Vulgata este o traducere a Sfintei Scripturi în limba latină, făcută la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea. Această traducere și adaptările pentru limba latină i se datorează sfântului Ieronim, la cererea papei Damasus I al Romei.Termenul de Vulgata pentru această traducere a Bibliei provine de la expresia latină folosită în mod curent pentru a o desemna: versio vulgata, care înseamnă „traducerea folosită în mod obișnuit”.Vulgata a devenit în timp cea mai cunoscută și cu autoritate traducere a Sfintei Scripturi în limba latină pentru Biserica Romei.Încă din secolul al II-lea d.Hr. au fost folosite versiuni în limba latină ale Sfintei Scripturi, deși Biserica timpurie folosea îndeosebi limba greacă, chiar și în Occident.

Odată cu răspândirea creștinismului în Italia și în apusul imperiului roman, unde era preponderentă limba latină, Biblia in limba greaca nu au mai fost considerate ca satisfăcătoare. A devenit necesară o Biblie standard în limba latină pentru Biserica apuseană.

Sf. Damasus, papă al Romei (366-384), l-a însărcinat pe Fericitul Ieronim, unul dintre cei mai învățați Sfinți Părinți ai Bisericii apusene, să traducă și să revizuiască toate cărțile Sfintei Scripturi în limba latină, bazându-se pe textele grecești. La acea dată, canonul Vechiului Testament era Septuaginta (în limba greacă), iar cărțile Noului Testament (cele patru Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele Pauline, Epistolele sobornicești și Apocalipsa) erau scrise, de asemenea, tot în limba greacă.

Inițial, Sf. Ieronim a tradus în limba latină manuscrisele Noului Testament. Apoi, a continuat traducând în latină textul Vechiului Testament, pornind de la Septuaginta din limba greacăDorind apoi să lucreze cu textele ebraice, fără a se mai baza pe Septuaginta, Sf. Ieronim a călătorit la Betleem, unde a fondat o mănăstire, iar în anul 390 a început lucrul la o nouă traducere a Vechiului Testament. Comparând versiunile Vechiului Testament redactate în limbile ebraică, aramaică și greacă și traducând Evangheliile din greacă în latină, Sf. Ieronim a dat creștinătății cea de-a doua versiune a Bibliei în limba latină, după Vetus Latina (traducerile latine vechi, din secolul al II-lea d.Hr.).

Vulgata nu a fost imediat acceptată în toate bisericile apusene, dar în secolul al V-lea devenise deja o carte universală. S-a transmis prin numeroase variante, copiate de călugări. În anul 1456, Johannes Gutenberg a scos prima ediție tipărită a Bibliei Vulgata; această nouă tehnologie a confirmat faptul că Biblia în limba latină avea nevoie de o nouă ediție corectată.

La Conciliul de la Trent (1546) Biblia Vulgata tipărită de Gutenberg a fost examinată și decretată ca singura autentică.

Adolescenţa este timpul în care luăm universul prea în serios.”

(Mihai Relea)

Adolescența e cea mai frumoasă perioadă din viața noastră. Bineînțeles că fiecare perioadă are ceva bun, dar adolescența are ceva deosebit. Poate dinacest motiv ea trece cel mairepede. Anume în această perioadă ne pare că putem face orice, că nu există limită posibilităților. În adolescență ne îndrăgostim prima oară, în adolescență viața ne pare mai ușoară și mai interesantă.Adolescenții se simt mai liberi. Adolescența e perioada iubirii, a distracțiilor, dar și o perioadă decisivă, în care se formează scopul vieții noastre. De ceea ce vom face și ce vom alege în adolescență, depinde viața noastră în perioadele următoare ale vieții.

Poate adolescența este perioada și a suferinților,pentru că atunci putem fi răniți cel mai ușor, e o perioadă a emoțiilor puternice. Dar aceste emoții mai puțin plăcute, devin ,totuși,o amintire frumoasă peste ceva timp.

Adolescența e dură și crudă, nu-i pasă că ești doar un copil și te lovește din toate părțile cu încercări dificile, fără să-ți dea un ajutor, lăsându-te singur să răzbești. Însă, ea poate fi destul de frumoasă și chiar interesantă, dacă stai să o priveștidin unghiul acesta al descoperirii și al copilăriei, adolescența fiind considerata de mulți cea mai frumoasă parte din viață…în adolescență descoperindu-se începutul tuturor lucrurilor continuate mult mai amplu la maturitate.În această perioadă descoperindu-se sentimentele, trăirile și pasiunile fiecăruia dintre noi și mai ales încercarea de descoperire pe sine cu bune și cu rele.Din păcate descoperirea pe sine este cea mai grea, întrebându-te mereu de ce nu ești așa ori altfel poate ca ceilalți.Dar răspunsul e simplu : eu sunt eu și ei sunt ei, astfel noi toți fiind diferiți.

Privită din unghiul acesta al copilăriei și lăsând la o parte complexitatea adolescenței , aceasta reprezintă totuși niște ani frumoși din viață.Anul în care adolescentul ca mine și ca oricare altul este supus încercărilor de tot felul, încercări tratate diferit de la adolescent la adolescent, tratate cu o totală nepăsare ori cu mult interes,de aici adolescența fiind privită cu o doză de ”teribilism”, teribilism ce poate de multe ori este în exces.Tot din acest unghi poate fi considerată chiar banală și alcătuită din jocuri infantile ce se dovedesc a fi cu adevărat complicate cu trecerea rapidă a timpului.

În acest domeniu, subiectul vârsta adolescen ei este un fel de piatr filozofal , undomeniu incert, dar fascinant în acela i timp. Unii se aventureaz s îl p trund , pe când al iifug de el fiind prea complex, chiar complicat. De aici

i multitudinea de opinii contradictorii.Adolescen a a fost considerat vârst de aur, a marilor realiz ri, vârsta marilor elanuri,integr rii sociale, vârsta particip rii la progresul social dar i ingrat , a crizelor, anxiet ii,nesiguran ei, insatisfac iei, contesta iei, marginalit ii, subculturii, vârsta dramei, cu tot ce areea ca str lucire, dar i artificiu etc. etc. Ceea ce este mai interesant este faptul c ambeletabere au dreptate. Diversitatea opiniilor se bazeaz pe mai mul i factori: pe de o parte estevorba de unicitatea caracterial care caracterizeaz fiin a uman ceea ce genereaz un procescomplex de dezvoltare i o multitudine de situa ii, dar mai ales faptul c adolescen a este o perioad de tranzi ie, de transform ri structurale, psihologice, fiziologice. Aflat între dou vârste diametral opuse: pubertate i vârsta adult , adolescentul este un mozaic din toate punctele de vedere. Predomin îns o serie de tr s turi specifice vârstei adulte spre care seîndreapt . Este vârsta rebel , când adolescentul iese din universul copil riei

i se îndreapt c tre lumea adult , dar urmându- i propriul drum. Începe ruperea de autoritatea familiar iintegrarea în grupul celor asemenea lui. Adolescentul nu se poate rupe înc definitiv defamilie, ci doar par ial, el este înc dependent material de aceasta. Apar acum aspira iile devia , dar i primele obstacole serioase cu largi implica ii asupra viitorului adult. Acestea aurolul de a realiza cre terea gradului de con tientizare. Începe s con tientizeze valoarea notei i a examenelor care îi pot influen a viitorul prin posibilitatea / imposibilitatea alegerii unei profesii. Tot acum pot ap rea i atitudini opozante, de refuz, repulsie de înv tur , decunoa tere, acte de rebeliune, uneori gratuit motivat doar de dorin a de a fi altcumva, de a fiîmpotriva a tot ce înseamn autoritate, constrângere.Adolescen a este perioada modific rilor nu numai în planul psihic ci i fizic. Este perioada cre terii accelerate a corpului, a transform rilor interne ale organismului care aurolul de a-l preg ti pe copil pentru via a adult . Apar acum i modific ri la nivel sentimental.Cre te sensibilitatea, se reorganizeaz planul afectiv

-

motiva ional, apar sau se reorganizeaz sentimentele i pasiunile. Întâlnim o serie de modific ri i în planul intelectului, înregistrându-se acum dezvoltarea capacit ilor intellectual - reflexive, precum imagina ia sau inteligen a,ceea ce vor duce ulterior la formarea con tiin ei de sine. Adolescentul cap t astfel o nou percep ie asupra realit ii prin apropierea lui c tre lumea valorilor, construindu- i o identitate proprie.Toate aceste transform ri se realizeaz diferit

de la individ la individ. Astfel putemîntâlni o trecere calm la unii sau violent la al ii.Adolescen a poate fi denumit i perioada contradic iilor dramatice, deoarece poateexista o ruptur între aspira ii i posibilitatea de realizare a acestora ceea ce poate duce lagrave probleme de ordin individual sau chiar social. Nemul umit de el i de propriile realiz riadolescentul poate s vâr i acte cu implica ii deosebit de grave în plan social (este vorba aicide delincven , acestea fiind adesea asociate prin implicarea în anturaje cu grave influen e: bande, g ti cu un v dit comportament antisocial. Este vorba de acei neadapta i la condi iileimpuse de societate), sau frustr rile personale s fie îndreptate asupra propriei persoane (fugade acas ca o încercare de refuzare a autorit ii familiale, sau consumul de droguri, oriîncerc ri de sinucidere)