VSU

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz

ELABORAREA METODOLOGIEI DE URMARIRE A REALIZARII OBIECTIVELOR PRIVIND REUTILIZAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ

CUPRINS

1. INTRODUCERE 1.1 Prezentarea actualitatii si a importantei elaborarii metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz. 1.2 Elaborarea metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz. Recomandari europene si legislatia din Romania referitoare la metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz.

2. PRINCIPALELE ASPECTE ALE ELABORARII METODOLOGIEI DE URMARIRE A REALIZARII OBIECTIVELOR PRIVIND REUTILIZAREA, RECICLAREA, REVALORIFICAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ 2.1 Estimarea masei medii a unui lot de vehicule scoase din uz 2.2 Estimarea compozitiei cantitative si procentuale a materialelor rezultate de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau prin tocare/maruntire 2.3 Estimarea continutului de metal 2.4 Identificarea materialelor si componentelor ce pot fi reutilizate si reciclate 2.5 Calcularea cantitatilor si procentelor din materialele identificate a fi reutilizate si reciclate 3. INSTRUMENTE ECONOMICO-FINANCIARE PRIN CARE SE IMPLEMENTEAZA METODOLOGIA DE URMARIRE A REALIZARII OBIECTIVELOR PRIVIND REUTILIZAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ 4. CONCLUZII 5. BIBLIOGRAFIE 1 Institutul de Cercetari Electrotehnice


1. INTRODUCERE 1.1 Prezentarea actualitatii si a importantei elaborarii metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz.Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au inceput sa fie investigate amanuntit de Comisa Europeana in a doua jumatate a anilor 90 mai intai printr-o serie de studii (ex: Vehicule scoase din uz Date curente de baza reflectand contextul ecologic si economic general al problemei vehiculelor scoase din uz Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au aratat atat dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 15 state UE din acea perioada fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cat si faptul ca este necesara crearea unui cadrul legislativ uniform si coerent la nivelul statelor membre. Cadrul respectiv trebuia sa prevada criterii de performanta pentru tratarea vehiculelor scoase din uz in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei si atingerea unui grad ridicat de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a materialelor si componentelor provenind de la depoluarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. In plus, pentru facilitarea gestionarii VSU a trebuit sa se includa obligatii legate de fabricarea vehiculelor noi, in mod special in ceea ce priveste codarea obligatorie a componentelor de plastic in vederea facilitarii dezmembrarii si restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor. In plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislatiei comunitare in domeniul gestionarii deseurilor si anume: principiul poluatorul plateste; principiul responsabilitatii producatorului.

A fost de asemenea utilizata experienta legata de elaborarea si implementarea altor componente similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex.: ambalaje, uleiuri uzate, baterii si acumulatori uzati) unde s-au aplicat aceleasi principii. Datele care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare si cerintelor minime pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de colectare/tratare au fost obtinute plecand de la rezultatele sistemelor deja functionale in anumite state membre (in mod special Olanda, Danemarca si Suedia). Principalele idei care au rezultat in urma studiilor si care au stat la baza elaborarii Directivei 2000/53/CE sunt urmatoarele: deseurile trebuie reutilizate si valorificate acordandu-se intaietate reutilizarii si reciclarii; statele membre trebuie sa ia masuri pentru a se asigura ca operatorii economici instituie sisteme de colectare, tratare si valorificare a vehiculelor scoase din uz; 2 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz statele membre trebuie sa se asigure ca ultimul detinator si/sau proprietar poate livra vehiculul uzat catre o instalatie de tratare autorizata fara costuri, ca urmare a faptului ca vehiculul nu are valoare sau are o valoare comerciala negativa, iar producatorii acopera integral sau in mare masura costurile punerii in aplicare ale acestei masuri; este important ca masurile preventive sa se aplice cu incepere din faza de proiectare a vehiculului si sa se concretizeze in special in reducerea si controlul substantelor periculoase pentru a preveni eliberarea acestora in mediu, a facilita reciclarea si pentru a evita eliminarea deseurilor periculoase; avand in vedere nivelul scazut la care se realizeaza, reciclarea tuturor partilor din plastic ale vehiculelor uzate trebuie imbunatatita continuu; cerintele pentru dezmembrarea, refolosirea si reciclarea vehiculelor uzate si a componentelor acestora trebuie integrate in etapele de proiectare si productie ale noilor vehicule; trebuie incurajata dezvoltarea pietelor de materiale reciclate; este necesara introducerea unui certificat de distrugere pentru a conditiona radierea vehiculelor scoase din uz; agentii economici care desfasoara operatiuni de colectare si tratare a vehiculelor scoase din uz trebuie sa detina autorizatii de mediu; este necesara promovarea proprietatilor legate de reciclarea si valorificarea vehiculelor; stocarea temporara si tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel incat sa se previna impactul negativ asupra mediului si afectarea concurentei si a schimburilor comerciale; pentru a obtine rezultate pe termen scurt si pentru a oferi agentilor, consumatorilor si autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung, este necesara stabilirea de obiective cuantificate de reutilizare, reciclare si valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici; producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate si fabricate astfel incat sa permita indeplinirea obiectivelor de reutilizare, reciclare si valorificare; prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenta si in special accesul intreprinderilor mici si mijlocii pe piata de colectare, dezmembrare, tratare si reciclare; pentru a facilita dezmembrarea si valorificarea producatorii trebuie sa puna la dispozitia instalatiilor autorizate toate informatiile necesare referitoare la dezmembrare, in special pentru materialele cu grad ridicat de risc; consumatorii trebuie sa fie informati corespunzator despre gestionarea vehiculelor scoase din uz pentru a-si adapta comportamentul si atitudinile; in acest scop, agentii economici relevanti trebuie sa puna la dispozitie informatiile necesare.

3 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz 1.1.1 Generalitati privind tratarea si depozitarea VSU Vehiculele ajung in categoria VSU din doua motive: pe deoparte datorita faptului ca ating o anumita varsta, devin practic btrne, acestea numindu-se vehicule scoase din uz naturale, sau au suferit accidente in urma carora nu au mai putut fi recuperate, acestea din urma purtnd numele de vehicule scoase din uz prematur. Figura 1.1 prezint o schem simplificat a aparitie i a modului de tratare a VSU.

Vehicule in uz

VSU din cauze naturale (batrane )

VSU premature (accidente)

Aparitia VSU fgadfaef

Reutilizare (baterii, combustibil) Reprocesare (baterii, fluide)

Depoluare Indepartarea bateriilor, fluidelor, anvelopelor, airbag-urilor

Reutilizarea pieselor/partilor Reciclarea materialelor

Dezmembrare Indepartarea partilor/materialelor

Recuperarea metalului

Tocare Tocarea vehiculului, recuperarea metalului

Recuperarea materialelor/combustibili Recuperarea energetica

Tratarea reziduurilor de la tocator Termica/mecanica

Depozitarea finala reziduurilor (la depozitul de deseuri)

Figura 1.1.1 Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare, prin indepartarea partilor componente care pot fi reciclate, reutilizate sau valorificate, fie trimise direct la tocator (la shredder). Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorba,VSU vor trece in prima faza printr-o etapa de depoluare. Cu toate ca, in trecut vehiculele puteau ajunge la toctor intregi, odata cu cresterea cerintelor cuprinse in Anexa I a Directivei 53/2000, astfel se impune indepartarea materialelor de genul sticla, anvelope, materiale destinate reciclarii, pe 4 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz langa etapa preliminara de depoluare. Aceste noi restrictii vor incuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse dezmembrari mai degraba decat tocarii. 1.1.2 Etapele tratarii a. Depoluarea Conform Articolului 6 din Directiva 53/2000, VSU trebuie supuse unui proces de depoluare inanite de a fi depozitate in vederea tratarii. Anexa 1 specifica tratamenul cerut, tratament ce impica: - scoaterea (indepartarea) bateriilor si a rezervorului de combustibil - scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explosibile (ex. air bag-urile) - scoaterea, colectarea separata si depozitarea combustibilului, uleiului de motor, uleilui de transmisie, uleiului de la cutia de viteze, uleiului hidarulic, lichidului de racire, antigelului, fluidului de frana, fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU, doar daca nu este necesara pastrarea lor in vederea reutilizarii componentelor in cauza(care le contin). - scoaterea (indepartarea), pe cat posibil, a tuturor componentelor identificate ca ar contine mercur. Aceste materiale reprezinta cca 3% din masa medie a unui VSU. Bateriile pot fi reutilizate, daca sunt intr-o stare buna, sau pot fi reconditionate. Fluidele sunt in general reprocesate sau vndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica). b. Dezmembrarea Dezmembrarea implica indepartarea celor mai valoroase componente sau a partilor componente pentru care exista cerere in vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesarii). Cele mai des intalnite componente destinate reutilizarii sunt: roile (oel/aliaj) motoarele cutiile de viteze partile componente precum carburatorul, alternatoarele, distribuitoarele, faruri, discurile i caliperele de frn anvelopele radiatoarele bateriile alte parti componente in functie de starea in care se afla si de valoarea comerciala a acestora. 5 Institutul de Cercetari Electrotehnice

-


Daca nu sunt refolosite, partile mari din metal precum radiatoarele, motoarele, cutiile de viteze, carburatoarele, motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori indepartate si trimise la specialistii in reprocesare pentru a fi recuperat metalul. O mai mare parte din partile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele provenite de la VSU naturale. Conform statisticilor aproximativ 47% din greutatea unui VSU prematur este dezmembrat in acest scop, in timp ce numai 9% din greutatea unui VSU natural. Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute, de aceea aproximativ 68 % din partile dezmembrate vor fi vandute pentru reutilizare, iar restul de 32% vor fi eventual tocate. Dupa dezmembrare, ceea ce ramane dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare, inainte de a fi trimise la tocator. Dupa depoluare si dezmembrarea partilor componente greutatea VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu cca 25-30%. Conform Anexei I din Directiva anumite parti/materiale trebuie sa fie indepartate in etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea. Acestea includ: - catalizatorul - partile metalice ce contin cupru, aluminiu, magneziu, daca nu exista posibilitatea separarii acestora in timpul procesului de tocare - anvelopele si partile mari din plastic (amortizoarele, tabloul de bord, containerele de fluide, etc), daca nu exista posibilitatea separarii acestora in timpul procesului de tocare - sticla. c. Tocarea Carcasele VSU tratate pot fi tocate, dupa depoluare si eventual dupa indepartarea tuturor componentelor ce pot fi valorificate. VSU sunt tocate (in general in combinatie cu alte surse de metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate in metale feroase, metale neferoase si reziduuri de tocare. Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea continutului de metal a unui VSU, datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate in urma tocarii. Fractia ne-metalica (reziduu de tocare) este alcatuita din materiale precum plastic, spuma, sticla, cauciuc si textile. Acesta fractie poate fi reciclata sau, de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale. Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicata deoarece de cele mai multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte materiale in timpul procesului de tocare. c.1. Tehnologii de tocare Tocarea vehiculelor este un proces n care are n centrul toctorului, o moar cu ciocane acioneaz ca un arbore toctor prin mcinarea materialelor cu care este alimentat (baloti de VSU obtinuti prin presare). Rezultatul tocrii este o mixtur de 6 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz metale feroase (ex: deeu cu coninut de fier), metale neferoase (ex: aliaje de cupru i aluminiu) i reziduuri de tocare. Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode. Metalele feroase i neferoase, aa numitele fraciuni (fracii) grele de tocare, pot fi trimise la topitorii secundare de metal, unde vor fi reciclate n noi produse. Deeul de tocare conine de asemenea sticl, fibre, cauciuc, plastce i mizerie (praf, pmnt). Acest rezduu este uneori difereniat n aa numita fracie uoara de tocare i praf. Pentru toctoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25% din greutatea VSU nainte de a ajunge la tocare (dup depoluare, dezmembrare). Toctoarele moderne vor avea echipament de curare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre sac (n mai puine cazuri). n figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare.

Fig. 1.2 Moara tocatoare cu ciocane pentru VSU Reziduurile de tocare conin deseori substane periculoase precum plumbul, cadmiu i PCB/PCT (bifenili policlorurati/trifenil poloclorurati). De aceea n unele ri acestea au fost clasificate ca fiind deeuri periculoase i au stabilit controale legislative. Nu exista foarte multe informaii disponibile cu privire la apariia de dioxine (PCDD/PCDF) n procesul de tocare. c.2 Tocatoarele de vehicule (shredder)


Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Moara de tocare folosit pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale rupe materialul cu ajutorul unor ciocane mari, ataate unui rotor. Capacitatea acestora poate ajunge la 6.000 CP. Aceste mainrii sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoi feroi i neferoi, canistre de aluminiu, deeu de aluminiu, deeuri feroase precum foi de fier, automobile, alturi de materiale nemetalice precum ceramice, carbune, calcar, crmid refractar, asfalt i igl. Acestea se folosesc n general n depozite de deeuri, instalaii de recuperare, rafinrii i topitorii. Moara de tocare mrunete materialele introduse, separ materialele feroase i neferoase, folosind echipamente de procesare n aval precum magnei, sisteme de curare i medii dense de separare. Sistemul de tocare este alctuit din patru pri diferite: acionarea toctorului (motorul), transportatorul de alimentare, dispozitivul de alimentare i tocare i sistemul de curare n aval. 1.1.3 Depozitarea Reziduurile de la tocator insumeaza intre 15% si 25 % din masa unui VSU, in functie de proportia materialelor recuperate, si sunt in general destinate depozitarii finale. Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice. Substantele organice sunt in special materialele polimerice (plastice, elastomeri), urmate in cantitate mai mica de produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice, piele). Materialele anorganice cuprind sticla, rugina, praf, etc. Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate. Pretratarea este de natura termica sau chimica.

1.1.4 Incinerarea/recuperare energetic Incinerarea cu recuperarea energetic pare o optiune atractiva pentru rezolvarea problemelor legate de reziduurile rezulatte de la toctor, ns aceasta este limitat de capacitatea de stocare. Incinerarea acestor reziduuri se poate face mpreun cu deeurile menajere municipale.

1.2 Recomandarile europene si legislatia din Romania referitoare la metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz.


Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz 1.2.1 Prevederile DIRECTIVEI 53/2000 (extras) Directiva stabilete msurile care vizeaz n primul rnd prevenirea producerii deeurilor de la vehicule i, pe de alt parte, reutilizarea, reciclarea i alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz i a componentelor lor n vederea reducerii cantitii de deeuri destinate eliminrii precum i mbuntirea eficienei cu privire cu privire la mediul nconjurtor, a operatorilor economici care intervin n ciclul de via al vehiculelor i n particular a acelora care intervin direct n tratarea vehiculelor scoase din uz. Definitii - Vehicul orice vehicul de categorie M1 (maini) sau N1 (camionete) definite n anexa II, partea A, din Directiva 70/156/CEE precum i vehiculele pe 3 roti, definite n Directiva 92/61/CEE, dar cu ecepia triciclurilor cu motor; - Vehicul scos din uz- vehicul devenit deeu n sensul art. 1, pct.a) al Directivei 75/442/CEE; -Productor - constructorul sau importatorul unui vehicul dintr-un stat membru; - Prevenire msurile care vizeaz reducerea cantitii i nocivitii pentru mediu a vehiculelor scoase din uz, a materialelor lor i a substanelor lor; - Tratare- toate activitile care intervin dup ce vehiculul scos din uz a fost predat la o instalaie de depoluare, de demontare, de selectare, de mcinare, de valorificare sau de pregtire pentru eliminarea deeurilor mcinate precum i toate celelalte operaii efectuate n vederea valorificrii i/sau eliminrii vehiculelor scoase din uz i a componentelor lor; - Reutilizare- toate operaiile prin care componentele vehiculelor scoase din uz servesc aceleiai utilizri ca aceleia pentru care au fost concepute; - Reciclare retratare, ntr-un proces de producie a deeurilor, fie n vederea aceleiai utilizrii originale, fie prin alte utilizri, dar cu excluderea valorificrii energetice; prin valorificare energetic se nelege utilizarea deeurilor combustibile att ca mijloc de producere a energiei, prin incinerare direct cu sau fr alte deeuri, dar cu recuperarea cldurii; - Operatori economici- productorii, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurare, demontatorii, mcintorii, recuperatorii, reciclatorii da vehicule i alii care intervin pentru tratarea vehiculelor scoase din uz; - Substan periculoas - cf. Directivei 67/548/CEE; - Mcinare toate dispozitivele utilizate pentru tierea n buci sau fragmentarea vehiculelor scoase din uz n vederea obinerii fierului vechi direct reutilizabil; - Informaii privind demontarea toate informaiile necesare pentru a permite tratarea corespunztoare i compatibil cu mediul a vehiculelor scoase din uz. Aceste informaii sunt pentru instalaiile de tratare autorizate de ctre constructorii devehicule i de ctre productorii de componente sub forma unor manuale sau prin intermediul canalelor media electronice (CD-Rom sau servicii on-line). Directiva se aplic vehiculelor i vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor i materialelor lor. Aceasta se aplic fr a prejudicia art.5,paragraful 4, al. 3, independent de modul cum vehiculul a fost ntreinut sau reparat n timpul utilizrii sale i independent de a ti dac vehicului a fost echipat cu componente furnizate de ctre productor sau alte componente pentru care montarea ct i piesele de schimb sau echipamentele suplimentare corespund dispoziiilor comunitare sau naionale aplicabile n domeniu. 9 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Directiva se aplic fr a prejudicia legislaia comunitar n vigoare i legislaiile naionale pertinente, n particular n ceea ce privesc normele de securitate, emisiile n atmosfer, zgomotul precum i protecia solului i a apelor. Prevenire 1. Pentru promovarea prevenirii generrii de deeuri, Statele Membre ncurajeaz n mod special: a) constructorii de vehicule, n legtur cu fabricanii de materiale i echipamente, s limiteze utilizarea substanelor periculoase n vehicule i s le reduc pe ct posibil nc din faza de concepie, mai ales pentru a preveni abandonarea substanelor n mediu, pentru a facilita reciclarea i pentru a evita eliminarea deeurilor periculoase; b) concepia i construirea noilor vehicule lund n considerare posibiliti de demontare, reutilizare i valorificare, n special reciclarea vehiculelor scoase din uz (V.S,U.). a componentelor i materialelor lor; c)constructorii de vehicule, n legtur cu fabricanii de materiale i echipamente, s integreze o mare parte din materialelle reciclabile n vehicule i alte produse, pentru a dezvolta o pia a a materialelor reciclabile. 2. a)Statele Membre vor asigura c materialele i componentele vehiculelor introduse pe pia dup 01.07.2003 s nu conin plumb, mercur, cadmiu sau crom hexavalent n alte cazuri dect cele enumerate n Anexa II i n condiiile care sunt precizate n aceasta. b) Aplicnd procedura stabilit, Comisia va modifica Anexa II, ori de cte ori este nevoie, n funcie de progresul tehnic i tiinific, astfel nct: i) s stabileasc valorile maxime ale concentariilor admise pentru substanele vizate la pct. a) din materialele i componentele specifice ale vehiculelor; ii) dac utilizarea substanelor de la pct.a) este inevitabil, s dea o derogare pentru materialele i componentele de vehicule care conin aceste substane; iii) s renune la materialele i componentele vehiculelor din Anexa II, dac acest lucru este posibil; iv) s specifice, n sensul pct.i) i ii), acele materiale i componente ale vehiculelor care pot fi scoase naintea oricrei tratri; acestea sunt etichetate sau identificate prin alte mijloace corespunztoare. Colectare 1. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca: - operatorii economici s realizeze un sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz precum i pentru piesele uzate care constituie deeuri, atunci cnd vehiculul este reparat (n msura n care acest lucru este tehnic posibil); - instalaiile de colectare s fie dispuse n mod corespunztor n teritoriu. 2. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca toate vehiculelor scoase din uz s fie transferate ctre instalaii de tratare autorizate. 3. Statele Membre realizeaz un sistem pentru anularea nmatriculrii unui vehicul scoas din uz pe baza prezentrii unui certificat de distrugere. Acest certificat de distrugere este eliberat deintorului i/sau proprietarului, n momentul transferului vehiculului scoas din uz ctre instalaia de tratare. Instalaiile de tratare autorizate conform Art.6 sunt abilitate s elibereze un certificat de distrugere, Statele Membre pot s autorizeze productorii, vnztorii i colectorii mandatai de ctre deintorii de instalaii de tratare autorizate s 10 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz elibereze certificate de distrugere, n msura n care acetia (productorii, vnztorii i colectorii) garanteaz transferul vehiculelor scoase din uz ctre o instalaie de tratare autorizat i dac sunt nregistrai de ctre autoritile publice. Eliberarea unui certificat de distrugere de ctre deintorii de instalaii de tratare sau de ctre cei mandatai de acetia (vnztorii i colectorii), nu le d dreptul de a cere un ramburs financiar, n afar de cazul n care Statele Membre cer n mod expres acest lucru. n cazul n care Statele Membre nu dispun de un sistem de anulare al nmatriculrii la data intrrii n vigoare a prezentei Directive, i creaz un sistem n care certificatul de distrugere este notificat la autoritatea competent corespunztoare atunci cnd vehiculului scos din uz este transferat ctre instalaia de tratare. 4. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca predarea unui vehicul scos din uz la o instalaie de tratare autorizat, conform p.3, s se efectueze fr nici o cheltuial a ultimului deintor i/sau proprietar. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca productorii s suporte costurile acestei msuri n totalitate sau a unei pri semnificative i s reprimeasc vehiculele scoase din uz n aceleai condiii ca cele de la primul alineat al acestui punct. Statele Membre pot s prevad c predarea vehiculului scos din uz s nu se fac n totalitate gratuit n cazul n care el nu conine componentele eseniale ale unui vehicul, n special motorul i caroseria. 5. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca autoritile componente s recunoasc i s accepte mutual certificatele de distrugere date n alt Stat Membru. Tratare 1. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca toate vehiculele scoase din uz s fie stocate (chiar temporar) i tratate cu respectarea prevederilor generale stabilite de Art.4 al Directivei 75/442/CEE i n conformitate cu cerinele tehnice minime stabilite de Anexa I a prezentei Directive, fr a prejudicia reglementrile naionale de sntate i mediu nconjurtor. 2. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca toate societile care efectueaz operaii de tratare s obin autorizaii de la autoritile competente sau s fie nregistrate de acestea conform Art.9,10,11 din Directiva 75/442/CEE. Derogarea de la autorizarea conform Art.11, p.1, pct.b), din Directiva 75/442/CEE poate s se aplice la operaiile de valorificare a deeurilor vehiculelor scoase din uz dup ce au fost tratate conform Anexei I, pct.3 a prezentei Directive, dac autoritile competente procedeaz la o inspecie naintea nregistrrii. Inspecia const n verificarea: a) tipului i cantitilor deeurilor de tratat; b) cerinelor tehnice generale ce trebuie respectate; c) msurilor de securitate care trebuie luate pentru a realiza obiectivele de la Art.4 al Directivei 75/442/CEE. Aceast inspecie are loc odat pe an, Statele Membre care beneficiaz de derogare anun rezultatele Comisie. 3. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca toate societile care efectueaz operaii de tratare s ndeplineasc cel puin urmtoarele obligaii conform Anexei I: a) Vehiculele scoase din uz sunt demontate naintea oricrei tratri, sau sunt luate msuri echivalente pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. 11 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Componentele sau materialele etichetate sau identificabile printr-un alt mijloc conform Art.4 p.2, sunt de asemenea nlturare naintea oricrei alte tratri; b) Materialele i compuii periculoi sunt nlturate i izolate n mod selectiv, astfel nct s nu contamineze vehiculele scoase din uz ce urmez a fi mcinate; c) Operaiile de demontare i de stocare sunt efectuate astfel nct s garanteze c ceea ce rezult poate fi reutilizat i valorificat, n mod special reciclat. Tratarea n vederea depolurii vehiculelor scoase din uz prevzut n Anexa I pct.3 se efectueaz n cel mai scurt timp. 4. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca autorizarea sau nregistrarea conform p.2 s cuprind toate condiiile necesare pentru respectarea condiiilor de la p. 1,2 i 3. 5. Statele Membre ncurajeaz societile care efectueaz tratarea s introduc sisteme agreate de gestiune a mediului. Reutilizare si valorificare 1. Statele Membre iau msurile necesare pentru ncurajarea reutilizrii componentelor i valorificrii componentelor care nu pot fi reutilizate, preferat fiind reciclarea, atunci cnd aceasta este viabil din punct de vedere ecologic, fr a prejudicia securitatea vehiculelor i a mediului nconjurtor, n special poluarea aerului i cea fonic. 2. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca operatorii economici s ndeplineasc urmtoarele obiective: a) cel mai trziu pn la 01.06.2006, pentru toate vehiculele scoase din uz procentul de reutilizare i valorificare va fi de minim 85% din greutatea medie pe vehicul i pe an. Pn la acest dat procentul de reutilizare i de reciclare va fi de minim 80% din greutatea medie pe vehicul i pe an. Pentru vehiculele produse nainte de 01.01.1980 Statele Membre pot s prevad obiective mai slabe, dar nu mai jos de 75% pentru reutilizare i valorificare i nu mai jos de 70% pentru reutilizare i reciclare. Statele Membre care se prevaleaz de obiectivele prezentului alineat informeaz Comisia i celelalte State Membre de motivele alegerii; b) cel mai trziu pn la 01.01.2015, pentru toate vehiculele scoase din uz procentul de reutilizare i de valorificare va fi de minim 95% din greutatea medie pe vehicul i pe an. Pn la aceeai dat procentul de reutilizare i reciclare va fi de minim 85% din greutatea medie pe vehicul i pe an. Cel mai trziu la 31.12.2005 Parlamentul European i Consiliul reexamineaz obiectivele vizate la pct. b) pe baza unui raport al Comisiei nsoit de o propunere. n raportul su, Comisia ine cont de evoluia compoziiei materialelor vehiculelor i de toate aspectele de mediu corespunztoare n ceea ce privete vehiculele. n conformitate cu procedura de la Art.11, Comisia stabilete modalitile necesare controlului respectrii de ctre Statele Membre a obiectivelor stabilite n prezentul paragraf. Pentru aceasta, Comisia ia n considerare toi factorii care trebuie luai n seam, n special pentru furnizarea de date i problema exporturilor i importurilor de vehicule scoase din uz. Comisia ia aceast msur cel mai trziu la 21.10.2002, 3. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Parlamentul European i Consiliul stabilete obiectivele att pentru reutilizare i reciclare, pentru anii de dup 2015.


Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz 4. Pentru pregtirea unei modificri a Directivei 70/156/CEE, Comisia va trebui s promoveze elaborarea de norme europene cu privire la posibilitile de demontare, valorificare i de reciclare a vehiculelor. n cazul n care aceste norme ar fi probate cel mai trziu nainte de finele anului 2001, Parlamentul European i Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, vor modifica Directiva 70/156/CEE pentru ca vehiculele recepionate n conformitate cu aceast Directiv i comercializate peste 3 ani dup modificarea Directivei 70/156/CEE vor fi reutilizate i/sau reciclate la minim 85% din greutatea pe vehicul i vor fi reutizate i/sau valorificate la minim 95% din greutate pe vehicul. 5.Propunnd modificarea Directivei 70/156/CEE cu privire la posibilitile de demontare, de valorificare i de reciclare a vehiculelor. Comisia va urmri ca reutilizarea componentelor s nu constituie o surs de pericol pentru securitate sau mediu nconjurtor. Norme privind codificarea-informatii privind demontarea 1. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca productorii, fabricanii de materiale i de echipamente, s utilizeze normele privind codificarea componentelor i a materialelor, n special pentru a facilita identificarea componentelor i a materialelor reutilizabile i valorificabile. 2. Statele Membre iau msurile necesare pentru ca productorii s furnizeze, ntr-un interval de 6 luni de la comercializare, pentru fiecare tip de vehicul nou coemrcializat, informaii privind demontarea. Aceste informaii indic, n msura necesarului instalaiilor de tratare, n conformitate cu obligaiile din aceast Directiva, diferitele componente i materiale ale vehiculelor precum i amplasarea tuturor substanelor periculoase din vehicule, pentru atingerea obiectivelor stabilite de Directiva 2000/53/CE. 4. Fr a prejudicia secretul comercial i industrial, Statele Membre iau msurile necesare pentru ca productorii de componente utilizate n vehicule s furnizeze informaii corespunztoare privind demontarea, stocarea i verificarea componentelor care pot fi reutilizate, instalaiilor de tratare autorizate, n msura n care aceste instalaii o cer. Stabilirea de raporturi si informare 1. La fiecare 3 ani, Statele Membre vor comunica Comisiei un raport despre aplicarea prezentei Directive. Acesta este realizat pe baza unui chestionar sau a unei scheme elaborate de Comisie, urmnd procedura prevzut la Art.6 al Directivei 91/692/CEE(8) n vederea constituirii de baze de date despre vehiculele scoase din uz i tratarea lor. Raportul conine informaii pertinente despre eventualele schimbri structurale observate n domeniul vnzrii vehiculelor cu motor, precum i a industriei de colectare, de demontare, mcinare, valorificare i reciclare, care pot sta la originea distorsiunilor concurenei ntre Statele Membre sau n interiorul acestora. Chestionarul sau schema este adresat Statelor Membre cu 6 luni naintea nceperii perioadei acoperite de raport. Raportul transmis Comisiei n 9 luni dup perioada de 3 ani care este acoperit de acesta. Primul raport acoper o perioad de 3 ani ncepnd cu 21.04.2002. 13 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Pe baza informaiilor stabilite mai jos, Comisia public, n 9 luni, un raport despre aplicarea prezentei Directive, raport prevzut n urma recepiei raporturilor Statelor Membre. 2. Statele Membre cer, n fiecare caz, operatorilor economici implicai, publicarea de informaii asupra: - concepiei vehiculelor i a componentelor lor, asfel nct s fie posibil valorificarea i reciclarea; - tratrii vehiculelor scoase din uz, respectrii mediului, n special n ceea ce privete demontarea i extragerea tuturor lichidelor; - dezvoltrii i optimizrii metodelor de reutilizare, de reciclare i valorificare a vehiculelor scoase din uz i a componentelor lor; - progresului realizat n domeniul valorificrii i reciclrii pentru reducerea cantitii de deeuri care trebuie eliminate i creterea procentului de valorificare i de reciclare. Productorul trebuie s pun aceste informaii la dispoziia cumprtorilor poteniali de vehicule. Ele sunt cuprinse n documentaia promoional publicat atunci cnd se comercializeaz un vehicul nou. Intrarea n vigoare, se aplic: - ncepnd cu 01.07,2002 pentru vehiculele comercializat ncepnd cu aceast dat; - ncepnd cu 01.01.2007 pentru vehiculele comercializate nainte de data prevzut mai sus. 1.2.2 ELABORAREA metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz n sensul prezentei lucrari, respectand HG 2406/2004, art. 2, urmtorii termeni i expresii semnific: a) vehicul - orice vehicul aparinnd categoriilor M sau N, precum i vehiculele cu 3 roi, astfel cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementrilor privind condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc vehiculele rutiere n vederea admiterii n circulaie pe drumurile publice din Romnia - RNTR 2, cu modificrile i completrile ulterioare, cu excepia mototriciclurilor; b) vehicul scos din uz (VSU) - un vehicul devenit deeu, n sensul definiiei din anexa nr. IA la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001; c) productor - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul n Romnia; d) productor individual - persoan fizic sau juridic care produce ori import vehicule, dar care nu desfoar aceast activitate cu titlu profesional; e) prevenire - msurile care urmresc reducerea cantitii i nocivitii pentru mediu a vehiculelor scoase din uz, a materialelor i substanelor din componena acestora; f) tratare - orice activitate desfurat dup ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent economic care desfoar activiti de depoluare, dezmembrare, tiere, mrunire, 14 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz valorificare sau pregtire pentru eliminarea deeurilor mrunite, precum i orice alt operaiune efectuat n vederea valorificrii i/sau eliminrii vehiculelor scoase din uz i a componentelor; g) reutilizare - orice operaiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate n acelai scop pentru care au fost concepute; h) reciclare - reprelucrarea deeurilor ntr-un proces de producie n vederea utilizrii n scopul iniial sau pentru alte scopuri, dar cu excluderea valorificrii energetice; i) valorificare energetic - utilizarea deeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei, prin incinerare direct sau coincinerare, cu sau fr alte deeuri, dar cu recuperarea cldurii; j)valorificare - oricare dintre operaiunile prevzute n anexa nr. IIB la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001; k) eliminare - oricare dintre operaiunile prevzute n anexa nr, IIA la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001; l) operatori economici - productorii, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurare, precum i agenii care au ca obiect de activitate tratarea, recuperarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor i materialelor acestora; m) substan periculoas - orice substan considerat periculoas potrivit art. 7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, aprobat cu modificri prin Legea nr. 451/2001; n) instalaie de mrunire a vehiculelor scoase din uz (shredder) - orice instalaie utilizat pentru tierea n buci sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz, inclusiv n scopul obinerii de resturi metalice direct refolosibile; o) informaii referitoare la dezmembrare - toate informaiile necesare pentru tratarea corespunztoare i ecologic raional a vehiculelor scoase din uz, Aceste informaii vor fi puse la dispoziie agenilor economici care dein instalaii de tratare autorizate de ctre productorii de vehicule i productorii de componente sub form de manuale sau pe suport electronic, cum ar fi CD-ROM, servicii on-line; p) pies de nlocuire - pies destinat s nlocuiasc la un vehicul acea pies cu care vehiculul a fost omologat de tip; r) mas medie la gol a vehiculului - mas proprie a vehiculului, conform crii de identitate a vehiculului, minus masa coninutului rezervorului de carburant umplut la 90 % din capacitate i masa conductorului auto evaluat la 75 kg; s) depoluare - golirea de fluide i de substane chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz, cu respectarea prevederilor anexei nr. 1 la prezenta hotrre; 15 Institutul de Cercetari Electrotehnice


t) certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deintor al vehiculului scos din uz de ctre unitile autorizate pentru colectare/tratare. In vederea elaborarii metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizare, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz s-au implementat urmatoare documente si legi:

1.2.2.1 PLANUL DE IMPEMENTARE A DIRECTIVEI 53/2000 1.2.2.2 HG 2406/2004 modificata 1.2.2.3 LEGISLATIE CONEXA 1.2.2.1 PLANUL DE IMPEMENTARE A DIRECTIVEI 53/2000/CE Principalele cerinte ale directivei transpuse prin planul de implementare in Romania: 1. Colectarea gratuita, de la ultimul detinator, a vehiculelor scoase din uz; 2. Limitarea utilizarii substantelor periculoase la fabricarea vehiculelor si reducerea utilizarii acestora incepand cu faza de conceptie; 3. Integrarea unei cantitati crescande de materiale reciclate provenind de la vehicule in vehiculele noi si in alte produse pentru a dezvolta pietele pentru materiale reciclate; 4. Punerea la punct de catre operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz si in masura in care este fezabil tehnic a deseurilor de piese rezultate de la repararea vehiculelor; 5. Punerea la punct a unui sistem conform caruia radierea unui vehicul scos din uz sa se faca numai in baza unui certificat de distrugere (eliminare). Prin articolul 47 litera d) al HG nr. 85/2003 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, s-a stabilit necesitatea prezentarii unei dovezi ca vehiculul a fost dezmembrat de un agent economic autorizat, atunci cand se solicita radierea vehicului pentru ca acesta este impropriu din punct de vedere tehnic. Aceasta corespunde in mare masura cerintelor art.5 alin 3, al Directivei in ceea ce priveste certificatul de distrugere, alinierea deplina la cerintele acestuia s-a realizat in anul 2004, prin adoptarea unui Ordin Comun. Legea nr. 421/2002 privind regimul vehiculelor abandonate sau fara stapan permite autoritatilor admistratiei publice locale sa identifice, sa ridice si sa valorifice vehiculele scoase din uz. Operatorii economici implicati in implementarea Directivei 2000/53/CE sunt: producatorii, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurari, dezmembratorii, operatorii instalatiilor de maruntire (shreddere), reciclatorii sau alti operatori de tratare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor si materialelor acestora. 1.2.2.2 HG 2406/2004 modificata Guvernul a aprobat o hotarare privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, pentru a preveni acumularea deseurilor, precum si pentru a permite reutilizarea, reciclarea si valorificarea vehiculelor si a componentelor lor. In Romania, Directiva 2000/53/CE a fost transpusa prin HG 2406/2004, majoritatea 16 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz prevederilor au intrat in vigoare in perioada 2005-2006. Potrivit acestei hotarari producatorii vor trebui sa isi constituie o retea de colectare uniform raspandita in teritoriu care sa contina minim: a) un punct de colectare n fiecare judet; b) un punct de colectare n fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori; in cazul in care volumul VSU predate depasesc capacitatea de prelucrare a punctului de colectare prevazut la lit. a c) 3 puncte de colectare n municipiul Bucuresti. Este de asemenea obligatorie, incepand cu 2007, atingerea urmatoarelor obiective de reciclare si valorificare: a) reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa medie pe vehicul si an avehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie 1980; b) reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul si an a vehiculelor fabricate dup 1 ianuarie 1980; c) reutilizarea si reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul si an a vehiculelor fabricate nainte de 1 ianuarie 1980; d) reutilizarea si reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul si an a vehiculelor fabricate ncepnd cu data de 1 ianuarie 1980. Incapand cu 1 ianuarie 2015, operatorii economici trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor obiective, luand in considerare masa medie la gol: a) reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa medie pe vehicul si an pentru toate vehiculele scoase din uz; b) reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul si an pentru toate vehiculele scoase din uz; In fond, elaborarea metodologiei de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz consta in aplicarea HG 2406/2004 modificata prin care sunt clar explicitate modalitatile de raportare a catitatilor de materiale reutilizate, reciclate, valorificate de la vehicule scoase din uz. Tabelele aratate in anexa 2 la HG 2406/2004 modificata, prezentate mai jos in tabelele 1,2,3 si 4, sunt in masura sa raspunda cerintelor de informare si urmarire a realizarii obiectivelor privind vehiculele scoasa din uz. 1.Materiale provenite de la depoluarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz (in tone pe an) Tabel 1 Total Eliminate Materiale de la Reutilizate Reciclate Valorificate energetic valorificat prin depoluare si e depozitare dezmembrare (**) (A) (B1) (C1) (D1 = E1 1+C1) Baterii Fluide(excl, combustibil) ulei 17 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Ulei din filtre Alte materiale pe baza apa de la depoluare Catalizator Componente metalice Anvelope Piese mari din plastic Sticla Alte materiale de la dezmembrare Total

2. Materiale provenite de la tocarea/maruntirea vehiculelor scoase din uz (in tone pe an) Tabel 2 Reciclate Valorificate Total Eliminate Materiale de la energetic valorificate prin tocare/maruntire (**) depozitare (B2) (C2) D2 = E2 B2+C2 Materiale feroase (otel) Meteriale neferoase (aluminiu, cupru, zinc, plumb etc.) Fractia usuoara rezultata in Urma tocarii/maruntirii Altele Total 3.Monitorizarea vehiculelor scoase din uz (partilor vehiculelor scoase din uz) exportate pentru tratare (in tone pe an) Tabel 3 Totalul vehiculelor Totalul vehiculelor Totalul vehiculelor Masa totala a scoase din uz Scoase din uz scoase din uz vehiculelor care (partilor vehiculelor (partilor vehiculelor (prtilor vehiculelor sunt exportate scoase din uz) scoase din uz) scoase din uz) pentru fiecare exportate care au exportate care au exportate care au tara1 fost valorificate fost eliminate fost reciclate (F1) (**) energetic (F2) (F3)



4. Monitorizarea cantitatii totale de materiale reutilizate, reciclate, valorificate (in tone pe an) Tabel 4 Reutilizate Total Total Total reutilizat si Total reutilizat si reciclate valorificat reciclat valorificat (A) (B1+B2+F1) (D1+D2+F2) (X1=A+B1+B2+F1) (X2=A+D1=D2+F2) W1(masa totala de VSU) = W ( numarul total de VSU) = X1/W1 X2/W1

Nota: (**) se vor utiliza, acolo unde este posibil, codurile conform HG 856/2002 privind evidenta gestiuniideseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. 1.2.2.3 LEGISLATIE CONEXA Ordonanta nr. 82/2000 -privind autorizarea agentilor economici care presteaza servicii de reparatie, de reglare si/sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere modificata cu Ordonan nr. 36/2005 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfoar activiti de reparaii, de reglare, de modificri constructive, de reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a vehiculelor uzate. Extras OG 35/2005 Avizul de funcionare este documentul prin care organele din cadrul Poliiei Romne, desemnate prin dispoziie a inspectorului general al Poliiei Romne, atest ndeplinirea de ctre operatorii economici care desfoar activiti de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz a condiiilor stabilite prin prezenta ordonan." " Eliberarea de ctre R.A.R. a autorizaiei tehnice pentru operatorii economici care desfoar activiti de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz este condiionat de prezentarea de ctre solicitant a avizului de funcionare Organele din cadrul Poliiei Romne vor elibera avizul de funcionare dup ce verific ndeplinirea de ctre operatorul economic solicitant a condiiilor stabilite prin prezenta ordonan, n termen de 30 de zile de la data solicitrii. Avizul de funcionare se solicit n scris, la cerere fiind obligatorie anexarea urmtoarelor documente: a) o copie de pe certificatul de nregistrare la Oficiul Naional al Registrului Comerului, din care s rezulte obiectul de activitate de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz; b) cazier judiciar al asociailor i administratorului operatorului economic solicitant; c) mputernicire scris din partea administratorului operatorului economic pentru depunerea solicitrii. Avizul de funcionare nu se elibereaz solicitanilor dac acetia se afl n una dintre urmtoarele situaii: a) asociaii sau administratorul operatorului economic au fost condamnai prin hotrri judectoreti rmase definitive pentru infraciuni de omor, lovire i vtmare cauzatoare de moarte, vtmare corporal grav, tlhrie, ultraj, furtul unui autovehicul, fals sau uz de fals; 19 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz b) operatorul economic a fost depistat anterior c desfoar activiti neautorizate de dezmembrare a vehiculelor. Ordin nr. 62/2003 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementarilor privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum si evaluarea capabilitatii tehnice si autorizarea agentilor economici care presteaza servicii de reparatie, reglare si/sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere RNTR 4, cu modificarile si completarile ulterioare. OUG 78/2000 privind regimul deseurilor.

2. PRINCIPALELE ASPECTE ALE ELABORARII METODOLOGIEI DE URMARIRE A REALIZARII OBIECTIVELOR PRIVIND REUTILIZAREA, RECICLAREA, REVALORIFICAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ 2.1 Estimarea masei medii a unui lot de vehicule scoase din uz se poate face tinand seama de urmatoarele: metode recomandate de diferite organisme; masa medie in gol a vehiculelor (valori furnizate de Registrul Auto Roman Baza de date); ponderea marcilor si modelelor de vehicule in totalul lor in fiecare categorie (M1 si respectiv N1); specificul modului de exploatare, intretinere, service in garantie si postgarantie si de durata de viata a vehiculelor in conditiile rutiere si de trafic din Romania; experinta acumulata de operatori economici care au ca obiect de activitate tratarea, recuperarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor si materialelor acestora; Analizand mai multe metode de calcul a masei medii a unui vehicul scos din uz s-a optat pentru cea recomandata de EGARA ( The European Group Association for Automotive Recyclers). Acesta are scopul de a clarifica problemele legate de reutilizarea, reciclarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz si a elabora un set de definitii care sunt conforme cu Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz si, in acelasi timp, cu modul practic in care sunt tratate acestea. 2.1.1 Procesul de reciclare a VSU Schema de principiu prezentata in continuare arata cum este tratat un VSU cand este livrat unei instalatii de tratare (autorizate). Procesul se desfasoara astfel: Faza 1: Un VSU este depoluat repectandu-se cu legislatia nationala ( HG 2406/2004). In conformitate cu aceste reguli din VSU trebuie sa se extraga un numar de fractiuni de deseuri. Acestea sunt denumite in schema WF1 pana la WFn. Conform reglementarilor, aceste fractiuni de deseuri sunt predate operatorilor economici autorizati in astfel de procedee de reciclare si valorificare (ex.: uleiul de motor este reciclat, obtinandu-se un 20 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz produs reutilizabil si un deseu; la fel se procedeaza pentu alte deseuri WFn cum sunt toate fluidele, catalizatorii, bateriile de acumulatori, anvelopele, plumb pentru echilibrat roti etc.). Faza 2: Dupa depoluare urmeaza dezmembrarea componentelor ce pot fi reutilizate si vandute ca piese de schimb (dupa ce, unele dintre ele sufera un proces de refabricare). In continuare unele componente, cum sunt piesele mari din plastc, geamurile etc. pot fi dezasamblate si reciclate. Faza 3: Restul VSU este predat la shredder (instalatie de maruntire a VSU) Faza 4: Ca urmare a maruntirii rezulta: componente metalic pentru reciclare + reziduuri de la shredder (SR) care pot fi reutilizate/reciclate + o parte de reziduuri de la shreder (SR) ce va fi eliminat prin depozitare. 2.1.2 Posibilitati de calculare: Greutatea VSU

Practica a aratat ca greutatea unui VSU nu este identica cu cea inscrisa in Certificatul de inmatriculare (WM) deoarece nu exista rezervor plin cu combustibil, nu contine cantitatile optime pe lichid de racire, de splalare, de frana, ulei de motor si de transmisie etc. ; VSU mai poate sa contina si piese suplimentare, montate de proprietar (covoare, oglinzi, antene etc.). Pe baza testelor realizate in timpul mai multor studii este posibil sa se defineasca un factor standard de reducere (RF) care sa evidentieze ca masa M a unui VSU este cu 11% mai mica decat masa MV a vehiculului original, conducand la definirea masei VSU M ca fiind 0,89 MV. Volumul reciclat din fractiuni de deseuri

Si pentru aceste fractiuni pot fi date valori medii. De exemplu, pentru uleiurile de motor uzate se poate determina cat ulei poate fi refolosit dintr-un litru sau kg de ulei uzat; la fel pentru lichidul de frana, lichidul de racire etc. Deci, se pot da pentru fiecare fractie de deseuri medii pentru produse reutilizabile si corespunzator, medii pentru deseuri, care si ele la randul lor pot fi, in cele din urma, reciclete/valorificate. Deoarece pentru fiecare fractie de deseu WF predata operatorilor economici autorizati este cunoscuta din inregistrari valoarea livrata, iar pentru fiecare fractie de deseu sunt cunoscute valorile medii ale cantitatilor de produse reutilizate si reciclate, rezulta ca pot fi urmarite doua cifre: cifra pentru volumul total de fractie de deseu WFs predat, numita TWF; cifra care arata cat din TWF se reutilizeaza si recicleaza in mod real, numita RWF. 21 Institutul de Cercetari Electrotehnice


Cantitati trimise la maruntit Si aici se pot determina valori. Cand se trimite la shredder restul VSU, greutatea este masurata; prin urmare toti operatorii economici vor sti cu precizie cat s-a livrat la maruntit. Acesta cifra este denumita TSW ( greutatea totala de maruntit). Componente dezmembrate

In practica dezmembratorii demonteaza componente ale VSU cu scopul de a le vinde pentru refolosire; eventual, acestea sunt supuse unui proces de refabricare si apoi sunt stocate. Totusi, daca operatorul economic constata ca dupa o anumita perioada de timp, acestea nu s-au vandut, atunci piesele sau subansamblele stocate vor fi supuse aceluiasi tratament aplicat intragul VSU, generandu-se iar anumite cantitati de fractii de deseu WF si fier vechi pentru tocator. Cand se monitorizeaza coeficientul de reutilizare obtinut de operatorul dezmembrator se poate constata ca acesta cantitate, denumita CRW (greutate componenta refolosita) poate fi calculata cu formula: CRW = M (TWF + TSW) Se poate argumenta ca acest mod de calcul a valorii CRW nu ofera cifre corecte, deoarece componentele demontate, stocate (in anul 1) si nevandute dupa o perioada de timp ajung sa fie luate in calcul (in anul 2,3 sau 4) in componentele WF (fractii de deseuri) si TSW (greutate totala de maruntit). In acest fel, de la inceperea evidentierii greutatii componentelor reutilizate, o parte din ele vor ajunge a fi fractii de desuri WF si parte din TSW (greutate totala de maruntit). Oricum, diferenta este marginala, iar folosirea acestei metodologii elimina procesul impovarator de a inregistra greutatea fiecarui component pus in stoc care, in subsidiar, inseamna cantarirea fiecarei piese sau subansamblu ce ajunge dupa un timp fractie de deseu WF sau greutate totala de maruntit TSW. Statistic vorbind, inseamna comiterea unei erori sistematice, ceea ce duce la constatarea ca nu se pot da niciodata cifre exacte an de an, dar, de vreme ce eroarea este sistematica, sunt posibile analize ale tendintei de evolutie a valorilor afectate de erori sitematice, pot fi aduse corectii si trage concluzii corecte. Aceleasi lucruri sunt valabile si in calculul valorii RWF (valoarea reutilizarii si reciclarii din fractiile de deseuri predate) de vreme ce si aceasta cifra se bazeaza pe medii; si in acest caz se pot desprinde tendinte ce redau informatii corecte. Concluzii

Daca aceste metode ar fi aplicate cand se raporteaza ratele de reutilizare si reciclare (conform Directivei 2000/53/CE privitoare la vehicule scoase din uz), s-ar ajunge in situatia in care se pot evalua tendintele importante, evitand un sistem impovarator si birocratic pentru a obtine masuratori precise, care in practica nu pot fi obtinute nicicum. Schema procesului de reciclare a VSU este redata in continuare: 22 Institutul de Cercetari Electrotehnice


2.1.3 Estimarea masei medii a unui lot de vehicule scoase din uz Pentru a estima masa medie a unui lot de vehicule scoase din uz trebuiesc analizate urmatoarele: structura parcului auto existent in Romania, pe categorii de autovehicule (in acest studiu sunt avute in vedere categoriile M1 si N1); ditributia acestuia pe catogorii de varsta; distributia pe marci, in cadrul fiecarei categorii, a parcului auto; masa proprie a fiecarei marci de vehicul;

Sursele datelor prezentate in continuare sunt; Registrul Aoto Roman, Planul de implementare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz MMGA nov.2004, APIA, Astfel, la nivelul anului 2003, in Romania exista un parc de 2 950 000 vehicule de clasa M1 si N1, Cei 3 producatori locali de vehicule au fost DACIA - Pitesti, DAEWOOCraiova, ARO Campulung Muscel. La productia producatorilor interni se adauga importul diveselor vehicule din categoria M1 si N1.Ca numar de vehicule puse pe piata, situatia celor 3 producatori interni se prezinta astfel: aproximativ 1 800 000 autovehicule Dacia, din care aproximativ 410 000 sunt mai vechi de 20 ani (sursa: evidentele RAR); aproximativ 100 000 autovehicule Daewoo care au o vechime de maxim 8 ani la care trebuie sa se adauge aproximativ 100 000 autovehicule Oltcit cu o vechime de aproximativ 20 ani (sursa: evidentele RAR); aproximativ 200 000 autovehicule ARO , din care circa 20 000 au o vechime mai mare de 20 ani (sursa: evidentele RAR). Situatia importului de vehicule este urmatoarea: in ultimii 13 ani s-au importat aproximativ 120 000 vehicule noi prin importatori oficiali si 844 000 de vehicule second-hand (conform APIA); 23 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz cel mai nefavorabil raport intre vehiculele noi importate prin importatori oficiali si vehicule folosite importate individual se regaseste in cazul firmelor Opel (105 000 de vehicule folosite importate individual si numai 4 800 de vehicule noi importate prin importatori oficiali) si Volkswagen (120 000 de vehicule folosite importatae individual si numai 14 300 de vehicule noi importate prin importatorii oficiali). Aceasta problema se manifesta in special in cazul vehiculelor fabricate in UE. In cazul vehiculelor fabricate in Japonia, rata este mult mai redusa; pentru cele fabricate in Coreea aceasta fiind practic inexistanta.

Distributia parcului de vehicule, tip M1, pe categorii de varsta (sursa:RAR) este urmatoarea:

VEHICULE DIN CATEGORIA M1 STATISTICA pentru anul 2003 0 5 ani 6 10 ani 11 15 16 20 >20 ani Categoria de ani ani folosinta a vehiculului Autoturism 491 647 526 933 483 793 506 797 620 299 Pondere,pe clase de 19 % 20 % 18 % 19 % 24 % vechime :Ponderea vehiculelor de categoria M1 pe clase de vechime

Total 2 629 469 100 %

>20 ani 24%

0-5 ani 19%

16 - 20 ani 19%

6 - 10 ani 20% 11 - 15 ani 18%

0-5 ani

6 - 10 ani

11 - 15 ani

16 - 20 ani

>20 ani

Sursa: Planul de implementare al Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, MMGA nov. 2004 La nivel national situatia autoturismelor (vehicule de categoria M1), la anul 2003 , ai caror producatori au disparut (orfane) este prezentata in tabelul urmator: Autoturisme ai caror producatori au disparut (orfane) statistica anului 2003 Marca autoturism 0-5 ani 6-10ani 11-15ani 16>20 20ani ani Institutul de Cercetari Electrotehnice total 24

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz barkas oltcit oltena trabant talbot wartburg zaz Total autoturisme orfane 0 0 6 0 0 0 0 0 6 1 37 10247 5310 11 1 5 209 15821 562 685 50424 15 7621 7 3023 958 63295 710 200 16963 6 11293 895 10714 51 40832 119 6494 3157 0 12583 1222 965 3 24543 1392 7416 80797 5331 31508 2125 14707 1221 144497

Sursa: Planul de implementare al Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, MMGA nov. 2004 Ponderea totala a autoturismelor (vehicule de categoria M1) cu producatori disparuti (orfane) in numarul total de autoturisme este prezentata tabelar si grafic: Vehicule de categoria M1,cu producatori disparuti Vehicule de categoria M1, cu producatori existenti Total vehicule de categoria M1 total 144497 2484972 2629469 pondere 5% 95 % 100 %

Ponderea autoturismelor ai caror producatori au disparut ("orfane') - statistica anului 2003 autoturisme cu producatori disparuti 5%

autoturisme cu producatori existenti 95% autoturisme cu producatori disparuti autoturisme cu producatori existenti

Sursa: Planul de implementare al Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, MMGA nov. 2004 Valorile MDacia; MOltcit; .........MMercedes au fost calculate folosind Baza de date a Registrului Auto Roman care cuprinde masa proprie a fiecarei marci de vehicul omologat. Mentionam ca masa proprie inscrisa in certificatul de inregistrare si in Baza de date a R.A.R. cuprinde o valoare de 75 kg (greutatatea soferului) si greutatea rezervorilui de combustibil plin 90%. Aceste din urma doua greutati se scad din valoarea masei proprii a vehiculelor; pentru categoria M1 s-a considerat un rezervor mediu de 52 litrii, de o 25 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz geutate medie de 41 kg. Prin urmare din masa proprie in gol se scade o valoare de 106 kg, (valori in kg): a. MDacia = 874 b. MOltcit = 744 c. MAro = 1329 d. MDaewoo = 972 e. MTrabant = 513 f. MSkoda = 884 g. MLada = 799 h. MWatrburg= 702 i. MMoskovici = 820 = 930 j. MFiat k. MRenault = 1134 l. MVW = 1007 m. MOpel = 1185 n. MMercedes= 1519 o. MPeugeot = 1170 Din datele prezentate pana aici si din evaluarea lor se poate aprecia ponderea, pe perioade de vechime, a fiecarei marci de autovehicul din categoria M1. Aceste date corespund anului 2003 si sunt prezentate in tabelul urmator: Marca Dacia Oltcit Aro Daewoo Trabant Skoda Lada Watrburg Moskvici Fiat Renault VW Opel Mercedes Peugeot >20 ani 79,36 0,64 3,23 2,5 5,4 3,6 0,2 1,3 1,7 0,9 0,6 0,4 0,17 16 -20 ani 73,63 3,35 7,75 2,23 4,12 3,82 2,11 0,04 1,2 0,8 0,55 0,3 0,1 % 11 15 ani 62,16 10,53 9,8 1,49 4,52 0,06 0,14 0,1 7,16 2,64 1,2 0,2 -

6 10 ani 41,26 16,1 9,04 0,5 19,32 9,72 2,4 1,0 0,66

0 5 ani 32,9 8,64 10,67 0,59 29,0 10,45 3,1 1,0 3,65

Cu ajutorul datelor prezentate in tabelul anterior se poate calcula masa medie pe vehicul si an, pe diferite perioade de timp si implicit se poate construi o diagrama cu evolutia acestui parametru. Desi EGARA propune, pe baza testelor realizate in timpul mai multor studii, definirea unui factor standard de reducere (RF) care sa evidentieze ca masa WM a unui VSU este cu 11% mai mica decat masa MV a vehiculului original, conducand la definirea 26 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz masei VSU WM ca fiind 0,89 MV, pentru conditiile de exploatare si strarea drumurilor din Romania consideram adecvata adoptarea unui factor standart de reducere de RF = 0,86; prin urmare, masa medie pe vehicul si an pentru categoria M1 este: WM 20 = 0,86 (0,7936xMDacia + 0,0064x MOltcit + 0,0323xMAro + 0,025xMTrabant + 0,054xMSkoda +0,036xMLada + 0,002xMWartburg + 0,013xMMoskovici + 0,017xMFiat + 0,009xMRenault + 0,006xMVW + 0,004xMOpel + 0,0017xMMercedes) WM>20 = 758 kg Procedand in mod asemanator pentru celalalte perioade de timp, se obtin valorile: WM20 = 774 kg WM15 = 740 kg WM10 = 828 kg WM5 = 857 kg

Se observa ca pentru perioada 1980 1992 valoarea WM este aproximativ constanta (situata intre 740 si 774 kg) fapt ce se explica prin aceea ca piata auto romaneasca era dominata de vehicule autohtone (Dacia, Aro si Oltcit); dupa 1992, cand importul de vehicule straine, mai complex echipate si de puteri mai mari, a luat avant, valoarea WM creste semnificativ. In prezent si in viitor, tendintele dezvoltarii industriei auto nu vor determina modificari ale parametrului masa proprie in gol deoarece cresterea gradului de echipare a autovehiculelor cu instalatii si aparate destinate maririi sigurantei in circulatie, creasterii confortului si reducerii poluarii, va fi compensata de inlocuirea metalului cu materiale mai usoare. Cu urmare a imbunatatirii retelei de drumuri, sosele si autostrazi, dar si a modului de exploatare a vehiculelor din aceste categorii se poate estima ca factorul standart de reducere RF va creste, apropiinde-se de 0,89. Prin urmare, pentru categoria de vehicule M1, masa medie a unui VSU este: WM = 0,24WM>20 + 0,19WM20 + 0,18WM15 + 0,2WM10 + 0,19WM5= 790 kg Deci, pentru un lot de 100 de vehicule scoase din uz, categoria M1 masa medie estimata este de: 79 tone.

Distributia parcului de vehicule, tip N1, pe categorii de varsta (sursaRAR) In tabelul urmator se prezinta aceasta distributie:


Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz Vehicule din categoria N1 Statistica anului 2003 Categoria de folosinta a 0-5 ani 6 -10 11 15 16 20 vehiculului ani ani ani automobil mixt 37396 31913 5419 2592 autospeciala 3143 57 136 61 autospecializata 1037 3016 2474 1768 autoutilitara 75781 74710 29771 22249 Total vehicule categoria N1 117357 109696 37800 26670 Ponderea pe clase de 38 % 36 % 12 % 9% vechime

> 20 ani 2717 142 1479 11152 15490 5%

total 80037 3539 9774 213663 307013 100 %

Graficul distributiei vehiculelor din categoria N1, in Romania Statistica anului 2003 este prezentata in continuare: Vehicule din categoria N1, in Romania - Statistica anului 2003

11-15ani 12%

16-20ani 9%

>20ani 5% 0-5 ani 38%

6-10 ani 36%

Sursa: Planul de implementare al Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, MMGA nov. 2004 Si in cazul vehiculelor din categoria N1 masa proprie inscrisa in certificatul de inregistrare si in Baza de date a R.A.R cuprinde o valoare de 75 kg (greutatatea soferului) si greutatea rezervorilui de combustibil plin 90%. Aceste din urma doua greutati se scad din valoarea masei proprii a vehiculelor; pentru categoria N1 s-a considerat un rezervor mediu de 52 litrii, de o geutate medie de 41 kg. Prin urmare din masa proprie in gol se scade o valoare de 106 kg. Din datele furnizate de R.A.R. privind masa medie in gol a categoriei de vehicule N1 s-a evaluat masa medie pentru majoritatea marcilor: a. automobil mixt (Dacia 1250; Aro 1605; TV 1880;) - 1200 kg = Mmixt; b. autospeciala (Dacia 1055; Aro 2550; Fiat 1589; Mercedes Benz 2550; VW 2100) - 1644 kg = Mspecial; c. autospecializata (Dacia 980; Aro 2480; Fiat - 2310; Iveco 2595) 1324 kg = Mspecializat; 28 Institutul de Cercetari Electrotehnice


d. autoutilitara (Dacia 1210; Aro 1950; Citroen 1250; Fiat - 1445; Peugeot 1400; Renault 1240; VW 1540) 1400 kg = Mutilitar; In calculul maselor de mai sus s-a evaluat ponderea fiecarei marci de vehicul in totalul categoriei respective si s-a scazut valoarea de 106 kg corespunzatoare soferului si plinului de combustibil. Din datele prezentate pana aici si din evaluarea lor se poate aprecia ponderea, pe perioade de vechime, a fiecarei marci de autovehicul din categoria N1. Aceste date corespund anului 2003 si sunt prezentate in tabelul urmator: Marca 0 - 5 ani autmobil mixt 31,86 2,68 autspeciala 0,89 autospecializata 64,57 autoutilitara 6 10 ani 29,09 0,05 2,74 68,12 % 11 15 ani 15 20 ani 14,34 9,71 0,04 0,02 6,55 6,63 79,07 83,64 >20 ani 17,54 0,09 9,54 72,83

Cu ajutorul maselor medii si a repartitiei pe grupe si ani din tabelul de mai sus, adoptand un factor de reducere de 0,86, s-a caculat masa medie pe vehicul si an pentru categoria N1: WM>20 = 0,86x(0,1754xMmixt + 0,0009xMspecial + 0,0954xMspecializat + 0,7283xMutilitar) = 1168 kg; WM20 = 0,86x(0,0971xMmixt + 0,0002xMspecial + 0,0663xMspecializat + 0,8364xMutilitar) = 1183 kg; WM15 = 0,86x(0,1434xMmixt + 0,0004xMspecial + 0,0655xMspecializat + 0,7907xMutilitar) = 1176 kg; WM10 = 0,86x(0,2909xMmixt + 0,0005xMspecial + 0,0274xMspecializat + 0,6812xMutilitar) = 1152 kg; WM5 = 0,86x(0,3186xMmixt + 0,0268xMspecial + 0,0089xMspecializat + 0,6457xMutilitar) = 1154 kg. Se observa ca pentru perioada 1980 1992 valoarea WM este aproximativ constanta (situata intre 1168 si 1183 kg) fapt ce se explica prin aceea ca piata auto romaneasca era dominata de vehicule autohtone (Dacia, Aro si TV) a caror consum de materiale era relativ ridicat; dupa 1992, cand importul de vehicule straine a crescut simtitor, vehicule mai complex echipate si de puteri mai mari, dar cu consumuri specifice (ex.: kg/CP) mai mici, valoarea WM incepe sa scada, apoi mentinande-se iar constanta. In prezent si in viitor, tendintele dezvoltarii industriei auto nu vor determina modificari ale parametrului masa proprie in gol deoarece cresterea gradului de echipare a autovehiculelor cu instalatii si aparate destinate maririi sigurantei in circulatie, creasterii confortului si reducerii poluarii, va fi compensata de inlocuirea metalului cu materiale mai usoare. Cu urmare a imbunatatirii retelei de drumuri, sosele si autostrazi, dar si a modului de exploatare a vehiculelor din aceste categorii se poate estima ca factorul standard de reducere RF va creste, apropiinde-se de 0,89. 29 Institutul de Cercetari Electrotehnice


Prin urmare, pentru categoria de vehicule N1, masa medie a unui VSU este: WM = 0,05WM>20 + 0,09WM20 + 0,12WM15 + 0,36WM10 + 0,38WM5 = 1160 kg Deci, pentru un lot de 100 de vehicule scoase din uz, categoria N1 masa medie estimata este de: 116 tone.

In tabelul urmator se prezinta situatia colectarii si dezmembrarii de vehicule scoase din uz (din categoria M1 si N1) in anii 2003,2004, 2005 in Regiunea 8 Bucuresti Ilfov: Categoria de vehicul scos din uz - vehicule de categoria M1 (inclusiv vehicule cu producatori disparuti) - vehicule de categoria N1 (inclusiv vehicule cu producatori disparuti) 2003 15687 12393 t 5425 6293 t anul de referinta 2004 18824 14871 t 4840 5615 t 2005 20430, din care: 18395 DACIA 16140 t 6495, din care: 4215 autoutilitare 7534 t

Nota: cu culoare albastra s-a prezentat situatia in tone a cantitatilor de vehicule scoase din uz, utilizand cele doua valori calculate pentru M1, 790 kg/vehicul, iar pentru N1, 1160 kg/vehicul. 2.2 ESTIMAREA COMPOZITIE CANTITATIVE SI PROCENTUALE A MATERIALELOR REZULTATE DE LA VEHICULE SCOASE DIN UZ PRIN DEZMEMBRARE SAU PRIN TOCARE / MARUNTIRE Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt: a. Fluide de la depoluare Aceste materiale sun obtinute intotalitate inprima faza, faza de depoluare, realizata prin statii mobile de depoluare. Grupa fluidelur cuprinde: combustibil (benzina, motorina, gaz lichefiat); ulei de motor; ului de transmisie; ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice; ulei din filtru de ulei; lichid de frana; lichid de racire; lichid din instalatia de climatizare; lichid din instalatia de spalat parbriz. b. Alte materiale provenite de la depoluare anvelope; 30 Institutul de Cercetari Electrotehnice


baterii; catalizatori; contragreutati scule capace roti; jante din aliaj jante din metal feros condensatori ce contin PCB/PCT piese mari din material plastic

c. Metalele feroase Fierul si otelul sunt, din punct de vedere al masei, cele mai utilizate materiale. In general, aproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele mecanice iar cealalta jumatate in caroserie. d. Metalele neferoase Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii: elemente turnate pentru motor, cutia de viteze, componente ale transmisiei, pistoane elemente ale radiatoarelor; diverse componente cum ar fi cilindrii de frana; elemente sudate ale barelor de protectie; tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga; Cuprul principalele utilizari sunt: fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica; diverse parti ale accesoriilor ; elemente de bronz pentru radiatoare, termastate. Zincul se utilizeaza la: acoperiri galvanice ale tablei; elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare. Plumbul se utilizeaza la: fabricarea acumulatorilor; diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare, pigmenti, agenti de stabilizare si vulcanizare. Metale pretioase care se gasesc in special in convertoarele catalitice cum sunt: platina; rodiul; paladiul. e. Componente nemetalice materiale plastice intr-un vehicul materialele plasitce sunt tuilizate in general dupa cum urmeaza (conform APME): 60% in interior; 10% in motor; 10% in instalatia electrica; 15% la caroserie; 31 Institutul de Cercetari Electrotehnice

Metodologia de urmarire a realizarii obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea, valorificarea vehiculelor scoase din uz 5% la sasiu. Cauciucul este utilizat in general la: anvelope; furtune; chedere. Sticla se utilizeaza in principal la: parbriz; geamuri laterale; luneta. Textile a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor. In continuarea capitolului se prezinta: A) analiza cantitatativa si procentuala a materialelor rezultate din VSU realizata de USCAR AMP; B) date privind fluxul general din cadrul activitatii de dezmembrare VSU din cadrul societatii SC AS METAL COM SRL Bucuresti

A) Cea mai amanuntita analiza a compozitiei cantitative si procentuale a materialelor rezultate din eliminarea vehiculelor scoase din uz este cea realizata de USCAR AMP Project overview Sullivan et al, 1998 asupra unui model reprezentativ de vehicul din categoria M1, fabricat in 1995, prezentat in continuare: Lista materialelor ce intra in componenta vehiculelor categoria M1 Categoria de material/ Material Masa (kg) % in Categoria de Material % in greutatea Vehiculului

Materiale plastice ABS(acrilonitratbutadein stiren termoplast) ABS- PC(cu policarbonat in amestec) Acetat Rasini acrilice ASA(acrilonitril stiren acrilat) Rasini epoxidice PA 6 (poliamida 6) PA 66 (poliamida 66) PA 6 - PC in amestec PBT (polibutilen) PC (policarbonat) PE (polietilena) PET (polietilena terefalat) Institutul de Cercetari Electrotehnice

9,7 2,8 4,7 2,5 0,18 0,77 1,7 10 0,45 0,37 3,8 6,2 2,2

7% 3% 3% 2%

VSU

Documents

Transcript of VSU