În ziar puteţi citi: - Educaţia în viaţa copilului;- Activităţi din Liceu:. Francofonia – speranţe şi realizări;. Seminar raional-Limba şi lit. romană;. Educaţia tehnologică;- Săptămîna istoriei în Liceu;- Campionatul republican la baschet;- Campionatul raional la jocul de dame; - Spectacolul „Soacra cu trei nurori ” de Ion Creangă;- Paştele - Bucuria Învierii.

Liceul Teoretic Recea Ziarul liceenilor

Chibzuinţa

Să citească înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, cel neîncercatva căpăta agerime de minte, cel priceput va dobîndi

iscusinţa, iar tînărul – cunoştinţa şi chibzuinţa. nr. 10, anul II Aprilie 2011 Redactor – şef: Taisia Dascal

Învierea noastră Dacă iarna îşi întinde mantia ei de zăpadă şi nu se mai vede nici urmă de viaţă, oare s-a stins viaţa în natură?

Dacă grăuntele a fost îngropat în pământ, oare viaţa lui s-a sfârşit?Dacă omida se închide în gogoaşă, oare viaţa ei s-a terminat? Nici vorbă. Primăvara totul

reînviază; din grăuntele îngropat ia naştere altă plantă şi din omidă ia naştere o altă vieţuitoare - un fluture. Oare omul să fie condus de altă lege? Pentru ce plantele şi omizile să învieze, iar omul nu?!

Creatorul Legii veşnice, Dumnezeu, ne spune: ,,Va veni vremea când cei din morminte vor auzi glasul Fiului Omului şi se vor scula spre învierea vieţii sau a osândei”.

A murit pentru mineUn călător, în timpul vizitei pe

care a făcut-o la un cimitir militar din Nouvil, în Statele Unite, a văzut pe un om care sădea flori pe un mormânt.

- Călătorul a întrebat:- Fiul tău este îngropat aici?- Nu, a răspuns acela.- Vreo rudă, cumva?- Nu, a răspuns iarăşi.  Iată, a

răspuns acela, lăsând jos tăbliţa de lemn pe care o ţinea în mână: Când a izbucnit războiul, mă aflam în Ilinois. M-au chemat la arme. Şi fiindcă eram sărac şi nu aveam bani să plătesc un înlocuitor, a trebuit să mă supun. Mă pregătisem de plecare, îmi luasem rămas bun de la soţie şi de la copii, şi chiar atunci a venit la mine un bun prieten. ,,Tu ai familie”, mi-a spus, ,,şi dacă o să pleci, soţia ta nu se va putea descurca, de aceea m-am gândit să mă duc eu în locul tău”. Am primit cu bucurie. Însă, într-una din lupte, a fost grav rănit şi a murit aici la Nouvil. L-au îngropat în acest loc. Când am aflat, nu mi-am mai găsit liniştea, am luat puţinii bani pe care îi aveam şi am venit aici să-l vizitez şi să-i împodobesc mormântul. Spunând acestea, a luat tăbliţa şi a înfipt-o pe mormânt. Pe ea erau scrise cuvintele acestea simple şi emoţionante: ,,A murit pentru mine”.

Iată un adevărat prieten, iată un fiu al lui Dumnezeu, iată un sfânt!

Oare noi avem asemenea prieteni? Dar noi am fi gata să ne punem viaţa pentru aproapele?

Educaţia în viaţa copiluluiCum să educi un copil

În educaţia unui copil, iubirea este necesară, deoarece, pentru fiecare dintre noi, nu este suficient faptul de a exista. Un copil poate să trăiască fericit numai atunci cînd ştie că este iubit. Numai atunci devine el însăşi. Goana nesfîrşită după bani, după binele material, distrage atenţia de la educaţia şi creşterea corectă a copiilor. Copilul, în familie, trebuie să-şi formeze o gîndire coerentă şi trebuie ca părinţii să-i dezvolte o atitudine conştientă şi responsabilă faţă de sine şi faţă de lumea din jur. Atmosfera din familie are o influenţă hotărîtoare asupra dezvoltării psihicului încă de mic. Năzuinţele copilului se formează de timpuriu, prin exemplul celor din jur. Nu trebuie să faceţi nimic în prezenţa copilului din ceea ce nu doriţi să emite. Încă de cînd copilul formulează primele propoziţii, el simte nevoia să transmită părinţilor evenimentele din viaţa sa. Dacă părintele va fi mereu ocupat, neatent, obosit, neavînd dispoziţia sufletească, nici timpul necesar să-l asculte pe copil, firul comunicării se rupe, iar copilul se va simţi neglijat. Va căuta răspunsuri la întrebările ce îl frămîntă în altă parte sau nu le va căuta defel. Numai fiind aproape de sufletul copilului, pătrunzînd în gînd şi luînd parte la preocupările lui, părintele devine confidentul, sfătuitorul, punctul de rezistenţă şi încredere al copilului, sporind şansele unei iubiri reciproce şi a unui respect necondiţionat. Rolul părinţilor în ,,existenţa” copilului este fundamental. Pentru o bună educaţie a copilului, este necesară conlucrarea familiei cu grădiniţa, iar apoi cu şcoala. Alături de familie, grădiniţă, şcoală, biserica este un factor care are mare importanţă în viaţa copilului. Este necesară cunoaşterea celor 10 porunci dumnezeieşti şi aplicarea lor în viaţa de toate zilele. Biserica creştină este instituţia care militează pentru promovarea celor mai înalte valori, menite să dea sens vieţii: bunătatea, mila, credinţa, iubirea, voinţa, răbdarea. Trebuie să reţinem că a fi creştin nu înseamnă numai a frecventa biserica, ci a lua Crucea lui Hristos şi a-L urma la fiece pas, curmîndu-ţi patimile firii umane: egoismul, răutatea, ura, care degradeată fiinţa umană. Multe dificultăţi întîmpinate în procesul de modelare a copilului ar putea fi evitate dacă în familie s-ar pune bazele unei temeinice educaţii religioase din fragedă copilărie. Copiii sînt viitorul nostru. De modul în care creştem şi educăm urmaşii, depinde lumea de mîine. Poate fi o lume a progresului şi a armoniei sau o lume măcinată de conflicte, de ură şi distrugeri.

Educaţi-vă corect copiii pentru a evita răul în lume! Marina Cecan (Gupal)

Activităţi din LiceuFrancofonia – speranţe şi realizări

În zilele noastre este foarte important să comunici cu alte popoare, să cunoşti valorile lor culturale şi acest lucru este posibil doar vorbind mai multe limbi. Consider că cunoaşterea limbii franceze este un avantaj pentru un tînăr modern, deoarece oferă posibilitate de a-şi continua studiile într-o ţară francofonă, de a aprecia valorile spirituale ale francofonilor, de a participa la concursuri internaţionale şi pur şi simplu de a călători prin lume. Ţara noastra este o ţară francofonă din anul 1996, dar tradiţia există de mai mult timp, deoarece limba franceză a ocupat întotdeauna un loc privilegiat în inima moldovenilor. Luna martie la noi este tradiţional foarte bogată în evenimente francofone. În fiecare raion, oraş, gimnaziu sau liceu se organizează manifestaţii culturale legate de zilele francofoniei. Este o frumoasă ocazie de a cunoaşte mai bine cultura franceză, personalităţi remarcabile, istoria Franţei, de a viziona gratuit filme franceze în oraşe, de a recita, a cînta în limba franceză.

Nu este o excepţie în acest sens nici liceul nostru. În perioada decadei francofoniei se - 2 -

organizează concursuri de esee în l. franceză, concursuri ale gazetelor de perete, programe muzicale şi recitări de poezie prezentate de elevii din liceu. În cadrul orelor de limba franceză se organizează călătorii imaginare prin Franţa, care ne oferă posibilitatea să cunoaştem mai bine valorile culturale ale acestui popor. Noi sîntem mîndri că posedăm această limbă – limbă a poeziei, a culturii mondiale, limbă, care va fortifica prietenia dintre popoare. Constantin Guzgan, clasa a XI-a

Seminar raionalLimba şi literatura romană

Pe data de 24 martie 2011, în cadrul Liceului Teoretic Recea, a avut loc un Seminar raional, în cadrul căruia s-au desfăşurat două ore publice la limba şi literatura romană, la clasele liceale, prezentarea ziarului ,,Chibzuinţa”, iar apoi doamna Rodica Postolache, director – adjunct al

DGÎTSR, a prezentat zezultatele pretestărilor la clasa a XII-a, la română, identificîndu-se lacunele care treduie înlăturate în pregătirea pentru examenele de BAC.

Oră publicăLimba şi literatura romană, clasa a XI-a

Profesor: Ala Sergentu Mottoul lecţiei: ,,Nichita, / El era frumos, / Şi nu ştia,/ El avea suflet / Şi-l risipea, / El era înger / Şi nu vroia,/ El avea aripi / Şi nu credea.” (Mircea Micu) Pe data de 24 martie 2011, am avut o oră publică la limba şi literatura română, la care au asistat profesori de la noi din liceu şi din şcolile din raion. Tema abordată a fost: ,,Curentele literare moderne. Nichita Stănescu. ,,Leoaica tînără,iubirea”, arta poetică”. La începutul lecţiei, doamna profesoară, Ala Segentu, a vorbit puţin despre poet şi l-am avut prezent chiar pe Nichita Stănescu prin filmuleţul video, iar apoi ne-am încadrat în temă. Am avut diferite însărcinări, la care toţi am fost cointeresaţi şi activi. Cel mai reuşit moment a fost studierea poeziei ,,Leoaica tînără,iubirea”, prin realizarea tipurilor de inteligenţă. Fiecare pereche de elevi a fost numită cu un tip de inteligenţă: Prima pereche, Guzgan Constantin şi Crigan Romica, au studiat poezia conform tipului de inteligenţă verbală / lingvistică, unde trebuiau să alcătuiască un monolog în care să explice semnificaţia cuvîntului, iar Romica a afirmat: ,,După cum aţi observat, cuvîntul reprezintă viaţa şi arta poetică a omului. Astfel, poezia ,,Leoaica tînără,iubirea” este aventura mea poetică...” Cea de a doua pereche, formată din Olga Matei şi Andriana Serjantu, au lucrat în baza inteligenţei naturaliste, fetele trebuiau să demonstreze iubirea şi înţelegerea naturii, iar Olga spunea că natura nu poate exista fără om şi omul fără natură. A treia pereche, alcătuită din Doina Roşca şi Anatol Cojocaru, a fost numită să lucreze în baza inteligenţei intrapersonală, prin acest tip de inteligenţă trebuiau să afirme capacitatea de autocunoaştere şi autoapreciere corectă a propriilor sentimente, unde Anatol a spus că cunoaşterea şi aprecierea sentimentelor în viaţa lui Nichita Stănescu au fost la un rang înalt. Următoarea pereche, formată din Cristina Cebanu şi Gheorghe Burduja, a avut tipul de inteligenţă corporală / kinestezică, unde au arătat prin limbajul gesturilor cum vine şi pleacă dragostea la o persoană. Inteligenţa logico-matematică a aparţinut perechii formată din Vadim Goroşevschi şi Burduja Vitalie, avînd misiunea de a face un grafic legat de viaţa şi activitatea lui Nichita Stănescu.

Natalia Ciaglii şi Gheorghe Ciobanu au avut inteligenţa vizual / spaţială, unde au desenat tot ce au văzut şi au simţit citind poezia,,Leoaica tînără , iubirea”.

- 3 -

Ultimul tip de inteligenţă i-a aparţinut perechii alcătuită din Alina Serjantu şi Bumbac Iulian, unde, după ascultarea unei melodii, a trebuit să comenteze starea şi exprisivitatea dragostei pe baza poeziei ,,Leoaica tînără, iubirea”. ,,Ascultînd această melodie, m-am regăsit în mijlocul naturii şi în armonia ei. Dragostea este asemănată cu trei perioade de trecere importante din viaţa omului, precum copilăria, adolescenţa şi tinereţea. M-am referit la aceste trei perioade din viaţa omului, deoarece la început cînd te îndrăgosteşti, te asemeni cu liniştea copilăriei, apoi dragostea te ridică la frămîntările adolescenţei şi apoi la neliniştea tinereţei. Dragostea este asemenea unui leu răcnind, căutînd pe cine să înghită. Cînd iubeşti, eşti cuprins de ceva neobişnuit, te schimbi radical, îţi schimbi gîndurile şi chiar dacă nu eşti prea pregătit pentru a o primi, dar ea totuşi vine ca un val care cuprinde sufletul cu ghearele ei ascuţite de leu”,afirmă Alina Serjantu. La finele lecţiei, am fost rugaţi de către profesoară să scriem punctele slabe şi tari ale acestei lecţii. Cred că profesorii au rămas mulţumiţi şi noi ne-am descurcat bine. Aducem mulţumiri profesoarei, doamnei Ala Sergentu, pentru munca depusă şi pentru cunoştintele ce ni le-a împărtăşit.

Alina Serjantu,clasa a XI-a Făcînd o concluzie la lecţia publică, aş putea spune, într-adevăr, că lecţia a fost reuşită. Toţi au fost bine dispuşi şi dornici de a afla mai multe despre Nichita Stănescu. Profesoara şi, desigur, că şi noi, am avut emoţii pozitive. A fost şi normal să avem emoţii, deoarece noi, elevii clasei a XI-a, sîntem o clasă de elevi buni şi am dorit foarte mult ca oaspeţii să rămînă impresionaţi şi să vadă că în Liceul Teoretic Recea sînt elevi dornici de a afla şi de a acumula mai multe informaţii şi cunoştinţe. Mulţumim doamnei profesoare, Ala Sergentu, că şi-a împărtăşit cunoştinţele cu noi. Olga Matei, clasa a XI-a

Bineînţeles că orice oră publică este însoţită de emoţii şi chiar dificultăţi. Această oră a fost destul de reuşită, presîndu-ne însă timpul. Nimic nu ne-a împiedicat să ne exprimăm, împreună cu doamna profesoară, atitudinea şi capacităţile conform subiectului. Eu cred că şi oaspeţii şi profesoara au rămas mulţumiţi şi poate chiar impresionaţi de faptul cum am lucrat şi ne-am descurcat în cadrul orei. Romica Crigan, clasa a XI-a

Oră publicăLimba şi literatura romană, clasa a XII-a

Profesor: Raisa Sîrghii Ora publică la limba şi literatura romană, în clasa a XII-a, s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebită, conform planului orei, întocmit de profesoara noastră, doamna Raisa Sîrghii. Tema lecţiei a fost opera ,,Frunze de dor” de Ion Druţă; Compoziţie, procedee şi tehnici narative”. Tema a fost interesantă, deoarece are o strînsă legătură cu spiritul nostru sătesc şi perioada noastră de adolescenţă, cînd simţim primele sentimente de iubire. De asemenea, se pun în evidenţă regulile bunei cuviinţe, acestea fiind puse mai presus de orice. Lecţia s-a petrecut interesant, s-a prezentat un filmuleţ – rezumat al textului ,,Frunze de dor”, realizat de elevele Tatiana Grincic şi Ilinca Frecăuţanu. Clasa a fost foarte activă şi au produs o bună impresie oaspeţilor din raion. Impresiile elevilor clasei a XII-a sînt diverse, vă prezentăm unele din ele: Marina Tcaci mărturiseşte: ,,La această lecţie de limba şi literatura romană, ca şi orice elev, am avut emoţii, dar am depus efort pentru a participa activ în cadrul orei”.

Valeria Gancear: ,,Această oră m-a impresionat mult. Am avut şi emoţii, dar întrucît am participat la diverse activităţi, le-am depăşit.” De asemenea, ne mărturiseşte şi Natalia Grapineac propriile impresii: ,,O impresie bună mi-a lăsat ora, sper că şi asistenţii au avut asemenea impresii. Am participat la diverse activităţi,

- 4 -

la care toată clasa am dat dovadă de un vocabular dezvoltat. Mă bucur nespus de mult pentru reuşită şi pentru că am susţinut doamna profesoară.” Deci, am dat dovadă că sîntem nişte elevi competenţi şi am lucrat cooperînd, îndrumaţi fiind de scumpa noastră profesoară.” Tatiana Grincic, clasa a XII-a

Nimeni nu poate atinge succesul, dacă nu îşi iubeşte munca, căci succesul este utilizarea la maximum a capacităţilor pe care le posezi. Despre formarea intelectualităţii s-a relatat la ora demonstrativă, în cadrul seminarului raional, la limba şi literatura romană. Alături de clasa a XII-a, doamna profesoară Sîrghii Raisa, a demonstrat convingător, că pentru a atinge obiectivele propuse este nevoie de un sistem bine organizat de muncă. Elevii şi-au pregătit materialele necesare, creîndu-se o atmosferă pentru desfăşurarea lecţiei, în timp ce profesoara anunţă începutul orei. Subiectul lecţiei ce l-a constituit opera ,,Frunze de dor” de Ion Druţă; Compoziţie, procedee şi tehnici narative” a fost realizat prin intermediul etapelor lecţiei propuse elevilor de către doamna Raisa, la începutul orei:-captarea atenţiei prin intermediul unui citat;-verificarea temei de acasă;-actualizarea cunoştinţelor în cadrul temei;-identificarea naratorului din roman şi tipul acestuia;-argumentarea prin exemple convingătoare a lirismului discursului narativ al operei din:a) scene plastice din viaţă;b) umorul specific;c) măiestria analizei psihologice;d) ritmul şi ritmicitatea;-stabilirea tehnicilor narative din roman. Pentru captarea atenţiei, doamna Raisa a ales ca tehnică de introducere în operă: ,,Votează un citat” prin ,,Asocieri forţate”. Astfel, elevii au asociat forţat citatul ales cu momente ale subiectului romanului ,,Frunze de dor”, explicînd convingător asocierea. O altă activitate a lecţiei a fost prezentarea filmului raportat la operă, realizat de eleva Grincic Tatiana. Aici, elevii, doamna profesoară, precum şi ceilalţi profesori prezenţi, din cadrul raionului, au rămas plăcut surprinşi de arta imaginei contopită în cuvinte, de îmbrăţişarea unei largi game de la comic la tragic. O altă formă de organizare a elevilor a fost activitatea în grup, unde fiecare echipă şi-a realizat cu succes însărcinarea, printre acestea enumarînduse prezentarea tehnicilor narative folosite de autor, prezentarea piramidei narative a operei, folosirea tehnicii 6 De ce?. Elevii au încercat cu iscusinţă să-şi demonstreze cunoştinţele căpătate în urma unei profunde analize a operei. Lecţia a fost gîndită şi structurată conform cerinţelor programei curriculare. Obiectivele au fost atinse pe parcursul lecţiei, fiind formulate pe înţelesul elevilor. Etapele lecţiei au fost respectate. De asemenea, s-a indicat timpul rezervat fiecărei sarcini. Sarcinile au fost enunţate clar şi au fost binevenite în realizarea obiectivelor. Elevii au fost activi dînd dovadă de abilitate, interes, curiozitate şi creativitate. Pe parcursul lecţiei, toţi elevii au fost antrenaţi în activitate. La finele lecţiei, elevii au fost apreciaţi corespunzător. Au fost efectuate totalurile lecţiei. Sarcinile pentru acasă au fost date diferenţiat, ceea ce este binevenit pentru elevi, deoarece elevii îşi aleg sarcina corespunzător posibilităţilor şi abilităţilor lor.

Lecţia a reuşit, succesele au atins treapta majoră, datorită capacităţilor de rang înalt a doamnei profesoare Sîrghii Raisa. Concentrarea, organizarea şi comunicarea bine dezvoltate fiind trăsăturile esenţiale de care a dat dovadă profesoara. Ilinca Frecăuţanu, Ana Tinica, elevele cl. a XII-a

- 5 -

Participarea elevilor la seminare Am avut ocazia să particip la mai multe seminare, organizate de profesoara de limba şi literatura română, doamna Ala Sergentu. Seminarele au avut diverse subiecte. Scopul organizării unor astfel de seminare este de a familiariza copiii şi tinerii cu diverse situaţii din viaţă şi ce atitudine trebuie luată în fiecare caz aparte. Am învăţat să nu fim indiferenţi, să ajutăm oamenii în etate, să ne respectăm reciproc. A fost interesant să conlucrez cu colegii din clasă, să aflu părerile lor, sugestiile şi recomandările privind subiectele discutate. Cristian Polonca, clasa a VI-a B

Seminar raionalEducaţia tehnologică

,, Fără pregătire nu poţi încerca, Fără încercare nu există progres, Fără progres nu există perfecţiune, Fără perfecţiune nu există satisfacţie.” (S. Chinmoy) Aspectele Seminarului: Realizarea modulelor în clasa a VIII-a.

Limbaj grafic. Aplicarea TIC la elaborarea materialelor ilustrative necesare.

Ore publice, prof. Serjant Iurii1. Elemente de limbaj grafic, clasa a VIII-a;2. Viitoarea profesie şi sursele de informare, clasa a IX-a.

,,Orice tehnologie destul de învăţată nu se deosebeşte de magie.” (Arthur C. Clarke)

Ora publică la educaţia tehnologică s-a desfăşurat pe data de 6 aprilie 2011, în sala de calculatoare. La această oră au participat băieţii din clasa a VIII-a A şi a VIII-a B şi cîţiva elevi din clasa a IX-a. Tema lecţiei a fost: Elemente de limbaj grafic.

În cadrul lecţiei am făcut diferite activităţi interesante, dintre care cea mai interesantă a fost construcţia unei case din figuri geometrice, cu condiţia ca fiecare participant să deseneze doar o figură geometrică. Profesorul ne-a pregătit un poster, pe care era scris pe verticală cuvîntul

,,Limbaj”, iar pe altul - ,,Grafic”. Cu fiecare literă am scris un cuvînt sau o propoziţie care este legată de desenul grafic. Apoi am lucrat şi la calculatoare, am ales cîte o figură geometrică şi i-am reprezentat vederile ei din faţă, de sus şi din stînga. Ne-am descurcat toţi, deoarece eram grupaţi cîte patru şi fiecare aveam o idee nouă.

La sfîrşitul lecţiei, am prezentat tema pentru acasă, iar profesorul ne-a mulţumit pentru activitate.

Profesorii din alte localităţi, care au asistat la oră, ne-au apreciat la maximum, au spus că sîntem bravo şi ne-au dorit să lucrăm la fel şi în continuare.

Ne-a plăcut foarte mult lecţia şi am avea mare plăcere să mai petrecem astfel de lecţii. Vasile Serjantu, clasa a VIII-a B

Ora publică la educaţia tehnologică petrecută de domnul Serjant Iurii, în clasa a IX-a, la care au asistat mai mulţi profesori din raion, ne-a trezit interesul pentru alegerea viitoarei profesii. În cadrul orei am desenat pe foi un rîu pe care trebuia să-l trecem, să parcurgem drumul profesiei alese de noi. Am comentat cîteva aserţiuni legate de diverse profesii.

- 6 -

Lucrul în grup ne-a implicat în descoperirea unei anumite profesii, în ce constă şi am reprezentat-o printr-un desen. Domnul profesor ne-a prezentat tipurile de profesii după Klimov:- Om – natură vie;- Om - tehnică (şi natură nevie);- Om – om;- Om – sistem de semne;- Om – chip artistic.

La sfîrşitul lecţiei, am numit şi alte tipuri de profesii pe care le cunoaştem, spunînd fiecare ce profesie doreşte să-şi aleagă în viitor şi de ce.

Nu este niciodată prea devreme să te gîndeşti la viitorul tău, şi acest prilej ni l-a oferit ora publică, la care au asistat profesori din raionul nostru, care au rămas plăcut surprinşi de faptul cum s- organizat şi cum s-a desfăşurat ora.

Vlad Demcenco, clasa a IX-a

Campionatul final la baschet Pe data de 5 aprilie, a dat start campiontul final la baschet. Au participat 7 raione: r. Rîşcani, r. Briceni, r. Ungheni,r. Orhei, r. Soroca, r. Taraclia şi r. Leova. Cei care au ocupat locul I, II şi III au fost premiaţi cu diplome şi medalii fiecare participant. Raionul Rîşcani s-a clasat pe locul I, r. Briceni pe locul II şi r. Ungheni pe locul III. La încheierea campionatului pe data de 9 aprilie înmînarea diplomelor şi medaliilor a fost făcută de ministrul Tineretului şi Sportului Ion Ciobanu. În afară de diplome şi medalii, noi cei care am luat locul I, fete din r. Rîşcani, printre care şi eleva clasei a VIII-a A- Chiperi Agnesa, clasa a VIII-a B- Antemeniuc Cristina, Ghelan Agnesa, Ghelan Cristina, în cel mai apropiat timp vom merge într-o excursie de o zi în cele mai frumoase louri pitoreşti din Republica Moldova. A fost interesant, dar şi greu. Ultimul joc a fost între r. Rîşcani şi r. Briceni, diferenţa punctajului a fost de 3 puncte. Nu-i uşor, dar muncind, obţii multe. Numai munca îl face pe om, om. Cristina Antemeniuc, clasa a VIII-a B

Campionatul raional la jocul de dameMunca îl înfrumuseţează pe om

La vîrsta de 5 ani, am început să practic jocul de dame. La 11 ani, am participat la campionatul raional. Învăţam în clasa a treia, dar fiind de statură mică, jucam cu elevi din clasele a XI-a, a XII-a şi ieşeam învingătoare, încurajată fiind de d-l Lupaşco Dimitrii Vasilevici, care mi-a spus că nu trebuie să mă uit nicicînd la înălţime, dar la minte. Deseori îmi aduc aminte de vorbele dumnealui. Aceste cuvinte mă ajută şi astăzi, îmi dau speranţă şi încredere. Aşa am început să joc. Au trecut ani, d-l Lupaşco s-a îmbolnăvit şi, din păcate, nu mai este astăzi printre noi, dar eu nu-l uit niciodată. Îi mulţumesc mult.

Ultimii ani, m-a îndrumat la jocul de dame d-l Cojocaru Tihon. Dumnealui permanent îmi dă sfaturi şi mă ajută să trec peste toate greutăţile. Mă învaţă să joc bine şi îşi face griji pentru noi, cei care jucăm dame. Cînd am ocupat, pe data de 27 martie 2011, locul I la jocul de dame la campionatul raional, m-am bucurat nespus de mult. Aveam emoţii pozitive. Doar prin muncă poţi învinge toate greutăţile. Diana Munteanu, clasa a X-a, uman

- 7 -

Săptămîna istoriei în Liceu Săptămîna istoriei în Liceul Teoretic Recea s-a desfăşurat începînd cu data de 21 martie pînă pe 25 martie 2011, cu genericul ,,Veni, vidi, vici” (am venit, am văzut, am cucerit – Iulius Cezar).

,,Istoria este cea dintîi carte a unei naţii.Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.”

(Nicolae Bălcescu) Istoria este ştiinţa care contribuie la formarea unui cetăţean responsabil şi implicat în viaţa socială. Istoria ne învaţă să trăim împreună. În cadrul săptămînii istoriei, în liceu, au fost organizate următoarele activităţi:

1.Concurs de postere cu genericul ,,Baştina mea”, ,,Republica Moldova la cei 20 de ani de independenţă statală”, ,,Cunoaşte-ţi istoria”, la care au participat elevii claselor a V- XII-a.

2.Organizarea concursului de eseu, în cadrul orelor de istorie, jocuri intelectuale ,,Ţara istoriei”.3.Serată tematică ,,Veni, vidi, vici” – au participat cl. a IX-XII-a.Dacă nu-ţi cunoşti istoria ţării, nu poţi trăi prezentul şi nici prognoza viitorul.Anul acesta, la 27 august se împlinesc 20 de ani de la proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova, se propune participarea la diverse concursuri şi jocuri intelectuale ,,Ţara istoriei”, victorine istorice. Organizarea decadei istoriei în liceu are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare, să însuşească metodele de investigaţie istorică. Prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită identitate şi moştenire culturală, respectul faţă de trecut, prezent şi viitor.

Roman Jana, profesoară de istorie Directorul Liceului

Vizionarea spectacolului ,,Soacra cu trei nurori” de Ion Creangăla Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri” din Bălţi

Pe data de 14.04. 11., mai mulţi elevi din Liceul Teoretic Recea, au plecat, împreună cu mai mulţi profesori, la Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri” din Bălţi la spectacolul ,,Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă. Spectacolul oglindeşte viaţa din trecut a unei mame, care, pe rînd şi-a căsătorit cei trei fii ai săi, a devenit soacră, avînd trei nurori. Soacra, deprinsă să conducă gospodăria şi să le spună permanent feciorilor săi ce să facă, acum doreşte cu orice preţ să-şi păstreze autoritatea de odinioară şi să se desfăşoare toate şi în continuare ca pînă a deveni soacră. Izbuteşte să facă acest lucru cu primele două nurori ale sale, pe care le urgiseşte prin munci grele, mîncare foarte puţină, cam slabă, fără odihnă, în schimb ea zice că mereu e obosită, a îmbătrînit şi are tot dreptul să se odihnească, pentru că în timpul vieţii mult s-a ostenit. Dar somnul său nu dădea răgaz nurorilor, pentru că zicea că are un al treilea ochi la ceafă, care nu doarme niciodată şi vede tot ceea ce fac nurorile prin gospodărie.

Ostenite, nemîncate, dar neputînd schimba situaţia, se văd nevoite a pune în funcţiune planul celei de-a treia nurori, care vine să transforme viaţa soacrei într-un coşmar, de nu va accepta condiţiile ei. Bătută, umilită, ea se vede nevoită a accepta împărţirea averii şi nici măcar nu crîcneşte împotriva celei ce a deconspirat-o. La început violentă, dar schimbîndu-se pînă la urmă, acţiunile soacrei ne fac să nu fim asemenea soacrei acesteia, relaţia între soacră şi nurori să fie binevoitoare, pentru că şi nurorile, la rîndul lor, vor fi soacre şi cine face, lui îşi face. Valeria Cărbunari, clasa a VIII-aB

- 8 -

Paştele Mie îmi place sărbătoarea Paştelui, fiindcă în această zi sărbătorim Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.Pregătirile pentru această sărbătoare încep cu o curăţire duhovnicească: Postul Mare, cînd creştinii se abţin de la anumite feluri de mîncare, gînduri şi fapte rele, mărturisindu-se la preotul-duhovnic, iar apoi primind Sf. Împărtăşanie. Cu această pregătire duhovnicească, dar şi trupească, ne apropiem de Sfintele Paşti. În seara Învierii Domnului, ne ducem cu mic şi mare la Sf. Biserică, primim lumina divină care se împarte credincioşilor, ne bucurăm cu toţii de acest eveniment, după care se sfinţesc păştile, ouăle roşii şi mergem acasă unde ciocnim ouăle roşii, spunînd: ,,Hristos a înviat!” şi răspunzînd: ,,Adevărat a înviat!” În această zi domneşte armonia, fiindcă oamenii sînt curaţi la suflet şi au nădejdea învierii. Pe mine mă bucură această sărbătoare, pentru că este dată de Însuşi Fiul lui Dumnezeu. Dorina Gherman, clasa a VIII-a B

Dragi cititori! Suntem la finele unei perioade a Postului Mare, perioadă de trăire mai intensă a credinţei. În Sfîntul şi Marele Post ne-am străduit să postim, purificîndu-ne trupul şi inima, dar, totodată, făcînd şi un exerciţiu duhohnicesc, prin care ne-am învăţat reţinerea de la cele rele, ostenindu-ne în acelaş timp să intensificăm rugăciunea comună în Biserică şi cea particulară, în casele noastre, pentru a avea o legătură neîntreruptă cu Hristos Domnul nostru. Apoi ne-am grijit (purificat) sufletul prin Taina Mărturisirii, după care l-am sfinţit, l-am întărit prin Sfînta Împărtăşanie, cînd am deschis uşa sufletului nostru, primind Trupul şi Sîngele Domnului, devenind prin aceasta casă pentru Hristos, ca fiind El în noi, să conducă viaţa noastră. Mai deosebită, în această perioadă, este Săptămîna Patimilor, în care retrăim şi suferim şi noi cu Domnul pentru Patimile Lui, care le-a suferit pentru fiecare dintre noi, dar şi prin care ne facem o autoanaliză a vieţii noastre în raport cu Domnul, punîndu-ne întrebarea: Oare nu suntem noi cei ce-L vindem pe Domnul ca şi Iuda, sau cei ce-L răstignim ca şi evreii de atunci prin faptele noastre? Şi de fapt prin care ajungem la concluzia, că şi pană în zilele noastre, noi, oamenii, adeseori, continuăm să-L facem pe Domnul Iisus Hristos să îndure din nou suferinţe prin păcatele ce le săvîrşim, căci ori de cîte ori comitem o fărădelege, noi ridicăm piedestalul unei noi crucificări, dar El, Milostivul Mîntuitor, cu aceeasi Divină generozitate ne dăruieşte iertare, daca o cerem, şi o viaţă nouă, după cum vedem dragostea Lui arătată şi faţă de cei ce au venit să-L prindă prin tămăduirea urechii unui ostaş, care a fost tăiată de Sf. Ap. Petru în grădina Ghetsimani, arătîndu-ne prin aceasta calea şi viaţa cea adevărată a dragostei creştineşti. În toată această perioadă, prin osteneala depusă, ne-am învăţat să devenim mai buni, mai iertători, mai îngăduitori cu aproapele nostru, făcîndu-ne pildă de cucernicie şi fapte bune, îmbinînd în mod practic rugăciunea şi postul, urcînd pas cu pas, treaptă cu treaptă, spre Înviere şi spre Mîntuire.  Acest urcuş duhovnicesc culminează cu măreaţa sărbătoare a Învierii Domnului, pentru care ne-am pregătit tot postul şi care încununează această perioadă. Învierea Domnului este sărbătoarea luminii, căci straile albe, aureolele sfinţilor, făcliile aprinse sunt icoana vie a

pregustării Ierusalimului celui ceresc, cînd noi vom ajunge să fim în acea divină comuniune de viaţă cu Hristos Cel Înviat, nu noi trăind, ,, ci Hristos trăind în noi”. Iată însă că şi acum, Acel ce ne rascumpară din păcatele noastre, prin Sfînta Sa Înviere, ne aduce mereu o viaţă nouă. El o revarsă în inimile noastre, ne dă un nou crez victorios de viaţă, o nouă condiţie umană, nu una aparentă, ci una practică pămîntească şi cerească, luminoasă, care să ne aducă pacea Sa şi armonia bunei înţelegeri între oameni şi popoare. Învierea Domnului ne dăruieşte însă nu numai o victorie asupra păcatului, dar prin aceasta o biruinţă asupra morţii însăşi. Căci ea ne duce la acea sfîntă trăire cu Dumnezeu care e fară de păcat şi fără de moarte. Cu Dumnezeu, noi păşim în nemurire! Învierea deschide nouă tuturor intrarea triumfală într-o viaţă cerească,

- 9 -

încetînd chiar de aici de pe pămînt şi continuînd apoi cetăţenia noastră în Ceruri cu Sfinţii.Aceasta-i marea victorie şi glorificare pe care şi noi oamenii o trăim la Învierea Domnului!Cu Iisus Hristos Cel Înviat, noi înşine suntem ,,fiii Învierii”, biruind şi noi, cu El, păcatul şi moartea! Deorece, unii vor citi aceste rînduri în ajunul Învierii Domnului, iar alţii în perioada Pascală, îngăduiţi-mi să felicit pe toţi cu această măreaţă şi înălţătoare sărbătoare a Învierii Domnului şi să doresc tuturor ani mulţi, sănătate deplină, credinţă mare, elevilor- deschiderea inimii pentru primirea învăţăturii celei trebuincioase, dar şi a luminii lui Hristos, iar ostenitorilor din această instituţie, adică profesorilor, cît şi celorlalţi - răbdare multă, întărire în credinţă, bucurii netrecătoare, iar sfînta Lumină a Învierii să vă lumineze sufletele și gîndurile, cu multă pace şi linişte, pe care să o transmiteţi şi celorlalţi. Preotul Constantin

Hristos a Înviat Şi-au tremurat stăpînii lumii  Cît bine, cîtă fericire, La glasul blîndului profet Şi cîtă dragoste-ai adus! Şi-un duşman au văzut în fiul Şi oamenii drept rasplătire Dulgherului din Nazareth! Pe cruce-ntre tîlhari te-au pus. El n-a venit să răzvrătească Au rîs şi te-au scuipat în faţă Nu vrea pieirea nimănui; Din spini cunună ţi-au făcut, Descult, pe jos, colindă lumea Şi în deşarta lor mîndrie Şi mulţi hulesc în urma lui. Stăpîni desupra-ţi s-au crezut... Şi mulţi cu pietre îl alungă Aduceţi piatra cea mai mare Şi rîd de el ca de-un smintit: Mormîntul să-i acoperiţi Iisus zîmbeşte tuturora Chemaţi sutaşii cei mai ageri, Atotputernic şi smerit! Şi străji de noapte rînduiţi...

El orbilor le dă lumină, S-au veselit necredincioşii  Şi muţilor le dă cuvînt, C-au pus luminii stăvilar, Pe cei bolnavi îi întăreşte, Dar ea s-a întărit în focul Pe morţi îi scoală din mormînt. Durerilor de la Calvar,

Şi tuturor de o potrivă. Şi valurile-i neoprite Împarte darul lui ceresc Peste pămînt se împînzesc, Şi celor care cred într-însul, Ducînd dreptate şi iubire Şi celor ce-l batjocoresc. Şi pace-n neamul omenesc. Urască-l cei fara de lege... Voi toţi, ce-aţi plîns în întuneric Ce-i pasă lui de ura lor? Şi nimeni nu v-a mîngîiat, El a venit s-aducă pacea Din lunga voastră-nghenunchere Şi înfrăţirea tuturor. Sculaţi... Hristos a Inviat! Din toata lumea asupriţii Alexandru Vlăhuţă

In jurul lui s-au grămădit Şi-n vijeliile de patimi

La glasul lui au amuţit: "Fiţi blînzi cu cei ce vă insultă, Iertaţi pe cei ce vă lovesc, Iubiţi pe cei ce-n contra voastră Cu vrajmăşie se pornesc"...

HRISTOS A ÎNVIAT!

ADEVĂRAT A ÎNVIAT! - 10 -