portal.just.roportal.just.ro/216/SiteAssets/SitePages/informatii... · Web viewJudecătoria Curtea...

INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA

INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

Judecătoria Curtea de Argeş este o autoritate publică fără personalitate juridică, având sediul în Curtea de Argeş, str. Negru Vodă nr. 83, judeţul Argeş.

În circumscripţia ei teritorială sunt arondate 21 de localităţi, respectiv municipiul Curtea de Argeş şi alte 20 de comune, conform H.G. nr. 337/1993 privind stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă acestea. Instanţele ierarhic superioare Judecătoriei Curtea de Argeş sunt: Tribunalul Argeş şi Curtea de Apel Piteşti, ambele cu sediul în Piteşti.

Conducerea Judecătoriei este asigurată de un preşedinte şi de un colegiu de conducere alcătuit din 3 membri (preşedintele - membru de drept şi alţi doi judecători aleşi prin vot secret).

În perioada 01 ianuarie – 15 iulie 2014 preşedintele instanţei a fost doamna judecător Gabriela Pahonţu, iar începând cu 15 iulie 2014, preşedintele este domnul judecător Marian-Mirel Bratu. In caz de absenţă a preşedintelui de la serviciu, el este ajutat de un alt judecător desemnat. Un rol decizional important îl are şi Adunarea generală a judecătorilor, constituită potrivit legii şi care îi exercită atribuţiile stabilite în actele normative specifice.

Sediul judecătoriei este proprietatea personală a instanţei, imobil teren în suprafaţă de 1185,583 m.p. şi clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 915,56 m.p., dobândite prin uzucapiunea constată prin sentinţa civilă nr. 151/09 februarie 2011 pronunţată în dosarul nr. 3767/216/2010 al Judecătoriei Curtea de Argeş, rămasă irevocabilă.

La Judecătoria Curtea de Argeş, având în vedere volumul de activitate şi numărul de judecători (pe schemă 8 magistraţi), nu s-au instituit secţii specializate. Toţi judecătorii judecă în toate materiile, având de soluţionat dosare de orice natură (civilă, penală, de minori şi familie, de fond funciar, contravenţională).

Sediul instanţei este alcătuit din două corpuri de clădire: Corpul A edificat în anii 1914-1916 şi Corpul B edificat în anul 1995. Judecătoria are două săli de şedinţă şi 24 de birouri, precum şi alte spaţii pentru funcţii anexe (bibliotecă, garaj, arhivă cu subsol, cameră pentru arestaţi).

Activitatea economico-financiară este asigurată şi coordonată de Tribunalul Argeş, în special prin compartimentul economic-financiar.

Alături de judecători, în structura instanţei sunt integrate şi-şi desfăşoară activitatea şi compartimentele auxiliare: grefa, arhiva, registratura, birourile de executări penale şi civile, biroul de informare şi

1

relaţii publice, biroul de asociaţii şi fundaţii ori alte persoane juridice autorizate de instanţă să funcţioneze.

În anul 2014 adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de 5 ori, pe ordinea de zi figurând: dezbaterea raportului de activitate pentru anul 2013, consultarea colectivului de judecători în vederea completării chestionarului privind starea justiţiei, probleme generale legate de activitatea instanţei şi unele probleme de drept. Au fost adoptate 5 hotărâri.

Activitatea colegiului de conducere al instanţei s-a concretizat în 12 hotărâri prin care s-au rezolvat probleme generale care ţin de conducerea instanţei, aceste hotărâri fiind aduse la cunoştinţa personalului prin publicarea prin staţia de lucru a grefierului-şef şi fiind păstrate la o mapă specială care poate fi consultată.

CAPITOLUL 1 - STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014 Secţiunea 1 – Activitatea instanţei în anul 2014

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/completuri specializate/materii:

În anul 2014, pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş au fost înregistrate în total 3918 de cauze nou-intrate, la care s-au adăugat un număr de 913 cauze rămase în stoc la data de 31 decembrie 2013, rezultând un volum total de 4831 cauze.

Din cele 3918 dosare nou-intrate în anul 2014, au fost înregistrate: - 3565 în materie civilă, din care: - 394 în materia minori şi familie; - 150 în materia fondului funciar;- 353 în materie penală. Însă, pentru a măsura corect indicatorii de eficienţă şi eficacitate care

dau o imagine reală a activităţii instanţei, se impune a evidenţia şi numărul dosarelor asociate înregistrate în perioada de referinţă, pentru a căror soluţionare judecătorul alocă din timpul de lucru (cereri reexaminare anulare cerere, cerere reexaminare ajutor public judiciar, cerere reexaminare amendă judiciară şi taxă timbru).

Astfel, au fost înregistrate un număr de 123 de dosare asociate care, adăugate la numărul total de 3918 dosare nou-intrate, dau un total de 4041 dosare înregistrate în anul 2014.

Comparativ cu anul 2013, numărul dosarelor nou-intrate a cunoscut o uşoară scădere, de la 4026 în anul 2013 la 3918 în anul 2014, justificată prin modificările legislative aduse Codului de procedură civilă în materia executării silite şi a celor două Coduri penale, care a întârziat un anumit timp sesizarea instanţei de către parchet. Aceste împrejurări nu au avut însă un impact pozitiv în ceea ce priveşte încărcătura pe judecător care, dimpotrivă, a cunoscut o creştere semnificativă (aşa cum vom exemplifica

2

în secţiunea următoare) datorită variaţiei numărului de judecători, schema fiind incompletă în tot timpul anului 2014.

Total cauze înregistrate în anul 2014 comparativ cu anii 2013 şi 2012:

Nr. crt.

Cauze înregistrate în anul 2012



1 3883 4026 4041

Volumul de activitate pe materii/completuri specializate pentru anul 2014 comparativ cu anii 2013 şi 2012 se prezintă astfel:

MATERIE Cauze pe rol(stoc + intrate)în anul 2012

Cauze pe rol(stoc + intrate)în anul 2013

Cauze pe rol(stoc + intrate)în anul 2014

Civil 448 + 2335 477 + 3100 419 + 3168Minori şi familie 163 + 420 121 + 387 162 + 394Litigii cu profesioniştii

51 + 393 81 + 74 20 + 3

Fond funciar 40 + 47 39 + 41 40 + 150Penal 179 + 688 49+ 424 103 + 353TOTAL 4764 4793 4812Suspendate 217 110 148

1.2. Încărcătura pe judecător:

În anul 2014 toţi judecătorii instanţei au judecat cauze de orice natură, penală şi civilă, inclusiv ca judecători de drepturi şi libertăţi.

Încărcătura pe judecător – calculată în raport de numărul de dosare aflate pe rol în anul 2014 (exclus cele suspendate): 4812 : 7 = 688 dosare în medie pe judecător;

Încărcătura pe judecător – calculată în raport de numărul de dosare aflate pe rol în anul 2013 (excluse cele suspendate): 4793 : 7 = 685 dosare în medie pe judecător;

Încărcătura pe judecător – calculată în raport de numărul de dosare aflate pe rol în anul 2012 (excluse cele suspendate): 4764 : 7 = 681 dosare în medie pe judecător.

Având în vedere că din schema de 8 judecători, pe parcursul unui an instanţa nu a funcţionat cu schema completă, este firesc ca încărcătura pe

3

judecător să se stabilească la un număr real de judecători care au desfăşurat activitate în acel an.

Încărcătura pe judecător în anul 2014, luându-se în calcul atât dosarele cărora li se stabilea primul termen de judecată automat la repartizare, cât şi dosarele cu privire la care judecătorul de complet stabilea primul termen de judecată, este următoarea:

Nrcrt.

Numele şi prenumele

Încărcătura pe judecător Dosare rulate

1 Blejan Alexandru

780 din care: Civil …………..596 Minori şi fam……96 Penal……………88

1631 din care: Civil ………….1206 Minori şi fam……207 Penal…………… 218

2 Ungureanu Mihaela

891 din care: Civil …………...686 Minori şi fam……103 Penal……………102

1590 din care: Civil …………1269 Minori şi fam……162 Penal…………… 159

3 Tache Eleonora

586 din care: Civil ………….445 Minori şi fam……73 Penal……………68

1040 din care: Civil …………793 Minori şi fam……160 Penal…………… 87

4 Pahonţu Gabriela


496 din care: Civil …………...409 Minori şi fam……58 Penal……………29

5 Bratu Marian Mirel



6 Ionescu George Nicolae



7 Popa Cristiana Mirela



8 Stana Corneliu Adrian



9 Tomescu George Marian


297 din care: Civil …………..292 Minori şi fam……- Penal……………5

1.3. Operativitatea pe instanţă, pe complete specializate, în diferitele materii şi pe judecător

Indicele general de operativitate al instanţei …. = 82,16 %.La stabilirea indicelui general de operativitate au fost avute în vedere

toate dosarele înregistrate până la data de 31 decembrie 2014, indiferent de data recomandată sau data stabilirii primului termen de judecată.

4

Comparativ cu anii 2013 şi 2012, situaţia se prezintă astfel: Nr. crt.

Indicele general de operativitate 2012



1 87,08 % 82,85% 82,16 %

În cursul anului 2014, Judecătoria Curtea de Argeş a soluţionat un număr total de 3848 de cauze. Operativitatea pe materii/completuri specializate este următoarea:

Civil……………………… = 84,12 % Litigii cu profesioniştii ….. = 96,14 % Penal…………….. ………= 66,22 %.

Comparativ cu anii 2012 şi 2013, situaţia este următoarea:

Materia Indicele de operativitate 2012

Indicele de operativitate 2013

Indicele de operativitate 2014

Civil 80,02 % 70,05% 84,12%Litigii cu prof. 88,32 % 96,42 % 117,39 %Penal 94,34 %. 78,22 % 66,22 %

Operativitatea pe judecători, raportat la materii, în anul 2014:

Nr.crt.

Numele şi prenumele

CivilSoluţionate/intrate

PenalSoluţionate/intrate

Litigii cu profesioniştiiSoluţionate/intrate

Operativitate

1 Blejan Alexandru 531/685 58/88 7/7 76,41%2 Bratu Marian Mirel 562/717 58/106 3/4 75,33%3 Ionescu George

Nicolae296/354 27/45 3/4 80,89%

4 Pahonţu Gabriela 240/281 22/30 2/4 83,80%5 Tache Eleonora 382/511 44/68 4/7 73,37%6 Ungureanu Mihaela 623/780 66/102 6/9 78%7 Stana Corneliu

Adrian302/398 21/52 2/3 71,74%

8 Tomescu George Marian

315/353 -/7 -/- 87,5%

9 Popa Cristiana Mirela

268/301 6/9 -/- 88,38%

10 TOTAL 3519/4380 302/507 27/38

5

Complexitatea cumulată anuală a dosarelor pe fiecare judecător în anul2014 se prezintă astfel:

Nr. crt. Numele şi prenumele Complexitatea cumulată 20141. Blejan Alexandru 30512. Ungureanu Mihaela 31033. Tache Eleonora 10574. Pahonţu Gabriela 2345. Stana Corneliu Adrian 22736. Ionescu George Nicolae 7857. Bratu Marian Mirel 29688. Tomescu George Marian 6489. Popa Cristiana Mirela 577

1.4. Managementul resurselor umane

În anul 2014, deşi conducerea instanţei a fost diferită, s-a urmărit organizarea eficientă a activităţii pentru îndeplinirea cu precădere a creşterii calităţii actului de justiţie, încercându-se astfel repartizarea sarcinilor către personalul auxiliar astfel încât acesta să răspundă cât mai bine cerinţelor postului şi a solicitărilor judecătorilor.

S-a acordat o atenţie sporită pentru menţinerea unui climat organizaţional care să permită îmbunătăţirea relaţiilor pe orizontală şi pe verticală a angajaţilor din sistem, a relaţiilor cu publicul şi cu alte instituţii implicate în realizarea actului de justiţie.

De vreme ce Regulamentul de ordine interioară al instanţelor continuă să reglementeze activităţi pe care le dă în sarcina judecătorilor, altele decât activitatea ce ţine de judecată, nu s-a putut face o degrevare a magistraţilor de acele sarcini auxiliare, singurele măsuri ce au putut fi luate fiind cele privind repartizarea echitabilă a unor astfel de atribuţii. În ceea ce priveşte personalul auxiliar, dată fiind lipsa acestora din cauze care nu ţin de conducerea acestei instanţe, s-a încercat desemnarea unor grefieri specializaţi sau cu experienţă în unele compartimente ori birouri specifice, fără ca aceştia să participe şi la şedinţele de judecată.

Conducerea instanţei şi ceilalţi judecători s-au preocupat în permanenţă pentru ca sectoarele de activitate împreună cu personalul auxiliar să funcţioneze la un standard ridicat, iar acolo unde se constatau anumite dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, acestea erau discutate şi se găseau măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea lor.

Preşedintele instanţei a emis de fiecare dată, atunci când acest lucru a impus-o, ordin de serviciu prin care a stabilit pentru fiecare angajat

6

atribuţiile specifice la locul de muncă, astfel că aceştia au înţeles să fie răspunzători pentru munca pe care au prestat-o.

Intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală începând cu 01 februarie 2014 a condus la o sporire a competenţelor privind activitatea personalului, care şi aşa era supraîncărcată de anul trecut, când a intrat în vigoare şi noul Cod de procedură civilă.

Schema de personal a instanţei este alcătuită din 8 judecători, 17 grefieri şi alţi 4 angajaţi ca personal conex.

În primul semestru al anului la instanţă şi-au desfăşurat activitatea efectiv 7 judecători (din care unul stagiar şi altul fiind preşedintele instanţei), un alt judecător fiind delegat la Penitenciarul Colibaşi.

În al doilea semestru unul dintre judecători a promovat la Tribunalul Argeş, iar alţi doi judecători s-au pensionat. Au funcţionat în această perioadă doar 4 judecători definitivi (din care unul este preşedintele instanţei), iar alţi 2 judecători au fost stagiari, ceea ce a făcut ca în perioada iulie-decembrie 2014 munca judecătorilor rămaşi să fie una peste măsură, mai ales că aceştia au preluat şi toate dosarele judecătorilor care nu şi-au mai desfăşurat activitatea la instanţă (o medie de 110 dosare preluate/judecător).

Personalul auxiliar de specialitate cuprinde 9 grefieri de şedinţă, 4 grefieri la compartimentul registratură (din care 2 grefieri au efectuat lucrări de comunicare a actelor în procedura prealabilă judecăţii), 1 grefier arhivar, 1 grefier delegat la serviciul arhivă, 1 grefier delegat la Biroul de executări penale şi grefierul-şef.

Dintre grefierii de şedinţă, începând din toamna anului 2014 au fost delegaţi 2 grefieri la alte instanţe din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, iar un alt grefier de la compartimentul registratură s-a aflat în incapacitate temporară de muncă o perioadă de 3 luni de zile.

Schema de personal este completată cu un şofer, un aprod, un muncitor şi un agent procedural.

Instanţele superioare au fost întotdeauna reticente în a mări schema cel puţin de personal auxiliar la Judecătoria Curtea de Argeş, aducând argumente total subiective că această schemă este prea mare faţă de volumul de activitate al instanţei.

1.5. Probleme de management al instanţei

Din cauza intrării în vigoare a celor patru coduri fundamentale, Codurile penale chiar de la 01 februarie 2014, Judecătoria Curtea de Argeş, la fel ca, probabil, şi alte instanţe, s-a confruntat cu unele probleme în activitatea sa.

Au fost unele situaţii care au generat unele nemulţumiri ale judecătorilor vis-a-vis de personalul auxiliar, cu precădere în prima jumătate a anului, însă ele au încercat să fie rezolvate în funcţie de „materialul uman” existent la instanţă. Dată fiind lipsa de grefieri de

7

şedinţă începând cu 01 septembrie 2014, prin delegarea la alte instanţe a 2 grefieri foarte bine pregătiţi profesional, s-a îngreunat activitatea judecătoriei. Astfel, noua conducere nu a putut să-şi aducă la îndeplinire tot ceea ce şi-a propus prin proiectul de management prezentat la examenul pentru ocuparea funcţiei începând cu 15 iulie 2014. Nu s-a putut reorganiza în totalitate activitatea personalului auxiliar şi nu s-a putut asigura un sprijin consistent grefierilor de şedinţă, segmentul cel mai important al personalului auxiliar. Aceasta cu atât mai mult cu cât şi alţi grefieri care-şi desfăşoară activitatea la Judecătoria Curtea de Argeş s-au aflat în concedii medicale şi au îngreunat şi mai mult funcţionarea instanţei în condiţii optime, munca lor fiind făcută suplimentar de alţi grefieri.

Dacă schemele de judecători şi grefieri ar fi complet ocupate, la Judecătoria Curtea de Argeş nu ar fi probleme de management, activitatea desfăşurându-se într-o atmosferă caldă, de înţelegere şi de respect reciproc. Tot personalul instanţei a înţeles greutăţile prin care a trecut în anul 2014 şi a pus umărul, atât cât a putut fiecare, pentru a nu se mai înregistra deficienţe demne de luat în seamă.

Demersurile întreprinse şi deciziile luate de preşedintele instanţei şi de celelalte organe cu atribuţii de conducere au fost respectate de personalul instanţei, iar acolo unde s-a apreciat că este necesară o discuţie suplimentară, persoana ori persoanele în cauză au fost lămurite pe deplin.

Noua conducere a judecătoriei a încercat şi încearcă în permanenţă să fie aproape de angajaţi, să fie cât mai obiectivă, să nu mai dea naştere la controverse şi subiectivism. Într-o unitate un şef nu poate mulţumi pe toată lumea, mai ales cel cu atribuţii limitate – cum este cazul preşedinţilor de judecătorii, însă el trebuie să se facă înţeles, să fie vertical şi obiectiv, ceea ce s-a şi întâmplat, cel puţin în perioada iulie-decembrie 2014.

Un alt aspect important care a îngreunat activitatea instanţei a fost şi acela că, în materie penală, deşi toate procedurile de comunicare a actelor trebuiau respectate şi desfăşurate potrivit Codului de procedură penală intrat în vigoare, în aplicaţia ECRIS nu s-au asigurat toate condiţiile necesare desfăşurării acestei activităţi. De exemplu, în materia plângerilor formulate împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, în aplicaţia ECRUS nu s-au creat documentele pentru comunicarea actelor de procedură şi nu s-au putut completa câmpurile, grefierii fiind nevoiţi să efectueze această procedură prin copierea documentelor în WORD şi apoi să facă unele modificări şi completări la acele acte retipărite, ceea ce a îngreunat cu mult activitatea.

Au mai fost şi alte disfuncţionalităţi mai mici în aplicaţia ECRIS şi în materie civilă, însă acestea şi-au pus amprenta mai puţin în afectarea activităţii instanţei.

Deşi s-au semnalat aceste inconveniente, nu s-au luat măsurile necesare în timp util, luarea acestor măsuri nefiind de competenţa instanţei noastre.

8

O altă problemă importantă este cea a asigurării resurselor financiare pentru instanţă, acestea fiind destul de mici în comparaţie cu nevoile judecătoriei, pentru ca aceasta să fie modernizată. Fondurile alocate de tribunal au fost deja prestabilite, noi fonduri fiind acordate numai în situaţia stringentă a remedierii unor defecţiuni majore (cum s-a întâmplat în toamna anului 2014 cu centrala termică).

Din cauza tuturor acestor factori externi (schimbarea locului muncii unor grefieri de şedinţă, insuficienta funcţionare a aplicaţiei ECRIS, lipsa fondurilor băneşti proprii), managementul instanţei nu s-a putut organiza la parametrii optimi şi doriţi de preşedinte, însă nutrim speranţa că, pe viitor, lucrurile se vor îmbunătăţi.

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Judecătoria Curtea de Argeş este dotată cu 2 săli de şedinţă, un birou pentru preşedintele instanţei şi 6 birouri pentru judecători. Astfel, cu o singură excepţie, în fiecare birou lucrează câte un judecător. În ceea ce priveşte grefierii, aceştia îşi desfăşoară activitatea în 11 birouri, în medie câte doi grefieri pe birou.

Judecătoria Curtea de Argeş are în dotare câte un calculator pentru fiecare judecător şi grefier, iar în fiecare birou de grefieri şi în biroul preşedintelui instanţei, sunt instalate imprimante.

De asemenea, există un multifuncţional care asigură servicii de copiere, fax şi scanner. Pentru activitatea de arhivare electronică, există un aparat separat de scanner.

Două telefoane au ieşire externă, dintre care unul este şi fax şi 25 de numere sunt în reţeaua internă.

Arhiva curentă a Judecătoriei Curtea de Argeş beneficiază de o încăpere, accesul publicului la acest sector făcându-se la ghişeu, iar arhiva veche destinată conservării dosarelor beneficiază de 3 încăperi.

Biroul executări civile şi Biroul de executări penale, precum şi cel de persoane juridice, nu arhivează separat dosarele de executare şi privind persoanele juridice, grefierii desemnaţi efectuând doar lucrările specifice. Biroul de executări penale păstrează dosarele până la închiderea executărilor, astfel încât există o miniarhivă proprie, în birourile grefierilor delegaţi.

Odată cu intrarea în vigoare a celor patru coduri grefierii de şedinţă îşi ţin dosarele şi în birourile proprii în perioada parcurgerii procedurii de regularizare sau de cameră preliminară.

Compartimentul registratură beneficiază de două încăperi, în fiecare funcţionând câte un grefier: grefierul registrator care primeşte şi înregistrează actele de sesizare şi înscrisurile primite la instanţă, indiferent de modul de transmitere, şi grefierul repartitor care repartizează actele de sesizare a instanţei în ordinea primirii la instanţă.

9

Sediul Judecătoriei Curtea de Argeş are amenajat un spaţiu cu destinaţia de bibliotecă, dar principala sursă de informare a judecătorului rămâne cea oferită în sistem informatic unde actualizarea actelor normative se face în timp util. De altfel, din lipsa fondurilor special destinate, nu au mai putut fi achiziţionate materiale bibliografice de specialitate.

De asemenea, instanţa se confruntă sistematic cu lipsa consumabilelor (produse de papetărie şi birotică, carburanţi, produse de igienizare).

I.3. Calitatea actului de justiţie I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare

Ponderea atacabilităţii hotărârilor:Din cele 3546 hotărâri pronunţate în materie civilă au fost atacate

545 de hotărâri, rezultând un procent de atacare a hotărârilor în civil de: 15,36% , iar din cele 302 hotărâri pronunţate în materie penală au fost atacate 222 de hotărâri, rezultând un procent de atacare a hotărârilor în penal de: 73,5%.

În materie civilă, numărul sentinţelor desfiinţate este de 88, rezultând un indice de casare de 2,48%

În materie penală, numărul sentinţelor desfiinţate este de 28, rezultând un indice de casare de 9,27%.

Situaţia hotărârilor casate/desfiinţate în materie civilă/penală pentru anul 2014 per judecător este următoarea:

Nr. crt.

Numele şi prenumele judecătorului

Civil Penal

1. Pahonţu Gabriela 10 22. Ungureanu Mihaela 15 53. Tache Eleonora 15 44. Ionescu George Nicolae 15 85. Bratu Marian Mirel 14 46. Blejan Alexandru 8 27. Stana Corneliu Adrian 3 38. Tomescu George Marian 3 -9. Popa Cristiana Mirela 5 -

TOTAL 88 28

Dintre principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor, pe materii, s-au evidenţiat:

10

- în materie civilă: administrarea de probe insuficiente de către instanţa de fond, neintrarea în cercetarea fondului, reaprecierea probelor de către instanţele superioare, reaprecierea situaţiei de fapt.

- în materie penală: în majoritatea casărilor au avut în vedere aplicarea legii penale mai favorabile şi înlocuirea modalităţii de executare a pedepselor. La începutul anului practica judiciară a Curţii de Apel Piteşti a fost una ambiguă în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, această situaţie fiind clarificată numai după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale a României cu privire la această problemă.

I.3.2. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor ( inclusiv pe materii)

Pe materii, situaţia se prezintă astfel:a. în materie civilă : 0 - 6 luni – 3825……88,27%

6 – 12 luni – 313…… 7,22% peste 12 luni – 195…… 4,5% total…………… 4333

b. litigii cu profesioniştii: : 0 - 6 luni – 20….86,95% 6 – 12 luni - 3….13,04%

total……………23c. în materie penală : 0 – 6 luni – 355………77,85%

6 – 12 luni – 89…….. 19,51% peste 12 luni – 12……… 2,63%

total……………………. 456

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

La nivelul Judecătoriei Curtea de Argeş nu s-au înregistrat, în ceea mai mare măsură, în cursul anului 2014 soluţii contradictorii pronunţate pe speţe identice, referatele întocmite de judecătorul delegat fiind edificatoare în acest sens. Practică judiciară neunitară s-a înregistrat în materia încuviinţării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenţie, unde CNADNR a solicitat executarea silită a tarifului de despăgubire pentru lipsa rovinietei valabile. Au fost completuri care au apreciat că procesul-verbal de contravenţie nu constituie titlu executoriu atâta vreme cât creditoarea nu a făcut dovada rămânerii sale definitive, iar alte completuri au apreciat că nu trebuie făcută această dovadă în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite.

În cadrul instanţelor de control judiciar s-au identificat situaţii de practică neunitară, atât în materie civilă cât şi în materie penală. Unele situaţii s-au rezolvat pe parcurs, prin adoptarea unor decizii pronunţate în recursul în interesul legii sau privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale, însă alte probleme au rămas în continuare în suspans.

11

Deşi judecătorul este independent şi se supune numai legii, ar fi totuşi de dorit ca practica instanţelor de control judiciar să fie unitară, pentru că numai într-o asemenea situaţie judecătorul de fond poate să-şi formeze o convingere şi să adopte o conduită profesională conformă cu practica tribunalului sau a curţii de apel.

Pe de altă parte, practica neunitară are un impact ridicat asupra credibilităţii actului de justiţie, afectează principiul previzibilităţii, principiul securităţii raporturilor juridice şi dreptul la un proces echitabil şi este de natură să genereze suspiciuni asupra corectitudinii actului de justiţie, să provoace indignarea tuturor persoanelor implicate în actul de justiţie.

Practica neunitară reprezintă una din principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, fiind reprezentată de aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare.

În cadrul întâlnirilor trimestriale organizate de Curtea de Apel Piteşti, s-a încercat unificarea practicii dar, dincolo de argumentele avute în vedere la expunerea unor opinii majoritare sau chiar unanime, au existat şi există şi în continuare soluţii divergente sub acelaşi aspect.

Judecătorii instanţei noastre şi personalul auxiliar de specialitate au încercat, în limita timpului disponibil, să discute de fiecare dată problemele apreciate ca fiind neclare, atât cele care ţin de substanţa dreptului cât şi cele care ţin de organizarea şi funcţionarea autorităţii judiciare, astfel încât să se adopte o soluţie unitară la nivelul judecătoriei, cât mai aproape de litera şi spiritul legii.

I.3.4 Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

Formarea profesională continuă atât pentru judecători, cât şi pentru personalul auxiliar s-a materializat în întâlniri în care s-a discutat despre aplicarea noilor reglementări intervenite atât în domeniul legislativ cu referire specială la Codul penal şi Codul de procedură penală intrate în vigoare la 01 februarie 2014, cât şi în domeniul regulamentar cu referire specială la hotărârile de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi la aplicaţia ECRIS. În anul în curs s-au produs câteva modificări succesive ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, ceea ce a condus la operarea unor modificări şi în sistemul ECRIS, personalul auxiliar şi conducerea instanţei trebuind să acorde o atenţie sporită şi un timp apreciabil pentru ca toate dispoziţiile legale să fie respectate.

A fost încurajată participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.

12

În cursul anului 2014 o parte din magistraţii instanţei au participat la şedinţele de învăţământ profesional organizate la sediile unor instanţe din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, precum şi la seminarii organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pentru formarea profesională continuă.

De asemenea, şi personalul auxiliar de specialitate a participat la cursuri de formare profesională continuă organizate la nivelul Curţii de Apel Piteşti sau la nivel naţional, fiecare dintre judecătorii şi grefierii participanţi dobândind cunoştinţe noi utile pe care le-au adus în discuţia tuturor colegilor, în vederea perfecţionării calităţii actului de justiţie.

În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ profesional pentru judecători, unde s-au discutat probleme controversate, astfel de întâlniri organizându-se şi ori de câte ori s-a apreciat necesar pentru lămurirea unor probleme de drept. Personalul auxiliar a fost şi el instruit cu regularitate de către preşedintele instanţei şi judecătorul desemnat să răspundă de activitatea acestuia, grefierii purtând şi ei unele discuţii suplimentare atunci când au apreciat că nu stăpânesc prea bine o problemă ce trebuia să-şi găsească aplicarea.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2014

La data de 01 februarie 2014 au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, acest lucru având un impact deosebit asupra activităţii instanţei pe anul în curs. De asemenea, în luna octombrie 2014 a fost modificat şi Codul de procedură civilă în mod substanţial, mai ales în materia executării silite.

Ca urmare a acestor modificări, activitatea personalului instanţei s-a îngreunat semnificativ, legea obligând efectuarea unei proceduri prealabile şi în materie penală, la fel ca în materie civilă, ceea ce a sporit numărul actelor de procedură ce trebuie comunicate către participanţii la proces. Aplicaţia ECRIS nu a fost adaptată la noile modificări intervenite în materie penală, iar personalul instanţei a fost nevoit să adapteze unele lucruri pentru a putea efectua comunicările actelor de procedură în conformitate cu legea.

De asemenea, a fost modificat în repetate rânduri, chiar pe o perioadă scurtă de timp, şi Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, ceea ce a impus efectuarea de modificări permanente în aplicaţia ECRIS, reconfigurarea unor completuri de judecată şi multe alte operaţiuni care şi-au pus amprenta în mod negativ asupra capacităţii şi performanţelor personalului instanţei.

13

CAPITOLUL III – RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR

III.1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În anul 2014 judecătorii şi ceilalţi angajaţi ai instanţei au respectat normele legale, pe cele ale regulamentului şi pe cele privind deontologia şi etica profesională, manifestând interes pentru creşterea performanţei şi a responsabilităţii, a imaginii justiţiei în ansamblu şi exercitându-şi cu bună credinţă şi eficienţă atribuţiile de serviciu ce le sunt stabilite prin lege sau le-au fost date de conducerea instanţei.

În cursul anului trecut niciun judecător ori membru al personalului auxiliar nu a fost sancţionat disciplinar pentru săvârşirea vreunei abateri disciplinare şi nici nu s-a aflat în procedura cercetării disciplinare prealabile.

La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost verificate de către Serviciul de Inspecţie Judiciare 7 sesizări formulate de petenţi în legătură cu modul de instrumentare al dosarelor de către judecători din cadrul instanţei. În toate acele situaţii, soluţiile au fost de clasare, deoarece nu s-a confirmat existenţa unor indicii de săvârşire a vreunei abateri disciplinare de către judecătorul menţionat în sesizare, astfel că nu s-a impus luarea unor măsuri.

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Aşa cum s-a detaliat la punctul anterior, personalul instanţei a fost unul integru, îndeplinindu-şi cu conştiinciozitate atribuţiile de serviciu şi nefiind implicat în cauze de natură penală care să atragă răspunderea juridică.

Probabil că au mai fost situaţii în care unii justiţiabili nemulţumiţi au formulat plângeri penale împotriva judecătorilor sau grefierilor la organul de urmărire penală competent, aşa cum formulează şi la Consiliul Superior al Magistraturii, însă în niciun caz nu s-a declanşat urmărirea penală împotriva vreunui angajat al instanţei, implicit neintervenind vreo judecată penală cu privire la acesta.

14

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

La nivel european funcţionează instanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, unde cetăţenii se pot adresa când consideră că le-au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate prin Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg, unde cetăţenii comunitari se pot adresa pentru interpretarea şi aplicarea prioritară a tratatelor şi a celorlalte acte normative ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană s-a creat pentru a asigura libera circulaţie a persoanelor şi protecţia cetăţenilor, în cadrul său desfăşurându-se tot felul de politici, de la gestionarea frontierelor ei externe până la cooperarea judiciară în materie civilă şi penală.

Conform evidenţelor biroului de executări penale al Judecătoriei Curtea de Argeş, în anul 2014 au fost emise 2 mandate europene de arestare şi au fost înregistrate 7 cereri privind recunoaşterea unei hotărâri penale străine.

De asemenea, au fost înregistrate 7 cereri privind notificări de acte judiciare din partea unor state străine către cetăţenii români, solicitându-se şi efectuarea de probe prin comisie rogatorie, atât de statul român cât şi de statul străin (anchete psihosociale, audieri de minori, audieri de martori, veniturile băneşti lunare ale părţilor).

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În anul 2014 activitatea Judecătoriei Curtea de Argeş nu a făcut obiectul vreunui control al inspectorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Relaţia dintre Judecătoria Curtea de Argeş şi parchetul de pe lângă aceasta a fost una nu foarte bună, existând cazuri când procurorul de şedinţă nu era prezent la şedinţele de judecată la ora fixată de preşedintele de complet, precum şi situaţii în care, deşi legea obliga procurorul să înainteze unele acte de procedură sau să pună unele concluzii scrise ori verbale, nu s-a respectat acest lucru.

De remarcat este că în cursul anului 2014 activitatea Judecătoriei Curtea de Argeş nu a fost reflectată în mod negativ în mass-media locală, cu atât mai puţin în cea naţională.

Biroul de informare şi relaţii publice al instanţei a asigurat legătura cu publicul în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, iar

15

petiţiilor primite li s-a răspuns în totalitate în termen legal. Nu s-au înregistrat cereri cu privire la informaţiile clasificate, fiind operate în registrele speciale 11 cereri privind informaţiile de interes public şi 5 alte cereri. Instanţa a răspuns cu promptitudine tuturor acestor solicitări, neînregistrându-se reclamaţii sau cereri de sesizare a autorităţilor judiciare competente.

Raporturile Judecătoriei Curtea de Argeş cu membrii Barourilor de avocaţi au fost foarte bune şi nu s-au semnalat cazuri în care să nu se asigure asistenţa juridică din oficiu a inculpaţilor sau a părţilor pentru care s-a dispus ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat.

În desfăşurarea activităţii instanţei au mai fost implicaţi şi reprezentanţii poliţiei, primăriilor, jandarmeriei, relaţiile cu aceştia fiind foarte bune şi prompte.

În ceea ce priveşte colaborarea cu experţii tehnici şi contabili judiciari şi cu Biroul local de expertize judiciare tehnice şi contabile de pe lângă Tribunalul Argeş, s-au înregistrat unele neconformităţi din cauza întârzierii efectuării lucrărilor de către unii experţi, uneori chiar în mod nejustificat, precum şi din cauza comunicării ineficiente dintre personalul instanţei şi reprezentantul biroului de expertize, acesta din urmă nepunând la dispoziţia instanţei, cu promptitudine, orice modificare intervenită în listele cu experţii judiciari disponibili, ceea ce a condus la tergiversarea soluţionării unor procese.

Relaţia instanţei cu Tribunalul Argeş a fost una foarte bună, neexistând probleme care să creeze nemulţumiri de o parte sau de alta.

Referitor la relaţia dintre instanţa noastră şi Curtea de Apel Piteşti, aceasta a fost una bună, cu menţiunea că uneori conducerea curţii a efectuat unele acte unilaterale cu impact negativ asupra activităţii Judecătoriei Curtea de Argeş, fără să consulte conducerea noastră ori să ţină seama de solicitările acesteia. Ne referim aici la situaţia grefierilor delegaţi la alte instanţe, cu privire la care preşedintele judecătoriei nu a avut vreun drept de opţiune în alegerea acestor grefieri, mai ales că, la momentul delegării lor iniţiale, grefierii respectivi nici nu au fost de acord cu această măsură.

Pe parcursul anului 2014, la nivelul Judecătoriei Curtea de Argeş nu s-au înregistrat sesizări ori cereri formulate de membrii societăţii civile cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor unor persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exercita singure drepturile conferite de lege.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

Anul 2014 a fost cel mai dificil an din istoria de după anul 1990 a Judecătoriei Curtea de Argeş, în primul rând prin necesitatea aplicării cu stricteţe a dispoziţiilor Codului civil şi Codului de procedură civilă – intrate în vigoare în anul 2013 şi a dispoziţiilor Codului penal şi a Codului de procedură penală – intrate în vigoare la 01 februarie 2014. Tot personalul

16

instanţei s-a confruntat cu situaţii noi şi a trebuit să conlucreze pentru a ajunge la rezultate optime.

În afara activităţii de judecată, judecătorii instanţei au trebuit să facă faţă şi cerinţelor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, care s-a modificat des în anul în curs, să dea atenţia cuvenită sectarelor auxiliare de activitate şi să studieze profund cele patru coduri fundamentale.

Cei patru judecători definitivi (Bratu Marian-Mirel, Ungureanu Mihaela, Blejan Alexandru şi Stana Adrian Cornel) care au rămas la instanţă după ce unii judecători s-au pensionat ori au promovat la instanţa superioară au făcut un efort deosebit, ei fiind cei care au preluat de la colegii lor foarte multe dosare – deloc simple – şi au continuat şi judecata în dosarele proprii, ceea ce le-a adus un consum fizic şi psihic demn de luat în seamă.

Ţinând seama de realităţile concrete de la instanţă din anul 2014, apreciem activitatea desfăşurată ca fiind una extrem de pozitivă, cu amprenta calităţii şi operativităţii.

Activitatea pozitivă a instanţei şi efortul deosebit care s-a depus în 2014 reprezintă meritul întregului personal, care s-a mobilizat pentru realizarea acestora, îndeplinindu-şi în mod corespunzător şi cu simţ de răspundere atribuţiile de serviciu, într-un climat general propice, un personal prietenos şi conştient.

PREŞEDINTE,Judecător Marian-Mirel Bratu

17

portal.just.roportal.just.ro/216/SiteAssets/SitePages/informatii... · Web viewJudecătoria Curtea...

Documents

Transcript of portal.just.roportal.just.ro/216/SiteAssets/SitePages/informatii... · Web viewJudecătoria Curtea...