Nr. 215. Braşov, Dumineeă în 30 Septem vrie (13 Oetomvrie) 1912. Anul LXXV.

Apare în fiecare zi de lucru. r e d a c ţ i a ,Abonamentul: pentru A u stro-U ngaria pe an 2 4 cor., pe i/s an 12 cor., pe \\ TIPO G RAFIA Şl ADM INISTRAŢIA: */4 an 6 cor. Pentru Rom ânia şi streinătate pe an 4 0 franci, pe ^ an 2 0 \[ BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

franci, pe */4 an 10 franci. \\ Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 2 4 coroane. Fără dus acasă pe an

2 0 coroane, pe l/t an 10 coroane, pe 1/i an 5 coroane. Un număr 10 bani.

Inserate: un şir petit 2 0 bani pentru o publicare. Publicări mai dese

după tarif şi învoială. — Rec lam e pe pagina a 3 -a un şir 2 0 bani.

lomânia în faţa ; războiului.

Î Războiul oriental, care în parte 8’a început, pentru România nu e ceva surpriză.

Deja cu ocaziunea iubileului semicentenar ale inaugurării univer­sităţii din Iaşi, regele Carol, care prin prezenţa sa contribuise la splendoarea acelor festivităţi, se esprimase într’un cerc mai restrâns, că războiul în Orient este iminent şi-şi esprimă totodată înalta dorinţă, ca partidul conservator şi cel de­mocrat conservator de sub condu­cerea d-lui Take Ionescu să se raa- lieze pentru ca regatul în faţa eve­nimentelor să fie la culmea che­mării sale. Când zicem, că iminen­tul război n’avea să surprinză regatul român, venim a semnala atitudinea şi situaţia României faţă de statele peninzulei balcanice de o parte, iar de alta faţă de politica triplei ali­anţe şi triplei entente ce se urmă­reşte în chestia orientală.

Retăcând durerile şi justa re- roltă ce a cauzat principatelor ro­

mâne ocupaţiunea rusească, vrând a ßvränd trebue să ne oprim la anul 1877 moment determinativ în

eaţa şi politica României. Măreţele pte de vitejie şi înalt patriotizm

l^le armatei române condusă de bravul şi înţeleptul ei mare căpitan, nu numai, că reînvie timpurile de glorie ale lui Ştefan cel mare, şi Mihai viteazul smulgând Turciei şi Europei uimite independenţa sta­tului român, dar după patru ani înalţă pe capul viteazului ei căpitan coroana regală de oţel. România prin sforţările ei civilizatorice şi culturale de până aci se desface şi mai mult de mediul statelor bal­canice şi se înşirue la statele eu­ropene, cari încep a o aprecia.

România a devenit regat, dar privind de pe strălucitoarea treaptă a mărirei ce a urcat, cu îngrijorare vede în jurul ei hidoasele umbre balcanice şi aziatice, cari ca o flă­mândă haită de lupi aşteaptă bi­nevenita ocaziune ca s’o atace şi sfăşie.De v o rb ă cu A u r e l V la ic u

„M ln e rv »“ din Bucureşti publică ur­mătoarea convorbire interesantă, avută eri cu aviatorul nostru Aurel Vlaicu :

Intrebându-1 despre sboru rile din Viena şi d esp re im p res iile ce i-au lâ - aat concursul şi tu rneu l prin A rd ea l, d. V laicu a ră s p u n s :

— M’am p rezen ta t la acest concura internaţional fă ră să ştiu că vo i câştiga vr’un premiu, căci a veam în fa ţa m ea iscoditori m eş te ri al văzduhu lu i, din toa ­te neamurile.

Cu toa te acestea , cu aparatu l meu Început acum tre i ani şi pe care ÎI fo ­losesc de do i ani în cheea ţi, am câşti­gat premii în va lo a re de 6200 coroane şi am bătut pe G arros, a v ia to r cu r e ­putaţie m ondia lă deşi apa ra tu l său a v e a un motor de 80 cai pu tere .

In cercurile mici îl bat ori când şi m numai pe el ci pe ori care, căci îmi cunosc stabilitatea aparatului în ce­le mai mici amănunte, adaugă d. V la î-

| cu, cu un zâm bet de sa tis facţie .

Am m ers apoi în A rd e a l — con ­tinuă d. V la icu— de unde aduc ce le m al irumoase im presii. S b oru rile m e le de acolo au făcut p en tru u n ita tea su fle tea ­scă a rom ânilor m ai m u lt de cât a r fa ­ce o luptă po litică în cursul u n or d ecen ii

După infamul act al răpirei Basarabiei dela sânul mamei române, recunoştinţă muscălească pentru marile servicii primite în momen­tele cele mai critice — bărbaţii de stat ai României nu mai puteau întârzia un singur moment de a lua toate precauţiunile şi măsurile de apărare contra neastâmpăratului urs dela Nord, fortificând Bucureştii prin generalul Brialmont şi apărând linia Nămoloasă din spre Prut.

Pe lângă toate aceste măsuri de apărare şi în cunoştinţă deplină al duşmanului ei secular, România nu se declarase pentru Alianţa triplă, care chiar pe atunci se for­mase, ci încercă la puterile euro­pene să i se recunoască neutrali- tralitatea, bunăoară ca a Belgiei. Aceasta însă nu-i succese.

Sub scutul măsurilor luate vă­zând încâtva asigurată România contra unei invaziuni ruseşti, înţe­leptul şi distinsul diplomat rege Carol îşi puse toate grijile şi nea­dormitele stăruinţe asupra formă­rii, instruirii şi echipării armatei şi asupra organizării administraţiei statului român. Armata: ca în ori­ce moment să poată respinge cu succes duşmanul, aparând întregi - tatea statului român; iar adminis­traţia, poliţia de stat: spre a feri pământul României de accesul exis- tinţelor catilinare, de zilnicele com­ploturi şi conspiraţii ce au loc în Bulgaria, Sârbia şi Turcia.

G raţie lu m in ilo r ş i în flă că ­ra tu lu i pa trio tizm al u n or băr­baţi de stat rom â n i ca : B ră tian , Lascar Catargiu, Cogălnicean, Roseiti, Ghica, S turza , Tacite l o - nescu şi a lţ ii, R om ân ia în tim p de-o jum ătate de secol a devenit la p o rţile O rien tu lu i, la aceasta barieră a lum ei semi-sâlbatice, unde b riga n d a ju l, om oru rile şi consp ira ţiile îş i ia u în t r ’a ju tor crucea p a tria rh a lă , un stat paş­nic, pu tern ic , având o organ iza ­ţie sănătoasă şi m odernă ş i toate ga ra n ţiile c iv iliza torice şi cu l­turale.

Iată pentru ce puterile Euro­pei sunt de acord £a recunoaşte României un rol de mare impor­

în tre g i. Ţ ă ra n ii m ai ales, ven in d din m ari d ep ărtăr i, au dat dovada unei su­p e r io a re în ţe le g e r i a sen tim en tu lu i da­to r ie i fa ţă de neam u l nostru .

P e s te to t m ’arn bucurat de cea m ai că ldu roasă p r im ire şi m ai a les în Arad, unde redacţia z iaru lu i „R o m â n u l“ rni-a dat to t concursu l, am făcu t sboru ri fo a r te reu ş ite cu to a te p ied ice le ce m i se puneau de că tră au to r ită ţi.

D e aci am sbu rat apo i la Lugoj, în m ijlo cu l en tu ziasm u lu i n es tă v ilit al băn ă ţen ilo r şi ia Haţeg. D in Haţeg am făcu t 50 de ch ilom etr i peste m unţi v e ­n ind la Orăştie, unde am fo s t p r im it mai că lduros de câ t în o r ic e p a rte a A rdealu lu i.

D e aceste părţi de locu ri m ă le a ­gă am in tir ile cop ilă rie i. F lă că ii, ven iţ i din Binţinţi în s tra e a lbe, m ’au r id i­cat pe sus îm preu n ă cu apara tu l şi m ’au pu rta t în tr iu m f. E ram din nou tovarăş i, ven isem ia răş i în m ijlo cu l lo r .

La Alba-lulia am sbu rat pes te tu rnu l unde a fo s t înch is H o rea şi peste locu l unde l-au rup t u ngu rii pe roa tă în Ia rna anului 1785.

L a sboruriJe d in Sălişte ven isa ră m ărg in en ii în căru ţe de ţa ră de prin ce le m ai d ep ărta te şgheabu ri a le m un­ţ ilo r .

L a Târgul Murăşului însă fiind în m ijlo cu l săeu iio r ce în u rm a in te r ­v en ţ ie i a u to r ită ţ ilo r u ngu reşti s’au ab­

tanţă în conflagraţiunea orientală ce e pe cale să izbucnească. E cert, că statul român ar putea să rămână până la un punct oare-care impasibil faţă de aceste tendinţe războinice fiind mai îndepărtat de câmpul de război şi neurmărind nici o dorinţă de espanziune. Cel mai mare interes Tar putea avea ca popoarele creştine să se eman­cipeze de sub jugul turcesc de- cretându-se independenţa Macedo­niei, unde popoarele să fie consti­tuite şi organizate după naţiona­litate.

încât priveşte raporturile Ro­mâniei faţă de Turcia, aceste sunt cât se poate de bune; ba după-ce chestia vacufurilor din Dobrogea s’a regulat definitiv, se susţine, că între România şi Turcia s’ar fi pus la cale şi o convenţie militară de ajutorare reciprocă în caz de lipsă. Noi nu credem să eziste o astfel de convenţiune, ceea-ce au negat şi ziarele oficioase din regatul ro­mân. Ştim însă, câ regatul român are trebuinţă de a fi în termini buni cu Turcia în urma afacerilor economice şi comerciale. Partea cea mai mare a produselor Româ­niei sunt îndreptate din porturile Constanţa. Galaţi şi Brăila spre străinătate având să treacă prin Dardanele la locul de destinaţiune. Exportul României în mare parte fâcându-se pe mare şi anume pe apele Turciei, e o urmare prea fi­rească ca România să caute a trăi în relaţii de prietinie cu Turcia. Nu putem nega, că şi soartea fra­ţilor noştri români aflători în im­periul turcesc încă a trebuit să dispună regatul român spre a în­treţinea raporturi de prietinie cu Turcia.

Din aceste stări rezultă, că România ar putea să aziste până la un timp numai ca privitoare Ia desfăşurarea evenimentelor război­nice între Turcia şi Bulgaria, Sâr­bia şi Grecia.

Dacă România condusă de pro­baţii şi abilii ei bărbaţi de stat nu va risca în nici un caz a lua asu­pra ei rolul de a face ordine între statele litigante, precum unele

ţ in u t dela sboru ri, a fo s t lu m e puţină. R om ân ii au v en it cu to ţ ii şi-am sburat de tre i o r i peste oraş.

Când am ajuns la Ibaşfalău eram aştep ta t de toa tă su fla rea rom ânească de pe T â rn a ve şi am răm as adânc im ­p res iona t de en tuziasm ul ţă ran ilo r , cari ven iseră să-m i vadă sboru rile după ce abea câ teva z ile în u rm ă fuseseră nă­păstu iţi de inundaţii. La Bistriţa n ’am pu tu t sbura din cauza p lo ilor, deşi m ’au p r im it cu cea m ai m a re în su fle ţire .

D in tre toa te o raşe le p rin cari am trecu t până acum însă, O râştia m i-a fă ­cut cea m i i bună im pres ie . A ic i Gram acasă şi lu m ea s ’a bucurat de ie r ic ire a m ea ca de un lucru la care avea şi ea dreptu l.

— S i care e m o tivu l că v-a ţi în to rs asum în ţa ră ?

— A m v en it să iau parte la m a­n ev re şl am sbu rat pe soco tea la m ea to t tim pu l. In decursul acestor sboruri am bătut atât aparatele >Ligei aerianec cât şi ale ministerului de război şi sper, că după toate acestea mi se vor comanda câteva aparate.

O spun aceasta, de oa rece toa tă lum ea recunoaşte, ce apara te ex is tă până acum, şi ar fi o fap tă dem nă să se com ande pen tru arm ată in ven ţia unui rom ân, căci aparatu l meu n’are în tr ’ânsul n ici ce l m ai m ic şurub stră in .

ziare pretind a şti, că România va întră cu mari corpuri de armată pe câmpul de luptă, nu mai puţin a- devărat este, că ea şi astăzi ca ori când gata este a înfrunta pericolul ce ar tinde a o lovi.

Şi acest atac, în anumite îm­prejurări, i-ar putea veni numai din partea Bulgariei eventual aliată cu o altă putere mai mare.

Sentimentele ce le nutresc Bulgarii, acest leghion de zarzavargii faţă de România, le cunosc şi copii de şcoală români. Toţi îşi au in vie memorie omorârea tâlhărească din partea Bulgarilor a regretatului profesor Mihailescu; toţi au cunoşti- inţă despre urzirea numeroaselor comploturi şi asasinate nesuccese pe liberalul pământ al ţărei româ­neşti. Şi diplomaţia Europei era a* proape să înregistreze şi o rupere totală a legăturilor internaţionale dintre România şi Bulgaria. Chestia Arab Tabici, adecă a revenirei asu­pra regularii fruntăriei dintre Bul­garia şi România este numai un mijloc de a ţinea Ia suprafaţă, de a aţâţa apetitul de cucerire bulgă­resc, care în sfârşit este îndreptat spre Dobroja, astăzi, după 32 de ani de muncă continuă şi depla­sări de capitale mari, devenită o prosperă provincie română.

România îşi cunoaşte deci prietinii, dar îşi cunoaşte bine şi duşmanii, cărora nu Ie poate mai bine răspunde decât prin muncă continuă, ridicarea stării materiale şi morale a regatului român şi în fine prin aducerea celor mai mari jertfe pentru întărirea şi sporirea armatei române doritoare de a re­împrospăta zilele de grea încercare dar şi de glorioase fapte de la Griviţa şi Plevna.

A g.

închiderea sesiunii delegaţiuni-lor- D upă ce delegaţiunile vor vota cred itu l m ilita r cerut de Auffenberg, agendele vor fi te rm i­nate. Se crede, că sesiunea se va închide J o i, sau cel m ult V in eri săptămâna viitoare.

— Ce c red e ţi D -voastră despre a v ia ţia noastră , m ilita ră ?

— Avem aviatori foarte buni şi foarte curagioşi, astăzi singuri francezii ne mai întrec. Ţ in ând seam ă de p ro ­g re se le av ia ţiunei, a r treb u i însă şi la noi mai m u ltă în ţe le g e re şi m ai [m ultă arm on ie, căci fă ră de acestea nu se poa te face nim>c.

— Mi se spunea, că a ve ţi de gând să faceţi o fab r ică la V iena, cucapita l s tră in ?

— Pen tru m om en t am renu n ţa t ia planul acesta. V reau să în cerc să mă pun In serv ic iu l R om ân iei, In o rice caz e m ai bine ca la stră in i. C ap ita liştii noştr i au p lasat sum e en orm e in au to ­m obile, în cât astăzi avem mai m u lte ga ra j uri de cât o rice oraş din Europa. La a v ia ţie însă nu s’a gân d it n im en i până acum. Cu un capital de 500.000 lei am putea face o fabrică frumoasă şi sper să i găsesc. P es te pu ţină vrem e a v ia ţia noastră va avea n evoe de ce) puţin 20 de aerop lan e pe an, cari se po t face a ici în ţa ră m u lt m ai b ine decâ t în s tră in ă ta te , unde n im en i nu ţin e seam ă de ca lita tea m ateria lu lu i. M o toare le se com andă la Paris , da r a- vând fabrica, le pot face şi eu.

Aştept acum hotărârea ministeru­lui de război. Dacă mi se vor comanda trei aparate, rămân în ţară şi le voi executa probabil la şcoala de meserii.

Noul episcop al Lugojului- DinBudapesta se anunţă, că în curând va urma numirea noului episcop al diecezei gr. cat. de Lugoj în persoana protopopului Orăştiei Va- le r iu F re n ţiu . Guvernul va pre­zenta zilele aceste Maj. Sale pro­punerea sa privitoare la numirea noului episcop, aprobată şi de pri­matele Ungariei.

Boicotul mărfurilor austro-ungare.In B e lg ra d se face propagandă, ca m ăr­

fu r ile au stro -un gare să fie b o ico ta te în

Sârbia. Se a g ită apoi, ca la acest b o i­

co t să se a lă tu re to a te s ta te le d in

Balcani.

S tăm bine în O rien t I

F o a ia o fle la lă publică ordonanţele privitoare la Intrarea în vigoare a convenţiei internaţionale privitoare la comerciul de fete şi a convenţiunei privitoare la suprimarea litera- turei pornografice.

Externe. Din G eneva se anunţă,

că încheierea păcii italo-turce e s te o

ch estie de câ teva z ile . A cu m se aş­

teap tă re în to a rce rea lui R eş id Paşa. D e ­

le g a ţ ii ce lo r două pu teri d iscu tă acum

în ce îm p re ju ră r i s ’ar pu tea re lu a re -

la ţiun iie d ip lom a tice d in tre R om a şi C on stan tinopo l. Consulul ita lian C iope lli

se va duce în curând la Constan tinopol.

>T im es< află din Constan tinopo l, că un

cu rie r specia l a fo s t tr im es de P oa rtă

la Ouchy. C urieru l va com unica d e le ­

g a ţ ilo r tu rci in stru cţiu n ile P o r ţ i i pen­

tru acce le ra rea în ch e ie re i tra ta t iv e lo r

de pace.

— A g e n ţ ia Ş te fan i anunţă u rm ă­

to a r e le : După debarcarea tru p e lo r la

Bom ba şi d em on stra ţia va se lo r de ră z ­

bo ia pe coasta de ves t spre D erna, la

7 şi 8 O etom vrie , tru p e le , sub com anda

genera lu lu i R e iso li, au tăcut şi în sec­

to ru l occiden ta l un m arş de în a in ta re

ana log cu cel e fec tu a t la 14 S ep tem ­

v r ie în sec toru l o r ien ta l cu scopu l de

a lă rg i şi d in acea pa rte zona de ocu-

paţiune. Duşm anul a fo s t resp in s pe

toa tă lin ia. T ru p e le au a tins ţ în ta ie r

luând stăpân ire pe o în trea gă im por*

tan tă reg iu n e la S id i-Abdu lah şi poz i-

ţlun i la sud de H a lfg ia raba . P e rd e r ile

duşm anului sunt fo a rte în sem nate . A m

iăcu t câ ţi-va p r izon ieri. A m a v u t 4

m orţi şi 59 răn iţi.

Piesele mai principale le voi aduce din străinătate.

Nu e lucru m are com anda aceasta dar totuşi e un îndem n şi ţinând seam a că în răstim p de o săptăm ână au fo s t sd rob ite tre i aparate noui, aduse d in stră in ăta te , cred că face şi un apara t de al m eu cel puţin atât, cât să-l poţi fo los i o săptămână...

— Ce a veţi de gând să fa ce ţi de a cu m ?

— Fab rica rea a erop la n e lo r nu-i lucru m are, te costă mai pu ţin t im p de cât fabricarea unei tră su ri şi în a- ceeaş v rem e şi m ai puţin în bani. P r in ­cipalu l e calitatea materialului şi mo­torul. Dacă-mi reuşeşte planul cu înfiin­ţarea unei fabrici, rămân în ţară. De unde nu, plec la Viena ca să-mi con- struesc un nou aeroplan. II v o i lucra la fabrica «L a m rn e r » şi va costa 30.000 de iei. Lj. con s tru irea lu i vo îu avea în v ed e re to a te ce r in ţe le a v ia ţie i m ilita re ; va transporta două persoane şi-i voiu pune un motor de 80 de cai.

In p r im ăva ră m ă vo i p rezen ta din nou ia concursuri şi v o i continua sboru rile prin o raşe le m ai de seam ă din T ran s ilvan ia . A cu m p lec ia S ibiiu , să m ă în tâ ln esc cu G oga. P oa te vă a- duc v e ş t i bune de pe acolo.

1. G. Bradu.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 215— 1912.

— In Caucazia {A rm en ia turcească) s-a ţin u t un m are me- eting, la care au p a rtic ip a t vre-o 50.000 a rm en i, cerând suprem a­ţia rusă şi anexarea A rm en ie i.

Luptele continuă,...Minciuni, exagerări ţi contraziceri.—

Atitudinea echivocă a Greciei.Nici n’a început bine războiul

şi minciunile curg gârlă. Din Pod* goriţa — cartierul general al ar­matei muntenegrene — sossec ştiri despre victorii repurtate de Mun­tenegreni, iar din Saloniki şi Cons- tantinopol se telegrafiază tocmai contrarul înregistrându-se succesele armatei turceşti. Aidoma ca şi la începutul războiului rus o-japonez, când so3ise a doua zi după în­ceperea ostilităţilor ştirea despre o „colosală" victorie a Ruşilor şi tot aşa ca şi în războiul italo-turc. când în primele zile se răspândise din Roma ştirea despre ocuparea Tripolisului, deşi această ocupare a durat tocmai un an.

Prin urmare trebue să primim toate ştirile cu multă rezervă.

Tot aşa stăm şi cu declararea răsboiului de cătră Bulgaria şi Sârbia. Unele ştiri susţin, că răz­boiul s’a declarat, altele că încă nu. Cu toate aceste, cete bulgare şi sârbe stau încăerate de câteva zile cu trupele turceşti la graniţă. Mai nou este, că Grecia are de gând să întoarcă spatele alianţei statelor balcanice şi prin urmare, că Grecia nu va declara războiului. Cel puţin aşa anunţă telegramele sosite peste Berlin.

Ştirile de azi le resumăm în următoarele:

Proclamaţia regelui JVichita.

A la lta e r i s’a publicat p roc lam aţia re g e lu i că tră M u n ten egren i. Ea consta tă în tâ i, că es te cu nepu tin ţă a se îndura m ai m u lt s tr ig ă te le de d u re re a le fr a ţ ilo r o p r im a ţi din S erb ia V ech e . Nu 8e m ăce lă resc aco lo num ai oam en i, da r şi fem e i şi cop ii. Iu b irea de pa trie im pune M u n ten eg ren ilo r să m eargă îu tr ’a ju to ru l fra ţ ilo r . M u n ten egren ii ar fi fă cu t de m u lt aceasta , dacă nu a- şteptau , ca s fo r ţă r ile paşn ice a le rege lu i sp re a ob ţin ea p ro tec ţiu n ea m a r t ir i lo r fr a ţ i să aibă succes. D ar speran ţe le re g e lu i de a găsi un m ijlo c ca Sârb ii din T u rc ie să red ev in ă lib e r i fă ră vă r­sare de sânge, nu s’a pu tu t rea liza .

R e g e le re g re tă m u lt a fi s ilit să tu rbu re pacea şi să scoată sabia din teacă. R e g e le apelează la M u n tenegren i să-l u rm eze, ca să se în tin dă o m ână de a ju to r fr a ţ ilo r oprim aţi, p recum şi v i t e j i lo r m alisori, ca ri de doi ani de z ile lu p tă ca le ii pen tru d rep tu rile şi

S c riso a re a de ad io a g e ­n e ra lu lu i N o g i.

Z ia re le ja p o n eze publică scrisoa­re a de adio, pe ca re gen era lu l N o g i a scris-o în p rez iua m o rţii sale. T o a te d isp oz iţ iile gen era lu lu i, cu­prinse în această scrisoare, se re fe ră la tre i persoan e şi la soţia sa, de unde re zu ltă , că ce i do i soţi nu s-au sinucis în u rm a vreu n e i în ţe le ­g e r i com une.

Ia tă cuprinsu l aceste i in te resan te s c r is o r i :

îm i u rm ez pe îm păra tu l la m oa r­te , deşi ştiu, că p rin aceasta a tra g asupră-m i un păcat destu l de m are. Fap tu l că în războ iu l c iv il, în urm a n e g lig en ţe i m ele, a fo s t perdu t s teagu l reg im en tu lu i, în cred in ţa t m ie ,— mă în ­dem na m ereu ia m oarte. N -am găs it însă ocazia p o tr iv ită . Ba d in con tr? , îm păra tu l m ă cop ieş ia cu toa te on o ­ru r ile şi cu toa tă g ra ţia , deşi nu m e­ritam . A cu m însă, în u rm a e tă ţ ii m e le în a in ta te , am a juns la con v in gerea , că m u lt nu m ai po t fo lo s i; ia r m oartea prea t im p u rie a îm păratu lu i m i-a ca­u zat o lo v itu ră a tâ t de pu tern ică , În ­câ t m i-a p o ten ţa t d o ru l de m oarte .

După m oartea ce lo r doi fii ai m ei, în tâm p la tă in u ltim u l războ iu , p r ie t in ii şl a lţi m u lţi im i recom andau să arîop- t e z un m oşten ito r ; — dar această adop­ta re şi-a a vu t şi îşi a re p ă rţile e i re le ,

lib e rta tea lo r. M u n ten egru l în această luptă nu es te s ingur, r e g a te le c reş tin e din Balcani, cu cari M u n tenegru l este a lia t, sânt cu dânşii. R e g e le a cău tat totdeau na această a lianţă , pe care toa te popoare le balcanice o aşteptau încă dela in va z ia a z ia tic ilo r.

R e g e le exp rim a speranţa, că fiii b ă trân ilo r săi so lda ţi v o r şti astăzi, mai m u lt de cât o r i când, să r id ic e sus p restig iu l pa trie i, a coperind cu noui lauri a rm e le m untG negrene. T reb u e eu- rag iu spre a lupta cu o îm p ără ţie &tât de m are, dar o asem enea fap tă e dem nă de M u u tenQgro . I-a p lăcut to t deauna să se sacrifice pen tru fr a ţ i1 săi. S im pa­tiile iurnei c iv iliz a te îl vo r în soţi, p re ­cum şi ace lea a le naţiunei sâ rbe în ­t r e g i şi a tu tu ro r s la v ilo r . N ob ile mâni înarm ate îi sunt în tin se da re ga le S e r­biei, B u lgarie » şi G recie i, a le că ro r po ­poare sunt un ite fră ţe ş te iu acesta îm p re ju ră r i cu M un tenegru l. M u n ten gru l nu atacă Tu rc ia din a rogau ţă , ci an im at de ce le m ai n ob ile sen tim en te spre a îm p ied ica des fiin ţarea com p lectă a fr a ­ţ ilo r săi.

In toiul luptelor.

Podgoriţa 11 Oct. {Oficial). Ge­neralul Martincvici, comandantul trupelor operând lângă Dulcigno, raportează că Muntenegrenii au trecut fluviul Bojana şi au ocupat primele poziţiuni de lângă graniţă, din faţa muntelui turcesc larabos care e foarte mult întărit.

Fortificaţia Decid a căzut înainte de amiazi. Învingătorii au cucerit patru tunuri. Comandantul turcesc şi trupele sfau predat.

Lupta lângă luzi continuă. A durat toată ziua.

Regele a urmărit în totcu rsul zilei mersul luptelor din diferite poziţiuni pe linia Podgoriţa spre lacul Scutari• Regele a primit din toate părţile telegrame de salutări şi în special din partea Rusiei, Bulgariei şi Serbiei. Societatea de binefacere între Slavii din Peters­burg a trimis bani şi material sanitar.

Podgoriţa 11 Oct. Luptele în jurul fortificaţiei Decici au fost foarte vehemente. Turcii au dat dovezi de mare eroizm. A u căzut num eroşi ofiţeri m untenegreni. P e ambele p ă r ţ i sunt num eroşi m orţi şi ră n iţi. După ocuparea fortifica­ţiei Decici trupele muntenegrene au luat cu asalt întăriturile turceşti dintre Decici şi Tuzi. M la lis o r ii au luptat cu în d â rjire în rândurile M u n ten egrin ilo r în contra Turcilor, dând dovezi de mare curagiu. In genere taberele combatante se luptă cu un deosebit eroism. Re­gele Nichita a primit pe coman­dantul fortificaţiei Decici, care a fost apoicondusîmpreună cu soldaţii făcuţi prisonieri, ia Podgorica.

Constantinopol n Oct. M in is - te riu l de războiu com unică , că M untenegren ii n -au ra porta t n ic i un succes asupra fu r c i lo r în de-

pe cari le-am şi esp eria t în fam ilia f r a ­te lu i meu m ai m are. A treb u it aşa- dară să ţin con t de aceasta , m ai a les în urm a faptu lu i, că fa m ilie i m e le i s-a c o n fe r it ran gu l nob ilita r. Cât aş fi de fe r ic it , dacă aş avea un fiu -m oşten ito r 1 D ar dacă soa rtea m-a lip s it de această fe r ic ire , m -am tem u t, ca nu cum va prin adoptare, să-m i găsesc vre-un m oşten i­to r nedem n, care să aducă v re -o ru ­şine asupra fa m ilie i m e le ; n ici nu vo- esc de a lt fe l să m ă am estec în ceea ce dispun le g ile dum nezeeşti, ch iar dacă aceea n-ar fi la loc.

D a to r in ţa tu tu ro r a lo r m ei es te : să fie dem ni u rm aşi ai s trăm oş ilo r lo r.

Scrisoarea a lă tu ra tă ara tă fe lu l cum are să fie îm p ă rţ it avu tu l m eu.

R e fe r ito r la ce le la lte va h o tă r î so ţia nrea. P e co lonelu l C iucada îl îm putern ieesc, ca to a te och ianele , săb iile şi a lte o b iec te m ilita re , ap a rţin ă toa re a ve r ii m ele, să le îm p artă în tre adju ­tan ţii mei. E l m i-a fo s t tova ră ş în două războa ie , so ţia m ea îl cunoaşte bine ş îi va sta în tr ’a ju to r. P e d -n ii N ad zu t şi O cian i ti îm pu tern icesc să ia în p r im ire to a te acele ob iecte , pe cari le am de la C u rte şi pe cari se află o rn am en tu l: coroana de crisan tem e, precum şi pe acelea, cari le-am d es ti­nat şcoa le i Pa ir. T o t aceste i şcoli îi las şi că rţ ile m eie. pe ca ri le poate fo ­losi, şi răm ăş iţe le din b ib lio teca Chofu — cu escep ţia că r ţ ilo r n e fo los itoa re . R e lic v iile s trăm oş ilo r m ei şi d eco ra ţi- iie , cari p rez in tă v re -o va lo a re asupra

cu r sul luptelor delaB erana. Trupele turceşti au respins a tacurile B u l­g a r ilo r în contra în tă r itu r ilo r Sogndja şi B a n ik d in judeţul Dospad.

Constantinopol 11 Oct. C e te g r e ­ceşti au a taca t în tă r itu ra L u k a rin za de la g r a n iţa tu rcească .

Bulgaria.Solia i i Oct. Cu toate că răs-

boiul n-a fost declarat oficia], cartierul general al armatei a fost transpus Ia graniţă în urma ştiri­lor despre puţinele succese ale ar­matei muntenegrene. Aici dom­neşte părerea, că Bulgaria va în cepe răsboiul, fără a mai aştepta declararea oficială a răsboiului. Dealtfel cete bulgare au trecut deja pe teritoriu turcesc.

Sofia 11 Oct,. In răspunsul la nota P u te r ilo r gu ve rn u l bu lgar declară, că T u rc ia a m ai făcu t şi în trecu t p rom i­siuni despre in trod u cerea de re fo rm e, pe cari însă nu le-a îm p lin it. Cheltuelile actuale de mobilizare sunt atât de mari, încât Bulgaria nu se poate mulţumi cu nişte promisiuni goale, dacă esecutarea lor nu va fi îndeajuns garantată. Din cauza aceasta Bulgaria nu poate de­mobiliza.

Grecia.Constantinopol n O ct. D in is v o r

s em io fic io s s ’a lă ţ it ş t ire a , că G re c ia va eşi d in a lia n ţa s ta te lo r b a lca n ic e şi nu v a d ec la ra d eocam d a tă răsb o iu .

Atona, 11 Oct. in P ireu au sos it eri ce le 4 to rp ilo a re com andate de A rg en t in a în şan tie re le din A n g lia şi cum părate de G recia. F lo ta de r e ze rv ă g recească aflată in P ireu având pe bord pe m in istru l de m arină d-1 S tra tos a eş t în tru în tâm p inarea n o ilo r to rp i­loa re p r im iadu -le cu to a te o n o ru rile cu ven ite . A ces te to rp iloa re posedă fie ­care câ te 6 tunuri şi au o v ite ză de 25 noduri. Sunt ce le m ai m ari vase de această ca tego r ie a f lo te lo r d in M edi- terana.

New-York, n Oct. A la lta e r i s au îm barca t pe două ca rgob otu ri greceş ti 8000 de vo lu n ta ri grec i. A ceş ti vo lu n ­ta ri sunt o rga n iza ţi m ilită reş te şi fac parte d in tr ’o soc ie ta te sp o rtivă şi sunt eom p ’ec t ech ipaţi având o u n iform ă com ună şi a rm e cu m uniţiun i su fic ien te. P rin m in istru l g rec dm A m er ica ei au anunţat gu vern u lu i e len că se pun la d ispoziţia m in istru lu i de războiu g rec . Popu la ţiunea din A ten a şi P ireu le p re ­gă teş te o p r im ire trium fa lă .

Doi milionari greci din America au telegrafiat d-lui Venizelos, primul ministru al Greciei, că donează pentru războiu suma de 1 milion dolari. D-1 V e n iz e lo s a exped ia t p a tr io ţ ilo r g re c i o că lduroasă te le g ra m ă de m u lţum ire

Dela o rd in e a z ile i.— Războiul şi politica, balcanică ma­ghiară greşită. — Ultimul războiu. —

Noul credit militar. —

Cu tit lu l: »R ă zb o iu l şi p o litica ba l­can ică m agh ia ră g r e ş ită « , d-1 Rotit scrie

is to r ie i fa m ilie i m ele, doresc, ca m ar­ch izu l Sasak i să le depună în co lec ţia de r e lic v ii Sasak i.

O b iec te le , pe cari le am în m uzeul m ilita r din Ruden , le don ez to a te a- cestu i m uzeu, conv ins fiind, că în fe lu l acesta se va asigu ra mai bine şi pe v ec ie m em oria fa m ilie i N o g i.

A vâ n d în ved e re e ta tea în a in ta tă a so ţie i m e le, şi că în tr-u n caz de-o even tu a lă îm b o ln ăv ire , locu in ţa din Is i- basi e n ep o tr iv ită pen tru ea, * - acea casă o las fra te lu i e i Susaku şi mă în voesc, ca ea să se m u te în casa Ma- kane, care-i stă ia d ispoziţie cu to t a ran jam en tu l.

Cadavru l m eu îl în c red in ţe z con ­te lu i Is igu ro , cu dorin ţa , ca să-l fo lo ­sească la d ife r ite le şcoa le în scopuri m edicale. P ă ru l şi d in ţii — cu escepţia ce lo r a rtific ia li — să m i se în g ro a p e în m orm ânt. D e a ltfe l soţia m ea e pe d e ­plin in fo rm ată asupra acestora .

Ceasul de aur cu in sc r ip ţia : «D a ­ru l îm p ăra tu lu i», ii las d-lu i M asa lok i- T am ak i, cu cond iţia ca să-l p oa rte nu­mai când e îm brăca t în un iform ă. A - supra c e lo r la lte lucru ri, pe cari nu le -a m am in tit în scrisoare, va da in fo r­m aţiile de lipsă so ţia «nea.

R angu l n ob ilita r al fa m ilie i N o g i num ai până atunci să răm ână în va ­loare, până când m ai tră eş te so ţia mea. După m oartea ei să în ce teze pe vec ie .

un a rtico l ca ra c te r is tic în » V i lâ g « . D ân ­sul arată , că m ai n a in te p o lit ic ian ii u n ­gu r i făceau d is tin cţie în tre p o litica o r ien ­ta lă ungară şi cea austriacă. A şa era K ossu th L a jo s şi Ia în cepu t şi con te le A n d râssy Gyula. M ai tâ rz iu aceasta s*a sch im bat. C o r ife ii p o lit ic e i m agh ia re s*au id en t if ic a t cu p o litica o r ien ta lă a A u strie i, gând ind că fac politică impe­rialistă maghiară în Orient. D e fap t po litica aceasta nu e a ltceva , d ecâ t o po litică cu ra t austriacă , re sp ec tiv e di­nastică im p eria lis tă . S-a vă zu t aceasta şi la anexiunea Bosniei.

D upă aceasta P o lit con tinuă ast-fe l:

„B ă rb a ţii de s ta t m agh ia ri num ai acum , prin războ iu l balcanic, pot vedea, ce g reşa lă uriaşă au com is iden tificân d po litica o r ien ta lă m agh ia ră cu cea aus­triacă. Maghiarii n-au ştiut câştiga simpatiile popoarelor Balcanice.

îm i aoue am in te, că după lupta de la K o n ig re tz con te le A n d râssy G yu la s-a exp rim a t a ş a :

»P ro g ra m u l m eu e s c u r t : prietinie cu statele orientale, înţelegere cu naţio­nalităţile din Ungaria« .

A cea s ta a zis-o con te le A n lrâ ssy când era de id e ile lui K ossu th . în da tă '•e s-a făcu t tran sacţia ia 1867 n-a mai fo s t v o rb a de p rie tin ia p op oa re lo r B a l­can ice şi de în ţâ leg e rea cu n a ţion a lită ­ţile.

D-1 Pn lit constată , că bărbaţii de s ta t ungari nu sunt p regă tiţ i pen tru m arile e ven im en te din O rien t, apoi în ­cheie astfe l :

A m cred in ţa ta re , că s ta te le B a l­can ice a lia te v o r eşi în v in g ă to a re şi aceasta a r fi poate sp re norocu l U n gu ­rilo r. Statele creştine din Balcani re­prezintă progresul, civilizaţia, democra­ţia, pe când imperiul otoman e repre­zentantul evului mediu, al cuceririlor, al dominaţiunii de rassă, al fanatismu­lui religionar. A ceas ta e con traru l c i­v iliza ţ ie i şi cu ltu rei eu ropene.

*

Secre taru l am basadei b u lga re din Paris, în calea sa spre B u lga r ia , a trecu t a la lta er i prin B e lg ra d . In ­te r v ie v a t la ga ră de z ia r iş t ii sârb i el a spus, că cercu rile p o lit ice şi d ip lom a ­tice din Paris sunt s igu re d esp re în ­v in g e rea s ta te lo r B alcan ice.

In P a r is se crede, că acesta va fi ultimul războiu al Turciei în Europaf

VE ri au fo s t p rezen ta te în d e lega

ţiuni p ro iec te le Iui A u ffen b erg pen tru noul c red it m ilita r. In urm a aceste ia sesiunea d e le ga ţiu n ilo r va dura mai m ult, decât cum a fo s t con tem p la tă la început.

Cred itu l este de 205 m ilioane, care se îm p arte a s tfe l: 125 m ilioane pen tru arm ata com ună, 26 m ilioan e pen tru m arina de războ’U şi 54 m ilioan e pen ­tru d read n ou gh t-u ri.

R e fe r ito r ia acest c red it se mai dau u rm ătoa re le am ăn u n te :

La începu t A u ffen b e rg a ceru t în a d evă r un cred it de 420 de m ilioane, dar consiliu i m in istera ! i-a redus la 205 m ilioane. In schim b s’a h o tă râ t, ca acest c red it să fie îm p ă r ţ it pe tre i ani şi nu pe cinci. P e anul acesta se va lua sum a cea mai m ica, ce re v in e pe lun ile N oernvrie şi D ecem vrie .

In consiliu l m in is ter ia l s ’a isca t o d iscuţie aprinsă asupra p re ten s iu n ii lu i A u ffen b erg . Cu d eoseb ire a com bătu t veh em en t sum a o r ig in a lă m in istru l de finan ţe austriac Za lesk i. In ce le din urm ă A u ffe a b e rg ş -a da t în vo ir e a la redu cerea sum ei, deşi am en in ţase, că va dem isiona.

*

M in istru l com un de finanţe, cav. de B ilin sk i, s’a p rezen ta t e r i în audienţă la M. Sa, raportân d asupra p ro iec te lo r . E le v o r ven i la o rd in ea z ile i în şed in ­ţe le p len are de Lun i a le d e lega ţiu n ilo r.

Efectele războiului în România.

D in Bucureşti ni se sc r ie : A la lta ­eri a fo s t la bursa din Bucureşti o a- d evăra ta deru tă. V a lo r i de m âna în ­tâ ia — ch iar din acelea cu dobândă fixă — au su fe r it în sem nate scăderi. A c ţiu n ea »D a c ie i R om ân ia “ ca re cu o z i în a in te a n ota t 1.725, a la lta er i a n o ­ta t 1450. A c ţiu n ile »B ănc ii A g r ic o le « au căzu t la 458 da ia 550 cât n otaseră în ajun. A p rop ie rea s fâ rş itu lu i lu ce i, term en de lich idare, p rovoacă o a d evă ­ra tă panică. D e a ltă parte, c red itu l e cu d esăvârş ire suprim at. B ăncile m ari şi cu a tâ t m ai m u lt ce le in te rm ed ia re , nu acordă cel mai m ic cred it. Se p re ­ved e că n egu sto rii v o r în tâm p in a m ari g reu tă ţi cu p lă ţile de s fâ rş it de lună. E x istă ch iar tem erea , că nu vo r pu tea da m ăcar acon tu ri mai însem nate. T o a te

acestea cauzează o ex traord in ară jenă pe p iaţa financiară.

*

L eg a ţ iu n ea bu lga ră din Capitala a transm is m u lţu m ir i p rese i noastre pen tru a titu d in ea ei în împrejurările actuale. M u lţu m ir ile v in şi din partea gu vern u lu i de ia Sofia . P e de altă par­te , m in istru l B u lga r ie i la Bucureşti, d-1 K a lin co ff, tace apel la proprietarii şi a g r icu lto r ii, cari au bu lga ri în serviciul lor, să lich ideze cât m ai grabn ic con­tu r ile cu ei, spre a le în lesn i întoarce­rea în patrie, pen tru a se în ro la în ar­m ată.

*

Pa rtid u l soe ia l-dem ocra t şi sindi­ca te le m u n citoreşti din Capita lă au ţi­nut Jo i seara, la Dacia, un m are mee- t iu g de p ro tes ta re îm p o tr iv a războiului din Balcani. La o ra 8 saia şi curtea erau p lin e de m u n citori.

Ştiri diverse.

Valoarea totală a comerciului în România pe anul 1910 a fost de un miliard 86 milioane 220.44Î lei. Din această sumă 60 la sută cade exportului şi numai 40 la sută importului cu 4488628 tone şi 711510 tone. Primul rang în export îl ocupă produsele solului cu 89.43 la sută din totalul sumei.

— O fiţerii ge rm an i, d e lega ţi ai R eg . 2 de d ragon i din arm ata prusiană cari au fo s t la S inaia şi au a z is ia t ia m an evre le rega le , au părăsit alaltaeri Bucureştii ducându se în M oldova . Mai îna in te de a părăsi ţara, o fiţe r ii ger­mani v o r lua parte ia o vân ă toa re în ju deţu l Bacău.

— D in G ura H a rţe i (jud. Suceava) vine ştirea, că zăpada nu m a i încetează de a cădea de două săptăm âni. Păm ântu l a în­gheţat, ia r zăpada se depune în s tra tu ri groase de aproape jum. m etru . F â n a ţu rile au răm as pe jum ătate nestrânse şi-au începui a putrezi. Oam enii în g roz iţi au început a vinde vitele pe un preţ de n im ica , spre a nu le vedea m u rin d de foame. Viscoleşte ca în tim pu l ernei.

Din despitiiiitele „isoclapii *î i

— A s o c ia ţ iu n e a în M in tiu l-rom ân*)^ •

— Sept. \ i

M in tiu l-rom ân este o com ună a: 1 ra t rom ânească , aşezată la o m ică de­pă rta re dela Năsăud. L ocu ito r ii, aproape 1200 su flete , od in ioa ră în s ta re mate­r ia lă bună, a z i ,— m u iţăm ită unor condu­că tori s tră in i de le g ea noastră , cari subtrăgâadu~i ascu ltării conducătorilor fireşti, au ştiu t să-i a tra gă în s fera in­te re se lo r lo r p r iva te şi să i facă sclavii b ăn cilor s tră in e de prin îm prejurim i —• au «căp ă ta t în p r iv in ţa materială, şi în g ru pu ri i-au drum ul p r ib eg ie i la A m erica . Un rău obiceiu , care a început a să lăţi în poporu l n ostru pretutinde- nea şi a! căru i leac este s in gu ră cartea. «M in te , m in te m ărită naţie rom ânească! să-i s tr ig ă m cu cu v in te le şi a z i aşa de p o tr iv ite ale lu i Ţ ich indea l.

După o a c t iv ita te de 50 ani Aso- c ia ţiunea a a juns în posiţia de a-şi putea estin de ra ze le sa le binefăcătoare şi asupra acestei com une. D um inecă în v 22 Sept. a. c. despărţăm ântu l Năsăud « şi-a con voca t adunarea g en era lă in ] M in tiu l-rom ân . P ro g ra m u l serbării, sta- I b ilit îna in te, nu s’a pu tu t esecu ta in j în tre g im e în aceia zi, pen tru motivul, * că com ite tu l nu s-a pu tu t p rezen ta In eom ună, fiind îm pudecat de p lo ile to- I ren ţia ie , cari au s tr ica t drum urile cătră M intiu. A u ven it num ai d -n ii p rof. Bl- ch igean şi B o jo r . în a in te d e amiazi, H după te rm in a rea s ite i litu rg ii, s-a ţinut o şed in ţă în şcoală, sub p resid iu l d-lui p ro topop ioau Bulbuc, p reşed in te le a- gen tu re i lo ca le a A soc ia ţiu n ei, în de- j cursul căre ia d-nui prof. B ich ig eau a c e t it o con ferin ţa despre G eo rg e Bariţ. L u cra tă fiind cu m u ltă conştienţiositate şi p r icepere , di p ro fe so r a sch iţa t în­trea g ă v iea ţa şi a c t iv ita tea ilustrului bărbat. A fo s t v iu ap laudat de ascultă­to r ii, ca ri um pleau sala şi în tre cari am putut rem arca pe căp itan ces. reg.T . Bulbuc, p reo tu l G eo rg e Manciu din T eu re , Ioan B e lc iu g din P r is lop , Octa- vian Bulbuc, în vă ţă to r ii T . M ihaese şiO. P e tr e a n d in T eu re , A . P e trean şi I. D răgan din M in tiu şi m ai m u lţi frun- ; taşi d in com u n ele în vec in a te .

După prânzu l, dat la casa preotu- \ lu i, am v iz ita t am bele esp oz iţ ii aran-

*) In'ărziată din lipsă de spaţiu.

Pentru comoditatea cumpărătorilor diu T r an s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în Bi*aşow, strada porţii Nr. 60.înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toata Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare deposit.

Fabrică de mobile Székely şi RétiMarosvásárhely, Szóchenyi-ter 47. Braşov, Strada Porţii 60.

........................Se creditează iară urcarea preţului şi plată în rate. . . . . . .

Nr. 215— 1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

ate cu această ocaziune şi anum e e x ­poziţia etnografică, în ca re am putu t observa modul cum s-a des vo lta t fe liü l

fi de îmbrăcăminte la poporu l n ostru în f /jumătatea a doua a seco lu lu i tre c u t şi jjn care să poate rem arca o în c lin a re

spre modele im p orta te dela oraş, m o ­dele cari nu pot concura n ic i în frum - seţe nici în tră in ic ie cu fo rm e le o r ig i- oale bătrâneşti. E x p o z iţ ia de copii, mai puţin cercetată din cauza tim pu lu i n e ­favorabil, totuşi a p rezen ta t exem p lare vrednice de prem iat. S au îm p ă r ţ it la slârşit mai m u lte ex em p la re diu Dibio- teca poporală a A soc ia ţiu n ii, dona te de comitetul din Năsăud.

Sara a avu t io c un con cert îm ­preunat cn rep resen ta ţiu n e tea tra lă , dat de corul p lu ga r ilo r din Şanţ, sub conducerea în vă ţă to ru lu i Tăm aş, ca re a succes deplin şi a tăcut o bună şi pu ­ternică im presiune asupra poporu lu i neobicinuifc cu asem enea p rodu cţiu n i, M piesele b ine a lese şi p o tr iv ite cu gustul poporului.

Vineri, în să rb ătoarea « în ă lţă r ii lei Cruci» au v e n it în com ună preşedintele despărţăm ântu lu i I. Păcu -

frariu profesor în so ţit de dl sec re ta r I Emil Tişca con tab il ia «M e rc u r » cassa- r ml Dr. T . M oisil a d vo ca t şi m em brii

din comitet: E. D o mi do, V . B icb igean , Mărcuş şi O. Sân joan p ro fe so r i la

'gimnaziul din Năsăud, cari au com p lec­tat programul p rin re s o lv ire a pu n cte lor ce nu sau putu t p ertra c ta D u m in ecă ,

vorbirea b ine s im ţită a p reşed in - în care a făcu t am in tir i despre

scopul Asocia ţiun ii, sau c e t it ra p o a rte le secretaruiui şi a cassaru lu i de pe anul aspirat, cari a flându-se esacte sau ap ro ­bat. Dl p ro fesor S ân joan a ţinu t o con- terinţă «desp re T o v ă ră ş ii» , ia r dl p ro ­fesor Domide în un lim b a j p opora l a ţinut o coa feren ţă lib era d esp re m u l­tele nevoi a le poporu lu i d e la sa te, r e ­comandând şi m ijloa ce de în d rep ta re . A fost ascultat cu a ten ţiu n e în co rd a tă până la sfârşit.

S-au îm p ă rţit p rem ii, v re -o 50 co ­roane, Intre 7 m am e, ca ri au p rezen ta t copii mai b ine în g r i j i ţ i şi 9 d ip lom e de recunoştinţă exposan teto r, cari au a ră ­tat mai m ultă h ărn ic ie în lu cru l de mână.

Realegându-se vech iu l c o m ite t al agenturii dl p reşed in te Pă cu ra r iu m ul- ţămeşte publicu lu i pen tru a ten ţiu n ea cu care au fo s t ascu lta ţi precum şi pentru sprijinu l m a ter ia l, înscriindu-se 1 membrii o rd in a r i şi 20 a ju tă to ri. ime la in im a con d u că to rilo r a gen tu rii

in A fiatiul-rom ân sa lu creze cu râvnă, a munca lo r să aducă fru c te de bună are şi p rog res pen tru p op o r.

Omicron.

[Iduoarea g e n e ra lă a despărţăm ântu ­

lu i X X IX M ed iaş .

Aţel} 10 Oct. n. 1912.

Adunarea g en e ra lă a acestu i des­părţământ s-a ţinu t D um inecă în 6 0 c - lomvrie n. c. An şcoa la rom ân ă din co ­nţină Şeica-m are. Cu to a te că tim pu l Defavorabil a im p ed eca t pe m u lţi de a participa ia această adunare, to tu ş sala

era în desu ită de popor.

D-l Dr. D ion is ie Roman d irec to ru l despărţământului după ce a a ră ta t im ­portanţa şi scopu l A soc ia ţiu n ii a în d em ­nat pe cei p rezen ţi ca in a cestea t im ­puri grele sâ-o sp r ijin ească din toa te puterile acest focu lar, al cu ltu re i n a ţio ­nale. Conform p rog ram u lu i s ec re ta ru l iespârţământulul d-l M ih a il Tatar ra ­portează adunării despre s ta rea şf ac­uitatea acestui despărţăm ânt, din ca re iese intre a lte le , — că în decursu l

fcestui an sau ţinu t 12 p re le g e r i popu ­le Io mai m u lte com une ; au fo s t p ro ­iectate mai m u lte p re le g e r i, în să tim -

l nefavorabil au îm p edeca t com ite tu l a-şi putea în dep lin i această m isiune.

In decursul anului com ite tu l a ut 3 şedinţe. S’a m ai ţinu t în decur- anului în Ş eica -m are o con s fă tu ire

eu poporul şi condu că to rii lui sub con ­ducerea d irectoru lu i desp. în fiin ţându -se cu aceia ocaziu ne o agentură a aces­tui desp.

Cassarul despărţăm ântu lu i rapor- , că în decursu l anului s’a înscris

ca membru pe v ia ţă so lv in d taxa de 200 cor. d*i in g in e r V ic to r M a n d ea i; iar cu ocaziunea adunării gen era le din mul trecut s’au în scris ca m em brii o r ­dinari 12 iar a ju tă to r ii 16.

După aceasta a u rm at p re lege rea interesantă a d-lu i P om p iliu Moruşcă, preot în Şeica-m are despre «o r ig in ea românilor», arătând pe h artă poporu lu i toate colţurile lo cu ite de rom ân i. D -l E. Gabor, funcţionar la a g en tu ra « A l ­bina» din Şeica-m are, a ţinu t o p re le ­gere instructivă din s fe ra stupăritu lu i îndemnând popor ul să se ocupe cu stu-

păritu l, care es te un ram de v e n it şia r aduce m ari fo loase poporu lu i nostru .

U rm ează a le g e rea com is iu n ilo r pen ­tru cen zu rarea ra p o a rte lo r com ite tu lu i şi a cassarului. C om is iun ile rap o rtea ză că am bele ra p o a rte s’au a fla t în p e r­fec tă ord ine. După ce se suspende şe ­d in ţa u rm ează în scrie rea de m em brii noui.

A făcu t o m are im presiu ne asu­pra adunării în p re ju ra rea , când d -l m e­dic Nicolae Racoţa dec lară , că se în ­scrie de m em bru fu n da to r cu sum a de 400 co r. — so lv in d deocam dată 100 cor. ia r res tu l î-1 va ach ita în ra te S ’au m ai în scris m ai m u lţi m em brii o r ­d inari ş i a ju tă to r». P en tru p rezen ta rea la adunarea gen e ra lă ce se va ţin ea io S ib iiu se a le g d -n ii N ic . R aco ţa şi P om - piiiu M oruşca.

M. T.

Invitare la abonament.Cu l - a O c to m vr ie 1912 se desch ide

un nou ab on am en t la

„ G a zeta T r a n s il v a n ie i“pe c va r ta lu l u ltim

la ca re in v ită m pe to ţ i am ic ii şi sp r i­j in ito r i i z ia ru lu i nostru . I i ru găm pe to ţ i a se în g r i j i de tr im ite r e a la tim p a p re ţu lu i de abonam ent, ca să nu fim s iliţ i a s is ta t r im ite r e a zia ru lu i.

P e c red it »G a ze ta T ra n s ilv a n ie i« nu se dă ia n im e.

D eşi »G a z e ta « ş i-a m ă r it fo rm a tu l şi a in trod u s în bu n ă tă ţir i, îm p reu n ate cu m a r i spese,

Preful abonamentuluia răm as acelaş, ca până acum, a n u m e :

P en tru A u s tr o -U n g a r ia : P e un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 8 coroane, pe o lună 2 coroane.

P en tru R om ân ia şi s tră in ă ta te : P e un an 4 0 franci, pe şase luni 2 0 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3 .50 .

A D M IN IS T R A Ţ IA .

C on certu l P . Y o icu .Braşov 12 Oct. n.

Stând în ajunul concertului artistului P. Voicu atragem din nou atenţiunea publicului asupra acestui rar eveniment muzical de Luni seara, care va oferi publicu­lui nostru cele mai înalte plăceri artistice.

Bilete se află de vânzare la librăria Hiemesch, iar seara la cassă.

Lăsăm aici să mai urmeze câteva voci ale pressei germane asupra pestaţiunilor escelente ale artistului nostru :

» Unpartoische Presse< (B e r lin ): La în ch e ie rea raportu lu i m eu trebue să r e le v e z p resta ţiu n iie unui re m a rca ­bil v io lin is t, P e tru V o icu . E l ne-a cân ­ta t din Bacb, Sain t-Saëns şi W ien ia w sk i cu o teh n ică b ir illan tă şi o p redare a tâ t de fină, încât îi s’au adus ce le m ai eu tu siaste ova ţiu n i. La V o icu nu e n im ic p re făcu t, ci to tu l este o artă sim plă, n atu ra lă şi tocm a i în aceasta zace m ărim ea sa «.

«Z>/e Mustik< 19 Dec. 1911... »D -l V o icu s’a d istin s p r in tr ’ un jo c excelen t, e legan ţă şi ua ton d e-o rară a m p litu ­d in e...«

» Berliner Lokal Anzeiger“ 10 ian. 1910. — V o rb in d de un con cert al »R eu n iu n e i a r t iş t ilo r b e r lin e z i« : «F r a ţ i i V o icu s’au d istin s ca n iş te a r t iş t i ta ­len ta ţi...«

» Berliner L. Anzeiger« 29 M artie 1911... »C â n tă r ii em o ţion a n te ca lde şi p lin e de tem p era m en t a a rtis tu lu i P . V o icu îi s ’au adus ce le m ai că lduroase ap lau ze “ .

— 29 S ep tem vrie v. 1912.

„ G m ta învăţătorilor“, organ di" dactic-po litic ai în v ă ţă to r ilo r rom ân 1 din U ngaria . A ces ta es te t it lu l unui nou o rgan de pu b lic ita te , care şi a începu t apariţia D um inecă în 6 Oct. n. la Şina- leu . Scopul ce-i u rm ăreş te acest o rgan îl a ra tă u rm ăto ru l c ita t din a rtico lu l p rogram , pub licat în prim u l num ăr al »G . În v « :

»O b ş tea în vă ţă to r ilo r rom ân i însă d o reş te o ga ze tă independentă, care să fie n em ijlo c ita espresiune a op in ie i pu b lice în vă ţă to re ş t i, fă ră d eoseb ire de con­fes iune.

„G . în v .“ este deci o rga n de pu­b lic ita te independen t de partid e şi s in ­gu ra tic i. Ea va sta num ai în se rv ic iu l obşte i în vă ţă to reş t i, fer indu -o de in g e ­r in ţe le s tră in e , cari în tim pu l din u rm ă au în cepu t a prinde rădăc in i p u te rn ice în tr e în v ă ţă to r ii n oştri.

„G . In v .u va tă lm ăci, în te rm in i lo ia li, a tâ t gu vern u lu i ţă rii, câ t şi g u ­ve rn e lo r b isericeş ti, de am bele c o n fe s i­uni, gân du l şi asp iraţiu n ile în vă ţă to ru ­lui rom ân , a rătând to to d a tă m ijlo a ce le şi că ile ce duc la în a in ta rea rep ed e şi s igu ră a în vă ţăm ân tu lu i popora l.

»G , Inv,< va u rm ări cu viuă a ten ­ţiune adm in istra ţia în vă ţăm ân tu lu i p o ­pora l, salutând cu bucurie to a te m ăsu­r ile sa lu tare a le su per io r ită ţilo r, şi c r i­ticând în m od cuviincios pe ce le greşite*

»G . în v .« va apăra cu toa tă pu te­rea in te rese le le g it im e şi d rep tu rile s ta ­b ilite prin le g e şi va descoperi fă ră cru ­ţa re o ri ce abuz com is în dauna în vă ­ţăm ântu lu i popora l şi a în vă ţă to ru lu i rom ân , fa ţă cu d isp oz iţiu n ile le g i i şi a le su per io r ită ţilo r b isericeş ti m ai îna lte.

»C on fes ion a lism u l va fi eschis cu de­săvâ rş ire din co loan ele »G . în v « , de ase­m enea şi c e r te le şi p ersona lită ţile .

In speran ţă că acest o rgan îşi va îndep lin i cu co n ş tien ţlo s ita te to a te punc­te le propuse în a rtico lu l- p rog ram , îi dorim izbândă dep lină.

fila mizeriile Ţării Oltului N i ses c r ie : R e fe r ito r la co respon den ţa din Şerca ia , publicată în N r„ 212, cu p r iv ire Ja o rga n iza rea noulu i d espă rţăm ân t, unde se am in teşte fap tu l că »s -a rem a r­cat absen ţa aproape to ta lă a p r e o ţ i lo r « , va dau u rm ătoa re le des luş iri: N ou l d es ­părţăm ân t constă din 18 com une cu 9 p reoţi gr. ca to lic i şi 11 p reo ţi g reco - o rien ta li. La adunarea, ţinu tă în 6 O ct.1 c. ;au partic ip a t 6 p re o ţ i g r. ca t. şi un s in gu r p reo t gr . o r ien ta l. A şadarâ , în v in u irea fa ţă de p reo ţi, e cel puţin în pai te nebazată. A b sen ţa p re o ţ ilo r gr. or. rom ân i se aduce în le gă tu ră cu un avis ai şefu lu i tractua l, care ar fl iu - flu in ţa t asupra p re o ţ ilo r gr. or. ca să nu partic ip e la această adunare.

Necrolog A lexan d ru Lupeanu, ab ­so lven t de teol., stud. fii., O ctavian Lu- pean, candidat de p reot şi so ţia sa M ă­r iţ i născ. Rusu, vestesc, cu adâncă du­re re m oa rtea grabn ică a iubitu lu i lo r ta tă loan Lupeanu, în tâm p la tă Sâm bătă în 5 O c to m vr ie n. ia ceasu rile 5 după am iazi, în anul al 531ea al v ie ţii. În ­m orm ân tarea s a făcu t Lun i în 7 O c­tom vr ie n. 1912. — Fărău , O c tom vr ien. 1912.

Premiu! Nobel. Din Sfcockholin se anunţa, că p rem iu l N obe l pen tru m e ­d icină — c irca 195.000 fran c i — a fo s t decern u t în acest an d-ru lu i C a rre l d e la in stitu tu l R o c k e ffe lle r din N e w -Y o r k pen tru lu cră r ile sate din dom en iu l ch i­ru rg ie i.

Foametea bate la uşă. o deputa-ţiune de 20 m em bri a s o s it a la ltă e r i în Budapesta ca să-i d escrie m in is tru ­lui p reşed in te şi celu i de finan ţe s ta rea de m izerie , cauzată de po top prin co- »nunele de pe cursul M urăşulu i. la tă câ teva date d in m em orandu l în a in ta t de această d ep u ta ţ iu n e : P a gu b e le ce le-au su fe r it 178 de com une, în urm a vă rsă r ilo r de ape, se urcă la 8 m ilioan e şi ju m . coroane. L ip sa în a ce le părţi e a tâ t de m are, în câ t popu laţia e am e­n in ţa ta de foam ete . C er prin u rm are dela gu ve rn , ie r ta rea d ă rilo r şi s istarea execu ţiu n ilo r, a lim en te pen tru lo cu ito r ii a 205 com une, îm p ărţirea de sem in ţe şi bucate d in pa rtea statulu i, un îm ­prum ut fă ră cam ătă de 228.000 cor. pe seam a d ife r ite lo r reun iun i şi 228.000 co r pen tru res tau rarea câ t m ai g ra b ­nică a d ru m u rilo r v ic in a le . Sum a din urm ă va fi rep lă tită de re sp ec tiv e le co ­m une în decurs de 10 ani.

Arestarea unor hoţi internaţionali d8 trenuri. In ga ra O dobeşti (R o m â n ia ) au fo s t aresta ţi, în m om entu l când fu ­rau p o rto fe lu l unui pasager, in d iv iz ii M ihail B asan g io f şi H ris tu T a n e f. în a in ­ta ţi s igu ran ţe i, s’a consta ta t u rm ătoa ­re le : A m ân d o i au su fer it m ai m u lte con ­dam nări în B u lgaria şi în S erb ia , M ihail B asan g io f a fo s t a res ta t astăvară de po­liţ ia B u cu reştilor ca b o ţ de tren u ri şi expu lzat d i » ţară. E i s’a în to rs însă din nou în R om ân ia, având g r i je să-şi aducă în ­că un com plice îndem ânatec, pe H ris tea Tan e f. Ei au fo s t îna in ta ţi parchetu lu i de A rg e ş .

Bulgaria în faţa unui nou duşman.P e lâ n g ă duşm anii ex te rn i, B u lgaria s-a p om en it în fa ţa unui a lt duşm an g r o a z ­

nic, in te rn : foam etea . S ituaţia , crea tă de m ob iliza re în B u lgaria , e câ t se poate de rea. P ro p r ie ta r ii d ife r ite lo r firm e îm preună cu cei d in serv ic iu l lo r, cari p o t purta arm a şi n-au trecu t peste 74 ani, au fo s t în ro la ţ i sub steag, aşa că aproape to a te firm e le com er­c ia le şi fab r ic ile sunt închise. T o a te a- lim en te le , ha in ele , a rm ele, m ed icam en ­te le etc. de prin d ife r ite le m a ga z in e au fo s t cum părate de s ta t în sch im bul unor asem naţiuni, cari v o r fi p lă tite numai peste câ teva luni. B ru ta r ii coc ziua şi noaptea num ai pe seam a m ili­ţie i, aşa că popu laţia num ai cu g reu îşi poa te procu ra pâne, pe care o p lă­teş te de ja cu 100 ̂ m ai scump. Băn ­c ile nu m ai funcţionează , Ia r o fic ia lii de sta t au fo s t suspendaţi din serv ic iu până când va u rm a dem ob iliza rea ; ei au fo s t p lă tiţ i num ai până la 17 Sep. v. Popu la ţia dela ţară, fiind în ro la tă , a fo s t n evo ită să-şi lase cucuruzele şi to t lucru l da câm p în vo ia D om nulu i, aşa că toa tă re co lta va b n im icită . Ş i cu câ t du rează m ai m u lt aceste s tă ri, s i­tu aţia d ev in e to t m ai am en in ţă toare şi m ai insuportab ilă , iar fo a m etea se în stă ­pâneşte to t m ai m u lt în re ga tu l bu lgar.

Un depou de pulbere a exploadala la ltă er i în orăşelu l m exican Tam p ico . In urm a ex p lo z ie i s-a iscat un foc, care a n im ic it ca rtie ru l com erc ia l al o raşu ­lui. P es te o sură de v ie ţ i om en eşti au căzu t v ic tim ă flăcă rilo r, ia r o m u lţim e de persoane au fo s t g ra v răn ite . A lt e am ănunte lipsesc.

Tisza István — om galant DinCluj se anunţă : C on te le T is za a sos it în Cluj pen tru a lua p a rte la o sera tă fam ilia ră a unui cum nat al său, Z e y k K á ro ly . D e oarece se tem ea de v re -o even tu a lă d em on stra ţie — m ai a les, că tren u rile persona le şi a cce le ra te erau aştep ta te de-o m are m u lţim e în ga ra C lu jului — con te le a a fla t de b ine să-şi facă că lă tor ia pa un tren m ix t — sau cum îi m ai z i c e : tren de za rza va ­tu ri, — şi a s tfe l s-a pu tu t s trecu ra n e ­observa t, căci n im e nu se tem ea, ca con te le Ş te fan T is za să că lă torească pe un astfe l de tren , După ce a sos it însă în C lu j, s-a p re zen ta t la lo cu in ţa unde descinsese, un finanţ, cerând să-l p ri­m ească îq audienţă. V o ia să-l ro a g e de sprijin în tr ’o cerere , pe ca re-o îna in ­tase la m in istru . T is za însă nu l-a p r i­m it, ci i-a trim is , p rin s e rv ito r , un bac­şiş de 3 cor. F in an ţu l am ărâ t n-a v o it să prim ească această »m ă r in im ie « a contelu i, şi l-a ru ga t pe s e r v ito r sâ-i ducă ban ii celu i ce i i-a dat. O fen za t de aceasta, con te le se rep ez i în fu ria t ia f i ­na nţul ce aştep ta în an tişam bră şi se ră sti la e l :

— C ară-te de-aci ob razn icu le lA în cepu t apoi sâ-1 am en in ţe , dar

în acest tim p, finan ţu l o luase la să­nătoasa.

— Şi să m ai z ic i, că nu-i ga lan t T isza , când cu s ila te face să p rim eşti bani ? L .

Dacă-i ţara în pericol. B ru taru l M ica Balot din A ra d a tăcu t a ră ta re con tra unui în cassa tor al său, to t bul­ga r, P ita B ago io f, care a d ispăru t cu 600 cor. In t r ’o scrisoare B a go io f îi d e ­c lara brutaru lu i, că d eoarece ţa ra -i în perico l, sum a fu ra tă a fo lo s it-o ca spese de drum .

Ştiri mărunte. Din H am bu rg se anunţă: T re i o fiţe r i şi 8 m a troz i de pe bordu l vaporu lu i «L o t t e M en ze ll» al soc. ge rm a n e de n av iga ţie , s-au răscu ­lat, pe când vaporu l era în d rum u l A z o r e — K open h aga . Răscu la ţii au fo s t d eţin u ţi şi a res ta ţi de so lda ţii p o r­tu gh ez i.

— B alonu l m ilita r germ an «M . I I I » a esp lo d a t lângă R e in eck en d orf. N -a fo s t n ici o v ic tim ă.

— In urm a unui pu tern ic ciclon s-au îm p o tm o lit în M area-n eagră 5 co ­răb ii cu pânze; pa tru d in tre ele s-au scu fundat îm preu n ă cu 5 persoane.

— P e A d r ia t ica s-a scu fundat în urm a vân tu lu i B ora , corab ia cu pânze «S a n -A n to n io » . S-a în eca t o persoană, ia r res tu l personalu lu i a fo s t sa lvat.

— Săptăm âna aceasta s-au tr im is la C on stan tinopo i 130 m ilioane m ărci, p roven ite din vân za rea a ve re i exsu lta- nului A bdu l H&mid.

Atragem aten ţiu nea cu m p ără to ri­lo r de m ob iie asupra an u n ţu lu i: Szé­kely şi H éti, fab rică de m ob ile .

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.L a adu narea g e n e ra lă de e r i a

»R eu n iu n e i de g im n astică şi de câ n tă r i« conducă de p reşed in te le Dr. V. Safiu, a partic ipa t un num ăr de peste 60 m em brii, în m a jo r ita te m em brii activ i, cari au u rm ărit cu un v iu in te res des­făşu rarea ord ine» de zi. S au luat cu p ăcere la cunoştin ţă rap o rtu l g en era l

al com itetu lu i, rap o rtu l ca sse iş i Ia p ro ­punerea re fe ren tu lu i com isiunei cenzu - râ toa re d-l adv. N . G aro iu , com ite tu l şi cassieru l au * fo s t d escă rca ţi de g e s t i­unea anului 1911/12 vo tân du li-se m ul­ţum ită. S-a rea les apoi vech iu l com ite t în fru n te cu p ă r in te le p r o to p o p }D r . V. Saftu . Un ra p o rt m ai am ăn u n ţit d espre m ănoasa a c t iv ita te des făşu ru tă de »R e ­uniunea n oastră de g im n . şi^de cân tări îu anul esp ira t, vom aduce în n uraerii v iito r i.

După adunare a u rm at o an im ată sera tă fam ilia ră în restau ran tu l „T r a n ­s ilva n ia «, la care s-a cân ta t şi dansat până tâ rz iu noaptea.

P red ică la S f. N ic o la e . D-J Nicolae Furnică în v. şi te o lo g abs., unul d in tre cand idaţii ia paroh ia vacan tă dela b ise ­rica Sf. N ico lae , va pred ica m âne, D u­m inecă, în această b iserică .

C ununii. Mâne, D um inecă în 13 Oct. n. se v o r ce leb ra u rm ătoa re le cu ­nunii : D -ra Anicuţa Aldea cu d-l Vas. Fiorea, d -ra Parasch i va M untean cu d - l Nicolae Secelean în b iserica »S fte i A d o r ­m ir i« di a B raşo vu l-vech i u şi d-ra Ana Văştea cu d -l irimie Brezam, în b ise­rica g r . or. din Râşnov.

In b is e r ic a n e a g ră a re loc, m âne D um inecă un con cert b isericesc al c o ­ru lu i e le v iio r ev . sub conducerea d-iu i R. Lasse i, cu un p rog ra m bogat.

Lâ Circul Picardi au începu t Săp­tăm âna aceasta lu p te le a tle t ice , cari sunt u rm ăr ite cu v iu in te res . Cu d eo ­seb ire lupta d e aseară în tr e un lu p tă to r de c irc şi rom ân u l din B raşov (S c h e i) Vasile Bureţea. Lu p ta a răm as nedecisă ,

L a con ce rtu l G. J ek e liu s de M er- curi seara se va execu ta u rm ătoru l p r o g r a m : S ch u b e rt: A n d ie L e y e r ; W e h m u t ; Das R osenband ; L ieb esbo t- scha ft; S chu m an n ; A u f das T r in k g la s e ines vers to rb en en F r e u n d e s ; S än gers T r o s t ; M ein W a g en ro lle t langsam ; G eisternäbe ; L ied eines S chm iedes ; D vorak : 4 cân tă ri b ib lic e : H ö re G o tt m ein F le h e n ; A n den W assern in Ba­b y lon ; Ich hebe m eine A u gen au f zu den B e r g e n ; S in g e t e in neues L ied . B ra h m s : T odesseh n en ; In W a ld ese in ­s a m k e it ; In s t ille r N a c h t ; E r lau b e m ir, fe in s M ä d ch en ; M ein M ädel b a t e in en Rosenm und. C e le t re i din u rm ă sunt cân tece popora le ge rm an e.

în cepu tu l concertu lu i la 8 oare seara. B ile te la lib ră r ia H iem esch .

U ra n ia -K in o . în cepând d e D u m i­necă 15 O ct. n. până in c lu s ive M ercu ri 16 Oct. s tab ilim en tu l U ran ia -K ino va fi închis.

A p o llo -B io s c o p . P rog ra m u l pen tru D um inecă 13 1. c. şi L u n i 14 1. c. Papa în V atican (v e d e re ). D aru l (E ven im en t din A m er ica ). P e ca lea fe r ic ire !. ( Id il l— chip co lo ra t). R ăzbo iu l d in Balcani I. (R ep re zen ta ţie în legă tu ră cu s ituaţia din Balcan i). C orab ia cu le i. (D ram a unei d resă toa re de circ, cu le ii de pe o corab ie ce arde.) R ep re zen ta ţie în 2 acte. L u n g im e 1000 m.

N ou tă ţi la B ioscop. — A g e n d e cu­ren te . — A fa ră de p rog ram : C elă la lt. D ram ă fran ceză în 3 acte. (1200 m e­tr i — a ran g iam en tu l firm e i »G a u m o n d « ). Costum pancerat. G lum e r id ico le .

D e aci în a in te în fiecare D um i­necă şi să rbătoare v o r fl num ai 3 re - p rezen ta ţiu n i şi anum e y a4 — seara la 6 şi oare, de oa rece fieca re r e ­p rezen ta ţie durează câ te 3 oare.

ULTIME ŞTIRI.Londra, 12 Oct. Ş t ir i sosite

a ic i confirm ă v ic to ria M untene­g ren ilo r la D ec id şi Sapkanik. Generalul Vutsetici a ocupat lo ­calităţile fortificate Moscovaţ şi Berana.

Belgrad, 12 O ct. In lu p te le de la P lan in ica M u n ten eg ren ii au a vu t 400 m o rţ i, Ia r T u rc ii 600 . N u m eroş i T u rc i au fo s t fă cu ţi p r is o n ie r i. M u n te n eg re ­n ii au în cepu t b om b ard a rea m ah a la le i tu rceş ti N ic o la e ! a o raşu lu i S cu ta r i.

Belgrad, IO Oct. Guvernul a înmanoat azi Porţei ultimatul Sârbiei.

Petershurg 12 Oct. Ministrul derâzboiu Suchomiinov a declarat că un râzboiu general european e inevitabil. Statele balcanice vor începe războiul Marţi sau Mercuri} fiind până atunci terminate toate pregătirile.

POSTA RSDACŢIUNEI.I » M . Năsăud. Precum vedeţi, v-a

prevenit alt raportor.

P ro p r ie ta r :Tip. A . Mwreşiamt: Branisce & Comp

R ed ac to r re s p o n za b il:

loan Eroica.

T A I L L E U R . Furnisorul cărţii

Fondat Ia 1845. '

imp*, regale şi eameriale*

Vestminte pentru domni, băeţi

şi fete, gata şi la comandă

pAgiftfi 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 215 -1912

í r''I Tb m l , ,.>-/Tv O ii

iDin c a u z a r e n o v a r e ! loca ltoate confecţiuniie ce se află, adecă

Pardesiuri de dame, Costume de dame, pardesiuri de fetiţe, jupoane, rochi, haine de băeţi şi jachete, bluze, matincuri, stofe pentru dame şi bărbaţi, cartoane, pânzării, tot felul de manufactură şi împletituri se vinde sub preţul cumpărârii numai pe timp scurt.

B R A Ş O V Strada porţii Nr. 12.

IS 13 isi* m

V n<8

rflCi13

st j üfw y

r *kws&ÍHÍ88■HifiifiaM

GEORG FOITH & C s .Magazin cn mărfuri de tricotaj — Fabrică de tricotaj-

Pe timpul renovărei magazinului, vânzarea va avea loc în

Sala de şedinţe a Bancei iraţionale,Strada Atei (P arter).

mI¥aU

5»*

IÎs d 5**ţ

«Cu această ocazie se vor vinde unele sorturi de Ciorapi, |£L Jachete, Teste şî articole de trico cu preţ foarte ieftin " ^

O

OXOOOOOOOOOOOO X ooooooo~rooooxoo8oXXX

I. F O L Y O V I T S S U € C .

H o l t r i c h - t i j h e i y i,BRAŞOV, Târgu grâului Nr. 4.

OOOX

oXXoooo8

Mare asortiment in stofe moderne pentru dame şi bărbaţi

:— : — Stofe de haine şi Albituri. — :— :

Trusouri complete.Serviciu prompt! Preţuri ieftine!

XX©

XXX

Hallo! = Hide grăbeşti?? In Strada Porţii Nr. 14 si 59.

r l ' i i i l i r i c f t t e g l a n a p r i m ă 1

Pentru sesonnl fle toamnă si iarnă

unde se pot căpăta cu preţuri de tot ieftine ghete fru­moase şi bune, pentru bărbaţi, dame şi copii. ^ ^ ^ 'S

MOSKOViTS FARKâS & Cie, soc. pe acţiiB R A Ş O V , 8fs*a$Ja P o rţii m% 14 si 59 .» * * »Avem onoare a aduce ia cunoştinţa Gn, cumpărători,

că ni au sosit deja mare alegere de ghete pentru bărbaţi, dame şi copii, de toamnă şi iarnă, moda cea mai nonă, şi ne rugăm de binevoitorul sprijin.

Cu stimă

Moskovîis Farkas & Ciesocietate pe acţii-

©OOO

00X0000000000 X oooooooooooooox

Ghete de dame şi bărbaţiMarca Salamander â Cor. 16 50 executare de lux ă Cor. 5.20

neîntrecute în durabilitate.Magazine speciale pentru gheteFrederic IpsenetComp

BRAŞOV,Strada Vămii 36.

M e d i a ş ,

piaţa mare 26. 140,1—50

Sighişoara, str. boerilor 10.

rocomandăm produsele noastre renu­mite ca cela mai bune şi anume:

Stofe de haine pentru domniCheviot şi Ivamgarn.

Stofe de costume pentra dameunu o lox şdesen.

1

Çfnfp îlnnh iP Pentru paltoane, Uls- OlUm JJUUulu ter şi mantile de dame

Veloars şi Palmerstons £ * £ itne de earnă şi paleto.

Cheviot şi Kamgarn negrupentru costume salon, fra : şi smokmg. jg

Stofe Loden impenetrabile I;pentru sport şi costume de vânat, jî

Stofe de rniforme ţ r ! l ! Z i : |;Pleduri pentra voiaj, cergă pentru voiaj, trăsuri, cai, j[

covoare, etc- etc.F a b r ic i de p o s ta v , m ă rfu r i de ;Ş

m od ă şi t r ic o ta j.

WILHELM «R G & G if iJDepozit de vânzare !F a b r i t s u c c l a s a p r t m » l

!"

T I N I C H I G I U S I I H S T A L A T E U R

BRAŞOV, TÎRGCL CAILOR 20Recomandă On. proprietari de casă, closete patentate, care nu îngheaţă şi se spală cu apă.

S’a próbái íü trei érni foarte as prs şi s’a constatat că nu

po fe îngheţa.Deşi pentru a se putea instala nu se pretind spese mari, nici

vre un loca) deosebit.

A V I Z !Aduc la cunoştinţa Onnor. mele Clientele că am provăzut

X T SALONUL MEU DE MODApentru sezonnl de toamnă, eamă şi carneval, cu cele mai nouăJSketches de ziare francese şi engleze, care sosesc tot la 8 zile, prin urmare Onor. public de dame poate ========= avea cele mai nouă modele. ------- . —=

milirr;

Rugându-mă. ami păstra şi pe viitor încrederea, semnez cu toată stima

a l e x â u d b u g eu g ely , sar , r ,B R A Ş O V , P ia ţa m a re f i r . 9 8

l l S g i i S i l l

fistic mode*

ifHimtómt óifitóimmmt óm

Atelier* dentist special I de Viens,

CA RO L B ERN WIESERfost asistent şi technic de primul rang în ate­lierele din Viena. — Atelier special de Viena pentru dinţi moderni: Coroana de aur. podnri, :: lucrări de porţelan şi aparate de dinţi. ::Optuator, supărarea de vine şi regulam pentru

vorbit ş. aO are le pe zl d e là 9 —19 şi 3—6 oare .D um ineca şi să rb ă to a re a (le la 9—19 oare a. m.

«

BRAŞOV, Strada Castelului Ir. 46.

V * frumos mo- ! biiatese în-

'■* chiriază lu­nar, rau eu siua cu preţ ieftin în

V illa Kerîsch.SFAT ŞI AJUTOR!pentru cei ce sufer de indi- iestiuni, acreală de gât, con- stipaţie, dureri de stomac, împreunate cu sfârşile să folosească

B R A O Y

Picături de stomacasa numite M ARIAZELL.

Nn cumpăraţi imitaţii şi faltificări de picături verita­bile sunt cu marca da ală* turoa, subscrise C. BRAOY, şi pachetate în hârtie roşie.

Se capătă în farmacii, cu praţul de 90 bani şî 1 K 60 bani. S sticle cu 5 Cor 40 bani 3 sticle âuple cu 4 Cor. 80 bani trimi7e franca producentul

G- BRADY, farmacia .,Konig ion Ungara"W le n . 1 Fleischmarkt 2 Depot 5.

Violine de scoală bune.complet cu etui elegant, at eus, etc. delà 16 Cor. issus. Humai instrumente bune, fin sunătoare s'află la.

Deposif de toate intsrumentele mu­sicale şi părţile din care se compune, asemenea şi cele mai fine coarde.

F R I E D R I C H R E I S E R , « - * B l

CBMiMgMHBBa

R e i s z M i k S í l , Fabrică1

de mobileB ékéscsaba, Nagyvárad, Braşoir,

-ú .t_ X S á l r o c z i v L t_ Provizor S tz s u c L a , lu u a -g r a . 3 3 .

Mobile moderne de calitate superioară. — Preţuri convenabile. — Aranjare completă de locuinţe eu mobile.

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANI8CE & COMP, BRAŞOV.