Word Chindris Dumitru Daniel

8/16/2019 Word Chindris Dumitru Daniel

1/23

UNІVЕRSІTАTЕА DІN ОRАDЕА FАCULTАTЕА DЕ MЕDІCІNА SІ FАRMАCІЕ

Tulburari convertive

Cооrd. !" Lucr#r$% M!d# V. Tоdоr Stud!nt% C&indri' Du(itru) Daniel*rо+r#( d! 'tud$$% M!d$c$n# +!n!r#l#Аnul І, -ru# ІV, Sub+ru# /

0123

CU*R4NS

4.4ntroducere5 +. 644.Cla'i"icare5 +. 7444.8(ne9ie5 +. 34V.*ro+no'tic5 +. :V. Se(ne 'i 'i(to(e5 +. ;V4.Tulburari de 'o(ati9are5 +. <V44.Convul'iile5 +. 21V444.Dia+no'ticul5 +. 20=4=.Trata(entul5 +. 26


2/23

=.Dia+no'ticarea di"erentiala5 +. 2;=4.*'i&o9e i'terice5 +.2/=44. Conclu9ii5 +. 02=444.>iblio+ra"ie5 +. 00=4V.Ter(inolo+ie (edicala5 +. 06

I. Introducere.Univer'ul i'teric a "o't de'cri' intodeauna (ai (ult ca un (od de ae?ri(a o atolo+ie, o 'u"erinta 'au o roble(atica, decat ca o atolo+ie in 'ine. 8dica i(itandaroae orice atolo+ie, de la o tu(oare intracraniana, la o 'i(la "ru'trare, deco(en'area unei er'oane cu o 'tructura 'eci"ica 'e oate e?ri(a in (od i'teric, e un alier lar+, care 'e intindeintre 'i(la e?unere de 'i(to(e nevrotice (inore 'i o @tulburare@ totala de ti 'i&otic.

Daca intrea+a atolo+ie i'terica e'te ecranata de catre (odul di'cur'ivoarecu( tiic, nucleul 'ectrului e'te o atolo+ie de 'ine 'tatatoare, cu vulneralitati biolo+ice 'i 'i&olo+ice 'eci"ice.

A arte din ace't univer' o rere9inta atolo+ia e?ri(ata de etic&etele dia+no'ticedenu(ite dret tulburari di'ociative. Ble 'e re"era la @ierderea artiala 'au co(leta, a "unctiei


3/23

nor(ale de inte+rare a a(intirilor, a con'tiintei identitatii 'au a 'en9atiilor i(ediate 'i acontrolului (i'carii cororale@. B?i'ta aici o adanca 'c&i9oatitudine. *e de o arte ave( ode"initie ur ato+enica intr)o cla'i"icare autodeclarata antiato+enica, e de alta arte ,'eci"iculab'olut al ace'tei atolo+ii e'te a'ectul 'i continutul clinic, 'i(to(atolo+ic. 8cea'tacontradictie 'ublinia9a ri'cul oricarei e?a+erari, "ie ea 'i adevarul.

8'ecte i'torice. De'crieri clinicede ca9uri e care noi le)a( etic&eta a9i dret

di'ociative 'e +a'e'c in airu'urire Bber' 'i &un. *ri(a circu('criere dia+no'ticata roriu)9i'a, cu rounerea ato+enica, e'te cea a lui iocrate care o"era o etic&eta (ilienara% i'teria.E'tera in li(ba vec&e in'ea(na o boala a uterului. iocrate re'uunea ca, "ie rintr)un e"ect(ecanic +enerat rin (i'cari anor(ale ale uterului, "ie rin unul c&i(ic, rin roducerea de @vaori @ de catre uter, care vaorii aoi (i+rea9a in or+ani'( 'e roduce co(re'ia altor or+ane, roducindu)le tulburari (ono"unctionare. 8'a e?lica el @bula e'o"a+iana@, ta&ineea, le'inul etc.

8ce'te orientarii (ateriali'te, naive, "iind totu'i de "actura aradinica rational obiectiva,au "out inlocuite in Bvul Mediu de +andireaa"ectiv)reli+ioa'a aradi+(a (itolo+icaG, cu e?lictii(itolo+ic reli+ioa'e% i'tericii erau o'edati de du&urile rele de draci, de "orte 'uranaturale etc.Fiind deci vinovati 'i tratati rin conda(nare, in aria catolica rin arderea e ru+. 8bia in 'ecolul=V44 SEden&an lan'ea9a din nou ideea ca i'teria e'te o boala care trebuie tratata ca atare.

Cu C&arcot '"ar'itul 'ecolului =4=G incee 'tudiul clinic al i'teriei, e care o con'iderain'a o boala neurolo+ica. Bra neurolo+, iar +andirea lui era cu li(itata ca intele+ere, la ceea ce

invata'e. 4ntele+e( 'i interreta( totul in "unctie de ceea ce 'ti( ana in acel (o(ent. Sunt rari'i 'unt nu(ere (ari oa(enii care ot roune un a' inainte, dincolo de ceea ce au invatat.

C&arcot "acea de(on'tratii clinice ublice in care er'oanele "e(inine cu o'tructura &i'trionica a er'onalitatii "aceau la 'u+e'tie 'ectaculoa'e cri9e de i'terie 'eudoeiletice, 'au de (oarte aarenta etc... Si'te(atica ri+uroa'a a de'"a'urarii clinice a uneicri9e, nu a (ai utut "i rerodu'a, ori re+a'ita in alte arii culturale. Mai (ult, de "iecare data in Hoc intra intra+a unitate a "iintei. 8't"el orice "el de 'olicitare de (are inten'itate 'i de durata "araa re'ecta raortul I'i'tolaJdia'tola@ K o alta le+e +enerala a naturii biolo+iceG "ie intelectuala, "iee(otionala, "ie con"lictual intra'i&ica, "ioe de ne'i+uranta etc. va aarea ceea ce neuro'i&olo+iinu(e'c 'indro( de obo'eala cronica, iar 'i&iatrii neura'tenie.

8ce't "at a 'u+erat ca la'ticitatea clinica a 'i(to(elor e'te indu'a rin'u+e'tie 'au auto'u+e'tie, dua (odelele cele (ai ve&iculate de catre (entalul colectiv al 9oneiculturale re'ective . 4n oo9itie cu C&arcot, in aceea'i erioada , *. anet con'idera, cuar+u(ente, ca i'teria e'te o boala "unctionala, un "el de varietate a 'i&a'teniei. Bl a 'co' inevidenta tra'aturile de vulnerabilitate i'terica care au condu' la de"inirea 'i&oatiei i'terice, dar 'i rolul eveni(entelor 'i&otrau(ati9ante in +ene9a nevro9ei i'terice >e(&ein a aratat ca 'i(to(ele ot "i rovocate dar 'i re(i'e rin 'u+e'tie. 8ce'tecercetari continuate de >abin'i, care a creat ter(enul de itiati'( eit&o'er'ua'iune,iato'vindecare G,au la'at de"initiv 'i(to(atolo+ia i'tericain randul 'i&o+enilor. De aici roble(a a "o't reluata de catre Freud , care va de9volta un (odel 'i&analitic de e?licare anevro9elor.

II. Clasificari. Noile cla'i"icari, care in (od declarat 'e debara'ea9a de orice 'i'te(teoretic e?licativ, i(art 'ectrul i'teric in%

)tulburarile di'ociative de conver'ieG care 'e re"era la alterarea 'i&o+enica a 'en9atiilor orbire 'i&o+e(a, 'ur9ire etc.G 'i a "unctiilor "i9ice (otorii,reactiv co(orta(entale etc.G a"late

'ub controlul vointei5 )tulburarile 'o(ato"or(e, care 'e re"era la erturbarea 'i&o+ena a "unctiilor autono()ve+etative,recu( 'i la (ani"e'tariile dureroa'e 'i&o+ene de'i erturbarea celorlalte 'en9atii'unt la'ate la ct aG.

Nevro9a i'terica de conver'ie)tulburari di'ociativeG8'ecte clinice 5 Caractere +enerale% Si(to(ele aar de obicei e un "ond de er'onalitate inde(n. T.. de ti &i'trionic 'e oate 'i ea deco(en'a, iar 'i(to(ele re9ultate con"era ca9ului un tablou nevrotic, caretran9itor ecranea9a tulburarile de er'onalitate . 8aritia 'i(to(elor e'te deter(inata de "ru'trari, de con"licte intra'i&ice 'i de orice "el de e(otii ne+ative. Ble cedea9a odata cu re9olvarea


4/23

con"lictului.8ar (ai "re+vent la "e(ei, varia9a de la un 'ubiect la altul 'i la acela'i 'ubiect de lao deco(en'are la alta ei'od, cri9a etc.G Debutul e'te in adole'centa 'i o'tadole'centa. Si(to(atolo+ia 'e oate reeta,in 'taricon"lictuale, toata viata, dar aralel cu var'ta e'te tot (ai 'tear'a. Si(toolo+ia oate i(itaaroae toate bolile 'o(atice, continutul clinic curinde % 'i(to(ele 'i&ice de"inind univer'uli'teric teatriali'(, dra(ati9are,@actor la ra(a@ , inautenticitate , e+oi'( ,la(entari 9+o(otoa'e

'i cverulente de a "i @cea (ai ba+ata in 'ea(a @ etc.G 'i 'eudoa"ectarea "unctiilor de relatie (aiale' (artoriiG dar 'i 'en9itive cororale. Nu e?i'ta ca9uri ure% nevro9e de conver'ie 'i tulburari'o(ato"or(e .Ca9urile reale 'unt (i?turi unitare .

Si(to(ele au un caracter de(on'trativ &i'trionicG, in re9enta unei er'oane 'au a nueia'i'tente. B'te cu atat (ai 9+o(otoa'a cu cat a'i'tenta e'te (ai in te(a cu 'tarea con"lictuala cedeclan'ea9a 'i(to(ele. Cu toate ace'tea ele, nu 'unt 'i(ulari, de'i vi9ea9a bene"icii.Si(to(ele ot "i 'u+erate 'i anulate rin er'ua'iune .B?i'ta o (are di"erentiate intredra(ati'(ul 'ectacolului 'i(tolo+ic 'i durerea trairii 'i(to(elor. C&arcot a denu(it ace'ta'ect @la belle indi""erence@. Freud a 'e(nalat e?i'tenta bene"iciului 'ecundar. >ene"iciul ri(ar, obtinut rin aaritia 'i(to(elor, nu e'te con'tienti9at , dar cel 'ecundar e'te cel utincon'tienti9at. 8't"el un barbat care incee 'a aiba roble(e cu otenta va avea arte din artea'otiei de o alta intele+ere daca e @bolnav@. B'te aroae i(o'ibil de 'u', cat din 'i(to(alo+ietine de con'tient 'i de cat de incontient. Caile atola'tice 'unt cu adevarat otentiale

'eci"ic individuale cu "unda(ent biolo+ic, dar ele 'unt 'electionate 'i valori"icate 'ociocultural.Sre deo'ebire de acu( cativa ani, cand tablourile nevrotice i'terice erau "re+vente in 'ectiile denevro9e, in eoca tran9itiei aroae ca li'e'c , "iind acoerite de univer'ul dere'iv 'i an?io', de'o(ati9ari 'i eui9ari. 8'adar, atola'ticitatea in e?ri(area nu e'te doar o di(en'iuneindividuala. Cultura (intalului colectiv de a9ii(une un alt di'cur' atolo+ic ca 'tri+at de aHutor, ca atentionare , ori ca 'antaH, decat i(uneacultura (intalului colectiv al altor +eneratii , diarute. De aceea e?i'ta o (are di"erentade'critiva a caitelor in literatura de 'ecialitate 'i o di"erita atentie acordata diver'elor dia+no'tice nevrorice . Tulburaridi'ociative i(o'ibilitatea de a inte+ra nor(al a(intirile, ercetiile, identitatea 'au con'tiinta.Fiecare o( traie'te oca9ional e?erienta di'ocierii "ara a "i rut de realitate. De e?e(lu o er'oana care conduce auto(obilul 're o anu(ita directie 'i, la un (o(ent dat, 'a reali9e9e canu)'i rea(inte'te (ulte a'ecte din erioada in care conducea, datorita reocuarilor le+ate de+riHile er'onale, unui ro+ra( de la radio 'au a unei conver'atii cu un a'a+er. *ercetia durerii oate "i di'ociata 'au &ino9a. Cu toate ace'tea alte "or(e de di'ociere erturba 'en'ul 'inelui er'oanei 'i (e(oria eveni(entelor vietii. Cand (e(oria e'te ro't inte+rata aare a(ne9iadi'ociativa. Cand identitatea e'te "ra+(entata i(reuna cu (e(oria aare a(ne9ia co(leta 'autulburarile di'ociative de identitate.

Cand trairea 'i erceerea 'inelui 'unt tulburate , aar tulburarile de deer'onali9are.Tulburarile di'ociative 'unt de obicei acociate cu 'tre'' cole'itor, care oate "i +enerat deeveni(ente trau(ati9ante de viata, accidente 'au de9a'tre traite direct 'au la care ')a a'i'tat ca(artor 'au de con"licte interioare de ne'uortat care "ortea9a (intea 'a 'eare in"or(atiile 'i'enti(entele inco(atibile 'au de neaccetat.

III. Amnezia. 8(ne9ia di'ociativa e'te o incaacitate de a(intire a unor in"or(atii er'onale i(ortante, de obicei de natura trau(ati9anta 'au 'tre'anta, care e'te rea a(la entrua "i e?licata de roce'ul nor(al de uitare. 4n"or(atia ierduta ar "i trebuit in (od nor(al 'a "aca arte din 'tarea de con'tienta, care oate "i re9entata dret (e(orie autobio+ra"ica. De e?e(lu,cine e'te cineva, unde a (er', cu cine a vorbit, ce a 'u', ce a +andit, ce a trait 'i ce a 'i(tit.4n"or(atia ierduta in"luientea9a uneori co(orta(entul din @'atele 'cenei@.

B'te caracteri'tica o lacuna de cateva (inute, ana la cateva ore 'au 9ile, entru unul 'au (ai (ulte ei'oade. Unele er'oane uita anu(iteeveni(ente dintr)o erioada de ti(, dar nu toate eveni(entele5 atlele nu ot 'a)'i a(intea'ca erioade de ani de 9ile din viata dau uita lucrurile e (a'ura ce 'e de'"a'oara. De obicei, erioadade ti( uitata e'te clar de(arcata. MaHoritatea acientilor 'unt con'tienti ca @ au uitat o erioada


5/23

de ti( @, dar unii au @ a(ne9ia a(ne9iei @ 'i devin con'tienti de acea'ta doar cand a"la 'au cand'unt con"runtati cu dove9i ca au "acut anu(ite lucruri e care nu 'i le a(inte'c. 4ncidentaa(ne9iei di'ociative nu e'te cuno'cuta, dar ea 'e (ani"e'ta cel (ai "re+vent a'ociata cue?eriente trau(ati9ate. S)au raortat (ulte a(ne9ii le+ate de ei'oade de abu9 'e?ual incoilarie, a(intirea ace'tora revenind la viata adulta. De'i a(ne9ia le+ata de trau(e 'urvine 'i oate "i rever'ibila (ai tar9iu rin trata(ent, rintr)un eveni(ent 'au e?unerea la anu(ite

in"or(atii, ace'te a(intiri 'unt con'iderate de'tul de controver'ate , iar acuratetea ace'tor raorturi e'te ade'ea necuno'cuta.

Btiolo+ie 8(ne9ia di'ociativa are 'a "ie rodu'a de 'tre' e'te a'ociata cu

e?eriente trau(ati9ante traite 'au la care ')a luat arte de e?e(lu abu9 "i9ic 'au 'e?ual, viol,luta, de9a'tre naturale G, "actori 'tre'anti (aHori de viata cu( ar "i abandonul, dece'ul unei er'oane iubite, nelacerile "inanciareG 'au con"licte interioare i(en'e ca &artuirea datorata ul'iunilor de vinovatie) a'urire, di"icultatile interer'onale aarent de nere9olvat,co(orta(ente cri(inaleG. 4n lu', 'e re'uune ca unele er'oane 'unt (ai redi'u'e laa(ne9ie, cu( ar "i cele u'or de &inoti9at 'u+e'tiveG Si(to(e 'i dia+no'tic

Si(to(ul cel (ai"re+vent al a(ne9iei di'ociative e'te ierderea (e(oriei intr)o erioada de ti(. *er'oanelecon'ultate la 'curt ti( dua ce devin a(ne9ice ot 'a ara con"u9e 'i oarecu( dere'ive. Unii

'unt "oarte tulburati de a(ne9ie in ti( ce altii nu 'unt. 8lte 'i(to(e 'i te(eri deind dei(ortanta celor uitate, de le+atura ace'tora roble(e 'i con"lictele er'onale 'au cu con'ecinteleco(orta(entului uitat. Cand a(ne9ia di'ociativa e'te un 'i(to( al altei tulburari 'i&iatrice,ea nu e'te dia+no'ticata ca tulburare di'tincta. Dia+no'ticul 'e ba9ea9a e e?a(enul "i9ic 'i 'i&iatric, cu anali9e de 'an+e 'i urina entru a eli(ina cau9ele to?ice de a(ne9ie(edica(ente'au dro+uriG. BB- oate "i utila entru eli(iniarea unei tulburari conclu'ive. Te'tele 'i&olo+iceaHuta la caracteri9area naturii e?erientelor di'ociative.

IV.Prognostic si tratament

MaHoritatea acientilor recuerea9a ceea ce are a "i (e(oria ab'enta 'i i'i re9olvaa(ne9ia. Cu toate ace'tea, unii nu ot dea'i barierele 'i nu i'i ot recon'trui trecutul ab'ent.*rono'ticul e'te deter(inat in rincial de circu('tantele de viata ale acientului, in 'ecial de

"actorii 'tre'anti 'i de con"lictele a'ociate cu a(ne9ia 'i de adatarea 'i&olo+ica +enerala a acientului. Frecvent, nu(ai acea'ta (a'ura duce tretat la recuerarea 'ontana a a(intirilor care li'e'c. 8tunci cand ea nu are e"ect 'au cand e'te nece'ararecuerarea raida a (e(oriei, 'trate+iile de re'tabilire, cu( ar "i c&e'tionarea 'ub &ino9a 'au'tare 'e(i&inotica indu'a de (edica(ente 'unt ade'ea incununate de 'ucce'. 8ce'te 'trate+ii 'ee"ectuea9a cu blandete, deoarece circu('tantele care au 'i(ulat ierderea (e(oriei ot "i retraite'i ot "i "oarte 'tre'ante. 8curatetea a(intirilor recaatate rin ace'te 'trate+ii oate "i deter(inatanu(ai rin coborare e?tre(a. Totu'i cu"undarea cat 'e oate de relun+ita in lacuna e'te ade'eautila din unct de vedere teraeutic, re'tabilind continuitatea identitatii acientului 'i erceerea'inelui. Dua ce a(ne9ia a "o'tindeartata trata(entul aHuta acientul 'a i'i clari"ice trau(a 'au con"lictele 'i 'a i'i re9olve roble(ele a'ociate cu ei'odul a(ne9ic. 8(ne9ia di'ociativa co(leta e'te unul 'au (ai (ulteei'oade de a(ne9ie in care incaacitatea de a re(e(ora o arte 'au intre+ul trecut 'i ierderea

identitatii 'au "or(area unei noi identitati aare odata cu lecarea de aca'a, bru'ca, nea'tetata 'icu 'co. 8(ne9iaco(leta are loc entru o durata curin'a intre ore 'i 'ata(ani 'au luni, uneori "iind (ai lun+a.4n ti(ul a(ne9iei co(lete, er'oana oate 'a ara nor(ala 'i 'a nu atra+a atentia.Ba i'i oatea'u(a un nu(e nou, o noua identitate 'i un nou do(iciliu ce oate avea interactiuni 'ocialeco(le?e. Totu'i, la un (o(ent dat, er'oana oate deveni con'tienta de a(ne9ie 'au oate "itulburata de con"u9ia cu rivire la identitatea 'a 'au de revenire la indentitatea ori+inala.*revalenta a(ne9iei di'ociative co(lete a "o't e'ti(ata la 1.0O dar e'te (ult (ai "recventa inca9urile de ra9boaie, accidente 'i de9a'tre naturale. *er'oanele cu tulburari di'ociative de


6/23

identitate (ani"e'ta "recvent tulburari de co(orta(ent cu a(ne9ie co(leta.

Btiolo+iaCau9ele 'unt 'i(ilare celor din a(ne9ia di'ociativa, cu unii "actori 'uli(entari. 8(ne9ia

co(leta e'te ade'ea 'i(ulata entru ca ea oate 'a 'uri(e re'on'abilitatea er'oanei entruactiunile 'ale, oate 'a o ab'olve9e de unele re'on'abilitati 'au oate reduce e?unerea la un

anu(it ri'c cu( ar "i 'arcina de (unca ericuloa'a G. Multr din a(ne9iile co(lete ar 'arere9inte de"inirea de+&i9ata a unei dorinte. De e?e(lu un director "inanciar ara'e'te viataa+itata 'i traie'te ca (uncitor la o "er(a la tara. 8(ne9ia co(leta oate 'coate 'ubiectul dintr)o'ituatie Henanta 'au dintr)un 'tre' in'uortabil, 'au oate "i le+ata,de roble(ele de re'in+ere 'au'earare. De e?e(lu, un a(ne9ic co(let oate (arturi'i ca de de"at @nu 'unt o(ul care a de'coerit ca 'otia ii e'te in"[email protected] a(ne9ii co(lete ar 'a roteHe9e er'oana de ul'iuni 'uicidare 'au de o(ucidere.

*ato"i9iolo+ie

Si(to(ele de conver'ie 'u+erea9a o tulburare "i9ica dar 'unt re9ultatul unor "actori 'i&olo+ici.Dua (odelul 'i&odina(ic, 'i(to(ele 'unt o con'ecinta a con"lictului e(otional cu rere'iaace'tuia in incon'tient. 4n 2//1 Freud 'i >reuer 'u+erea9a ca 'i(to(ele de i'terie 'unt re9ultatedin intru9i(ea (e(oriilor conectate la trau(a "i9ica in inervatia 'o(atica.

8ce't roce' (inte)cor e'te denu(it conver'ie. 4n (ulte ca9uri acientul oate avea o boala 'ecundara 'au ri(ara. 4n cea ri(ara 'i(to(ele er(it acientului'a)'i arate con"lictul care a "o't 'uri(at incon'tient. 4n cel 'ecunadar 'i(to(ele er(it acientului 'a evite 'ituatiile nelacute 'au 'a ca'ti+e 'u'tinere de la rieteni, "a(ilie 'i 'i'te(ul(edical care a't"el ar "i indi'onibile. Dua teroriile 'ocioculturale, e?re'ia directa ae(otiilor e'te i(er(i'iva avand loc 'o(ati9area. 4n (odelele o(orta(entale conver'ia'i(to(elor e'te va9uta ca un co(orta(ent invatat (aladativ care e'te reactivat de (ediulinconHurator. 4deea ca, conver'ia nu are o ba9aor+anica a devenit inradacinata. Totu'i unele date 'u'tin o notine ou'a. Studiile a'ura evolutieinaturale a conver'iei indica ca (ulti acienti 'unt de'coeriti a avea boala neurolo+ica ree?i'tenta. 8aritia 'i(ultana a bolii or+anice cerebrale alaturi de 'i(to(ele de conver'ie,(ai ale' a'ociate cu convul'iile (oneiletice 'i&o+enice. Studiile "a(ilialearata ca conver'ia la "e(eile rude de +rad 4 e'te de ana la 27 ori (ai (ae "ata de oulatia

+enerala. V.Semnesi simptome B?e(le"re+vente de 'i(to(e de conver'ie curind orbirea, diloia, arali9ia, di'tonia, convul'ii 'i&o+ene nonneuroletice, a(ne9ia, a"onia, a(ne9ia, de(enta, di'"a+ia, ti'uri,"obia(otorii,&alucinatii 'i di"icultate a (er'ului.Fobia e'te o (ani"e'tare i(ortanta a tulburarilor deconver'ie. Fо#rt! (ult$ о#(!n$ '$(t cu( l! b#t! $n$(# (#$ r!!d! '#u l! tr#n'$r# (#$n$l! $n#nu($t! '$tu#t$$ 'оc$#l! ! c#r! l! $n"runt# cu t!#(# '#u cu un #nu(! +r#d d! t!n'$un! $nt!r$о#r#. Nu !'t! n!оb$'nu$t '# "$$ #n?$о' #tunc$ c#nd (!r+$ l# r$(# $nt#ln$r! cu c$n!v#, c#nd tr!bu$! '#vоrb!'t$ $n ubl$c, c#nd (!r+$ l# о !tr!c!r! und! !'t! (ult# lu(! n!cunо'cut# '#u c#nd $!$ (#'#cu '!"ul. C!!# c! !'t! d$"!r$t l# "оb$# 'оc$#l#, cunо'cut# '$ 'ub d!nu($r!# d! #n?$!t#t! 'оc$#l#, !'t!t!#(# "о#rt! ut!rn$c# '$ !r'$'t!nt# d! # "$ Hud!c#t d! #lt$ о#(!n$ '#u d! # t! urt# $ntr)un "!ln!оtr$v$t, r$d$cоl '$ $n cоn'!c$nt# u($l$tоr $n '$tu#t$$l! r!'!ct$v!.

-#ndul c# #$ ut!# "$ $n c!ntrul #t!nt$!$ '#u c# #$ ut!# #tr#+!

r$v$r$l! tuturоr r$ntr)un cо(оrt#(!nt n!оtr$v$t d!v$n! d! n!'uоrt#t.Е?un!r!# l# #'t"!l d!'$tu#t$$ duc! l# (#n$"!'t#r$ #n?$о#'! c#r! оt #t$n+! cоt!l! unu$ #t#c d! #n$c#. *оt$ '# rо'!'t$, '##$ #l$t#t$$, r!'$r#t$# '# d!v$n# d$"$c$l#, '#)t$ tr!(ur! (#$n$l!, '# tr#n'$r$ #bund!nt '# #$ #(!t!l$'$ +r!#t#. Іn (о(!ntul ##r$t$!$ #c!'tоr '$(tо(!, t!#(# c!# (#$ (#r! ! c# c!$l#lt$ l! vоr '!'$9# '$v!$ '"#r'$ r$n # t! "#c! d! r#'.О !r'о#n# c#r! 'u"!r# d! "оb$! 'оc$#l# $ndur# cu 'tо$c$'(#n?$!t#t!# '$ nu !'t! #t#t d! r!оcu#t# d! 't#r!# d! r#u ! c#r! о tr#$!'t!, c#t d! "#tul c# !# #r ut!# "$ r!(#rc#t#. Аn?$!t#t!# ##r! $n#$nt! d! cоn"runt#r!# cu '$tu#t$# t!(ut#, !r'$'t# ! tо#t#dur#t# !$ '$ $nc# d!'tul t$( du# $nc&!$!r!# #c!'t!$#. Аn#l$9# r!trо'!ct$v# # rоr$$lоr r!#ct$$ $n'$tu#t$# tоc(#$ $nc&!$#t# !'t! un lucru d! l# c#r! !r'о#n# nu '! о#t! #bt$n!, $#r cоnclu9$$l!


7/23

#'ur# r!'t#t$!$ '#l! 'оc$#l! 'unt $ntоtd!#un# n!+#t$v!. Аc!'t lucru cоnduc! l# о cоndu$t# d!!v$t#r! # '$tu#t$$lоr rоbl!(#.

D! #'!(!n!#, '! #r! c# #nu($t! !v!n$(!nt! cr$t$c! d$n cо$l#r$! $$ оt r!d$'un! ! о#(!n$ '#d!9vоlt! "оb$! 'оc$#l#. D! !?!(lu, un!l! 'tud$$ #u #r#t#t c# 71)31O d$n !r'о#n!l! cu "оb$!'оc$#l# $ $ оt #duc! #($nt! d! unul '#u (#$ (ult! !v!n$(!nt! 'оc$#l! tr#(#t$c! K d! !?!(lu '#ș

"$$ u($l$t $n ubl$c, '# "$$ t#c&$n#t '#u #+r!'#t d! cоl!+$, '# "$$ #b#ndоn#t d! !r'о#n! $(оrt#nt!.Аlt! 'tud$$ #u +#'$t о l!+#tur# $ntr! r!9!nt# unоr !v!n$(!nt! n!+#t$v! (#Hоr! r!cu( d$vоrtul #r$nt$lоr, v$оl!nt# $n "#($l$!, rоbl!(! '$&$c! #l! #r$nt$lоr, #bu9ur$ "$9$c! '#u '!?u#l! $ r$'culșd! # d!9vоlt# о tulbur#r! d! #n?$!t#t! '#u d!r!'$! $n +!n!r#l.

F#ctоr$ '!c$"$c$. Nu(!rо#'! 'tud$$ d! '!c$#l$t#t! r!#l$9#t! d! R$crd !$(b!r+ T!(l!Un$v!r'$tEG, Rоn#ld R#!! M#cPu#r$! Un$v!r'$tE, SEdn!EG, Аdr$#n Q!ll' Un$v!r'$tE о" M#nc&!'t!rG $ D#v$d Cl#r $n+' Cоll!+! LоndоnG #u 'cо' l# $v!#l# о '!r$! d! "#ctоr$ '!c$"$c$șc#r! rоvо#c# #n?$!t#t! Іn '$tu#t$$l! 'оc$#l!. Аc! t$# '! r!"!r# l# (оdul d! "unct$оn#r! #l ($nt$$șd$n t$(ulu$ !v!n$(!nt!lоr 'оc$#l!.Multile 'i(to(e 'u+erea9a o tulburare de 'o(ati9are.Tulburarea de conver'ie e'te un ti de a"ectiune 'o(ato"or(a in care 'i(to(ele "i9ice 'au'e(nele 'unt re9ente 'i nu ot "i e?licate de o conditie (edicala. Foarte i(ortant "ata detulburarile "actice 'i(to(ele 'o(ato"or(e nu 'unt intentionale 'au 'ub controlul voluntar al

acientului.

VI.Tulburari de somatizare

B'te de"inita a curinde ur(atoarele% )unul 'au (ai (ulte 'i(to(e 'au de"icite re9ente care a"ectea9a "unctia (otorie 'au 'en9orialavoluntar 'u+e'tive entru o conditie neurolo+ica 'au de alta "actura (edicala . )"actorii 'i&olo+ici 'unt Hudecati a "i a'ociati cu 'i(to(ul 'au de"icitul 'au alti 'tre'ori care reced initierea 'au e?acerbarea 'i(to(ului 'au a de"icitului.

) 'i(to(ul 'au de"icitul nu 'unt rodu'e international 'au re"acute.) 'i(to(ul 'au de"icitul, dua o evoluare adecvata nu ot "i e?licate co(let de

conditia (edicala +enerala, e"ectele directe ale unei 'ub'tante 'au o '?erienta 'i&ica.) 'i(to(ul 'au de"iciEul deter(ina di'tre'' 'clini 'e(ni"icativ 'au a"ectarea

'ocial. ) 'i(to(ul 'au de"icitul deter(ina de'tre'' clinic 'e(ni"icativ 'au a"ectarea'ociala. ) 'i(to(ul 'au de"icitul nu e'te li(itat la durere 'au di'"unctie 'e?uala,un aare e?clu'iv in ti(ul 'o(ati9arii tulburarii 'i nu e'te e?licata (ai bine de o alta conditie(edicala. MaHoritatea au 'i(to(e de dere'ie, (ani"e'tari de an?ietate,"obi, atacuri de anica, 'i(nto(e 'o(atice, di'"unctii 'e?ulae, tulburari de aetit 'i de 'tre'', o'trau(atic. Sunt "re+vente reocuarile 'uicidare 'i tentativele de 'uicid, la "el ca 'i ei'oadelede auto(utilare. Multi au abu9at la un (o(ent dat de 'ubiectele 'i&otroe. Sc&i(barile de er'onalitate 'i barierele a(ne9ice, dintre ele au ca re9ultat "re+vent o viata &aotica. *entru ca er'onalitatile interactionea9a "re+vent intre ele, acientii cu tulburari di'ociative de identitateacu9a re9enta unor conver'i interioare 'i a vocilor altor er'onalitati care co(entea9a 'au 'eadre'ea9a acientului. Vocile 'unt erceute ca ni'te &alucinatii. Sunt (ai (ult 'i(to(ecaracteri'tice entru tulburarea de identitate di'ociativa. Tabloul 'i(to(atic "luctuant nivelul deactivitate "luctuanta , de la "oarte activ ana la ierderea caacitatii de (unca, ce"alee 'evera 'au

alte dureri 'o(atice, de9orientare te(orala, la'u'uri 'i a(ne9ie, deer'onali9are 'i dereali9are.Deer'onali9area 'e re"era la 'en9atia de ireal, de in'trainare de roriul 'ine 'i de deta'area de roce'ele "i9ice 'i (entale.

Si(to(e. 8de'ea, er'oana nu are 'i(to(e, 'au e'te doar u'or con"u9a. Totu'i, canda(ne9ia co(leta ia '"ar'it, ot 'a aara dere'ia, di'con"ortul, a(araciunea, ru'inea, con"lictulinten' 'i ul'iunile 'uicidare 'au a+re'ive, adica er'oana trebuie 'a "aca "ata lucrurilor de care a"u+it. 4ncaacitatea de a)'i rea(inti eveni(ente din ti(ul erioadei de a(ne9ie oate creeacon"u9ie, 'u"erinta c&iar teroare.

8(ne9ia co(leta in de'"a'urare e'te rareori recuno'cuta. Ba e'te


8/23

'u'ecta cand o er'oana are con"u9a in rivinta roriei identitati 'i ne'i+ura de trecut 'au 'econ"runta cu noua 'a identitate 'au cu ab'enta oricarei identitati. Uneori a(ne9ia co(leta nu oate "i dia+no'ticata ana cand er'oana nu revine bru'c la identitatea 'a de dinainte de a(ne9iaco(leta 'i e'te tulburata de "atul ca 'e +a'e'tein circu('tantele "a(iliare. Dia+no'ticul 'e unede obicei retroactiv, e ba9a i'toricului 'i robelor circu('tantelor de dinainte de a(ne9iaco(leta, e ba9a a(ne9iei co(lete 'i e reali9area unei vieti alternative. De'i a(ne9ia

co(leta di'ociativa oate 'a reaara, acientii cu a(ne9ie co(leta au de obicei tulburari deidentitate di'ociative.

*ro+no'tic 'i trata(entMaHoritatea a(ne9iilor co(lete 'unt 'curte 'i autoli(itate. Co(orta(entul de dinainte

'i din ti(ul a(ne9ie co(lete ot avea roriile co(licatii, dar, in a"ara ace'tora, tulburarile'unt de obicei u'oare 'i de 'curta durata. Daca a(ne9ia co(leta a "o't relun+ita, iar co(licatiile datorate co(orta(entului de dinaintea 'au din ti(ul a(ne9iei co(lete 'unt'e(ni"icative, er'onala oate avea (ulte di"icultati de dinainte 'au din ti(ul a(ne9ieico(lete 'unt 'e(ni"icative, er'onala oate avea (ulte di"icultati, cu( ar "i 'ituatia unui 'oldatcare e'te declarat de9ertor 'au a unei er'oane ca'atorite care devine bi+(a.

4n ca9urile rare in care er'oana 'e a"lainca in 'itati de a(ne9ie co(leta 'i recaata in"or(atii de're adevarata 'a identitate, deducerea

(otivelor de abandon 'i "acilitarea re'tabiliriii 'unt i(ortante. Trata(entul i(lica unele (etodeutili9ate, interviul a'i'tat (edica(ento' cu a(obarbital 'au &ino9a. Totu'i, e"orturile dere'tabilire a (e(oriei din (o(entulde a(ne9ie co(leta ade'ea "ara 'ucce'.

*'i&iatru oate "i util entru e?loatareainterioara a er'oanei 'i a (odelelor de relatii interer'onale in "unctie de di"eritele tiuri decon"licte 'i 'tari de di'o9itie care au reciitat a(ne9ia co(leta, in 'coul evitarii unuico(orta(ent 'i(ilar in viitor c.Tulburari de conver'ie a identitatii e'te o tulburare caracteri9ata rin e?i'tenta a doua 'au (ai (ulte identitati 'au er'onalitati care conduc alternativco(orta(entul er'oane. B'te re9enta a(ne9iei care i(lica incaacitatea de a)'i rea(intiin"or(atii er'onale i(ortante le+ate de unele dintre identitati. 8(ne9ianu e'te uni"or(a entru toate identitatile. Ceea ce nu e'te cuno'cut de o er'onalitate oate "icuno'cut de o alta. Unele tiuri de er'onalitati ar 'a cunoa'ca 'i 'a interactione9e cu altele incadrul unei lu(i interioare elaborate. De e?e(lu unele er'onalitati, de e?i'tenta carora

er'onalitatea 8 nu e'te con'tituenta, ot cunoa'te er'onalitatea 8 'i ot 'ti ce "ace acea'ta, ca 'icand i)ar ob'erva co(orta(entul. 8ltele ot 'a nu 'tie de er'onalitatea 8 'au ot 'a o cunoa'cadar 'a li'ea'ca co)con'tienta con'tienta 'i(ultana a eveni(entelor entru (ai (ult de o er'onalitate Gcu er'onalitatii.

Tulburarea de er'onalitate e'te +rava 'i cronica 'i oate duce la invaliditate 'iincaacibilitate. Ba e'te a'ociata cu o incidenta cre'cuta a tentativelor de 'uicid 'i 'e re'uune ca'"ar'e'te (ai "re+vent decat orice alta tulburare (intala rin 'uicid. Mai (ulte 'tudii au aratat catulburarile di'ociative de er'onalitate nedia+no'ticate anterior 'unt re9ente la 6)7O din acientii 'i&iatri acuti,in'titutionali9ati, 'i la o (inoritate de'tul de i(orta(ta dintre acientiiinternati entru trata(entul abu9iv de 'ub'tante 'i&otroe.

Ble ar 'a "ie (ai de+raba "re+vente, "iindca dia+no'ticate (ai (ult inulti(ii ani datorita cunoa'terii lor, inbunatatirii (etodelor de dia+no'tic 'i a unei (ai bunede'coeriri a co(orta(entelor neadecvate din coilarie 'i a con'ecintelor care deriva dinace'tea.De'i unii 'eciali'ti 'unt de arere ca raortarile cre'cute ale ace'tei tulburari re"lectain"luenta (edicilor a'ura acientilor 'u+e'tibili, nu e?i'ta dove9i clare care 'a 'riHine acea'ta arere.

Etiologie

Tulburarea di'ociativa de identitate e'te atribuita interactiunii (ai (ultor "actori% 'tre'cole'itor, caacitatea de di'ocire inclu'iv caacitatea de a declua roriile a(intiri, ercetii'auroria identitate de cuno'tintele con'tituiente G, inre+o'trarea unor etae ale roce'ului


9/23

nor(al de de9voltare dret de"en'iv 'i, in ti(ul coilariei, li'a unei educatii 'u"iciente 'i aco(a'iunii ca ra'un' la e?erientele dureroa'e 'au li'a de rotectie "ata de e?erientelecole'itoare ulterioare. Coiii nu 'e na'c cu 'enti(entul unei identitati uni"icate K ea 'e de9voltadin (ai (ulte 'ur'e 'i e?eriente.

coiii 'uu'i re'iunilor, de9voltarea 'a e'te ob'tructionata, a't"elca (ulte co(orta(ente care ar "i trebuit 'a 'e co(bine in tr)o identitate raortea9a abu9uri in

coilarie. 4n unele culturi con'ecintele ra9boiurilor 'i de9a'trelor Hoaca un ral i(ortant.Nuin'ea(na neaarat ca toate abu9urile raortate de ace'ti acienti ')au inta(lat cu adevarat.

De a'e(enea, altii nu au 'u"erit un abu9,dar au 'u"erit o ierdere recoce i(ortanta cu( ar "i dece'ul unui arinte G, boli +rave 'au alteeveni(ente"oarte 'tre'ante. De e?e(lu, un acient care a 'u"erit e?ce'iv, de'i nu a"o't 'uu'unui abu9. De9voltarea "iinteiu(ane re'uune caacitatea coilului de a inte+ra in"or(atii co(licate 'i de tiuri di"erite 'i dea trai reu'ite. *e (a'ura cecoilul reali9ea9a coe9iunea, arecierea co(le?a a roriei er'oane 'i a celorlalti, el trece rin"a9ele in care di"eritele ercetii 'i 'enti(ente 'unt 'e+re+ate. Fiecare "a9a de de9voltare oate "iutili9ata entru a +enera (odele di"erite ale 'inelui. Nu orice coil care a 'u"erit un abu9, o ierdere i(ortanta 'au o trau(a, are caacitatea de a de9volta er'onalitate (ultila. *acientiicu tulburari di'ciative de identitate ot "i utili9ata entru a +enera (odele di"erite ale 'inelui. Nu

orice coil care a 'u"erit un abu9, o ierdere i(ortanta 'au o trau(a, are caacitatea de ade9volta er'onalitate (ultila. 8cea'ta caacitate, 'tran' le+ata de cea de di'ociere, 'e re'uunea "i un "actor in aaritia ace'tei tulburari.

Cu toate ace'tea, (aHoritatea coiilor care au ace'te caacitati au 'i(ecani'(e adatative nor(ale, cei (ai (ulti "iind 'u"icient de roteHati 'i in+riHiti de adulti entru a evita aaritia ace'tei tulburari.

Si(to(e 'i 'e(ne

*acientii au ade'ea o diver'itate re(arcabila de 'i(to(e care ot 'a 'e(ene cu a"ectiunineurolo+ice 'i 'i&iatrice, cu( ar "i tulburarile de an?ietate, tulburarile de er'onalitate, 'i&o9ele'c&i9o 'i a"ective cu tulburarile eiletice. MaHoritatea au 'i(to(e de dere'ie, (ani"e'tari dean?ietate tran'iratii, ul' raid, alitatiiG, "obi, atacuri de anica, 'i(nto(e 'o(atice,di'"unctii 'e?ulae, tulburari de aetit 'i de 'tre'', o'trau(atic. Sunt "re+vente reocuarile

'uicidare 'i tentativele de 'uicid, la "el ca 'i ei'oadele de auto(utilare. Multi au abu9at la un(o(ent dat de 'ubiectele 'i&otroe. Sc&i(barile de er'onalitate 'i barierele a(ne9ice, dintreele au ca re9ultat "re+vent o viata &aotica.

*entru ca er'onalitatile interactionea9a "re+vent intre ele, acientii cutulburari di'ociative de identitate acu9a re9enta unor conver'i interioare 'i a vocilor altor er'onalitati care co(entea9a 'au 'e adre'ea9a acientului. Vocile 'unt erceute ca ni'te&alucinatii. Sunt (ai (ult 'i(to(e caracteri'tice entru tulburarea de identitate di'ociativa.

Tabloul 'i(to(atic "luctuant nivelul de activitate "luctuanta , dela "oarte activ ana la ierderea caacitatii de (unca, ce"alee 'evera 'au alte dureri 'o(atice,de9orientare te(orala, la'u'uri 'i a(ne9ie, deer'onali9are 'i dereali9are. Deer'onali9area 'ere"era la 'en9atia de ireal, de in'trainare de roriul 'ine 'i de deta'area de roce'ele "i9ice 'i(entale. *acientul 'e 'i(nte ca un ob'ervator al roriei vieti 'i oate ractic 'a 'e vada ca 'icu( ar ur(ari un "il(. Derali9area 'e re"era la erceerea unor locuri "a(iliare dret ne"a(iliare'i bi9are 'au ireale. Daca a(ne9ia co(leta a "o't relun+ita, iar co(licatiile datorateco(orta(entului de dinaintea 'au din ti(ul a(ne9iei co(lete 'unt 'e(ni"icative, er'onala oate avea (ulte di"icultati de dinainte 'au din ti(ul a(ne9iei co(lete 'unt 'e(ni"icative, er'onala oate avea (ulte di"icultati, cu( ar "i 'ituatia unui 'oldat care e'te declarat de9ertor 'aua unei er'oane ca'atorite care devine bi+(a. Sunt rareca9urile in care er'oana 'e a"la inca in 'itati de a(ne9ie co(leta 'i recaata in"or(atii de'readevarata 'a identitate, deducerea (otivelor de abandon 'i "acilitarea re'tabiliriii 'unt i(ortante.Trata(entul i(lica unele (etode utili9ate, interviul a'i'tat (edica(ento' cu a(obarbital 'au&ino9a. Totu'i, e"orturile de re'tabilire a (e(oriei din (o(entulde a(ne9ie co(leta ade'ea


10/23

"ara 'ucce'. 8lutorul 'i&iatrului oate "i util entru e?loatarea interioara a er'oanei 'i a (odelelor de relatiiinterer'onale in "unctie de di"eritele tiuri de con"licte 'i 'tari de di'o9itie care au reciitata(ne9ia co(leta, in 'coul evitarii unui co(orta(ent 'i(ilar in viitor

B'te re9enta a(ne9iei care i(lica incaacitatea de a)'i rea(inti in"or(atii er'onalei(ortante le+ate de unele dintre identitati. *er'oanelor cu tulburare di'ociativa de identitate li 'e

'unea ade'ea de're lucrurile e care le)au "acut 'i de care nu)'i a(inte'c, ca 'i de're(odi"icarile notabile de co(orta(ent. Ble ot 'a de'coere obiecte, lucruri "acute 'au 'crieri de(ana e care nu le ot recunoa'te 'au e care nu 'i le ot a'u(a5 ele 'e ot re"eri la roria er'oana "olo'ind ruralulG 'au cu er'oana a treia 'i ot avea a(ne9ia eveni(entelor care auaarut la o var'ta "ra+eda. 8cea'ta "or(a de a(ne9ia a eveni(entelor aarute (aidevre(e e'te nor(ala 'i lar+ ra'andita. *entru ca tulbuurarea di'ociativa de identitate aretendinta de a 'e(ana cu alte tulburari 'i&iatrice, acientii relatea9a in (od caracteri'tic e?i'tentaa trei 'au (ai (ulte dia+no'tice di"erite 'i a e'ecului teraeutic anterior. Ca un +ru , ei 'unt"oarte reocuatide roble(ele de control, atat de autocontrol cat 'i controlul altora.

VIII.Diagnosticul. Dia+no'ticul nece'itaevaluare (edicala 'i 'i&iatrica, inclu'iv c&e'tionarul 'eci"ic le+at de "eno(enele di'ociative. 4nunele circu('tante, 'i&iatrul oate "olo'i interviurile relun+ite, &ino9a 'au c&e'tionare"acilitata de (edica(ente 'i oate 'olicita acientului 'a tina un Hurnal.

Toate ace'te (a'uri incuraHea9a 'c&i(barea de la o er'onalitate la alta e durataevaluarii. C&e'tionarele 'ecial conceute ot "i utile. *'i&iatrul oate incerca 'a intre in contact'au 'a 'coata la lu(ina alte er'onalitati, rin 'olicitarea de a vorbi cu acea arte (entalai(licata in co(orta(ente entru care acientul are a(ne9ie 'au care au aartinut intr)o(aniera de deer'onali9are 'au de dereali9are.

*ro+no'tic. *acientii ot "i i(artiti in trei +rue din unct de vedere al ro+no'ticului.*ri(ii au in 'ecial 'i(to(e di'ociative 'i 'e(ne clinice o't)trau(atice, au o activitate buna in+eneral 'i 'e recuerea9a co(let dua trata(ent 'eci"ic. Cei din a doua +rua au 'i(to(e 'i&iatrice +rave, cu( ar "i tulburarile de er'onalitate, de di'o9itie, de aetit 'i de abu9 de'ub'tante. Bi 'e a(eliorea9a (ai lent, iar trata(entul oate "i relun+it cu

'ucce' (ai redu' datorita e9i'tentei (ai (ultor erioade de cri9a. *acientii din a treia +rua nunu(ai ca au o 'i&oatolo+ie +rava coe?i'tenta, dar ot 'a 'i ra(ana rin'i in la'a a'a)9i'elor o'edatori. Trata(entul e'te lun+ 'i ne'i'te(atic, "iind indretat (ai de+raba 're reducerea 'ia(eliorarea 'i(to(elor, decat 're reali9area inte+rarii. Uneori, teraia e'te ade'ea lun+ 'ine'e'i'te(at, "iind indretat (ai de+raba 're reducerea 'i a(eliorarea 'i(to(elor, decat 'rereali9area inte+rarii. Uneori, teraia aHuta acientii cu ro+no'tic (ai de"avorabil 'a "aca ro+re'e raide 're recuerare. Trata(entul e'te ade'ea lun+'i ne'i'te(ati9at, "iind indretat (ai de+raba 're reducerea 'i a(eliorarea 'i(to(elor, decat're reali9area inte+rarii. Uneori, teraia aHuta acientii cu ro+no'tic (ai de"avorabil 'a "aca ro+re'e raide 're recuerare.

XIX. TratamentSi(to(ele 'e accentuea9a 'i 'e re9olva 'ontan. Medica(entele aHuta in tratarea

'i(to(elor 'eci"ice, dar nu in"luentea9a direct tulburarea de "ond. Toate trata(entele de'ucce', care i'i roun 'a obtina inte+rarea. *entru ei, trata(entul are ca 'co "acilitara cooerarii'i colaborarii dintre di"eritele er'onalitati 'i reducerea 'i(to(elor. 8ce't trata(ent e'te ade'eadi"icil 'i durero', e?i'tand tendinta de aaritie a (ai (ultor cri9e ca re9ultat al actiunii er'onalitatiilor 'i al di'erarii acientului atunci cand 'e con"runta cu a(intiri trau(ati9ante.*entru a)i aHuta e acientii care trec rin eerioade +rele 'au care 'e a"la in ti(ul roce'ariiunor a(intiri dureroa'e, ot "i nece'are una 'au (ai (ulte erioade de 'eciali9are.

ino9a e'te ade'ea utili9ata entru a contacta di"eritele er'onalitati, entru a "acilita co(unicarea dintre ele 'i entru a le 'tabili9a 'i interreta. B'te


11/23

utili9ata de a'e(enea 'i entru a co(enta a(intirile trau(atice 'i de a le di(inua e"ectul.De'en'ibili9area 'i reelaborarea (i'carilor

oculare, incearca 'a relucre9e a(intirile trau(atice 'i 'a inlocuia'ca +andurile ne+ative de're'ine a'ociate cu ace'te a(intiri cu unele o9itive. 4n +eneral 'unt nece'are 0 'au (ai (ulte'edinte de 'i&oteraie e 'ata(ana ti( de 6 ana la : ani entru a inte+ra er'onalitatile 'au entru a obtine o interactiune ar(onioa'a intre ele, care 'a er(ita o activitate nor(ala, "ara

'i(to(e. 4nte+rarea er'onalitatilor (ultile e'te re9ultatul cel (ai avantaHo'.*'i&oteraia are trei "a9e

rinciale. 4n ri(a, rioritatea e'te rere9entata de 'i+uranta, 'tabili9area 'i intarirea acientului, re+atind)ul entru di"icilul roce' de relucrare a (aterialului trau(atic 'i entrucon"runtarea cu er'onalitatile roble(atice. Si'te(ul er'onalitatii e'te e?lorattoo+ra"iat invederea alicarii re'tului trata(entului. 4n a doua "a9a, acientul e'te aHutat 'a relucre9eei'oadele dureroa'e din trecutul 'au 'i 'a delan+a ierderile 'u"erite 'i con'ecitelene+ative ale trau(elor. 8tunci cand 'unt evaluate (otivatiile, entru di'ocierile re'tante ierderile'u"erite 'i con'ecintele ne+ative ale trau(elor. 8tunci cand 'unt evaluate (otivatiile, entrudi'ocierile re'tante, teraia oate "i indretata catre "a9a "inala, in care 'inele (ultilu al acientului 'i interrelatiile 'i activitatea 'ociala ot "i re"acute, inte+rate 'i reabilitate.

Unele inte+rari aar 'ontan, dar (ulte trebuie incuraHate rin di'cutii 'i rin unerea la cale a unui acord de uni"icare a er'onalitatilor, 'au trebuie "acilitate rin unerea

la cale a unui acord de uni"icare a er'onalitatilor, 'au trebuie "acilitate rin reverie diriHata 'au'u+e'tie &inotica. Dua inte+rare, acientii continua trata(entul, entru a "ace "ataunor roble(e care au ra(a' nere9olvate. Dua ce trata(entul o't)inte+rare are co(let,vi?itele la teraeut 'unt intrerute, dar rareori 'unt ter(inate de"initiv. *acientii aHun+ 'acon'idere 'i&iatrul dret o er'oana care oate 'a)i aHute 'a "aca "ata roble(elor 'i&olo+ice, inacela'i (odin care au nevoie eriodic de a'i'tenta (edicului de "a(ilie.

d. Tulburari de deer'onali9are

Sen9atia er'i'tenta 'au recurenta de a "i ata'at de roriul cor 'au de roce'ele (entale'i, de obicei , 'enti(entul de a "i un ob'ervator din a"ara al roriei vieti rere9inta tulburarea dedeer'onali9are.

Deer'onali9area e'te al treilea 'i(to( 'i&iatric ca "recventa 'i aare (ai ale' in

ericolele a(enintatoare cu viata, cu( ar "i accidente, a+re'iunile, violentele 'i bolile 'aule9iunile +rave5 oate 'a aara ca 'i(to( in (ai (ulte alte a"ectiuni 'i&iatrice 'i in tulburariconvul'ive. Ca tulburare'earata , deer'onali9area nu a "o't 'tudiata e lar+, iar incidenta 'ietiolo+ia'a nu 'unt cuno'cute.

Si(to(e 'i dia+no'tic5 *acientii au o ercetie di'tor'ionata a roriei er'oane, a roriului cor 'i a roriei vieti, ceea ce le creea9a di'con"ort. A er'oana oate 'a'e 'i(ta ca 'i cu( ar "i un auto(at 'au ca 'i cu( ')ar a"la intrun vi'. 8de'ea 'i(to(ele 'unttran9itorii 'i aar i(reuna cu 'i(to(ele de an?ietate, anica 'au "obie.

Cu toate ace'tea, 'i(to(ele 'ot "i cronice 'i ot er'i'ta 'i ot 'a reaara ti( de ani de 9ile. *acientilor le e'te ade'ea di"icil 'a)'i de'crie'i(to(ele 'i 'e ot te(e 'au ot 'a creada ca 'i(to(ele in'ea(na ca 'unt nebuni. *acientul areade'ea 'en9atia de ireal 'i oate ercee lu(ea ca ireala 'i a'e(anatoare vi'ului.

Unii acienti re9inta tulburari

(ini(e altii 'unt 'ever a"ectati 'au c&iar i'i ot ierde caacitatea de (unca. De'i unii 'e otadata tulburarii de deer'onali9are 'au c&iar ii ot bloca e"ectele, altii au an?ietate cronica le+atade 'tarea lor (intala, 'e te( 'a nu innebunea'ca 'au 'unt (acinati de i(licatiile tulburarii lor a'ura or+ani'(ului 'i de 'en9atia de in'trainare, de 'earare de ei in'a'i de lu(e.

Dia+no'ticul 'e ine e ba9a 'i(to(elor. Medicul trebuie 'a e?cluda a"ectiunile or+anice, abu9ul de 'ub'tante 'i altetulburari di'ociative. Te'tele 'i&olo+ice 'i '&e'tionarele 'eciale 'unt utile entru dia+no'tic.


12/23

Prognostic si tratament Recuerarea co(leta e'te o'ibila la (ulti acienti, in 'ecial la cei caror 'i(to(e au

aarut in le+atura "actorii de 'tre', care ot "i re9olvati rin trata(ent. 8lti acienti nu ra'und latrata(ent, dar 'e ot a(eliora 'in+uri, tretat.

Sen9atia de deer'onali9are e'te ade'ea tran9itorie 'i 'e re9olva 'ontan. Trata(entul e'te

Hu'ti"icat doar daca tulburarea e'te er'i'tenta, recurenta 'au deranHanta. *entru unii acienti 'unt"olo'ite cu 'ucce' variantele 'i&oteraii cu( ar "i'i&oteraia 'i&odina(ica, teraiaco(orta(ental co+nitiva, &ino9aG, dar nici unul dintre trata(ente nu ')a dovedit e"icient entrutoti acientii.

Tranc&ili9antele 'i antidere'ivele au "o't utile entru unii acienti. Trebuie tratate 'i altetulburari 'i&iatrice, care 'unt ade'ea a'ociate 'au reciitate de deer'onali9are.

Trata(entul trebuie directionat 're toti "actorii 'tre'anti a'ociati aaritiei tulburarii.

Crizele isterice4'i ale+e dret criteriu de ordonare a 'i(to(alo+iei oarecu( "unctia co(ro(i'a .

*'i&iatria @(edicala@ i'i avea dret criteriu de 'ortare a 'i(to(elor ato+enia 'i inten'itatea 'i&oato+enica reactie, de9voltare, nevrotica, 'i&otica etc.G. B?unerea din unct de vedere ato+enic o"era o (ai (are coerenta tabloului clinic, de aceea o vo( "olo'i in de'crierea clinica.

Cri9ele aro?i'tice aar reactiv ca a(ni"e'tari e?tre( de 9+o(otoa'e 'i i(re'ionate entru neavi9ati . *ot i(ita % lioti(ii, (oarte clinica, cri9e eiletice ,cri9e tetani"or(e , cri9e dea+itatie a+re'iva, cri9e de e?citatie cu ra' ori lan' etc.,ana la autole9ari (inoreG de(o'trative 'ic&iar co(orta(ent ara'uicidar, de(on'trativ, in 'couri de 'antaH.

8ce't ulti( a'ect "ace ca cri9ele aro?i'tice i'terice 'a "ie con'iderate totu'i our+enta 'i&iatrica ,deoarece el oate aarea oricand 'i 'e oate ter(ina 'uicidar c&iar din+re'eala, "araintentia reala a acientului . B'te o'ibil ace't de9noda(int , deoarece in toate ace'tecri9e con'tiinta e'te in+u'ta.

Fiindca ele ot con'titui la unii acienti 'in+ura (odalitate de co(unicare atolo+ica ecare o au la di'o9itie , cri9ele 'e ot reeta in toate 'ituatiile "ru'trante, oricon"lictuale.@Convul'iile 'eudoeiletice 'e caracteri9ea9a rin caderi roteHate@ niciodata nu'e love'te G, rin li'a eliberarii '"icteriene 'i a 'u(e+atiei .

Dua re9olutia unei cri9e (aHore ra(ane "undalul

'i(to(atolo+ic nevrotic i'teric, cu 'i(to(e din aceea'i +arderoba atola'tica , dar deinten'itate (ult (ai di'creta .

8ce't "undal rere9inta de "at nevro9a i'terica ce e?i'ta 'i "ara (arile cri9e i'terice.8ce'te cri9e rere9inta ra'un'ul atolo+ic e?lo9iv la o @(are trau(a @,@(are "ru'trare@,con"lictetc ...*atolo+ia i'terica indi"erent de inten'itatea (ani"e'tarii ei e'te unatern reactiv er'onolo+icobtinut rin a(rentare culturala in onto+enie. De aceia ute( ob'erva e?ri(ari atolo+ice deti i'teric 'i in dere'ii , c&iar 'i in 'c&i9o"renii, 'au conHunctural reactiv la er'onalitati di"erite"ara nici o tra'atura &i'trionica in antecedente.

B?i'ta un al+orit( reactiv i'teric de ori+ine culturala.C&arcot, in 'ecolul =4= ob'erva'e la bolnaviiinternati "eno(enul de @conta+iune 'i&ica @. Adata rodu', un 'i(to( era rerodu' rin i(itatie de ceilalti i'terici. 8 nu(it "eno(enul @i'terie de cultura@. *rin acela'i (ecani'(e'te o'ibila aaritia unor adevarate @eide(ii i'terice @, in diver'e colectivitati. 8tentia 'ico(ati(irea ,anturaHul,accentuea9a 'i relun+e'c 'ectacolul atolo+ic , iar neba+area de 'ea(a

il atenuea9a 'i)i 'curtea9a durata . 8ce'te tablouri, de'i acute 'i)i 'curtea9a durata . 8ce'tetablouri, de'i acute 'i teraeutic nece'ar ur+ente , ra(an dincolo de 9+o(otul lor ,ni'te tablourinevrotice, rin li'a 'e(nelor 'i&otice caracterul raid tran9itor 'i beni+nitatea lor.

Si(to(atolo+ia neuronala curinde% tulburari (otorii de relatie 'i t. 'en9itivo'en9orialeTulburarile (otorii de relatie curind la randul lor %

2. arali9i 'i&o+ene0. (i'cari anor(ale6. 'a'(e,contracturi 'i atonii 'i&o+ene7. 'i&o(otorii


13/23

2. Paraliziile ot i(ita orice ti de arali9ie ,care in'a intodeauna ur(ea9a too+ra"ia i(a+iniicororale 'i nu e cea anato(ica . 8't"el o (onoore9a de (e(bru in"erior, curinde@i(o'ibilitatea @ tuturor (i'carilor (e(brului in"erior re'ectiv 'i 'e aco(ania9a cu o@ane'te9ie in 'o'eta@. Daca i(ita o are9a "aciala, ob'erva( ca ea di'are in ti(ul vorbirii 'i ca niciodata

are9a i(itata nu e'te co(leta 'i(to(atolo+ic neurolo+ic. Sau in ca9ul unei a"onii, ori di'"oniii'terice, acientul oate co(unica er"ect in 'oata , orice e?a(inare ARL 'au neurolo+icaneutand 'e'i'a (odi"icarile or+anice. e(ile+ia i'terica nu a"ectea9a "acie'ul. 8tat are9ele cat 'i ane'te9iile aco(aniatoarevaria9a, de obicei, de la o 9i la alta , nu doar ca inten'itate , dar 'i ca nuante anato(ice. Recaderilevi9ea9a acelea'i 9one .*are9ele 'i le+iile 'unt (ai "recvente e 'tan+a ,la dretaci ca o cedare(inoraG , iar atunci cand li 'e cere 'a (i'te 'e+(entul a"ectat, de'eori, aare contracturaanta+oni'tilor ca o oo9itie incon'tienta, 'au ca o co(anda (otorie eronataG. 0. Miscarile anormale con'tau in % tre(uraturi, ticuri 'i (i'cari coreice.

Tre(uraturiile aar doar cand bolnavul 'ta in icioare , 'e lini'te'c cand nu e'te ob'ervat,'unt a(le 'i vi9ea9a (e(brele , caul o'cilatii bru'teG , ori tot corul. 4n ca9ul (i'carilor corei"or(e , (i'carile 'unt (ai a(le , (ai or+an9iate 'i (ai 'tereotie decat cele coreice.

6. Spasme contracturi si atonii.Dintre atonii a(inti( a'ta9i)aba9ia,cand bolnavul nu oate , uneori entru (inute ,

alteori entru 'ata(ani, 'a 'tea in icioare 'au in 'e9ut, 'a)'i (en'ina ec&ilibrul. Cand cade , nu'e love'te .Cauta de(on'trativ 'riHin 'i o9ea9a (i'cari ciudate ata?ice, treidatii etc. 4n o9itieculcata e?ecuta orice (i'care la co(anda.

4nver' , 'unt o'ibile diver'e 'a9(e5 a antebratului, a coa'ei, a "le?orilor de+etelor,torticoli' i'teric rin 'a'(ul 'ternocleido(a'toidianului, ble"aro'a'(e unilateral, &e(i'a'("acial etc. Dar Una dintre cele (ai enibile e?eriente (edicale datea9a din ri(ul (eu an de'eciali't 'i&iatru.

Ca9ulunui barbat de :0 de ani 5 care avea intr)adevar o er'onalitate &i'trionica , re9enta de doi ani de 9ile 'i(to(e e care 'eciali'ti cu renu(e, interni'ti, neurolo+i,'i 'i&iatri, le etic&eta'era cu totii conver'ii, (ai ale' ca erau variabile, tot ti(ul 'e lan+ea dealtceva 'i erau tran9itori.

MiHloacele cla'ice de inve'ti+atie% B-, R+r, neu(oence"alo+ra"ie 'i e?a(en de LCR nu indicau ni(ic . 4nca nu e?i'tau (iHloace (oderne de e?a(inare i(a+i'tica neinva9iva. Ca9ul adecedat bru'c 'i 're 'urrinderea tuturor la necro'ie a aarut o T.U. cerebrala, arietala dr. Decca 3 c(. 8ce't ca9 de(on'trea9a ca un dia+no'tic de conver'ie nu oate "i decat un dia+no'ticde e?cludere . 8ce't ca9 (ai 'ublinia9a "atul ca e?i'ta @un (od i'teric@ de e?ri(are 'i&oatolo+ica, care e'te altceva 'i (ai ale' in lu' "ata de atolo+ia i'terica roriu 9i'a.

8ce't (otiv de e?ri(are atolo+ica oate "i re+a'it , cel utin ca nuante 'i in alte boli 'i&ice 'i 'i&o'o(atice . 7. Tulburari 'i&o(otorii curind catale'ia 'i letar+ia i'terica . Catale'ia 'e (ani"e'ta rintr)ori+iditate (a?i(a a corului in e?ten'ie, con'tiinta "iind 'u'endata. Ba oate aare reactiv

i'teric, 'au la co(anda in tran'a &inotica . Ri+iditatea e'te atat de inten'a incat corul corul oate "i 'u'endet ca la circG e 'ulite, 'abii, 'ticle, etc.Letar+ia i'terica aare ca un 'o(n ro"und, cu o li'a de ra'un' la 'ti(uli, 'i(uland (oartea . De "at e'te o oo9itie activa laorice 'olicitare % daca incerci 'a)i de'c&i9i leoaele bolnavul 'e contracta, daca incerci 'a)lro'to+oletti bolnavul i'i contracta (u'c&ii core'un9atori ounerii, etc.

Tulburari 'en9itivo'en9oriale. 8ne'te9iile 'i &ier e'te9iile, de obicei aco(aniindtulburarile (otorii, dar aarand 'i 'earat, re'ectand cu( 'unea( i(a+inea cororala au "o'tnu(ite de C&arcot @'ti+(ate i'terice@. Dintre cele 'en9oriale (ai "re+venta e'te cecitatea i'terica.

Ca9ul F.M. "unctionara, neca'atorita, de 01 de ani. 8vea ca artener un cole+ de birou cucare era convin'a ca 'e va ca'atori. Facandu)i , e nea'tetate o vi9ita la do(iciliu , il +a'e'te in


14/23

at cu cea (ai buna rietena a ei , tot cole+a de birou . Socul e(otional e'te atat de (are incat@orbe'te@ Cat n)ar "i vrut 'a ii vadaG. Din acel (o(ent nu (ai vorbea intr)un (od neutru, 'ec,voit @nei(ortant@ de're incidentul +enerator al atolo+iei acu9ate @orbirea@G. Re"le?ele uilare erau nor(ale . Nici o 'u+e'tie nu a utut)o aHuta . Cu atat (ai utin c&i(iotereaia. Lain'i'tanta di'erata a "a(iliei , 'e recur+e la BS. Dua doua 'edinte vederea revine la nivelulanterior. 4n continuare ca9ul a evoluat ca o di'ti(ie rabu'irea e(otionala a "o't totala G.

Rolul teraeutic al BS , care aduce neuroc&i(ic la 9ero e+ali9and toate 'ocurile G ,ec&ilibrand 'i'te(ele de neurotran'(i'ie, ne 'u+erea9a ceva din relatia 'i&ic)neuro'o(atic.*'i&odina(ic 'unt re9ente ca (ecani'(e de aarare% Ne+areai+norarea realitatii e?terioareG.Re+re'iuneablocarea incon'tienta a in"or(atiilor ce erturba con'tientulGDi'ocierea"unctionarea 'earata,aralela,a doua roce'e (entaleG.

Literatura de'crie ca9uri de diloie, a(blioie, 'cotoa(e, de vedere in tunel, uneoricecitate unilaterala etc. Surditatea 'i&ica a "o't de'cri'a de'eori in erioada ra9boiului. B'teab'enta in 'o(n. *ot e?i'ta 'i tulburari ve+etative. Sunt cele (ai rare ca9uri. 4'teria oate i(ita orice.B?i'ta ca9uri de 'eudo+raviditate i'terica la care abdo(enul era (ai bo(bat la orice +ravida inluna a noua. *atolo+ia e?ri(a roble(e (aritale la un culu "ara coii, in care 'otul avea ovirilitate (ode'ta, iar acienta era anor+a'(ica. Ma'aHul ubian re9olva in cateva (inute un

a'e(enea ca9, obli+atoriu in re9enta cel utin a unei a'i'tente, a't"el ri'cul de calo(nie devine(aHor. De a't"el din recautie e'te nece'ara re9enta unei terte er'oane la reluarea oricareii'terice.8( va9ut 'eudoulcero' cu 'eudo&e(ate(e9a, acu9and dureri 'i re9entand contractiiabdo(inala. 8ce'te i(itatii de 'u"erinte interne 'unt di"icil de tran'at la inceut. B'te nece'aracolaborarea cu interni'tul.

Dia+no'ticul de i'terie la ace'te ca9uri oate "i u'a decat rin e?cluderea.

Si(to(atolo+ia 'i&ica tetrada de"initorie a tulburarilor bi'ociativenevro9ei i'tericeGcon'ta in% a.Tetrali'( b.Le+atura inteli+ibila cu 'tarile "ru'trante. c.Bvolutia in "unctie de atitudinea celor re9enti'ectatoriG. d.Rolul 'u+e'tiei 'i al er'ua'iunii. Relatia 'i(to(elor cu dina(ica "actorilor 'i&ici de"ine'c i'teria ca o 'i&o+enie.*'i&ic, tabloul de'cri' (ai 'u' 'e co(letea9a cu% labilitatee(otionala,&ioroc'e'ie,in ri(ul rand voluntara, &io(ne9ie, un ra+ e?tre( de 'ca9ut la"ru'tratii, 'i tot "elul de &io, a'ecte a'tenice, ana la ceea ce annet a nu(it obo'eala de a trai. Tulburarile 'i&ice con'tau 'i in de'crieri cla'ice ale 'en9atiilor articulare%ar'uri,"urnicaturi,dureri,+adilat etc.in 9one ero+ene%'ub(a(are, verte?ul (a(elar, unctele ovariene etc.Uneori intrea+a 'i(to(atolo+ie di'are la atin+erea 'au (a'aHul ace'tor 9one.Ble releva di"icultatile de culu 'i di"icultatile din 9ona vietii erotice.4'tericele,de'i au unco(orta(ent rovocator eroticnevoie de 'ucce' e 'cenaG, 'unt de'eori "ri+ide, au o (ode'taviata 'e?uala. Tulburarile di'ociative 'e ot colora dere'iv, ca9 in care dere'ia e'te 'i ea 9+o(ota'a,teatrala, 'olicitand enibil co(a'iunea, ceea ce ii 'cade credibilitatea.De'eori 'olicitudinea 'e

oate tran'"or(a in 'antaH 'enti(ental (ai ale', cu robe ara'uicidare, ceea ce aduce o nota de+ravitate 'i ur+enta ace'tor ca9uri.

XIX. Diagnosticul diferential 'e "ace cu% a. Tulburarile neorolo+ice (i(ate,in 'riHinul carora vine obiectivitatea 'i(to(atolo+ica. b. Bile'ia c. Cri9ele 'a'(o"ile care au o 'i(to(atolo+ie co(leta, data de laborator concludente 'ire(edii teraeutice clare. d. Si(coele cardiace,letar+ia 'i alte conditii alea ierderii cuno'tintei.La i'tericiBB-,B-,T8 'unt nor(ale.


15/23

Bide(iolo+ia.4n ur(a cu o +eneratie atolo+ia i'terica o"erea rocente de trei atru la'uta dintre bolnavii 'i&ici, do(inand in 'ectiile 'i 'anatoriile de nevro9e.'c&i(barea +eneratie ')a rodu' conco(itent cu 'c&i(barea valorilor 'i 'tandandelor 'ociale, care au devalori9ate?ri(area conver'ivadi'ociativaG a "ru'tratiei 'i a con"lictualitatii intra'i&ice.De aceeaca9oi'tica ')a rarit (ult, de'i nu a di'arut.Centrul de +reutate ')a (utat 're tulburarile'o(ato"or(e,care au credibilitate in actul (ental colectiv,'unt boli 'erioa'e.

Btioato+enia*'i&iatria cla'ica a elaborat o intrea+a biblioteca entru a anali9a ato+enia nevro9elor in

+eneral,a i'teriei in 'ecial.S)au conturat 'eturi de vulnerabilitati% a.Neuro'o(atice b.*'i&olo+enice individuale c.Culturale

Vulnerabilitate 'o(atica. 4nca in 2


16/23

(ai ab'urde . Co(orta(entul e'te 'trident de ti de(ential, dar in acela'i ti( evidentde(on'trativ. 8't"el, un de(ent nu va incerca niciodata ca un 'eudoni( i'teric, 'a i(braceca(a'a ba+and icioarele e (aneci , 'au 'a bea aa cu "ar"uria, etc.

*uerili'(ul. 8are in conditii 'i(ilare cu ri(ele 'i con'ta intr)o re+re'iune a er'onalitatii la nivel in"antil. Detinutul vorbe'te 'i +e'ticulea9a i(itand coiii (ici, 'e Hoaca

'tand e Ho', inventand Hucarii, "ace e @o9na'ul@, ii abordea9a e ceilalti cu aelativele %@nene@, @tati@,@(a(i@,cere@aa@,vrea 'a "aca @nana@ etc.

Starea creu'culara i'terica. Con'ta intr)o in+u'tare a ca(ului con'tiintei, cu o traire ini(a+inar a 'cenei trau(ati9ante . De e?e(lu dua un accident auto, cu ierderea unor er'oanedra+i bolnavul 'e oate co(orta tiand in+ro9itor, aarandu)'e, ca in ti(ul accidentului, cu ointen'a de'carcare e(otionala. 8cce'ele de in+u'tare i'terica a con'tiintei 'unt declan'ate de'ti(uli, evocand intr)un "el oarecare trau(a.

Reactia 'eudocatatonica. Reactiile 'i&otice i'terice ot i(ita orice 'tare 'i&otica%dere'iva, (aniacala, 'c&i9o"or(a. Ble 'unt li'ite de coerenta 'i&oatolo+ica a 'i&o9elor autentice , 'unt de(on'trative, intodeauna ur(are'c bene"iciul 'ecundar, iar atunci cand conte?tulle o"era o'ibilitatea de a)'i reali9a un bene"iciu direct a evada, de e?e(lu G, o "ac i(ediat ca 'icu( nu ar (ai "i bolnavi. 8ce't lucru nu la'ea9a in'a 'tarea 'i&otica i'terica in randul

'i(ularilor 'i(le. 4ntre altele, unii bolnavi ot re9enta a'ecte 'eudoauti'te, cataletoide, cu"le?abilitate ceroa'a 'i a'ect de ab'enta din (ediu.

Fu+a dia'ociativa 'e nu(ea in 'i&iatria cla'ica "u+a atolo+ica, 'au "u+a reactiva.>olnavul, deter(inat de o e(otie uternica, uneori declan'ata (ne9ic, "u+e din locul in care era,de obicei la di'tante (ari, cu o aarenta de dela'are nor(ala, dar cu a(ne9ia (o(entelor "u+ii. A varianta clinica a reactie de 'oc e'te a+itatia 'i&o(otorie reactiva, nu(ita 'i(ecani'( de ventil datorita de'carcarii e?lo9ive a unei dra(atice ten'iuni e(otionale. 8+itatia oate "i de (are violenta. Stuoarea di'ociativa, "o'ta 'tuoare reactiva 'au reactia de 'oc in&ibata, in care bolnavul nu (ai are nici o re9onanta e(otionala, nu)l (ai i(re'ionara ni(ic, de'i con'tiintara(ane clara, luciditatea inte+rala. 8"lat in ericol de (oarte, intele+e e?act 'ituatia, dar nu ili(re'ionea9a, "ata de ericol "unctionand ca un auto(at, a'e(anator cu a'ectul robotic din'o(na(buli'(. Variantele clinice 'unt 'tarea de tran'a 'i de o'e'ie, recu( 'i 'tarile de e?ta9, incare er'oana e'te li(itata in relatia cu realitatea la conte?tul e(otional care declan'ea9a tran'a. 8(ne9ia di'ociativa. B'te o tulburare tran9itorie 'i lacunara de (e(orie, e care 'i&iatria cla'ica o trata in cadrul reactiilor 'i&otice. *er'oana e'te incaabila 'a)i'i rea(intea'ca(o(entele e?tre( de trau(ati9ante% o raire, un viol, un accident etc., adica (o(entele e?tre(de incarcate e(otional ne+ativ. Nu e'te o tulburare de"initiva de (e(orie. Vi9ea9a doar 'i&otrau(a 'i blocaHul di'are dua de'carcarea e(otionala. Trata(entul tuturor 'tarilor di'ociative e'te (edica(ento' 'i 'i&oteraeutic. A 'tare dea+itatie bene"icia9a de un 'edativ, o 'tare 'i&otica aco(aniind di'ocierea bene"ica de unantidere'iv etc. C&i(ioteraia 'tarilor acute e'te deci 'i(to(atica. Trata(entul (edica(ento'de "ond vi9ea9a vulnerabilitatea neuro'o(atica, adica 'caderea neuroe?citabilitatii 'i "orti"iereaneuronala.

A ec&ilibrare oti(a o o"era 'uli(entarea aortului de M+ in diver'e "or(e re"erabilArotat de M+, oral, 'au M+SA7 alaturi de +luco9a, vita(ina C 'i vita(ina >:G. *'i&oteraia'tarilor acute bene"icia9a de er'ua'iune, convul'iile bene"icia9a de &ino9a 'u+e'tie &inoticaG,cure analitice, 'i&oteraie de +ru, 'i&oteraie de culu 'i 'i&oteraia "a(iliei.

Cu( 'e une dia+no'ticul de tulburare conver'iva Dia+no'ticul tulburarii de conver'ie i(lica trei ele(ente% e?cluderea a"ectiunii

neurolo+ice, e?cluderea 'i(ularii 'i deter(inarea (ecani'(ului 'i&olo+ic. Fiecare dintre ace'tea re9inta di"icultati%

aG E"cuderea afectiunii neurologice


17/23

Tulburarea de conver'ie re9inta 'i(to(e care in (od tiic 'ea(ana cu o a"ectiune neurolo+ica, recu( atacul, 'clero9a (ultila, eile'ia 'au arali9ie eriodica &ioale(ica. Neurolo+ultrebuie 'a e?cluda cu atentie a"ectiunea neurolo+ica rin e?a(inarea atenta 'i rin inve'ti+atiile otrivite.Totu'i, e?i'ta o'ibilitatea e?i'tentei a"ectiunii neurolo+ice cat 'i a tulburarii de conver'ie. 4ne?cluderea bolii neurolo+ice, neurolo+ul 'e ba9ea9a in (od traditional e re9enta 'e(nelor

o9itive ale tulburarii de conver'ie, anu(ite a'ecte ale re9entarii care 'e con'iderau a "i rare in boala neurolo+ica, dar co(une in tulburarea de conver'ie.

Validitatea (ultora dintre ace'te 'e(ne a "o't u'a la indoiala, totu'i de un 'tudiu care ade(on'tra ca ace'tea aar de a'e(enea 'i in boli neurolo+ice. Un a't"el de 'i(nto(, de e?e(lu,e'te@ Fru(oa'a indi"erenta@@La >elle indu"erance @G, de'cri' ca o li'a relativa de le+aturade're natura 'au i(licatiile 'i(to(elor. 4ntr)un 'tudiu ulterior, nu ')a +a'it nicio dovada ca acientii cu 'i(to(ele@"unctionale@'unt (ai e?u'i 'a)'i (ani"e'te ace'te 'i(to(e, "ata de boala or+anica con"ir(ata .

Un alt a'ect con'iderat a "i i(ortant era ca 'i(to(ele tind 'a "ie (ai 'evere e arteanon)do(inanta in +eneral 'tan+aG. B?i'ta o varietate de teorii recu( i(licarea relativa ae(i'"erelor cerebrale in roce'area e(otionala, 'au (ai 'i(lu doar ca e'te (ai u'or de trait cuun de"icit "unctional e artea non)do(inanta.

bG E"cluderea simulariiTulburarea de conver'ie nece'ita e?cluderea 'i(ularii deliberate. Din ne"ericire, acea'ta e'te (aiu'or de de(on'trat daca acientul 'e con"e'ea9a 'au e'te rin'.Un 'tadiu de neuroi(a+i'tica'u+erea9a ca 'i(ularea ar utea "i di"erentiata de tulburarea de conver'ie rin (odul activitatiilobului "rontal. Totu'i, acea'ta e'te o cercetare (ai (ult decat artea te&nica clinica.

cG Stabilirea unui mecanism psi!ologicMecani'(ul 'i&olo+ic oate "i cel (ai di"icil a'ect al dia+no'ticului tulburarii de conver'ie.Literatura nece'ita arerea clinicianului re"eritor la "actori 'tre'anti recedenti 'au con"lictea'ociate cu de9voltarea a"ectiunii, cu toate ca (ecani'(ul e?act rin care ace'ti "actori 'aucon"licte a'ociate cu de9voltarea a"ectiunii, cu toate ca (ecani'(ul e?act rin care ace'ti "actoriconduc la aaritia tulburarii e'te neclar. Care 'unt cau9ele tulburarii de conver'ie

Modelul ori+inal "reudian 'u+erea9a ca incarcatura e(otionala a e?erientelor dureroa'ear "i rere'ata in (od con'tient ca e o cale de conducere a durerii, dar acea'ta incarcaturae(otionala ar utea "i intr)un "el@convertit@ in 'i(to(ele neurolo+ice.Freud a "o't de acord ca e?erientele rere'ate erau de natura 'e?ua.anet a "o't o (are teoriticiana a i'teriei, ar+u(entand "atul ca 'i(to(ele aar ca ur(are a"ortei 'u+e'tiei, actionand a'ura unei er'onalitati vulnerabile catre di'ociere. 4n ace't roce'iotetic, e?erienta 'ubiectului le+ata de iciorul 'au, de e?e(lu, e'te indeartata de re'tulcon'tientei 'ale,re9ultand in arali9ie 'au a(orteala a iciorului.

B?i'ta con"ir(ari ale (odelului lui Freud venit din artea de'coeririlor cu rate (ari deabu9 'e?ual in coilarie, in ca9ul acientilor care 'u"era de tulburare de conver'ie.Un 'tudiu reali9at in anul 011; a de(on'trat ca tulburarea de conver'ie 'i tulburarile di'ociative'unt a'ociate 'tati'tic, i(art a'ecte recu( abu9 'i 'u'cetibilitate (are in i'toric 'i au cel (ai

ade'ea cau9e 'ubiacente.A e?licatie 'i&olo+ica entru tulburarea de conver'ie e'te "atul ca 'i(to(ul ar "i utut "i avantaHo' in evolutie. Cat de "recvent e'te intalnita tulburarea de conver'ie4n"or(atiile rivind "re+venta tulburarii de conver'ie 'unt li(itate, in arte din cau9aco(le?itatii roce'ului dia+no'tic.

4n clinicile de neurolo+ie, revalenta raortata a 'i(to(elor ine?licabile rintre acienti e'te "oarte (are, de aro?i(ativ 61):1O.Totu'i, dia+no'ticul tulburarii de conver'ie nece'ita in (od tiic o evaluare 'i&iatrica'uli(entara 'i intrucat utini dintre acienti con'ulta un (edic 'i&iatru, e'te neclara roortia


18/23

'i(to(elor ine?licabile datorate tulburarii de conver'ie.Multi autori au +a'it dove9i care ate'ta ca tulburarea de conver'ie e'te (ai "re+venta in

ca9ul acientilor din (ediul rural, cu 'tatut 'ocio)econo(ic 'ca9ut, unde inve'ti+area acientiilor e'te li(itata iar indivi9ii ar utea 'ti (ai utine de're concetele (edicale 'i 'i&olo+ice. 4n i'torie, concetul de @i'terie@ era relationat e?clu'iv cu 'e?ul "e(inin, aoi ace'ta a "o't e?tin''i la barbati.

4n re9ent, ')a de(on'trat ca tulburarea de conver'ie aare la a(bele 'e?e, cu o redo(inanta la 'e?ul "e(inin, de aro?i(ativ 0):J2.Tulburarea de conver'ie oate aarea la orice var'ta dar e'te rara la coiii (ai (ici de 9ece ani'au la var'tnici.

Studiile 'u+erea9a un var" al debutului la var'ta de e'te 61 de ani. Care e'te trata(entul tulburarii de conver'ie

Trata(entul ar utea include ur(atoarele% e?licarea trebuie 'a "ie clara 'icoerenta,intrucat atributele 'i(to(elor "i9ice unei cau9e 'i&olo+ice nu e'te accetata de (ulti acienti educati in di"erite culturi. 8ce'ta oate ilu'tra veridicitatea a"ectiunii, ceea ce e'te unco(un, otential rever'ivil a 'i nu indica "atul ca acientul e'te 'i&otic.

De'crierea 'i(to(elor ca "unctionale ar utea "i de aHutor, in'a e'te nece'aracon"ir(area ace'tei iote9e rin 'tudii. 4n (od ideal, acientul ar trebui ur(atit de un (edicneurolo+ entru un ti(, entru a 'e a'i+ura ca dia+no'ticul e'te cel corect.

) "i9ioteraie ) teraie ocuationala entru (entinerea autono(iei in activitatiile cotidiene) trata(entul co(orbiditatilor recu( dere'ia 'au an?ietatea.

B?i'ta rea utine dove9i care 'a ate'te e"icinta trata(entului tulburarii de conver'ie. 8ltetrata(ente recu( teraia co(orta(entala co+nitiva, &ino9a, 'i&oteraie 'i&odina(ica,electroence"alo+ra(a '.a.

Care este pronosticul tulburarii de con#ersie$ Literatura de 'ecialitate 'u'tine "atul ca 'i(to(ele vor di'area in aro?i(ativ doua'ata(ani in ca9ul acientilor 'eciali9at. A cicic(e K o atri(e va avea o recurenta in cur'ulunui an, ace't lucru reci9and recurentele viitoare. Debutul acut, 'tre' identi"icabil'i ti( 'curtintre debut 'i trata(ent 'unt a'ociate cu un ro+no'tic "avorabil.

%ezultateTulburari di'ociative i(o'ibilitatea de a inte+ra nor(al a(intirile, ercetiile,

identitatea 'au con'tiinta. Fiecare o( traie'te oca9ional e?erienta di'ocierii "ara a "i rut derealitate. De e?e(lu o er'oana care conduce auto(obilul 're o anu(ita directie 'i, la un(o(ent dat, 'a reali9e9e ca nu)'i rea(inte'te (ulte a'ecte din erioada in care conducea,datorita reocuarilor le+ate de +riHile er'onale, unui ro+ra( de la radio 'au a unei conver'atiicu un a'a+er. *ercetia durerii oate "i di'ociata 'au &ino9a. Cu toate ace'tea alte "or(e dedi'ociere erturba 'en'ul 'inelui er'oanei 'i (e(oria eveni(entelor vietii. Cand (e(oria e'te ro't inte+rata aare a(ne9ia di'ociativa. Cand identitatea e'te "ra+(entata i(reuna cu (e(oriaaare a(ne9ia co(leta 'au tulburarile di'ociative de identitate.

Cand trairea 'i erceerea 'inelui 'unt tulburate , aar tulburarile de deer'onali9are. Tulburarile di'ociative 'unt de obicei acociate cu 'tre'' cole'itor,

care oate "i +enerat de eveni(ente trau(ati9ante de viata, accidente 'au de9a'tre traite direct 'aula care ')a a'i'tat ca (artor 'au de con"licte interioare de ne'uortat care "ortea9a (intea 'a'eare in"or(atiile 'i 'enti(entele inco(atibile 'au de neaccetat.

XII. Concluzii Tulburarea conver'iva 'au i'terica e'te o a"ectiune 'i&iatrica care are caacitatea de a

tran'"or(a unele ten'iuni 'i&ice in (ani"e'tari cororale. 8cea'ta tulburare e'te o tulburare

centrala in (edicina, toc(ai din cau9a di"icultatii de dia+no'tic, entru ca (edicul de orice

'ecialitate, alta decat 'i&iatrie 'au neurolo+ie, une 'i(to(ele conver'ive e 'ea(a unui

(icrob a"lat in or+ani'('au e o dere+lare (etabolica.


19/23

4n oinia (ea conver'ia e'te o boala co(le9a

care i(re'ionea9a ublicul rin (ani"e'tarile e care le are, di'era "a(ilia 'i (ai ale'

artenerul de culu, iar acientul 'e dra(ati9ea9a 'i une 'u"erinta lui e ri(ul lan. Din acea'ta

cau9a (edicul +a'e'te cu +reu o cale de vindecare.

XIII. Bibliografe

[1] - “Breviar de psihiatrie” - avril Cornutiu[!]- http"##$$$.ro%edic.ro#tulburarile-de-conversie

[&] -http"##$$$.despresu'et.ro#(oru%#psihopatologie-()*#tulburarea-

de-conversie-t1+!*.ht%l

http://www.romedic.ro/tulburarile-de-conversiehttp://www.despresuflet.ro/forum/psihopatologie-f68/tulburarea-de-conversie-t1528.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihopatologie-f68/tulburarea-de-conversie-t1528.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihopatologie-f68/tulburarea-de-conversie-t1528.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihopatologie-f68/tulburarea-de-conversie-t1528.htmlhttp://www.romedic.ro/tulburarile-de-conversie


20/23

[,] -http"##$$$.s(atul%edicului.ro#arhiva%edicala#tulburare-de-conversie

[+] -http"##$$$.sanatateatv.ro#articole-

%edicale#psihologie#tulburarile-de-conversie-si%pto%e-diagnostic-trata%ent#

Terminologie medicala.1. AFONIE s. f. Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau anervilor acestuia.2. EI!E"IE# epilepsii# s. f. $oală a sistemului nervos# caracterizată prin crize

http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/tulburare-de-conversiehttp://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/tulburare-de-conversiehttp://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/tulburare-de-conversiehttp://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/tulburare-de-conversiehttp://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihologie/tulburarile-de-conversie-simptome-diagnostic-tratament/


21/23

convulsive intermitente# %nso&ite de pierderea cuno'tin&ei# de (alucina&iisenzoriale 'i de alte tulburări psi(ice) pedepsie# boala copiilor# ducă*se*pe*pustii.+. ",!E-O/# sclerozez# vb. I. -e0. A se %mbolnăvi de scleroză# a atins descleroză.

. 3I"FO-I,# *4 ad5.# s. m. f. 6suferind7 de disforie.8.3I"FO-IE s. f. 69ed.7 Tulburare a dispozi&iei 6+7 manifestată printr*o stare6penibilă7 de triste&e 'i frică# %nso&ită uneori de iritabilitate e:tremă 'i deagresivitate.;. ANO-E. ?A!@,INAIE# (alucina&ii# s. f. Tulburare psi(ică const=nd %n percepereaunui obiect sau a unui fenomen fără ca acesta să e:iste %n realitate. rodus alacestei stări) nălucire# vedenie.B. AT-OFCE s. f. 3egenerare morfologică 'i func&ională a unui &esut sau a unuiorgan.

D. T"?* (ormonul stimulant al tiroidei1.ANTI3E-E"I# *4# antidepresivi# *e# ad5.# s. n. 69edicament7 care %nlăturădepresia Fluctuatii (ormonale.11. A-A. ,ON"I!IE-E# consilieri# s. f. Ac&iunea de a consilia 'i rezultatul ei) sfătuire.1B. 3I",?INEIE# disc(inezii# s. f. Greutate %n mi'cări a unei persoane sau lami'carea unui organ.1D. A@TO9E3I,AIE s. f. 9edica&ie stabilită de bolnav pentru sine.2. A-A!IIE# paralizii# s. f. 69ed.7 $oală care se manifestă prin pierdereatotală sau par&ială a posibilită&ii de mi'care 'i a sensibilită&ii corpului sau aunei păr&i a lui) dambla.21. T-R9O- s. n. 6med.7 mi'care u'oară# involuntară# rapidă# repetată a

corpului sau a unei păr&i a acestuia) tremur# tremurare 6de frisoane# de frică7.6S lat. tremor7


22/23

22. I"TE-IE# isterii# s. f. Tulburare mintală manifestată prin descărcăriemo&ionale# le'in# sugestibilitate# simptome fără bază organică.2+. ,EFA!EE# cefalee# s. f. 3urere de cap difuză sau localizată# continuă sauintermitentă Nervozitate 2. IN"O9NIE# insomnii# s. f. Tulburare a mecanismului de reglare a centrului

nervos somn*veg(e# care determină reducerea duratei 'i a profunzimiisomnului 'i care este %nt=lnită %n astenii# boli psi(ice# nevroze etc28. TE-AIE# terapii# s. f. Terapeutică 617. Terapie tisulară U (istoterapie.

Terapie intensivă U terapie prin care bolnavii imediat opera&i sau %n starefoarte gravă sunt permanent asista&i de personal medical %n saloane speciale)reanimare.2;. ,ON"I!IE-E INTE-E-"ONA!A* psi(oterapie bazata nu numai pe teorie# cisi pe o serie de date empirice legate de aspectele psi(osociale ale depresiei. -azele ultraviolete numite 'i raze @ sunt radia&ii electromagnetice cu olungime de undă mai mică dec=t radia&ia&iile luminii percepute de oc(iulomenesc. -azele -Vntgen 6U radia&ia


23/23

. TI-OI3# *4# tiroide# ad5. Tiroidian. Glandă tiroidă 6'i substantivat# f.7 Uglandă endocrină

Word Chindris Dumitru Daniel

Documents

Transcript of Word Chindris Dumitru Daniel