gradinita1chiricari.files.wordpress.com · Web viewNoile educații sunt cele mai pertinente și...

„Alimentația corectă -secretul unei vieți sănătoase” / Maria Chiriac Grădinița Chiricari, Nereju, Vrancea

Alimentația corectă-secretul unei vieți sănătoase

Educatoare Chiriac MariaSimpozion internațional „Copilărie, joc și culoare”, ediția a III-a, 2010,

0

MINI-GHID pentru o alimentație sănătoasă a copiilor


Grădinița Chiricari, comuna Nereju, jud. Vrancea

„ Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă

îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal)

1. Alimentația corectă – deviza pentru o viață sănătoasă

Cel mai important pentru un părinte este sa aibă un copil sănătos. Dar avem oare grijă să îl creștem în acest mod? Statisticile ne arată contrariul: unu din patru școlari suferă de o boală cronică datorită alimentației necorespunzătoare.

Alimentele sunt necesare pentru creșterea omului, dezvoltarea și funcționarea organismului.,,Acestea trebuie să fie sigure, nutritive și să asigure într-un mod durabil că se păstrează demnitatea și identitatea culturală a consumatorului.”( Declarația Europeană pentru alimentație, tehnologie alimentară și nutriție)

Alimentaţia joacă un rol important în menţinerea unor obiceiuri alimentare bune pentru om, ca stil de viață sănătos pe perioada întregii sale vieți. Astfel, creșterea normală a organismului, dezvoltarea fizică și intelectuală armonioasă sunt generate de o alimentație corectă, iar nutriția incorectă poate provoca diverse afecțiuni organismului.

Cercetările au evidenţiat că anumite dezechilibre nutriţionale la vârstele mici pot fi cauze ale întârzierilor în dezvoltarea intelectuală a copiilor, ale afecţiunilor metabolice şi cardiovasculare la vârsta de adult (Stănescu-Popp, 2006). Numeroase boli cronice precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, cancerul, bolile cardiovasculare osteoporoza şi bolile dentare sunt determinate de o dietă nesănătoasă (Graur şi alţii, 2006). Dar, oricât de diferit ar fi mecanismul de producere al acestor afecţiuni o caracteristică comună este aceea că fiecare dintre ele are un mare potenţial de preventibilitate. Ţinta prevenţiei primare a bolilor cronice mai sus menţionate o constituie factorii de risc „modificabili“ dintre care se disting obiceiurile alimentare şi traiul sedentar (Graur şi alţii, 2006).

Să te hrănești cu alimente care să cuprindă toate substanțele organice și anorganice de care are nevoie organismul, este o necesitate. O rație alimentară echilibrată constă în

Simpozion internațional „Copilărie, joc și culoare”, ediția a III-a, 2010, 1


asigurarea unei juste acoperiri a nevoilor organismului ( echilibru cantitativ). Dacă nevoile cantitative nu se respectă și se consumă prea mult, se ajunge la obezitate. Aceasta poate fi descrisă ca fiind cea mai întâlnită dereglare de nutriție. Această afecțiune presupune acumularea excesivă de grăsime în organism, fie din cauza consumului de alimente în cantitate mai mare decât o cer nevoile fiziologice, fie din cauza unor dereglări metabolice.

Din păcate se întâmplă și invers: pentru o mare parte a populației globului, deficiența în proteine și insuficiența caloriilor duce la degenerescența și la dispariția prematură a celor în suferință. Această situație este, de fapt, rezultatul subnutriției populației, al alimentației cantitative insuficiente. În prezent, în lume, un om din opt suferă de foame. Tocmai de aceea, un regim alimentar echilibrat, cantitativ și calitativ, se impune cu necesitate, în perioada de creștere a organismului, cu atât mai mult cu cât de dezvoltarea normală a fiecărui individ depinde, în cele din urmă, starea de sănătate a întregii societăți și implicit viitorul acesteia.

Excesul de alimente concentrate caloric, poate duce la creșterea în greutate și la probleme de sănătate. 50% din copiii care nici măcar nu au împlinit un an de zile suferă deja de gastrită. Fast food-urile, tentațiile "gastronomiei pentru cei mici" sunt principalele cauze ale acestor probleme majore de sănătate.

Pentru prevenirea și reducerea afecțiunilor, ar trebui promovat un stil de viață sănătos, deoarece, așa cum se susținea la Congresul European pentru alimentație de la Ljubjana ( 2008), „oricine are dreptul la o educație timpurie despre alimentație și nutriție pentru a fi capabil de a face o alegere alimentară responsabilă și potrivită sănătății sale.”

Să tragem semnale de alarmă, nu doar prin enumerarea alimentelor periculoase ci și prin împărtășirea problemelor cu ceilalți pe care le-am întâmpinat până acum.Astfel, experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au recomandat tuturor ţărilor educaţia nutriţională şi informarea corectă a populaţiei considerând că numai în acest fel vor exista consumatori capabili să-şi aleagă nutriţia optimă.

2. Ce înseamnă educația pentru nutriție?

NUTRIȚIA reprezintă ,,totalitatea proceselor fiziologice de ingerare și asimilare a hranei prin care un organism viu își asigură creșterea, dezvoltarea și activitatea”. ( DEX)Cu alte cuvinte, o nutriție corectă înseamnă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă care asigură o cantitate zilnică adecvată din toate categoriile de nutrienți și un aport optim de energie pentru organismul uman. Referitor la sistemul de învățământ, educația pentru nutriție face parte din categoria „noilor educații”, alături de:

- educația relativă la mediu,- educația pentru pace și pentru cooperare,


http://pediatrix.ro/wp-content/uploads/2008/12/188297063_8f0ec03a2c.jpg


- educația pentru participare și pentru democrație,- educația în materie de populație,- educația pentru schimbare și dezvoltare,- educația pentru comunicare și mass-media,- educația pentru timpul liber,etc.Aceste „noi educații” sunt noi obiective și noi tipuri de conținuturi generate de

problematica lumii contemporane. Ele corespund unor trebuințe de ordin sociopedagogic, fiind integrative și cumulative.Noile educații sunt cele mai pertinente și cele mai utile răspunsuri ale sistemelor educaționale generate de problemele lumii contemporane.

În ceea ce privește educația pentru nutriție, aceasta a apărut ca răspuns al necesității contemporane de cunoaștere și aplicare a normelor de igienă a alimentației. În zilele noastre oamenii consumă prea multe calorii și fac prea puțină mișcare.La rândul lor, copiii sunt din ce în ce mai mult afectați de excesul de greutate și de obezitate.Numeroși factori de risc decisivi pentru moartea prematură, cum ar fi tensiunea arterială, colesterolul, indicele de greutate corporală și diabetul, depind de modul în care ne hrănim. De aceea alimentația reprezintă o arie prioritară în materie de sănătate publică. În martie, 2008 a fost aprobat de Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi de Societatea de Nutriţie din România Programul național de nutriție și sănătate care și-a propus ca obiectiv „educarea tinerei generaţii pentru crearea unui mediu favorabil a unui consum alimentar sănătos şi a unei stări de nutriţie satisfăcătoare. Educarea tinerilor, în vederea realizării obişnuinţei pentru o alimentaţie sănătoasă constituie cheia aplicării programului la populaţia ţării noastre şi în transpunerea în practică a obiectivelor programului. Sistemul de învăţământ şi educaţie va reprezenta piatra de temelie în implementarea programului de faţă”.În sprijinul educării tinerei generații pentru o nutriție echilibrată a venit „Initiativa școlară Kraft Foods Romania:, prin concursul de creație pentru proză și desen „Și eu mănânc sănătos” desfășurat la nivel național cu elevii clasei a III a.Conținutul acestui program a constat în: 13 fișe didactice pentru învățător, o carte de povești, un autocolant afișat in clasă, invitația de participare, regulamentul de desfășurare a concursului. În afiș, cei doi copii, Arlechino și Colombina, personajele principale, pornind de la un eveniment, senzația de foame, comunică altor copii „ Și eu mănânc sănătos”, evenimentul fiind perceput de către destinatar ( elevi) prin chiar actul autohrănirii elevului cu alimente naturale, căci acesta este efectul de la sursă la destinatar. Sursa, băiatul. comunică prin voce, dar si imagistic (ceapă, măr, usturoi, semințe de floarea-soarelui, roșie, pește, ardei, cartof, morcov, lapte, cireșe, cârnat, ou) urmatorul conținut: „Sunt puternic pentru ca mănânc sănătos, adică alimentele expuse”. Plecând de la nivelul trebuințelor primare, foamea, campania Kraft a încearcat să se axeze pe evaluarea efectului pe care îl au asupra elevilor niște „personaje” precum Proteinele, Glucidele, Grăsimile, Vitaminele, Sărurile minerale, Laptele, Carnea, Oul si Condimentele, Legumele, Fructele, Cerealele, Zahărul, Lichidele. În basmul „Aventuri in Țara Nutriției” se folosesc miteme precum vrăjitoarea cea rea și urată, tipuri umane: cuplul de îndrăgostiți Arlechino si Colombina, modalizați printr-o calitate: „copiii, singurii care pot călători în lumea poveștilor datorită imaginației lor, ar putea fi salvatorii.” Ei capată competență prin hrănirea cu alimentele principale: laptele, carnea, ouăle, legumele și fructele, cerealele, zahărul, lichidele, dar și cu substanțe nutritive: proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele, sărurile minerale. Proba decisivă, performanța, constă în traversarea Țării Nutriției.



Eroii sunt ajutați de adjuvanți: alimentele, Substanțele nutritive, Anticorpii aflați în antagonism cu opozanții, Microbii, supușii vrăjitoarei, antieroul. În povestea „Aventuri în țara nutriției” se oferă informații de ordin nutriționist. Maxima poveștii este: „Ca să nu vă atace microbii, mâncați alimentele care trebuie, în cantitatea care trebuie.” Campania a vizat o schimbare de comportament a elevilor, anume consumarea unei cantități minime din fiecare aliment de bază, pentru a furniza corpului o nutriție sănătoasă: - „trebuie neapărat să beți două căni cu lapte pe zi”;- „mâncați cam 100-130 de grame de carne pe zi”;- „Copiilor li se recomandă să consume 5-6 ouă pe săptămână”;- „să nu uitați să mâncați în fiecare zi cât mai multe fructe și legume, proaspete sau sub formă de sucuri naturale”;- „Să nu uitați că aveți nevoie de cereale cam o jumătate de pâine pe zi și încă 40 de grame de alte produse din cereale”;- „și nu uitați să beți cât mai multă apă și sucuri naturale, iar dulciurile să le consumați moderat”.

3. Educația timpurie, sănătatea și nutriția

Având în vedere că dezvoltarea umană începe înainte de naşterea propriu-zisă a copilului, este de la sine înţeles că trebuie investit în copil încă din perioada intrauterină. Cu toate acestea, la nivel naţional, doar în ultimul deceniu, programele de dezvoltare timpurie a copilului au început să fie privite ca o prioritate.România a înţeles importanţa dezvoltării timpurii a copilului şi a serviciilor aferente de calitate care să acopere nevoile comunităţilor la nivel naţional și a demarat programe semnificative de dezvoltare a copilului.Astfel, România a iniţiat şi a adoptat Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT). UNICEF a susţinut formarea de experţi naţionali în elaborarea RFIDT; statele membre ale UE nu au formulat încă astfel de repere, ceea ce situează România în avangardă în privinţa dezvoltării de politici în acest domeniu. UNICEF a susţinut şi crearea unui grup de lucru multisectorial ce a oferit expertiză şi feedback grupului de experţi naţionali implicaţi în elaborarea RFIDT. Scopul principal al Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT) este acela de a stabili un cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie) în vederea abordării acestuia din aceeaşi perspectivă integrată. RFIDT reprezintă o serie de poziţii ce reflectă aşteptările legate de ce ar trebui să ştie şi să poată face un copil.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a adoptat RFIDT şi a finalizat noul curiculum privind educaţia copiilor cu vârste între zero şi şase ani. Reperele (RFIDT) definesc cinci domenii majore de dezvoltare, şi anume:(1) Dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală; (2) Dezvoltarea socio-emoţională; (3)Capacităţi şi atitudini de învăţare; (4) Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii (5)Dezvoltare cognitivă şi cunoaşterea lumii.Pe lângă faptul că reperele fundamentale au contribuit la formularea curriculei, acestea vor avea un impact asupra tranziţiei de la creşe şi grădiniţe la următoarea etapă educaţională, vor contribui la calitatea serviciilor de educaţie timpurie şi vor ajuta la evaluarea programelor de educaţie timpurie.

Formarea şi îndrumarea părinţilor şi profesorilor sunt extrem de importante, iar adoptarea de către România a Programului Naţional de Educaţie Parentală în Învăţământul



Preşcolar în 2001 a înregistrat un impact asupra cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor parentale legate de stimularea timpurie, disciplinarea pozitivă, îngrijirea timpurie, interacţiunea între copil şi părinte şi protecţie. UNICEF a sprijinit Fundaţia “Copiii Noştri” să furnizeze programul de formare a formatorilor în toate judeţele, să supervizeze programul de formare a educatorilor şi să monitorizeze în acelaşi timp întregul proces pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Peste 70.000 de părinţi au fost instruiţi, în peste 4.000 de grădiniţe şi 370 de şcoli, iar programul a fost inclus în Strategia Naţională privind Educaţia Timpurie (dezvoltată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu sprijinul UNICEF). Un domeniu în care s-au înregistrat progrese este accesul la învăţământul preşcolar al copiilor care aparţin unei minorităţi şi a celor care provin din grupuri dezavantajate.UNICEF în parteneriat cu MECT şi în colaborare cu o serie de ONG-uri a demarat programe speciale pentru creşterea accesului copiilor romi la instituţiile de învăţământ preşcolar, programe ce au fost extinse ulterior printr-un proiect cu finanţare PHARE. Au fost concepute şi materiale de curs pentru profesori pentru a se asigura o abordare integrată a dezvoltării timpurii a copilului, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Deşi persistă în continuare o discrepanţă privind participarea la educaţia preşcolară a copiilor romi şi a altor copii din România aceasta nu mai este le fel de mare ca în trecut. Nevoile nutriţionale şi emoţionale ale nou-născuţilor şi ale copiilor preşcolari trebuie să fie satisfăcute, asemenea nevoii de educaţie, încă de la naştere. Pe lângă multe activităţi de succes, o acţiune majoră a UNICEF România a fost implementarea Iniţiativei„Spital Prieten al Copilului”, un demers global de succes, lansată în 1991 de către UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu scopul de a transforma toate maternităţile în centre care promovează alăptarea. Iniţiativa „Spital Prieten al Copilului” se bucură de sprijinul Guvernului României şi a fost deja pusă în practică în peste 15% din maternităţi.

Grădiniţa are un rol crucial în formarea unor obiceiuri alimentare care vor influenţa benefic sănătatea copiilor. În plus, alimentaţia sănătoasă în grădiniţă ,,contribuie la reducerea inegalităţilor sociale dintre copii, creând şanse egale pentru sănătate şi învăţare”.

Promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase încă din primii ani ai copilului este necesară deoarece se știe faptul că din prima copilărie se formează ideile despre lume, iar obiceiurile alimentare formate acum rămân fixate pentru întreaga perioadă de existenţă a adultului. O nutriţie adecvată din primele zile ale vieţii pune bazele solide pentru anii ce urmează.

În ceea ce privește educația pentru sănătate, aceasta are un rol important în formarea obiceiurilor și atitudinilor pentru tot timpul vieții. Ea trebuie începută la vârsta preşcolară deoarece este necesar de a forma la copii atitudini şi competenţe specifice. Astfel, preșcolarii vor deține cunoştinţe elementare, precum: Modul sănătos de viaţă care caracterizează activitatea cotidiană a omului îi permite

menţinerea sănătăţii la nivelul cuvenit. Modul sănătos de viaţă presupune, de asemenea, respectarea unui regim corect al zilei;

durata somnului; alimentaţia sănătoasă; excluderea deprinderilor vicioase (fumatul, folosirea alcoolului şi a altor droguri); respectarea igienei personale şi publice, posedarea cunoştinţelor şi deprinderilor care permit preîntâmpinarea diferitelor, boli, cunoaşterea propriului organism.

Modul sănătos de viaţă trebuie să includă o activitate fizică adecvată (lucru fizic, sport, plimbări, turism etc.) şi o muncă intelectuală corect organizată.

Sănătatea poate fi menţinută numai în cazul existenţei relaţiilor corecte dintre oameni (în familie, grupă, clasă, colectiv de muncă, echipă sportivă etc.).



O influenţă benefică asupra sănătăţii o are contactul cu natura (bazinele acvatice, pădurile, munţii etc.).

În legătură cu creşterea culturii generale a populaţiei şi sporirea necesităţii de conştientizare a principiilor modului sănătos de viaţă, în ultimii ani creşte interesul adulţilor şi mai ales al părinţilor şi cadrelor didactice faţă de educaţia pentru sănătatea copiilor.

Procesul de educaţie pentru sănătate trebuie început în copilăria timpurie şi orientat spre realizarea următoarelor obiective generale:o Cunoaşterea structurii şi funcţionării organismului uman şi legităţilor de

creştere şi dezvoltare.o Dezvoltarea simţului responsabilităţii faţă de menţinerea sănătăţii propriului

organism, cât şi a celor din jur. Cunoaşterea factorilor de risc ce dăunează sănătăţii şi evitarea lor.

o Conştientizarea necesităţii de a păstra dinţii sănătoşi. Cunoaşterea regulilor de îngrijire a dinţilor. însuşirea unor reguli de profilaxie a bolilor infecţioase, de îngrijire a pielii, de combatere a ectoparaziţilor (păduchi, râie, etc.)

o Formarea cunoştinţelor despre regimul zilei (deşteptarea, toaleta de dimineaţă, dejunul, activitatea în grădiniţă, cina, somnul etc.), formarea deprinderilor cultural-igienice.

o Formarea cunoştinţelor elementare despre alimentaţie şi regimul alimentar corect. Educarea deprinderilor cultural-igienice în timpul mesei (amenajarea mesei, conduita etc.).

În scopul soluţionării problemelor legate de nutriția copilului, educatoarele ar putea propune părinților teme cum ar fi : „Să ne hrănim corect", „Pachețelul la grădiniță”, „Păstrează dinţii curați", ", "Ce să facem ca să fim sănătoşi?", „Fructele – izvor de vitamine”, „Alimentația copilului meu”, „Alimentele nerecomandate preșcolarilor”, „Ajută-ți copilul să mănânce sănătos!”, „Substanțele periculoase din alimente”, „Efectele nutriției asupra dezvoltării cognitive”, „De ce copiii preferă dulciurile?”, „Alimentația corectă – inamicul bolilor de sezon”, „Obezitatea – cauze și riscuri”, „Alimentația copiilor în funcție de anotimp”, „Importanța micului dejun”, „Piramida alimentelor”, „Rețeta mea ”( rețete culinare), „ Nutrienții și dezvoltarea copilului”, „ Regimul alimentar al copilului meu”, „Alimentația și funcționarea creierului”, convorbiri realizate cu grupuri omogene de părinți, „Colțul părinților”- panou cu întrebări și răspunsuri, probleme sanitare și rezolvarea lor, invitarea unui nutriționist, ,, Începe sănătos, crește sănătos”.

4. Piramida alimentelor – ghidul unei alimentații corecte și echilibrate

Alimentația corespunzătoare preșcolarului , în jurul vârstei de 3 – 6 ani trebuie să fie diversificată și adaptată nevoilor sale.O alimentație sănătoasă și adecvată necesităților organismului este cheia asigurării unei creșteri și dezvoltări armonioase somatice, dar și psihice, emoționale și afective. Dieta potrivită are un rol determinant în îmbunătățirea calității vieții, menținerea unei bune stări de sănătate și creșterea duratei medii de viață.Piramida alimentației pentru copii este un excelent ghid pentru a-ți forma o idee despre cât de mult ar trebui să mănânce aceștia zilnic din fiecare categorie de alimente.Pentru a fi sănătoși, pe lângă o alimentație echilibrată, copiilor mici li se recomanda 30 de minute de exercițiu fizic moderat, iar copiilor mai mari să ajungă la 60 de minute de activitate fizică, de cel puțin cinci ori pe săptămână.



Piramida alimentară a fost creată de specialiști cu scopul de a ne orienta spre o dietă cât mai echilibrată și sănătoasă. Utilizând recomandările incluse în aceasta se pot realiza regimuri conținând produse variate, bogate în nutrienți în concentrații optime, fără a destabiliza alimentația prin surplusuri de calorii, lipide (în special grăsimi saturate si colesterol), zahăr, sare.

Alimentele sunt aranjate în piramidă, de la bază spre vârf, în funcție de cantitatea ce trebuie consumată zilnic, astfel:- la bază sunt cerealele integrale (făina de grâu integrală, fulgi de ovăz, orez brun) și cereale rafinate (pâine albă, orez decorticat); acestea sunt produse bogate în fibre, fier și multe din vitaminele complexului B (tiamina, niacina, acid folic); se recomanda consumul a 6-11 porții/zi (o porție putând conține o felie de pâine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gătit);- urmează fructele și legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanța lor fiind data de conținutul în fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;- grupa proteinelor conține carne, pește, ouă, legume uscate - acestea asigură un aport important de fier și zinc, pe langă bogatul conținut în proteine; se recomandă 2-3 porții a câte 70-100 grame/zi; pe aceeași treaptă ca importanță sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, brânzeturi, iaurturi), deserturile pe bază de lapte (înghețată, budinci); datorită conținutului în calciu, potasiu, vitamina D, se recomandă consumul a minim 3 porții/zi (mai crescut în cazul copiilor, adolescenților și femeilor ce alăptează);- la vârful piramidei se află uleiurile, grăsimile și dulciurile: ele reprezintă cel mai mic procent de alimente din dietă și trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, în detrimentul substanțelor nutritive, pe care le conțin în cantități reduse. În această categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smântâna, zahărul, băuturile carbogazoase si deserturile.


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/potasiu_4613

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acid-folic_54

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/niacina_6673

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tiamina_2478

http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/complexul-vitaminic-b-rol-si-alimentatie_1469

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colesterol_721


Privind alimentația corectă a copiilor, United States Department of Agriculture a întocmit o listă în care este indicat exact ce cantitate de alimente este recomandată în fiecare zi copiilor.

Pâine, cereale, orez și pasteCopiii între doi și opt ani au nevoie de trei și cinci porții, iar cei între 9 și 18 ani au nevoie de cinci - șapte porții. O porție poate fi o felie de pâine, o jumătate de cană de cereale, orez fiert sau paste.

Lapte, iaurt și brânzeturiCopiii între doi și opt ani au nevoie de două căni de lapte, iar cei între 9 și 18 ani, de trei. O porție poate fi o cană de lapte, un iaurt sau două, trei felii de brânză.

Carne, pește, fasole uscată, ouă, nuciCopiii între doi și opt ani au nevoie de două, până la patru porții, în timp ce cei între 9 și 18 ani au nevoie de cinci, șase porții. O porție poate fi o friptură, un ou, un sfert de cană de fasole boabe gătită, o lingură de unt de arahide.

FructeCopiii între doi și opt ani au nevoie de una - două porții, iar cei între 9 și 18 ani, de două porții. O porție poate fi: un măr mediu, o banană, o portocală sau o piersică, o cană de suc proaspăt de fructe, o jumătate de cană de fructe uscate, o cană de fructe congelate.

LegumeCopiii între doi și opt ani au nevoie de două porții, iar cei de nouă și 18 ani, de trei porții. O porție poate fi o cană de supă-cremă de legume, o jumătate de cană de piure de legume, o



jumătate de cană de legume sortate.

Grăsimi și uleiuriSunt esențiale pentru buna funcționare a organismului, dar trebuie consumate cu măsură. Copiii între doi și opt ani au nevoie de trei - patru lingurițe, iar cei între 9 și 18 ani de cinci/șase lingurițe pe zi.

5. Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor

Actul normativ prevede criteriile pentru care diferite categorii de alimente se încadrează în categoria alimentelor nerecomandate copiilor, criterii universal recunoscute ca esențiale pentru o nutriție sănătoasă. Scopul principal al acestui act normativ este, în primul rând, educativ asupra copilului, prin crearea unui comportament alimentar sănătos.

În realizarea listei s-a pornit de la premiza că, pe parcursul programului școlar (4 – 6 ore pe zi), necesitățile copilului sunt reprezentate de echivalentul unei gustări, respectiv maxim 10% din valoarea calorică zilnică, reprezentând 300 Kcal.

Alături de MSP, familia, școala și societatea joacă un rol esențial în promovarea unui stil de viată sănătos, care să asigure dezvoltarea armonioasă a tinerei generații și totodată un înalt nivel de protecție a stării de sănătate.

Nr. crt.

Alimente nerecomandate

Limita de la care alimentele devin nerecomandate

Exemple de categorii de alimente care prin conţinut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate

1 Alimente cu conţinut mare de zaharuri*

peste 15 g zahar uri/100g produs

prǎjituri, bomboane, acadele, alte produse similare

2 Alimente cu conţinut mare de grăsimi

peste 20 g grăsimi /100 g produs,din care, cumulativ:grăsimi saturate peste 5 g/ 100 g produs:acizi graşi trans peste 1g/100g produs

hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiţi alte alimente preparate prin prǎjire, maioneze, margarinăbrânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%mezeluri grase alte produse similare

3 Alimente cu conţinut mare de sare

peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6g sodiu/100g

chips-uri, biscuiţi săraţi



produs) covrigei săraţisticks-uri sǎrate, snacks-uri, alune sǎrateseminţe sǎrate, brânzeturi săratealte produse similare

4 Băuturi răcoritoare** - o rice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate

5 Alimente cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare

Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare

orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vânzare

6 Alimente neambalate***

- Alimente vracSandvişuri neambalate

7 Alimente neetichetate****

- Alimente care nu respectă prevederile HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare

* Fac excepţie fructele şi legumele proaspete** În incinta şcolilor se va vinde numai apa potabilă sau minerală îmbuteliată pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.*** Se exceptează bananele şi citricele**** Pentru crearea unor deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea nutriţională . (Lista a fost preluată de pe site-ul Ministerului Sănătății)

6. Cum se poate realiza o alimentație echilibrată a copilului?

Când vine vorba despre o alimentație sănătoasă, responsabilitățile sunt împărțite între părinți și copil, astfel că indiferent de greutatea copilului este recomandat ca dieta sa să cuprindă o paletă cât mai variată de alimente împărțite pe mese și ore regulate.

Părinții trebuie să impună copilului doar orarul (mese regulate) și tipul alimentelor consumate, lăsând copilul să decidă singur asupra cantității consumate.După o perioadă, copilul va învăța singur cât și când poate să mănânce. În timp, aceștia vor



evalua și opțiunile unei alimentații sănătoase, vor putea selecționa anumite alimente, de asemenea se vor obișnui cu obiceiurile alimentare familiale.

Masa de dimineață a copilului trebuie să înceapă cu cel puțin o cană de lapte.Este foarte importantă această masă deoarece dimineața stomacul este gol, iar acum este momentul când există senzația de foame, astfel fiind necesar să i se dea copilului alimentele cele mai folositoare.Sunt cazuri în care copilul nu-și mai ia micul dejun deoarece se trezește târziu și trebuie să ajungă la grădiniță sau la școală. Repetându-se, devin o obișnuință și e o mare greșală.Părinții trebuie să preîntâmpine astfel de situații prin formarea la copil a reflexului unui MIC DEJUN substanțial, compus din lapte, miere, unt, marmeladă.

Gustarea de la 10 dimineațaSe vor da copilului fructe și alimente ușor de digerat.Masa de prânzPoate consta într-o supă sau ciorbă, o mâncare cu carne, un fruct la final, compot sau o prăjitură. Gustarea de după-amiază: un pahar cu lapte, un iaurt, suc de fructe, o tartină sau o prăjitură de casă.Masa de searăSe poate consuma carne ușor digerabilă, legume, lapte, derivate din lapte.Se evită dulciurile și prăjiturile de cofetărie.

În ceea ce privește consumul dulciurilor, ca părinte, este necesar să impui anumite limite pentru a preveni căpătarea unor obiceiuri nesănătoase.Nu poți însă să faci din dulciuri fructul oprit la care mereu va tânji copilul.Desertul trebuie să ofere și nutrienți sănătoși, așa că încorporează în el fructe sau unul din următoarele ingrediente: ouă, lapte, iaurt, făină. Potrivit cercetătorilor americani nevoia de dulciuri a copiilor este una biologică.Se pare că celor mici le place atât de mult dulciurile deoarece acestea reprezintă un factor de creștere, prin conținutul de calorii și o sursă de energie prin conținutul de glucide.Asta nu înseamnă că trebuie să le dăm câte dulciuri vor ei, dar nici să îi privăm de acestea.Dacă totuși nevoia de dulce a copilului este prea mare, îi vom oferi alimente dulci care nu conțin zahăr: fructe, cereale, alimente îndulcite cu miere naturală.

. În concluzie, părinții pot susține alimentația rațională și echilibrată a copiilor precum

și dobândirea unor obiceiuri sănătoase, prin stabilirea unui program privind timpul liber, în special folosirea calculatorului sau privitul televizorului. Organizațiile internaționale de pediatrie recomandă un timp de maxim 2 ore pe zi, alocate unor astfel de activități. De asemenea, părinții trebuie să educe copiii prin implicarea lor în alte activități precum sportul, desenul sau cititul. Este necesară activitatea fizică regulată - trebuie să fie o activitate de rutină în sânul familiei. Sunt recomandate, pe cât posibil, mesele regulate la care iau parte toți



membrii familiei, încercând să se creeze o atmosferă plăcută, pozitivă.Și nu în ultimul rând, este recomandat un control medical regulat, cu monitorizarea taliei și greutății corporale și stabilirea unei diete adecvate în funcție de specificul fiecărui copil.

7. Nutrienții cheie pentru dezvoltarea copilului

Nutrienții din alimentația zilnică a copilului reprezintă o componentă esențială pentru o dezvoltare fizică și psihică armonioasă.Dintre nutrienții cu rol esențial în dezvoltatea organismului îl au micronutrienții, și anume mineralele și vitaminele.

MINERALELE reprezintă ajutorul pentru dezvoltarea normală a organismului unui copil. Ele stimulează și reglează procesele metabolice, contribuind alături de macronutrienți ( proteine, glucide, lipide) la dezvoltarea și funcționarea normală a organismului. Acestea sunt: calciul, magneziul, fierul.

Calciul are numeroase funcții pentru organism deoarece contribuie la dezvoltarea oaselor și a danturii, dar și la contracția mușchilor.Nevoia de calciu a copilului crește în mod considerabil în jurul vârstei de 11 ani, când acesta este în perioada de creștere; astfel, între 4 și 8 ani are nevoie de 800 mg. de calciu zilnic, iar între 9 – 18 ani de 1300 mg de calciu. Lipsa de calciu determină o mineralizare scăzută a oaselor, care va conduce la deformări la nivelul oaselor ( perioada copilăriei este cea mai importantă în dezvoltarea unui sistem osos puternic).

Magneziul este un mineral ce acționează ca un factor de creștere, contribuind la formarea dinților și a oaselor, ajută la buna funcționare a creierului, întărește reacțiile de apărare a organismului la infecții.În primul an de viață nevoile de magneziu sunt de 40-70 mg și cresc progresiv de la 100 mg la sfârșitul primului an,până la 250 grame la 10 ani.

Fierul este un alt micronutrient important pentru o alimentație echilibrată.Cantitatea necesară este de 6-10 mg pentru cei mici și de 10-15 mg pentru copiii mai mari de 10 ani.În perioada adolescenței, fierul va ajuta la dezvoltarea musculară a copiilor, iar pe fete le va ajuta la vârsta pubertății.Lipsa de fier determină oboseală, o stare de iritabilitate, dureri de cap sau anemie.Alimentele bogate în fier sunt: peștele, carnea roșie, cereale, ficatul, carnea de pasăre, spanacul, fasolea uscată, mazărea.

VITAMINELEDeoarece vitaminele sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, trebuie să

ne asigurăm că din alimentația copilului nu lipsesc vitaminele: A, B, E, D și C.Potrivit unui comunicat al Fundației pentru Alimentație Sănătoasă (FPAS), vitaminele au rol foarte important în sănătatea organismului, multe dintre acestea contribuind la întărirea sistemului imunitar. Vitamina A stimulează creșterea, adaptarea vederii la întuneric, menține pielea sănătoasă și previne infecțiile.Surse bune de vitamina A sunt: laptele, produsele lactate, gălbenușul de ou, carnea.Vitaminele complexului B ( B1, B3, B5, B6, B9, B19, B12, B13, B 15, B17) joacă un rol foarte important în activitatea metabolismului celular



Vitaminele B trebuie să se regăsească în alimentația zilnică a copilului deoarece ele acționează asupra sistemului imunitar și nervos.Vitamina D stimulează creșterea, reglează metabolismul calciului și al fosforului, contribuind la dezvoltarea și osificarea normală a scheletului.Vitamina D se regăsește în germenii de grâu, în peștii grași, în ficatul și uleiul de pește, în foarte multe vegetale proaspete, lapte integral, gălbenuș de ou.Vitamina E acționează asupra dezvoltării organismului copilului și contribuie la acumularea vitaminei A și D la nivelul organelor și țesuturilor.Vitamina C întărește pereții vaselor de sânge, vindecă răni, luptă cu răceala,ajută la absorbția fierului și la formarea oaselor și dinților sănătoși

.

8. Sfaturi utile pentru părinți

Alimentatia sănătoasă si mișcarea sunt factorii cei mai importanți pentru sănătatea copilului tău.În cazul în care copilul are o alimentație abundentă iar sportul lipsește din programul său, acesta poate deveni supraponderal sau va avea probleme de sănătate care se vor manifesta mai ales la vârsta adultă. aaaCa părinte poți avea un rol foarte important ajutându-ți copilul să-și însușească o alimentație sănătoasă dar și un program regulat de activitate zilnică.Un truc pentru a-l face să mănânce cât mai variat este să-i menții interesul cu noi feluri de mâncare sau pur și simplu încearcă să acorzi importanță și modului de prezentare al meniurilor: folosește-ți creativitatea și decorează-i mâncarea, taie prăjitura în diferite forme, adaugă o frunză de salată si roșii la sandwich-ul pe care îl pregătești, fă din mâncare o joacă. Laudă-l atunci când face alegerea corectă.

Mesele în familie sunt binevenite, chiar dacă nu aveți timp în fiecare zi, măcar faceți asta de trei-patru ori pe săptămână. În felul acesta copilul va avea ce învăța de la parinți. Nu face exces de sare sau zahăr în mâncare. Până la șase ani un copil trebuie să mănânce cel mult trei grame de sare pe zi.



11 reguli de aur pentru părinți

1. Dacă urmezi câteva reguli de bază ale alimentației, poți crea pentru copilul tău un mediu stimulant pentru a mânca sănătos și pentru a-și menține greutatea potrivită .

2. Din mâncărurile pe care le oferi, copiii vor alege ce și cât vor mânca. Din sortimentele pe care tu i le oferi, lasă-l să aleagă ce să mănânce și cât de mult vrea. I se va părea ca o libertate, dar dacă vei urma pasul 1 și vei alege alimente sănătoase, indiferent de alegerea pe care o va face, copilul va mânca ceea ce trebuie.

3. Părinții sunt cei care decid ce mâncare trebuie să cumpere și când să o servească. Deși copiilor le plac alimentele mai puțin hrănitoare și insistă ca părinții să le cumpere, ar trebui să fie în grija adulților decizia aprovizionării cu mâncare. Dacă gustările lor favorite nu sunt toate hrănitoare, le poți schimba, găsind o modalitate în care să nu se simtă privați.

4. Renunță a regula „Mănâncă tot din farfurie!”. Lasă-l pe copil să se oprească atunci când simte că a mâncat îndeajuns. Faptul că îi ceri să lase farfuria „curată”, nu-l ajută pe copil să asculte semnalele stomacului atunci când este plin, punându-l astfel în situația de a mânca în exces.

5. Copiii imită ceea ce faci tu. Astfel, între o predică despre obiceiurile corecte de a mânca, și modelul pe care i-l oferi prin acțiunile tale, primează puterea exemplului. Cu alte cuvinte, este necesar să fii un bun model, alegând conștient o alimentație sănătoasă și echilibrată, care să asigure substanțele necesare organismului și, mai ales, respectând un program al meselor zilnice.

6. Atenție și la calorile băute! Sifonul și alte băuturi îndulcite adaugă suplimentar calorii. Apa și laptele sunt cele mai bune băuturi pentru copii. Dacă micuțul dorește un suc, cea mai bună alegere este să-l prepari la storcător/blender, oferindu-i astfel, o o băutură 100% naturală.

7. Modifică în permanență meniul copiilor, realizând astfel o diversificare a mâncării care îi asigură acestuia necesarul de substanțe necesare creșterii și dezvoltării echilibrate. Încurajează-l să experimenteze noi feluri de mâncare.

8. Deși copiilor le plac mult dulciurile, acestea sunt bune doar ocazional. Evită să transformi desertul ca fiind o recompensă pentru faptul că micuțul tău a mâncat „tot” din farfurie, ori că a luat masa de prânz, cina, sau că a avut un comportament corect într-o anume situație, etc. Este cunoscut faptul că nevoia de dulce a copilului este o normalitate, nu un moft. Dulciurile au un conținut ridicat de GLUCOZĂ, oferindu-le multă energie și poftă de viață. Cu toate acestea, deoarece dulciurile conțin, în mare parte, zahăr rafinat, nu ajută organismul prea mult. Deși este vizibilă pe moment o creștere a nivelului de energie după ce consumăm diverse dulciuri, glucoza nu rămâne prea mult timp în sânge, fiindcă imediat în perioada următoare, ne simțim total moleșiți, motiv pentru care cea mai bună alternativă la dulciurile rafinate o constituie FRUCTELE, bogate în vitamine, oligelemente și minerale. Este necesar să se evite, pe cât posibil, ciocolata și prăjiturile de cofetărie. Se recomandă cerealele integrale, biscuiții ( având o valoare nutrițională mare), prăjiturile de casă ( nu în exces) și înlocuirea zahărului rafinat cu mierea de albine naturală, pentru îndulcire.

9. Mâncarea nu se folosește pentru a răsplăti într-un oarecare fel copiii sau pentru a le arăta acestora afecțiune. Dacă vei alege să oferi copilului plăceri culinare pentru a-ți demonstra iubirea, există riscul ca acesta să înceapă să folosească mâncarea pentru a face față stresului sau altor emoții. Alege să-ți manifești dragostea prin cuvinte, laude, îmbrățișări, etc., în fucție de limbajul iubirii specific copilului tău.


http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/sfaturi-anti-stres_142

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/greutate-corporala_3658


10. Nu forța copilul să mănânce, dar stimulează-l să încerce să guste. 11. Limitează-i timpul petrecut la televizor și la calculator. Nu-i da voie să mănânce când se

uită la televizor, se joacă la calculator sau face orice altceva. Cercetătorii au demonstrat că acei copii care reduc timpul petrecut în fața televizorului sau la calculator au o probabilitate mai mică de a se îngrășa. În funcție de interesele copilului și de aptitudinile acestuia, îl poți încuraja să se implice în diverse activități de recreere și relaxare, precum: pictura, desenul, modelajul, activități casnice, de construcție, jocuri și activități în aer liber, etc. Oferă-i copilului posibilitatea de a-și petrece zilnic un anumit timp cu tine, implicându-vă în diverse activități care au menirea de a-l sprijini în procesul dezvoltării sale și, totodată, de a întări relația părinte - copil.

Cinci strategii prin care poți îmbunătăți dieta și de a- l încurajape copil să capete obiceiuri alimentare sănătoase:

1. Organizează mese în familie în mod regulat 2. . Servește alimente și gustări variate 3. Fii un model pentru copii: mănâncă și tu sănătos 4. Evită certurile pentru mâncare 5. Implică-i pe copii

Atunci când ai un program încărcat este destul de dificil să respecti toate aceste reguli, mai ales atunci când fast-food-urile oferă atâtea tipuri de mâncare gustoasă și rapid preparată, ești tentat să accepti acest compromis care, pe termen lung, are efecte destul de negative asupra sănătății organismului.

Există, totuși, diverse modalități prin care poți introduce toate aceste strategii în viața copilului tău, pentru a le transforma în deprinderi de bază și rutine zilnice.

Mesele în familie

Sunt un ritual plăcut atât pentru copii, cât și pentru părinți. Celor mici le place siguranța oferită, iar părinții au posibilitatea de a fi permanent conectați cu ce se întâmplă în viața de familie. În plus, aceste întâlniri le oferă ocazia părinților să vadă ce mâncăruri preferă sau nu cei mici.

AVANTAJELE meselor în familieCopii care iau masa in familie:

mănâncă mai des fructe, legume și cereale nu consumă prea multe gustări nesănătoase au șanse reduse să fie atrași în capcana fumatului, a țigărilor de marijuana

sau a băuturilor alcooliceDeși la prima vedere dolescenții par să-și eprime nevoia de independență sub diverse mijloace, studiile arată că aceștia încă își mai doresc sfatul și ajutorul părinților, motiv în


http://www.sfatulmedicului.ro/Arta-de-a-fi-parinte/ingrijirea-copilului_216


plus pentru a folosi mesele în familie drept ocazie pentru a eficientiza relațiile dintre aceștia. Câteva strategii utile pentru părinții adolescenților:

permite-i copilului tău să aducă un prieten la cină Implică-l în pregătirea mesei Evită să-l cerți ori să-i faci morală în timpul mesei, aceasta fiind un moment de

calm și de bunăstare. Poți discuta diverse lucruri importante, cu condiția ca acestea să nu producă o atmosferă neplăcută.

Rezervele de mâncare sănătoasă

Copiii, mai ales cei mici, vor mânca orice găsesc acasă. De aceea este foarte important ca întotdeauna să controlezi rezervele de mâncare , având grijă ca acestea să conțină doar gustări și alimente sănătoase.

Sfaturi generale privind alimentația, care pot fi urmate de părinți:

Introdu fructele și legumele în rutina zilnică, încercând să atingi nivelul de 5 serviri pe zi

Facilitează accesul copilului la gustări sănătoase, ținând la îndemână fructe și legume spălate și gata de a fi mâncate. Alte gustări benefice pot fi: iaurtul, pasta de alune sau castane, morcovii, țelina, biscuiții din cereale integrale și brânzeturile.

Servește carne macră slabă și alte surse bune de proteine (ouă, nuci). Alege pâinea integrală sau cereale complete, pentru ca astfel cel mic va avea

necesarul de fibre asigurat. Limitează aportul de grăsimi prin evitarea prăjelilor și înlocuirea acestora cu

variante sănătoase ( frigerea, fierberea, grătarul sau gătitul cu aburi). Limitează proviziile de gustări nesănătoase și cu puțină valoare nutritivă ( chips-

urile, snacks-urile, bomboanele, etc.), dar nu elimina complet aceste plăceri ale copiilor, pentru că astfel, ei se vor simți privați.

Limitează și rezervele de sucuri dulci (sucurile carbogazoase sau cele din fructe cu zahăr adăugat). Servește în schimb lapte, apă și sucuri naturale din fructe sau legume, fără zahăr adăugat.

Cum să devii un model POZITIV pentru cei din familie?

Cel mai bun mod de a încuraja alimentația sănătoasă a copilului tău este să te hrănești și tu astfel. Mânâncă fructe, legume și gustări cu valoare nutritivă, respectă ZILNIC programul meselor și le vei transmite mesajul corect privind efectele pozitive ale alimentației echilibrate. Totodată este bine să limitezi porțiile de mâncare, evitând exagerările. Vorbește cu cel mic despre cum este să simți că ai „burta plină”. Încearcă totuși să nu cazi nici în extrema cealaltă deoarece părinții care țin mereu diete și cure de slăbire pot să le imprime și copiilor aceleași sentimente negative. Când este vora de mâncare, este bine să ai o atitudine deschisă și pozitivă.

Evită certurile pentru mâncare



Câteodată mâncarea poate deveni foarte ușor o adevărată sursă de conflict. Din dorința de a fi bine intenționați, părinții încearcă să-și mituiască micuții sau să se târguiască cu ei pentru a mânca lucruri sănătoase. O modalitate eficientă pentru rezolvarea acestui conflict este să le oferi copiilor posibilitatea de a controla ce mănâncă, dar, în același timp, să limitezi mâncarea accesibilă în casă. Părinților le revine atribuți de a decide ce feluri de mâncare le sunt disponibile copiilor, atât în timpul mesei, cât și în rest, iarcei mici au posibilitatea de a hotărî: dacă le este foame, ce aleg să mănânce din felurile oferite și când sunt sătui

REȚINE următoarele reguli: Stabilește și respectă un anumit program de alimentație care să fie previzibil

deoarece copiilor le place să știe la ce anume să se aștepte. Evită să forțezi copiii să termine tot din farfurie. Evită mituirea sau răsplătirea copiilor cu mâncare ori cu dulciuri. Evită să folosești mâncarea ca pe un mod de a-ți arăta afecțiunea.

Implică-i pe copii

Mulți copii doresc să se implice în deciderea felului de mâncare care se va servi la cină, lucru care poate fi utilizat de părinți ca un prilej prin care să discute cu cel mic despre alegerile alimentare și despre importanța unei diete echilibrate.

Unii copii se implică și atunci când părinții fac cumpărături și la pregătirea mesei. Astfel, părinții pot profita din plin de aceste momente pentru a-i învăța să se uite la eticheta unui produs atunci când se află în magazin, iar în bucătărie i se pot da celui mic sarcini potrivite pentru vârsta lui, pentru a se EVITA, pe de o parte, riscul accidentărilor, iar pe de altă parte, crearea unor contexte în care copilul se simte efectiv depășit de situație.

Prânzul(gustarea) de la grădiniță / școală este un alt moment important, în care cel mic poate învata despre hrana sănătoasă. Dacă părintele reușește să-l facă pe copil să se gândească ce anume va mânca la prânz, a facut deja primul pas către conștientizarea rolului pe care îl are alimentația în viața omului. Obiceiurile alimentare sănătoase create încă de la cea mai fragedă vârstă, durează întreaga viață.

9. Concluzii

Secolul XXI este numit, pe bună dreptate „secolul nutriției”. Analiza interacțiunii între alimentație și starea de sănătate a populației a determinat găsirea unor soluții care să răspundă nevoilor și trebuințelor umane actuale. Astfel, au apărut noi orientări în nutriție cu importante consecințe în cercetare.

Trebuie menționat faptul că niciodată ca acum nu i s-a acordat nutriției o atât de mare importanță. În ultimul timp, un rol din ce în ce mai important i s-a atribuit relației alimentație-boală, în speranța că se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentație-sănătate. Problema, însă, a depășit limitele științei, căpătând valențe politice, economice cu implicații sociale care în cadrul unui concept alimentar unitar, care decid strategia nutrițională, starea de nutriție și de sănătate a unei națiuni.

În prezent se consideră că nutriția este implicată în toată patologia umană, mai putin accidentele și bolile infecțioase, deși, la o analiză mai profundă, se poate constata că o serie de boli infecțioase au drept etiologie, o proastă igienă a alimentelor care induc grave perturbări în



starea de sănătate (boli diareice acute de diverse etiologii – salmonela, stafilococul, clostridium botulinum, toxiinfecții alimentare,etc).Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroza, hipovitaminozele,denutriția energoproteică derivă sau sunt induse de o alimentație deficitară, fie că este vorba de malnutriția de exces, fie că este vorba de malnutriția deficitară.

Numeroase studii epidemiologice naționale și mondiale certifică faptul că între alimentație și boală este o strânsă corelație care se evidențiază tot mai pregnant în declanșarea cancerului. Complexitatea relatiei om-aliment, se evidențiază pe multiplele căi prin care nutriția afectează ființa umană. Că este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetența, echilibrul energetic și termic, dezvoltarea celulară, activitatea motorie și comportamentul, nutriția exercită o mare influentă asupra acestora și în final modifică comportamentul. Dezechilibrul dintre aport și necesarul de substanțe biologic-active determină profunde modificări metabolice care amprentează patologia omului modern.

IMPRESII ȘI CONCLUZII PERSONALE

În ceea ce privește conștientizarea de către părinți și educatori a importanței alimentației echilibrate a copilului, consider că sloganul „Începe sănătos, crește sănătos!” ar fi cel mai potrivit.

Un start bun în viaţă este esenţial. Un mediu sigur şi protector este, iarăși, esenţial. O nutriţie adecvată din primele zile ale vieţii pune bazele solide pentru anii ce urmează, iar experienţele bogate şi semnificative încurajează un copil să gândească singur. Un preşcolar sănătos, stimulat şi bine integrat dobândeşte abilităţi ce îi vor fi utile pe parcursul anilor de școală primară, gimnaziu, liceu, universitate şi, mai departe, în viață, în câmpul muncii, acesta putând astfel să aducă o contribuţie reală societăţii, în loc să epuizeze resursele acesteia.

Ca și părinți, avem marea responsabilitate de a alege cu grijă și în cunoștință de cauză alimentele necesare pentru o dezvoltare fizică și psihică armonioasă a copiilor noștri. Având ca punct de reper piramida alimentelor și cu sfatul unui nutriționist, putem realiza o dietă echilibrată care să ofere micuților noștri mineralele, vitaminele, dar și energia, atât de necesare pentru perioada lor de creștere.

Simpozion internațional „Copilărie, joc și culoare”, ediția a III-a, 2010,

18


( imagine: Dobrea-Chiriac Ionuț-Florian)

Bibliografie: Cristina Popescu, Mihaela Bucinschi – „Să construim împreună cei șapte ani de acasă” Modul penrtu părinți și educatori,Ministerul Educației, Cercetării și TineretuluiBucurești, 2008;David Grotto – „101 alimente care vă pot salva viața”, Editura Polirom, 2009;Radu Monica- „Alimentația copilului mic”Editura Cartea de buzunar;Mencinicopschi Gheorghe – „Noua ordine alimentară Și noi ce mai mâncăm?”, Editura Coreus, 2010;Căpraru Emil – „ Mama și copilul”, Editura Medicală, 2005;

www.doctor.info.ro,

ALEGE SĂ MĂNÂNCI SĂNĂTOS!

ÎNCEPE CHIAR ACUM!


1. Alimentația corectă – deviza pentru o viață sănătoasă..............................................12. Ce înseamnă educația pentru nutriție?........................................................................23. Educația timpurie, sănătatea și nutriția.......................................................................44. Piramida alimentelor – ghidul unei alimentații corecte și echilibrate ......................65. Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor......................................96. Cum se poate realiza o alimentație echilibrată a copilului?.....................................107. Nutrienții cheie pentru dezvoltarea copilului ............................................................128. Sfaturi utile pentru părinți

- 11 reguli de aur pentru părinți..............................................................................13

- Cinci strategii prin care poți îmbunătăți dieta și de a- l încuraja pe copil să capete obiceiuri alimentare sănătoase.................................................................15

9. Concluzii........................................................................................................................17- Impresii și concluzii personale..............................................................................18BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................18CUPRINS ......................................................................................................................19

http://doctor.info.ro/

gradinita1chiricari.files.wordpress.com · Web viewNoile educații sunt cele mai pertinente și...

Documents

Transcript of gradinita1chiricari.files.wordpress.com · Web viewNoile educații sunt cele mai pertinente și...