[Wf A]vlll$e "i,;. $.s-) ;, i,ir

Alexandru Iordache

ARMA INFORMATIEI,

,,Soldat cu arma la picior..."

;f;Fffifr*

Referenli gtiintifici:Prof. univ. dr. Silviu MiloiuProf. univ. dr. Ottmar Trascd

Copertd: Andrei MirgdritEditor: Dan Iulian MirglritRedactor: Mirela Ivan NobelTehnoredactare: Adriana Andreias

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiIORDACHE,ALEXANDRU

Arma informaliei : "Soldat cu arma la picior..." / Alexandru lordache. -TArgovigte : Cetatea de scaun,2or9

Conline bibliografie. - IndexISBN 978-6o6-517-445-4

I. Miloiu, Silviu (pref.)

)55.40

Toate drepturile de reproducere, integral sau par;ial, prin orice

mijloace, inclusiu stocarea neautorizatd in sisteme de cdutare suntrezeruate. Reproducerea se poate face doar cu acordul scris aI editurii, cu

exceplia unor scurte pasaje care pot constitui obiectul recenziilor ;iprezentdrilor.

ISBN 978-6o 6-SlZ - q+y- +Copyright Editura Cetatea de Scaun, TArgovigte, zorgemail: editura@cetateadescaun.ro www.cetateadescaun.ro

Cuprins

Prefa$....... .........9

Introducere.................. ........r7

Preambul... .......................... 17

I. Aspecte conceptuale cu privire la serviciile secrete rominestiin timpul rizboaielor mondiale.. ..............'25

Lr Organizare legislativd gi metodo1ogici ................................... 25

I.r.r Scurt istoric al evolu$ei organizatorice a structurilor de

informalii rominegti... ............................25

I.l.z Aspecte metodologice privind activitatea serviciilor de

informagii.. ...........................46

l.t.z.a. Activitatea informativi ..........................47

l.t.z.b. Rolul serviciului secret de informa1ii......................+8

I.t.z.c. Scopurile urmirite de serviciul secret..................... 5o

Lt,z.d. Realizarea materialelor de informare............... ...... 54

I.z. Pregitirea pentru activitate a ofigerilor de informa9ii.........SS

I.z.I. Pregitirea profesionali gi specifici.................................. 56

l.z.z.Pregdtirea fizici 9i militari.. .........................6r

I.3. Elemente de securitate ac,tionaIe.................... ........,................67

I.3.r. Pregitirea contrainformativd a ofilerului de informatii,67

I.3.2. Instrucliuni privind conduita ofigerului de informagiiT3

I.4. Relagia gi colaborarea cu institugiile statuIui.........................75

1.4.t. Relalia gi colaborarea cu reprezentangii conduceriistatului romAn..................

I.4.2. Colaborarea in cadrul comunitilii informative ..........83

Alexandru lorducht

I.5. Contactele si modul de a gestiona rclrrliilt' cu rrltc serviciilesecrete .................87

I.5.I. Raporturi gi confruntiri informativc cu IntelligenceService....... ...........................88

I.5.2. Statele Unite ale Americii - amenintarea de dincolo de

oce4n................. ,..........98

I.5.3. Serviciul Special de Informagii gi Abwehr - cooperaregi parteneriat secret pe parcursul rizboiului ........ror

I.5.4. Episod al bunelor relaqii informative cu DeuxiemeBureau....... ..........................I28

I.5.5. Acfluni informative si contrainformative in spaliulsovietic............ ........,,1)r

I.5.6. Combaterea informativi a acfiunilor promovate derevizionismul bulgar .......r45

I.5.7. Combaterea informativl a spionajului maghiar........ q8

I.6. Structuri informative distincte.. .......................r55

I.6.r. Serviciul de Informalii gi Siguranfe al Deltei ..............r57

l:l t ll::i ::::::::: ::*:::: :::::: :::-: ::t'i:;I:I I iill:::l ::i::::::: :: :::*:::i:'::::T;I.6..4 Misiunea speciali condusd de Henri Berthelot..........r7o

I.6.5. Egalonul Mobil..... ...................r75

I.6.6. Serviciul de informagii regimentar ..........r85

I.6.7. Serviciul personal al lui Carol al Il-lea, condus deErnest Urdireanu. ........... 186

II. Contribulii gi acfiuni ale serviciilor secrete romAnegti inevolutia marilor conflagrafii mondiale ..................... r88

Arma informafiei. ,,Soldat cu armd lu pit'ior..."

II.r Atentate dejucate...... ..................... r88

II.r.r Atentate asupra unor lideri politici............................... r88

II.r.z. Atentate asupra unor capabilitili militare.................Jgj

ll.z. Cazuri de sabotaj gi acliuni subversive ........ I98

II.z.r. U.R.S.S.................. ................... I99

ll.z.z.Marea Britanie....... ................2o7

11.2.1.Un9aria................. ...................2o9

II.z.4. Germania............. ....................2rJ

ll.z.5. Afaceri ilegale in plan intern.......... .........22o

II.z.6. Prevenirea actelor de spionaj gi sabotaj in intreprinderi22r

II.3. Ac,tiuni externe gi diplomatic .........229

II.3.I. Contraspionajul in regimul rizboiului mondial ......229

II.3.z. Controlul informativ al lega1iilor..... ......2)2

II.3.3. Gestionarea optimi a refelei de re2idenqi...................2i5

II.4. Rolul serviciilor secrete romAnegti in momentele cheie ale

evoluqiei operaliunilor militare.... ..........242

IL4.I. Misuri organizatorice adaptate evolugiei rizboiului242

ll.4.z.Decizia intririi in rizboi..... ......................244

ll. 4 q. P r egdtirea contraofensivei militare ro mAneqti din anul1916.............. ..........................2+A

II.4.4. Dictatul de la Viena...... ........25j

11.4.5. zl august t944 din perspectiva S.S.I............. ................256

II.5. Egecuri acgionale ...........................275

II.5.r. Gestionarea spelelor de spionaj........ .......275

Il.5.z. Atr agerea in campanii propaga nd i s I i cc ............. ........ 27 6

Alexandru Iordacha

II.5.3. Destructurarea S.S.I............. ......................279

II.5.a. Impactul epurdrilor........ .............287

III. Figuri reprezentative de ofi1eri gi agenfi informativi ce auinfluenlat evolulia structurilor informative gi paternul aclional,in timpul celor doui rizboaie mondiale.. .................296

III.I. Agentura secreti .....,...................296

III.I.I. Evidenfa relelei informative ...................2g8

III.t.z. Tipologia informatorilor................ .........2gg

III.I.3. Studiu de caz: Maria T5.nase........ ............jt2

III.r.4. Repele informative

III.z. Funclionari ai serviciului secret.......... .........344

III.z.I. Politica de personal ..-.........344

lll.z.z Elita serviciului secret........... ....................J48

llI.z.3. Adversarii flagelului comunist.... ..........)76

Concluzii .......4o2

BIBLIOGRAFIE ........4r8

1]r

Prefald

,,Secrete au fost ;i uor mai fi. Cine le are trebuie sd le pdstreze.

Orice idee odatd gldsuitd, orice document, cu atdt mai mult o

operaliune, odatd pusd in studiu sau pregdtire, toate acestea sunt

susceptibile de a se dezvdlui. Sd ne reamintim de acel aheu mitologic

care a aflat un secret teribil pentru care uiafa ;i-ar fi pierdut-o, dacd

|-ar fi dezv dluit-o. Dar fiindcd nu mai putea trdi dacd nu-I dezudluia,

dupd zile ;i sdptdmdni de turmentare, eI s-a dus pe malul unei lagune

pustii ;i fdcAnd acolo o gaurd in mdlul lipicios, a ;optit in ea secretul

sdu, ;i aheul nostru s-a u;urat, s-a lini;tit. Dar ciutul de stuf, cu care

a fdcut gaura ;i cu care a astupat-o, inchizdnd secretul lui, era o

rdddcind din care a uescut o trestie care in spicul ei udntul fo;nea ;icelelalte trestii se luau dupd ea fo;nind ;i dezvdluind secretul pe care

l-a aflat poporul, dregdtorii ;i insu;i regele Midas [...] Astfel, secretul,

numai odata ;optit intr-o gaurd de mdl, s-a dezudluit tuturorgenerafiilor urmdtoare, cum ;i celor ce citesc aceste rknduri; deci cine

are secrete sd ;i le pdzeascd!"

Generalul Titus GArb e a, M emor ial ;i in semndri zilnice, v ol. l,edipie ingrijitn 9i adnotati de Silviu Miloiu, Ed. Cetatea de

Scaun, TArgovigte, 2ott,p. r22.

in momentulin care elabora rAndurile de mai sus generalul dearmaticu patru stele Titus GArbea, erou al celor doui rdzboue mondiale, cu unparcurs profesional de invidiat, participant la Conferinla de Pace de la

Paris din anul r9r9 in calitate de expert militar, o prezenle prefuiti 9iinfluenti la reuniunile de profil ale Micii ingelegeri, profesor de geografie

militari la $coala de Artilerie gi la $coala Superioari de Rdzboi, gef al

Biroului Operafii din cadrul Seqiei a 3-a din Marele Stat Major (tg)+-tgjil,atagat militar al RomAniei in Germania, Elve$a gi Olanda (t937-r94o),

lirile nordice 9i baltice (tg4o-t942), gef al Detasamentului ,,ColonelGArbea" de legdturi cu Grupul de Armate Sud G iulie ry42 - | mu ry4j),comandant al Brigdzii 18 Artilerie G mai rg4) - z4 marie t944) gi gef al

I. Aspecte conceptuale cu privire la serviciilesecrete rom6.negti in timp ul r dzboaielor mondiale

I.r Organizare legislativd gi metodologicd

I.r.r Scurt istoric al evolupiei organizatorice a structurilor deinformagii rominegti

Serviciul Secret RomAn (devenit ulteriof', prin reorganizare,Serviciul Special de Informalii - S.S.L), aflat in permanen$ ladispozipia conducerii statului, a desfigurat in decursul timpului o

intensd activitate informativd gi contrainformativi in qari gi

striinitate. Atenlia sa a fost indreptati, dupd r9r7, asupra Rusiei(Uniunii) Sovietice gi a Partidului Comunist RomAn, acfionAnd frrIrezervepentru a obline informa,tii gi a descoperi pe cei ce desfhgurau

activitate impotriva statului romAn.Anterior Rdzboiului Balcanic, din anul r9r3, RomAnia nu a avut

un serviciu / o structurd de intelligence propriu-zisi, intrucAt nu aexistat un aparat tehnic, calificatin vederea culegerii de informapii'r.in fapt, inci din primele momente in care armatele romAnepitrundeau in Bulgaria, a fost resim,titi necesitatea unei asemenea

de structuri atAt pentru operaliunile militare, cAt 9i pentru infe-legerea situaqiei armatelor celorlalte state. A fost ocazia cu care s-au

dispus gi primele misuri pentru organizareaserviciului de informaliigi contrainformafii, scopul declarat fiind acela al culegerii de date dinBulgaria, dar gi (mai ales) din Rusia. Sarcina creirii gi conduceriiinstitugiei a fost oferitl necunoscutului - in acel moment - MihailMoruzov, demersurile sale manageriale, cel pugin in Primul RdzboiMondial gi prima decadi interbelici, fiind grevate de dificultilile informarea de cadre corespunzitoare.

22 tz noierr.brie tg4o.

': Arhiva SRI, fond D, dosar nr.47oz, f. z9.,,Scurt istoric al organizirii qi funclioniriiserviciului secret in Rominia".

26 Alexandru Iordache

Dupi terminarea confruntdrii balcanice, a fost restudiati aceastdproblematicd, scop in care Ministerul de Rdzboi a destinat suma de6oo.ooo de lei - considerabild la acea vreme -, punandu-se astferfundagia in vederea realizirii aparatului tehnic. Torusi, dupi ce aufost realizate primele demersuri de recrutare si formare de personalspecific, conducerea Secpiei a II-a din M.S.M. a avur o schimbare deoptici, preluAnd asupra sa gi partea tehnici a Serviciului Secret.

intrucat realizirile efective sub aceasti formi nu au fost celedorite gi implicit au dus la lipsa de implicare, s-a ciutat o solutie prininilierea colaboririi cu Siguranla Generald a statului, unde s-ainfiinlat un birou mixt. Nici aceasti formi de ,,colaborare" nu acondus la rezultate pozitive, intrucat mulgi au profitat de afluxul defonduri informative, iar pe de alti parte elementele de personal erauinadecvate, asa incat, la data intririi Romaniei in rizboiur din 1916,

acest serviciu s-a constatat a fi aproape inexistent.in timpul rdzboiului, s-a recurs la aceeasi formd de organizare ca

9i in anii tgrJ-tgt$,activitatea informativi mirginindu-se insi. doar raFrontul Dobrogean gi litoralul Mirii Negre, utilizandu-se elementelefolosite in perioada anterio ard'a.

Dupi terminarea Primului Rdzboi Mondial, cu precidere submotivafia gestionirii informative a evenimentelor revolutionare dinRusia, atat Ministerul de Rizboi, cat gi M.s.M. au hotirat constituireaunui serviciu de informagii al armatei. Din nou responsabilitateaorganizirii acestui tip de serviciu i-a fost delegati lui MihailMoruzov, in fapt autorul proiectului de funclionare a acestuiserviciu. Proiectul conceput de Mihail Moruzov nu a fost insi aplicat.in acelagi timp, sub aceeagi diriguire, a funclionat brigada desigurangi DOBROGEA, srructuri ce gestiona acliuni de spionaj peteritoriul Rusiei, prin diferigi pescari gi barcagii din Delta Dundrii,r.

"q lbidem, f. )o.'r Brigada a fost condusd de Mihail Moruzov si a lucrat pand in luna ianuarie r9rg,sub ordinele fostului comandor coandi, pe acea vreme comisar general alguvernului in Delta Dundrii. Dupi aceastd dati, brigada a intrat su6 ordineleserviciului de siguranld al corpului vI Armatd, cu a cirui conducere era insdrcinat

Arma informa{iei. .Soldat cu arma Ia picior..."

Brigada a performat in scopurile sale, funclionarii sdi reugind sd

creeze pe teritoriul U.R.S.S. o puternici relea informativd,, ce s-a

dovedit utild de-a lungul evoluflei serviciului pe intreaga perioadisupusi investigatiei istorice.

Este remarcabil faptul cd acest piienjenig informativ i-a permislui Moruzov sd delini monopolul asupra acfiunilor de spionaj pe

lcritoriul sovietic, respectiv s5. anuleze concurenfa altor serviciiinteresate (in spefi Intelligence Seruice 9i Deuxieme Bureau). Se

proceda la crearea permanenti de dificultili 9i obstacole in calea

acfiunilor acestora astfel incAt liderii lor si fie nevoigi si recurgd. la o

colaborare cu el. Cu alte cuvinte, aceastS. formi de actiune con-lucrativd avea urmdtorul circuit: Moruzov recruta, instruia gi tri-mitea agenli in U.R.S.S., acegtia culegeau gi ii transmiteau informagiipe care, in final, el le copia 9i le oferea ofiperilor striini'6, in schimbulpldlii informatorilot'T. Este modalitatea prin care Moruzov a delinutIhri fonduri bdnegti exclusivitatea activitilii de spionaj, fapt ce aatras gi ridicarea prestigiului siu in ochii conducerii M.S.M. din acea

vreme, intrucAt erau procurate informalii fErd si fie cerute sume de

bani din fondul informativ alocat in acest scop - bani pe care cei dinurmi gi-i insugeau in mare parte.

Victoria loviturii de stat din Rusia sovietici gi, in cele din urmd,infrAngerea contrarevolugiei interne au generat nelinigti indeosebi intririle vecine acesteia, fiind adoptate diverse misuri de ordin militargi poliflenesc, menite a slibi impactul evenimentelor asupra statelorrespective. Dupi cum este gtiut, RomAnia s-a unit cu Basarabia, undeau gi fost comasate numeroase trupe. Evenimentele in cauzi au fost,

de fapt, 9i cele ce au impus statului romAn regAndirea serviciului de

informalii, oficializarea acestuia realizAndu-se ins5. mai tArziu, abiain anul tgz4, sub forma Biroului Secret din Divizia a II-a (Seclia a

fostul inspector general de polilie, Romulus Voinescu, care ulterior a devenitdirector general al poliliei.'6 O foarte bunl colaborare de acest tip a fost intrelinutd de Moruzov cu VictorBogomoleg, fost gardist alb gi geful agenturii engleze.

'z Arhiva SRI, fond D, dosar nr. 47o2, f. 7t-32.

27

28 Alexandru Iordache

II-a) a M.S.M., sub conducerea aceluiasi Moruzov'8. La momentulinfiinprii sale, acest birou avea doar cAliva funclionari (stabili! intr-o camerS" modesti, alituri de conducerea propriu-zisi) ce se ocupaudoar de acele probleme ce decurgeau din activitatea M.S.M. qi de

procurarea informaliilor externe.Ulterior, la propunerea lui Moruzov, in special in zona

frontierelor estice, in Basarabia 9i Bucovina de Nord, au luat nastereprimele centre informative, rolul lor fiind de a culege informagii dinU.R.S.S. qi de a asigura contrainformativ aceste teritorii. Centrele(Centrul A, infiingat la Cerniuli, respectiv Centrul B, infiinpt laChiginiu) erau conduse de militari combatangi, asistali de recrutoridetaqali din serviciul secret. Cei din urmi aveau rolul de a recruta,instrui gi intermedia pitrunderea dincolo de frontieri, in misiuniexterne, a agenfilor - aceftia fiind exploatagi informativ la intoarcere.Dupi scurt timp, centrele, pentru a cipdta gi mai multi stabilitate gi

pentru a rispunde mai strAns nevoilor M.S.M., au fost dezvoltate gi

reorganizate prin constituirea de birouri'e: Biroul I cdutare, Biroul IIcontrainformafii gi spionaj si Secretariatul.

in perioada rg24-rg3r, serviciul de informapii a funcgionat inaceasti formuli, activitatea sa stabilizAndu-se gi pe linia strAnseilegituri cu nevoile M.S.M. A fost perioada in care succesul acliunilorde spionaj intreprinse de Moruzov a impus perspectiva creirii gi

dezvoltdrii unui Serviciul Secret de sine stititor.Duplintoarcerea in fari a regelui Carol al II-lea, Moruzov a reusit

si-i cAgtige "gra1iile", cu atAt mai mult cu cAt s-a dovedit capabil siinibuge o organizatie de spionaj si complotul gAndit de fostul colonelVictor Precup, indreptat chiar impotriva suveranului. Datoritiacestor evenimente si intrucAt Moruzov nu ezita si ii serveasciregelui informagii de interes personal cu privire la unii politicieni,

'8 lbiilem,f.3z.'ze Primele doud birouri aveau ca atribulii, printre altele, culegerea de informatii peo addncime de Ioo de kilometri pe teritoriul URSS, crearea de regele informative,gazd.e, rezidenle s.a. Materialul informativ rezultat din activitatea lor era exploatatatAt de cdtre serviciul secret, prin recrutorii sdi, cAt 9i de cdtre M.S.M., princonducerea centrelor.

Arma informagiei.,,Soldat cu armu lu picior..."

serviciul secret a devenit foarte apreciat gi s-a ajuns si serveasca

direct scopurile palatului. in aceste condilii, au fost alocate fondurimari, ce au permis dezvoltarea serviciului - astfel ci ;i cAmpul de

activitate al acestuia s-a lirgit.intr-o asemenea conjuncturi, serviciul a fost iarigi reorganizat,

elaborAndu-se pentru prima dati, la r noiembrie rgi), qi un regu-

lament de funclionare. Regulamentul prevedea cd Seruiciul S

constituia organul tehnic al serviciului de informafii (este vorba de

Secfia II) a M.S.M. in fapt, serviciul era subordonat 9efului M.S.M. de

la care primea misiuni gi nu putea intreprinde nici un fel de acliunein materie informativi, frrd. aprobarea prealabili a acestuia'o.

Serviciul pistra 9i o dozi de independenfe prin faptul ci geful siu era

rispunzitor de organizarea sistemului de lucru al aparatului tehnicinformativ, precum gi de gestionarea fondului informativ alocat. CAt

privegte incadrarea serviciului cu noi funcgionari, aceasta se ficea pe

baza propunerii serviciului, care pistra asupra sa deciziile de numiregi dosarele personale ale celor in cauzd,.

Din cauza faptului cd.,la zo aprilie r9)4, a fost numit ca 9ef al

M.S.M. Ion Antonescu, iar acesta pretindea si exercite un control 9iasupra activitdlii Serviciului Secret, este justificabili intrarea invigoare a unui nou regulament, de aceasti dati emis de MinisterulApdririi Nalionale, prin care serviciul a fost transferat in subordinea

directi a viitorului maregal, prilej cu care, inci o dat5, i-au fost lirgitegi atribugiiler'. in fapt, prin Regulamentul din zo aprilie tg34,

Serviciului Secret i s-a conturat gi profilul tehnic, devenind un ser-

viciu de informalii cazon, fiind astfel conceput gi prezentat ca unorgan tehnic al serviciului informativ al armatei romAne ciruia iirevenea in competengi ob,tinerea de date gi informalii atAt interne,

cAt gi externe, destinatarul direct fiind MinisterulApiririi Nalionale,indiferent de starea de rizboi sau pace in care se gisea statul romAn.

Orice acqiune informativd a Serviciului Secret era condigionati de

aprobarea prealabili din partea Ministerul Apiririi Nalionale, iar

ro Arhiva SRI, fond D,dosar m. 47oz,f 17.t, lbidem,f.i4.

29

)o Alexandru lordache

angajalii erau obligali si execute, la ordin, orice tip de misiuneinformativi cu temei militar. Personalul ce lucra acoperit,conspirdndu-gi identitatea reali, putea inilia astfel de actiuni doarsub impulsul unei decizii ministeriale. Selectarea, pregitirea sicoordonarea sa insd intrau in responsabilitatea gefului ServiciuluiSecret a cirui putere si responsabilitate se extindeau in raport cuintreg personalul serviciului, atit profesional cdt 9i disciplinar,pornind de la recrutare gi finalizAnd cu modul de a aborda gi

solutiona problematica informativi,'. TotodatI, cu acest prilej,Mihail Moruzov a devenit director general al Serviciului.

Cu acelagi prilej, se produce o reorganizare mai extinsi a

instituliei, pornind de la fiecare sectie in partel3. Cea dintAi secfie,Sec[ia I-a Informalii Externe (condusi in primi faz6. de citrelocotenent-colonelul Ion Dumitrescu gi, din anul r94r, de citrelocotenent-colonelul Ion Lissievici) avea ca atribuqii culegereainformaqiilor din striinitate gi era impi4iti in trei fronturi sau

subdiviziuni informative teritoriale si anume:- Frontul de Est (cu patru birouri: Biroul t - Uniunea Souieticd -

prioritar; Biroul z - Polonia gi ldrile Baltice; Biroul 3 - China, laponia gi

zC. Troncoti, Serviciile de informalii ale armatei romAne si apdrarea granilelorRomAniei Mari, in Dosarele Istoriei, Anul V,nr.6,zooo,pag. 4j.zt La baza infiinldrii lor, a stat conceplia lui Mihail Moruzov de organizare aServiciului Secret al statului romdn pe urmdtoarele direcgii de actiune:- Crearea serviciilor secrete de informalii operative, la frontiere, care sd fie conduse,din punct de vedere tactic, de ofi1eri dupd directivele Secliei a II-a din MSM,serviciul secret avAnd in responsabilitate doar elementele de agenturd, dinperspectivi tehnici.- Crearea unui Serviciu de contrainformalii operativ, aflat in subordinea siresponsabilitatea MSM, cu trei centre (Noti autor: fronturi): Vest, Est gi Sud, avAndca misiune pregdtirea aparatului contrainformativ necesar armatelor de operaliuniin caz de rdzboi.- infiinlarea unui serviciu informativ in interiorul statelor de interes pentruRomAnia, mai departe de zonele aflate sub raza informativd a centrelor subordonateMSM, avAnd sarcina de a procura material de informatii cu caracter general, care sdfie necesar qi sd deserveascd armatei.- Crearea unui Serviciu de contrainformalii care si procure informalii cu privire laoricare alte chestiuni ce ar interesa armata.C. Troncotd: Mihail Moruzou ;i Seruiciul Seuet de lnformagii aI Armatei romdne,EdituraEvenimentul romdnesc, Bucuregti, tg91, pag. zr7-2r8.

Arma informaliei. ,,Soldat cu armo Ia picior..."

Manciuria; Biroul 4 - politico-economic), condus de Grigore Ernescu

ce definea gradul militar de locotenent-colonel. Aspectele privindcoordonarea agenturii frontului erau asigurate de Vasile Palius,

conspirativ lonesat, avAnd gradul militar de locotenent-colonel.Frontul igi propunea sd exploateze toate posibilitefile de care se

putea folosi in vederea esdmerii angrenajului gi potenfialuluisovietic de rizboi, respectiv pentru infiltrarea de agen;i, dupideclangarea operafiunilor militare, in cea dintAi linie gi in spatele

frontului inamic. Pe acest considerent, crearea gi reorganizarea

centrelor informative a avut un flux permanent, urmAnd linia fron-tului, ini,tial la Cerniuli gi Chiginiu, ulterior la Odessa, Simferopolgi, in final, la Rostov.

DupI incetarea implicirii RomAniei in luptele armate, a ceror

;intI o constituia U.R.S.S. (emblematica dati de 2) avg.;.sttg44), acest

front a incetat si funclioneze, iar ansamblul de surse secrete umane

a fost deconspirat, evidenla informatorilor ajungAnd in mAinile

fogtilor inamici, a sovieticilor. Totodati, majoritatea documentelorproduse gi pistrate in arhiva frontului au fost distrusesa.

- Frontul de Vest (cu patru birouri: Biroul t - Ungaria - prioritarpe fondul problematicii iredentismului maghiar; Biroul 2 -Germania; Biroul 3 - Cehoslovacia, Fran;a, Anglia gi Belgia; Biroul 4 -llolitico-economic), condus de maiorul Aurelian Andra. Aspecteleprivind coordonarea agenturii frontului erau asigurate de maiorullon Bdlteanu gi locotenent-colonelul Nicolae Reit'5.

Frontul de Vest avea centre informative la Timigoara, Arad, Oradea,'furda

9i Bragov, respectiv rezidenf la Cluj (maior Rdzvan Pr$eu, MihaiClurgu), Buda (Gombosiu 9i fostul locotenent-colonel |ustin Senegan),

l)csta (Gambag), Bratislava (locotenent-colonel Lucian Hamza), Berlin,llerna (Cezar Marinescu), Paris (Dan Ivanovici), Stockholm (colonel

l{adu Dinulescu) gi Helsinki (Anghel $tefinescu). To,ti rezidengii erau

It T. Tinase, Frontul de Est - subdiviziune informativi teritoriald din cadrul SeclieiI lnformalii a Serviciului Secret al Armatei RomAne gi Serviciului Special delnlbrmalii, in Intelligence, nr, 20, august-octombrie 2orr,pag,72.*i Arhiva SRI, fond P, dosar nr, 2jJ74, volumul l, f. ll-+1. Proces verbal dei nterogator,

)r

32 Alexandru lordache

camuflagi in corpul consular al Ministerului Afacerilor Strdine, exceptiaconstituind-o Cezar Marinescu, care era legendat drept atagat de presd

in cadrul aceluiagi minister. Rezidenlii nu primeau fonduri operative,insi cheltuielile ocazionate de procurarea de material informativ se

achitau de citre 5.5.I.16.

Rezidenlii culegeau informatiile prin propriile mijloace: discugiicu diferite persoane, lectura presei, studierea documentelor oficialepublicate, observare personali, recrutdrisT. Informaliile erautransmise prin curierul diplomatic, iar in situaliile in care rezidenliidispuneau de aparate de radio-emisiune, stirile urgente erauraportate cifrat prin radio. Dupi descifrarer8, radiogramele erau pre-date, in principiu, biroului frontului unde se realiza studiul, interpre-tarea si exploatarea informagiilor respective. Materialul informativprimit prin curier diplomatic era predat de citre Secretariatul S.S.I.

biroului frontului, unde se executa exploatareare xss5fltlsao. Pentrucaptarea informatiilor privitoare la Anglia gi S.U.A. igi dideauconcursul gi rezidengii Frontului de Sud din Spania 9i Portugalia(cantonali la Madrid, Barcelona gi Lisabona)a'.

- Frontul de Sud (cu patru birouri: Biroul t - Bulgaria - prioritariredentismul bulgaa Biroul z - lugoslauia, Italia, Albania; Biroul 3 -Turcig Grecia, Spania Ei Africa; Biroul 4 - politico-economic) eracondus de locotenent-colonelul Ion Popescu. Aspectele privindcoordonarea agenturii frontului erau asigurate de locotenent-colonelul Nicolae Trifon.

:6 ldem, volumdlY, f. 44,;z Rezidentul din Oradea a obtinut fotocopia unui document oficial prin intermediulunei dactilografe de la centrul de recrutare din orag.38 Decriptarea de cdtre biroul cifru condus de locotenent-colonelul LouisConstantinescu.rs Informaliile primite, indiferent de mijlocul de transmisiune, erau studiate incadrul biroului de studii al frontului, dupi care se realiza difuzarea lor prin buletinede informalii zilnice ce se inaintau M.S.M. 9i Pregedinliei Consiliului de Minigtrii.Informaliile urgente sau care prezentau un interes deosebit erau comunicateeventual si prin note informative separatero Arhiva SRI, fond P, dosar 25774, volumul lY , f. 44-45.t, Ibidem, f. 4).

Arma informafiei. ,,Soldat cu arma la picior..."

Frontul de sud nu dispunea de centre informative, fiind compusdoar din rezidengi in striinitate, gi anume la: Sofia ($tefan Cilugeru),Varna, Istanbul (cipitan Eugen Teohari 9i locotenent-colonelul inrezerv| Scarlat Urldteanu, completali in primivara anului rg4) cu

locotenent-colonelul Lucian Costescu), Ankara (Mircea Trifon gi,

incepAnd cu anul rg4z, cdpitanul Decebal Celea), Atena (locotenent

Decebal Celea gi cipitanul Ciorapciu), Salonic (locotenent

Ciorapciu), Tirana, Skopje (Petrasincu), Belgrad (clpitan IonPengea), Zagreb (Gheorghe Virgil), Roma (cipitan Mihail Codreanugi locotenent-colonel Alexandru Codreanu), Venepia, Milano (Sorin

Munteanu), Vichy, Paris, Madrid (maior Nicolae Ionescu), Barcelona(cdpitan Dimitriu), Lisabona (cipitan Alexandrescu, inlocuit lasfArgitul anului rg4j de Cdlin Botez), Teheran (clpitan AlexandruAlexandrescu), Cairo (cipitan Traian Nestianu), Berna (colonel

Cernea Marinescu). Rezidengii din Atena 9i Salonic au trebuit si fieretragi la scurt timp de la trimiterea in misiune, motivele nefiindprecizate/stabilite prin documentele intocmite de S.S.I. Pe de altiparte, rezidenfii de la Madrid, Barcelona gi Lisabona aveau ca

singuri misiune monitorizarea operafiunilor ce urmau a fi executate

de citre armatele americane gi britanicea'.Nu a funclionat 9i un Front de Nord, bunele relagii ale statului

romAn cu Polonia conducind la concluzia inutilitdgii acestuia4'.

Aceste fronturi exercitau recepfia tuturor informagiilor dinstrdindtate, analiza 9i interpretarea lor inclusiv cu sprijinultranslatorilora, dupi care sistematizau informaliile gi le inaintauconducerii serviciuluia5. Totugi, existau situalii cAnd informagiabrutd primiti era incompletl gi necesita detalierea sau chiarverificarea. in aceste cazur| fronturile apelau fie la agenturi, fie larezidenlii externi.

+ lbidem,f.45.'rr N.D. Stdnescu, inthmpldri;i oameni din Serviciul Secret,....., pag. 8o-82.aa Mihilteanu, Cirje, Enescu gi Voinea - Arhiva SRI, fond P, dosar nr. z5774,volumulYl, Frla 24.rr N.D. Stdnesc u, inthmpldri ;i oameni din Seruiciul Secret,.,., pag. 8o-82.

)i

34 Alexandru lordache

Astfel, la rAndul sdu, fiecare front era compus din punct de vederestructural din:

- Agentura Frontului: organul operativ care avea menirea de aculege informalii prin diversele mijloace de care dispunea: recru-tarea de informatori, rezidenli, exploatarea ziarelor din striinitate,interogarea de cetdgeni fugifl din girile respective ce solicitaseri azilin RomAnia s.a.

- RezidentuL organul informativ care culegea informalii din ldrilein care era acreditat. Pe lAngi acesta mai erau delegagi cAte un radio-telegrafist, care avea ca misiune si transmiti informagiile obflnute,frrd a avea gi alte insirciniri de ordin informativ. Rezidenlii eraugrupali astfel:

- rezidenli gi informatori camuflagi in posturi oficiale (la

adipostul cirora igi indeplineau sarcinile informative);- rezidenpi si informatori romAni stabiligiin striinitate cu ocupafii

particulare sau autohtoni in gdrile striinea6;- informatori rom6.ni, trimi;i in striinltate pe timp determinat si

cu obiective limitate;- rezidenpi gi informatori striini, in majoritatea cazurilor

aparlinand ca nationalitate statului respectiv, deci triditori;- rezidenf gi informatori striini aparfinand altor naqionalitili

decAt statul in care actionauaT.

Regine atenfia cI informatorii triditori gi strlini acfionau doar insistem retribuit in raport cu informatiile pe care le produceau gi

documentele pe care le procurau.- Ofilerii acoperili ce acfionau in striinltate sub legenda de

secretar al atagatului militar. Chiar daci atasalii militari nu erausubordonali 9i nu fXceau parte din cadrele serviciului, erau trimisi inmisiune de citre M.S.M. numai la recomandarea Serviciului Secret.Pe acest considerent, ofilerii respectivi erau obligali ca, in situatia in

+6 Activau fie animagi de sentimentul pur al datoriei fali de fard, pretinzAnd strictulnecesar pentru a-gi putea indeplini misiunea, fie de retribulii serioase, care sd lecompenseze munca gi riscul.+z Arhiva SRI, fond D, dosar nr. 47tt, f. 48-5o, Noti strict secreti din 4 mai r94zprivind salarizarea personalului SSI in striindtate.

Arma informafiei. ,,Soldat cu arma Ia picior..."

care stabileau 9i obgineau vreo informalie mai valoroasi, intAi s5. o

expedieze gi sd o aduci la cunogtingi lui Moruzov. Mihail Moruzov,la rAndul siu, fie o prezenta palatului gi apoi o raporta M.S.M., fie, inunele cazuri, o pistra pentru sine. Totodatd, in foarte dese rAnduri,atagafii militari erau folosili de serviciul secret in diverse combinaliiinformative, fiindu-le incredingate de citre Moruzov o serie de

misiuni speciale pe care urmau si le indeplineascia8.- Biroul de Studii al Frontului - organul de sintezi al frontului

care adresa, pebaza planului de ciutare a informaliilor intocmit de

M.S.M., cererile pentru satisfacerea nevoilor informative citreAgentura frontului. Materialul informativ primit de la Agenturafrontului, informaliile din presi sau alte publicalii din care puteau fiextrase date secrete erau studiate in cadrul Biroului de Studii,interpretate gi comparate cu alte date cunoscute, dupd care se

difuzau la M.S.M. gi Pregedingia Consiliului de Minigtriae.

Nu in ultimul rAnd, cu privire la Seclia I-a Informagii, este de

remarcat ci in managementul siu, cAt gi in componenfa fronturilor,s-a realizat un aflux de ofigeri activi cu anumite cunogtinfe in materie

de informagii, fie din M.S.M., fie din anumite unitili militare. Pe acest

ralionament gi dat fiind faptul ci serviciul lucra cu statul major, inorganizarea serviciului s-a preluat forma specifici militari a Secliei

a II-a din M.S.M..in ceea ce privegte cea de a doua secgie, Secfia a II-a

Contrainformafii (condusi de cdtre Florin Becescu), este de menfionatfaptul ci avea ca atribugii culegerea de informalii din toate domeniilegi, in mod special, cu privire la funcgionarii de stat care aveau legituricu persoanele binuite ci desfigurau activitifi ilegale. De asemenea,

se ocupa de urmlrirea minoritigilor nalionale binuite a des{hgura

activitdgi de spionaj. in aceste scopuri, exceptand cAgiva funcgionari

care lucrau in cadrul secfiei, a fost organizati 9i o grupi de filaj care

se ocupa de urmirirea persoanele indicate de conducerea

serviciului. Aspectele de interes rezultate in urma activitedi sectiei

18 Idem, dosar nr.47o2,f.15.r'r Idem, fond P, dosar 25774, volumul IY , f. 45-46.

i5