· Web viewlntensitatea traficului ce se prognozeaza pentru clasa de trafic greu la dimensionarea...

P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN REZOLUŢIE Nr. 624/04.02.2009 Satu Mare, str. Dâmboviţa Nr. 10 Tel. 0261 – 77.87.66 Mobil: 0722 – 56.39.30

P ROIECT NR. 37/2011

DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A SI DJ 194 JUD. SATU MARE

CONSTRUCŢIE DRUM

PROIECT TEHNIC-CAIET DE SARCINI – DETALII DE EXECUTIE

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL SATU MARE


PROIECT NR. 37/2011 Faza: PT+CS+DE

DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A

SI DJ 194JUD. SATU MARE

- CONSTRUCŢIE DRUM -

B O R D E R O U PIESE SCRISE

1. Listă de semnături şi Colectiv de elaborare2. Memoriu general3. Dimensionarea sistemului rutier-breviar de calcul-L=2,976 km4. Caiet de sarcini – lucrări de drumuri5. Fazele de execuţie determinante6. Program pentru controlul calităţii lucrărilor7. Centralizatorul financiar al obiectelor Formular C38. Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrări Formular C39. Lista cu cantităţiile de lucrări terasamente Formular C410. Tabel pentru calculul terasamentelor11. Tabel pentru calculul terasamentelor12. Tabel pentru calculul terasamentelor13. Lista cu cantitatiile de lucrări, schimb de teren Formular C414. Lista cu cantităţiile de lucrări suprastructura parte caros. Formular C415. Anexa Nr. 1 – calculul suprafeţelor pentru supralărgiri16. Lista cu cantităţiile de lucrări – podeţe Tb.ø1000;L=9-10 m Formular C417. Lista cu cantităţiile de lucrări – podeţe Tb.ø800;L=9 m Formular C418. Lista cu cantităţiile de lucrări – racord.drumul lat .teras. Formular C419. Lista cu cantităţiile de lucrări – racord.drumul lat.suprastr. Formular C420. Lista cu cantităţiile de lucrări – podeţe Tb.ø600la drum lat. Formular C421. Lista cu cantităţiile de lucrări – amenajare şanţuri lat. Formular C422. Lista cu cantităţiile de lucrări – şanţuri lat. zona podeţ Formular C423. Lista cu cantităţiile de lucrări – racord la DN19A terasam. Formular C424. Tabel pentru calculul terasamentelor25. Lista cu cantităţiile de lucrări – racord la DN19A suprastr. Formular C426. Lista cu cantităţiile de lucrări – ptr. siguranţa circulaţiei Formular C427. Lista consumurilor de resurse materiale Formular C628. Lista consumurilor cu mână de lucru Formular C729. Lista consumurilor ore de functţonare a utilajelor de constr. Formular C830. Lista consumurilor privind transporturile Formular C931. Avize si acorduri - certificat de urbanism

- aviz ANIF32. Anexa Nr. 2 podeţe la drumul principal33. Anexa Nr. 3 drumuri laterale34. Anexa Nr. 4 podeţe la drumul laterale ŞEF PROIECT

Satu Mare oct.2011 ing.Beregszaszy Stefan


PROIECT NR. 37/2011 Faza: PT + CS + DE

DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A

SI DJ 194JUD. SATU MARE


PIESE DESENATE Scara

0. Plan de incadrare în zonă -1. Plan general de situaţie 1:250002. Plan de situaţie P1 – P20 1:5003. Plan de situaţie P19 – P33 1:5004. Plan de situaţie P32 – P49 1:5005. Plan de situaţie P48 – P69 1:5006. Plan de situaţie P63 – P78 1:5007. Profil longitudinal P 1 – P 20 1:500,1:508. Profil longitudinal P19 – P 33 1:500,1:509. Profil longitudinal P32 – P49 1:500,1:50 10.Profil longitudinal P48 – P64 1:500,1:5011.Profil longitudinal P63 – P78 1:500,1:5012.Profile transversale P 1-P 8 1:100 13.Profile transversale P 9- P17 1 :10014.Profile transversale P18- P25 1 :10015.Profile transversale P26-P34 1 :10016.Profile transversale P35-P42 1 :10017.Profile transversale P43-P51 1 :10018.Profile transversale P52-P60 1 :10019.Profile transversale P61-P68 1 :10020.Profile transversale P69-P76 1 :10021.Profil transversal tip 1 :50,1:2022.Şanţ trapezoidal pereat Detalii 1 :50,1:1023.Detaliu amenajare canale in zona podetelor 1 :2024.Podeţ dalat (Km0+010,30) la racord cu DN19A 1 :5025.Detaliu trepte pe taluz în zona podetului 1 :50,1:2026.Plan de situaţie intersecţia cu DN19A 1 :50027.Profile transversale DN19A 1 :10028.Profile transversale DN19A Detalii sistem rutier 1 :100,1:20

ŞEF PROIECT,Satu Mare, oct. 2011 Ing. Beregszászy Ştefan



DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A SI

DJ 194 JUD. SATU MARE


LISTA DE SEMNĂTURI

Reprezentant legalautorizat pentru şi în numeleP.F. BEREGSZASZY ŞTEFAN ing. Beregszászy Ştefan

..........................................

ŞEF PROIECT, ing. Beregszászy Ştefan

..........................................

COLECTIV DE ELABORARE

Drumuri, ing. Beregszászy Ştefan

Lista cu cantitati (devize), ing. Darabos Carol

_______________________Satu Mare oct. 2011_______________________



DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A SI DJ 194

JUD. SATU MARE


MEMORIU GENERAL

Drum de ocolire intre DN 19 A si DJ 194 jud. Satu Mare

CAP.1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii :

Drum de ocolire între DN 19 A si DJ 194 jud. Satu Mare

1.2. Amplasament :Judeţul Satu Mare, teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare,(drum vicinal executat parţial) cu racordare la DN 19 A (Satu Mare – Petea) la km 55+728 în direcţia de Nord – Est până la racordarea cu DJ 194 (Satu Mare – Lazuri – Bercu)

1.3. Titularul investiţiei :MUNICIPIUL SATU MARE

1.4. Beneficiarul investiţiei:

MUNICIPIUL SATU MARE

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate :

P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN prin ing. Beregszászy ŞtefanSpecialitatea Drumuri şi Poduri

1.6. Necesitatea şi oportunitatea lucrării (investiţiei ): Din reţeaua totală de drumuri din regiune, doar 3222 km sunt modernizate (adică 27,2% din total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat s-au sunt pe cale de finalizare lucrări de reabilitare.

Analiza densităţii drumurilor, de toate categoriile, pune în evidenţă diferenţe notabile, pe de o parte, între judeţele regiunii şi mai ales în interiorul fiecărui judeţ, iar pe de altă parte, între Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi alte regiuni învecinate peste granităţi. Cele mai mari diferenţe apar însă comparativ cu regiunile din centrul şi vestul Europei.

Tema prezenţei documentaţii o prezintă – modernizarea drumului de ocolire între DN 19A si DJ 194 ( drum vicinal executat partial) pe teritoriul administrativ al municipiul Satu Mare, jud. Satu Mare cu o lungime de 2+976,00 km.

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei este dată de faptul că stadiul fizic actual al drumului nu permite o legătură decentă, între drumul national DN 19A si drumul national DN 19, pe traseul de ocolire a municipiului Satu Mare pentru traficul de tranzit dinspre frontiera cu Ungaria (Petea) spre judţtele Maramures si Salaj.

Prin modernizarea drumului se realizează o legătură modernă şi posibilitatea de ocolire a municipiului Satu Mare cu traficul de tranzit.

Modernizarea acestui drum va avea ca rezultat dezvoltarea regiunii, creşterea investiţiilor.

Activarea celui de al patrulea pol de atracţie pe zona frontierei de vest a României, prin deschiderea traficului de marfă in PCTF Petea la graniţa cu Ungaria, a accentuat disfunclionalităţile deja existente pe reţaua de străzi pe care se realizează tranzitarea municipiului Satu Mare.

Reţeaua urbană de străzi pe care se desfăşoară circulaţia de tranzit este subdimensionată atât sub aspectul capacităţii de a prelua fluxurile de trafic cât şi sub aspectul capacităţii portante a sistemului rutier (trafic actual şi de perspectivă).

Această situaţie are ca rezultat: aglomerarea arterelor de circulaţie, creşterea poluării / zgomot, gaze de esapament, vibraţii), risipa de resurse energetice, distrugerea infrastructurii rutiere într-un ritm care nasc probleme a căror rezolvare depăşesc posibilităţile financiare, tehnice şi organizatorice ale autorităţilor locale ale municipiului Satu Mare.

Alternativa care conduce la reducerea semnificativă a efectelor negative, este devierea pe latura vestică a teritoriului administrative al municipiului Satu Mare a relaţiilor de trafic generate de PCTF Petea.

Una din penetraţiile majore ale oraşului Satu Mare - DN 19 - preia o parte importantă din interesele de deplasare ale judeţelor Satu Mare, Maramures, Bistriţa Năsăud, Suceava în relaţia cu Vestul Europei prin PCTF Petea (DN19A).

Pentru această relaţie este posibilă realizarea unui drum ocolitor pe teritoriul administrative al municipiului pe traseul oferit de: drumul de ocolire între DN19A - DJ194 (2,976 km); DJ 194 - 1,574 km, DJ194 A - 2,881 km si DJ194C - 3,46 km până la intersecţia cu DN19 în localitatea Botiz în lungime totală de 10,818 km.

lntensitatea traficului ce se prognozeaza pentru clasa de trafic greu la dimensionarea structurii rutiere, în perspective se propune trafic ,,INTENS”, ceace îl încadrează în clasa tehnica IV pentru o perioada de perspective de 15 ani.

Promovarea realizării drumului este necesară pentru demararea lucrărilor tehnice necesară pentru devierea traficului greu din intravilanul municipiului Satu Mare din şi în direcţia punctului de frontiera cu Ungaria.

Prin realizarea tronsonului de drum în lungime de 2,976 km se desfiinţează traficul de tranzit marfă pe străzile Bariţiu, Lăcrămioarei, Aurel Vlaicu din intravilanul municipiului Satu Mare.

CAP.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE Documentaţia conţine proiectul tehnic,caietul de sarcini şi detalii de execuţie pentru obiectivele evaluate la faza S.F: „ Drum de ocolire între DN 19A si DJ 194 jud. Satu Mare”2. 1. Situaţia actuală şi informaţii cu implementarea proiectului

Drumul de ocolire proiectat pentru modernizare între intersecţia cu drumul naţional DN 19A Satu Mare – Petea la poziţia kilometrică Km 55-728 şi intersecţia cu drumul judeţean DJ 194 (Satu Mare – Lazuri – Bercu) la poziţia kilometrică Km 34+232 are lungimea reală de 2976,30 m (2,976 Km).

Traseul drumului se întinde de-a lungul canalului de desecare şi irigare Hc 386 şi se suprapune peste traseul drumului de exploatare De 385.

Obiectul proiectului îl constituie modernizarea, respectiv executarea unui drum cu partea carosabilă la două benzi de circulaţie cu îmbrăcăminte asfaltică.

În prezent, acest sector de drum este din pământ şi este practicabilă pentru utilaje agricole în sezon fără precipitaţii.

Suprafaţa de rulare a drumului este plin de gropi şi denivelări.

Pentru a satisface necesităţile traficului de perspectivă este necesară realizarea unui drum de clasa a IV-a cu două benzi de circulaţie şi îmbrăcăminte asfaltică.

Tronsonul de drum de ocolire de la intersecţia cu drumul judeţean DJ 194 continua traseul pe drumul judeţean DJ 194 (Satu Mare – Lazuri – Bercu) până la intersecţia cu strada Goronului, traseul suprapus cu DJ194 A de la intersecţia cu DJ 194 C se suprapune traseul până la intersecţia cu DN 19 (E 81) în localitatea Botiz. 2.2. Analiza situaţiei existente

Lungimea traseului proiectat este de 2,976 km de la intersecţia cu DN 19A se suprapune cu traseul drumului vicinal partial executat cu fundaţia din piatră spartă respectiv până la intersecţia cu DJ 194 drumul spre Lazuri.

- Tronson de 2,976 km lungime pe teritoriul administrativ al municipiul Satu Mare cu îmbrăcăminte din piatră spartă pe lungime de cca 1,00 km în stare degradată cu lătimea părţii carosabile de 6,00 m.

- Tronsonul existent executat până la nivel de piatră spartă se cuprinde între Km 0+000,00 – Km 0+566,00 propus pentru reprofilare cu 10 cm piatră spartă.

- Tronsonul existent executat parţial până la nivel de piatră spartă se cuprinde între Km 1+000,00 – Km 1+550,00 propus pentru reprofilare cu 20 cm piatră spartă.

- Tronsonul existent cuprins între Km 0+560,00 până la Km 1+000,00 respectiv între Km 1+550,00 până la Km 2+976,00 drum din pământ propus cu sistem rutier nou cu geotextilă din cauza terenului.Evacuarea apelor meteorice se realizează prin şanţuri existente dealungul

traseului pe o parte şi pe ambele părţi care se propun a se reprofila.Şanţurile existente nu sunt întretinute, sunt doar parţial executate. Podeţele

existente dealungul traseului sunt semicolmatate, în special la cele două capete.Partea carosabilă existentă nu este adecvat nici ca sistem rutier, nici ca profile

pentru un drum de categoria a IV – a necesară pentru desfăşurarea circulaţiei în condiţii optime.

Se propune realizarea sistemului rutier adecvat la trafic greu.

CAP.3. CARACTERISTICI GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT

3.1. Sistem rutier determinat prin sondaje

În cadrul proiectului întocmit iniţial, s-au executat un nr de 9 buc sondaje pe baza căruia s-a întocmit studiul geotehnic din care 6 bucăţi sondaje sunt pe traseul drumului de ocolire intre DN 19 A si DJ 194, sondaje cu nr. F34075 – F34080:

Structura sistemului rutier existent pentru tronsoanele km 0+000,00 –km

0+566,00 ; km 0+566,00 – km 1+000,00 ; km 1+000,00 – km 1+550,00 in

continuare pina la km 2+976,00

Natura terenului din patul drumului

Date privind nivelul apei freatice

Valoarea presiunii convenţionale pentru stratul de fundare

Încadrarea seismică a zonei.

În urma executării sondajelor au fost stabilite următoarele straturi de pământ şi structuri existente ale sistemului rutier.

F 34075 - Între Km 0+000,00 Km 0+324,00 - arătură

0,00 – 0,25 m piatră spartă 0,25 – 0,40 m balast 0,40 – 1,40 m argilă prăfoasă galbenă 1,40 – 3,00 m argilă prăfoasă nisipoasă galbenă

F 34076 - Între Km 0+324,00 Km 0+566,00 - arătură - păşune

0,00 – 0,25 m pitră spartă 0,25 – 0,40 m balast 0,40 - 1,40 m argilă prafoasă galben cenuşie 1,40 – 3,00 m argilă galben-cenuşie 3,00 – 3,50 m argilă prăfoasă nisipoasă 3,50 – 5,00 m argilă cenuşie ruginie

Între Km 0+566,00 Km 1+000,00

0,00 – 0,70 m sol vegetal amestec cu bălegar0,70 – 1,40 m argilă prăfoasă galben cenuşie

1,40 – 3,00 m argilă galben-cenuşie 3,00 – 3,50 m argilă prăfoasă nisipoasă 3,50 – 5,00 m argilă cenuşie ruginie

F 34077 - Între Km 1+000,00 Km 1+530,00 - păşune, drum de pământ

0,00 – 0,30 m pitră spartă 10 cm pe 20 cm balast 0,30 – 1,10 m argilă cenuşie-ruginie 1,10 – 2,00 m argilă prăfoasă galben-cenuşie


0,00 – 0,10 m umplutură 0,10 – 1,30 m argilă cenuşie-ruginie 1,30 – 2,00 m argilă prăfoasă galben-cenuşie


0,00 – 0,20 m umplutură 0,20 – 0,30 m sol vegetal 0,30 – 1,30 m argilă ruginie

1,30 – 2,00 m argilă prăfoasă galben-cenuşie

F 34080 - Între Km 2+471,80 Km 2+976,30 - păşune, depozit gunoi, drum de pământ

0,00 – 0,40 m sol vegetal 0,40 – 1,10 m argilă ruginie cenuşie 1,10 – 2,00 m argilă prăfoasă galben-cenuşie

Nivelul apelor freatice a fost interceptat la –3,00 m în forajele F 34075 şi F 34076.

La restul forajelor nu a fost interceptat.

Principalele valori geotehnice a formaţiunilor din patul drumului sunt:

a) pentru argilă b) pentru argilă prăfoasă

I.p = 38,6 % I.p = 30,2 %I.c = 0,76 I.c = 0,80 = 15° = 18°c = 30 Kpa c = 30 KpaE.2-3 = 8.000 Kpa E.2-3 = 8.000 KPa

- conform normativ P 100-91: conform STAS 11100/1-93

- coeficient de seismicitate Ks = 0,12- perioada de colţ Tc = 0,7 sec, rezultând încadrarea în zona seismică de calcul

„E”- terenul de fundare diferenţiat pe tronsoane: argilă, argilă prăfoasă, praf nisipos,

nisip argilos.- modulul de deformaţie E2-3 = 5000 - 8000 Kpa.- nivelul apelor freatice a fost interceptat la adâncimea de -3,0 si -4,0 m.

Conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare,indicativ NP 074/2004 amplasamentul se incadrează astfel:

a.) din punct de vedere al riscului geotehnic conf. tab.B3 - condiţii de teren terenuri bune 2 puncte - apa subterană fără epuismente 1 punct - clasificarea construcţiei după categ. de importanţă normală 3 puncte

- vecinătăţi fără riscuri 1 punctTotal: 7 puncte

b.) din punct de vedere al categoriei geotehnice, conf. tab. B3 din NP 074/2004 - categoria geotehnică 1

RISC GEOTEHNIC REDUS

CAP.4. CATEGORIA DE IMPORTANTĂ Construcţie de importantă normală din punct de vedere al calităţii Categoria de importantă „C”

Proiectul tehnic va fi verificat la exigentele verificatorului: A4;B2;D

CAP.5. SITUATIA PROIECTATA

La intocmirea proiectului s-a avut in vedere legislaţia in vigoare în domeniu : Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor,

Ordinul nr.45/1998 al M.T. pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,construirea şi modernizarea drumurilor Ordinul nr 46/1998 al M.T. pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice STAS 2900-89 privind lăţimea drumurilor STAS 1709/1;1709/2;1709/3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ- dezgheţ în complexul rutier STAS 10796/1;10796/2 – 79 construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor STAS 1598/1 -89 încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de drumuri SR 662-2002 agregate naturale de balastieră şi alte standarde în vigoare

- Categoria funcţională a drumului a.) din punct de vedere al destinaţiei : - drum public in afara localităţii

b.) din punct de vedere al circulaţiei : - drum destinat circulaţiei publice

c.) din punct de vedere funcţional şi administrativ teritorial :- drum de ocolire,

de înteres judeţean

- Clasa tehnică a drumului public : Clasa tehnică IV

- Intensitatea traficului prognozat : TRAFIC INTENS

- Viteza de proiectare 60 km/h – în cazuri excepţionale(curbe) 50 km/h

- Numărul benzilor de circulaţie : 2 - Lăţimea minimă a platformei: 8,00 m, ampriza drumului 13,00 ÷19,00 m

- Lăţimea părţii carosabile : 6,00 m

- Lăţimea benzii de circulaţie: 3,00 m

- Lăţimea benzii de încadrare : 2 x 0,25 m

- Lăţimea acostamentelor: 2 x 1,00 m inclusiv banda de încadrare.

- Podeţele existente executate in anul 2008 se propun pentru finalizare,restul podeţelor existente se propun pentru lărgire, consolidare sau înlocuire în funcţie de starea tehnică.

Drumul proiectat are originea la intersecţia drumului de ocolire cu DN 19A (km 55+700) şi urmăreşte în general traseul drumului vicinal existent din pământ până la intersecţia cu drumul judeţean nr. 194 Satu Mare – Lazuri la km 34 + 232

Lungimea drumului proiectat pe acest transon este de 2976 m. Drumul propus va avea parte carosabilă de 6,00 m lăţime cu îmbrăcăminte asfaltică.

5.1. Traseul in plan Traseul drumului de ocolire s-a stabilit pe traseul existent al drumului vicinal cu racordare din drumul naţional DN 19A la poziţia kilometrică Km 55+728 peste terenul arabil parcelele cu nr. topo 739/26/1; 739/27/1; 739/34/1 pe o lungime de 400,00 ml respectiv parcelele cu nr. topo 393/1/1 si 393/2/1 .In continuare pentru tronsonul cuprins între Km 1+500,00 şi Km 2+973,00 s-au intocmit formalităţile pentru expropriere la diferenţele de suprafeţe faţă de ampriza drumului de exploatare (vicinal) existent. Execuţia drumului de ocolire a fost abandonată în anul 2008-2009 realizănd fundaţia din piatră spartă pe balast pe tronsonul Km 0+000,00 la Km 0+556,00 de 20-25 cm grosime piatră spartă pe intreaga lăţime respectiv de 10-15 cm grosime pe tronsonul cuprins între Km 1+000,00 la Km 1+496,00 superficial pe o lăţime medie de 3,00-3,50 m Pe acest tronson s-au executat podeţele situate la racordarea cu drumul naţional DN 19A (podeţe dalate B=1,00 m;H=1,00 m;L=15,00 m si 13,00 m) nefinisate, podeţul tubular la Km 0+409,50 (traversare canal desecare- irigare) Tb 2ø1000 L=11,80 m nefinisat si podeţul Tb ø800 L=9,00 m situat la Km 0+566,00 nefinisat, respectiv două podeţe la drumurile laterale din zona. Traseul drumului de ocolire după traversarea canalului de desecare –irigare Hc 386 urmeză traseul drumului de exploatare pe langă canalul de desecare, este alcătuit dintr-o succesiune de aliniamente şi curbe (15 buc) amanajate corespunzător cu supralărgiri, convertiri şi supraînalţări.

5.2. Profilul longitudinal

Traseul drumului în plan vertical se va realiza în rambleu la 50-70 cm faţă de nivelul terenului natural. Având în vedere relieful din zona care prezintă diferenţe de nivel de cca 1,00 m faţă de nivelul drumului naţional DN 19A respectiv faţă de nivelul drumului judeţean DJ 194, în profil longitudinal sînt prevăzute declivităţi de 1,262% la 1,50% în zona racordării la drumurile principale respectiv declivităţi de 1,28% la 0,07% în continuarea traseului.

5.3. Profilul transversal tip si sistemul rutier

Profilul transversal tip al drumului principal are următoarele elemente geometrice: - partea carosabilă 6,00 m

- benzile de încadrare 2 x 0,25 m - panta transversală a părţii carosabile este de 2,5% - acostamentele au lăţimea de 1,00 m din care 0,25 m benziile de încadrare cu sistem rutier identic cu cel al părţii carosabile şi 0,75 m din piatră spartă

de 15 cm grosime cu tratament bituminos la suprafaţa pe un sub strat din balast de 10 cm grosime

- panta transversală a acostamentelor se va realiza la 3,5 ÷ 4,0% - platforma este de 8,00 m lăţime, in zona podeţelor de 9,00 m Sistemul rutier adoptat în conformitate cu dimensionare este un sistem rutier nerigid pe fundaţie din piatră spartă cu împănare şi înnoroire pentru trafic greu. Din calculul de dimensionare a sistemului rutier şi în urma verificării acesteia la fenomenul de îngheţ – dezgheţ a rezultat următorul sistem rutier:

Drumul proiectat

Sistem rutier pe fundaţia existentă Km 0+000,00 – Km 0+566,00

- 5 cm Ba 16 beton asfaltic - 6 cm BAD 25 binder de criblură- 7 cm AB 2 mixtură densă- 10 cm reprofilare cu piatră spartă peste împietruirea existenta cu împanare şi înnoroire - 25 cm fundaţie din piatră spartă existentă- 20cm balast compactat existent --------------- 73 cm grosime totală

Sistem rutier nou Km 0+566,00 – Km 2+976,00

- 5 cm BA 16 beton asfaltic - 6 cm BAD 25 binder de criblură- 7 cm AB 2 mixtură densă- 30 cm fundaţie din piatră spartă cu împănare şi înnoroire în două straturi- 25 cm balast compactat - geotextilă 130 g/mp----------------

73 cm grosime totală

Avănd în vedere natura terenului de fundare, teren cu dejecţii din urma curăţirii canalului de desecare- irigare Hc 386 pe tronsonul cuprins între Km 0+524,00 la Km 0+992,50 respectiv în zona racordării la drumul judeţean DJ 194 între Km 2+618,00 la Km 2+953,00 se propune realizarea unui schimb de teren pe adăncimea de 60-80 cm sau cât este necesar.

5.4. Drumuri laterale

Pentru a evita aducerea noroiului pe partea carosabilă a drumului principal, drumurile laterale se amenajează pe o lungime de 15,00 m de la marginea îmbrăcăminţii asfaltice la drumul principal cu structura rutieră

- 4 cm beton asfaltic BA 16- 5 cm binder BAD 25- 10 cm piatră spartă cu împănare şi înnoroire- 15 cm piatră spartă fără împănare şi înnoroire- 15 cm balast compactat---------------- 49 cm grosime totală

Porţiunea de 15,00 m lungime împietruită la drumurile laterale se realizează:

- 20 cm piatră spartă cu împănare şi înnoroire- 20 cm balast compactat---------------- 40 cm grosime totală

Drumurile laterale au lăţimea părţii carosabile de 4,00 m La racordarea drumurilor laterale la drumul principal s-au prevăzut podeţe tubulare cu diametrul de ø600 mm si lungimea de 8,00 m

Acostamentele se vor realiza pe totală lungimea drumului:

- 15 cm piatră spartă cu tratament bituminos dublu- 10 cm balast

5.5. Evacuarea apelor meteorice

Evacuarea apelor meteorice se va realiza prin şanţuri laterale proiectate, dalate, respectiv prin şanţuri colectoare existente reprofilate.

Pe sectorul de drum cuprins între Km 0+000,00 şi Km 0+550,00 respectiv Km 2+700,00 până la Km 2+976,30, s-au proiectat şanţuri pentru evacuarea apelor meteorice, pe ambele părţi ale drumului. In continuare de la Km 0+550,00 până la Km 2+700,00 evacuarea apelor meteorice din zona drumului se va realiza pe partea stănga a drumului respectiv prin canalul de desecare existent pe partea dreapta a drumului.

5.6. Podeţe

De-a lungul traseului s-au proiectat podeţe pentru a respecta continuitatea şanţurilor şi a canalelor de desecare existente de-a lungul traseului.

La racordarea drumului de ocolire (vicinal) la drumul naţional DN19A s-a executat un podeţ dalat de 1,00 m deschidere şi H = 1,00 m cu lungimea de 15,00 m, respectiv de 13,00 m pentru traversarea şanţului lateral de-a lungul drumului naţional Km 0+010,50 urmeza sa se finiseze.

La traversarea drumului de ocolire peste canalul de desecare Hc 386, s-a executat un podeţ tubular cu două tuburi 21000 de 11,80 m lungime cu capete amenajate, 2 buc timpane de 15,00 m lungime poziţia Km 0+409,50.

La traversarea şanţurilor (canalelor) de către drumul de pământ actual, există podeţe dalate şi tubulare degradate, rupte, în locul cărora s-au prevăzut podeţe tubulare noi cu diametrul 800din care s-a executat podetul la Km 0+566,00 după cum urmează :

- Km 0+566,00 (P18) podeţ tubular existent 800 L = 9,00 m cu capete amenajate;- Km 1+047,50 (P29) podeţ tubular existent 800 colmatat se înlocuieşte cu podeţ

tubular 800 L = 9,00 m cu capete amenajate.- Km 1+530,00 (P41) podeţ tubular existent 800 colmatat, rupt se înlocuieşte cu

800 L = 9,00 m- Km 2+013,20 (P53) podeţ tubular existent 800 colmatat, rupt se înlocuieşte cu

1000 L = 9,00 m- Km 2+516,10 (P65) podeţ tubular existent 800 colmatat, rupt se înlocuieşte cu

1000 L = 10,00 m- La racordarea drumurilor laterale spre câmp pe traseul drumului de ocolire s-au

prevăzut 10 buc. podeţe tubulare 600 cu L = 8,00 m din care 2 buc podeţe tubulare 600 cu L = 8,00 m sunt executate 2 buc tubulare ,restul podetelor urmeaza sa fie executate pe traseul drumului 600 cu L = 9,00 m podete la drumurile laterale s-au prevazut pentru traversarea santurilor laterale

5.7. Semnalizare rutieră- indicatoare ,marcaje

Se vor monta indicatoare rutiere de :

A. avertizare a pericolului

1. curbă la stănga

2. curbă la dreapta4. curbă dublă34. cedează trecerea 36. drum cu prioritate37. sfărşit de prioritate62a. depăşirea interzisa63a. limitare de viteza la curbe66a,b,c sfărşitul restricţiilor

92,93,94 direcţiile spre localităţile indicate

Se cuprinde primul marcaj pe drumul principal.

5.8. Siguranta circulatiei

Parapetele se prevăd pe sectoare de drum periculos pentru protejarea vehiculelor împotriva ieşirii de platforma drumului şi pentru ghidarea optică a acestora.Parapet direcţionar se prevăd de alungul rambleelor mai înalte decât 1,50 m, la podeţe şi câte 10 m la ambele capete ale podeţelor. De- alungul şanţului (canal desecare) cu adâncime mai mare decât 1,50 m faţă de nivelul părţii carosabile se prevăd parapeţi direcţionari în acostamentul drumului.

CAP.6 – MATERIALE UTILIZATE

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate, conform reglementărilor naţionale în vigoare şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E. Aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi HG nr. 766/1997 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate.

CAP.7 – MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Norme de protecţia muncii cu caracter general specifice lucrărilor de drumuri Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor romăneşti, operaţiile de semnalizare şi costul acestora cad în sarcina antrprenorului şi vor trebui cuprinse în oferta.Tronsoanele deschise spre executare vor fi obligatoriu iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent ca lucrul se desfăşoară pe timpul nopţii sau nu. Devierile de circulţtie se vor semnaliza şi amenaja corespunzător, obţinerea autorizţtilor necesare devierii circulaţiei este în sarcina constructorului. Norme de protecţia muncii – conform legislaţiei în vigoare

Constructorul va respecta „Normele de protecţia muncii” specifice lucrărilor de drumuri.

În activitatea specifică de protecţia muncii în lucrările de drumuri, antreprenorul va

da atenţie cuvenită următoarelor capitole :

a) – obligaţiile şi răspunderile personalului muncitor;b) – mijloace individuale de protecţia muncii;c) – examenul medical al personalului muncitor şi controlul medical periodic;

d) – instructajul de protecţia muncii;e) – organizarea şantierului;f) – încărcarea, descărcarea, manipularea şi depozitarea materialelor specifice

lucrărilor de construcţii – montaj;g) – transporturi locale;h) – dispoziţii generale privind normele de protecţia muncii pentru exploatarea şi

întreţinera utilajelor, maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport în construcţii montaj;

i) – exploatarea utilajelor, maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport, articolele specifice pentru lucrări de drum şi în funcţie de dotarea şantierului;

j) – revizia tehnică, întreţinerea şi repararea utilajelor, maşinilor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport.

De asemenea, constructorul va trebui să aibă în vedere şi normele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor.

CAP.8 – RECOMANDĂRI

La execuţie se vor respecta cu stricteţe normativele în vigoare privind lucrările de terasamente. Partea carosabilă, platforma asfaltată inclusiv fundaţia din piatră spartă se va executa pe tronsoane după definitivarea podeţelor pe tronsonul respectiv şi realizarea gradului de conpactare a terasamentelor.

CAP.9 – CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ

Construcţie de împortanţă normală din punct de vedere al calităţii.Categoria de împortanţă „C”

INTOCMIT

ing.Beregszaszy Stefan


Proiect nr. 37/2011 Faza : PT + DE

„DRUM DE OCOLIRE ÎNTRE DN 19A ŞI DJ 194” Jud. SATU MARE


BREVIAR DE CALCUL

DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER

1. Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea sistemului rutier

- Categoria funcţională – drum de legatura intre DN 19A si DJ 194 L=2,976 km pentru devierea traficului greu din intravilanul municipiului Satu Mare (Drum vicinal)

- Clasa tehnică: - IV- Perioada de perspectivă – 15 ani- Intensitatea medie zilnică anuală prognozată:

- 3200-3700 vehicule fizice/24 ore cu sarcina utilă ≥ 5t/zi 110 ÷ 1200 vehicule/zi

- Etapa de prognoză – 2025 -2030- Denumirea intensităţii traficului - INTENS- Clasa de trafic - GREU- Modul de deformaţie echivalent necesar = 635 - 734 daN/cm2

2. Capacitatea portantă la nivelului patului drumului- Denumirea pământului din patul drumului, conform STAS 1243

Între Km 0+000 0+680,00

- Argilă prăfoasă galbenă, galben cenuşie- tipul pământului – P5

Între Km 0+680 2+976,30

- Argilă cenuşie ruginie, argilă ruginie- tipul pământului – P5- tipul climatic II

Condiţii hidrologice (STAS 1709/2) MEDIOCRE

- Valoarea de calcul a modulului de deformaţie pentru pământul de fundaţie Edp = 5000 kpa (50 daN/cm2) în conformitate cu avizul geotehnic.

Sistemul rutier se adoptă pentru sistemul rutier propus in documentaţia iniţială din care s-a executat fundaţia din piatră spartă în grosime de 25 ÷ 10 cm pe tronsonoane de Km 0+000 ÷ Km 0+560 respectiv Km 1+000 ÷ Km 1+500

3.) Dimensionarea sistemului rutier - nou

h1 = 5 cm - beton asfaltic în strat de uzură E1 = 2800 daN/cm2

h2 = 6 cm - beton asfaltic în strat de legătură E2 = 2600 daN/cm2

h3 = 7 cm - mixtură densă E3 = 2200 daN/cm2

h4 = 15 cm - piatră spartă cu împănare şi înnoroire E4 = 1100 daN/cm2

h5 = 15 cm - piatră spartă fără împănare şi înnoroire E5 = 800 daN/cm2

h6 = 25 cm - balast E6 = 500 daN/cm2

73 cm

- argilă prăfoasă galbenă, argilă cenuşie Et = 80 daN/cm2

pentru teren neomogen Et = 65 daN/cm2

Eech.nec. = 670 ÷ 680 daN/cm2

Et 65,00 h6 25a) ———— = ———— = 0,130 ———— = ———— = 0,735 E6 500 D 34

E6ech

———— = 0,341 E6ech = 0,341 x 500 = 170,50 daN/cm2

E6

E6ech 170,50 h5 15b) ———— = ———— = 0,213 ———— = ———— = 0,441 E5 800 D 34

E5ech

———— = 0,341 E5ech = 0,341 x 800 = 272,80 daN/cm2

E5

E5ech 272,80 h4 15c) ———— = ———— = 0,248 ———— = ———— = 0,441 E4 1100 D 34

E4ech

———— = 0,380 E4ech = 0,380 x 1100 = 418 daN/cm2

E4

E4ech 418,00 h3 7d) ———— = ———— = 0,190 ———— = ———— = 0,206 E3 2200 D 34

E3ech

———— = 0,242 E3ech = 0,242 x 2200 = 532,24 daN/cm2

E3

E3ech 532,24 h2 6

e) ———— = ———— = 0,205 ———— = ———— = 0,176 E2 2600 D 34

E2ech

———— = 0,250 E2ech = 0,250 x 2600 = 650,00 daN/cm2

E2

E2ech 650,00 h1 5f) ———— = ———— = 0,232 ———— = ———— = 0,147 E1 2800 D 34

E1ech

———— = 0,270 E1ech = 0,270 x 2800 = 756,00 daN/cm2 > 734 E1 valoare maxima pentru trafic greu

4.) Verificarea sistemului rutier la îngheţ – dezgheţ

h1 = 5 cm - beton asfaltic BA 16 în strat de uzură Ct1 = 0,50 he1 = 2,5 cmh2 = 6 cm - beton asfaltic BAD 25 în strat de legătură Ct2 = 0,60 he2 = 3,6 cmh3 = 7 cm - mixtură densă AB2 Ct3 = 0,50 he3 = 3,5 cmh4 = 15 cm - piatră spartă cu împănare şi înnoroire Ct4 = 0,75 he4 = 11,25 cmh5 = 15 cm - piatră spartă fără împănare şi înnoroire Ct5 = 0,75 he5 = 11,25 cmh6 = 25 cm - balast Ct6 = 0,90 he6 = 22,50 cm

—————— ——————

Hst = 73 cm He = 54,60 cm

a.) Caracteristicile terenului din patul drumului

- argilă prăfoasă galbenă,argilă cenuşie-ruginie - nivelul apelor freatice -3,00m; -2,00m

b.) Sensibilitatea la îngheţ a pamântului de fundaţie Tabel 1- STAS 1709/2 tipul pământului P.5 foarte sensibil

c.) Condiţii hidrologice „mediocre” haf =3,0 m hcr = 3,0 m- evacuarea apelor prin şanţuri laterale

d.) Adâncimea de îngheţ a pământului de fundaţie

Tip climatic II

I3/30med. = 614 sistem rutier nerigid

Numărul curbei din diagrama fig.1 – curba 7

Adâncimea de îngheţ a pământului de fundaţie - Z = 92 cm

Hst – grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente

la îngheţ a sistemului rutier = 73 cm

He – grosimea echivalentă de calcul a sistemului rutier = 54,60 cm

Z = Hst - He = 73 - 54,60 = 18,40 cm

Zcr – adâncimea de îngheţ al complexului rutier

Zcr = Z + Z = 92 + 18,40 = 110,40 cm

He 54,60K = ———— = ———— = 0,495 < 0,50

Zcr 110,40

Tabelul 3 condiţia „e” Hst < Zcr < Naf STAS 1709/2-90

Conform tabel 4 gradul de asigurare la patrunderea îngheţului K = 0,50 pentru sistem rutier cu straturi bituminoase cu grosime totală 15 cm fără strat stabilizat cu lianţi, verificarea rezistenţei la îngheţ - dezgheţ nu este necesară.

ÎNTOCMIT, ing. Beregszászy Şt.

P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN REZOLUŢIE Nr. 624/04.02.2009 Satu Mare, str. Dâmboviţa Nr. 10 Tel. 0261 – 77.87.66 Mobil: 0722 – 56.39.30 Proiect nr. 37/2011

Faza : PT +CS+ DE „DRUM DE OCOLIRE ÎNTRE DN 19A ŞI DJ 194”

Jud. SATU MARE - CONSTRUCŢIE DRUM -

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE DRUMURI

DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea lucrărilor de infrastructură şi suprastructură pentru: DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19A SI DJ194 JUD. SATU MARE

A. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Art. 1 - PICHETAJUL LUCRĂRILOR

1.1. Pe planurile topografice puse la dispoziţie de către beneficiar, sunt evidenţiaţi picheţii materializaţi pe teren cu ţăruşi.

1.2. Poziţia picheţilor se va identifica de către topograf la predarea amplasamentului.1.3. Picheţii metalici implantaţi sunt în acelaşi timp şi reperi de nivel.1.4. Înaintea începerii lucrărilor de terasamente, Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la

restabilirea şi completarea pichetajului.1.5. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil

în lung, de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.1.6. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tututor picheţilor şi reperilor şi

are obligaţia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.1.7. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către

Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Beneficiarului, cu notificare cu cel puţin 24 ore în devans. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

Art. 2 - LUCRĂRI PREGĂTITOARE

2.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita prospectului drumului.

2.2. Desfacerea sistemului rutier existent al părţii carosabile.

2.3. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, separat îmbrăcămintea asfaltică, şi separat, amestecul de piatră spartă, piatră brută şi balast, fără al contamina cu pământ.

2.4. Materialele strânse cu grijă vor fi transportate la locul indicat de Beneficiar pentru a fi reutilizate sau în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

2.5. Toate golurile vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor STAS 1243 şi compactate pentru a obţine gradul de compactare de 100% la adâncime 50 cm sub patul drumului.

2.6. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul

de şantier.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art. 3 - PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

3.1. Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243 care se pot întâlni la executarea terasamentelor din patul drumului (în debleu) conform studiului geotehnic.- Pământuri coezive: umplutură de pământ nisipos, anorganice,

cu compresibilitate şi umflare liberă reduse,

sensibilitate mijlocie la îngheţ - dezgheţ

- Simbol 4a

- Indice de plasticitate Ip pentru fracţiunea 0,5 mm 10

- Umflare liberă Ul % 40

- Calitatea materialului pentru terasamente “Mediocră”

Pământuri coezive: praf nisipos, anorganice cu compresibilitate mijlocie şi

umflare liberă reduse sau medii, foarte sensibile la

îngheţ - dezgheţ

- Simbol 4b

- Indice de plasticitate I.p pentru fracţiunea sub 0,5 mm 35

- Umflare liberă Ul % 70

- Calitatea materialului pentru terasamente : “Mediocră”

3.2. Nu se vor utiliza la lucrările ocazionale de umplutură pământuri organice, mâluri, nămoluri, turba şi pământurile vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (Ic 0,75 %) precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

4.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia:- Granulozitate - STAS 1913/5-85- Limita de plasticitate - STAS 1913/4-86- Densitate uscată maximă- STAS 1913/3-76 Câte o încercare pentru- Coeficient de neuniformitate - STAS 730-89 fiecare tip de pământ - Caracteristici de compactare - STAS 1913/13-83 utilizat- Umflare liberă - STAS 1913/12-88- Sensibilitate la îngheţ - dezgheţ - STAS 1709/3-90 - O încercare la

fiecare 250 ml de stradă- Umiditate - STAS 1913/1-82 - zilnic sau la fiecare 500 m3

4.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator-

Art. 5 - APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesară compactării nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensii.

5.2. Eventuala adăugare a unor produse destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza şi modalităţile de utilizare.

Art. 6 - MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

6.1. Excedentul de săpătură va fi transportat în depozite definitive.6.2. Transportul pământului se va face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor

“Tabelul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu.

6.3. El ţine cont şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport.6.4. În cazul în care depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de

sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul beneficiarului.

6.5. Beneficiarul se va opune executării depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejmuirilor şi a scurgerii apelor fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

Art. 7 - EXECUTAREA DEBLEURILOR

7.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale (dacă există) să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.

7.2. Aceste acceptări trebuie în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime.

7.3. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala Antreprenorului.

7.4. Terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale pentru a preveni umezirea pământurilor.

7.5. În cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţă prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului.

7.6. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal.În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de

compactare la 97 % Proctor Normal.7.7. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100 % Proctor

Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor STAS 2914).7.8. Antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa

părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuarii apelor în timpul excavării.

Art. 8 - CONTROLUL COMPACTĂRII

8.1. Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor de determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare sector de stradă.

8.2. Frecvenţa minimă a testelor trebuie să fie după cum urmează:Încercarea Proctor - 1/stradă - sau câte una pentru fiecare tip de pământDeterminarea conţinutului de apă 1 la 250 m platformăDeterminarea gradului de compactare 3 la 250 m platformă.

8.3. Antreprenorul poate să ceară recepţia stratului numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.

Art. 9 - FINISAREA PLATFORMEI

9.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzută în proiect.

9.2. Gradul de compactare în debleuri pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului va fi de 100 % Proctor Normal.

9.3. Toleranţele de nivelare admise pentru platforma fără strat de formă - +/-5 cm sub lata de 3,00 m.

9.4. În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:- la lăţimea platformei se admit

0,05 m faţă de ax 0,10 m pe întreaga lăţime

- la cotele proiectului se admit 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului.

9.5. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de 4 % spre marginea acestora.

Art. 10 - CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

10.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în: 10.1.1. Verificarea trasării axului şi amprizei străzii şi a tuturor celorlaţi

reperi de trasareAceastă verificare se face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor, urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului.

Toleranţa admisibilă fiind de 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

10.1.2. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie şi compactăriiNumărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeţe compactate, repartizate stânga ax, dreapta.Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare,celor prevăzute se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară astratului ne mai fiind posibilă.Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

10.1.3. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizatîn patul drumuluiVerificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform Art. 4.1.

10.1.4. Controlul caracteristicilor patului drumuluiControlul caracteristicilor patului drumului se face după terminareaexecuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şideterminarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelului patului drumului.Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt 0,05 m faţă de prevederile proiectului.Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale.Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cudeflectometrul cu pârghie.Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate mai jos, în cel mult 10 % din numărul punctelor măsurate

Nisip prăfos, nisip argilos 350 1/100 mm

Praf nisipos, praf argilos nisipos,praf argilos, praf 400 1/100 mm

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă,argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450 1/100 mm

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de inginer.

În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.

RECEPŢIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

Art. 11 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

11.1 În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini.

11.2 În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

11.3 Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:- trasarea şi pichetarea lucrării- compactarea terenului de fundare- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

11.4 Recepţia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta semnături.

11.5 Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

11.6 La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acesta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului

de execuţie- natura pământului din corpul drumului.

11.7 Lucrările nu se vor recepţiona dacă:- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului (atestat de

procesul verbal de recepţie pe fază)- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor- nu se asigură capacitatea portantă la nivelul patului drumului.Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat în care se va stabili şi

modul şi termenele de remediere.

Art. 12 - RECEPŢIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

Art. 13 - RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele, în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

B. LUCRĂRI DE SUPRASTRUCTURĂ

B.1. FUNDAŢIE DE BALAST

Art. 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia stratului de fundaţie din balast din sistemul rutier .

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

Art. 2 - PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundaţie din balast se realizează la grosimea stabilită în proiect.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

Art. 3 - AGREATE NATURALE

3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. În conformitate cu prevederile SR 662 pct. 2.3.4.2, balastul folosit în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici calitative.

CARACTERISTICI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

FUNDAŢII RUTIERE

METODE DE VERIFICARE

SORT 0 - 63 mmConţinut de fracţiuni % STAS 1913/5Sub 0,02 mm max. 3

STAS 4606

Sub 0,2 mm 3 - 180 - 1 mm 4 - 380 - 4 mm 16 - 570 - 8 mm 25 - 700 - 16 mm 37 - 820 - 25 mm 50 - 900 - 50 mm 80 - 980 - 63 mm 100Granulozitate continuăCoeficient de neuniformitate (Un) minim

15

Echivalent de nisip (EN) minim 30STAS 730Uzura cu maşina tip Los

Angeles LA % max.50

3.4. Având în vedere compoziţia granulometrică a balastului din zona Satu Mare, care se încadrează în general în tipul 5 şi 6 (balast nisipos), condiţiile limită admise a compoziţiei granulometrice sunt cele corespunzătoare balastului tip 5.

Tipbalast

Compoziţia granulometrică

fracţiuni sub 0,2 mm%

fracţiuni 0-8 mm%

fracţiuni 26-63 mm%

5 2 .... 15 55 .... 65 5 ..... 25

3.5. Nu se admite punerea în operă a balastului tip 6 cu următoarea compoziţie granulometrică

Tipbalast

Compoziţia granulometrică

fracţiuni sub 0,2 mm%

fracţiuni 0-8 mm%

fracţiuni 26-63 mm%

tip 6 2 .... 18 65 .... 75 2 ..... 20

3.6. Aprovizionarea balastului la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea INGINERULUI.

3.7. În cazul în care la verificarea calităţii balastului, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor de la art. 3.3, 3.4, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Art. 4 - APA

Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

Art. 5 - CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE

5.1. Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile demai jos.

- Examinarea datelor înscrise în - la fiecare lot aprovizionat, la certificatul de calitate aprovizionare

- Determinarea granulometrică, - o probă la fiecare lot aprovizionat Echivalentul de nisip de 500 tone, la aprovizionare Coeficient de neuniformitate conf.STAS 4606; STAS 730

- Umiditate - o probă pe schimb de începerea lucrărilor şi la schimbarea cauzată de condiţii meteorologice la locul de punere în operă, conf. STAS 4606

- Rezistenţă la uzură cu maşina - o probă la fiecare lot aprovizionat tip Los angeles (LA) pentru fiecare sursă, la fiecare

5.000 tone, aprovizionare, conf. STAS 730.

5.2. Pentru certificarea calităţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declaraţie de conformitate pe baza rezultatelor determinărilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercări.

Art. 6 - CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

d.u max. P.M = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3, din domeniul “umed” al curbei Proctor

W opt. P.M = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art. 7 - CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume:

d.u.c.f = densitatea în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3

W.e.f = umidtatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare

gc

d.u.c.f g.c = ----------------- x 100

d.u max. P.M

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare din tabelul de mai jos:

Categoriastrăzii

Gradul de compactare al balastului

În 95% din punctele de măsurare

În toate punctele de măsurare

III min. 100 % min. 98 %

Art. 8 - EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI

8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast, se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).

8.3. Compactarea de probă pe tronsonul experimentral se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificareagrosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi

intensitate de compactare a utilajului)Intensitatea de compactare Q/s

Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat în mcS = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2

În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

8.4 Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. 9 - PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

9.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

9.2. Compactarea stratului de fundaţie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

9.3. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

9.4. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie, sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

9.5. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.9.6. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu

pojghiţă de gheaţă.

Art. 10 - GHID ORIENTATIV PENTRU EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE

10.1. Acest “GHID” nu este obligatoriu, el este prezentat pentru a veni în sprijinul “Antreprenorului” la stabilirea tehnologiei de execuţie.

10.2. Descărcarea balastului la locul de punere în operă se va face prin basculare, de preferinţă din mers.

10.3. Împrăştierea şi nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul.10.4. Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în minimum 3

puncte la 250 m bandă sau 1000 m2 suprafaţă şi se compară valoarea obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în laborator.

10.5. Umiditatea balastului determinat înainte de compactare trebuie să fie egală cu W.opt

1. Umidităţi mai mici conduc la compactare dificilă datorită situării balastului în apropierea umidităţii critice iar la umidităţi mai mari materialul devine instabil, fiind de asemenea greu de compactat.

10.6. Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu echivalent de nisip 30 - 40 % iar compactoarele vibratoare pentru balasturile cu echivalent de nisip de min. 40 %.

10.7. Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri succesive. Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe minimum 20 cm.

10.8. În cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafaţa stratului compactat în condiţiile prevăzute de STAS 6400, sunt necesare la final 2 ... 4 treceri fără vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a stratului (cca. 5 l apă/m2).

10.9. În cazul compactării prin comprimare, este necesar ca prima trecere să se efectueze la viteze care să nu depăşească 2,0 ... 2,5 Km/h, iar următoarele treceri să fie efectuate la viteze de 8 ... 12 Km/h.

10.10. În cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare se recomandă să se situeze între 2 ... 4 Km/h.

10.11. Compactarea se consideră terminată dacă la determinarea gradului de compactare se obţin cel puţin valorile minime prescrise pentru aceasta.

Art. 11 - CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI

11.1 În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate mai jos:a) Încercarea Proctor modificată STAS 1913/13b) Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii - “zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m bandă de circulaţie” - STAS 4606c) Determinarea grosimii stratului compactat - “minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat.d) Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S “zilnic”.e) Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată - “zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe

2.000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe 2.000 mp de strat” STAS 1913/15; STAS 12.288.

f) Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundare - “în câte trei puncte situate în profiluri transversale la distanţe de max.

20 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime mai mare de 7,5 m. Firele marginale de măsurare vor fi la 1,00 m de marginea părţii carosabile.

11.2 În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativ CD 31 - 2002.

11.3 Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:- compoziţia granulometrică a balastului utilizat- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optimă, densitate maximă uscată)- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantă).

Art. 12 - CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

12.1 - Elemente geometrice

12.1.1 Grosimea stratului de fundaţie din balast este cea din proiect.Abaterea limită la grosime poate fi de maximum 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care

se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare

sector de stradă prezentat recepţiei.12.1.2 Lăţimea stratului de fundaţie din balast este prevăzută în proiect.

Abaterile limită la lăţime pot fi 5 cm.Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale aleproiectului.

12.1.3 Panta transversală a fundaţiei din balast este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 2 m distanţă.

12.1.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din proiect pot fi

de 10 mm.

12.2 Condiţii de compactare

12.2.1 Stratul de fundaţie din balast trebuie compactat până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13.Pentru străzile de categoria III:

100 % în cel puţin 95 % din punctele de măsurare 98 % în cel mult 5 % din punctele de măsurare

12.2.2 Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valoarea deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile, prezentată mai jos, conform CD-31-2002.Grosimea stratului de fundaţie din balast - 25 cm.Valoarea deflexiunii admisibile - 292 - 0,01 mm.Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelmen efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prinexaminarea modulului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie a valorii

deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).

Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.

Art. 12.3 - Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

12.3.1 Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei banzi de

circulaţie şi nu pot fi mai mari de 2,0 cm- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în

proiect şi nu pot fi mai mari de 1,0 cmÎn cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 13 - Recepţia pe fază determinantă

Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, Art. 11, Art. 12.1, Art. 12.2, Art. 12.3.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse”.

Art. 14 - Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferent acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art. 15 - Recepţia finală

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

B.2. – FUNDAŢIA DE PIATRĂ SPARTĂ

Art. 1 – Prevederi generale

1.1. Pentru executarea fundaţiei din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:

- piatră spartă 40-63; 63-90 mm- piatră spartă (şplit)15-25 mm pentru împănare- nisip 0 - 7 mm1.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile, la aer, apă

sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase1.3. Agregatele folosite în realizarea stratului de fundaţie nu trebuie să conţină

corpuri străine şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate :

Denumirea curentă Cantitatea de granule ce trec prin ciurul superior inferior

Piatra necorepunz.dimensiunilor % max.

Savură 0-8 mm 95.....100 - -Piatră spartă 15-25 mm 95.....100 0-10 15Piatră spartă 40-63; 63-90 mm

90.....100 0-10 15

Corpuri străine admise max. 1%

Art. 2 – Fundaţie din piatră spartă fără împănare şi fără înnoroire

2.1. Se aşterne piatra spartă numai după recepţia stratului inferior de balast care în prealabil va fi umezit.

2.2. Piatră spartă mare 63 - 90 mm se aşterne şi se cilindrează la uscat în reprize.Cilindrarea se face după o prealabilă netezire cu autogrederul şi grebla, fără nici un

adaos de alt material, până ce pietrele s-au încleştat şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului.

2.3. Se aşterne stratul de piatră de granulaţie 40 - 63 mm, se cilindrează în uscat cu cilindri uşori 6 - 10 tf având grijă ca piatră să mi se sfărâme.

Se continuă apoi cilindrarea cu cilindri de max. 12 tf. În timpul acestei cilindrări se execută o uşoară stropire cu apă.

2.4. Controlul calităţii lucrărilor:- calitatea materialelor puse în operă- verificarea elementelor geometrice, lăţimi, grosimi, pante.

Art. 3. - Fundaţie din piatră spartă cu împănare şi înnoroire

3.1. Pentru execuţie se utilizează :

- piatră spartă sort 40-60 mm- piatră spartă (split)15-25 mm- nisip 0 - 7 mm

3.2. Piatra spartă se aşterne într-un strat uniform şi se cilindrează la uscat până la fixare, apoi se aşterne şplitul de împănare, în două reprize, se stropeşte cu apă şi se continuă cilindrarea până la încleştare.

3.3. Cilindrarea se face la început cu rulouri compresoare uşoare şi apoi cu rulouri compresoare mijlocii. Suprafaţa trebuie să prezinte la fiecare repriză un aspect de mozaic cu pietre răspândite cât mai uniform.

3.4. După ce operaţia de împănare s-a terminat se execută operaţia de înnoroire.

Înnoroirea se realizează prin aşternerea unui strat de material de agregaţie de dimensiunea 0 – 7 mm.

Primul strat de material de agregaţie va fi de 1 cm grosime. După o stropire abundentă cu apă, cu ajutorul periilor piasava, prin periere energică, acest prin strat este introdus în rosturile dintre pietrele stratului alcătuit din sortul 40 – 63 mm. În acest timp se continuă cilindrarea cu cilindrii grei.

Se repetă apoi de încă două ori operaţia de înnoroire.

3.5. Controlul calităţii lucrărilor

- Calitatea materialelor puse în operă

- Verificarea elementelor geometrice: lăţimi, grosimi, pante

- Verificarea compactării.

B.3 . MIXTURI ASFALTICE PENTRU STRAT DE BAZĂ AB 2 7 CM

3.1. La prepararea şi punerea în operă a mixturii asfaltice se vor respecta prevederile STAS 7970-76 – „Straturi de bază din mixturi bituminoase cilindrate, executate la cald”.

3.2. Granulozitatea agregatelor, conţinutul minim de agregate concasate şi limitele dozajelor sunt cele corespunzătoare tipului de mixtură „C” – clasa de trafic greu din tabelul nr. 1 – STAS 7970-76.

- granulozitatea agregatelor cuprinseîntre rosturile 0 - 16 până la 0 – 31 fig. 3

- conţinut de agregate cu dimensiuni peste3,15 mm .................... % din masă 50-75 %

- conţinut maxim admisibil de agregate cu dimens.peste 31,5 mm .............% din masă 10 %

- conţinut în părţi fine sub0,09 mm ................% din masă 2-10 %

- conţinut minim de filer.........................% din masă 4%

- conţinut obligatoriu minim de agregate concasate ....................% din masă 35%

- tipul de bitum neparafinos pentru drumuri D 80/100- dozaj de bitum la mixturi cu agregate concasate

...............% din masă 3,4 ... 5,03.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii bituminoase sunt cele prevăzute în

tabelul 3 din STAS 7970-76.

3.4. Prepararea se face în staţie centralizată iar reţeta va fi definitivată de laboratorul staţiei.

3.5. Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport de fundaţie trebuie bine curăţat. Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne stratul de bază trebuie să fie uscată.

3.6. Aşternerea se face mecanizat cu repartizor finisor de mixturi asfaltice, iar în spaţii înguste se va efectua manual.

3.7. Mixtura bituminoasă trebuie să aibă o temperatură de minim 130 °C la punctul de lucru.

Se recomandă executarea compactării imediat după aşternere la temperaturi de 120 °C.

Locurile inaccesibile rulourilor compactoare, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau a camerelor de vizitare, se vor compacta cu maiurile mecanice.

B.4. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

Art. 1. – Prevederi generale1.1. Tipurile de mixtură asfaltice

BA 16 - mixtură asfaltică 5 cm

BAD 25 - binder de criblură 6 cm

1.2. Elemente geometrice

Grosimea îmbrăcăminţii BA 16 = 5 cm; BAD 25 = 6 cm.

Pantele în profil transversal sunt cele din proiectul tehnic.

1.3. Abateri limită la elemente geometrice

Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect pot fi de 10 %, adică 4 mm.

Abaterile în plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării.

Abaterile limită locale admise la lăţimea îmbrăcăminţii pot fi cuprinse în intervalul 50 mm.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse în intervalul 5 mm/m.

La cotele profilului longitudinal se admite o abtere limită locală de 20 mm.

Art. 2. – Materialele utilizate

2.1. Agregate naturale

BA 16 BAD 25 - criblură sort. 3 – 8, 8 – 16 3 – 8; 8 – 16; 16 – 25

- nisip de concasaj 0 – 3 0 – 3

- nisip natural 0 – 3 sau 0 – 7 0 – 3 sau 0 – 7

2.2. Filer

- Trebuie să corespundă prevederilor STAS 539.- Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2.3. Liant

Bitum tip D 60/80.

În cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 15 % se foloseşte numai bitum aditivat.

Pentru amordări şi badijonări se foloseşte emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat.

2.4. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice alemixturii asfaltice

-Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate:

BA 16 BAD 25- Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,9 mm 8 … 12 % 1 … 6 %

- Filer şi nisip (0,09 … 3,15) mm rest până la 100 %

- Cribluri peste 3,15 mm 45 … 70 % 65 … 80

2.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale

Mărimea ochiului sau sitei în mm

Treceri prin ciur sau sită

în %

BA 16 BAD 25

25 - 90 …. 100

16 - 60 … 80

8 90 … 100 35 … 55

3,15 30… 55 20 … 35

0,63 18 … 35 10 … 30

0,2 11 … 25 5 … 20

0,09 8 … 12 1 … 6

La betoane asfaltice MA SF 16 şi BAD 25 se foloseşte nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural din care nisipul natural este în proporţie de max. 25 % iar pentru BAD 25 în proporţie de 50 %.

Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator.

În continuare, se dau orientativ, limitele conţinului de bitum:

BA 16 BAD 25 Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice %6,5 … 7,5 4,0 … 5,0

Raportul filer – bitum se va încrie între limitele 1,1 … 1,5 0,2 … 1,0

Prin filer se înţelege fracţiunea fină sub 0,09 mm din amestecul total de agregate şi filer.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice se determină pe probă tip Marshall şi pe cuburi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziţiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la aşterne pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.

Caracteristici pe cilindrii Marshall BA 16 BAD 25

Stabilitate (S) la 60°C min. KN 6,00 -

Indice de curgere (1) mm 1,5 – 4,5 -

Raport S(1, KN/mm 1,5 – 4,0 -

Densitate aparentă, min. kg/m3 2300 2250

Absorbţie de apă % vol. 2 … 5 3 … 6

Caracteristici pe cuburiBA 16 BAD 25

- Rezistenţă la compresiune la 22°C, min. N/mm2 3,5 -

- Rezistenţă la compresiune la 50°C, min. N/mm2 0,7 -

- Reducerea rezistenţei la compresiune la 22 ° la

28 zile de păstrare în apă, max. % 30 -

- Densitate aparentă min. kg/m3 2250 2200

- Absorbţie de apă % vol. 2 … 6 3 … 8

2.6. Controlul calităţii compactării stratului de îmbrăcăminte bituminoasăCompactarea stratului de îmbrăcăminte bituminoasă se determină prin analize de

laborator pe carote sau prin măsurători în situ.

Condiţiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt următoarele :

BA 16 BAD 25 - Densitate aparentă, min. kg/m3 2250 2200

- Absorbţie de apă % 2 … 6 3 … 8

- Gradul de compactare, min. % 96 96

2.7. Suprafaţa îmbrăcăminţii bituminoaseUniformitatea suprafeţeiUniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se verifică cu dreptarul şi

pana.

Denivelările maxime admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptatul de 3 m sunt de 7 mm.

Art. 3. – Recepţia lucrărilor3.1. Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se va face la cel puţin 15

zile de la darea în circulaţie, pe sectoare complet executate.

3.2. Comisia de recepţie va examina: lucrările executate faţă de prevederile proiectului, documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei, verificând totodată prin măsurători pe teren:

- uniformitatea suprafeţei- respectarea pantei în profil transversal - respectarea grosimii prevăzută în proiect.Evidenţa tuturor verificărilor face parte din documentaţia de control a recepţiei

preliminare.

C. RIGOLE, PODEŢE

Art. 1 - Obiect şi domeniu de aplicarePrezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea rigolelor, şanţurilor pentru

evacuarea apelor meteorice şi la realizarea podeţelor noi, respectiv lărgirea şi consolidarea podeţelor existente pe traseu.

Art. 2 - Prevederi generale2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi

determinărilor din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANEArt. 3 - Cimenturi3.1. Cimenturile pentru montare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în

vigoare în România.

3.2. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate.

- ciment II/A - S32,5R - (Pa 35) - conf. SREN 197-1- ciment I42,5 - (P40) - conf. SREN 197-1- ciment HII/A - S32,5 - Hz35 - conf. SR 3011- ciment CD 40 - conf. STAS 10092- ciment M 30 - conf. SREN 197 - 1

3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane şi mortare:

pentru betoanetipuri de ciment

- clasa de beton - C6/7,5 (B 100) Pa 35; Hz35

- clasa de beton - C8/10 (B 150) Pa 35; Hz35; P40; CD40

- clasa de beton C 12/15 (B 200) Pa 35; Hz35; P40; CD40

- clasa de beton - C18/22,5 (BcR3,5; B300) Pa35; P40; CD40

pentru mortare

- Mortare de completarea rosturilor dintre elemente prefabricatePa35 / M30

- Mortar de zidărie de marca 100 M30 / Pa 35

3.4. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor respective.

3.5. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către producător.Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise

mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător.

Cimentul alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea mortarelor sau betoanelor.

Art. 4 - Agregate4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0 - 3; 3 - 7 sau 0 - 7 - balast pt. betoane 0 31

4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

4.3. Nisipul şi pietrişul utilizat nu va conţine:- corpuri străine, resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri, cărbune, argilă în

bucăţi- peliculă de argilă sau alt materiale aderent pe granulele agregatelor- sulfaţi sau sulfuriPărţile levigabile în % max. 2% - nisip

0,5 % - pietriş

4.4. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe sitele sau ciururile ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 dmax.

4.5. Granulozitatea nisipului este dată în următorul tabel:

Sortul de nisip Treceri, în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0

0 - 2 min.

max.

-

-

10

50

45

85

90

100

-

-

-

-

0 - 3 min.

max.

5

30

-

-

35

75

-

-

90

100

-

-

0 - 7 min.

max.

2

21

-

-

20

70

-

-

56

87

100

100

4.6. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

balast 0 - 31 mm

treceri în % prin sita sau ciurul de:

3,15 min. 20

max. 50

16 min. 55

max. 85

d.max min. 80

max. 100

4.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator

Art. 5 - Apă5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua

publică sau din altă sursă, care îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790.

5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca cupa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

A rt. 6 – Tuburi prefabricate din beton simplu sau Premo 6.1. Pentru evacuarea apelor prin şanţuri de scurgere se vor executa podeţe tubulare noi, respectiv se vor reabilita podeţele existente la care se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu secţiune circulară cu cep şi buză la podeţe cu 600, respectiv se vor folosi tuburi prefabricate tip Premo la podeţe cu 800 - 1200.

6.2. Tuburile trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton nesclivisit.

6.3. Tuburile trebuie să fie impermeabile îndeplinind condiţiile prevăzute în tabel privind valoarea medie a pierderilor de apă determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere de medii cu mai mult de 30%.

DIAMETRUL

NOMINAL

D MM

PIERDEREA DE APĂ LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)

CMC/M LUNGIME (LA

TUBURI ÎNTREGI) MAX.

CMC/DM2 SUPRAFAŢA DE

ÎNCERCARE

600 - 800 300 1,5

6.4. Absorbţia totală de apă determinată pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%.

6.5. Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă având o vechime de 28 zile, încercate conform prevederilor STAS 816 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii.

Diametre nominale D mm Încărcare minimă P, N/M

600 27.000800 35.000

6.6. Manipularea şi depozitarea tuburilor se va face cu atenţie ferindu-le de lovituri şi şocuri.Depozitarea se poate face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului

de depozitare.

6.7. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform dispoziţiilor legale.

CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR

Art. 7 - Controlul calităţii materialelor6.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.

Natura lor şi frecvenţa cu care sunt efectuate sunt arătate în tabelul următor:

Materialul Încercări sau caracterisitici care se

verifică

Metodeconform

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din certificatul de calitate -

La fiecare lot -

Constante de volum SR 196/3

O determinare la fiecare lot aprovizionat

-

-Timpul de priză SR 196/3

Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile

Rezistenţe mecanice la 28 zile

SR EN

196-1

O probă la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul

-

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au întârziat factorii de alterare

SR EN

196/3 -

Două determi-nări pe siloz sus şi jos

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Parte levigabilă SR 667 - O determinare pe lot de 100 m3

Humus STAS 4606 La schimbarea sursei

-

Agregate Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606 - O determinare pe lot de 100 m3

Granulozitatea sorturilor

SR EN 933 O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort şi sursă

O determinare pe lot de 100 m3

Echivalentul de nisip STAS 730 O determinare pentru fiecare sursă

O determinare pe lot de 50 m3

Rezistenţa la uzura cu maşina tip Los Angeles

STAS 730 O determinare la max.500 mc ptr. fiecare sort şi sursă

-

Apă Analiza chimică STAS 790 Pentru apa potabilă nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reţeaua publică de apă potabilă o analiză ptr.fiecare sursă

Ori de câte ori se schimbă sursa sau când apar condiţii de poluare

Tuburi din beton pentru

canalizare


- La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni (diametre şi grosimi) ecarturi

STAS 818 Determinări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 100 ml şi pt.fiecare sursă

O serie de determinări pe fiecare lot de 100 m

Examinarea vizuală a suprafeţelor interioare

STAS 818

Borduri de trotuare

din beton


- La fiecare lot aprovozionat

Dimensiuni STAS 1137 Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursă

O încercare pe fiecare lot de

500 m3

Rezistenţa la încovoiere

STAS 1137 Idem Idem

COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELORŞI A BETOANELOR

Art. 8 - Compoziţia şi utilizarea mortarelor8.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare:

Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de prefabricate (borduri), umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.

Art. 9. - Prepararea mortarelor de ciment9.1. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.

9.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă în mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară.

Mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna,

să formeze un bulgăre uşor umezit ce nu curge între degete.

9.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul proaspăt.

Art. 10 - Clasificarea şi utilizarea betoanelorClasa C2,8/3,5 - Beton de egalizare Rbk = 3,5 min. 115 kg ciment/m3

Clasa C6/7,5 - Beton în fundaţia podeţelor Rbk = 3,5 min. 180 kg ciment/m3

Clasa C8/10 - Beton în elevaţia podeţelor Rbk = 10,0 min. 240 kg ciment/m3

Clasa C18/22,5-Beton rutier la accese importante Rbk=22,5 min.380 kg/ciment/m3

Art. 11 - Compoziţia betoanelor11.1. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului de Practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN-012” luând în considerare

- dozajul minim de ciment prezentat la Art. 11- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat

Clasa betonului Apă, l/m3 pentru lucrabilitatea L1 L2 L3

C2,8/3,5 ... C6/7,5 160 170 -

C 8/10... C18/22,5 170 185 200

- rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate

(rezistenţa la compresiune N/mm2)

Clasa betonului 7 zile 28 zile

C 8/10 11,7 18,0

C12/22,5 20,8 32,0

11.2 Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează:

- pentru fiecare sort de agregat +/-3%

- pentru ansamblul de agregate +/-2%

- pentru ciment +/-2%

- pentru apă totală +/-5%

Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în momentul betonării.

Art. 12 - Prepararea betonului12.1. Betonul va fi preparat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;- cimentul- nisipul- agregatul cu cele mai mici dimensiuni;- apa

12.2. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axă verticală 10 tururi- malaxor cu axă orizontală 20 tururi- betonieră cu axă orizontală 20 tururi- betonieră cu axă înclinată 30 tururiDuratele maxime nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.

12.3. La betoanele de clasa C8/10 şi C18/22,5, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.

12.4. Utilaje de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei.

12.5. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de execuţie.

Art. 13 - Punerea în operă a betonului13.1. Betoanele pentru fundaţiile bordurilor sunt puse în operă prin batere iar cele pentru fundaţia trotuarelor şi a intrărilor în curţi prin vibrare.

13.2. Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza.

13.3. Betonul trebuie să fie ferit de segragaţii în timpul transportului şi în momentul punerii în operă.

13.4. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul primelor ore să nu depăşească 35°C. Temperatura minimă care trebuie menţinută în toate punctele betonului este de cel puţin +10°C timp de 72 ore.

13.5. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă.

Art. 14 - Încercarea şi controlul betoanelor14.1. În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment, să ordone încercări de control.

14.2. Pentru controlul rezistenţelor, va fi prelevat, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercări:

la 7 zile la 28 zile- compresiune 3 3- întindere 3 3

14.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârste, Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare.

El poate subordonarea acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20%.

14.4. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiela Antreprenorului.

14.5. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul Abrams. Ea va trebui să se situeze între 0,8 - 1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător. În caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă.

ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALEA. Încercări preliminare de informare

Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor şi a asfaltului turnat sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor şi a asfaltului turnat.

B. Încercări de control de calitate Aceste sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţii de frecvenţă specificate în tabel

completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

C. Încercări de control de recepţie

Aceste încercări sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabel, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

Denumirea

lucrării

Natura încercării Categoria de control Frecvenţa

A B C

Betoane C8/10

- Studiul compoziţiei

- Încercări la compresiune

- Încercări la întindere

-Pentru betoane de clase C8/10

-Pe părţi de lucrare

Betoane C8/10 - Încercări la compresiune

- Încercare la plasticitate

- Pe părţi de lucrări la cererea dirigintelui

Canalizare

- Amplasamentul

- Cotele radierului

- Pozarea corectă a tubu-

rilor şi realizarea îmbi-

nărilor între ele

- Realizarea corectă a

umpluturii

- Aşezarea şi execuţia

corectă a gurilor de

- La fiecare lucrare

scurgere şi a căminelor de

vizitare

- Racordarea între gurile de

scurgere şi canalizare

- Controlul funcţionării

Borduri de

trotuare

- Amplasament

- Realizarea corectă a

fundaţiei

- Respectarea cotelor

A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate

C: Încercări de control de recepţie.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 15 - Recepţia pe faze15.1. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de

lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.

15.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

15.3. Recepţia pe fază se efectuează de Inginerul lucrării şi Antreprenor, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.

15.4. Registrul cu procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control cât şi comisiei de recepţie preliminară sau finală.

Art. 16 - Recepţia preliminară

16.1. La terminarea lucrărilor sau a unei părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie;

- dacă verificările prevăzute în caietul de sarcini au fost efectuate în totalitate;- dacă au efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;- condiţiile tehnice de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în

cursul execuţiei de către organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie Proces verbal de recepţie preliminară şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 17 - Recepţia finalăLa recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat

lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

ÎNTOCMIT, ing. Beregszászy Ştefan



DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A SI DJ

194JUD. SATU MARE


FAZELE DE EXECUŢIE DETERMINANTE

ISCLPUAT ................................ reprezentat prin :..................................INVESTITOR: Primăria Municipiului Satu Mare reprezentat prin :..................................EXECUTANT:.................................... reprezentat prin :..................................PROIECTANT: P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN reprezentat prin : ing.Beregszászy Şt.

În conformitate cu LEGEA nr. 10/1995 ( Mon.Of.nr.12/24.01.1995 ) şi H.G.R. nr.272/ 1994 ( Mon.Of.nr.193/28.07.1994 ), se stabilesc în comun acord prezentul program pentru fazele de execuţie determinante la care se întocmesc „ Procese Verbale de Control al Calităţii Lucrărilor „ :====================================================================Nr. Faze determinante Cine în- Nr.şi data docu-crt. tocmeşte mentului încheiat

şi semnăturileP-I-E-B

====================================================================0 1 2 3-------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. Verificarea terenului de fundare

din patul drumului ITC I-E-P2. Verificarea terenului de fundare la

podeţele proiectate ITC I-E-P

3. Verificarea gradului de compactarela fundaţia din balast ITC I-E-P

4. Recepţia stratului din piatră spartă ITC I-EPcu împănare şi înnoroire

==============================================================NOTA : P Proiectant ( structura ) E Executant I Inspecţia în construcţii B Beneficiar- Investitor

INSPECTIA TERITORIALĂ IN CONSTRUCTII EXECUTANT,

INVESTITOR, PROIECTANT,



DRUM DE OCOLIRE INTRE DN 19 A SI DJ

194JUD. SATU MARE


P R O G R A M PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILORPROIECTANT: P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN reprezentat prin : ing. Beregszászy Şt.INVESTITOR : Primăria Municipiului Satu Mare reprezentat prin :...........................EXECUTANT: reprezentat prin:............................

În conformitate cu Legea nr.10/1995 (Mon.Of. nr. 12/24.01.1995), având în vedere şi prevederile Normativului C.56-85 (Bul.Constr.nr.1-2/1986), se stabilesc în comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor:==========================================================================Nr. Lucrări ce se contro- Document Cine întocmeşte Nr.şi data actului crt. lează, se verifică sau scris ce şi semnătura încheiat

se recepţionează cali- se încheietativ şi pentru care *PVTtrebuiesc întocmite PVRC P-I-Edocumentele scrise

..............................................................................................................................................................0 1 2 3 4..............................................................................................................................................................1. Verificarea trasării pe teren PVT P-I-E2. Verificarea fazei premergătoare

executării fundaţiilor la podeţe- cota de fundare PVRC P-I-E

3. Recepţia calitativă a patului PVRC I - Edrumului şi a lucrărilor de

terasamente inclusiv schimb de teren4. Recepţia calitativă a straturilor PVRC I - E

puse în operă- stratul de balast- stratul de piatră spartă

5. Receptia calitativa a stratului de legatura din mixtura PVRC I - E6. Recepţia calitativă a cofrajelor

pentru elevaţia podeţelor PVRC I – E7. Recepţia calitativă a şanţurilor PVRC I – E

pentru scurgerea apelor==========================================================================

*P.V.T.- Proces Verbal de Trasare PVRC - Proces Verbal de Recepţie Calitativă

PROIECTANT, INVESTITOR, EXECUTANT(P) (I) (E)

P.F.A. BEREGSZÁSZY ŞTEFAN REZOLUŢIE Nr. 624/04.02.2009Satu Mare, str. Dâmboviţa Nr. 10 Tel. 0261 – 77.87.66 Mobil: 0722 – 56.39.30




A N E X A Nr. 1

CALCULUL SUPRAFETELOR PENTRU SUPRALARGIRI IN CURBA

C1 = 40,00x0,50+91,00x0,50 = 65,50 mp C2 = -

C3 = - C4 = -

C5 = -C6 = 40,00x0,50+63,15x0,50 = 51,58 mpC7 = -C8 = 40,00x0,50+42,41x0,50 = 41,21 mpC9 = -C10=25,00x1,00/2+(5,48+8,75)x1,00 = 72,73 mpC11=(8,75+99,27)x0,80+25,00x0,80/2 = 96,42 mpC12= -C13=20,00x0,80/2+(65,50+8,75)x0,80 = 67,40 mpC14=(8,75+53,41)x0,50+20,00x0,50/2 = 36,80 mpC15=2x20,00x0,80/2+49,17x0,80 = 55,34 mpC16= -C17= -C18= -C19= -

-----------------------------TOTAL: 486,98 mp

Rotund 487,00 mp






A N E X A Nr. 2

Podeţe la drumul principal

Nr. crt. Pozitia kilometrica Existent Propus nou

1) Km 0+010,30 Podeţ dalat L=1,50 m; B=1,00m finisare si parapeti

H=1,00m; L=13,00m +15,00m----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2) Km 0+490,50 Podeţ Tb 21000; L=11,80 m timpane finisate si parapeti la 15,00 m----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3) Km 0+566,00 Podet Tb 800; L= 9,00 m -

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4) Km 1+047,50 Podeţ Tb 800; degradat Tb 800; L= 9,00 m

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5) Km 1+530,00 Podeţ Tb 800; degradat Tb 800; L= 9,00 m

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------6) Km 2+013,20 Podeţ Tb 800; degradat Tb 1000; L= 9,00 m

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7) Km 2+516,10 Podeţ Tb 800; rupt Tb 1000; L=10,00 m

oblic 89,50 grade ===================================================================






A N E X A Nr. 3Drumuri laterale

Nr. Poziţia kilometrică S Scrt. asfalt piatra sparta 4,00 m/15,00 m 4,00m/15,00m 1) 0+555,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

2) 0+577,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

3) 1+035,50 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

4) 1+059,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

5) 1+519,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

6) 1+541,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

7) 1+564,50 la dr. 75,45 mp 60,00 mp

8) 2+003,20 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

9) 2+023,20 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

10) 2+499,00 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

11) 2+526,50 la stg. 75,45 mp 60,00 mp

12) 2+533,00 la dr. 75,45 mp 60,00 mp

T O T A L : 905,40 mp 720,00 mp===================================================================

ÎNTOCMIT,

ing. Beregszászy Ştefan





A N E X A Nr. 4Podeţe la drumuri laterale

Nr. Poziţia kilometrică Existent Propus crt.

1) 0+555,00 la stg. Tb 600; L=8,00 m -

2) 0+577,00 la stg. Tb 600; L=8,00 m -

3) 1+035,50 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

4) 1+059,00 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

5) 1+519,00 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

6) 1+541,00 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

7) 1+564,50 la dr. Podet dalat -

8) 2+003,20 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

9) 2+023,20 la stg. - Tb 600; L=8,00 m

10) 2+499,00 la stg - Tb 600; L=9,00 m

11) 2+526,50 la stg. - Tb 600; L=9,00 m

12) 2+533,00 la dr. Podet dalat -

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

INTOCMIT ;

ing. Beregszászy Ştefan

· Web viewlntensitatea traficului ce se prognozeaza pentru clasa de trafic greu la dimensionarea...

Documents

Transcript of · Web viewlntensitatea traficului ce se prognozeaza pentru clasa de trafic greu la dimensionarea...