FAlVllLIA INTRE DEMOGRAFIE ~I SOCIOLOGIE

VLADIMIR TREBICI

In luna mai 1974 a avut loc Simpoziouul nalional Popula[ia, familia ~i drepturife omului, In organizarea ConsiliuJuj Legislaliv. Era unuJ din cele ~ase simpozioanc navonale ill cadrul Anului !nternafional a[ Popula}iei care avea sa cul.mineze cu Conferinta MondiaHi a Popula!iei (august 1974, Bucure~ti).

La simpozionul amintil au fost prezenlate cateva zeci de comunicari, apaqinfuld speciali~tilor din drept, demografie, sociologje, economic ~i alte disci­pline interesate de problematica familiei. Sursa statistica de date era recensamantul populatiei ~i aJ locuintelor din 1966, date publicate futr-un numar mare de volume, oferind cercetatorilor materia prima necesara studiilor lor.

Dupa dona decenii, O.N.U. a proclamat anul 1994 drepl An /ntemaJionaL al Familiei ~i totodata a organizat ConferinJa lnternaJionala a.wpra PopulaJiei ~i Dezvoltarii - a lreia dup·a Conferinta de la Bucure~ti - ale carei lucran s-au desfa~urat la Cairo, !n zilele de 5-13 septembrie 1994. Statele membre ale O.N.U. au fost .invitate sa organizeze colocvii ~j alte manifestari consacr.ate Anului lnternajional al Familiei. Remarcam, cu tristete, di asemenea activitati, In Romania, au fost destuJ de reduse. Situapa este aparent paradoxaHi., daca avem tn vedere eel putin doua linprejuran. !n primul rand, !n perioada scursa intre Confe­rinta de la Bucure~ti ~i Conferin{a de la Cairo, au fast e:feetuate doua recensfuninte ale popuJapei (1977 §i 1992). In special1 nltimul recensamant - ale emu date detinitive au fosl publicate tn trei volume de catre Comisia NatlonaHi pentru Statistica- a adus o canlitate nesperat de mare de informatii priv.ind gospodaria, familia, ferLililatea, repartitia populapei dupa stare civila, ceea ce ar fi putut insemna o premisa deosebit de favorabiUi pentru cercetarea §tiintifica din Romiln.ia. A doua 1mprejurare este aceea eli !n cele doua decenii familia a cunoscut evolutii semnificative - unele considerate dramatice - atat in societatea occi­dentala, dar §i In Romfinia. Aparitia de rroi modele de familie, pe fondul scaderii continue a ferti1itapi, esle un fenomen care retine atentia anali§lilor.

Cum spuneam, in ciuda acestor premise favorabile, recolta de studii privind familia este saraca. Mai mult, noile achizitii teoretice §i metodologice in domeruu sunt practic oecunoscute In Romania. Situatia este mai generala ~i vizeaza i'ntreaga demografie romaneasca.

Ne pr<;>punem sa analizam aeeasta situape §i sa descifram posibilWi.tile de relansare a studiilor privind familia.

In orice lucrare de specialitate vom tntalni teza potrivit careia familia este obiecLuJ de studiu al mai multor §ti.inte, ceea ce nu ar trebui sa surprinda avand m

C -\.LITATEA VTETIL anul .6, nr. l - 2/1995. p. 3-6

V.TREBICI

VLADIMIR TREBICI 2

vcdere dimcnsiunilc biolo.gica, demograllcii, economjdi, sociaUi, pedagogicit a acestei , unitali de ha7,a a societa~ii omene~ti''. Dropt de prccmliLme In studiul fami1ici II au antropologia culturala ~i e lnologia, socio.logia ~ i demografia, economia ~i dreptul. Fiecare disciplioa vine c.:u interesuJ .sau specific, druia li asociaza de celc mai multe ori metodologii adecvate. Pcntro tiecare din cle sursa cea mai generalrL de infon11a~i este recensamantul, pentru cunon~terea aprofundala a aspectelor legate de familie.

Obiecrul ~i preocuparile sociologrci familici - ca sa ne referim la cadrul eel mai general - pot fi cunoscute din excelcntul Dic:Jionar de .wcioloJ:ie (coordo­natori CWilin Zarnfir §i Lazar Vla§ceanu, Bucure~ti, 1 993).

Pin parte-ne, tncercam sa vorbim despre demoJ:r4fla familiei, obiectul ~i metodologia sa, referindu-ne la conexiunile ei cu sociologia.

In urma cu mai multi ani, la un colocviu international de demografie, John Bongaarts facea afirmatia di familia ar fi copilul vitr·eg (st;epchild) al demografiei. De atunci tnsa au aparut studi1 remarcabile pe aceasta terna, une1e datorate chiar lui John Bongaatts 1• Aceasla lucrare colectiva a fost predati:l. ~i urmata de alte studii, din care vom aminti doar ditevaz.

Deroografia - se §tie bine- est~ tribulara statisticii popuiatiei ~i. m domeniul demografiei familiei, ea opereaza predilect la nivel macro-dernografic, acorda preferint~ studlului structurilor, tipologjei acestora dupa diferite caracteristici. Unitatea statistidi de baza este gospodaria (engl.housebold: franc. menage}, deducand apoi familia ca gospodarie familiala §i nucleul familial, notiune echiva­lenta cu familia nucleara. Studii privind familia extinsa, marimea gospodariei ·§i altele pomesc de aici, 1n urma unor prelucdiri adecvate.

Dar famila este un rezultat al unor evenimente demografice care se petrec tn amonte §i 'i'n aval de familie. Cu acestea se ocupa, in ptima instanta, demografia, in sensul descrierii §i analizei lor sumare.

in amonte este casatoria, pe care demografia o trateaza ca fenomen de masa, cu metodele dernografiei nupp.alitap.i. lnstrumentul de baza esle tabela de nuptiali­tate, dublu decrementala, avand ca prototip tabela de mortalitate. Ultima tabeH1 de nuplialitate (bruta §i neta), intatnita in literatura noastra, este consemnata in 1979.

La randul sau, nuptialitatea e;ste explicatttwin st.ructura populatici dupa stare civiUi. 0 analiza de tip rnatricial dateaza tot din anul 1979. Or, asemcnea abordari sunt esen1iale pentru proiectar.i.

Familia, odata constituita, i~i are via~a ei. Cum cvolulia individului este descrisa de ciclul individual, cu secventele sale, tot a§a familia este descrisa de cidul de via;a al .familiei. Conceplul, fom1ulat pentru prima dau1 de sociologul .unerican P.A. Sorokln, Ia lnceputu1 deceniului '30, a fost consider<1bil dezvoltat tn perioada postbelidi:, tnc·epand eu studiul demog:rafului american P.A. Glick (1947) ~i confinuand cu cele mai rccente ale Charlottei Holm. in litcr~tura autohtona consemnihn unuJ, douli srudii publicate m Viitorul.wcial.

V.TREBICI

3 MULTIDISCJI'LlNARITATEA 1N STUIJI \JL FAMIUEI 5

Ciclul de viata famiJiaU'l se lcnnina prin ueces ~i prin uivort, douit CV0ni­mente, care revin demografiei. $i aici tabelele de mortalitatc ~ i nup~alitate sunt instrumentele cele mai importantc.

Un alt evenimenl demografic major legal de familie este fextilitatea d isatoriilor (,productivitatea"' casatoriilor) . Aici "ariabila estc dw-ala casatoriei, cu no}iunile respective de descenden1a la durala x ~i descendenla tinaHi, atunci cand esle rezultatul unei observrtri longitudinale (pe promo\ii de ciisatorii).

Singurele analizc ale fertilitapi matrimoniale sau conjugale se datoreazii lui V. Ghetau §i VI. Trebici, dar ele s-au pubJlcal cu mulli ani in urma. Or, recen­samantul populaiiei din 1992 pune la dispozitie iofonnatii foa:rte ulile (In optica longitudinala retrospectiva) pe promotii. Penlru prima data asemenea informa~ii sunt prelucrate pe nap.onalitat,i ~i l>e religii, modalitate nevalorificata Inca tn literatura noastra.

Demografia familiei a flicul i'n ultimii ani mari progrese. Ele sunt sintetizate tn sursa bibliografica (1), ca ~i In cempendiul de demografie, aparut ill 1993, in 8 volume3

.

Vom aminti printre achizi!llle cele mai recente metoda de analiza cu ajutorul tabele1or de viata maritaHi cu mai multe stari, modele de nupliali tate , modele matriciale multi-regionale, metode de proiectare a gospodanilor ~i familiilor, dupa diferite variante. Demografia romaneasca este mea departe de a aplica aceste metode, de~i inforrnava statistidi., cu tehnicile informatice ar lnlesni un asernenea demers.

Daca cele mai sus aratate ar tine de domeniul demog,-afiei problema urma­toare ar fi relatia ei cu celelalte discipline. Se va .remarca absenta unor leorii, In elaborarea carora rolul eel mai important i1 au antropologia cultural! ~i sociologia familiei. Prima ~tiinta ill amonte este antropologia culturala. Intereseaza geneza famili.ei ~i a diferitelor sisteme de r:udenie (Kinship), pentn.1 care avem unele studu (Gheorghita Geana). Teoriile de nivel mediu "§i global apaqin sociologiei. Aceasta, cu a tat mai mult, ca In ultimele decenii se afirma noi tip uri (uniunea consensuali'i , de pilda), despre care ~tim puti,n In Romania.

Meritoriu pentru sociologic este faptul ca. dupa 1989 ea recurge tot mai mult la aochete. Institutul de Cercetare a Cali tatii Viet,ji executa cam zece anchete pe an care recolteaza informatii pertinente §i ln. privinta famniei. Un ln.cepul foarte pro­mi~or sunt studiile publicate pe tema familiei m Sociologie romane'asdi, Nr. 5, 1994.

Daca luam 1n considerare contextul mai larg social ~i economic in care au rendintele demografice, vom aminti ca tranziti,a 1n Romania spre democratic §i

~nomie de piata este l'nsotita de particularitaV demegrafice: tipologia familiilor S!' -chlmba, fertilitatea mati:imoniala ~j clescendenta finam cunosc o reducere ~tbila . 1mbatranirea demografidi afec'teaza nu numai popula}ia totaH1 ~i - ~~le subpopulatii; ea cuprinde 1n orbita sa ~i lmbatranirea demografica a

V.TREBICI

6 VL.t\DIMIR TREHICI 4

familicj. Ce va fi tn viitor? Greu de raspuns. Yn sladiul aclual al cuno§tin\elOr uoaslre. Teme de medita~ie, dar ~i de cercelare penlru sociologi ~i dcmograG.

BffiLTOGRAFlE

l . J<:>hn Bongaarts. Thomas Burch ~i Kenneth Wachter (cd.) Family Demography. Melhodes and their .appl icaLions J. U.S.S.O., Oxford, Clarendon Press. J 987.

2. John Bongaarts. The Formal Demography of Families tmd Hm(.~l!lwlds. An ovcrwic~.V. I.U.S.S.P. Newsleucr, No. 17, 1983; dircva studli ale lui Nonmln B. Ryder. apiirutc lntre 1978 .~i 1984, lntr-un context mai larg, car!e.a laureatulu.i Premiului Nobel pentru Economic 1992. Gary S. Becker, Comporwmentul unum. 0 c1hordure economici1. .Bucure.~ti, Editura ALL. 1994.

3. Donald J. Bogue, Eduardo E. Arriaga, Douglas L. Alderton (cd.) Readings in Population Research Methology. U.N.F.P.A., Chicago, Illinois, Social Development Center, 1993 (Vol. 4. Nu.ptiality, Migration, Htm,wdwld, and Family Research).

V.TREBICI