeie neolitice, divinitate lunar, echinocial i agrar, identificat cu Diana i Iuno n Panteonul roman i cu Hera i Artemis n Panteonul grec. n timpul zilei, se practic, pe alocuri, obiceiul Drgaica, adic alegerea celei mai frumoase tinere. Fetele sunt numite drgaice i se adun pentru a-i alege o crias, pe cea mai frumoas i mai vrednic, dar care, tot potrivit tradiiei, nu se va mrita trei ani dup alegerea ei n fruntea mndrelor satului. Pentru acest obicei, fetele se mbrac de srbtoare i poart coronie de snziene, iar cnd se ntorc acas, dup acest ritual, sunt ateptate de flci, care le stropesc cu apa proaspt, ca pe florile din grdin. Despre noaptea Snzienelor se crede c este magic, momentul n care minunile sunt posibile, n care forele benefice, dar i cele negative, ajung la apogeu. n timpul ceremoniei nupiale zeia bag bob spicului de gru i miros plantelor de leac, vindec bolile i suferinele oamenilor, n special bolile copiilor, apr holdele de grindin, furtuni i vijelie, ursete fetele de mritat etc. Dar, cand i se nesocotete ziua, ea strnete vrtejuri i vijelii, aduce grindina, ia oamenii pe sus i i mbolnvete, las florile fr leac i miros. Dup Dansul Drgaicei din ziua cnd i Soarele joac pe cer la amiaz, apar primele semne c vara se ntoarce spre iarn: ncepe s scad lungimea zilelor i s sporeasc nopile, se usuc rdcina grului paralel cu coacerea bobului n spic, rsare pe cer constelaia Ginuei (Cloca cu Pui), florile i pierd din miros i din puterea tmduitoare de boal, cucul nceteaz s mai cnte, apar licuricii n pduri, se ntoarce frunza pe ulm, plop i tei etc. Manifestrile cultice de altdat, de cinstire a zeiei agrare, au devenit ocazii de ntlnire i cunoatere a tinerilor n vederea cstoriei i, apoi, vestite trguri, blciuri i iarmaroace de Drgaica, Snziene i de Fete. Zeia agrar la vrsta fecunditii i maternitii a fost atestat cu numele de Drgaica n Dobrogea. Aici drgaicele, n felul n care le descrie Dimitrie Cantemir, se fac patru fete, din care numai dou sunt mbrcate femeiete. Acestea se apuc cruci de mn cu celelalte dou, apoi pornesc dnuind pe la case, fiind nsoite pe un fluierar care le cnt felurite melodii. Dnuitoarele capt baciuri. Dragobetele Drgaobetele - (care era numite i Nvalnicul sau Logodnicul Psrilor) era un zeu tnr al dacilor care era srbtorit n Muntenia, Dobrogea, Oltenia i Transilvania la o dat fix n acelai sat. Data varia de la o zon la alta (ntre 24 februarie i 28 februarie, 1 martie i 25 martie). Dragobetele era considerat patronul dragostei i bunei dispoziii pe meleagurile romneti. n unele tradiii este considerat Cap de primvar, Cap de var, fiu al Baba Dochia i cumnat al eroului vegetaional Lzric. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia roman i cu Eros zeul iubirii n mitologia greac. Dragobetele este de asemenea o srbtoare dedicat zeului dragostei cu nume omonim. La Dragobete psrile nemigratoare se strng n stoluri, ciripesc, se mperecheaz i ncep s-i construiasc cuiburile. Psrile nemperecheate n ziua de Dragobete se spune c rmneau fr pui pn n ziua de Dragobete a anului viitor. Asemntor psrilor, fetele i bieii trebuiau s se ntlneasc pentru a fi ndrgostii pe parcursul ntregului an. Cei care nu se ntlneau cu un prieten n ziua de Dragobete se spune c nu era iubit tot anul. Dac timpul era favorabil, fetele i bieii se adunau n cete i ieeau la pdure chiuind pentru a culege primele flori ale primverii. Din zpada netopit pn la Dragobete fetele i nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea i Transilvania fceau rezerve de ap cu care se splau n anumite zile ale anului, pentru pstrarea frumuseii. Fetele ignorate de biei n aceast zi le acuzau pe celelalte c au fcut farmece la Atanasii (17 i 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe biei. Aceast zi, potrivit tradiiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri. Lzrelul - strvechi zeu al vegetaiei Smbta dinaintea duminicii Floriilor are o semnificaie aparte n calendarul popular, dar i n cel religios, purtnd denumirea de Smbta lui Lazr. Obiceiurile care se practic n aceast zi se refer la o datin veche de sute de ani, aceea a Lzrelului. Fetele merg mpodobite cu coronie din salcie, cnt i primesc ou, pe care apoi le roesc. Ele povestesc moartea nefericit a unui tnr pe nume Lazr. Una din fete, supranumit Lzria, se mbrac n mireas. Cntecul povestete despre plecarea lui Lazr cu oile de acas, moartea lui neateptat, scldarea ritual n lapte dulce i mbrcarea defunctului cu frunze de nuc i aruncarea scaldei pe sub nuci. Lzrelul, cu varianta sa regional Lzria, este un moment de nnoire a timpului calendaristic de tipul obiceiului popular Focul lu Samedru frecvent practicat odinioar n sudul Munteniei i Dobrogea, de ctre cetele de fete n Smbta Floriilor. Focurile de mcinici Incinerarea simbolic a spiritului iernii i renaterea spiritului verii se realizeaz simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, n dimineaa zilei de Mcinici (9 martie), echinociul de primvar pe stilul vechi. Prin Banat copiii scormoneau i bteau cu botele (beele) n foc iar mamele mpratiau cenua rmas dupa stingerea jarului n jurul caselor i adposturilor de animale i psri. Focurile de Mcinici aveau funcii polivalente: purificatoare (curirea spaiului de forele malefice n ultima zi a anului vechi i n prima zi a Anului Nou); profilactic (spre ntmpinarea neplcerilor aduse oamenilor de erpi i de insecte pe timpul verii); fertilizarea grdinilor, livezilor i viilor prin mprtierea cenuii pe pmnt. Fiind aprinse la echinociul de primvar (stil vechi), este de presupus ca principala funcie rito-magic a focurilor de Mcinici a fost sprijinirea Soarelui s depeasc momentul critic al echilibrului perfect ntre lumina i ntuneric, s se nale tot mai sus pe cer. Ziua petelui Srbtoare cu dat fix a pescarilor (17 martie) dedicat petelui, este sinonim cu Alexii. n aceast zi, cnd se zbate tiuca sau petele n ap nainte de depunerea icrelor pentru nmulire, pescarii nu ieeau la pescuit, ajunau sau prindeau un pete mic, l descntau i l mncau crud. Ursitoarele Prin unele pri ale Dobrogei btrnii spun c exist trei Ursitoare, care triesc laolalt ntr-o cas, ngrijindu-se de candelele vieii omeneti. Un lucru important de precizat este faptul c acestea se hrnesc cu carne pe care o fur. Obinuiesc s coboare n cas pe hornul acesteia, pentru a veghea la cptiul nou-nscutului mpreun cu mama copilului. n zona mai nordic a Dobrogei, a treia sear dup natere, mama copilului pune pe mas pine, sare, mlai, o jumtate de sticl de vin, dou lumnri i cteva fire de busuioc, i le las aa pentru ca Ursitoarele s aib cu ce se ospta. A doua zi, moaa este cea care ia aceste bucate. Tot n aceast zon, moaa trebuie s viseze n aceast noapte pentru a-i putea tlmaci viitorul pruncului nou-nscut. Dup unele credine Ursitoarele se numesc: Ursitoarea care este cea mai mare dintre ele, fiind cea care ine fusul i furca, Soarta - cea care-i prezice destinul pruncului i Moartea, cea care curma firul. Uneori se spune c acest fir este dat de ctre Dumnezeu Ursitoarelor, iar acestea trebuie s l pun pe pmnt, aeznd pe el toate ntmplrile pe care le va avea omul i de la care dnsul nu se va putea abate cu nici un chip. Mai toate popoarele cum ar fi srbi, cehi, albanezi, rui, croai, sloveni dein cte o denumire pentru Ursitoare, dei tradiiile sunt cu totul diferite, n funcie de istoria poporului respectiv. Oleleul Obiceiul colindatului cu mti se pierde n negura vremilor, fiind de fapt, rezultatul practicilor magice precretine dinaintea Anului Nou, peste care s-a grefat srbtoarea cretin a Naterii Domnului. n Dobrogea mai exist nc acest obicei. Se adun o ceat de biei i brbai tineri care pleac la colindat. Unul dintre ei este costumat: pe cap poart o masc roie, cu gura mare, dinii mari, cu coarne legate ntre ele cu ardei roii, iui, iar pe deasupra mbrcmintei poart o ub mare, moas, fcut din blan de oaie. Toat costumaia este menit s nspimnte. Oleleul pleac la colindat, copii ies pe la pori i pe strad s l vad i se in dup grupul de colindtori. Din cnd n cnd oleleul se ntoarce spre copii i se face spre ei, cei mici ip i fug extrem de ncntai. Colind mpreun cu ceata lui numai i numai la casele oamenilor nstrii i foarte gospodari, nu din poart-n poart. Sunt primii cu voioie i mndrie de ctre gazde, li se dau bani, sunt pui la mas, li se d de mancare i de but. Tot anul care urmeaz, biatul care a ntruchipat oleleul nu intr n biseric, nu se spovedete i nu se mrturisete. Semnatul n ajunul Anului Nou, n noaptea de Anul Nou sau dimineaa de Anul Nou, n cultura popular tradiional se practic un obicei numit semnatul. Cei care particip sunt copii, flci sau brbai. Fiecare are n buzunar o mn de orez, gru, secar sau porumb pentru semnat. Se spun versurile unei poezii populare despre semanat i exist credina c, dac primul intrat pe u este o fata sau un baiat, acesta va fi indiciul c acel gospodar va avea parte n acel an de naterea unor urmai de parte femeiasc sau brbteasc, dar i de animale nscute n ograda femele sau masculi. Copiii se numesc semntori. La casele cu fete de mritat nu sunt acceptai dect flci chipei i sntoi. Seminele se arunc n cas, peste oameni, iar dup semnat nu se mai mtur casa. Olaria Obiceiul const n aprinderea pe dealuri a focurilor fcute din resturi vegetale, din furajele consumate de animale n timpul iernii, adic ale anului care i-a ncheiat ciclul. Prin ardere, totul se purific, pentru a face loc noii vegetaii. Gestul rostogolirii pe dealuri a roilor de cru nvelite n paie avea acelai sens al purificrii a tot ce a fost ru pentru colectivitate i, totodat, simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre cultul vegetaiei, dar i al soarelui, fr de care nimic nu poate regenera, nu poate exista. Astzi, obiceiul se mai practic la Visterna, Niculiel i Izvoarele. Dansul Ursului Obicei al colindatului cu mti, are la origine un joc din vremea dacilor. Conductorul jocului, un Ursar, i dirijeaz pe participanii la ritual s joace dup ritmul tobelor. Dansul Ursului simbolizeaz trecerea anotimpurilor de la moartea naturii la nvierea ei, adic o vegetaie bogat n roade. Acum se pregtete costumaia cluilor, ce vor dansa n Ajunul Anului Nou - n Muntenia, Moldova i Nordul Dobrogei. Ceata de feciori care particip la joc poart mti. Capul i gtul cluului, de obicei sunt sculptate n lemn i apoi se acoper cu basmale colorate n degradeuri de rou sau n negru; indiferent de nuan, aceste pnze colorate ce acoper capul caluului sunt mpodobite cu mrgele, beteal, panglici i ciucuri de mtase i ln. Cucii Reprezint un ceremonial de fertilizare i purificare a spaiului i timpului n prima zi dup Lsatul Secului de Pate. Obiceiul este o parad a mtilor de cuci i cucoaice, urmat de o btaie i de hor. n vechime este atestat un obicei mai amplu, n trei pri. Prima se desfura n dimineaa zilei de Lasata Secului, cnd cucoaicele (flci travestii n femei), cutreierau satele simulnd btaia cu chiuliciul (un bici n vrful cruia atrna o opinc rupt). A doua parte a obiceiului o constituia o pies care o avea n centru pe bunica cucilor, n jurul creia se adunau, n mijlocul satului, miri i mirese, ciobani i ciobnie, vntori i vraci, constituind o parad zgomotoas. Dup ce trgeau trei brazde simbolice, n form de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfura ultima parte a carnavalului, cnd mtile erau rupte de pe cap, se trnteau la pmnt, se clcau n picioare i se striga: S piar cu tine/Tot ce-i ru n mine/i s fie luminat/Cum am fost nturnat. Sfritul era, firete, hora. Obiceiului tradiional dobrogen, dup dicionarul Obiceiuri populare de peste an de Ion Ghinoiu, este descris astfel: Cucii reprezint un ceremonial de fertilizare i purificare a spaiului i timpului n prima zi dup Lsatul Secului de Pate, prin practica magic a Btutului Ritual, practica mplinit de feciorii i brbaii tineri mascai n ciudate reprezentri zoomorfe. Ceremonialul este o datin de primvar cu valene purificatoare atestat numai n sudul-estul rii. Cucii alergau n prima diminea dup Lsatul Secului, uneori n ziua Lsatului de Sec, dup copii, femei, brbai pe care i atingeau i adesea i trnteau. Seara se adunau i mergeau din cas n cas pentru a face cte o hor. Prin intermediul mtii, cucul alunga cu zgomotul clopotului, spiritele rele, gonea boala. Jocul ciuilor Animal de fal dar i trgtor de elit, calul este expresia unui simbolism extrem de bogat i complex n mitologiile universale. Ecouri ale acestor convingeri arhaice se regsesc i n obiceiurile practicate de Anul Nou n Moldova, Muntenia i nordul Dobrogei. Structura ceremonial aduce n atenie prestigiul clreului ca mesager al vitalitii, forei i tinereii mereu nvingtoare. Dansul flcilor care poart mtile de Ciui este plin de dinamism, virtuozitate i graie exprimnd acea legatur indestructibil care se stabilete ntre om, capabil s conduc animalul i cal, care intuind voina omului, i anticipeaz gndurile; Purtndu-l ca gndul. Remarcabile prin coeficientul de creativitate, prin originalitatea soluiilor plastice, mtile de Ciui sunt adevarate cri de vizit ale celor care le lucreaz (specific zonal). Cele mai spectaculoase mti de Ciui pot fi admirate n judeele: Botoani, Suceava, Neam, Bacu, Vaslui, Ialomia i Tulcea. ncuratul cailor Dup ce preotul a terminat de oficiat slujba de sfinire a apei, iar enoriaii i-au luat aghiazma, n Muntenia, Dobrogea i Oltenia are loc i actul de botezare a cailor. n aceste zone de cmpie, cresterea cailor este si astzi o ocupatie important, calul fiind considerat nu numai un animal de traciune ci i un tovara al omului, capabil s-l ajute dar s-l i ocroteasc de spiritele rele. Pentru aceste motivaii, la Boboteaz trebuie s fie botezai (purificai) deopotriv oamenii i animalele. Dup botezul cailor de ctre preot urmeaz o ntrecere (alergare) a cailor, o adevarat sarj de cavalerie. Datina are rolul de a evidenia n faa comunitii pe cei mai buni cresctori de cai dar i pe cei mai destoinici clrei. Ropotinul estelor Una din srbtorile importante ale femeilor este marea a treia dup Patelor, numit Ropotinul estelor i dedicat confecionrii estelor pentru coacerea pinii, turtei i mlaiului de-a lungul unui an. Femeile, adunate mai multe laolalt, pe pri de sat sau pe neamuri, frmntau lutul, l nmuiau cu ap i l amestecau cu pleav, l modelau sub forma unui clopot sau plato mai bombat. Dup zvntarea estelor la soare, femeile le netezeau lipindu-le cu lut fin pentru a nu se crpa la temperaturi nalte, le mpodobeau cu ramuri verzi i flori de cmp, le aezau pe foi de lipans se usuce la dogoarea Soarelui. n aceast zi femeile confecionau din lut i capacele cu care astupau gura sobelor i cuptoarelor de copt pine. Dup terminarea lucrului femeile petreceau, cu mncare i butur, fr s neglijeze stropitul estelor cu vin. Ropotinul estelor era ziua cnd femeile credeau c au dreptul s se poarte mai aspru cu brbaii. Tehnica primitiv a prelucrrii lutului cu mna, numai ntr-o anumit zi a anului, n exclusivitate de femei, obiceiurile i credinele legate de confecionarea i apoi de folosirea estului etc. sunt reminescene ale neoliticului ceramic i agricol cnd dreptul de a prelucra i modela lutul aparinea n exclusivitate femeii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea). Dumineca MareIn Dobrogea, precum bunoar n comuna Enisala, judeul Tulcea, mai este obiceiul ca n aceast zi s se adune flcii de prin mai multe sate i s se apuce de lupt. Aceast lupt de pehlivani se numete pehlivnie. Lupttorii n-au nimic pe trup pn la cingtoare; lupta se face numai din brae. Prin alte sate, tot din Dobrogea, i ung corpul cu untdelemn.

VII.Indicatori de dezvoltare VII.1.Alimentare cu apa si canalizare

Sistemul de canalizare existent acoper 87,8% din nevoile Judetului. Primria municipiului Tulcea are n portofoliul de proiecte prioritare un proiect de reabilitare i extindere a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare. Proiectul va duce la mbunatatirea sistemului de alimentare cu ap, a sistemului de canalizare, a calittii apei i implicit a infrastructurii sociale i creterea gradului de confort social. O problem urgent n Judetul Tulcea o constituie lipsa unei statii de epurare care s rspund pericolului constituit de deeurile menajere, care se depoziteaz direct n Dunre. n prezent s-au realizat studii pentru un viitor proiect privind achizitionarea i instalarea unei statii de epurare. Apa fluviului Dunrea este afectat, de asemenea, de deversarile in Dunare de la societatile industriale din municipiu i de transportul naval. n municipiul Tulcea exist cinci agenti economici care folosesc, n procesul de productie, substante ce produc ozon troposferic (SERVIS FRIG SRL, GIVA SRL, CARNIPROD SRL, AKER SA, IORGUS SRL). Operatorii economici care detin instalatii ce genereaz emisii de gaze cu efect de ser (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC si HF6.) sunt : ALUM SA, ENERGOTERM SA, TREMAG SA. n anul 2006 s-a constatat o scdere a emisiilor de CO2 cu 7%, a celor de CH4 cu 2%, iar a celor de N2O cu 11% fat de anul anterior. Pentru anul 2006 nu s-au semnalat situatii critice sub aspectul polurii atmosferei. Pentru limitarea evacurilor de noxe n atmosfer aceste unitti au fcut investitii de mediu, achizitionnd echipamente de monitorizare a emisiilor la courile de evacuare, instalatii de epurare a gazelor arse, filtre de retinere a emisiilor la courile de evacuare.

VII.2.Infrastructura de transport

Cile de comunicaie tulcene asigur ntreaga gam de transporturi (rutiere, feroviare, fluviale, maritime, aeriene), fiind al doilea jude al rii, dup judeul Constana, care beneficiaz de prezena pe teritoriul su a tuturor categoriilor de asemenea mijloace.

Fig.nr.13 Harta Drumurilor Jud. Tulcea (sursa: https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/SiteAssets/harta_dr)Judeul Tulcea, beneficiaz de o reea de drumuri publice destinate circulaiei rutiere ce msoar 1.332,169 km, reprezentnd 1,687% din totalul drumurilor publice la nivel naional.Din totalul de 1.332,169 km de drumuri publice, 324,783 km reprezint drumuri naionale, din care 150,820 km de drum european, 553,748 km de drumuri judeene i 453,638 km de drumuri comunale.Municipiul Tulcea reprezint principala localitate de plecare ctre Delta Dunrii. Cile de acces ctre municipiul Tulcea sunt: rutier Bucureti (DN2) - Hrova (DN22A) - Tulcea 343 km calea rutier Galai (DN2B) Brila (DN22) - Tulcea 93 km calea rutier Constana (DN22) - Tulcea 125 km calea feroviar Bucureti Tulcea -343 km calea feroviar Constana Medgidia Tulcea 144 kmcalea naval:-curse clasice Tulcea Sulina (3 h) Tulcea Chilia Veche Periprava (4,50 h) Tulcea - Sfntu Gheorghe (6h)-curse rapide Tulcea Sulina (1,50 h) Tulcea - Sfntu Gheorghe (2h). Transporturile fluviale i maritime de mrfuri i cltori se realizeaz prin intermediul porturilor Tulcea, Sulina, Sfntu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Mcin. Pe braul Sulina i n continuare peDunre, pn la Brila, pot naviga i vase maritime, fapt ce favorizeaz un intens comer de tranzit.Deplasarea ctre zonele de agrement din Delta Dunrii se face pe Dunre, cu nave de pasageri, dup programe orare stabilite (curse clasice i curse rapide) sau cu nave de agrement private. Judeul Tulcea are pe teritoriul su Aeroportul Delta Dunrii Tulcea, situat la o distan de 3 km de localitatea Cataloi i la 15 km de municipiul Tulcea pe DN22. Aeroportul Tulcea este destinat uzului public i poate fi pus la dispoziia oricrui operator aerian in orice perioad de timp ct este disponibil pentru aterizarea i decolarea aeronavelor n traficul intern i internaional de pasageri, marf i pot.

VII.3.Nivelul social de educatie ( scoli, licee, gradinite)

Oferta educaional a urmrit, n primul rnd, corelarea nevoilor de formare ale judeului Tulcea cu posibilitile colilor de a satisface n mod optim opiunile elevilor i prinilor. n aceste condiii, oferta educaional a cunoscut o restructurare avnd la baz opiunea unui parcurs obligatoriu de 10 ani i a unuia specializat pentru nc doi ani. Astfel, dac nivelele preprimar, primar si gimnazial nu au cunoscut structural modificri, nivelele liceal i profesional, cuprinznd cvasitotalitatea elevilor absolveni ai gimnaziului se nscriu pe filierele: teoretic, tehnologic, vocaional sau profesional pentru anii 9 i 10 de studiu, urmnd s se unifice pentru un numr important de elevi care vor finaliza parcursul liceal.n anul colar 2004-2005 au funcionat 38 de uniti de nvamnt independente, i anume: 12 grdinie independente; 14 coli cu clasele I- VIII; 1 coala de arte i meserii; 11 licee i grupuri colare;Reeaua liceelor din municipiul Tulcea s-a mrit prin nfiinarea seciei monahale a Seminarului Teologic. n nvmntul primar i gimnazial au funcionat clase speciale de rromi, clase de recuperare, remediale i cu predare comasat pentru cei care au depit vrsta de colarizare. Meseriile i specializrile s-au diversificat n funcie de cerinele de formare n raport cu dezvoltarea regional de perspectiv. Pentru copiii cu handicap, absolveni ai nvmntului obligatoriu s-au prevzut dou clase la S.A.M. n anul colar 2004-2005 au fost cuprini ntr-o form de nvmnt finanat de la bugetul statului un numar de 42 775 elevi i copii, structurai astfel:

Nivel de nvamntTOTALUrbanTULCEARural

Precolar8021377725844244

Primar10960516033845800

Gimnazial12188624243265946

Liceal749573555831140

Profesional+S.A.M.394332262482717

Special1681198127

TOTAL42775258791868816896

Tabelul nr.2 Nivelul de invatamant judetul tulcea (sursa: http://www.tulcea.insse.ro/)

Populaia colar a judeului Tulcea numra 42 607 elevi i copii precolari. Din punct de vedere al distribuiei pe medii de reziden se constat urmatoarele:

- datorit extinderii programului ''lapte i corn'' la nivelul precolar a crescut rata de cuprindere a copiilor; - datorit eforturilor depuse pe linia colarizrii copiilor cu vrsta depait, n special pentru rromi i datorit funcionrii acestor clase mai ales n mediul urban, procentul de cuprindere atinge 97.72%, devansndu-l pe cel din mediul rural;-n nvmntul gimnazial, gradul de cuprindere este de 88.34%, respectiv 92,36% pentru municipiul Tulcea, ceea ce relev un abandon colar de 4.32%, dei au fost nfiinate clase de recuperare la acest nivel, n majoritate pentru rromi;-n nvmntul postgimnazial se nregistreaz o cuprindere mare a elevilor din mediul urban, cu preponderen de sex feminin, mai ales la nivelul liceal .

Din punct de vedere al numarului mediu de elevi/copii pe clas, situaia se prezint astfel:

Tip nvamntNivelTotal

NormalPrecolar21.50

Primar18.06

Gimnazial20.52

Liceal27.45

Prof/SAM25.28

Total21.28

SpecialPrecolar6.00

Primar6.25

Gimnazial7.33

Liceal0.00

Profesional/SAM10.00

Total7.18

Tabelul nr.3. Numarul mediu de elevi/copii pe clasa in judetul Tulcea (sursa: http://www.tulcea.insse.ro/)

Reeaua unitilor de nvmnt particular

Singura unitate de nvmnt particular care a funcionat n Tulcea n anul colar 2003-2004 a fost organizat de Fundaia ''Danubius''. Aceasta a cuprins Liceul Particular nr. 1 Tulcea, cu profil teoretic, specializarea filologie, cu 88 de elevi, distribuii 14 n clasa a IX-a, 32 n clasa a X-a, 25 n a XI-a si 17 n a XII-a. Forma de nvmnt n care funcioneaz grupele i clasele cu program Step by Step este de stat i ele au local propriu. Fiind nvmnt de stat, att programele colare ct i planul de nvmnt sunt cele avizate de M.Ed.C. Alternativa educaional Step by Step cuprinde n prezent un numr de 15 uniti precolare, n care funcioneaz 37 grupe n grdinie (906 precolari) i 6 grupe n crea ''Educaie timpurie'' cu sprijin UNICEF (150 copii), avnd un grad de acoperire de 11,52%. Elevi plecai din Romnia la studii n strintate

Un numr de 24 elevi au solicitat eliberarea foilor matricole i autentificarea acestora pentru a-i continua studiile n strintate, majoritatea lor pentru Spania i Italia.

VIII.Concluzii Aezat ntre Dunre i Marea Neagr, teritoriul judeului Tulcea a avut o evoluie istoric strns legat de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale i care s-a aflat deseori n atenia marilor puteri ale vremii. Judeul Tucea este prin excelenta o zon turistic. Frumuseea i diversitatea peisajului, bogia i varietatea vestigiilorarheologice i a monumentelor istorice dau unicitate judetului. Este singurul jude din Romnia unde sunt ntlnite toate formele de relief: dunrea, marea, muntele .Tulcea, reedina administrativ a acestui judet, este numit i Poarta Deltei Dunrii. Aici Dunarea se divide in trei ramuri formand un pamnt magic, Delta Dunarii.

IX.Bibliografie

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/ http://www.comune.ro/?/judet/ijud39/ http://www.ddbra.ro http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=761&localitate_id=0 http://www.evptulcea.ro/?p=judetul_tulcea http://www.hartis.ro/tl/ http://pancarpatica.org/22110038-tulcea/ http://www.prefecturatulcea.ro/judetul_tulcea_prezentare.html http://www.tulcea.insse.ro/ http://www.primaria-tulcea.ro http://www.rasfoiesc.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/tulcea/ http://www.tulcea.insse.ro http://www.tulcea-turism.ro http://www.tourismguide.ro http://www.turismland.ro/ https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/home.aspx

1