Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl...

16
, \ Senatul a respins, marţi, in \f ftinia zi a sesiunii extraordinare, ^fopunerea preşedintelui Comisiei fa iovăţănunt, George Pruteanu, de - continua dezbaterile asupra a fdonanţei. în aceste condiţii, tIţodificările tăcute de Guvern la j^egea învăţămîntului rămîn în rigoare şi vor fi aplicate începînd , ,, " ■ . M odificările de Senat cu noul an şcolar. Modificările nu au putut fi dezbătute în plen, în şedinţa dc marţi, pentru că membrii Comisiei de învăţămînt nu au finalizat raportul asupra ordonanţei. Gi s-au întîlnit, luni seară, dar nu la în au reuşit să discute decît primele patru articole ale ordonanţei, datorită absenţei de la lucrări a parlamentarilor majorităţii. Pruteanu susţine că membrii comisiei au respins propunerea Guvernului ca învăţămîntului vor fi dezbătute parlamentară de toamnă mvăţămîntul de toate gradele să se poată desfăşura în limbile minorităţilor naţionale şi în limbile de circulaţie internaţională, dar liderul grupului UDMR din Senat, Verestoy Attila, spune că rolul acestei prevederi nu poate fi luat în considerare din cauza absenţei majorităţii membrilor comisiei. Preşedintele Comisiei de învăţămînt a acuzat, marţi, UDMR, de la tribuna Senatului, că a boicotat lucrările şi că a exercitat “o presiune infernală” asupra : membrilor comisiei. Pruteanu a spus că reprezentanţii UDMR au propus un “troc” partenerilor din coaliţie, ameninţînd că nu vor vota legea fondului funciar dacă nu se acceptă modificările la Legea învătămîntului. 4 Agenda/2 4 R m vînturilor/3 4PoMcâ/4 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl 5 4 Omul ji societatea /6 4 Publidlate/7-10 4 AăualiUtea/II 4 Spai/12 4 Femeia/13 4 Economia/14 4 Ennimenf/15 4 Ultima orâ/16 ziar wdepmdm t ANUL IX NR. 2 0 2 4 ISSN 1220-3203 MIERCURI 16 IULIE 1 9 9 7 16 PAGINI 6 0 0 LEI Vremea va fi predominant frumoasă cu cerul variabil. După amiaza In zona de munte, vor cidea averse de ploaie. Vînt In general slab din sectorul V. Temperaturile maxime 21°/23° C. Ieri, la Cluj-Napoca la ora 14 se înregistrau 20° C, iar presiunea atmosferică era de 728 mm Hg. (meteorolog de serviciu Pavai C.) In pagina ■ 16-a: harta privind starea probabili a vremii, valabilă pentru azL iei ■uf zeii Ne agreează ja p o n e z ii,.. ILIE C A L IA N ane lora enţa i noi 'avei este : ca el, la (str. itorii legii să al «-au [ din lîine, e de TJ' i V i na rece, una caldă. Aşa s-ar putea defini evoluţia receptării României pe plan internaţional în această lună. După Madrid, Bill Clinton a venit să ne încurajeze - fără a fi reuşit să convingă multă lume că vom intră in NATO în 1999. Iată, însă, că ni se deschide o perspectivă’ deosebită tocmai din partea opusă Europei - din Japonia. Vizita preşedintelui Constantinescu la Tokyo şi primirea sa de către împărat este adevăratul eveniment istoric nu numai al anului,' ci al întregii perioade post-decembriste. S-a întîmplat ceva în • legătură cu percepţia României în Japonia. Care să fie motivul - în condiţiile în care ştim că Tokyo a fost foarte rezervat faţă ;dc fostele ţări socialiste? ' i / ; Prima şi cea mai serioasă explicaţie, pare a fi nevoia ^japonezilor de a şti ce s-a întîmplat aici - şi mai ales ce se va IMmpla. Adică ce forţe economice se vor confrunta aici şi 1 cum s-ar putea impune japonezii? ;Ă doua ar fi constatarea că există pericolul ca alte ţări din ^Pacific să le-o ia înainte, Jwmplul cel m aila indemînâ fiind Coreea de Sud - dar nici nsdftk- eu Hong Kong devenit o^provincie-foarte bogată şi Pavel^^iainică, nu este de neglijat, pestru a nu mai vorbi de alti jdrid; fidelă isdc); este hidat, unui sc.de Lui Victor Ciorbea i-a fost retrasă calitatea de preşedinte de onoare al Societăţii “Avram Iancu” * loan Teodor Stan: "Prem ierulC iorbea nu esteun exponentalspirituluimoţesc" • licăre ari al aflaşi V.T. Pavd i, din i fost rea de «veni az pe®' meu 3rms®' ■,adr l/gri din Pacific” Pe dc altă parte, însăşi Româniş a fost mai preocupată de ^Europa occidentală şi SUA decît de Ţara Soarelui Răsare. Sâ :5e, oare, o coincidenţă faptul că această vizită survine după laminarea intrării României în NATO şi codelile UE de a ne îprinţi în sistemul economic vest-european? Poate da, poate au. In orice caz, momentul este bine ales. i Pentru a intra în UE, România trebuie să atingă anumite ■performanţe economice. Şi le-ar putea atinge cu sprijinul unor investitori japonezi, care ar putea folosi România ca placă tamantă pentru plasarea produselor lor în întreaga Europă, nu numai în cea de Est. De altfel, interesul lor'pentru portul ^Constanţa nu are în el nimic turistic... f Dacă lucrurile stau aşa - e bine. înseamnă că România dispune nu de un ipotetic as în mînecă în cadrul negocierilor ‘tu UE, ci de un argument forte, care ar putea fi folosit cu 7 iscusinţă. Dar mai întîi va trebui să continuăm’ cu energie jreforma - nu pe hîrtie, nu în declaraţii electorale, ci în realitatea =ei economică. Faptul că, alături, de împrumutul de 194 de • milioane de dolari SUA, se manifestă ofensiv dorinţa unora dintre cele mai mari companii japoneze de a face investiţii în România ne dă un sentiment tonifiant. El dovedeşte, totodată, că dacă unii europeni ne înghit cam greu, avem alte variante, alte posibilităţi de a ne realiza programele. Aşadar, Pacificul ar putea să influenţeze apropierea hoaistră Atlantic. Ieri, conducerea Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din România a organizat o conferinţă de presă extraordinară, în cadrul căreia a fost exprimată poziţia Societăţii faţă de prestaţia de pînă acum a dlui prim-ministru Victor Ciorbea, ales preşedinte de onoare al amintitei Societăţi cu ocazia Conferinţei Naţionale a . acesteia, ţinută la Cluj-Napoca în 4-5 aprilie 1997, fiind dată publicităţii hotărîrea Biroului Permanent de a-i retrage premierului calitatea de preşedinte de onoare. Preşedintele Societăţii “Avram Iancu”, dL prof. univ. dr. loan Teodor Stan, a evocat principalele repere ale activităţii Societăţii, strategia şi momentele . culturale de dată mai recentă, care au antrenat în număr mare moţi şi simpatizanţi ai acestora. Societatea “Avram Iancu” a intrat în conştiinţa românilor ca una alcătuită din oameni stimaţi, oneşti, carc a desfăşurat şi desfăşoară activităţi culturale benefice în Transilvania, în România (33 de. filiale, 22 subfiliale, cu peste 60.000 de membri) şi dincolo dc hotarele ţării. Nu este o societate partinică.’ nesubordonîndu-se nici unei alte organizaţii guvernamentale sau nonguvemamentale. Că este o societate apreciată şi ascultată o probează faptul că rîndurile sale cresc continuu, tot măi. mulţi cetăţeni exprimîndu-şi dorinţa dc a face parte din aceasta. Faţă de starea actuală din ţară, Societatea a luat atitudine de nenumărate M. BOCU continuare în pagina a 4-a BNR o tine oe-a ei: falimentarea BDF încă un litigiu al BKRcu BDFva fi judecat la Cuiteade Apel Cluj (îerald Guterman, negociatorul A.N.G. cu Banca Dacia Felix şi : Credit Bank, într-un interviu publicat în ziarul „România Liberă” a pus punctul pe i: victima căderiiBDF este însăşi Banca Naţională a României. Ga matematician şi negociator de împrumuturi, dl 5 Guterman a făcut socoteala: BDF are în contabilitate ca activ 2.421,9 ;; miliarde de lei. ”Dar aceasta include toate împrumuturile şi toţi banii pe care Mureşan şi Teohari le-au luat de la bancă. Cînd i-am î eliminat, aceste 2.000 de miliarde au devenit 775 de miliarde, ded ? 32 la sută din suma iniţială. Jar acestea sînt activele nete care pot î fi colectate de noi'Restul era un vis că am putea găsi aceşti bani. în această activitate însă timpul costă bani! Şi ne presează. Am luat deci legătura cu cei mai mari creditori, respectiv BNR şi CEC. : Deci atunci cînd am adunat împrumutul iniţial şi dobînzile datorate BNR, acest număr a reprezentat 66 la sută. Judecătorul sindic a apreciat corect că din fiecare dolar colectat, BNR va primi 66 . de cenţi. Preşedintele Daciei Felix vă va spune că se aşteaptă să colecteze aproape 60 la sută. în acest caz ei pot fi îndreptăţiţi să ia procentul din ce colectează: deci 60 la sută din'775 miliarde. Sâ presupunem însă că se colectează suma' în patru ani şi BNR va dori, să ştie câre este. valoarea lor prezentă. Aceasta este în calcule de 147 miliarde, iar împrumutul Daciei Felix la BNR. este de 1.610 miliarde! Dacă transformăm totul în dolari, situatia este foarte tristă: :-.-.y .'A ' . A.V. continuare în pagina a 16-a Salariaţii de r au intrat în grevă ' Vrem salari?' au strigat ieri si vor striaa si astăzi . — - _______________ sa ‘f j Prefectura judeţului l™*9 Alba a transmis i trece- în zilele de 19-20 iulie, lian chii, Shi£ jale ,981 3 x- prefecturilor judeţelor-. limitrofe, cu rugămintea de a le da publicităţii,-; cifeva precizări privmd, organizarea cores--' PunzâtOare a tradiţionalei sărbători Tlrgul de feti® y 'le pe Muntele Găina, - wecum şi Hotărîrea nr. 30' (in 8 ' iulie 1997 a ' \ Consiliului - local al comunei Avram Iancu. • Dat fiind gradul de interes • pe care aceste precizări-' 11 prezintă pentru turiştii şi , agenţii economici care vor ’ .. 'invada” zona, vi le 1 -: supunem atenţiei. ■ t i i i i l * 'i 1 precizări eu privire la organizarea corespunzătoare a manifestării * • în conformitate cu cele de mai sus, Consiliul local al comunei Avram Iancu stabileşte, pentru zilele de 19- 20 iulie a.c., următoarele locuri pentru desfacerea mărfurilor şi . a produselor de către agenţii economici şi persoane fizice: Obîrşia Găinii şi Găina, în .zonele ce,vor fi marcate cu indicatoare 'speciale; se interzice desfacerea mărfurilor M. BOCU Istoria postrevoluţionară a mişcărilor greviste desemnează Someşul ca un element dintre, cele mai active. în timpul anului 1990, cîteva greve succesive, care au culminat cu urcarea rebelilor pe birourile conducerii, s-au soldat cu demisia fostului director. Ulterior, mulţi au regretat plecarea inginerului Szalmo de la conducere, dar a fost prea tîrziu pentru a drege lucrurile. în ultimii ani, la Someşul a fost acalmie. Unul dintre motive l-a reprezentat succesul înfiinţării unei firme mixte româno-italiene Cluj Tricot, la care este acţionară cu 40 procente şi S.C.Someşul. Apoi, în două etape, în anii 1995 şi 1996, conducerea şi salariaţii, uniţi în PAS (Programul Acţiunii Salariaţilor), au cumpărat înţreg pachetul de acţiuni, societatea devenind 100 Ia sută privatizată prin MEBO. Someşul este, deci, o societate privată în care salariaţii sînt şi acţionari. în urma unei infuzii de capital din acest an au .mai , devenit acţionari o societate de investiţii financiare * (15 procente), o firmă italiană (10 procente), diferenţa de 75 Ia sută fiind împărţită între cca 880 de salariaţi acţionari (dintr-un total de 1.500). Dar, se vede treaba că nu este ' suficient să fii şi salariat, şi acţionar pentru a preîntîmpina conflictele de muncă. Salariaţii vor mai mulţi bani, în timp ce conducerea fmnei s-a orientat spre investiţii şi retehnologizări, tocmai pentru a face firma mai competitivă. Luminiţa PURDEA Maria SÂNGEORZAN Fotografia: Eugen OLARIU continuare în pagina a 16-a Actuala conducere a TVR a fost numită pe criterii politice Un complex de construcţii aşteptat de ani de zile Campusul univeisitai/^

Transcript of Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl...

Page 1: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

, \ Senatul a respins, marţi, in

\f ftinia zi a sesiunii extraordinare, ^fopunerea preşedintelui Comisiei f a iovăţănunt, George Pruteanu, de- continua dezbaterile asupra a fdonanţei. în aceste condiţii, tIţodificările tăcute de Guvern la j^egea învăţămîntului rămîn în rigoare şi vor fi aplicate începînd

, , , " ■.

M o d i f i c ă r i l e d e S e n a t

cu noul an şcolar. Modificările nu au putut fi dezbătute în plen, în şedinţa dc marţi, pentru că membrii Comisiei de învăţămînt nu au finalizat raportul asupra ordonanţei. Gi s-au întîlnit, luni seară, dar nu

la înau reuşit să discute decît primele patru articole ale ordonanţei, datorită absenţei de la lucrări a parlamentarilor majorităţii. Pruteanu susţine că membrii comisiei au respins propunerea Guvernului ca

învăţămîntului vor fi dezbătute parlamentară de toamnă

mvăţămîntul de toate gradele să se poată desfăşura în limbile minorităţilor naţionale şi în limbile de circulaţie internaţională, dar liderul grupului UDMR din Senat, Verestoy Attila, spune că rolul

acestei prevederi nu poate fi luat în considerare din cauza absenţei majorităţii membrilor comisiei. Preşedintele Comisiei de învăţămînt a acuzat, marţi, UDMR, de la tribuna Senatului, că a boicotat

lucrările şi că a exercitat “o presiune infernală” asupra

: membrilor comisiei. Pruteanu a spus că reprezentanţii UDMR au propus un “troc” partenerilor din coaliţie, ameninţînd că nu vor vota legea fondului funciar dacă nu se acceptă modificările la Legea învătămîntului.

4 Agenda/2 4 R m vînturilor/3 4PoMcâ/44 Artâ-culturi-în vâţâmînl 5 4 Omul j i societatea /6 4 Publidlate/7-10 4 AăualiUtea/II 4 Spai/12 4 Femeia/13 4 Economia/14 4 Ennimenf/15 4 Ultima orâ/16

ziar wdepmdmtANUL IX NR. 2024 ISSN 1220-3203

MIERCURI 16 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fi predominant frumoasă cu cerul variabil. După amiaza In zona de munte, vor cidea averse de ploaie. Vînt In general slab din sectorul V. Temperaturile maxime 21°/23° C. Ieri, la Cluj-Napoca la ora 14 se înregistrau 20° C, iar presiunea atmosferică era de 728 mm Hg. (meteorolog de serviciu Pavai C.)

In pagina ■ 16-a: harta privind starea probabili a vremii, valabilă pentru azL

iei

■uf

ze ii

N e a g r e e a z ă ja p o n e z i i , ..

ILIE CALIAN

ane lora

enţa i noi 'avei este : ca

el, la (str. itorii

legii să al «-au [ din lîine, e de

TJ'i V i

na rece, una caldă. Aşa s-ar putea defini evoluţia receptării României pe plan internaţional în această lună. După Madrid, Bill Clinton a venit să ne încurajeze

- fără a fi reuşit să convingă multă lume că vom intră in NATO în 1999. Iată, însă, că ni se deschide o perspectivă’ deosebită tocmai din partea opusă Europei - din Japonia. Vizita preşedintelui Constantinescu la Tokyo şi primirea sa de către împărat este adevăratul eveniment istoric nu numai al anului,' ci al întregii perioade post-decembriste. S-a întîmplat ceva în • legătură cu percepţia României în Japonia. Care să fie motivul- în condiţiile în care ştim că Tokyo a fost foarte rezervat faţă

;dc fostele ţări socialiste? ' i / ;Prima şi cea mai serioasă explicaţie, pare a fi nevoia

japonezilor de a şti ce s-a întîmplat aici - şi mai ales ce se va IMmpla. Adică ce forţe economice se vor confrunta aici şi 1 cum s-ar putea impune japonezii? ;Ă doua ar fi constatarea că există pericolul ca alte ţări din ^Pacific să le-o ia înainte,

Jwmplul cel m aila indemînâ fiind Coreea de Sud - dar nici nsdftk- eu Hong Kong devenit o^provincie-foarte bogată şi Pavel^^iainică, nu este de neglijat, pestru a nu mai vorbi de alti

jdrid; fidelă isdc);

este hidat, unui

sc.de

Lui Victor Ciorbea i-a fost retrasă calitatea de preşedinte de onoare al Societăţii “Avram Iancu”* loan Teodor Stan: "Premierul Ciorbea nu este un exponent al spiritului moţesc" •

licăre ari al afla şi

V.T.Pavd i , din i fost rea de «veni

a zpe®'

meu3rms®'■,adr

l/gri din Pacific”Pe dc altă parte, însăşi Româniş a fost mai preocupată de

Europa occidentală şi SUA decît de Ţara Soarelui Răsare. Sâ :5e, oare, o coincidenţă faptul că această vizită survine după laminarea intrării României în NATO şi codelile UE de a ne îprinţi în sistemul economic vest-european? Poate da, poate au. In orice caz, momentul este bine ales. i Pentru a intra în UE, România trebuie să atingă anumite ■performanţe economice. Şi le-ar putea atinge cu sprijinul unor investitori japonezi, care ar putea folosi România ca placă tamantă pentru plasarea produselor lor în întreaga Europă, nu numai în cea de Est. De altfel, interesul lor'pentru portul

^Constanţa nu are în el nimic turistic... f Dacă lucrurile stau aşa - e bine. înseamnă că România dispune nu de un ipotetic as în mînecă în cadrul negocierilor

‘tu UE, ci de un argument forte, care ar putea fi folosit cu 7 iscusinţă. Dar mai întîi va trebui să continuăm’ cu energie j reforma - nu pe hîrtie, nu în declaraţii electorale, ci în realitatea =ei economică. Faptul că, alături, de împrumutul de 194 de • milioane de dolari SUA, se manifestă ofensiv dorinţa unora dintre cele mai mari companii japoneze de a face investiţii în România ne dă un sentiment tonifiant. El dovedeşte, totodată, că dacă unii europeni ne înghit cam greu, avem alte variante, alte posibilităţi de a ne realiza programele.

Aşadar, Pacificul ar putea să influenţeze apropierea hoaistră Atlantic.

Ieri, conducerea Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din România a organizat o conferinţă de presă extraordinară, în cadrul căreia a fost exprimată poziţia Societăţii faţă de prestaţia de pînă acum a d lu i prim -m inistru V ictor Ciorbea, ales preşedinte de onoare al amintitei Societăţi cu ocazia Conferinţei Naţionale a

. acesteia, ţinută la Cluj-Napoca

în 4-5 aprilie 1997, fiind dată publicităţii hotărîrea Biroului Perm anent de a-i retrage prem ierului calitatea de preşedinte de onoare.

Preşedintele Societăţii “Avram Iancu”, dL prof. univ. dr. loan Teodor Stan, a evocat principalele repere ale activităţii Societăţii, strategia şi momentele

. culturale de dată mai recentă, care au antrenat în număr mare

moţi şi simpatizanţi ai acestora. Societatea “Avram Iancu” a intrat în conştiinţa românilor ca una alcătuită din oameni stimaţi, oneşti, carc a desfăşurat şi desfăşoară activităţi culturale benefice în Transilvania, în România (33 de. filiale, 22 subfiliale, cu peste 60.000 de membri) şi dincolo dc hotarele ţării. Nu este o societate partinică.’ nesubordonîndu-se

nici unei alte organizaţii guvernam entale saunonguvemamentale. Că este o societate apreciată şi ascultată o probează faptul că rîndurile sale cresc continuu, tot măi. mulţi cetăţeni exprimîndu-şi dorinţa dc a face parte din aceasta. Faţă de starea actuală din ţară, Societatea a luat atitudine de nenumărate

M . BO CU continuare în pagina a 4-a

B N R o t i n e o e - a e i : f a l i m e n t a r e a B D F

încă un litigiu al BKR cu BDF va fi judecat la Cuitea de Apel Cluj(îerald Guterman, negociatorul A.N.G. cu Banca Dacia Felix şi :

Credit Bank, într-un interviu publicat în ziarul „România Liberă” a pus punctul pe i: victima căderiiBDF este însăşi Banca Naţională a României. Ga matematician şi negociator de împrumuturi, dl 5 Guterman a făcut socoteala: BDF are în contabilitate ca activ 2.421,9 ;; miliarde de lei. ”Dar aceasta include toate împrumuturile şi toţi banii pe care Mureşan şi Teohari le-au luat de la bancă. Cînd i-am î eliminat, aceste 2.000 de miliarde au devenit 775 de miliarde, ded ? 32 la sută din suma iniţială. Jar acestea sînt activele nete care pot î fi colectate de noi'Restul era un vis că am putea găsi aceşti bani. în această activitate însă timpul costă bani! Şi ne presează. Am luat deci legătura cu cei mai mari creditori, respectiv BNR şi CEC. :

Deci atunci cînd am adunat împrumutul iniţial şi dobînzile datorate BNR, acest număr a reprezentat 66 la sută. Judecătorul sindic a apreciat corect că din fiecare dolar colectat, BNR va primi 66 . de cenţi. Preşedintele Daciei Felix vă va spune că se aşteaptă să colecteze aproape 60 la sută. în acest caz ei pot fi îndreptăţiţi să ia procentul din ce colectează: deci 60 la sută din'775 miliarde. Sâ presupunem însă că se colectează suma' în patru ani şi BNR va dori, să ştie câre este. valoarea lor prezentă. Aceasta este în calcule de 147 miliarde, iar împrumutul Daciei Felix la BNR. este de 1.610 miliarde! Dacă transformăm totul în dolari, situatia este foarte tristă: :-.-.y . 'A ' . A .V .

continuare în pagina a 16-a

Salariaţii de r au intrat în grevă' Vrem salari?' au strigat ieri

si vor striaa si astăzi

. — - _______________sa ‘fj Prefectura judeţului

l™*9 Alba a transm is i trece-î n z i l e l e d e 1 9 - 2 0 i u l i e ,

lianchii,Shi£

jale

,981

3x -

prefecturilor judeţelor-. limitrofe, cu rugămintea de a le da publicităţii,-; cifeva precizări privmd, organizarea cores--' PunzâtOare a tradiţionalei sărbători Tlrgul de feti®

y'le pe Muntele Găina, - wecum şi Hotărîrea nr. 30' (in 8 ' iulie 1997 a '

\ Consiliului - local al comunei Avram Iancu. •

Dat fiind gradul de interes • pe care aceste precizări-' 11 prezintă pentru turiştii şi , agenţii economici care vor ’

. . 'invada” zona, vi le 1 -: supunem atenţiei. ■ t

i i i i l

* ' i

1 precizări eu privire la organizarea

corespunzătoare a manifestării *

• în conformitate cu cele de mai sus, Consiliul local al comunei Avram Iancu stabileşte, pentru zilele de 19- 20 iulie a.c., următoarele locuri pentru desfacerea mărfurilor şi

. a produselor de către agenţii economici şi persoane fizice: Obîrşia Găinii şi Găina, în

.zonele ce,vor fi marcate cu indicatoare 'speciale; se interzice desfacerea mărfurilor

M . BOCU

Istoria postrevoluţionară a mişcărilor greviste desemnează Someşul ca un element dintre, cele mai active. în timpul anului 1990, cîteva greve succesive, care au culminat cu urcarea rebelilor pe birourile conducerii, s-au soldat cu demisia fostului director. U lterior, m ulţi au regretat plecarea inginerului Szalmo de la conducere, dar a fost prea tîrziu pentru a drege lucrurile. în u ltim ii ani, la Someşul a fost acalmie. Unul dintre motive l-a reprezentat succesul înfiinţării unei firme m ixte rom âno-italiene Cluj Tricot, la care este acţionară cu 40 procente şi S.C.Someşul. Apoi, în două etape, în anii 1995 şi 1996, conducerea şi salariaţii, un iţi în PAS (Program ul Acţiunii S alariaţilor), au cumpărat înţreg pachetul de acţiuni, societatea devenind 100

Ia sută privatizată prin MEBO. Someşul este, deci, o societate privată în care salariaţii sînt şi acţionari. în urma unei infuzii de capital din acest an au . mai

, devenit acţionari o societate de investiţii financiare * (15 procente), o firmă italiană (10 procente), diferenţa de 75 Ia sută fiind împărţită între cca 880 de salariaţi acţionari (dintr-un total de 1.500).

Dar, se vede treaba că nu este ' suficient să fii şi salariat, şi acţionar pentru a preîntîmpina conflictele de muncă. Salariaţii vor mai mulţi bani, în timp ce conducerea fmnei s-a orientat spre investiţii şi retehnologizări, tocmai pentru a face firma mai competitivă.

Lum in iţa PU R D E A M aria S Â N G E O R ZA N

Fotografia: Eugen OLARIU continuare în pagina a 16-a

Actuala conducere a TVR a fost numită

pe criterii politice

Un complex de construcţiiaşteptat de ani de zileCampusul univeisitai/^

Page 2: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVĂRULCiul AGENDA miercuri, 16 Iulie 1997 (7 1

•Azi: Calendarul ortodox'. Sf. Sfinţiţi Mc.Antinoghen şi cei 10 ucenici ai săi; Calendarul greco-catolic: Ss. Atenoghcn, horepiscop şi cei 10 ucenici ai săi, m. (+ 311); Fecioara Maria, Regina Carmelului; Calendarul

romano-catolic: Sf.Fc.Maria de pe muntele Cârmei.

•Mîine: Calendarul ortodox: Sf.Mare Mc.Marina; Sf.Ierarh Eufrasie; C alendarul greco- catolic: Sf.Marina, m.(+ 268 sau 269); Calendarul rom ano- catolic. Ss. Alexie şi Marina.

li felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

M T E L E E O A N E• l’RFl'F.CIURA.CORSIUUL JUDEŢEAN:

19-64-16 ■ , .• PRIMARIA CLU1-NAPOCA: 19-60-30■ PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA UIRDA;31-31-60• PRIMĂRI ACÎMPiATURZH: 36-80Q1 >PRIMÂRIAHUEDIN:25-1548i PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26 i POLITIA CLUJ-NAPOCA; 955 a

43-27-27 - ' - ' ■ ' i POIJTIAFHROVIARÂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76> P0UT1ADEJ:21-2I-21 . i POUTIATURDA; 31-21-21 TOLniAClMPIATURai: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38

i POIljlAGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 - a PROTECTIACIVILÂ: 982■ GARDA FINANCIARĂ CLliJ:

19-52-23 si 19-16-70,in t 158 ' SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INIERNAT10NAL:971 IN1V.RI)R1ÎAN:991

• INFORMATURI ‘ ; ‘ DERANIAMENIE: 921ORA EXACTĂ: 958 \ !REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONIENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 REGIA AUTONOMĂ DE APĂCANAL DISPECERAT: 19-63-02 S.C. ’SALPREST' S A DISPECERAT: 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENIRU TRAI«- PORTREZIDUURI:ll-10-12intl32 SCPRIVAL-1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENTU GAZE 928; DISPECERAT 433424R1XHSTRLT. AUTO ROMÂN: i Şef reprezentanţi 43-38-10 ' Infonnaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08.

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II;

9 Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dm Cluj-Napoca în zilele de luai, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca-Miscolc,cu plecaredin Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII A u to g ara 'I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană ‘Octavian Goga" Clujm i o l t r a L T a tu il n i l u m i a h i d e s p r e

- '.i-nicnit- <lc a-.i-.knjj kixialn;- k-gblalir.- I iiroptaim.prin ( cntrul dc Informare <’uiiiiinilarâ, i lr Nlihjil Ki'S'JliiKianii nr 7, li-l 1 l'ioi;iam lum-joi orele ■J.tiO-lft.ti'). vinul i-iL-k. 9,(/).I4,W)

G U R S E ^ K R I E p ^ -

TAKOM; luui-vincri Buc.-> Cluj Cluj ■> B iic.7,00 8,00 8,30 9,3018,15 19,15 19,45 20,4511,50 12,50 13,20 : 15,20* *) Sîmbătă - prin OradeaFre{ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: începînd cu data dc 5 mai

se va opera ţi pc ruta;Cluj Timişoara Budapesta6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta 4 Timişoara -> Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 IMul I niilor 6-8

li:i 1<M l-7d. 19-2(1-87; H'Ll'AX: 19-7WK).

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"în perioada 14 iulie - 15

august 1997, Policlinica fără plată "Familia Sfîntă" este închisă pentru concedii de odihnă.

F A R M A C IIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT:, FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 ; h y g ie ia AESCULAP", P-ţa M. Viteazul, nr. 36, orar 20-8.

11-17 iulie 1997*Victoria - Dante’s Peak -

SUA-premieră (11; 12; 14; 16; 18;' 20) * Arta - Striptease - SUA (11; 13,30; 16; 18,30;20.30) * M ărăşti - sala A: Poliţist la San Francisco - SUA (13; 15; 17; 19); «ala B: Ce zi minunată! - SUA (13,30; 15,30;17.30) * Favorit - Ultima suflare - Italia -Spania - premieră (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA:; Fox - Iubire şi sacrificiu - India; Tineretului -11 - 15 - Nevastă de om bogat- SUA; 18; 22 - Fetele mortale- Ilong-Kong . ■

DEJ: Arta - 11-16 iulie : Daylight - Panică în tunel - SUA; 17- 19 iulie - Graba strică treaba - SUA; Prindeţi şi arestaţi această maimuţă - SUA.

B I B L I O T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: Închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis: MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică - închis. ' CENTRUL DE

' DOCUMENTARE EUROPEANĂ . SI INFORM AŢII COMUNITARE L.OCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str.' Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (stradă Universităţii 7 -9). Orar: luni - vineri 12

.-1 6 ‘ ; ■ ■’ ■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -.14; sîmbătă şi duminică: închis V ' :

■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). O rar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului Cultural German "Hermann O berth” (str. MemorandumuluilS). Orar: luni, marţi,

; miercuri, joi: orele 16-20. ,<: ■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str: Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

- , ■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor

-literatură-creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada LC. Brătianu 22). OTar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoyiciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi mehis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Miercuri, 16 iulie ' Program ul 1: 6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iasi. Est Meridian Magazin; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r)i,15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pro Patria; 10,00 Ecoturism; 16,30 Convieţuiri: Comunitatea poloneză; 17,00 TVR Info;17,05 Katts şi cîinele; 17,35 Magazin sportiv; 18,00 Tele-estival Camei Planet în direct; 19,00 Serial: Sunset Beach;19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal,

Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Serial: Război în viitor; 18,15 Sport Ia minut; 18,25 Chestiunea zilei (divertisment); 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful ?;19.00 Ştii şi cîştigi! ; 19,30 Ştirile Pro Tv,20.00 Film: încredere oarbă (SUA, p.I);21,45 Chcsliunea zilei; 21,50 Ştirile Pro TV; 22ţOO Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 La limita imposibilului; 0,10 Generaţia PRO; 0,25 Sport la minut - ştiri sportive; 0,50 Film: Vieţi disperate (p.I/r); 2,40 Film: încredere oarbă (r); 4,10 Acapulco IIEAT (r); 4,55 Război în viitor (r); 5,35

meteo, ediţie specială, sport;21.00 Serial: Mîndrie şi prejudecată (Anglia); 22,00 în flagrant;23.00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume. Ecouri europene: Zilele Culturii

• t e l e s p e c t a t o r •

Wharf (r); 9,00 Dusseldorf; metaţj pe Rin (documentar); 10,00 In af (r); 11,00 America lili (documentar/r); 11,30 Sunset E12,30 Mîndrie şi prejudecată (r): | - Emisiune în limba germană; 14:1 J bunic fericit; 15,10 Ştiri bancare f , 3 Choppy şi prinţesa (desene anH j16.00 Secretele nisipului; 17,00 c ă j Ia ora 5; 19,00 Program pentru20.00 Film: Afacerea Seznec ira-tv ’92); 21,45 Ritmuri m u zic ile i^N Jurnalul de la ora ZECE; 22,30Ti 0 1 (magazin-sportiv); 23,30 Med» i

0,00 TVM Mesager,C f*j i place opera?

PRO TV: 7 ,0 0 ( t i; bună dimineaţa!; 9,kL * j la minut; 9,15 M. A SE:

T înăr şi.neliniştit (r); 10,3sţ •>:Famiha Bundy (r); 6,00 Ştii şi cîştigi! (r);6.30 Sport la minut -ştiri sportive. , .• i \ Joi, 17 iulie dragostei (r); 11,15 Capcana f c |5

P rogram ul 1: 5,50 Teleshopping; 12,00 Beverly Hills (r), 12,55 Şiy.-

Germane Contemporane la Bucureşti; 6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Desene \ . ^ ^ / ^ _ Zec*aeEn.nU“ e}'0,30 Ciclism Turul Franţei (rezumat); animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 1989);14 40Desene animate \-0,40 Întîlnirea de la miezul nopţii. 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi. Est Matlock; 15,50 Sport pe plaji,-' P ro g ram u l 2: 7,00 TVM; 8,00 Meridian Magazin; 11,00 TVR Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa d r t ,Desene animate; 8,30 Serial: Canary Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i 17,30Hercule, 18,15 Sport la m e , .,Wharf (r); 9,00 Savanah; 10,00 Medicina de făcut ? (r); 13,05 Secretele nisipului" sportive; 18,30 Ştirile Pro Tv, 1pentru toţi (r); 10,30 National (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); • este şeful ?; 19,00 Ştii ş i cîştigi'?

15.00 Sailor Moon (desene animate); Ştirile Pro Tv; 20,00 M elrosty15.30 Pompierii vă informează !; 15,50 21,00 Doctor în A laska; ţ*- Irak - ţara dintre Ouvii (documentar);. Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile16.00 Convieţuiri: Comunitatea elenă; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viq.16.30 Emisiune în limba maghiara; 17,00 filme; 23,00 Ştirile P ro Tv; 2i| TVR Info; 17,05 Katts şi cîinele, 17,3 5 limita imposibilului; 0 ,1 0 (j’y Bank-noţe; 18,00 Tele-estival Camei Planet în direct; 18,50 Tragerile Loto;19.00 Serial: Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00

Geographic; 11,30 Sunset Beach ( r ) ; . 12,30 Perla coroanei (r); 13,30 Emisiune în limba maghiară; 14,30 Serial: Un bunic fericit; 15,10 Ştiri bursiere; 15,30 Desene animate; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 18,00 Serial: Puterea, pasiunea; 19,00 Program pentru ţineri; 20,00 Film: Pînă la capăt (SUA 1996); 21,30 Documentar; 22,00 Jurnalul de la ora ZECE; 22,30 Credo (emisiune religioasă); 23,30 Cu cărţile pe faţă; 0,00TVM Mesager.

PRO TV: 7;00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,00 Sport la minut - ştiri sportive; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Acapulco HEAT; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Vieţi disperate (SUA 1984); 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00

Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii’n 4;22,45 La volan. Reflecţii rutiere; 23,00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Un secol de cinema:, Robert Mitchum; 0,50 Ciclism Turul Franţei (rezumat). ;

P ro g ra m u l 2: 7,00 TVM; 8,00 Desene animate; 8,30 Serial: Canary

Ofereastride«chl&3spreluirwl .' V:M iercuri, 16 iulie

. CANALUL TVC V 5:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 Trăind pentru a muri; 11:50 Drumul spre^ insule; 12:30 Triumf asupra teoriei; 13:00 Videotext; 16:30 Metropola secolului XX-New-York; 17:00 Moştenirea unui şef al mafiei; 17:30 Videotext; 23:00 Instinct final cu Sharon Stone si S. Railback; 22:30 Videotext; 3:00 închiderea programului

CANALUL DISCOVERY . 18:00 Oamenii extremelor,-18:30 Ambulanţa-Stai cu noi şi îţi va li bine; 19:00 Conexiuni de James,Burke; 19:30 Jurassica - Vînători de chihlimbar; 20:00 Fascinaţia naturii - Sanctuare: Kakadu; 20:30 Fascinaţia naturii - Crocodilul; 21:00 Invenţii; 21:30 Călători în timp - Moartea la Pompei; 22:00 Arthur C.Clarke-Pe urma felinelor; 22:30 Vînători de fantome-Cazul de poltergeist de lâ' Gorton; 23:00 OZN-Recuperări; 0:00 Semnat: Discovery - Sexul şi animalul

uman; 1:00 Forţele speciale-Brazilia; 1:30 Forţele speciale-Marina Regală Olandeză; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Ambulanţa -Stai cu noi şi îţi va li bine; 3:00 Călători în timp - Moartea ia Pompei; 3:30 Conexiuni de James Burke; 4:00 Program D.W..

Miercuri, 16 iulie

i 9,00 Desene animate; 9,15 Agenda culturală; 9,30 Europa în obiectiv - magazin politic european; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Crimă pe Rio Grande - film(r); 11,50 Agenda ■medicală; 12,05 Curiozităţi clujene;*12,20 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Agendă culturală; 17,30 Transfocator- reportaj; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportaj ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebaf pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună;20,10 Selecţiuni/spectacole; 20,25 Călătoria morţii spre Osaka - Ulm;22,00 Ştiri NCN; 22,05 Suflete tulburate - film; .23,50 Paris „lumini” -reportaj.

PRO; 0,25 Sport la minut - stm rţ. 0,50 Film: Zece negri m ititei Doctor în Alaska (r); 3,15 Mctesţf ‘ (r); 4,00 Matlock (r); 4,45 Herc^..

Redacţia nu îşi asumă bilitatea pentru schimbările ck) în programele posturilor de IcfeţM

^ POLICLINICA INTERSERV1SA

str. l’ascalynr.S^târt- iS

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE •

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ DiDCO J

NOLOGIE ♦ REUMAmOG- I

ECOGRARE ♦ ALERGOUX2

DERMATOLOGE ♦ CHIRlRi

OlTOITOIK ♦ OJU^Of-TAIAKJls

GINECOLOGIE ♦ ONCCtjOGi

PEDUTRIE ♦ UROLOCH

ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRiî Eaoiiiri Depplcr-Histeriaifiţ#

. prstn sterOitate fem m LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imusai Parazitologie Determinare Rh -

sarcină - Antigen HBS - E lii*^^ , Examinări citologice pentru d ţ i canceralui de wf uterin - Investigaţi ■** sterilitatea feminini ţi masculină) Z IL N IC , inclusiv DUM IN

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: o re le 21 - R e z e rv a re , c o n s u l t a i

^ l a te L 41.41 . 63. ţ

\>A i

Activităţi de vacanţă la Universitatea PopularăDeşi cursurile s-au încheiat, la Universitatea Populară din Cluj-

Napoca cercul ”Din tainele naturii” îşi continuă activitatea şi pe parcursul verii, în prima şi a treia marţi din lună, la ora 17, în Piaţa Unirii nr.24. Instituţia mai invită pe cei interesaţi la un ciclu de trei conferinţe susţinute de Rolf Vornehm, din Viena, după următorul program: astăzi, 17 iulie, ora 18: ' ’Karraa - legea acţiunii şi reacţiunif; vineri 18 iulie a.c., la ora 18: ”0 călătorie în India”, prezentare cu diapozitive.

U N I P L U S R a d i oMiercuri, 16 iulie

6,00-10,00 Un alt început 6,00-6,30 Program informativ BBC; 8,00, 9,00,10.00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar, 7,45,8,45,9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct; 9,15 Info-Iitoral;9,20 Revista presei locale; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 Agenda cujturală 10,00-11,00 “Music non stop”. 11,00-11,15 Program informativ BBC. 11,15-21,00 “89,4 - grade plus”. 12,00, 13,00 Ştirile Uniplus; 14,00-14,30 Program informativ BBC; 15,00 Ştirile Uniplus; ■15,05-16,00 Music by request; 16,00,17.00 Ştirile Uniplus; 17,20 Caiteader vacanţă - realizator Mirela Baciu;18,00-18,45 Program informativ BBC;19.30 Spoit pe mapamond - realizator, Alin Fomadc; 20,00 Ştirile Uniplus;20.30 VIP-uri în vacanţă. 21,00-21-30 Program infonnativ BIIC. 21,30-23,00

“Greatest Hits”. 23,15-00,00 “Top 190.240”.00,00-2,00 “Music non stop .2,00-6,00 “VOA Express”.

Miercuri, 16 Iulie6,00-12,00 Radio-

1 program “Primul salut”.7,00 Radiojurnal Radio

Hxannnt' România Actualităţi. B 8,00,9,00,10,00,11,00,;

12.00 (Stiri locale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate.10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus. Adrian Suciu. 11,30 “Expresso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00,15,00,16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus’.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul ,şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19.00 Muzică, publicitate 19,OOj-,19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”.19,10-21,00 “Muzica Magica”, realizator Ştefan Coroian. 21,10-6,00 Muzică, publicitate. 21,00,24,00,2,00,4,00,6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Miercuri, 16 iulie Contact ştiri:

5,30-23,30 (din oră în oră, cu excepţia 18,30)

Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00.5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Informaţii diverse, 7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale).8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră,9,40 Contact sport). 11,00 Contact J ’M, (Muzică non-stop, Thformâ'ţii (liVersc,' Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu., Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, personalităţi

invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 De la blues la rock, realizator Maria Zămescu.

RADIO CLUJ. Miercuri, 16 iulie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Anca Băltan). Informaţii politice, sociale, utilitare, meteo, sport, horoscop. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, itadio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Quj -informaţii, muzică şi un concurs de milioane, de la Cluj prezintă Mihai .ţjoţoiu. 1J,0(0 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală,Despre: Ipostozş.ate imaginii "celuilalt" în spaţiu transilvănean şi O expoziţie retrospectivă Turos laszlo, pentru prima dată la Muzeul Naţional de Artă, prezintă Marius Nenciulescu. 11,30 Cantus Mundi - Oratoriul "Samson" de

G. Fr. Ilaendel (partea I), redactor Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan.12.15 Exclusiv magazin - Un cocktail de sezon cu tot ce îi trebuie, informaţii, diverse, bîrfe, reportaje şi un concurs. Gazda dumneavostră Virginia Fetinca.13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - întrebări pe teme juridice. Invitat dl consilier juridic Aurel Olteanu. La microfon: Anca Mureşan. Telefonul la care puteţi intra în dialog este 064/420031.13,55 Buletin de ştiri 16,00 Emisiunea în limba maghiară.’18,00 Radio Fax. Actualitatea în 60 de minute, prezentată astăzi de redactorul Dan Horea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti.19.15 Partidele politice, redactor Melania Drăgan. 19j20 La dispoziţia dumneavoastră.: In dialog cu dumneavoastră la ttlefon 064/42003 ( redactorul Ana Huţanu. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîmbean. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

jSS i

S.C. Dental RQY'*< SOCOLOV I :

'C alea M oţilor 106, a p r (T ra tam en te s to m a to lo g I

com plexe : ţ 1> terapie | j> protetică (ceramică) f | >•••- chirurgie (ţczecţii,isa ’

Programări la tel.: 43002S iZilnic o r a r : 9-19 ■ i

sîm bătă 9-14 < 1 Pentru studenţi," p e n s i 1şomeri, reducere 20%. , |

' < i•--) i

PROF. UNIV. Dr. MIHAI GAli s| Dr. ANGELA CĂUIGĂ£i. <

S tr. P rahovei n r . 1| I ş(Sngi biserica Bob) ţ ;

PH flfiR ÂM OFT ALMOLC.L , Mi, V - 1 7 - : . !s ' 8-1.'; i

Tel.: 42.56.18; te l/fa r lS y j

ALIANŢA ANTISUICID § ţL.IFEL.INE ;—— — Suflctulnoslnilids-j '

durancavoastn. To-s t W^r7\ dc noapte, tclcfoc: * i _m — 1 9 1 6

Gardă de noapte, o rc lc ^ ^ \—1 ■ ' ---------------- I A

Linia tclcfonică dc in tc ''j t - ucriză şi prevenlie « suicidufe ^ ! *1d e ' LABORATORUL’ DK Sir ‘J J

MI1VTALĂ CLIfJ stă la disper f pde luni pînă vineri, între orek 1 h

Vă aşteptăm ap e lu • ‘ unumărul 186864. J - , p

Page 3: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

miercuri, 16 iulie 1997 ROZA VINTURILOR

'1

* r

> . •

Va d e v e n i C ip ru l lin s i l i t fe d e ra l?........: w - *f cK: patru /ilc dc convorbiri

J inteicipriote, caic s-au încheiat i sîmbătă în SUA, şi-au atins

^ o b ie c tiv u l definit dc ONU: ssi^cstaMlirea dialogului întrerupt

dc trei ani şi declanşarea toai lung pToccs de negocieri. Preşedintele cipriot, Glafkos Cleridcs, şi lidera! turco-cipriot, Rauf Denktaş, s-au întîlnit - pentru prima dată în 1994 - la Tnitbeck (nordul New Yorkul), sub egida secretarului general al ONU, Kofi Annan, şi a reprezentantului săa spccial, IjLgn Cordinc7

“Nimeni nu se aştepta sa-i vadă pe domnii Cleridcs şi Denktaş ajufigmd la an acotd în patru zile asupra unor puncte : litigioase care datează, nu din 1974, ci din 196.1”, a declarat.

' AFF un ambasador european, care a apreciat că este vorba “de» ud înccput bun”. în declaraţiite difuzate duminică la postul de televiziune cipriot CYBC, Gm Cleridcs şi R. Denktaş. au afirmat* câ vor participa la o a doua serie » dc întrevederi la Geneva, între 11 şi 16 august, contra®» îndoielilor exprimate sîmbătă de. a sursă turco-cipriotâ. Glafkos Cleridcs a precizat că “aspectele fundamentale ale problemei

ţ r i cipriote vor fi discutate tn prima «' zi a celei de-a doua întîlniri de

, ia Geneva" La rîndul său, Ratif ’* ' Denktaş s-a declarat - potrivit

CYBC - “satisfăcut de faptul că gţ ce a fost prevăzut s-a realizat şi X2 că discuţiile vot continua trt ’ s i cadrul cele de-a doua runde dc ^ ncgocicrf . El a adăugat că ar

putea, în paralel, “să se | Mlncască cit G, Cleridcs îa

ojg Cipru, pentru a aborda probleme lf umanitare”.^ | Surse turco-cipriotc att

l apreciat iasă, anterior, că anunţul. ,1. Uniunii Europene potrivit căruia

Carul va facc parte din viitoarea a 'Săndete riscă să compromită - epis-- continuarea discuţiilor. Potrivii. ^ ţ 1 :n« d.ptamat european, “IJF.,

uirc se confninta cu rcticcnlelc tui Rauf Denktaş, a afirmat în repetate ocazii că negocierile nu

[j* smt condiţionate dc soluţionarea i problemei cipriote şi nici dc

is* aderarea. Turciei”, aşa cum a cerut liderul turco-cîprioL Sursa diplomatică a subliniat că UE insistă pentru ca aderarea

p.:; Ciprului “să fie in beneficiul w> iJUror ciprioţilor”, dc aceea a

• ti'ft c\ocată “o anumită | participare a turco-dprioţilor” la j nu x-ien

=■■ I'o/itta autorităţilor din nordul 2S; uhulci este aceea că Ciprul nu

l ar trebui sâ fie admis în UE cit < timp cl rămîne divizat şi cît timp

•>-'' Turcia nu Va deveni simultan _>M lucnibtă, ăi scopul compensării

; influenţei Greciei. Potrivit presei greco-cipriote de, la Nicosia,

" ■ emisarul ONU pentru Cipru, RicliarJ HoIbrooRc, a prezentat celor doi lideri un proiect dc create a două state cipriote, grec Şi turc, amplu autonome, în

, cadrul unei federaţii destinate să ? ■' rezolve problema Ciprului,

Richard Holbrooke a apreciat *i. ' sîmbătă, în cadrul unui interviu i V ; acordat canatului de televiziune si

; GMN, că “pentra a sc ajunge la J ,. un guvern unic în Cipru, dc tip fi) ' federal, ar fi ncccsar ca ciprioţii j , turci si abandoneze o parte din lî' i teritoriul pc care îl controlează”. ■Â î Potrivit liderilor ciprioţi, noul

documcnt prezentat la Tnitbeck «~5^<Jtc o refotmularc a

■ “ansamblului” dc idet, propuse J .dcONU în 1992. Fi se referi ■ £ ! mai ales la probleme privind

suveranitatea, refugiaţii,* libertăţile fundamentale' şi puterile ficcârci zone In statul bizonal şi bicomunitar, ce ar urna să fie creat, conform unui principiu convcnit încă în 1977.

dn * k

t-

)V

l

jf

t\ ’

Acum Bill Clinton va trebui să susţină în faţa americanilor necesitatea NATO In perioada de după război

După decizia NATO de a integra trei state foste comuniste, preşedintele american Bill Clinton trebuie să obţină sprijinul pentru această idee din partea poporului american, inclusiv al celor care se întreabă pentru ce mai este necesară Alianţa acum, că războiul, rec s-a încheiat.

L.icialităţi si analişti americani discută de peste trei ani despre extinderea NATO şi există încă multe dezacorduri între ei. Pînă în prezent, publicul american a fost în mare măsură neinteresat şi nepreocupat de dezbatere, care s-a desfăşurat în cadrul grupurilor de specialişti, în birourile guvernului, în paginile celor mai importante : ziare şi în revistele de politică externă. .

Dar o dată ce NATO a hotărît în mod oficial să invite Polonia, Ungaria şi, Republica Cehă să s’e ; integreze în structurile Alianţei, chestiunea urmează să fie supusă spre aprobare Senatului american. -

O oficialitate de la Departamentul de Stat, intervievată de un post de radio american, a fost rugată să explice ascultătorilor din 38 de state, cele mai importante elemente ale NATO - ce reprezintă şi ce atribuţii are. Potrivit Articolului 5 din carta NATO, un atac asupra unuia dintre membrii Alianţei este considerat qn a tac ’ împotriva tuturor

membrilor, statele membre fiind obligate să-şi apere aliaţii în acest caz.'Aceasta înseamnă că Statele Unite să angajează să trimită trupe, dacă este necesar, pentru a lupta pentru Luxemburg, Grecia şi Turcia, ca şi pentru Franţa şi Marea Britanie şi pentru celelalte zece state membre ale NATO.

: Extinderea împinge această angajare spre frontierele

Ucrainei sau Republicii Belarus. ; ..

Madeleine Albright, secretar de stat al SUA, împreună cu alte oficialităţi, a recunoscut că NATO ”nu priveşte nici un stat ca pe un adversar al . său” şi că va rămîne deschisă în viitor pentru aderarea tuturor statelor europene, inclusiv a Rusiei. Deci. unde este ameninţarea? In definitiv, ce

nevoie mai este de NATO?Pe măsură ce dezbaterea

americană ia amploare şi se intensifică, chiar şi susţinătorii extinderii pun întrebări grave. Unul dintre aceştia; senatorul din Carolina de N ord .Jeşse Helms, preşedintele republican al Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, este'îngrijorat că planul de extindere al lui Clinton "ar putea evolua într-un plan periculos şi nechibzuit pentru transformarea NATO.;, obţinîndu-se o nouă Alianţă,, 'diluată', transformată dintr-o alianţă militară bine definită într-un aranjament nebulos de securitate colectivă”.

Dat fiind faptul că SUA sînt principala forţă în NATO, Washingtonul are tot interesul să menţină .Alianţa, legătura şa esenţială cu Europa, afirmă oficialităţi ale administraţiei. Totodată susţinătorii cred cu tărie că NATO a reuşit atît de bine să menţină pacea timp de 40 de ani, îneît ea trebuie să fie menţinută ca o asigurare împotriva unui duşman neaşteptat. ’

P rio rităţi a le statelor din Europa centrală şi de est

IAFP, R euter)

Apropiata extindere a NATO şi perspectivele lărgirii Uniunii Europene au dominat dezbaterile Forumului pentru Europa centrală şi de est, care a reunit, la Salzburg (Austria), 100 de oficialităţi şi 500 de oameni de

. afaceri din 45 de ţări, între care 16 din regiune. Reuniunea- a fost organizată pentru al doilea an consecutiv de Forumul Economic Mondial, urmînd să constituie una din cele şase întîlniri regionale ale acestuia. Asemenea tuturor reuniunilor Forumului Economic Mondial, fundaţie particulară cu sediul la Geneva, cunoscută în special prin întîlnirea organizată la Davos (Elveţia), lucrările au prilejuit numeroase întrevederi ale celor 11 şefi de stat şi de guvern prezenţi, nouă fiind din regiune.

Dezbaterile asupra problemelor celor mai grave din Europa de est - corupţie, criminalitate organizată şi dificultăţile legate de realizarea privatizării - s-au ţinut cu uşile închise. în cursul principalei dezbateri a reuniunii, ţările care nu au fost primite în NATO în prima etapă au încercat să nu se lase afectate de acest eşec. -

Astfei, primul ministru sloven, Janez Drnovsek, a pus pe seama “izolaţionismului” în creştere al. Statelâr Unite refuzul Washingtonului de a include la început în NATO mai multe de trei ţări (Polonia, Republica Cehă şi Ungaria).. Preşedintele slovac, Michal Kovac,

a afirmat, '.a rîndul său, că extinderea NATO pînă ia frontiera slovacă ar avea “un impact pozitiv” asupra securităţii ţării. Intr-o declaraţie făcută presei, el l-a acuzat totodată pe primul ministru al Slovaciei, Vladimir Meciar, cu care este în conflict de trei ani, pentru eşecul candidaturii Bratislavei, datorai - în opinia sa - unor metode autoritare care au dus la ‘ apariţia unui “deficit, de democraţie”. Pe de altă parte, el a ' cerut Occidentului să nu abandoneze democraţiile în formare din Europa fostă comunistă.

Conducătorii statelor baltice au afirmat că mizează de acum pe faptul

că ţările lor vor fi admise în Uniunea Europeană, încercînd să .minimalizeze informaţiile de la Bruxelles potrivit cărora numai Estonia ar figura în recomandările Comisiei Europene pentru prima etapă de extindere. >

Reuniunile la nivel înalt de la Paris şi Madrid au dus, în opinia preşedintelui leton Gauntis Ulmanis, la creşterea securităţii ţărilor baltice,

■ Consiliul de Parteneriat’Euro-Atlantic garantînd o prezenţă americană durabilă în regiune, iar’Actul prin care a fost creat, semnat de NATO şi Rusia, asigurînd o participare sporită a Rusiei la Parteneriatul pentru Pace. Potrivit primului ministru lituanian, Gediminas Vagnoriuş, ţara sa “se simte încă într-o oarecare poziţie de insecuritate” după Madrid. Ea aspiră în continuare să intre în Alianţă, dar consideră aderarea la UE’drept “problema cea mai importantă” în acest moment.

Analiştii şi politicienii au fost de acord câ primirea calităţii de membru în cluburi occidentale’ exclusiviste precum UE şi NATO va stimula investiţiile străine şi creşterea încrederii, evitînd totuşi să evalueze exact avantajele ce’ ar urma să

; decurgă din aceasta!Ţările care nu au fost incluse în

prima etapă a extinderii UE spre Est nu au făcut eforturi să-şi ascundă dezamăgirea. Preşedintele României, Emil Constantinescu, a calificat comentariile, oficialităţilor de la Bruxelles drept vădit pripite. Michal Kovac, preşedintele slovac, a cerut Occidentului să nu abandoneze tinerele democraţii din fosta Europă comunistă. .

Analiştii au avertizat, la rîndul lor,. că o decizie de limitare a numărului celor ce vor intra în UE, atît de curînd după' decizia NATO, poate crea o nouă ordine a “învingătorilor” şi “învinşilor" într-o regiune vulnerabilă din punct de vedere politic. “Există pericolul ca blocul UEM (Uniunea Economică si Monetară Europeană) să devină brusc o vastă regiune economică închisă, ceea ce ar putea duce la crearea unei fortăreţe comerciale în Europa”, a explicat un economist.

I I

| Moscova işi reafirma opoziţia | fata de aderarea tarilor baltice

la Alianţa Nord-Âtlanticâi i i i i i

I I I I

I I I I I I I I I I I I

I T

I II I

I I I I

I I

I I

Evghem Primakov, şeful diplomaţiei ruse, a reiterat, la sfîrşitul săptămînii trecute, opoziţia Rusiei faţă de aderarea ţărilor’baltice la NATO în urma întîl’nirii pe care a avut-o la Sankt Petersburg cu Madeleine Albright, secretarul de stat al SUA.

Preşedintele Boris Elţîn, care a purtat’ convorbiri cu preşedintele finlandez Martti Ahtissari, şi-a reafirmat de asemenea opoziţia faţă de admiterea Letoniei, Lituaniei şi Estoniei în structurile Alianţei occidentale. în cazul în care NATO s-ar extinde pentru a cuprinde ţările- baltice, regiunea Kaliningrad, izolată de restul Rusiei, ar fi înconjurată de două membre noi ale NATO, Polonia şi Lituania.

La rîndul ei, doamna Albright a reamintit că aderarea la NATO rămîne deschisă tuturor ţărilor europene, chiar şi acelora care sînt apropiate din punct de vedere geografic de Rusia, precum ţările baltice. Doamna Albright a repetat că Alianţa este deschisă tuturor “sistemelor democratice de piaţă din Europa”.

tn fine, referitor la chestiunea bosniacă, Rusia şi Statele Unite au reiterat importanţa respectării acordurilor de la Dayton (semnate în decembrie 1995): Pentru moment, aplicarea acordurilor este împiedicată de “tendinţe separatiste”, a afirmat Primakov. Ministrul rus a subliniat, cu ocazia întîlnirii sale cu doamna Albright, că arestarea pentru crime de război a foştilor lideri ai sîrbilor bosniaci ar putea pune în pericol poziţia Bilianei Plavsici, preşedintele Republicii Sprska. .

Secretarul de stat al SUA a părăsit Sankt Petersburgul cu destinaţia Vilnius (capitala Lituaniei), pentru a se întîlni cu miniştrii afacerilor externe estonian, letonian şi lituanian, ale căror, ţări aspiră să’se integreze în structura de apărare a NATO.

Ignorînd obiecţiile Rusiei, Madeleine Albright a declarat statelor baltice că sînt “candidate serioase... pe calea intrării în NATO”. Secretarul de stat al SUA, aflat într-un turneu est- european, a căutat să asigure Estonia, Letonia şb Lituania că Washingtonul susţine eventuala lor integrare chiar dacă, la summit-ul NATO de la Madrid, nu ă oferit nici un indiciu că cele trei ţări ar putea fi invitate să adere la structurile militare,, occidentale. Dar doamna Albright şi- a însoţit declaraţiile de încurajare cu un semnal clar, potrivit căruia, în cazul în care cele trei foste republici sovietice intenţionează să se integreze în NATO, ele trebuie să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, fostă lor stăpînă. Acest proces va trebui să includă revizuirea modului de tratare a minorităţilor ruse aflate pe teritoriile statelor baltice.

Statele baltice au fost incluse cu forţa în cadrul Uniunii Sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial, recăpătîndu-şi independenţa în 1991. Temîndu-se încă penţru libertatea lor, cele trei ţări sînt dornice să obţină protecţia NATO cît mai curînd’cu putinţă. Doamna Albright a declarat că un obstacol în calea ţărilor baltice pentru o integrare rapidă l-a reprezentat capacitatea lor militară limitată. Integrarea lor va avea de aşteptat pînă cînd aceste state vor fi în stare să-şi asume responsabilităţile ce revin în mod

, normal membrilor NATO şi să servească interesele Alianţei. Ca măsură provizorie, Statele Unite lucrează la redactarea unei “carte baltice" cu cele trei ţări, ce se aşteaptă să fie semnată la sfîrşitul acestui an. Oficialităţile americane au menţionat că această cartă nu conţine garanţii de securitate, dar preconizează desfăşurarea de consultări în cazul unei ameninţări la adresa unuia dintre statele semnatare.

I

I

Page 4: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVARULde Cluj POLITICĂ miercuri, 16 iulie 19 9 7 fţtj

PDSR protestează Împotriva modificării Legii învăţămîntului

UDRIR îşi impune cu sfidătoare insistentă obiectivele autonomiste

Principalul partid din Opoziţie a programat ieri după-amiază, în Bucureşti şi în ţară, mitinguri şi alte acţiuni de protest împotriva modificărilor aduse prin Ordonanţă de urgenţă Legii învăţămîntului, conşiderind că în acest fel UDMR îşi impune obiectivele autonomiste cu ajutorul Guvernului României. Acţiunea organizaţiei judeţene Cluj a PDSR a luat forma prezentării, de către o delegaţie condusă de Grigore Zanc, a unui protest la Prefectură. Totodată, PDSR Cluj a înaintat presei un comunicat în care prezintă punctul de vedere al partidului cu privire la modificările aduse Legii învăţămîntului. ■ .

“Organizaţia Judeţeană Cluj a PDSR protestează împotriva m odificărilor aduse, prin Ordonanţă de urgenţă Legii, învăţăm întului. Procedeul

■ contravine spiritului Constituţiei democraţiei parlamentare, principiului stabilităţii legislative

■ şi a statului de drept.Adresăm elevilor şi

studenţilor, părinţilor acestora şi reprezentanţilor societăţii civile

chemarea de a protesta împotriva creării a două sisteme de învăţămînt paralele, ca urmare a cedărilor Guvernului Ciorbea în faţa presiunilor şi a şantajului UDMR, care îşi impune cu o sfidătoare insistenţă obiectivele autonomiste. /

PDSR acceptă necesitatea respectării drepturilor m inorităţilor naţionale, în lim itele standardelorinternaţionale şi a acordurilor la care România este parte. Actele normative adoptate în timpul guvernării PDSR dovedesc acest lucru şi oferă suficiente garanţii pentru păstrarea identităţii maghiarilor din România, ca de altfel a tu turor celorlalte minorităţi naţionale.

în acelaşi timp însă PDSR se opune categoric şi respinge pretenţiile exagerate ale liderilor politici ai UDMR, pretenţii dom inate . de logica separatismului etnic şi a creării unui stat în stat, prin care m inoritatea m aghiară este contrapusă majorităţii româneşti.

Astfel de pretenţii duc la izolarea comunităţii maghiare

din România, gcnerînd tensiuni şi conflicte cu consecinţe grave asupra relaţiilor inter-etnice.

Ca urmare, 6 delegaţie a Consiliului Judeţean Cluj al PDSR, dînd curs voinţei membrilor şi simpatizanţilor din judeţ, a adresat Guvernului Ciorbea, prin instituţia Prefectului şi prin Inspectoratul Şcolar Judeţean un PROTEST energic împotriva modificărilor Legii învăţăm întului prin Ordonanţă de urgenţă. .

în condiţiile în care Guvernul nu va reveni asupra acestor modificări ne vom face în continuare exponenţii tuturor iubitorilor şcolii româneşti, în a protesta împotriva oricăror tentative de dezbinare a învăţămîntului românesc, de deznaţionalizare _ a copiilor români, împotriva politicii de “hatîruri şi aranjamente”, prin care coaliţia CDR-USD-UDMR n-a demonstrat decît Confuzie, Incompetenţă, Obedienţă, Ruină, Birocraţie, Eşec, Aservire.”

Biroul de presă al PDSR Cluj

Actuala conducere ffi T V R a fost numită pe criterii nclitici

C - afirmă loan Gavra într-o scrisoare adresată tui Dumitru îuga^)m odificarea Legii privind organizam v funcţionarea Societăţii publice de televiziune j s J aibă loc printr-o Ordonanţă de urgenţă în vede/'f numirii Consiliului de administraţie.al TVR pi; . la data de 10 iulie, preşedinţii Comisiilor de cult

Am receptat cu interes şi disponibilitate apelul dumneavoastră în legătură cu situaţia explozivă existentă-în TVR. Din păcate, puterea actuală nu a dorit şi nu doreşte să rezolve legal această problemă. De altfel] răspunsurile pur şi simpluformale şi de circumstanţă primite de la preşedinţii au sabotat în mod inexplicabil această hotăii:Comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de deşi nu aveau nici o competenţă la acest capii:informare în masă ale Senatului şi Camerei Guvernul Ciorbea şi-a asumat astfel înte.Deputaţilor confirmă indiferenţa acestora faţă de responsabilitate pentru situaţia de criză în cartnumirea Consiliului de administraţie al TVR. află TVR. Opoziţia parlamentară nu a f;Explicaţia este simplă: actuala conducere informată despre demisia în alb depusăinterimaiă ilegală a TVR a fost numită cu sprijinul Parlament de către directorul interimar St:direct al acestora pe criterii strict politice. De aici Gulea. Aşadar, cineva doreşte să perpetueze stesi manipularea grosolană a opiniei publice din de confuzie şi ilegalitate din TVR.România. Practic, opoziţia parlamentară este Prima acţiune trebuie s-o , constituie numiîprezentă la emisiunile informative ale TVR doar noului Consiliu de administraţie legal al TYnegativ şi în proporţie de 2-3 la sută faţă de 50- 60 la sută cît este prezentă coaliţia parlamentară majoritară. Dacă adăugăm şi prezenţa zilnică a Guvernului Ciorbea şi a Preşedinţiei României, raporturile între putere şi opoziţie ca prezentare la TVR sînt pur şi simplu inacceptabile. Probabil că această conducere interimară ilegală a TVR vrea să elimine total punctele de vedere ale opoziţiei politice din România. Aşa cum bine se ştie, conducerea interimară ilegală a TVR este total subordonată actualei puteri. De aceea a şi scăzut credibilitatea TVR în opinia publică românească. Lipsa de profesionalitate şf moralitate a actualei conduceri interimare ilegale a TVR este de-a dreptul exasperantă, penibilă şi caricaturală.

Deşi Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor cu acordul direct al tuturor liderilor grupurilor parlamentare au decis ca

după care să înceapă reforma în TVR. Tcq * acţiunile întreprinse pînă acum de către acte: conducere interimară ilegală a TVR.au f;j provizorii, aleatorii şi confuze. Prin urmare, s vor trebui anulate integral de către noul Cont de administraţie. Singura alternativă rcgulameir. şi constituţională pentru numirea în cel mai sc timp a Consiliului de administraţie legal al T ';o constituie convocarea unei sesiuni extraordic a Parlamentului României care să aibă la o r i:: de zi această problemă. Ea poate fi făcută cît r curînd posibil, iar dacă actuala putere nu înţelege acest lucru PUNR va demara p: strîngerea de semnături de la opoziţia parlamenl:; convocarea unei asemenea sesiuni parlamentK extraordinare.

S ecre ta r, loan GAVE

Liii Viilor Ciorbea i-a fost retrasa calitatea de preşedinte de onoare al Societăţii “Avram Iancu”lo a n T eo d o r S tan : “Prem ierul Ciorbea nu este un exponent a l spiritului m oţesc'

urmare din pagina 1

ori, prin presă, a organizat mitinguri, a emis comunicate în scopul orientării juste a opiniei publice româneşti. Au fost făcute comentarii pertinente asupra

‘ amendamentelor la Legea administraţiei publice localc şi la Legea învăţămîntului, asupra conţinutului Tratatului cu Ucraina, a altor concesii şi măsuri arbitrare,

‘ ce contravin prevederilor Constituţiei României. “Avram Iancu” nu este, de pe altă parte, o Societate belicoasă, ea ncpromiovînd nici un fel de

■ extremism in conduita sa faţă de minoritatea maghiară din România, dar nu este de acord şi nu acceptă sub nici o formă tendinţele tot mai evidente de enclavizare a teritoriului transilvan - au fost cîteva dintre problemele ridicate de dl preşedinte Stan. Vorbind în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, dl Petru Ooţa, vicepreşedinte al Societăţii şi membru al Biroului Permanent a subliniat că miile de moţi sînt decepţionaţi dc prestaţia premierului Victor Ciorbea, care “nu a intervenit cu nimic în problema acordării drepturilor legitime ale moţilor, iar tot ceea ce s-a obţinut referitor la îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă a fost urmarea intervenţiilor Societăţii “Avram Iancu”. Astfel încît, hotărîrea Biroului Permanent de a-i retrage premierului caEtafcadc preşedinte dc onoare este pc deplin justificată.

A fost difuzat comunicatei dc mai jos, al cărui text îl rcprodnccm integral.

COMUNICAT

în zilele dc 4-5 aprilie 1997, a , avut loc la Chij-Napoca Conferinţa

Naţională a Moţilor, la care a fost invitat şi premierul Victor Ciorbea.

,■ Scuzindu-sc că nu poate da curs invitaţiei, deşi ar dori foarte mult

să participe Ia o conferinţă a moţilor, D-sa a trimis un mesaj Conferinţei.

Lâ propunerea Filialei Bucureşti, Conferinţa Naţională l-a ales pe dl Victor Ciorbea, cu majoritate de voturi, preşedinte de onoare al Societăţii “Avram Iancu” din România, fapt ce i s-a adus la cunoştinţă, solicitîndu-se un răspuns.

Potrivit Art. 29 din Statut, preşedintele' de onoare are obligaţia de a veghea asupra bunului mers al Societăţii, simţindu-se responsabil moral de activitatea acesteia şi de a participa la acţiunile organizate de aceasla. -

Or, domnul Victor Ciorbea nici pînă în prezent nu a binevoit să răspundă onoarci ce i s-a făcut la Conferinţa Naţională, deşi preşedintele Societăţii a luat de mai muite ori legătura cu consilierul guvernamental Mihai Hanagic în acest sens şi pentru a patrona un simpozion naţional al moţilor.

Preşedinţii de filiale, membrii Consiliului Naţional, membrii Societăţi s-au interesat continuu de modul cum preşedintele de onoare sprijină activitatea Societăţii. S-au făcut numeroase intervenţii, s-au dat telefoane la Biroul Permanent prin care s-a ccrut înlăturarea d-lui Victor Ciorbea din funcţia dc preşedinte dc onoare, pc dc o parte, datorită incompatibilităţii acestei calităţi cu dezinteresul total manifestat faţă de Socictatc şi cu

lipsa de reacţie la propunerea ca o delegaţie a Societăţii să fie primită de primul ministru pentru a analiza situaţia actuală a moţilor şi posibilitatea ridicării unui monument pentru eroul naţional Avram Iancu în Bucureşti'.

Pe de altă parte, membrii Societăţii “Avram Iancu” consideră că unele prestaţii ale d-lui Victor Ciorbea vin în contradicţie cu o seamă de prevederi ale Statutului Societăţii, cu idealurile înaintaşilor noştri Horea, Cloşca, Crişan, Avram Iancu, memorandiştii şi alţi eroi ai neamului care s-au jertfit pentru cauza românilor din Transilvania. .

Unele ordonanţe ale Guvernului Ciorbea încalcă în mod flagrant Constituţia României şi lezează sentimentul naţional al românilor. Modificările la Legea învăţă- mintului, la Legea administraţiei locale, cu utilizarea limbii maghiare în administraţia locală şi cu inscripţionări bilingve, deşi în Constituţie scrie că în România limba oficială este limba română. Modificările la Legea caselor naţionalizate şi la Legea fondului funciar, aplicarea principiului “restitutio in integram” sînt de natură să favorizeze pc urmaşii grofilor şi clerul maghiar, gata să creeze mari convulsii interetnice şi sociale, deoarece actuala generaţie dc români nu mai este dispusă să suporte mîndria, trufia şi batjocura nemeşului maghiar!

Membrii Societăţii “Avram Iancu" considcră că închcierea în umilinţă a Tratatului cu Ucraina, protestele noastre şi ale altora nefiind luate în scamă, ccdarca lamentabilă in faţa şantajului UDMR, cu tolerarea iresponsabilă

, a acţiunilor iredentiste, făţişe ale. . .ungurilor (vezi cazurile dc la

Odorhciul Sccuicsc), maghiarizarea administraţiei publice locale, în loc sâ înveţe ungurii limba oficială a statului român, trebuie sâ înveţe

. românii ungureşte: funcţionarii,

poliţiştii şi alţii; tolerarea pe mai departe a alungării românilor din Harghita şi Covasna, a jignirilor directe ale sentimentului naţional românesc la emisiunile radio şi TV în limba maghiară, fără a fi pedepsiţi; cererea neruşinată de a se preda istoria şi geografia României în limba maghiară, cu alungarea corespunzătoare a profesorilor respectivi din unele

%

judeţe; învăţămînt profesional şi tehnic în ungureşte, concertarea acţiunilor Ungariei şi ale UDMR de federalizare a Transilvaniei, prin crearea aici de districte etnice şi a unui guvern federal la Cluj (vezi Internet); pregătirea pas cu pas a autonomiei teritoriale a maghiarilor din Transilvania odată cu subminarea unităţii statale româneşti.

Moţii din Societatea “Avram Iancu” mai constată cu durere: scăderea accentuată a nivelului de trai, sărăcirea populaţiei româneşti; scăderea natalităţii, reducerea numerică a populaţiei, îmbătrînirea acesteia; înrăutăţirea. stării de sănătate a populaţiei, lipsa de medicamente, dc asistenţă medicală calificată în zonele montane moţeşti şi nu numai; polarizarea accentuată

. a veniturilor populaţiei,’ lipsa de criterii, morale' cu privire la adevăraţii creatori dc valori în societate; măsuri fară precedent de rcduccre a corpului profesoral din învăţămîntul universitar şi preuniversitar coroboratc cu

creşterca numărului de analfabeţi în România sfîrşitului de mileniu II; lipsa de şanse pentru tinerii din 1 toate categoriile, mulţi dintre aceştia căutîndu-şi un rost în alte ţări;

, politizarea accentuată a structurilor administrative; politica aberantă dc privatizare prin lichidare a .întreprinderilor; acceptarea unor compromisuri umilitoare şi aprecierea eronată a şanselor de intrare a României în NATO şi UE; lipsa de interes major şi de sprijin faţă de românii din afara graniţelor.

Ceea ce ne doare mult pe noi moţii este ignorarea cu desăvîrşire de către Guvernul Ciorbea a “Programului de dezvoltare a Munţilor Apuseni”, elaborat de specialişti, semnat de primarii din zonă, de Societatea “Âvram Iancu”, de Prefectura Alba, în care se stipulau o scrie de măsuri actuale şi de perspectivă pentru schimbarea radicală a vieţii moţilor.

Societatea “Avram Iancu” esteo organizaţie nonpartinică, dar nu poate asista pasivă la degradarea economică şi morală a ţării în perioada actuală, cerînd guvernanţilor să-şi respecte

'promisiunile pe baza cărora au cîştigat alegerile în noiembrie 1996.

Biroul Permanent al Societăţii “Avram Iancu” din România a analizat cu luciditate şi maturitate prestaţiile domnului Victor Ciorbea de pînă acum: lipsa de fermitate faţă de pretenţiile exagerate ungureşti, de privilegii, care pun în pericol caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, încălcarea Constituţiei ne fac să ne disociem dc domnia sa şi ca urmare propunem, în unanimitate, suspendarea d-lui Victor Ciorbea, din funcţia de preşedinte de onoare şi ratificarea acestei decizii la proxima Reuniune Naţională a Moţilor.

Biroul P erm an ent al Societăţii "Avram Iancu"

Curtea Supremă a decis: .

V|1

-i(.1/Tratatul

cu Ucraina este neconstituţional

O parte din judccâtcw-v Curţii Supreme dc Justiţii d consideră neeonstituţional-j Tratatul semnat de Române'' cu Ucraina. .

Curtea Supremă de Justiţii a înaintat Curţi Constituţionale un memoriu i care arată că prin semnan-s Tratatului cu Ucraina s-£- încălcat articolul 1, alinear;I, şi articolul 3, alineatul 5 din’ Constituţie, respectiv c “România este stat'naţioni , suveran şi independent, unffi.; j şi indivizibil” şi că “teritort, ] României este inalienabil". | I (

Curtea Supremă es:, j I singura instanţă care pra'. - ] ( sesiza Curtea Constituţional j asupra unei legi. 1 ]

Preşedintele Comisiei c. j . politică externă a Camss j Deputaţilor, Victor Boştinai j | a apreciat, luni, că decfr» j majorităţii judecătorilor de - |Curtea Supremă dc Justiţiei, j a contesta Tratatul cu Ucsis. j ( reprezintă dc fapt “o capa'-, j | politică" ' ' j (

Boştinaru a declarat că er. > regretabilă interpretări- j judecătorilor privind nccas- ’ tuţionalitatea Tratatului.■ El a precizat că nu a if - Informat, încă, de acea.*"- < ’ problemă pc a le oficiali !

Tratatul dc bază rornfc-'f ucrainean a fost scnmât ‘-| preşedinţii,celor două !*-’Emil Constantiticscu şi L«**~7 ’ Kucima, şi ratificat dc două Camere »'-j Parlamentului României. ‘

Tratatul va fi • ratificării * le g is la ţii- , ucraincan, urmînd să intre - vigoare odată cu schimb instrumentelor ratificata <

Page 5: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

5 ) miercuri, 16 iulie 1997 ARTĂ-CULTURĂ-INVĂ TĂMINTA E b e v A sfşul de ClMi I

M i a P ă d u r e a n a r e v e n i t l a C l u j - N a p o c a

- S c r i i t o a r e a M i a P ă d u r e a n

esle o r o m â n c ă t r ă i t o a r e l a H u l i ,

l in g ă O t l a w a . A e m i g r a t î n

C an ada în 1 9 9 0 , u n d e a d e s c h is

o g r ă d in i ţ ă p a r t i c u l a r ă î n l im b a

f r a n c e z ă , i a r î m p r e u n ă c u

- su ro rile , m a m a ş i c u a l t e d o u ă

d o a m n e p le c a t e d in R o m â n ia ,

g r u p u l f o l c l o r i c “ R o m â n c u ţ e le " ş i o f u n d a ţ i e , c a r e a a ju t a t c o p i i

r o m â n i o r f a n i d i n ţ a r ă . M i a

P ă d u r e a n e s t e m e m b r u a l

S o c ie t ă ţ i i S c r i i t o r i l o r C a n a d ie n i d i n O n t a r i o ş i m e m b r u a l

A c a d e m ie i R o m â n o - A m e r ic a n e . E s te a u t o r a l r o m a n u lu i “ F l o r i l e

n u m o r n i c i o d a t ă " , a p ă r u t î n

v e r s iu n e f r a n c e z ă î n C a n a d a şi_

" a p o i r o m â n ă l a C lu j - N a p o c a ş i

a l v o l u m u l u i “ A m a r ş i

n ă d e jd e " , p e c a r e î l la n s e a z ă

m î in e , l a o r a 1 2 ,0 0 , î n s a la I .

M u ş le a a B i b l i o t e c i i C e n t r a le U n iv e r s i t a r e “ L u c i a n B l a g a ” .

yv-

r,? * « f ' T * * ?

m i[t

Scenă dintr-un spectacol susţinut în Canada de grupul folclorre "Româncuţele"

Prim im spre publicare:

I» SI E C I Z A H Ip r i v i n d ! c o n c u r s u l d i n 2 2 i u l i e 7 9 9 7 , p e n t r u o c u p a r e a

p o s t u r i l o r / c a t e d r e l o r d i d a c t i c e v a G a n t e d e c ă t r e c a n d i d a ţ i i c u s t u d i i c o r e s p u n z ă t o a r e

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj anunţă toate persoanele care s-au înscris la concursul din 22 iulie 1997 pentru ocuparea posturilor/catedrelor

didactice vacante, că unele precizări ale Ministerului Invăţămîntului nr. 35.659/ 02. 07. 1997 s-au modificat prin precizările Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 36.355/11.07. 1997, primite de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj în 15. 07. 1997, care pot fi consultate în detaliu la Afişierul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Modificările care privesc de urgenţă candidaţii sînt cele

1 Totodată, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj face următoarele precizări:

1. PROBA ORALĂ DE LIMBI MODERNE pentru ocuparea posturilor didactice de Ia clasele cu predare bilingvă se^va desfăşura astfel:

■ LIMBA ITALIANĂ* LIMBA SPANIOLĂ:19 iulie, ora 8,00, Liceul Teoretic “George Bariţiu” Cluj-

Napoca ■, ■ LIMBA GERMANĂ:

19 iulie, ora 8,00, Liceul Teoretic “George Coşbuc” Cluj- Napoca Nde la articolele 12 şi 14, după cum urmează:

2. PROBELE PRACTICE se vor desfăşura astfel:12. “Pentru ocuparea posturilor didactice de educatoare/învăţători/ ■ MUZICĂ INSTRUMENTALĂ VOCALĂ:

4^ jstitutori din unităţi de învăţămînt, clase sau grupe cu predare în ; 19 iulie, ora 8,00, Liceul de Muzică Cluj-Napoca g^ISba minorităţilor naţionale, concursul constă din două probe:-22 ■ DANS CLASIC:

iulie, orele 9,00 - limba şi literatura rom ână (conform art.vl şi2 din acest capitol);- 23 iulie, orele 9,00 - limba şi literatura maternă. Pentru ocuparea catedrelor,. cu excepţia catedrelor de limba şi literatura română, din unităţi de învăţămînt şi clase cu predare în limbă minorităţilor naţionale, concursul se poate susţine în limba maternă. Inspectoratele şcolare judeţene vor lua măsuri pentru traducerea subiectelor în limba minorităţilor naţionale”.

14. Pentru ocuparea posturilor/catedrelor cu predare în altă limbă decît în aceea în care candidaţii şi-au făcut studiile, aceştia susţin un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea, în data de 19 iulie 1997, începînd cu orele 8,00, în faţa unei comisii alcătuite din inspectorul şcolar de specialitate (preşedinte) şi trei specialişti. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru ocuparea catedrelor de la clase cu predare bilingvă. Rezultatul testului se consemnează prin “admis” sau “respins”, testul avînd în vedere numai posturile/ catedrele prevăzute via acest articol”.

Locul desfăşurării testului: Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, ■

19 iulie, ora 12, Liceul de Coregrafie Cluj-Napoca■ EDUCAŢIE FIZICĂ19 iulie, C.S.S. “Viitorul” (Liceul T. “Gh. Şincai”)■ ora 8 ,0 0 - VOLEI■ ora 9,00 - GIMNASTICĂ■ ora 10,00 - HANDBAL■ ora 11,00 - LUPTE■ ora 11,30 - JUDO■ ora 12,00 - RUGBI■ ora 13,00 - ATLETISM

3. Avînd în vedere noile precizări de la M.E.N. absolvenţii secţiei “Automatizări-Calculatoare” ai Universităţii Tehnice pot participa la concursul de titularizare în învăţămînt pe catedra de informatică. Numai pentru candidaţii absolvenţi ai secţiei “Automatizări- Calculatoare” se prelungeşte perioada de înscriere la concurs pînă în data de 17 iulie 1997. Probele de concurs şi actele necesare sînt aceleaşi ca la absolvenţii profilului “informatică”.

Documentul remis spre publicare poartă semnătura dlui prof. Ioan Săsărman, inspector şcolar general., ~ ;

S p e c t a c o l u l l u i

D u m n e z e uDacă ar fi să aleg între “Striptease” şi “Dante’s Peak” atunci

m-aş opri asupra ultimului. Din mai multe motive, nu întîmplătoare.Tema (vulcanii şi pericolul pe care-1 reprezintă), tratarea serioasă

(meritul îi revine regizorului Roger Donaldson), efectele vizuale semnate Digital Domain, interpretările echilibrate (Pierce Brosnân şi Linda Hamilton), toate la un loc dau substanţă filmului.

"Dante’s Peak" devine în numai opt ani cel “de al doilea oraş şi cel mai plăcut din Statele Unite la o populaţie sub 20.000 de locuitori”. Oraş staţiune aflat la poalele Munţilor Cascadelor devine un al doilea Pompei. O erupţie de o intensitate neobişnuită distruge oraşul, provocînd uriaşe pagube materiale şi umane. Tragedia micului orăşel montan devine şi un bun pretext pentru o frumoasă şi promiţătoare poveste de dragoste, protagonişti fiind Rachel Wando (primar) şi Harry Dalton (vulcanolog). Happy-end-ul este previzibil.

“Dante’s Peak” este un film despre valorile umane unanim recunoscute: prietenie, corectitudine,‘probitate profesională, seriozitate, sinceritate, dîizenie şi voinţă. Pornite din dorinţa de a da o mînă de ajutor aproapelui, de a fi util semenilor. Depăşiţi de “spectacolul lu i Dum nezeu”, erupţia, înspăiniîntătoare, înfricoşătoare. O mărturie şi o dovadă în plus a fragilităţii noastre în faţa stihiilor naturii. .

D em o sten e ŞO FR O N“Dante’s Peak/ O raşul infernului”, Universal Pictures, muzica

John Frizzell, montajul Conrad Buff, Howard Smith, Tina Hirsch, scenografia Dannis Washington, imaginea Andrej Bartkowiak,. .scenariul Leslie Bohem, regia Roger Donaldson, cu Pierce Brosnan (Harry Dalton), Linda Hamilton (Rachel Wando), Charles Hallahan (Dreyfus). Cinematograf “Victoria”.

Concurs de desene pe asfalt

“DOAMNA SI VAGABONDUL”Cu ocazia lansării filmului de

desene animate “DOAMNA ŞI VAGABONDUL” produs de studiourile W alt D isney, distribuitorii BUENĂ VIST A IN T E R N A T IO N A L şi ROM Â N IA FILM , împreună cu A gen ţia de p u b lic ita te K IP E R LA SC U/CH A M PIO N S vă invită să participaţi la organizarea CON­CURSULUI NAŢIONAL DE D ESEN E “ DOAM NA ŞI VAGABONDUL”.

Sîmbătă 19 iulie 1997, în cursul dimineţii, în toate oraşele: în care rulează “DOAMNA ŞI V A GA BO N D U L” ,- pe tro tuarele din faţa cinem atografelor unde este program at acest film se va desfăşura un concurs de desene pe asfalt. (Acolo unde spaţiul nu permite se va pune la dispoziţia copiilor h îrtie de desen şi concursul se va desfăşura în holul cinematografului).

Subiectul desenelor: cîini şi pisici;

Participanţi: copii pînă Ia 14 anL

Organizatori sînt: BUENA VISTA INTERNATIONAL, ROMÂNIAFILM, Agenţia de publicitate K IPER LASCU/

CHAMPIONS, editurile ERC PRESS şi'E L IX IR PRESS. Oficiile şi filialele locale ale ROMÂNIAFILM.

Sponsori p rincipali: Mc. DONALD’S şi POLAROID.

Se estimează că vor participa în jur de 700 de concurenţi în 12 oraşe, în faţa a 14 cinematografe. '

■ în oraşele în care există M cD onald’s, (B ucu reşti, C o n stan ţa , P lo ieşti, C lu j- Napoca, Braşov, Timişoara) primilor 25 de înscrişi Ii se va oferi cîte o invitaţie la aceste restaurante.

■ P rim ilo r 50 de p a r tic ip a n ţi de la flecare cinematograf li se vor oferi cîteo invitaţie la film şi reviste editate de ELIXIR PRESS ş h ERC PRESS.

■ Autorii celor mai reuşite desene de la flecare cinematograf vor fi premiaţi cu . cîte un a p a r a t foto Polaro id , d ouă perech i de ochelari de soare Polaroid, tricouri, insigne, album e cu autocolante PANINI.

Lansarea filmului la Cluj- N apoca va avea' Ioc la Cinematograful VICTORIA, înscrierile urm înd să se facă Ia faţa locului

A ctuaIita tea |,cu IturaIă’;^ V c tu a l i ta te a !ţcu Iţu ra Iă^ «^ A ctua lita tea^cu Iiu rd Iă i*ţ«A ctu alita tea^cu lcura lă£*^A ctualîta tea^cu ltu ra Ia «^A ctualita tea?cultu ra lă:

■i

Concert de orgăIn această seară, la Biserica Reformată de pe str. M. Kogăiniceanu

(lin Cluj-Napoca va avea loc un concert de orgă susţinut de Nicoleta ( Paraschivescu din Sibiu. în program lucrări de Bach şi Liszt. | Conccrtul va începe-la ora 18.

%iîtttiic de cexactccloslu si actualii membri

ai Cenaclului literar-artistic‘Outavian Goga” al f i r e lo r didactice din invăţâmîntiil pieum\ crsitar unt invitaţi sâ participe Ia• •••- ••••>« ••• | «iiivi^v UI

^ . i n i i l n i r e a dc cenaclui i'rui'Tîimală nr-ntm vineriprogramată pentru vineri,

IX iulie a.c., ora 13, la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Hlnga" dm Cluj-Napoca. Antoni de lucr.îri publicate sînt rugaţi să aducă cu ci acele publicaţii în v«1u m or^m /ăni unei cxpo/iju

Muzeul Naţional de Artă Cluj, în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din Transilvania invită iubitorii artelor plastice la vernisajul expoziţiei personale de pictură a artistei ANDRA FELICIA POP, care va avea loc mîine, joi 17 iulie a.c., ora 18,ia Secţia Donaţii a Muzeului, strada I.I.C. Brătianu nr. 22.

G ru paj realizat de M . BOCU

S a lo n u l A l im e n ta ţ ie i N a tu r a l e “ I l i p o e r a t ”

Reamintim cititoiiloi t.i, în perioada 14-26 iulie a c., I'I.TA Uimcrsilate, filiala ( ' luj-Napoca, orga n i/ea/a Salonul Alimentaţiei Naturale “Hipoerat", înlTe oa-le 11-21, la Restaurantul Militar (Ud. Eroilor nr. 53). Tema acestei ediţii a salonului: R ealita tea t r a n / i ţ ie i - a l in ie n ta ţ ia n a tu ra lă . Organizatorii oferă w/ilalonlor: ciorbe, salate, pi/na, sosuri şi o vanetato dc deserturi naturale, meniuri la comandă. Manifestare;» eMe deschisă tuturor celor care caută o alternativă în situaţia actuală.

Semnat * Semnat • Sem nal • Sem nal • Semnal • Semnal • ^

O P O R T U N I T Ă T I

c u iEste d nouă revistă (de

in fo rm aţie econom ică şi d ive rtism en t) în peisajul gazetăresc clujean al momentului, ce apare lunar, începînd cu mai 1997 şi al cărei debut îl salutăm cu deplină satisfacţie şi colegialitate.

Desigur, sperăm într-un urcuş pe drumul propriei deveniri şi al stabilităţii pe linia calităţii, al deplinei profesionalităţi şi a captării interesului cititorilor, pe care îi dorim să fie cît mai mulţi.

*r . . . A’*> n c v t o r A D 6 i m O H V . A r t L j . c o r i o r / i C A n u i v ţ - « r t s v . C N T u

Colectivului redacţional - (Vasile N em eş - d ire c to r , C ornelia C uc - d ire c to r a d ju n c t, A lex. A lbăcan, redactor-şef, Mona Ştefânescu- secretar de redacţie, Sorin Gherman - fo to) vrem să îi amintim că viaţa unei reviste este realm ente o ardere şi co m b u stia au to rilo r ei se

transm ite paginilor scrise. Sperăm că “O portunităţi clujene” va deveni “foaia de temperatură” -a unor momente semnificative, ce se vrea de inform aţii econom ice şi divertisment şi că va avea viaţă lungă şi un profil inconfundabil.

C o rn e liu IUREŞ

C Sefnnal • Semnat * Sem nal • Sem nal • Sem nal

Page 6: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVARBJLde Clm OMUL Sl SOCIETATEA miercuri, 16 iulie 1997

D e a c u m î n a i n t e s p a r g e r i l e . . .

v o r f i p l ă t i t e a n t i c i p a tracordurilor şi înlocuirilor de reţele. Din numărul ridicat de spargeri autorizate (anul trecut -1.466, iar m acest an - 587) au fost semnalate numeroase , cazuri cînd refacerea zonei a fost tăcută defectuos şi cu mare întîrziere. în această lună, a fost blocată . parţial eliberarea de autorizaţii pentru spargeri, fiind aprobate doar 10 cereri, nu înainte de a se încheia un contract de refacere a zonei afectate cu Direcţia de gospodărie comunală. „ Zilnic primim 6-7 cereri, dar în luna iulie am fost foarte zgîrciţi la eliberarea autorizaţiilor, chiar şi J n cazul intervenţiilor”, ne-a declarat Rodica Cadar, şef serviciu străzi. - ••

Ieri a fost prima zi în care a intrat în vigoare De acum încolo, se speră ca RADP-ul să-şi o nouă hotărîre a Consiliului local. în urma facă bine treaba. în caz contrar va plăti chiar acesta accsteia, orice societate sau regie, fie ea Romgaz, despăgubirea. Rămîne de văzut modul în care Romtelecom, FRE Cluj, RAJAC, RAT sau orice regia va stabili anticipat preţul lucrării şi dacă va altă regie dacă are de gînd să spargă suprafaţa, fi la rîndul ei penalizată de „controlorii” Primăriei; carosabilă, trotuare, zone verzi va plăti anticipat aşa cum speră consilierii, refacerea zonei afectate. Cel căruia îi revine sarcina L.P.de a efectua reparaţiile este doar RADP-ul. Iniţial, în proiectul de hotărîre nu se preciza acest luciu, dar consilierii au plusat, considerând că aşa vor deţine mai bine controlul asupra lucrărilor şi astfel a fost creat un mic monopol al acestei regii. De comun acord, au aprobat ca valoarea despăgubirilor, în cazul în care este afectată o suprafaţă mai mică de şase metri pătraţi, să fie dc trei milioane de lei, iar dacă depăşeşte şase mp, va fi mărită cu 500.000 de lei pentru fiecare mp.

Aceste amenzi sînt puse pe seama disconfortului creat de trauma stradală şi periclitarea siguranţei circulaţiei, în unna intervenţiilor, branşamentelor,

' • . i - J L - i î ; - . 1 1 1* f _

‘ ■ - î

La Turda;în sase luni - încă 715 membriI

Domnul jr. Fr. Lucaci, preşedintele Asociaţiei Pensionarilor din Turda, ne-a comunicat că numai în acest semestru, în asociaţia pe care o conduce, s-au mai înscris încă 715 noi membri.

- C um vă explicaţi acest... exod a l pensionarilor către instituţia pe care o conduceţi?, l-am în trebat

- Prin facilităţile pe care consiliul nostru de conducere se străduieşte şi, în mare măsură reuşeşte, să le acorde acestei categorii sociale afectate .profund de tranziţia Ia economia de piaţă. ‘

- Ceva m ai concret, se poate, dom nule preşedinte?- Evident. Datorită sprijinului pe care la rîndul nostru îl

primim din partea unor sponsori generoşi, pensionarii din cadrul asociaţiei cu cotizaţia la zi (3600 lei anual), au beneficiat pînă acum, de diferite articole de îmbrăcăminte în valoare de 50 milioane lei; de ajutoare în alimente în valoare de 3 milioane lei şi de ajutoare în bani în valoare de 5,25 milioane lei.

- De ce alte facilităţi m ai beneficiază m em brii asociaţiei?- De o reducere cu 50 % la bazele de trătament de la Băile

Calde şi Salina Turda şi, de asemenea, de aceeaşi reducere la toate manifestările sportive şi la spectacolele ce au loc pe scena. Teatrului de Stat din localitate. Consiliul asociaţiei noastre a mai avut în vedere şi organizarea unor activităţi ce ţin de viaţa spirituală. în acest sens, au fost organizate excursii (cu autocarul) pentru vizitarea de mai multe grupuri de pensionari, a mănăstirilor ortodoxe din Poşaga şi Nicula din judeţul nostru.

Ion CO RDO S

HAZ DE NECAZ

Jn zilele de 19-20 iulie,

S ă r b ă t o a r e a t r a d i ţ i o n a l ă d e p e M u n t e le G ă in au rm a re d in p a g in a 1

şi a produselor în perioada menţionată pc raza localităţilor: V idrişoara, Avram Ianco - C entru, T îrşa, la Casa Iancului, precum şi pe traseul din zona Vidriţoara - Obîrşia Găinii, cu excepţia : localnicilor; unităţile de alimentaţie publică şi cele comerciale existente pe raza comunei Avram Iancu vor funcţiona cu program normal sau prelungit, potrivit specificului acestora; nerespectarea dispoziţiilor pe care vi le-am prezentat constituie contravenţie si se

sancţionează cu amenzi de la-30.000 la 60.000 lei pentru persoane fizice, respectiv300.000 la 800.000 lei pentru persoane juridice.

- • Importantă de avut în vedere este interdicţia stabilită de către Inspectoratul judeţean de Poliţie Alba de a urca pe munte autotrenuri şi autovehicule de transport marfă cu remorcă, autovehicule de transport marfă

, fără dublă tracţiune şi orice tip de autovehicule care prezintă defecţiuni tehnice dc natură să pună în pericol siguranţa şi fluenţa circulaţiei., • Urcarea pe Muntele Găina

pentru autovehiculele de ’

transport marfă este permisă pînă în ziua de 20 iulie, ora 2, cu excepţia intervalului cuprins între orele 16-21 din ziua de 19 iulie., • Circulaţia se va face în

sens unic, cu urcare pe valea Dpbranei şi coborîrea pe valea Vidrişoarei.

• Pe platoul Muntelui Găina, zona comercială este delimitată, iar dirijarea comercianţilor spre această zonă se va face de agenţi de circulaţie. Organizatorii au comunicat că pe platou vor fi asigurate iluminatul, precum şi se rv ic ii; telefonice şi de asistenţă medicală. ' . 1

E x p e r im e n t c u o g r ilăDupă ce am studiat în

amănunţime noua grilă de programe a ■ Televiziunii Române, am rămas cu o obsesie. Prin cine ştie ce minune a conexiunilor mentale, zile întregi nu m-am putut gîndi la altceva decît la povestea scriitorului care timp de cincizeci de ani şi-a băut cafeaua din aceeaşi ceaşcă. O primise în dar, pe cînd era tînăr

, şi se ataşase de ea: Te poţi ataşa de orice. Ataşamentul e un moment de civilizaţie a trăirii.

: Fiindcă i s-a spart farfurioara, a căutat pînă ce a găsit alta la fel. Cînd i s-a spart ceaşca, a Umblat trei ani şi a găsit alta la fel.Farfurioara şi ceaşca i s-au spart de mai multe ori. Totuşi, cincizeci de ani şi-a băut cafeaua din aceeaşi ceaşcă. ,îi definea personalitatea, Ca o grilă de

programe pentru televiziune. Era un autoportret.

Asemenea cochetelor care Jo acă la bătrîneţe roliiri de primadonă, grila în cauză ş-a năclăit cu cosmeticale, s-a “westemizat”. Să dovedească lumii ce trudă e schimbarea în televiziune. Ca şi cum cel care gîndeşte foarte ordonat şi com petent e un infirm al profesiei, Destui oameni manifestă această trebuinţă perversă, de a exhiba ce nu pot, ce nu ştiu, ce nu reuşesc să facă. S-a inventat pentru aceşti campioni ai neputinţei creatoare, un cuvînt frumos: experiment. Cuvîntul e într-adevăr frumos. Nu şi experimentele în care înţepenesc realizatorii TV pe banii telespectatorilor...

M agdalena V A ID A

Edilii comunei St au planuri maii

pe acest anCu toate că am tmu: 1

jumătatea anului, Uicu.: comunei Sic nu au ra.un'it - realizarea proiectelor ţŞ. planurilor stabilite în primei şedinţe a Conţii!.;" loca) în 1997. Chiar bugetul local prevede dj 200 milioane Ici pen'ju an, edilii comunei r.u s. mulţumesc cu rcali/ănlji pînă acum. Fiind vară si că iicanii sînt oameni b - gospodari, Pnmăria a &Ut noi obiective penlru perk i următoare. I

Aşa cum ne-a inform* primatul comunei Sic. doc loan Sallai, vor repara eh: î Căminului cultural, o de cultură eu care p’j localităţi rurale se mindrft.i judeţul nostru. De aseim-. in cursul acestei vcm : etcctua ample lucrări c renovare şi la Disp^rm-. medical, o clădire neglijai ultimii ani şi care nca-j sume mari penlru luci-.* planificate. I)e pe ageri ţ lucru a edililor locali nu 'j lipsi construcţiile Je pini.'.] podeţe (una fiind p!a:u::^ pe str;u • 1 I-a). amen<ij-> zone vei i luerăn dc d:.;| matarc -acâ vor avea nccevii . vor deschide şi ta de agrement de la Băile eîndva punelul de alr<ieiM‘ com unei Sie. Desigur, j vederea începerii noului r i învăţămînt liamieu tiicv-'j din Sic vor pune la pun.-: impozanta clădire a S-'J generale dm localitate. Pi* edilii comunei dc lîngă CM vor avea o vară “fierbialtl avînd în vedere neecMi.ilaj' niodem i/ăni clădii ilor «.dl adăpostesc Căinmul eultU/4, Dispensarul meJical

Prmuirui comunei Sk un om optimist şi araba; u rec i 13 consilieri în'-i- ’* niullâ conscc\enta p;ri îndeplinirea tuturor hotsT; adoptate la şed'.'... Consiliului local.

SZ E K E L Y C s e :

P r o S A T V Â T A T E A , I a p r i m a s t r i g a r e !■vmaxmmf.

Ş e f i i d e c l i n i c i , f a ţ ă i n f a ţ ă c u o a m e n i i c u b a n iîn cadrul acţiunii Pro SĂNĂTATKA, după întîlnirea cu presa de săptămîna

trecută, directorii şi şefii celor mai mari spitale şi clinici din Cluj-Napoca s-au prezentat luni şi în fata potenţialilor donatori de sume importante. Locul de întîlnire a fost Sala mare a Primăriei, opţiune probabil justificată în speranţa că numărul celor interesaţi va f i mare. Din păcate, publicul nu a fost prea numeros, reprezentanţii societăţilor comerciale lipsind la apel. Cei care au ieşit la rampă au fost directorii dc regii şi doar o singură societate privată.

P l i n g e r i l e

a d m i n i s t r a t o r i l o r d e s p i t a l e

Deschiderea dialogului a aparţinut amfitrionului Gh. Funar care a anunţat că speră ca la întîlnirea dc miercuri (adică astăzi), cu ocazia lansării cărţii lui Pavel CoruJ, botezată din iniţiativa primarului „Adio NATO , asistenţa să fie numeroasă şi să doneze sume importante pentru Pro SĂNĂTATEA. Primul carc a pledat cauza Pro a fost prof.dr. Sergiu Duca, şeful Clinicii Chirurgie 3, care a subliniat situaţia neplăcută în carc se află şefii şi directorii instituţiilor sanitare clujene carc cer fonduri pentru reparaţii. Lucru nefiresc pentru alte ţări, unde administraţia ar trebui să aibă accst rol. Totuşira trecut peste aceasta şi a pledat în favoarea clinicii sale, carc trebuie să întrunească condiţii decente pentru desfăşurarea actului medical, mai ales că, de săptămîna trecută, a fost desemnată (alături de Bucureşti şi Timişoara) drept ccntni dc transplant hepatic.

Ş i S p i t a l u l C .F .R . e x i s t ăDirectorul Spitalului CFR, care s-a declarat de

la bun început o „lipitură” la această şedinţă (pînă acum, nefiind pomenit) a cerut ajutor. „Am venit să vă anunţ că existăm şi noi, nişte prăpădiţi, care uimează să închidem peste o lună şi jumătate din lipsă de fonduri”. Directorul Spitalului clinic dc adulţi, dr Paul Por, a prezentat situaţia paradoxă în care se află clinicile clujene „în care se fac intervenţii performante, dar unde lipseşte vata sau alte lucruri elementare”.

L a C l i n i c a d e C h i r u r g i e

I n f a n t i l ă

s e l u c r e a z ă c u

i n s t r u m e n t a r i n t e r b e l i cŞeful Clinicii de Chirurgie Infantilă, prof. dr.

loan Huţanu, pentru a desăvîrşi imaginea condiţiilor în care se lucrează, a declarat că se lucrează cu aceleaşi instrumente şi dălţi dinainte de război. Mai patetic decît antevorbitorii săi a

susţinut cauza donaţiilor pentru sănătate, dînd exemplul altor beneficiari (fotbalişti, biserici) care se bucură de mai multă atenţie şi a declarat că „să mă bată Dumnezeu dacă înţeleg de ce la copii nu' se gîndeşte nimeni”. Directorul Spitalului de Copii, dr. Figan, a precizat la rîndul său, că asistenţa medicală se desfăşoară în condiţii de Lazaret, fiindo bătaie de joc atît sub aspectul salariilor, dar şi a condiţiilor în care cadrele medicale lucrează. Reprezentantul Spitalului de Recuperare, dr. Bogdan, a prezentat situaţia critică a spitalului, unde „cad tavanele, puşcă caloriferele etc”. Apelul făcut'de către medici în speranţa că se vor găsi „urechi sau suflete” deschise, care le vor deschide mai apoi şi pungile, a avut rezultat.

P r i m a o f e r t ă d i n p a r t e a

r e g i i l o r : r e g i a d e

t e r m o f i c a r ePrimii care „au spart gheaţa” au fost cei de la

Termoficare. Dl Emil Miron, directorul RAT, a anunţat că vor' fi donate 2,7 milioane de lei din partea salariaţilor, iar din partea regiei 5 milioane • de lei şi va asigura gratuit lucrările de reparaţii la Centrala termică de la Recuperare. Cu umor, domnia sa şi-a luat angajamentul că va asigura' apă caldă şi încălzire, astfel încît să fie cît mai puţini bolnavi din această cauză. Directorul de la RĂJAC, Dorin Ceatarîş, a anunţat o contribuţie de cel puţin 5 milioane din partea regiei şi peste 5 milioane din partea salariaţilor. Nici dl Ceatarîş nu s-a lăsat mai prejos şi a promis că va asigura9 apă cît se poate mai bună.

C e a m a i m a r e d o n a ţ i i

2 0 d e m i l i o a n e d e lei,

a p a r ţ i n e R A T U CSalariaţii RATUC au fost cei care au plus

mai mult dintre colegii lor de la celelalte domnd 20 de milioane de le i Directorul RAÎ Liviu Neag a anunţat că pînă la sfîrşitul câmp Pro SĂNATATEÂ regia va participa ca" milioane de lei. Nici RADP-ul nu s-a lă#1 prejos, cotizînd cu 8 milioane de Iei (din f-

. salariaţilor) şi cu un milion lunar (din F- regiei). Directorul de producţie a SC JSalp dl Eugen Vereş, a declarat că începînd dec fiecare angajat va contribui cu 10.000 de Iei, *■ astfel încît în luna octombrie să fie don£ partea societăţii 10 milioane de lei

M o d e n a d ă 2 0 d e

m i l i o a n e d e l e i î n naflDirectorul general al societăţii Mode-

Petru Călian, care sc consideră menit'- Partidului clu jenilor a făcut o ofer'' sponsorizare pentru „supfrba acţiune Pro' variante. Prima constă din livrarea de materii prime, în valoare dc 20 de milioane’1 sau cea de a doua, 12 milioane de lei ? eşalonat în patru luni plus 350.000 det partea angajaţilor firmei. ■

Pînă la urmă, la prim a strigare SĂNĂTATEA, s-au strîns aproape milioane de lei. Pînă la opt miliarde mai e$ lungă şi nu pare să fie înghesuială la coj:

Lum iniţa PUftV

Page 7: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

miercuri, 1 6 iulie 1 9 9 7 P U B L IC IT A T E < CLUJ-NAPOCA: Iuni-\iii«ri8-16;sîmbâtă9-14;tel/£ax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:;;\ luni-vineri 8-16; tel/iai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tcI/Ere 21-60-75. s

ADEVARULde Ci ui

SC "D O R N A LACTATE" SAproducător de lapte U.H.T.

cu sediul în oraşul Vatra Dom ei, str. Republicii nr. 42, jud. Suceava♦ anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi• un post INGINER TEHNOLOG de industria laptelui;

& • un post INGINER AUTOMATIZĂRI;• un post INGINER ELECTRONIST;Condiţii: cunoaşterea lim b ii engleze (scris şi c itit) şi examenul dc stat

absolvit cu m in im nota 9,00. ;♦ De asem enea scoate la concurs două posturi de SECRETAR ş

Condiţii: cunoştinţe de birotică şi lim ba engleză (scris şi c itit). . S P en tru p o s t u r i l e d e m a i s u s s e a s ig u r ă lo c u in ţă d e s e r v ic iu . Candidaţii v o r depune cereri şi curriculum vitae la sediul societăţii pînă la

data de 21 iu lie 1997.Concursul va avea loc pe data de 25 iu lie 1997 la sediul societăţii.

RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 0 3 0 /3 7 .4 3 .2 0

i

AOTSTABI i n t e g r a u ;

REDUCEREtransport, urcat ţi montat

fiUITOT î

V R A JA KIOISIU i

M O I

teL: 433SSS, 136822, O R A R 8-18 c Hala Agroalimcntară P-ţa Mihai Viteazul etaj 1

tel.: 132897, O RA R 9-18 ri Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TURDA) tel.: 433804

MAI COM ERCIALIZAMRARCHET. PALUX. AEACET.

LAC. DILUANTClrl DEGASE, SClLE-lîitoRT PENTRL LEMN. SALTELE 3ELAXA

MOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ - PRODUCĂTOR LA COMANDĂ

DISTRIBUITOR UNIC al produselor

8 lsr .l.CLUJ-NAPOCA .

CAP ARREGHINIVenezia/Italia

vopsele lavabile şi superlava- • bile, chituri, grunduri, epoxuri, lacuri, baituri etc.» 9 •

sprijină acţiunea iniţiată de Primăria Cluj- Napoca pentru repararea şcolilor, spitalelor,

-oferind- -

(3HEZHD 'ntre 1 0% şi 20%firmelor d e construcţii participante la această

acţiune. . v r- : ; :J ; 'IVe aăsiti lâ adresa: str.Aurel Vlaicu 11, bl.V1

[ tel: 094,623.139, tel/fax: 142.876, (603490)

C a lc u la to a re H Y UN D A I O P Ţ IO N A L R A T E ! _

4 0 2 % D ob inda/an | (Persoane flzicc si

HOhlUOMl

Tel/Fax: 064-414434■

A D E V A R U Lde Cluj

....

StrJUUU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064 /430407 ORAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30%• S IN TE ZA O R A D E A -V O P S E LE , EM AILURI, G RUNDURI, CH ITURI, LACURI• P O L IC O LO R B U C U R EŞ TI - V O P S E L E AUTO , GRUNDURI, CH ITURI,

DILUANŢI AUTO• PERIND O R A D E A - PERII, M ĂTURI, S E T GĂLEATĂ cu STO R C Ă TO R

M ATERIALE DE C O N STR U C ŢII - VA R 2 ,5 kg; HUM Ă 2 ,5 kg; IP S O S 1/1;C IM E N T ALB 1/1; CR ETĂ DE M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT RO ŞU 1/1.

adaos 0-12%O LACURI, D ILUANŢI i O D IV E R S E (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.) O C O V O R PVC, PEN SU LE, B ID INELE, PAPEŢĂRIE O D E TER G E N ŢI GRANULAŢI, D E TER G E N ŢI LICHIZI O V A SE EM AILATE O V A S E ZIN C A TEO STIC LĂRIE O TA C lM U R I INO X

iCANTITATIjMALMARI ASIGURAM TRANSPORŢUL MĂRFURILOR

«al

iat

lusa'terţ:a împi ii 2* Isaî nf if- alf lec ei,t

• \R U S T E C O N O M IC S T R Ă INin gajeazăfigeiit Comercial

Condifii: -vârsta 2 5 -2 8 ani -limba engleză- carnet de conducere- aspect fizic plăcut

P-ţa 14 Iulie nr. 8, tel: 187904,187914

n : angajeazăH K A G E N T I C O M E R C I A L ICondiţii: - - vîrstă maximă 30 ani;

- experienţă în domeniu;- posesor carnet conducere; <- persoană dinamică, plăcută i

O f e r im s a la r iu f ix + c o m is io n în f u n c ţ ie d e ' r e a l iz ă r iPrezentaţi CV la adresa: Cluj-Napoca,

str.luliu Moldovan nr.4 sau la tel/fax 191309.

A d u n a r e a G e n e r a l ă

a C o l e g i u l u i F a r m a c i ş t i l o r

ECOMISIA KLKCTOR VI A

convoacăAdunareaţGeneralâ a

Colegiului Farmaciştilor- jud.Cluj (al.II-lea tur de scrutin)

în vederea alegerii Consiliului Judeţean, conform Legii 81/1997 în dată de 18 iulie 1997, ora 13 în amfiteatrul A al

■Facultăţii de Farmacie, strJPasteur nr.4.(603496) Comisia electorală

S C S T I C L A T U R D A S Acu sediul în Turda, str.Fdbriciinr.7 1

organizeazăL IC IT A T IE P U B L I C Ă■■ f

cu oferte închise în plicuri sigilateconform Legii nr.58/1991, H.G. 634/1991 şi H.G. nr.758/1991, H.G.

Nr. Denumirea crt. activului

Obiectul principal de activitate

Adresaactivului

Preţul de pornire a licitaţiei (mii lei)

1. Atelier scoală * - produce articole de menaj din sticlă albă

SC STICLA TURDA SA

1.830.900 mii lei.

* 9 %# |

In caz de neadjudecare se va organiza cea de-a doua etapă a licitaţiei pe data de 29 august sau în caz de neadjudecare, etapa a treia pe data de 3 septembrie 1997,

Dosarele de prezentare a activelor şi criteriile specifice pentru preselecţia Participanţilor la licitaţie pot fi consultate zilnic la sediul societăţii între orele:

7-15, telefon: 315001 int.129 - Biroul Privatizare-Restructurare.Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul

f Societăţii pînă la data de 4.08.1997 documentele prevăzute de H.G. 758/1991.Lista cu ofertanţii acceptaţi va fi afişată la sediul societăţii pînă la data

11.08.1997.Ofertanţii acceptaţi vordepune pînă la data 9 august la caseria societăţii sau

in contul nostru nr.301850201 taxa de participare la licitaţie: 2.000.000 lei Precum şi garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire. cţa>97> fn preţul de pornire a licitaţiei nu este inclus T.V.A. -ul.

Sucursala Judeţeană CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.23-35

Organizează "L IC IT A T IE P U B L I C A D E S C H I S A

în data de 6 august 1997 ora 9 la sediul CEC Sucursala Judeţeană Cluj, pentru lucrări d e reparaţii curente şi capitale la următoarele obiective:

CEC - Sucursala Judeţeană Cluj - B-dul 21 Decembrie nr.23-35 CEC - Agenţia CEC nr.2 Cluj-Napoca - B-dul Eroilor nr.46 CEC - Agenţia nr.4 Cluj-Napoca - B-dul Horea nr.83-87; CEC-Agenţia Aghireş; CEC-Agenţia Bonţida; CEC-Agenţia Geaca; J CEC-Agenţia Ţaga.în vederea executării tîmplăriei din lemn stejar, invităm firme

specializate. > Caietele de sarcini s e pot procura, contra cost, începînd cu data

d e 17 iulie 1997. ,Ofertele s e vor depune la sediul Sucursalei judeţene CEC

Cluj.pînă la data de 1 august 1997, ora 14. ’INFORM AŢII S U P L IM E N T A R E L Â T E L E F O N 0 6 4 /1 9 8 5 1 6 .

Page 8: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

â g ^ a n " " P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri S-16;s'unbătâ 9-14; trf/Cax 19-73-04; SUBREDACŢ1ATURDA:

I luni-vineri 8-16; id/fox 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-viiieH 8-16; Id/fot 2H0-75.

J - N A P D C A

17 iulie 1997Baza sportivă "RECORD”

Str.Galaţi nr.26Se prezintă colecţiile

T O A M N Ă - I A R N Ă ’ 9 7 P R I M Ă V A R Ă - V A R Ă ’ 9 S

CLUJ-NAPOCACalea Baciului nr.47, tel/f ax 435117 Organizează

LICITAŢIEîn fiecare miercuri ora 10 la sediu pentru:

• ÎNCHIRIERE:hală producţie în suprafaţă de 737 mp.

. - poziţie individuală,- acces la utilităţi, intrare separată

• VÎNZARE:- Macarale turn ZB 75/100 - 2 buc.- Gap tractor Rabba cu remorci aferente- Tractor rutier DT 1010- Autobetonieră 5 m3 (603493)

Exploatarea Minieră Aghireşv i n d e p r i n l i c i t a ţ i e p u b l i c ă :

• Autoturism ARO 244>D- 10,5 milioane lei+ TVA

g • Autoturism DACIA BREAK TSX 1310 l - 8 milioane lei + TVA~ • 2 buc. maşină cusut Monica

- 400.000 lei + TVA• 3 buc. maşini cusut industrial

-560.000 lei + TVA• alte utilaje propuse la casare pe 1997Licitaţia se ţine săptămînal la sediul E.M.

Aghireş în zilele de joi la ora 9, începînd cu ziua de 24.07.1997.

La licitaţie pot participa cei care au achitat 0,5%. - taxa de participare şi au depus 10% garanţie din valoarea mijlocului fix licitat.

face cunoscut publicului călătorcă începînd cu data de 17.07.1997 se

modifică traseul liniei de autobuze nr. 29, după cum urmează:

LINIA nr.29 la dus traseul neschimbat iar la întors Piaţa M. Viteazul, str.F.J.Curie, B- dul 21 Decembrie, Memorandumului îh continuare traseul neschimbat.

S u n te ţ i u n u l d in t r e m ic ii în t r e p r in z ă t o r i

c a r e e s te p r e g ă t i t p e n t r u d e z v o l ta re

si d o r e ş te c r e d i t ? E l c o n s tă în :t . . » .

Suma până la ÎS.000 dolari Dobândă între 22%-26% la dolar/an, în funcţie de

scopul investiţiei Termen de rambursare până la 18 detuni

S erv ic iile n o a s tre se a d re s e a z ă p e rso an e lo r ju r id ic e d in ju d e ţu l C lu j, cu m in im u m u n a n d e e x p e rie n ţa in

. d o m en iu l d e a c tiv ita te a l firm ei

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-420-748

Str. Tebei Nr. 29, Cluj-Napoca World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund

(760893) ' - .

C A SA DE E C O N O M IIŞ l C O N S E M N A Ţ IU N I

a c o r d ă p e r s o a n e l o r f i z i c e

c r e d i t e p e n t r u : j

• cumpărarea, construirea, modernizarea, repararea, consolidarea locuinţelor;

• cumpărarea de bunuri de valoare mare şi folosinţă îndelungată;

• cumpărarea de autoturisme.Dobînda anuală practicată în prezent e ste

de 57%.Informaţii suplimentaro la sediul Sucursalei

judeţene CEC Cluj, B-dul 21 Decembrie nr.23-35 şi la telefoanele: 19.85.15; 19.85.16.

B A N C A

A G R I C O L Ă S ASucursala Judeţeană Cluj

prin executorul judecătoresc de pe lîngă Tribunalul Cluj

organizează LICITAŢIE PDBLICÂla sediul SC "AGRAI1” SA Apahida, slr. Libertăţii,

pentru vînzarea următoarelor categorii de bunuri:♦ autobene;♦ motostivuitoare;♦ bovine (tineret şi vaci cu lapte)♦ automacara 12,5 to.Licitaţia va avea loc în data de 18 iulie 1997, ora

10 şi în continuare în fiecare zi de vineri. : , I n fo rm a ţii s u p l im e n ta r e s e p o t o b ţ in e

ta t e le f o n 0 6 4 / 1 9 2 6 2 1 in t .3 1 0 . (764021)

S C S O M E Ş

B A L A S T I E R E S Acu sediul în Cluj-Napoca

Str.Orăştiei nr.2A telefon 416656 '

organizează CONCURS 1pentru ocuparea următoarelor posturi

-2 laboranţi-specialitatea materiale de construcţiiInformaţii, tematicaşi bibiiograflaseobţln

Ia sediul societăţii compartiment CTC.

SC TIRANA SRLvinde la cele mai avantajoase preţuri

• tablă zincată 0,4 mm; 1 mm; 1,5 mm• tablă aluminiu 0,4 mm; 1,2 mm; 1,5 mm; 2 mm striata• tablă decapată de la 0,4-3 mm• tablă neagră de la 3 mm -1 2 mm• tablă groasă de la 15 mm - 40 mm• tablă striată 4 mm• corniere laminate de la 25 mm - 50 mm• ţevi pătrate şi rectangulare• ţevi instalaţiiPrimim comenzi pentru orice sortiment de table

la preturi negociabileă r i ,z i I n i cvo re I e J * - 17* st r.Cehoslovac ^ ^ î t l 4 6 4 P ® o b i l 018626822

• R O M C O N i" S . f t . l ~ -

J M s zd i n . a n u p u L . j

Comercializeaza conducte şi fitinguri din PE şi PVC

pentru reţele de

APĂ. CANALIZARE SI GAJ

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , s t r . C â m p in a n r . 51 T e l . : 0 6 4 - 4 1 5 5 6 6 , T e l / F a x : 0 6 4 -4 1 5 4 9 5

C O M U N I C A TConsiliu l local al m unicip iu lu i Cluj-Napoca,

Serviciul administrare spaţii cu altă destinaţie, anunţă agenţii economici, persoane fizice sat jurid ice, care au închiriate spaţii comerciale d pînă la 25 iu lie sâ se prezinte pentru ridicare* facturilor aferente lun ii iu lie a.c. la Consiliul m unicipal, s tr.M oţilo r n r . l -3 , camera 85-86, luni- m iercuri între orele 14-15 ,3 0 ,jo i între orele 15-17. vineri în tre orele 13-14.

Prezentarea este obligatorie, avînd în ve3er; faptu l că p rin H C L .2 2 8 /1 9 9 7 , s-a m odifici cuantumul chiriei pentru spaţiile cu altă destinaţi; şi s-a trecut la aplicarea ratei inflaţie i lunare fc cuantumul chiriei.

Neprezentarea atrage după sine n e c u n o a ş t e r e :

sumelor datorate Consiliului local cu titlu de chiri-' care se m odifică lunar. -

Începînd cu luna august 1997, ridicarea fa c tu rile '

se va face în perioada 10-15 a lun ii curente.Pe această cale, atragem a t e n ţ i a titularilor d-

contracte de închiriere asupra faptului câ, neplac chiriei conform celei stabilite, pe o perioadă mare de 3 luni de z ile , atrage după sine acţionar® § • în instanţă a debitorului şi r e z i l i e r e a contractuIiC^ dc închiriere.

Sizi•

tlot?0..1 * ■toci

ţO!Cor(55':f . lin$5luni

(76&

*os56(

7-

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. 1 6 , d » C I

Page 9: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

" 7 q \ m { n r j I A illIÎA 1 0 0 7 D l t o i t f i T A T E •'LUJ-N luni-vineri 8-16; sîmb^a 9-14: Icl/fai 19-73^; SriIREDACijlATURl) A: A D E V A R U L\yJ m iercuri, i o m u c i y r / r lio L il* !Ir i/ C ittBMintri8-i6;t fax3i4M3;suBREDACŢiADEJ:i»ii iBeri«-u;t fa2i-^ 75- C a ^ C f l B J B

S ocietate deV a lo r i M o b ilia re

cautăanalişti financiari şi

agenţi de valori mobiliareOferta

Posibilităţi de pregătire Formarea într-un domeniu de viitor. Şanse de promovare.Salariu atractiv

Cerinţe tStudii superioare Cunoştinţe operare calculator Capacitate de analiză şi sinteză a datelor

Ne găseşti prin:

ICDM j- Centrul de Dezvoltare Managerială Cluj

Informaţii: tel. 430001, 430002.(764M7J \ Data limită: 28.07.97

Numai cu 30% dm valoare şi restul in 1 2 ra te l-inare, obţineţi profituri maxime achiziţionând: .• aparate dercjneţată la cornet

şi pe băţIa a ,d i______________________

Termene de garanţie 12 luni;_; * Punere in funcţiune QRATUltÂ

Tellr0645435285»435 2 9 6 lp x ^

C o n s iliu l de A d m in is tra ţie â l

S C T R A N S I L V Â C L U J S Aconvoacă, în data de 26.07.1997, ora 10, la

sediul societăţii din Cluj-Napoca, str.Horea nr.7,

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

cu următoarea ordine de zi:1. Prezentarea bilanţului contabil la 30.06.1997

şi o analiză comparativă cubilanţul la 31.03.1997.2. Aprobarea divizării societăţii.3. Prezentarea situaţiei realizării exportului p e

primele 6 luni ale anului. !4.Diverse. . ^

J n fo rm a tir la 'te le fp h > i^ 4 /0 '^ ? S (4 iS /jf8 lM

vinde zilnic între orele 8-16 de la Ferma nr.4 Avicola Apahida• pui de came• puicuţe pentru ouă rasa ROSSO.I N F O R M A Ţ I I S U P L IM E N T A R E L A

T E L E F O N A I3 0 9 8 8IW

i # iStr.Gării nr.21

A N C A . I F . A Z AO electricieniO tinichigiu industrialO instalator . . (603492) J

s.g.0 N E S T 0 s.r.l. CASA DE AMANET

P - ţa M ih a i V ite a z u l. n r . 42. (603423)

\rre;

iis.c. BR1ETA INDUSTRIAL S.R.L

REPREZENTA N ŢA CO LO RIFICIO A RCO ITALIAVĂ O F E R Ă V O P S E L E D E Z U G R Ă V IT ITA L IE N E PEN T R U IN T E R IO R Ş I E X T E R IO R

C H IT U R I , FIXATIV A C R IL IC H ID R O IZO LA N T P E N T R U P E R E Ţ I.

IM P R E G N A N T . LAC PEN T R U L E M N .P R O D U S E A N T IC O R O Z IV E ,

V O P S E L E LEM N Ş I M ETA L C U R E Z IS T E N Ţ Ă D E O S E B IT Ă L A IN T E M P E R II,

SPH A Y U RI A U T O . ÎM BRĂ CĂ M IN TE PLA STIC Ă PEN T R U A C O P E R IŞ U R I . PA V IM EN TE.VOPSEA LAVABILÂ QUARZO FINO ZETA 14L-5L ■VOPSEA LAVABILĂ SUMMER 14L i •VOPSEA LAVABILÂ COLORADO 14L '•VOPSEA LAVABILĂ AURORA 14L

i -VOPSEA SEMILAVABILA ANTIMUCEOAI WINNER 14L-5L ^*(0PSEA ANTIMUCEGAI SPRING 14L-SL

5119!

198570-75818 LEI 148027 LEI 205793 LEI 256338 LEI

119144-50545 LEI 86649-38436 LEI

238288 LEI. 133584-7077 LEI

PSEA ANTIMUCEOAI BLANC 14L ■iiirr ARCOSTIJK 25KG-1KG

Preţurile de mai sus nu conţin T.V.A.Pentra comenzi ce depăşesc valoarea de 1,5 milioane lei, asigurăm transport gratnit, local

SEDII’: str.M cseriilor nr.12 W-.4J7762 Tel/Fax: 437601

DF.POZITrstr.Mcseniliir nr.23 'Ici: 437434

ANGAJAM . . A G E N Ţ I :

D E V l N Z A R IRelaţii Ia sediul firmei str.Constantin Brîncuşi nr.20, telefon 144425.

ORAR:lnni-vineri:7-15.30, sâml)ătă:7-12J0ica.!

iţiej

saii| ; d ir«

iliul Lini-

-17.

VINZARICUMPĂRĂRI

îeis ic t

iaţi; •e Îs

Vînd/închiriez spaţiu comercial, 50 m p, în Hunedoara. TeL 14-10-45.(559996)

era

liris

rilff

r <!■ jlac

iar«

• Vînd 550 mp teren în Andrei Mureşanu. TeL 41- 41-62 d u p ă o ra 16.(559969)

• Vînd intravilan Floreşti 58 ari teren. TeL 26-51-87 jlnic orele 18-20. (560001)

. ' Vînd complex alimentar cu ţjotâride ultimă oră. Tel. 18-39- fO. (559976)I * Vînd livadă 1081 bucăţi ţneri, 26 arj ja Viile Dejului, posibilităţi construcţie, preţ Convenabil. Tel. 16-68-57. (559928)1 ' Vînd grădină 1100 mp în ««aş intravilan. Telefon 14-67- «5 între orele 9-17 în zilele de •ci-vincri. (559981)I * Vînd teren 500 mp tn zona

tu te 'Ş ta lâ . Telefon 16-96-05. |^ 9 8 3 )

‘ Vînd teren construcţii 1000 ■— pe str. Cîmpului. Tel. 16-41- — (559992)1 B ' Vînd teren arabil 3 ha, cu ^ Posibilităţi construcţie cabană şi

fiwO mp grădină, comuna [Nirbău, prcţ convenabil. Tel 19-

^ 3 H4. (590001)

• V înd a p a r ta m e n t confort 2 două camere etaj 1, p a rc h e ta t, telefon in te rnaţional, TV C ablu , zona Gheorgheni, p re ţ 55 milioane negociabil. Fără intermedieri. Tel. 43-15-46 orele 17-22. (559972)

• Vînd apartam ent două camere parchetat, soba de te ra c o tă , co n to r gaz şi cu ren t se p a ra t, e ta j 1, telefon, in te rnaţional, TV C ab lu , zona cea m ai frumoasă, ultracentral str. 13 Septembrie, preţ 30.000 DM negociabil. F ă ră intermedieri. TeL 43-15-46 orele 17-22. (559973)

a Vînd ap a rtam e n t 3 cam ere s tr . . G r. Alexandrescu. Tel. 13-81- 72; 13-99-51 orele 9-14; 17- 20. (559984)

* Vînd casă în Bonţida nr. 125. (559989)

■ Vînd casă mare, curte şi grădină în comuna Jucu de Jos nr. 154. Telefon 15-31- 21. (559998)

• V înd ap a rtam e n t 3 camere în stare foarte bună, preţ de vînzare 22.000 DM negociabiL Relaţii Ia teL 13- 82-70 zilnic între orele 14- 17. (560012)

• Pentru numai 28.900 DM p u te ţi deveni p ro p r ie ta ru l u n u iap a rtam en t de 2 camere, m o d ern , com plet u tila t, lin iş tit (e ta j IV , 2 a p a r t a m e n t e / p a l i e r ) , P lo p ilo r (P a rc Babeş). Sunaţi acum: tel 42-04-12 sau 092-228-165. O fertă limitată. (589471)

• Vînd urgent 2 camere co n fo rt I , et. 7 d in 8,2 balcoane, telefon şi garaj din cărămidă, str. Streiului . Tel 15-10-43; 092-244-938. (589825)

• Vînd apartament patru cam ere cartier M ănăştur. TeL 16-76-44. (589885)

• V înd vilă nouă cu grădină, 120 m de la şosea, str. Oaşului nr. 347r foarte convenabil. Tel 13-72-81. (589952)

• V înd g arso n ie ră , c a r tie ru l M ăn ăştu r. Informaţii Ia teL 17-83-87. (590010) ;

• V înd av an ta jo s 3 cam ere p a r te r , M ărăşti- ce n tra l. Tel 15-26-43. (590026)• Vînd apartament 3 camere

finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 et. 1 ap. 8 vizibil orele 9-10 tel. 43-22-82. (559878)

• V înd/schimb teren îţi Grigorescu, str. Uliului. Tel 018/ 62-79-17. (589975)

• Casă de vînzare Răscruci nr. 84/A str. Poştei familia Itu. (559863)

• Vînd apartament, 3 camere ultrafinisat str. Năsăud. Tel. 41- 08-95 (559884)

• CumpăT apartament 2-3 'camere în Mărăşti-Gheorgheni. Exclus intermediari. Tel. 15-18- 79. (559886)

• Vînd casă cu teren la 8 lan de Cluj, 20 ari. Tel. 092-254- 546. (559901)

• Vînd/schimb casă familială în Cojocna aproape de băi. Cer în schimb apartament 2-3 camere. Ofertă serioasă. TeL 19- 12-05. (559911)

• Vînd apartament 2 camere str. Horea nr. 67-73 etaj 1. Zilnic orele 8-22 tel. 13-71-01. (559949)

• Vînd garsonieră confort I în cartierul Plopilor, etaj 1, preţ 15.000 DM. Telefon 41-27-98 între orele 20-21. (559955)

: • Vînd apartament 2 camere confort 2 str. Mehedinţi nr. 13. Tel; 14-67-41 orele 10-20. (559957)

• Vînd apartament două camere în Grigorescu cu telefon, pret 60 milioane. Tel. 094-549- 702. (559959)

• Vînd apartament 2 camere str. O aşului nr. 155 ap. 7. Informaţii ap. 1 după ora 16; negociabil. (559970)

• Vînd casă pentru pretenţioşi cu curte. Tel. 13-83-46. (559977)

• Vînd 2 camere, hol, bucătărie, telefon. Str. Reşiţa nr. 2 ap. 17 (559990)

• Vînd casă particulară 60 mp str. 11 Iunie nr. 33 ap. 1. (560003)I • Vînd casă, teren în comuna Dăbîca nr. 483, vizibile în zilele de 18,19,20.07.1997. (560010)

• Vînd garsonieră confort 1 Mărăşti, str. Cemei nr. 9 ap. 90 et. 3 sc. 2 Informaţii la ap. 65. (560005) v ’ : -

• Vînd apartament 3 camere cu îmbunătăţiri, garaj, pivniţă, str. Dunării nr. 69, ap. 1. Tel 092-228-182 (589906)" :.

• Vînd apartament 2 camere confort 1 M ărăşti; preţ negociabil. Tel 14-32-55 orele 9-18.(589909) .

• Vînd casă 3 camere, curte, garaj, grădină, preţ 220 milioane. Str. Mărăsesti nr. 7, tel 13-88-14. (589951) ’

• Vînd/închiriez cameră, bucătărie. Tel 13-32-48. (589965);

• Vînd casă, grădină, în Apahida, str. Eroii Pascu nr. 25. Tel 18-80-96. (589985)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Mehedinţi n r . '42-44, Bl. DVI11, ap. 2. (589986)

• Casă de vînzare m Bonţida nr. 130, zona centrală. (589987)

• Vînd 3 camere în Zorilor. Fără intermediar, Tel 12-77-21. (589989) . ;

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, 90.000.000 negociabil. Str. Âiudului nr. 6, familia Cîmpean. (589991)

• Vînd apartament 3 camere finisat Str. Ion Meşter nr. 10, Bl. L, ap. 5. (589995)

• Vînd foarte urgent 3 camere în Plopilor, parter, cu telefon şi; modificări. Tel 18-03-09. (590015)

• Vînd sau schimb casă mare terminată în roşu S+P+l+M , 600 mp locuibili + 600 mp grădină, canalizare, telefon, gaz, în cartierul Dîmbul Rotund, preţ 110.000 DM- Tel 13-11-74. (590021)

• Vînd casă 1 cameră, bucătărie, cămară, baie, hol, anexe 208 mp, str. Becaş nr. 3, G heorgheni sau schimb cu apartament 2 camere plus diferenţă, acelaşi cartier. Vizibilă zilnic orele 9-20. (590028)

• Vînd VW Golf II gri m etalizat neînm atricu la t. Ofer donaţie. . TeL 42-52-54 după masa. (559986)

• V înd u rg en t VW Transporter 1900 cmc, an 1989, stare perfectă, p re ţ foarte avantajos. Tel 15-35- 72. (589936)

• V înd O pel V ectra , fab rica ţie 1991 cu loare b le u m arin , 1600 cm c, înch idere ce n tra liza tă , in jecţie, benzină fă ră plumb, stare excelentă, preţ 7300 D M +vam a. R e la ţii zilnic la teL 42-07-17 ora 8- 16. (589979)• Vînd BMW 318 800 DM

negociabil. Tel. 18-71-26. (559929)

• Vînd Dacia Nova nouă preţ avantajos. Tel. 41-27-98. (559956)

• Vînd Honda Accord pentru pretentioşi, vama achitată. Tel.13-83-46 (559978) - ;, • Vînd Fiat 127 pentru piese. Tel. 13-83-46. (559979) .; • Vînd Dacia pick-up 1996 25 milioane. Tel. 13-92-39. (560017) ,

• Vînd bloc motor Opel Record cu reparaţie capitală făcută la R l. Tel 43-57-20 după ora 18. (589911) ,

• Vînd remorcă Dacia. Tel 43-14-55. (589980) . : ;

• Vînd VW-1200 broscuţă şi piese de motor, caroserie. Tel 43-55-91. (590004)

• Vînd Dacia break în stare bună, an de fabricaţie 1986. Turda, str.Ratiu nr.47, tel.31-20-: 64.(342501)

• Vînd Dacia 1310, an 1990, preţ 11.300.000 lei. Tel 16-55- 61. (590009) ,

• Vînd ieftin motoretă Carpaţi, maşină de spălat Alba Lux 7 şi televizor alb-negru. Tel 14-93- 41. (590018)

• V înd telefon m obil GSM, nou, garanţie. TeL 14-89-67. (559908)

• Vindem piese pentru A ro, TV , R a b a , O ltc it, Dacia, în str. K. M arx nr. 22 (589285)

• Vînd urgent BMW 5281 1982 p re ţ 3500 DM negociabil. Tel. 19-66-49 (559985)

• Vînd BMW 520i 1986. Zilnic după ora 18 teL 15- 94-85. (589919)

Vînd televizor color pentra pretenţioşi. Tel 43-83-69. (589784) ’ '

• Vînd videocameră Sony 8, cu accesorii. Tel 19-72-43. (590002) ,

• V înd m aşină spălat, televizor color. Tel 19-35-44 sau 16-81-40.(590005)

• Vînd ţigle şi coame noi. Turda. str.Raţiu nr.47, Tel. 31- 20-64. (342502)

• Vînd calculator 486/DX2- 80 MHz 16 MB RAM, HDD- 810 MB. .FDD 3,5" -5,25", monitor color SVGA, tastaturi, mouse. Preţ 4,6 milioane lei. Tel 19-71-76. (590024)

Page 10: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVĂRULde Cluj PUBLICITATE t CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;simbâtâ 9-14;tel/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:;

S luni-vineri *-16; tel/fai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. j miercuri, 16 iulie 1997 W• Vînd boiler electric 30 1

Ariston. Tel'15-88-65. (590017)• Vînd linie completă pentru

fabricarea mezelurilor. Zalău tel. 060/66-16-62. ^559806)

, • Vînd tra c to r U650, remorcă şi plug, convenabil. Tel. 41-60-24. (559656)

• Vînd tractor.U 650 cu remorcă, stare excepţională. Tel. 15-43-37. (559965)

• Vînd motosăpătoare nouă de 3,5 CP, preţ 3.200.0(50 negociabil. Tel 41-53-68 după ora 20. (590023)

• Vînd rochie mireasă şi sobă Vesta. Tel. 19-06-09 după ora 20. (559870) "

' • Vînd căţel Comondor rasă pnră, cu pedigree. Tel 059/37-19-88. (589851)• Cumpăr mobilă sculptată

veche si la bucată. Tel. 19-38-88. (559999)

ÎNCHIRIERI

• Dau în chirie mese b iliard . Tel. 14-94-09.(559904)

• Dau în chirie casă str. Strîmbă’nr. 30 teL 19-82-99. (560004)

• Dau în chirie 2 camere, zona centrală. Tel 18-29-95. (589957)

• D au în chirie garsonieră. Tel. 18-70-97.(589983)

: • Dau în chirie apartament ultracentral, 3 cam ere, num ai p en tru pretenţioşi. Tel 19-99-61. (589990)• Dau în chirie apartament

două camere mobilate. Tel. 42-54-19. (559964)„• Dau în chirie, apartament 2

camere. Tel. 13-90-14 sau 18- 37-60. (559966)

• închiriez garsonieră pe teimen lung, semimobilată. Tel. 17-31-80. (559982) ;

• Dau în chirie apartament 3 camere, Mănăştur. Tel 16-91-36. (589963)

• Dau chirie, 80 DM. Tel 19- 72-43. (590003) •

• Dau.în chirie apartament cuo cameră, mobilat, fără telefon, în Mărăşti. Plata. în valută anticipat pe 3 luni. Tel 41-22-15. (590014)

DIVERSE

• K an to r Confexim execută acoperiri suprafeţe m ari cu folie, copertine, p a ra so la re , b an n ere publicitare, p relate auto. Str.Cîmpina nr.51, tel/fax 064-415296. Alegeţi calitatea!_____ ____ * (603473)

• Prelate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de import, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tel 12-76-69.

• SC A m erican Com revine cu un sortim ent v a ria t de concen tra te am ericane pentru băntnri răc o rito a re , ca lita tiv superioare, la un preţ care sfidează concurenţa. Str. Oaşului nr. 68 teL 43-21-68. (559630)

* Caut asociat cu capital a facere sigură ac tiv ita te com erţ. Tel. 12-08-55. (559867)

• SC Salto Bingo Mărăşti angajează tinere şi tineri, v îrs tă m axim ă 27 ani. Informaţii la telefon 41-33- 72. (559899) ‘

• Firmă străină de comerţ şi producţie angajează: • secretară cu experienţă şi prezenţă agreabilă; -expert c o n tab il cu experienţă minim 5 ani în producţie; - tehn ic ien i pen tru sector materiale plastice; -jurist- c o lab o ra to r . C and ida ţii trebu ie să cunoască bine limba italiană şi engleză. Relaţii la telefon 41-47-72 între orele 8-16. (559900)

* A ngajăm casier- bodyguard în săli de jocuri Informaţii suplimentare la teL 43-22-80 sau str. Ploieşti nr. 51. (559916)

• Construim ultracentral după dorinţele interesaţilor, c lăd ire b an că , b iro u ri, policlinică. Tel. 14-51-81.(559917)

• F irm ă p a rtic u la ră an g a jăm m aistră a telier m arochinărie. Tel. 15-32- 75. (559946) '

• SC M etronix C luj a n g a jează v înzătoare . Informaţii zilnic între orele 13-15; 20-21 în P asa ju l p ie tonal P -ţa G ării C luj (559954)

• Curs înot copil TeL 18-34-95. (559975)

• A ngajăm şofer pe autobuz, vechime necesară10 ani, vorbitor de limba m aghiară. Tel. 14-00-77. (559997)

• s F irm ă engleză an g a jează cusătorese şi c ro ito rese \ pen tru încălţăm inte, cn contract asigurat pe termen lung. Tel 41-53-85. (589779)

* SC Rom simanr SRL an g a jează , : con tab ilă . In fo rm a ţii tal. 43-72-00. (589934)

• SC Picant M P SRL an g a jează v înză toare (v înzători) şi gestionară. A ngajările se vor face în data de 18.07.1997, la sediul rimei Calea Baciului nr. 81, ora 8. (590000)

• A ngajez tin ich ig ii in d u s tria li, lăcă tuşi m ecanici. Tel 14-79-10. (590008).

• . Angajăm muncitori necalifîcati si zidari. Tel. 14-94- 09; 17-95-11 orele 15-20.(559905) - >

• Librăria Universul angajează şofer profesionist. Condiţii: - minim 5 ani vechime; -vîrstă 25- 35 ani; -cunoştinţe mecanice. Informaţii telefon 43-15-90. (559937)

• Restaurant de lux angajează barmani ospătari ajutor ospătar bodyguard. Interviul va avea loc în 17-18.07.1997 ora 12 str. Fabricii nr. 13 tel. 12-19-33. (559960) ‘

• Licenţiat, meditez matematică orice nivel. Tel. 19- 82-50, seara. (559968)

• Angajăm tîmplari categoria 2-4 şi maistru tîmplar pentru atelier în Huedin. Tel. 19-34-91 şi 19-45-65. (559987)

• Pregătesc intensiv matematică admitere, corigentă. Tel. 14-71-91 (559988)

• Angajăm vînzător absolvent 1997. Tel. 14-85-01; 41-29-62. (559994)

• Meditez română. Tel. 16-15- 47. (559948) ^ .

• Group Resigum 3700 Oradea, Aleea Rogerius nr. 6/B bl. N5 birou 307 tel. 059/46-53-20 vă oferim din stoc următoarele materiale pentru construcţii d in import: membrană hidroizolantă' de 4,5 kg/mp cu ardezie Resigum şi Euroszig oxibituminată 21467 lei+TVA cu fibră de sticlă 24.231 lei+TVA cu poliester 34.293 lei+TVA plăci term oizolante din polistiren e x p a n d a t' Nikecell, saltele necaşerate din vată minerală Lose, vată minerală vrac, cochilii din vată minerală pentru ţevi cu grosimea termoizolaţiei20 mm. Discount între 10 şi 20%; Relaţii în Baciu nr. 550 tel. 13-89-89. (560007)

• Transport interurban cu Dacia pick-up, ieftin. Tel. 13- 92-39. (560016)

• Angajez barman(ă), ospătar(ă) si pizzar. Tel 43-87- 38. (589935)

• îh conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Spitalul Clinic de Recuperare anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Spitalul Clinic de Recuperare Cluj -Napoca, situat pe str. V iilor nr. 46-50. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589972) ;

• în conformitate cu Legea nr, 137/ 1995, SC 7x4 Imp Exp SRL • anunţă începerea demersurilor, pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Snack b a r+ re s ta u ra n t+ la b o ra to r cofetărie, patiserie, îngheţată, situat în Gherla, str. M. Eminescu nr. .9. Eventualele sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Gluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(589992)

■ • Muzeul de Artă Cluj organizează concurs pentru ocupare post muncitor calificat în 31 iulie 1997 ora 10. Informaţii şi înscrieri- la secretariat, P-ta Unirii nr. 30 tel. 19-69-52, pînă la 29.07.1997.(589993),

• Angajăm 2 vînzători îngheţată. P-ţa Unirii nr. 6, ap.3, orele 10-13 sau tel. 18-38-02 seara. (590011)

• Asociaţia de locatari str. Mănăştur nr. 95 caută firmă serioasă pentru întreţinere şi reparare instalaţii sanitare. Informaţii la ap. 68, după ora 16. (590025)

• Angajăm vînzători gestionari pentru magazin de lux, profil cosmetice, vestimentaţie. Cerinţe: studii medii (economice de preferinţă), abilităţi de comunicare, cunoaşterea unei limbi străine, prezenţă agreabilă. Telefon 19- 68-17.(590027)

• Angajăm vînzători chioşcuri; ospătare; barmane, salar "250.000 lei; brutari, şoferi vîrstă 30-40 ani. Tel 42-50-57 sau 18-53-27. (590019)

• Angajez barmană. Tel 13-11-74.(590022)'

• Ofer îm prum ut TeL 19- 68-88. (559368)

• C au t perso an ă cu garanţie imobiliară pentru un împrumut bancar. Ofer comision substanţial. Tel.12-08-55.(559868)•, Caut oameni pentru munci

agricole si la animale. Tel. 13- 91-20. (559874) V

• îngrijim bătrîni. Tel 17-82- 31. (589959)

• Caut viză Schengen. Tel 19- 35-44. (590006)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Ciceo loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie anexe gospodăreşti (magazie de unelte agricole) în colonia Sopor, Tarla 97, parcela 108. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (589994)

PIERDERI

• Pierdut pui ciobănesc germ an 7 lun i. O fer recompensă. Telefon 18-68- 53 sau 18-5448. (589950)

• P ierd u t, în fa ţa M uzeului Satului, rucsac m aro de piele cu acte (buletin, carnet conducere pe numele Mihaela Nove +2 agende, p o rtm o n eu , 2 r în d u ri chei).. O fer recompensă. Tel 13-86-78; 13-22-95 şi 18-99-30. (589981)

• SC Transilva Cluj SA, cu sediul în Cluj-Napoca, s tr . H orea n r. 7, organizează licitaţie publică deschisă cu strigare pentru în ch irie rea a 2 im obile, proprietatea societăţii, unul situat la Doda Pilii, cabană cu suprafaţă de 60 mp şi magazin forestier Ic Ponor cu suprafaţa de 110 mp, ambele aparţinînd comunei Râch iţele. Licitaţia va avea loc luni, 21 iulie, ora 10, la sediul societăţii fn caz de neadjudecare , licitaţia se repetă sâptăm înal, lunea , ora 10. Relaţii suplimentare te l 13-21-14, B irou l Administrativ. (589977)

. • Pierdut certificat înmatriculare SC Nedor SRL. Se declară nul. (559945)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Irimies loan. îl declar nul. (559963) ’ ^ ,

• Frătean L iviu, pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (560002) ,

• Babaş Laurenţiu, pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă (560013) . /■J

; .• Kallos Janos, pierdut legitimaţie de serviciu., O declar nulă. (560014)• * SC Cercetare Proiectare şi

Servicii Pro-Infmit SRL pierdut cod fiscal nr. 247524. Se declară nul; (589976) -

• Barta Edith pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă. (589978)

• SC Mecano-Plast SRL pierdut bloc de avize însoţirea mărfii de la nr. 560601 la nr. 560650. Se declară nul. (589988)

• Ufs D obriţa pierdut legitimaţie de serviciu Sanex. O declar nulă. (589996)

• Pierdut carnet de student pe numele Hacicu Lucia-Alina. îl declar nul. (589999)

• Grosu Denisa pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (590020) 1

• Pierdut certificatele de acţionar pe numele Milăşan Ana şi Milăşan Petru, cu nr. 11314176 şi 11314177. Le declar nule. (590029)

DECESE COMEMORĂRI

• Sincere condoleanţe la d isp a riţia naşei PRIA ROZALIA. Finii: familia Săbăduş AureL (589928)

• Cu ad îneă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic VĂDAN CORNEL, în vîrstă de 91 ani, născut în Gîrbou Cluj. În m o rm în ta rea va avea loc azi, 16 iulie 1997, ora 15, Cimitirul Mănăştur, Capela nouă. Fam ilia îndurerată. (559944)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului nostru fiu şi frate, , BUCI RĂZVAN ANDREI, în vîrstă de 12 ani. înhumarea va avea loc în ziua de 17 iulie 1997,- de ia C apela Cimitirului Central, la ora 13. Nu te vom uita niciodată. Părinţii şi sora. (590013)

• Profund impresionaţi de dispariţia celui care a fost BORLAN IOAN, p ărin te devotat al colegei noastre asist. univ. dr. Ofelia Şuteu, transm item sincere condoleanţe întregii familii. Dumnezeu să îl odihnească în pace! C a ted ra Epidemiologie. UMF Cluj- Napoca (559930)

• Sîntem a lă tu r i şi împărtăşim durerea colegei noastre Carm en N otar la despărţirea de ta tă l drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Sindicatul liber şi Consiliul de Conducere al SC A rta C u lin ară SA. (559951)

• Sîntem a lă tu r i de dom nul Toth A ttila în greaua încercare pricinuită de decesul mamei şi exprim ăm , sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Colectivul Clinicii Neurologice. (559952)

• Sîntem alături de colegul nostru Hopîrtean L ndan în marea durere pricinuită de decesul ta tă lu i drag . Transm item sincere condoleanţe familiei. Colegii de la SPMON SC Remarul 16 F eb ru arie SA C luj. (559967)

■-V* Sîntem a lă tu r i de cum nata n o as tră Felieia Aşchilean Ia p ie rderea suferită. V iorica şi Emil. (559980)

• Sincere condoleanţe familiei Moldovan Florinei în greaua pierdere pricinuită de încetarea din v ia ţă a iub itu lu i lor ta tă . O dihnească-se în pace. Colegii din SC Comcereal SA Cluj. (559991)

• Sîntem alături de dL chim. Rusu Mihai, director tehnic în aceste clipe dureroase p ric in u ite de decesul tatălui şi transmitem condoleanţele noastre fam iliei în d u re ra te . Personalul secţiei MEA SC Terapia SA. (559993)

• Sîntem alături de familia dr. Ofelia şi Marius Şuteu în momentele grele pricinuite de stingerea d in v ia ţă a ta tă lu i d rag . C olectivul D isciplinei de Boli Parazitare al Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj. (560000)

• Sîntem a lă tu r i de prietenul nostru Mihai Rusu în marea durere pricinuită de moartea tatălui. Prietenii de la Terapia.(0)

• Sincere condoleanţe j. lui d irec to r tehnic Mihai Rusu şi familiei la decesul ta tă lu i .drag. Colectivii Oficiu C aicul Terapij (560006)

• Sîntem alături de colegoi! nostru ing. Lazăr Viorel fo 1 d u re rea pricinuită d tv ^ m oartea ta tă lu i socrii- Colegii de la Inspecţia ia Construcţii. (560008)

• Consiliul dt Administraţie al SC Terapii SA Cluj-N apoca exprimi sincere condoleanţe ;i întreaga sa compasiune d-hi director tehnic Rusu Mihai acum , la trecerea îi eternitate a tatălui său drag. (560011) . .

• Transmitem sincerelt no as tre condoleanţe dom nului director Mihai Rusu, la despărţirea de tata! drag. Dumnezeu să-l ierţi Colectivul secţiei Tabletaj SC Terapia SA. (560015)

• S incere condoleanţt colegei noastre Angyal T erez ia , la trecerea îi nefiin ţă a mamei dragi Colegii de la Tehnomag,(589984)

« în tre ag a noastri compasiune colegilor Vădan P etru şi Octavia pentm tristele momente prin cai trec, la decesul ta tălu i) socrului drag.«Colegii dii Ip rochim Cluj-Napoca.(589997)

• Cu inima zdrobită di d u re re ne despărţim it scumpul nostru nepot, BUCI RĂZVAN ANDREI, h vîrstă de 12 ani. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi na te vom uita. Bunicii Piiţa, Saveta, David şi EmiL^(590012)

• Un ultim omagii d rag u lu i noştriMOLDOVAN FLORIAK.

,O dihnească-se în pace. F ra te le Vasile, cumnaţi Nastasia, nepoţii: Gelu o familia şi Maricica. (590014)

• Au trecut şase săptămîni de lacrim i şi durere u sufletele noastre de cînd M stins d in v ia ţă scumpi- n o stru soţ, ta tă şi bnnh ŞOAITĂ IOAN. Amintiră ta va răm îne veşnic ii sufletele noastre. Veşnii nem îngîia ţi soţia Lucii! copiii Cristina şi Tudorfj nepoţica Ioana. (560009)

• Azi se împlineşte un i de a n d ne-a părăsit pentr to td eau n a iubita noastă mamă şi bunică LUCAO'j FLIC GAFIA. Nu-i vomi' niciodată chipul frumos f sufletul bun. RecnnoştiiP) celor care îi vor dărui i moment de aducere amintf Parastasul va avea loc în 1 iulie, ora 12, Ia Biserica < pe str. Govora. Domne# să-i odihnească sufletij Fiicele M aria Flic şi ■_ G u rd ean , cn familii^ (589968)

ADEVÂRU!de Cluj

U n cotidian c a r e satisfac*

g u stu r ile (

d u m n ea vo a stră

Page 11: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

miercuri, 16 iulie 1997 ACTUALITATEA AEMEVARUILgfle CBm

Emil Constantinescu a fost primit de

^ împăratul Akihito al Japoniei

Preşedintele Rom âniei, Emil Constantincscu, a fost primit, marţi, la PdUtnl Imperial, do Majestatea Sa Imperială Akihito

La întrevedere a paitieipat şi w tia preşedintelui Rom âniei, Nadia ('onslantincscu, însă Impăralcasa Miehiko a Japoniei nu a putut fi pre/eniă, înlnicît medieri i-au recomandat sâ se odihnească Jupă cc, vnnnc de peste o săpUim'iiă, a fost internată în spu il, ea urnwre a unei îtnrc puternice, informează surse din (libaţia română.

Sursele citate susţin ca Nadia Constantinescu a fost practic obligaţi, să întreprindă această vr/itA în Japonia, datorită ceremonialului foarlo strict de la PalatLl Fuips. ri i!

si

Preşedintele României inviiă Investitorii japonezi in România

Preşedintele Emil Constantinescu a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Tokio, că doreşte ca Japonia să devină “un partener major” al României în procesul dc reformă. /

Şeful statului român a arătat că reforma presupune investiţii străine “serioase” şi, în consecinţă, a transmis acest mesaj guvernului de la Tokio şi oamenilor de afaceri niponi.

Constantinescu a spus că, după vizita la Tokio, există ‘hm interes” pentru România, dar “ceva serios” va apare abia după încheierea unor studii de fezabilitate care vor fi realizate de organismele guvernamentale japoneze.

Preşedintele României a declarat, în finalul conferinţei sale de presă, că vizită în Japonia i-a întărit convingerea de a continua reforma, avînd în vedere că a primit în dar un coif pe care îl va folosi atunci cînd oamenii vor arunca cu roşii în el.

Modificarea Legii fondului funciar a fost amînată pentru sesiunea de toamnă, din cauza absentei unor senatori ai coaliţiei majoritare

n ti ntfl stri 0 Hi!M ftiuP\ t

lintfin*ie»1et*A»Iii!'

Senatul a am înat pentru sesiunea d in toam nă votul final asupra modificărilor la Legea fondului funciar, din cauza ab sen ţe i unor reprezentanţi a i coaliţiei majoritare.

După dezbaterea de luni, pe articole, a m odificărilor la legea ag ra ră (carc au fost adoptate în form ula deputaţilor), pentru ca legea să poată u rm a p rocedura de

\jromulgare trebuia să fie ^Şîprimat votul final. Legea *Mfondului funciar se înscrie-

între cele cu regim organic, iar pentru adoptarea ei era nevoie de votul favorabil a 72 de senatori, adică a jumătate plus unu din num ăru l to ta l al senatorilor. La lucrările de marţi ale Senatului au fost prezenţi 69 de deţinători ai mandatului m această Cameră legislativă

La solicitarea senatorului PD Triţă Făniţă, preşedinte al Comisiei pentru agricultură, şi cu aprobarea iniţiatorului, deputatul PNŢCD Vasile Lupu, exprimarea votului final la legea funciară a fost amînată pentru toam nă, în trucît cvorumul nu era întrunit.

Din partea PNŢCD s-au înregistrat şase absenţe, dintre acestea fiind nemotivate cele ale lui V oicu G lodean si

*nce

*&

Şerban Săndulescu. De la PD, au lipsit nemotivat Dan Vasiliu, A lexandru N icolae, Sorin Vornicu, Costel Gheorghiu, Ionel A ichim oaie, Bogdan Marinescu, Aristotel Căncescu şi Comeliu Gavaliugov. Alţi cinci senatori PD au lipsit datorită deplasării lor în străinătate în delegaţii oficiale. Dintre senatorii PNL, au absentat Titus Paşca, Stelian Pop şi Dumitru Huidu. :, în opinia lui Vasile Lupu, m odificarea Legii fondului funciar ar fi fost adoptată şi de Senat dacă în prim a zi a săptămînii dezbaterile nu ar fi fost obstrucţionate d e reprezentanţii opoziţiei şi-dacă senatorii coaliţiei majoritare nu ar.fi lipsit.

Lupu a anunţat că la şedinţa de marţi a BCCC al PNŢCD va solicita sancţionarea senatorilor din partea acestui partid care au lipsit nemotivat de la lucrări.

La rîndul său, Triţă Făniţă consideră că anul în curs “este pierdut pentru agricultură”, de vreme ce Legea fondului funciar. nu a fost modificată în sensul înlăturării abuzurilor semnalate în aplicarea ei, odată cu adopta­rea Legii agrare, în 1991. Triţă Făniţă crede că legea a fost blocată în prim ul rînd de senatorii opoziţiei, care au tensionat dezbaterile prin ieşiri;

repetate la microfon, menite să tergiverseze discuţiile pe articole. El a anunţat că odată cu sesiunea din toamnă va cere introducerea fiolei ca test pentru filtrarea senatorilor apţi să participe la lucrările Senatului, ca aluzie la intervenţiile de luni ale senatorului PDSR Hie Plătică- V idovici. Legea fondului funciar rămîne în suspensie p înă în toamnă, în trucît Senatul a încheiat şi cea de-a doua sesiune extraordinară, aceasta din urmă fiind consacrată în . principal adoptării acestei legi. Astfel, se amină pînă după luna septem brie evaluarea, confonn unui cadru legislativ,

' a cererilor de reconstituire a proprietăţilor agricole şi a terenurilor disponibile pentru retrocedare, aşa cum se conve­nise pentru o primă etapă în cadrul coaliţiei aflate la putere. Amînarea repetată a modifi­cării legii agrare are la origine, de altfel, disensiunile ivite în sînul coaliţiei pe marginea suprafeţelor-limită care urmau să fie retrocedate foştilor proprietari. Tensiunile dintre PNŢCD şi PD au fost întreţi­nute pe tot parcursul sesiunii parlamentare şi de perspecti­vele diferite în cadrul coaliţiei asupra Legii fondului funciar.

UDMR are încă un secretarde stat în Guvern

La propunerea UDMR, Anton Niculescu a fost numit, luni, printr-o decizie a premierului Victor Ciorbea, în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rqng de secretar de

informează Buletinul informativ al UDMR.Prin această numire, UDMR are în guvernul

de coaliţie opt secretari de stat, conform algoritmului rezultat din alegeri şi înţelegerii cu partenerii de coaliţie, precizează comunicatul fticnţionat

Anton Niculescu va coordona activitatea a trei direcţii din cadrul Secreiariatului General al uuvcmului şi- Departamentului pentru Adminsitraţia Publică Locală,- conduse de Rcmus Opriş, avînd în com petenţa sa îndrumarea activităţii secretarilor generali din mimstcre, direcţia de protocol şi urmărirea apucam actelor nonnative.

Doi copii Infoxicaii cu ciuperci au fost Internat! iii stare gravă

la Clinica de Pediatrie li din Ciul

Sorin Rostaş a fost transportat cu ambulanţa din Satn Marc, după ce a consumat ciuperci pe care le culcsesc din

.pădure. Râul Moldovan este din Cluj, iar părinţii lui sînt internaţi cu acclaşi diagnostic la o altă clinica din oraş.

Medieri cred eă cei doi copii s-au intoxicat cu “Anumita Faloides”, cea mai otrăvitoare specie dc ciuperci, care provoacă insuficienţă hepatică şi chiar decesul. Ei consideră că Politia Sanitară ar trebui să facă raiduri prin pieţe, deşi cea mai mare parte dm pacienţi s-a îmbolnăvit din cau/a ciupercilor cuicsc dc ci înşişi din păduri. Peste 30 dc copii au fost internaţi, în 1996, la Clinica de Pediatrie II din Cluj în unna intoxicaţiilor cu ciuperci.

Cel puţin 11 persoane au fost ucise

accidental în

Ministrul britanic de Externe speră | să transforme Rusia într-o “prioritate” j a politicii externe a Marii Britanii i

Ministrul britanic de Externe, Robin Cook, a făcut apel la [ intensificarea relaţiilor comerciale cu Rusia; în timpul convorbirilor icu prim-vice-premierul rus Boris Nemţov, relatează AP. . . . . _ _ _ .

Cook se află la Moscova într-o vizită de trei zile, în vederea I UltlITIOie l4 UOîmbunătăţirii relaţiilor dintre Rusia şi noul guvern laburist britanic. J ţ _ n i t io n ioŞeful diplomaţiei britanice şi-a exprimat speranţa că va reuşi să | O l C , M A l D d n i dtransforme Rusia “într-o prioritate pe agenda Marii Britanii” . Un băiat albanez de cind

Rusia se află pe locul 30 în clasamentul partenenlor comerciali ^ ^ uds mama timp cea* Londrei- _ , . se juca cu o armă, au anunţat

Nemţov a făcut apel la creşterea -investiţiilor britanice m | ofidalii albanezi citatieconomia rusa şi a numărului de zborun operate de compamite |britanice spre Moscova şi alte oraşe ruse. A n e i t a im w f e / f i c e le a

Cook va aborda, în discuţiile cu oficialii ruşi, probleme legate I . Acestaeste al unsprrc^Leade lupta împotriva crimei organizate şi îmbunătăţirea; cooperării m adentdeaicestfe'“P ® . , dintre politiile celor două stltc. . in Albania m ultimele 24 dc

. l____ __________ __ _______ _ 1 ore.n i . . a . ■ I Incidentul demonstrează cît

B i l j a n a P la v s ic a r e s p in s o i e r t e l e ij leinstaureze oidinea, după ce I mii de arme au fost furate în I revoltele d in această | prim ăvară, . îm potriva | preşedintelui Sali Berisha.

d e p a c e a le n a ţ io n a l iş t i lo rBiljanei Plavsic dacă aceasta va anula decizia de dizolvare a legislativului. ,

Deşi K rajisnik a declaratCea mai gravă situaţie se

înregistrează în oraşul Berat,presei că unitatea liderilo r | unde bandele rivale sînt bosniaci este cel mai important i implicate în conflicte care lucru in prezent, Plavsic nu a j d , ^ de o săptămînă. Şapte

Preşedintele R epublicii Srpska, Biljana Plavsic, a respins, luni, ofertele de pace ale naţionaliştilor, cu care se află în conflict pentru putere, acuzîndu-i de încercare de uzurpare a constituţiei,transmite REUTER. - dorit să facă nici un compromis > mc si.au pierdut viatai

Plavsic a declarat in urna de principiu, adaugmd ca cnma 1 £ 24 ^întrevedem cu rivalu l sau, organizata capata amploare in | Qre Tnaţionalistul M omcilo Bosnia”. a : | Purtătorul de cuvînt alKransnik, ca este hotanta sa- Plavsic i-a acuzat pe . .__. . , Ţ , ,si continue cruciada împotriva Krajisnik, K aradijic si pe I ™ e . ’ rcorupţiei din guvern ;i să ministrul de Interne, Dragan I ? J lnl- a ,declarat ca. v,or „fi stabilească statul de drept”. Ea Kijac, că s-au folosit de poliţie i tnm lse trupe speciale in a încercat să dizolve şi de firmele de stat din ţară “ oarele 48 de ore, daca Parlamentul pentru a reduce pentru traficul de ţigări şi alcool | situaţia din Berat nu revine la influenţa în stat a O echipă de experţi a Uniunii | es.te, s![,uatnaţionaliştilor conduşi de Europene a anunţat, luni, că | 70dekilom etnsudde 1 nana. fostul preşedinte, Radovan decizia lui Plavsic de a dizolva . -Partidul Socialist, care a

Parlamentul este constituţională ' cîştigat alegerile din 29 iunie, şi că aceasta are dreptul de a | a promis că va încerca să forma un nou guvern, în urma alegerilor anticipate, convocate de Plavsic pentru 1 septembrie.

Karadjic, acuzat de crime de război.

Krajisnik, un apropiat al lui Karadjic, a afirmat că s-a oferit să înceteze lupta împotriva

Liderii politici germani consideră că Biserica scientologică reprezintă “un pericol social”

recupereze armele furate.Peste 1.800 de persoane şi-

au pierdut viaţa, în acest an, I în revoltele provocate de | prăbuşirea schemelor | piramidale dc investiţii.

Membrii Partidului Creştin- cuvînt al scientologilor germani. | Dem ocrat din Germania “Reprezentanţii CDU s-au i

angajat, aparent, într-un război religios şi.acţionează într-un I

(CDU), condus de cancelarul Helmut Kohl, au lansat, luni, o nouă cam panie de condamnare a Bisericii Scientologice, declarînd că aceasta foloseşte oamenii drept unelte, relatează REUTER.

“Scientologia este un pericol pentru societatea noastră” , a afirmat Rainer Eppelmann, preşedintele aripii laburiste a CDU, cu ocazia lansării unei broşuri, care atacă Biserica Scientologică

“Aceasta este o organizaţie care transformă oamenii în unelte pentru a-şi atinge scopurile criminale”, se arată în prefaţa broşurii, realizată de N orbert Bluem, m inistrul german al Muncii, un ferm opozant al scientologilor. “Biserica Scientologică respinge cu fermitate acuzaţiile neadevărate aduse de către unii membri ai CDU”, a declarat Georg Stoffel, purtătorul de

[

Bombardamentele israeliene asupra

unor obiective din sudul

Libanului au provocat moartea a două persoane şi rănirea unei a

treia

mod cu to tu l ne-creştin in eforturile pe care le fac pentru a discrimina şi ă obstrucţiona pe m embrii B isericiiScientologice”, a mai declarat |Stoficl. |

Reprezentanţii celor 16 ■ landuri germane au afirmat că {există suficiente dovezi ale 1 .intentiilor anti-democratice ale [ D o1 civili şi-au^ pierdut scientologilor, ei recomandînd, Vlaîa- 0 feDieif. fi; nd - de totodată! supravegherea ^ em en ea ram ta luni ca activităţii acestei organi^tii de I * bombardamentelorcătre agenţii federal! ' | lansate de armata israehana

Biderica Scientologică a fost I as“ Pra unor obiective din înfiinţată în 1954 de scriitorul |id u m b a n u lu i , mformeazaamerican de science-fiction Ron ! ,Hubbard şi are sediul la Los I M ilitau dm cadrul unei Angeles mutaţi a armatei hbaneze au

în Gennania există un număr transportat ^ ^ «^u j de aproxim ativ 30 .000 de moraşul-portSidon cele douapersoane adepte ale Bisericii I cf aV e’ ,Pre„cum , mcia Scientologice, dar guvernul de | ram ta in . tim pul la Bonn nu a recunoscut această | bombardamentului lansat de

^ ,„i;„;„ 1 a rtilen a greaorganizaţie drept o religie. a armatei I israeliene asupra satului Berti,

„■ ------ “ T — :— — '— J aflat la est de Sidon.

0 catoUcă a fost împuşcată \intr-un sat protestant din Irlanda de Nord "T d“

. r | sudul L ibanului unde s-arO tmara catolică nord-irlandeză a fost împuşcată şi rănită, marţi, j pu tea afla obiective

în Irlanda de Nord, relatează REUTER. H ezbollah. D ouă avioane Incidentul a avut loc înjurul orei locale 4.00, în satul protestant I israeliene au lansat .patru

Aghalee, la 50 de kilometri sud-vest de Belfast. Locuitorii satului | rachete asupra cartieruluiafirma că fata avea un prieten protestant | general al grupării Hezbollah

Relaţiile dintre protestanţii şi catolicii nord-irlandezi sînt extrem i situat pe culmile Iqim. al­de tensionate din cauza paradelor Ordinului de Orania, de ' -■săptămîna trecută

Toufah. N u au fost Tapoitate I victime.

Page 12: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

A D E V A R U L« s i e C I & B g

miercuri, 16 iulie 1997

Retrospective fotbalistice Divizia Naţională, ediţia 1996-1997

306 meciuri, 22 scoruri, 871 goluri si 243 marcatori 0}

, în c e le 306 partide disputate pe prima scenă fotbalistică a ţării în ediţia 1996-1997 au fost înregistrate 22 de scoruri. Nu se poate - vor susţine unii comentatori, respectiv statisticieni. Şi totuşi se poate pentru simplu motiv că “optica” de analiză trebuie schimbată. Scorul de 1-0 sau 0-1 trebuie privit şi analizat în funcţie de faptul că a fost înregistrat acasă sau în deplasare (aşa cum operează la alcătuirea clasamentelor). • . ■,. •

• Scorul cel mai des întîlnit a fost de 1-0, consemnat de 54 de ori (de 39 ori favorabil foruiaţiilor-gazdă şi de 15 ori echipelor în deplasare).

• Urmează ca frecvenţă scorul de 2-1, consemnat de 45. de ori (dc 34 de ori în favoarea gazdelor şi de 11 ori favorabil oaspeţilor).

• Scorul de 2-0 a fost înregistrat de 41 de ori (de 33 ori în favoarea gazdelor şi de 8 ori a oaspeţilor).

• Dc 27 de ori a fost înregistrat scorul de 3-0 (de 25 de ori în

. favoarea gazdelor şi doar de două ori în a oaspeţilor). '

• Scorul de 3-1 a fost consemnat în 25 de partide (de 19 ori'în favoarea gazdelor şi doar de 6 ori în a oaspeţilor).

• Surprinzător, scorul de 4-1 a fost înregistrat în 17 partide (de' 15 ori pentru gazde şi doar de

■ două ori pentru oaspeţi).» Şi cum frecvenţa scorurilor

în partidele încheiate cu victorii ale gazdelor sau oaspeţilor a început să se rarefieze vi Ie prezentăm, în continuare, la... “înghesuială’’: scorul de 3-2 înregistrat de 10 ori (8 - 2, deci opt victorii ale gazdelor şi 2 ale

; oaspeţilor); 4-2 de 6 ori (4-2); 5- 1 lot de 6 ori (şi tot 4-2); 4-0 înregistrat de 5 ori (3-2); scorul dc 5-0 de 3 ori (2-1); tot de trei

; ori scorul 5-4 (2-1); de cîte două ori scorurile 4-3 (1-1), 5-2 (2-0),

' 6-1 (2-0) şi 7-1 (1-1); cîte o

singură dată au. fost înregistrate scorurile: 6-0 (F.C. Braşov - Jiul în tur) şi 6-2 (Steaua - Jiul, în retur).

• In 54 de partide au fost înregistrate rezultate de egalitate, după cum urmează: de 30 de ori a fost înregistrat scorul de 1-1, de 20 dc ori scorul de 0-0 , de trei ori scorul de 2-2 şi o singură dată scorul de 3-3.

Cîteva “prezenţe” ale echipei “U” în scorurile amintite: 2-2 cu Rapid, în prima etapă a ediţiei; 5-4 de două ori, odată ca înfrîngere, în Ghencea, în partida cu Steaua în tur şi odată ca, victorie în ultima et;.pă din tur, în partida cu Ceahlăul; 4-3,

, înfrîngere în deplasare, în tur, cu F.C. Naţional (după ce “U” condusese cu 3-1); 4-1 de trei ori, din care două înfrîngeri (cu Universitatea Craiova şi “Poli” Timişoara, în tur respectiv retur) şi o victorie în faţa lui “Poli” în

• tur; de trei ori â fost prezent scorul de 3-2 (de două ori ca victorie dublă în faţa braşovenilor, una în tur alta în retur) şi odată ca înfrîngere în faţa băcăuanilor (în tur); în sfîrşit deşi scorul de 7-1 a fost înregistrat, aşa cum subliniam anterior, doar de două ori, odată a fost implicată “U” în acea înfrîngere din retur, un vis urît cp cu greu se şterge din memorie.

Victo r RO M A N

ozavcsBEf o t b a I is t ic......... ........ ----------------- :

In drum spre casăAzi se încheie, pentru ”U”, capitolul Sovata. Despre ce a însemnat

acest capitol pentru alb-negri, urmează să aflăm şi mai ales să... constatăm în prestaţiile viitoare. Scurte amănunte despre un amical, de verificare a pregătirilor, susţinut de ”U” în compania-echipei Dacia Piteşti. Scor final 2-1 (1-1) pentru ”U”, golurile fiind marcate dc Predatu şi Marcă (pentru piteşteni a înscris Bratu II). Iată şi ”11 ”-le aliniat de antrenorul Adrian Coca: Mare - Şandru, Jula, Bulboacă, Şimon - Felner, Truşcă, M. Stan, Olariu - V. Iepure, Predatu (au mai evoluat: Iasko, Gherman, Moldovan, Falub, Pojar, Zotincă, Cioloboc, I. Lazăr, Halaş, Covaci si Marcă). Din prezentarea jucătorilor folosiţi reiese un Iot bogat. în speţă au evoluat două garnituri. Azi, în drum spre casă, ”U” va susţine un joc de verificare, te Tg. Mureş, cu A.S.A. o fi vreun joc ”la înţelegere” cu rezolvarea "cazului” Ovidiu Maier? Vonrafla! , •

Grigore Sichitiu în dizgraţie?Aşa se parc dacă e să te iei după ce se mai scrie prin ziare

(NAŢIONAL) că bag seamă "sponsorul Gh. Copos nu-I mai agreează, considcrîndu-l un prost organizator”. Se mai scrie în continuare, că favorit în funcţia ocupată momentan dc Sichitiu ar fi Gino Iorgulescu, stajostclc "bancarilor”. Nu prea cred că Gino, cu o situaţie foarte sigură, să dea "pasărea din mînă pe cea dc pe gard”.

Gabi Popescu nu cedează!Luni, Consiliul dc administraţie al echipei de fotbal Universitatea

Craiova a avut şedinţă dc lucru, principalul punct al ordinii de zi fiind "cazul Gabi Popescu” (hotărît să "divorţeze” de "campioana unei mari iubiri"). Ieri dimineaţă, într-o declaraţie făcută la Radio, Ion Crăciunescu, preşedintele universitarilor din Bănie, a declarat că nu s-a ajuns la nici un consens, cu toate că a fost refăcut contractul, ofcrindu-i-sc lui Gabi Popescu avantaje de care nu sc bucură la ora K-tuală nici un jucător din ţară. Gabi Popescu l-a luat însă pe NU în

, braţe, ncccdînd nici o fărîmă din hotărîrea sa de a pleca dc la echipă (sc vehiculează că ar fi foarte dorit de "lăcuste”, adică de Grasshoppers 7.urich, fosta campioană a Elveţiei, formaţie unde evoluează şi tricolorul Viorel Moldovan). Drept pentru care Ion Crăciunescu a

jmai declarat că va avea loc o nouă şedinţă pentru a hotărî ceva în "cazul Gabi Popescu”.

Rom eo V . C ÎRTAN

Scriam recent despre Sampras şi echilibrul timp, canadianul i-a depăşit pe Alessi şi pelui interior, demn de invidiat! M-am gîndit la Wurtz, şi îl avea în faţă doar pe Hakkinen; Şicele scrise văzînd duminică teribila cursă de la brusc Schumacher a dat semne de nelinişte, aSilverstone, etapă în Marele premiu la Formula intrat la boxe, a ieşit rapid, d a ra fost silit să1. M-am gîndit, atunci cînd mecanicii echipei abandoneze! Bătălia pentru primul loc s-a datsale, l-au ţinut pe Villeneuve 34 de secunde la apoi între canadian şi finlandez. Mai erau vreoboxă pentru 1 schimbarea ■ — ------------------------- opt tururi şi aşteptam captivaţicauciucurilor şi alimentare, în timp ce toţi ceilalţi concurenţi au stat între 6,7 şi 12-14 secunde. Ieşind de la boxe cu o asemenea întîrziere, Villeneuve nu mai avea

deznodămîntul. Unul care a surprins cred pe toţi, chiar şi

_ pe cei doi piloţi: Hakkinen afost silit sâ abandoneze. Dramatice schimbări de situaţie, de viaţă! Mereu între agonie şi extaz,după mine

- în acel moment, nici o şansă. Supărat pe gafa cînd se socotea probabil învins, Villeneuve a mecanicilor, mi-am zis că, în locul lui, al ’ ' izbutit să cîştige la Silverstone, după ce pierdusecanadianului, ofeream volanul mecanicilor şi orice speranţă. Dar în această cursă, dincolo depărăseam monopostul. Dar Villeneuve a plecat tenacitatea piloţilor, rolul principal l-a avutsă-şi suporte şi să-şi încerce şansa. A ajuns al 7- destinul! Şi nu şansa! Sau cum zicea înţeleptullea şi totul părea pierdut. Dar, în sport ca şi în Shakesperare în Hamlet: “Ştim cine sîntem, darviaţă, trebuie să ai stâpînirea de sine şi să joci nu ştim destinul, nu ştim cine vom fi!” . Cumtotul pînă la ultima carte. Aşa a făcut Villeneuve, nici cei trei mari piloţi n-au ştiut, n-au pututureînd mereu cîte un loc. Dar în faţă Michael bănui care va fi învingătorul! Căci destinul eSchumachermergea ca un leu şi părea că nimeni undeva deasupra noastră... ,nu-1 va putea opri pînă la linia de sosire. între . ", V iore l C A C O VEA N U

C ta tbosO l O O mm

Este vorba despre fotbalişti care au depăşit 100 de prezenţe în echipa naţională (chiar dacă ; din punctul de vedere al valorii echipelor reprezentative nu înseamnă neapărat şi valoare... internaţională). Se ţine cont în ; acest “clasament” de numărul de prezenţe în prima reprezentativă. Deci:

1. Majed Abdallah (Arabia Saudită) 147

2. Thomas Ravelli (Suedia) ' 138 ’

3. Peter Shilton (Anglia) 125 :4. Lothar M a tth au s.

(Germania) 1225. P. Jennings (Irlanda de

Nord) 119 ,6. A. Zubizareta (Spania) 1187. Heinz Hermann (Elveţia)

1178. Bjbm Nordqvist (Suedia)

115

9. Marcelo Balboa (S.U.A.)1 1 4 ; / ;■

10. Dino Zoff (Italia) 112 11-13. W .S, A l-Ilabashi

(Kuweit) 109 Oleg Blohin (U.R.S.S.) 109

■ Paul Caliguri (SUA) 109 14-15. Ladislau B oloni

(România) 108 \Bobby Moore (Anglia) 108 16-17. Bobby Charlton

(Anglia) 106 H. Chumpitaz (Peru) 106 18-19. Gheorghe Hagi

(România) 105 Billy Wright (Anglia) 105 20-21. Grzegorz Lato

(Polonia) 104 Torbjom Svenssen (Norvegia)

104 Y

22. Franz Beckenbauer (Germania) 103

23-27. Choi Soon-Ho (Coreea de Sud) 102

Kenny Dalglish (Scoţia) 102 Kazimierz Deyna (Polonia)

100Morten Olsen (Danemarca)

102Joachim Streich (R.D.G.) 102 28. Masami Ihara (Japonia)

10129-31. Jozsef Bozsik

(Ungaria) 100 Hans Jurgen Domer (R.D.G.)

100 ■ .Djalma Santos (Brazilia) 100 Este o listă recunoscută de

FIFA. în lista prezentată sînt o serie de jucători aflaţi încă în plină activitate, printre care şi Gică Hagi al nostru.

(R .V .C .)

(Yţjemetno

1 6 iulie• Acum 60 de ani (1937)

fost organizată, la Bucureş: prima cursă cicliaîw internaţională, dotată <3^ 1-' “C upa ing. Nicoh: C a ra n fil”. Cursa, pînă izbucnirea celui de-âl doilt; război niondial, a avut loc; fiecare an, eonstînd dinţi- probă de 1.000 m viteză; velodrom. Prima ediţie s soldat cu victoria ciclistului( Tudose.

• Acum patru decenii jumătate (1952) la J.O. de Helsinki au luat sfîn preliminariile turneului fotbal. în cele două zi rezervate acestei faze turneului Italia a dispus;SUA cu 8-0, U.R.S.S. Bulgaria cu 2-1, du; prelungiri, Brazilia de Ok> cu 5-1, Iugoslavia de India 10-1, iar la Turku (Abo) s disputat meciul Ungaria România, care s-a închei: după o luptă aprigă, cu sco: de 2-1 în favoarea echi; maghiare, -devenită ultra: campioană olimpică. Iată d două formaţii: Ungarii | Grosics - Dalnoki, Lorii Lantos - Kovăcs I, Bozsil Budai II, Kocsis, Hidegli ?| Puskăs, Csibor; Români Voincscu - Zavoda II, Covacs - Farmathy C ălino iu , Serfozo Paraschiva, Iordache, Ozo Petschowski, Suru. Gok au fost marcate, în ordine Czibor (22), Kocsis (74)Suru (85). După cum remat reputatul cronicar Petre Ga a fost “un eşec onorabil, compania celei care avea devină una dintre cele m puternice naţionale de j. continent”.

• Cu 35 dc ani în u (1962) scrimera clujeam Olga Orban-Szabo a cui medalia de aur în proba floretă de femei la C.M. de Buenos Aires, fiind urmată Galina Gorohova (U.R.S respectiv de Juhasz Katsi (Ungaria). Toate cele scrimere au obţinut cîte victorii; iar în urma baraje titlul i-a revenit Olgăi, tl neuitatului antrenor, maes: f Ozoray-Schenker Ludow

LÂSZLO

fer

ECOURI DI1V MERCATO

Punct final în primul act din celebrul mercato italian. Mare vîlvă a fost 'afacerea” lui Juve, prin vînzarea lui Vieri la Atletico Madrid cu o sumă foarte ridicată, în contrapartidă Marcello Lippi mulţumindu-se cu aşa zise valori de mîna a doua, Inzahi şi Fonseca. O fi ştiut atît Lippi, cît şi conducerea lui Juve ceva, în sensul că ”ai vîndut cu preţ foarte bun şi ai cumpărat la modul acceptabil”.!.

Un nume celebru în fotbalul peninsular şi mondial, Roberto Baggio, nu şi-a găsit rezolvarea după primul act din mercato (al doilea va începe pe 12 august). Dar despre unele aspecte interesante din primul act al acestui celebru tîrg vom reveni.

(r.v.c)

F e b re afle iu lie• Memento. Luni, înaintea definitivei risipiri,

fosta trupă a “dracilor verzi” şi antrenorul ei au făcut un drum de reculegere la mormîntul celui care le-a fost mentor; regretatul domn’ preşedinte Mircea Nicorici. După care au înmînat doamnei Nicorici ultimul trofeu cîştigat sub emblema ARDAF: Cupa României pentru a-1 zidi pe mormîntul celui care i-a făcut posibilă prezenţa la Cluj. Un sfîrşit de capitol pe cît de emoţionant, pe atît de revelator pentru cei sensibili la celebrul adagio: “sic transit gloria mundi”.

• Stoian a luat drumul lui Vlaicu. Ademeniţi de zvonul după care Iulică Stoian ar urma să devină antrenorul noii formaţii “U” Ardaf Conis (rezultantă a fuziunii dintre vicecampioana “U” Ardaf şi divizionara B CSS Conis) l-am contactat pe vizat, care ne-a mărturisit că propunerea l-a onorat dar, simţind câ n-a venit încă vremea de- a trece pe banca tehnică, a semnat pentru Elcond Zalău - campioana care primeşte astfel o întăritură de mare clasă. Ce mult te-am iubit, Iulică şi ce mult îţi vom simţi lipsa...

• Săftescu schimbă Someşul cu Balatonul. Astăzi, pivotul ex-clujean Comei Săflcscu pleacă spre Dombovar - Ungaria (localitate din apropierea Balatonului) pentru a se alătura noii sale formaţii, divizionara A Dombovar, cu care a bătut palma în schimbul unei oferte “de vreo

zece ori mai consistentă.decît primeam la Cl - cum specifica uriaşul blond care ne lasă pas descoperit. -

• M agia do laru lu i. Două mari certito pentru viitorul sportului clujean au devenit capul acestei veri, două mari..;incertitudir- vorba de interul Carmen Amariei, care faca jumătate din “şaptele” clujean şi pivotul Fk' Paşcalău, o mare speranţă a panoului alb-nc;' Ei bine, ambele, deşi sub contract cu “U semnat - bineînţeles pe ascuns - şi pentru; echipe, Amariei pentru campioana OUci Rîmnicu-Vîlcea, Paşcalău pentru Oţelul Ci Formaţii de la care au şi luat dolari grei din ţ, “vînătoarele” şi familiile lor s-au şi înfruptat, f- se, din greu. Se înţelege că ambele caznnj generat litigii în care arbitrii urmează si - Federaţiile de resort. P înă la consemn*' rezultatului, ne rezumăm la exprimarea c dublu regret: 1) faptul de-a nu avea atîţia baine-ar trebui pentru a ne ţine vak* (promisiunile) acasă; 2) alterarea suflet inocente (Paşcalău fiind doar o adolescenţi

- Amariei o junioară) sub imperiul dolarii “Stâpînul” din umbra căruia întrebări de gc unde-i respectul pentru şcoala ce tc-a edific dragostea pentru culorile lui “lT? par retoric totul desuete! Nusa DEM^

Ale

preleraBucDU !

mul la îi Faci Puţi:

încă nu? tu ai

f e 11

Cehiesteextn

• 1îlrj

siniaset

Page 13: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

miercuri, 16 iulie 1997 FEMEIA d e C l m

V iito ru l fe m in is m u lu i• v ă z u t d e “ T h e E c o n o m i s t ” •

A fost iniţial “primul val”, feministele de la sfîrşitul secolului al XlX-lea şi începutul, secolului al XX-lea, care au luptat pentru dreptul

^ Ja vot al femeilor. A fosţ apoi al doilea val, f feministele din anii ’60 şi ’70, care au luptat ! pentm egalitate în faţa legii şi egalitatea şanselor.

Aceste două valuri au distrus, cel puţin în Occident, vechea credinţă că femeile sînt nepotrivite pentru multe activităţi efectuate în afara căminului. Nu cu mult timp în urmă se susţinea fară jenă că, dacă un bărbat era plătit mai m ult decît o femeie pentru prestarea aceleiaşi munci, acest lucru se datora faptului câ avea o familie de întreţinut; că dacă o stewardesă era concediată la vîrstă de 30 de ani, nu ar fi trebuit oricum să dorească să zboare; şi că femeile nu sînt, pur şi simplu, făcute pentru a fi poliţişti sau alergători de maraton.

Faptul că aceste dispute au fost soluţionate în favoarea femeilor reprezintă una din cele mai mari schimbări sociale ale timpurilor noastre. Intr-adevăr, dezbaterea cu privire la acordarea de salarii, şanse şi responsabilităţi egale femeilor s-a încheiat în Occident.Bătălia pentru drepturile femeilor este cîştigată. în această privinţă, toată lumea este feministă acum. Totuşi, după această victorie lucrurile s-au complicat. în Marea Britanie şi în Europa continentală au început să apară fisuri în această mişcare. Feministele scandinave au avut o dispută în legătură cu repartizarea unui număr de locuri pentru femei în parlament, dacă acest lucru reprezintă o inovaţie sau o insultă; în Marea Britanie feministele au avut necazuri similare în privinţa premiilor literare create exclusiv pentru femei. Dar în Statele Uniţe, unde feministele şi-au împins ideile pînă la limitele

cele mai absurde, această mişcare este cel mai profund divizată.

M omentul de cotitură în America l-a reprezentat respingerea Amendamentului pentru Drepturi Egale (ERA), în 1982, care ar fi făcut d in egalitatea sexelor un principiu constituţional. Lupta pentru ERA a avut ca efect menţinerea unităţii mişcării femeilor, iar în momentul în care acesta a eşuat, au început să apară fisuri. De exemplu, la o conferinţă asupra politicii cu privire la sexualitate, organizată de Bamard CoHege din New York, cu o. săptămînă înainte ca ERA să eşueze, lucrurile s-au înrăutăţit cînd feministele, care considerau heterosexualitatea drept o formă de înţelegere secretă cil “patriarhul”, au avut o luptă (prezentată pe larg în mijlocele de informafe) cu cei care nu considerau orgasmul drept o problemă politică.

Aceasta a reprezentat modelul lucrurilor care au urmat. In anii ’80 feminismul s-a preocupat de “politica identităţii”. Asta înseamnă că o femeie se identifică pe sine în funcţie de anumite categorii - corectă, lesbiană, sado-masochistă, marxistă, infirmă, grasă şi aşa mai departe -, ca

• şi cum astfel de etichetări ar fi suficiente pentru a defini identitatea, rolul social şi drepturile unei persoane. într-un exemplu neobişnuit de această natură, Gloria Anzaldua este descrisă într-o colecţie de eseuri drept “o poetă texană înverşunat feministă, autor de romane de ficţiune* profesor şi teoretician al culturii”. Foarte bine, dar ce se presupune că ne spun aceste lucruri despre doamna Anzaldua?

(Vom publica partea a doua a acestei analize in pagina “Femeia” de săptămîna viitoare)

E l i z c r i h e t h T a r t o r - p r i m i i

a i u n e i v iit o a r e ve d e te ( 1 )

Femei, v ic tim e a le tra fica n ţilo rNigeriene, albaneze,

rusoaice, poloneze, românce, bosniace... între 18.800 şi 25.000 de străine, wtime ale traficanţilor, sînt forţate să se prostitueze în :

\Wia, se arată într-un raport. fsblicat la Paris de Centrul ie informare şi studii asupra migraţiilor internaţionale (CIEMI). Majoritatea acestor femei sînt celibatare sau femei singure, înşelate de promisiuni de căsătorie sau 'cariere artistice” în străinătate. Altele sînt divorţate sau văduve, cu copii rămaşi în ţară - mai apreciază raportul CIEMI, difuzat sub titlul “ Migraţii- societate”.

Conform documentului, în perioada 1989-1991, în Italia a pătruns, un număr foarte mare de femei din Europa de Est, denumite adesea generic "poloneze”. Începînd din 1991 s-a înregistrat o creştere a numărului de imigrante latino- americane (peruane, columbiene...), dar şi nigeriene. Din 1994, Italia a cunoscut o pătrundere masivă a albanezelor, aduse de proxeneţi care nu ezită să-şi arunce în stradă prietenele din copilărie sau logodnicele.

La nivelul ţării, regiunea cu cele mai multe prostituate este Latium, cu 5.000 de asemenea femei, din care 3.500 numai la Rorrfa, urmată

de Lombardia, cu 4.500, şi Campania, unde au fost înregistrate 2.000 de prostituate.

Potrivif documentului CIEMI, prostituţia este exercitată în apartamente, locuri publice sau sub paravanul unor alte activităţi (saloane de-" masaj’, spectacole, striptease, însoţitoare, activităţi de. pornografie), toate aflate sub controlul reţelelor de prostituţie. Odată’ajunse în Italia, intermediarii le pun la dispoziţie un apartament "la preţuri’ exorbitante”, le confiscă paşapoartele ori proferează ameninţări la adresa familiilor acestora.

Este bine cunoscut faptul că celebrul star al Hollywood-ului a avut o viaţă plină de frămîntări. Datorită lui Donald Spoto, biograful lui Hitchcook şi al lui Marilyn avem acum ocazia să descoperim drumul parcurs de Liz Taylor. Iată cîteva fragmente din prima parte a cărţii lui Spoto, "Elizabeth Taylor, pasiunile unei vieţi”:

"Avea un fel de blăniţă neagră...”

La sfîrşitul primăverii anului 1931, Sara era din nou însărcinată

. şi, pe 27 februarie 1932, după o naştere ceva mai uşoară decît prima, ea a adus pe lume o fetiţă sănătoasă, căreia îi puse numele Elizabeth, aşa cum se numeau şi cele două bunici ale sale. Rosemond, cel de-al doilea prenume, era de fapt numele de fată al bunicii sale din partea tatălui. Bucuria adusă de acest copil avu darul s-o consoleze pe Sara de moartea mamei sale, survenită cu puţin timp înainte, în California. Exista însă un motiv de îngrijorare, căci micuţa avea corpul acoperit de un puf negricios. Avea un fel de blăniţă neagră - povesteşte Sara, care nu a reuşit să uite niciodată această anomalie deloc atrăgătoare. Urechile ei pufoase erau lipite de cap, avea un năsuc cîm, o faţă micuţă, dar atît de întunecată, că aveai impresja că nu se va însenina niciodată”. In vreme ce Howard

semăna cu un înger din Renaştere, Elizabeth lăsa impresia unui mic monstru. ”Săraca fetiţă, suspinau vizitatorii compătimitori. Ce păcat că nu e ea în locul băiatului, şi Howard să fie fetiţa!”

Din fericire, cîteva săptămîni mai ţîiziu toată lumea respira uşuraţi înşelătorul puf dispăruse, iar copilul îşi privea părinţii cu nişte ochi albaştri-liliachii, înseninaţi; anturajul era admirativ de data asta faţă de micuţa Elizabeth care, după ce a manifestat la început un calm neobişnuit, nu a întîiziat să se arate zburdalnică şi curioasă faţă de tot ce se găsea în juru-i. De obicei indiferent la năzbîtiile copiilor, Victor Cazalet s-a lăsat fermecat de fetiţa aceasta şi, chiar dacă Sara, din simpatie pentru biserica scientistă, renunţase la tradiţionalul botez, a devenit naşul oficial al fetiţei.

O existenţă plină de privilegiiIn timpul anilor ’30 un mare

număr de familii din Anglia ca şi ' din Statele Unite, sufereau efectele dezastruoase ale "marii depresii”; familia Taylor a reuşitînsă să scape de criza economică. îşi păstraseră servitorii, copiii lor aveau jucării din abundenţă şi plecau adeseori în vacanţă pe coasta Norfolk sau

, ieşeau lă picnicuri în regiunile Kent şi Sussex. Ei duceau, în alţi termeni, o exjstenţă aurită, plină de privilegii. în plus, după ce i-a instalat pe Howard şi Elizabeth inii-o tabără de vacanţă cu corturi şi provizii, după ce i-a cerut Hildei,

bucătăreasa, şi lui Daisy, doica, să facă ore suplimentare cu ei, Sara,

. însoţită de setterul irlandez, mergea deseori în excursii la Sulfolk sau Devon. '

Sara a insistat ca Elizabeth şi Howard să descopere repede bucuriile şi neplăcerile călătoriilor în străinătate. Elizabeth şi-a sărbătorit primele două Crăciunuri şi primele două aniversări în Statele

-Unite, unde cei patru membri ai familiei Taylor sc refugiaseră din cauza lungilor şi sumbrelor zile ale iernii engleze. Ei începuseră printr-o vizită la părinţii lui Francis, în Kansas, după care l-au vizitat şi pe tatăl Sarei, văduv de curînd. De acolo au plecat în Star Island, Florida, unde Howard şi Mabel Young au rămas să-şi petreacă iama. Conform amintirilor Sarei şi ale lui Francis, peste tot, adulţii o adorau pe Elizabeth: îi admirau privirea extrem de luminoasă, genele lungi şi dese, părul negru care îi încadra tenul de porţelan şi chiar o minusculă aluniţă pe obrazul drept, pe care Sara o sublinia cu un creion de sprîncene. De o curiozitate nesăţioasă, dar capricioasă din cale-afară, Elizabeth era acoperită de complimente de aproape, toţi adulţii pe care-i întîlnea. înconjurată de afecţiunea familiei sale,'de servitori şi de o nesfîrşită mulţime de vizitatori plini de admiraţie, ea s-a obişnuit foarte repede cu remarcile de atenţie şi de respect.

Traducere .şi adaptare după "Madame Figaro”

Ioana H U D R E A

Hlllary Clinton - un apel "in favoarea acelor femei ale căror voci nu pot (I auzite”Soţia preşedintelui american, Hillary Clinton,

a lansat vineri, la Viena, un apel în favoarea femeilor defavorizate, în faţa participanţilor la Conferinţa asupra rolului femeilor în noile democraţii din ţările fost-comuniste din Europă Centrală şi<de Est - transmite France Presse.

"Apelaţi la curajul vostru pentru a vă ridica vocile în favoarea acelor femei ale căror voci nu pot fi auzite. Sînt enorm de multe fettfei care nu au educaţia pe care noi o avem, sînt femei sărace”, a afirmat Hillary Clinton. "Prin forţa vocilor noastre barierele vor cădea”, ă mai adăugat prima doamnă a Statelor IJnite ale Americii.

La lucrările conferinţei de la Viena s-au întîlnit, miercurea trecută, aproximativ 300 de femei din ţările Europei de Est, ale Uniunii Europene şi din Statele Unite.

al E Ei!ceef ■i*

ii c!\i>

in $ ir

# ■ ;

s a s - d t e © i <s d d h s * B e s

e i d l ^ c s i « s a r s © ! k a l m l $ € a

- Cînd şi unde ai absolvit Teatrul, Alexandra Georgia Lungu?

- în 1995, la Tîrgu-Mureş. Am Preferat Tîrgu-Mureşul pentru că-mi Cfa puţin necunoscut, iar pentru Bucureşti îţi trebuia nebunia pe care m spun,că nu o am. Dar riscul era mult prea mare, iar Clujul era de abia- la început de drum în ceea ce priveşte facultatea de Teatru şi-l priveam cu Puţină neîncredere.

- Cînd şi unde ai debutat?- Deşi joc de două stagiuni la Cluj,

încă nu consider că am debutat. De ce iu? Pentru că rolurile jucate pînă acum nu au fost dintre cele mai... “ofertante”.

• în ce rol ţi-ar plicea si debutezi ijn sensul la care te referi tu?

în Maşa din “Pescăruşul” lui Cchov. Deşi nu este un'rol principal, este un rol dc o profunzime extraordinară. ■ , ,

-Ce diferenţe ai găsit între Cluj şi Hrgu-Mureş?

- Nu cred că sînt diferenţe. Oameniismt alţii, dar situaţiile, în general, sînt«semănătoare.

- C u m a fo s t p r im i tă A le x a n d ra G e o rg ia L u n g u în co lec tiv u l T e a tru lu i N a ţio n a l c lu je a n ?

- Sper câ nu numai aparent, am fost primită bine şi cu încredere..

- A i v re u n a u to r în a le c ă ru i piese î ţ i p la c e în m od sp ec ia l să jo c i?

- Am mai mulţi autori preferaţi, dar dintre ei i-aş alege pe Cehov, Pirandello şi Shakespeare.

- D a r v re u n u l p e c a re n u - ţi p lace să -l jo c i?

- Asta e o întrebare mai delicată. Să spunem doar că nu-mi plac autorii care nu au un conflict în piesele scrise. Iar într-o piesă de teatru trebuie să fie conflict. Altfel ea nu prezintă nici un interes.

- C a re e s te ro lu l p e care-1 iu b eş ti în m o d sp e c ia l kau c a re (c r e p re z in tă ?

- Nu l-am întîlnit pînă acum. Nu pot să.spun că sînt foarte pretenţioasă, dar nu m-am apropiat de nici unul foarte tare.

- Ce d if ic u ltă ţi a p a r în p r e lu a re a un u i p e rso n a j?

îl iau spre exemplu pe Nancy. E

foarte greu să joci un rol total diferit de situaţia ta reală. Eu, nefiind căsătorită trebuia să mă transpun într-o situaţie delicată, pe care trebuia să mi-o imaginez, de fapt.

- Ce a însemnat pentru tine rolul Nancy din piesa Alcool? A fost ceea ce aşteptai?

- Rolul Nancy mi-a plăcut. însă nu ştiu dacă a ieşit ceea ce îşi dorea regizorul, în primul rînd pentru că, lâ flecare repetiţie găseam noi nuanţe. încă le găsesc şi acum. Este un fel de căutare permanentă.

- Cum s-ar caracteriza Alexandra Georgia Lungu pe ea însăşi? Care sînt cea mai mare calitate şi cel mai mare defect?

- Cea mai mare calitate este încrederea în mine, iar cel mai mare defect, acelaşi, în rest, sînt sociabilă, chiar foarte sociabilă, cu simţul umorului, binev

'dezvoltat, răzbunătoare (din păcate) şi optimistă. •

- Care este tipul de bărbat ideal?- Nu am un prototip. Nu e cel din

visele noastre frumoase, ci omul cu care

poţi sâ ajungi la un consens în ceea ce priveşte dimensiunea timpului.

- C u m ţi-a i im ag in a o s e a ră cu el?- Eu sînt o romantică ascunsă, aşa că

aş lăsa totul să decurgă firesc..: inserînd ceva surprize.

- A i în t î ln i t u n a se m e n e a t ip de b ă r b a t?

- Deocamdată, da, dar surprizele pot să apară tot timpul.

- C re z i în zo d iac?- Cred în zodiac şi chiar ţin cont

de el.- î n ce zod ie e ş ti n ă sc u tă ?- în zodia Scorpionului.- Şi co n s id e ri că ţi se p o tr iv e ş te ?- De minune. Şi părţile negative în

special, dar le îndulcesc acolo unde este nevoie.

- C a re sîn t cel m a i p lă c u t ş i ce l m ai n e p l ic u t m om en t d in v ia ţa ta ?

- Cel mai'plăcutmoment a fost acela în care am luat concursul pentru un rol la domnul Mihai Măniuţiu. Cel mai neplăcut - moartea tatălui meu.

- C e î ţ i p lace să fac i în tim p u l l ib e r? Să joc tenis, să termin de citit

“Dragostea în vremea holerei” (Gabriel Garcia Marques) şi să mă plimb prin ploaie cu EL.

.- î ţ i p la c film ele?- Sigur că da.- C a re es te a c to ru l t ă u p r e fe ra t şi

c a r e e film u l p r e fe ra t?- Filmul preferat este “Pianul”, iar

actorul preferat, Daniel Day Lewis.,■ - C e m u zică a sc u lţi?

- Ascult Sting, Michael Jackson, Mike Oldfield. Nu-mi displace nici un fel de muzică (orîcînd ascult Traviata cu plăcere). ,

t C e p la n u r i de v i i to r a i?- Vreau să mai fac o facultate, în

primul rînd..- C a re ?- Psihologia, pentru că mă ajută pe

scenă şi nu numai. Iar dacă mi-aş schimba vreodată profesia, aş înlocui o.carieră artistică cu una diplomatică.,

• D acă ţi s - a r d a ş a n sa d e a o lu a d e la în c e p u t, ce a i sc h im b a ?

- Nu aş schimba nimic. îmi place totul

Laura M O R A R

Page 14: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVARULde ClMj ECONOMIA miercuri, 16 iulie 1997 (l4)

Un com plex de construcţii aşteptat de ani de zile

C a s m p iis a a l s in iir@ a :s it@ r1I înfiinţată ceva mai Inziu, Facultatea de | ştiinţe economice din cadrul Universităţii | “Babeş-Bolyai” a funcţionat în diverse j clădiri neavînd, niciodată, practic uri sediu I propriu în care să fie concentrate toate

activităţile didactice. Dar va avea şi va fi ' o construcţie de invidiat atît din punct de I vedere funcţional d t şi arhitectural, j Lucrările de construcţie Ia campusul | universitar au început în noiembrie 1996 | şi se realizează m zona fostului patinoar I artificial din cartierul Gheorgheni, în

apropierea Casei Tineretului Proiectul a ’ fost realizat de o societate comercială de I specialitate din Iaşi, iar execuţia aparţine | S.C. Antrepriza de Construcţii şi Instalaţii | S.A. din Cluj-Napoca, m ai precis j Şantierului nr. 2 condus de arhitectul Ionel I Bidianu. ,

J Am vizitat obiectivul care se află în . * prezent m stadiu de finalizare a structurilor I fundaţiei şi de ridicare a primelor spaţii. | de la suprafaţă după cum se poate vedea | şi din fotografii. Zidul de sprijin pentru j consolidarea celor două ridicături de teren I din împrejurimi este practic terminat

Lucrează în forţă cei ce realizează I structurile din oţel beton, se toarnă I betoane etc.I în prim a etapă de execuţie a | cammisului, care trebuie finalizată în 26 | de luni de la începere se vor realiza j principalele construcţiile ale viitoarei . facultăţi, cuprinzînd săli de curs,• laboratoare, decanatul, amfiteatre etc., iar I în etapa a doua, care demarează în acest | an, unul dintre principalele obiective îl | reprezintă aula cu o capacitate de 500 de | locuri.I Clădirea va avea subsol, demisol şi 5

etaje. - ' -' Lucrările de instalaţii vor fi executate I de şantierul de specialitate din cadrul ACL | Din discuţia avută la faţa locului cu dl | Ionel Bidianu am înţeles că aici se | promovează cele mai noi tehnologii (de I şxemplu utilizarea cofiajelor tip PERII). care şi-au dovedit eficienţa sub aspectul

productivităţii şi al calităţii la importante I obiectivă aflate în construcţie, între care | menţionăm sediul Sucursalei din Cluj- | Napoca a Băncii Rom âne pentru j Dezvoltare. Facem sublinierea că ACI este I o firmă căutată şi apreciată de beneficiari

datorită profesionalismului oamenilor săi,J a calităţii lucrărilor, respectării termenelor I de execuţie, a unui management care

asigură competitivitate. Menţionăm că numai în Cluj-Napoca realizează sedii de bănci, modernizări la fabrica de bere “URSUS”, construieşte două fabrici de bere în alte judeţe ale ţării şi atîtea altele. _

Campusul la care ne referim este un vast complex care va mai cuprinde pe lîngă sediul Facultăţii de ştiinţe economice, cămine studenţeşti, mai mult ca sigur încă o facultate şi obiective conexe - toate acestea se vor finaliza peste ani de zile. Un asemenea complex costă enoim şi cum finanţarea se face de la bugetul de stat, buget foarte sărac, să ne bucurăm că a demarat, chiar dacă execuţia va dura mai m ult E bine că pînă acum finanţarea este asigurată la nivelul stadiilor de execuţie.

Obiectivul despre care vorbim se I execută sub conducerea maistrului Ioan I Ghejan (care lipsea cînd am fost pe şantier | din motive obiective) ajutat de mai txnărul j său coleg ing. Leontin Seceac. Nu trebuie j să ne mire faptul că un inginer are ca şef . iln maistru. Este o politică normală 1 • deoarece ACI dispune de maiştri cu multă

experienţă, marea lor majoritate fiind I “rodaţi” pe şantiere din străinătate, în | special din Germania. De la aceştia au | mult de învăţat tinerii ingineri

| . Ion GOIAj . Foto: Eugen OLARIU

’ u r i■Bî A

* * . . • • W w w ' 1 * ’ J I j . f >§*'■4, ■*

<t *

d a r '

â' im:

-

1. Aşa va arăta (o parte din campus) 2,3 Aici s-a ajuns4 A r h i t e c t u l I o n e l B i d i a n u5 Ing. Leontin Seceac •

Credite pentru locuinţeDupă o întrerupere de peste o jumătate de an, CEC vi

acorda credite persoanelor române pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea, repararea capitală a locuinţelor proprietate personală în perioada de maximum 20 de ani Potrivit ordonanţei de urgenţă pentra modificarea şi completarea Legii locuinţelor, creditele se acordă cu o dobînda egală ct cea acordată de CEC la depunerile pe termen ale populaţiei fa T, care se adaugă o marjă de 5 puncte procentuale. Aceasta se suportă în proporţie de 15 la sută de beneficiarul creditului, iar diferenţa pînă la nivelul total al dobînzii, inclusiv maija de dobîndă, de la bugetul de stat în limita prevederilor acordate anual cu această destinaţie, în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Creditele pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe se acordă o singură dată persoanelor fizice care nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă

Datoria externă a Republicii Moldova...

... a atins un nivel alarmant, reprezentînd 51 la sută din Produsul Intern Brut, fiind de un miliard de dolari. Ministrul finanţelor â precizat că Republica Moldova se numără între ţările din Comunitatea Statelor Independente cu cele mai maii datorii externe, evident raportată la potenţialul economiei şi j numărului de locuitori. Fondul Monetar Internaţional, care sprijină Republica Moldova în procesul de realizare a reformelor economice, a impus unele, limite potrivit căron ţara nu mai poate primi anual din partea ţărilor donatoare credite mai mari de 100 milioane de dolari, eşalonate pe o perioadă care să nu depăşească cinci an i Reprezentanţii FMI consideră Republica Moldova pe primul loc între ţările CSlîn privinţa realizării transformărilor economice, sprijinind-o în ceea ce priveşte redresarea economiei din punct de vedere financiar. Conducerea ţării a reuşit să stabilizeze moneda naţională ca urmare a aplicării măsurilor monetare de austeritate recomandate de FMI. Totuşi, scăderea rapidă a producţiei din industrie şi agricultură nu îndreptăţeşte speranţele reformatorilor în privinţa unei creşteri economice considerabile.-

Cursuri pe piaţa valutară in data de 15.07.1997

DENUMIREA VALUTEIS IIIL IN G AUSTRIA

DOLAR AUSTRALIA

FRANC BELGIA

DOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIA

MARCA GERM ANA

COROANA DANEMARCA

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZA

FRANC FRANŢA

LIRA STERLIN A

LIRA ITALIA

YEN JA PO N IA

GULDEN OLANDA

COROANE N ORVEGIA

ESC U D O S P O R TU G H EZ

COROANE SUED IA

IMXAR SUAECU

D ST

cursul In lei

567,0<f ,jfi

18ssp

«a«PN,iIi li iS*

ţapi

5250,00193,00

5211,00

4858,003988,00

1047,0047,35

1348,00

1181,001

12055,004,IC

6 2 ^ 1

3541,00

955,0C39,53

914,0*7135,€

. 7875,0C

9854,00

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cur.1. Cursurile incluse m această listă au la hara cotaţii ale societ

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursuri!

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

.11

P -

l| ac

r *51I Id

| sp | de

dc I S.

Cursuri la casele de din Ciuf-Napoca în 15.07.1997

VALUTA CUMPĂRARE VÎtiZAREun dolar SUA 6.920 7.040o marcă germană 3.920 4.040

ca;şiJWermsoc,r a

Mi pâ:

_ M. î un

i Kl| du| or:I or:

ci

Page 15: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

(15) miercuri, 16 iulie 1997 EVENIMENT S g * C lU gUL

î

ii

D o s a r e u i t a t e , d o s a r e r e î n v i a t e

Cine pe cine “ascultă” in Rusia (III)în continuarea documentarului propus,

reproducem din Mondorama (6) un interesant' subcapitol: , ' ' ‘

a) Agenţia Federală pentru Comunicaţii şi Informaţii Guvernamentale - un gigantic imperiu secret

Unii politicieni occidentali au formulat cîndva, criteriile, ce definesc o mare putere, aceastea constînd în ponderea armelor atomice, realizarea unor programe globale în domeniul criptografiei, ceea ce înseamnă posibilitatea de adobîndi şi a protga informaţiile.,,

Nu departe de centrul Moscovei, pe strada Balşoi Kiselnîi, se află o clădire puţin bătătoare la ochi, deşi de proporţii impresionante. în ea îşi are sediul, să spunem aşa, dispeceratul giganticului sistem supersecret de comunicaţii, caprinzînd întreaga Rusie şi chiar ţările învecinate care, depăşeşte, în, multe privinţe, renumita Agenţie de Securitate Naţională a SUA (ASN). Este vorba despre una din centralele de conducere ale A genţiei Federale pentru

Comunicaţii şi Informaţii Guvernamentale.Acest serviciu secret a apărut încă în perioada

instalării puterii bolşevice, constituind aşa-zisa “centrală telefonică a lui Lenin”, el fiind menit să asigure secretul comunicaţiilor pentru comandamentul revoluţiei. în plus, a mai fost creată Direcţia Generală a Serviciului Special (DGSS) pe care, fapt. foarte important şi interesant, nu a putut să şi-o subordoneze nici măcar atotputernicul L. Beria. Pe de altă parte,

. Stalin, care înţelegea, bine im portanţa informaţiilor confidenţiale, menţine acest serviciu sub controlul său, deşi DGSS este condusă formal de CC. Ulterior, acest sistem a devenit o direcţie în cadrul KGB-ului.

După puciul din august, a fost creată AFCIG ca serviciu independent, aflat sub conducerea directă, a preşedintelui Rusiei Conform legii, printre sarcinile Agenţiei se numără şi controlul asupra scurgerii de informaţii secrete din.

, cabinetele de deosebită importanţă ale organelor superioare de stat, organizarea şi realizarea de acţiuni de informare în străinătate, în domeniul comunicaţiilor speciale cifrate, secrete şi de altă natură, cu ajutorul mijloacelor radioelectronice.

USS GRAPPLE vizitează portul Constanţa

Cu buldozerul, la plimbare, prin gard

14 iulie, pe Ia orele 4 i-amia/â, în satul Şard. una Simpaul, sătenii ca ii înmărmuriţi un

• tacoi inedit- buldozerul liniarul de inventar 4060,

- ţmînd KAU' Clu|- ->cn. intra într-un stîlp de ii. v-are susţinea cablurile alimentare electrică,

..rîndu-1 Stîlpul, imisfurmat în agent de 'V;i"!are, s-a prăbuşit pesle .•rdtil unei casc din ;rnpierc. transtbniiîndu-i

a / . m>'lo7I xplieatia acestei minuni i'jst simplă: 1 V . mecanic utilaje la RAI1. înainte de

i se urca la volanul 1 Mcvcnilui. s-a bine- \nis oleacă. Siilicient cît

uuda cu marc aproximaţie ' irjinea dnimnlui Nume ca J.'toerul e mare. arc tabla K/.sU-nUi. asa ea atît «mul. Aii si utilajul, au scapat kiiiiiM Butoanele stări mate

valiire;i/.a aproximativ 5 milioane lei.

D .C.

Colecţia de picturi a criminalului de război bosniac Dusan Mc

este admirată de clienţii unui restaurant londonez

Colecţia de picturi a lui Dusan Tadic, condam nat de către Tribunalul internaţional pentru crime de război de la Haga, la

; 20 de ani închisoare pentru crime împotriva umanităţii, este admirată de către clienţii unui restaurant londonez, informează REUTER. *

Un număr de 20 de picturi, realizate de Tadic. în timpul d e ten ţie i,, în aşteptarea verdictului Tribunalului, sînt expuse îri restaurantul Charterhouse din capitala Marii Britanii, care se află în proprietatea a două persoane de origine şîrbă. “Autorul unor astfel de picturi nu poate fi aşa

. cum l-au descris judecătorii de la Haga. Eu, personal, nu am în tîln it niciodată un artist violent” , a declarat Leyla Cunningham, unul dintre pro­prietarii restaurantulhi londonez.

Un număr de aproximativ 80 de persoane au admirat, m cursul

săptămînii trecute, expoziţia lui Tadic, iar două dintre cele 20 de tablouri au fost, deja, vîndute.

Dusan Tadic, în vîrstă de 41 de ani, care a pledat “nevinovat”, pe tot parcursul procesului, a fost găsit vinovat de torturarea, violarea şi uciderea unor etnici musulmani, aflaţi în

; taberele de detenţie sîrbe, în timpul conflictului din fosta Iugoslavie. .

Tablourile lui Tadic sîn t autoportrete, portrete ale celor două fiice ale sale, precum şi cîteva. picturi abstracte care amintesc de Picasso saii de Cezanne. O rganizatorii expoziţiei d in restaurantul Charterhouse din Londra au

. declarat că sînt dezamăgiţi şi şocaţi de durata sentinţei lui Tadic, ei exprim îndu-şi, totodată, speranţa că fostul poliţist sîrb va continua să picteze pe parcursul perioadei de detentie.

Nava de salvare subacvatică USS Grapple (ARS - 53), din Flota a Şasea Americană, se va afla în portul Constanţa în perioada 17-25 iulie pentru a participa la exerciţiul Poseidon - 97 în cadrul Parteneriatului pentru Pace, Nava e s te . comandată de L ocotenent co m an d o r William J. Uobertson.

hehipajui, formal din 6 ofiţeri şi 102 marinari, va

participa la exerciţii şi discuţii cu reprezentanţi ai M arinei Militare Române, sub auspiciile ParteneriatultB pentru Pace şi al program ului dc cooperare militară Mii-to-Mil. Membrii echipajului vor participa la un proiect comunitar de voluntariat în beneficiul unor oigasizaţii de copii şi vor lua parte la aclivilati sporii \ c alături de marinari români.

USS Grapple fl inai \ î/iUf

portul Constanţa îri anul 1994 şi este cea de-a patra navă m ilitară am ericană care soseşte în România în acest

. an. 'Publicul poate vizita nava

duminică, 20 iulie, între orele 13-16,30.

Oficialii militari americani vor ţine o conferinţă de presă la bordul navei USS Grapple joi, 17 iulie 1997, între orele 17-18.

Cruci pentru amintire eternă

La Fizeşul GherBii, cu evlavie.,Astăzi, la cimitirul din Fizeşul Gherlii are

loc comemorarea celor 150 de foşti deţinuţi politici, descoperiţi de lucrătorii penitenciarului Gherla. După cum ne-a declarat domnul colonel VasUe Mureşan, comandantul Penitenciarului Gherla, printre cadavre nu se află şi rudele actualului ministru de Interne, domnul Gavril Dejeu. “După evidenţele penitenciarului, a adăugat domnul comandant, Alexandru Dejeu

şi Iosif Capotă (frate, respectiv cumnat) s-ar găsi în cimitirul de lîngă puşcărie. Reamintim că cei doi au fost împuşcaţi, după pronunţarea sentinţei de condamnare la inoarte pe data de 2 septembrie 1958, fiind acuzaţi de uneltire împotriva qrînduirii sociale.

Funeraliile de astăzi (ora 10,00) vor fi onorate de prezenta a numeroşi invitati.

’ Radu V ID A

O beţie de MS de milioaneîn 14 iulie, S.V. (60 de ani)

era “vesel”. Puţin prea vesel, spun gurile rele. Pe la 17,20, omul nostru a ajuns acasă, în Mihai Viteazu, unde locuia. Aici - n-are ce lucra? Se joacă

cu focul. După numai cîteva minute, flăcări lungi se ridicau spre cer. Pînă să vină pompierii militari, acoperişul casei a ars în întregime, focul mistuind şi bunurile din casă. Incendiul a

fost localizat şi stins. Omul a scăpat , nevătămat, dar pagubele au fost estimate la peste 45 de milioane de lei. Pe scurt, S.V. va trebui să-şi -refacă casa. .

Hoby-iul armelor de foc costă!, în ultima vreme, mentalitatea oamenilor noştri s-a schimbat. Ne occidentalizăm, pe zi ce trece, chiar şi în privinţa hoby-urilor. Astfel armele de foc, în special cele militare, au ajuns la mare preţ. • " -

în Cluj, încă-un caz a ajuns la urechile Serviciului arme, explozibili şi, muniţie al poliţiei. Parajdi loan (47 de ani), din. Cluj-Napoca, patron al unei societăţi comerciale, . în septembrie 1996 s-a deplasat în Ungaria, ocazie cu care şi-a cumpărat un pistol militar model PA 63, calibrul 9 mm, seria II - 7241, probabil de fabricaţie rusească. Arma este interesantă nu numai prin caracterul ei militar, ci şi prin istoria ei. Se pare că pînă nu demult,

ea aparţinuse M inisterului de Interne al Republicii Ungare. Pentru-a fi doar piesă de colecţie, la mijlocul ţevii s-a făcut o gaură de aproximativ 5 mm şi a fost obturată camera cartuş şi ţeava. ' ' "• Oricum, armele sînt o mai veche pasiune a omului în cauză, el fiind şi vînător amator (cu permis de port-armă de vînătoare). Ajuns cu arma nou-achiziţionată în Cluj, P;I. i-a scos dopul; de pe ţeavă şi i-a găsit locul... într-o sobă de teracotă. Poliţiştii n-au prea apreciat hoby-ul lui P.I., cercetîndu-1 pentru săvîrşirea infracţiunilor de deţinere ilegală de armă şi contrabandă.

D.C .

r - -

ir M o n r o e . . . s p i o a n ă i n t e r n a ţ i o n a l ă ( I I )iI Arătam în articolul anterior că la 3 5 de ani de Ia moartea celebrei | actriţe americane, Marilyn Monroe, C.I.A. - organul de informaţii ■ externe al S.U.A. - a dezvăluit faptul că aceasta a făcut la viaţa ei . şi spionaj, atît pentru serviciile americane, cît şi pentru cele sovietice. I Idolul blond al Americii, se pare că şi-a început activitatea de | spionă dublă, după anul 1950. în acest timp, începea perioada ei | de glorie şi era în atenţia tuturor. Tot de atunci a început şi prietenia . de noapte cu John^F. Kennedy, senatorul şi ulterior preşedintelei M I A D i n H î l f p l / * C t o k l l l t o l l l l n m / w n f / v n i l t / i t n n

făcute din ordinul lui John F. Kennedy, pe cînd acesta era preşedinte al ,S.U.A., care nu putea să-şi asume paternitatea în mod deschis. Timp de mai mulţi ani, frumoasa actriţă a furnizat informaţii sovieticilor despre americani şi americanilor despre sovietici, balansînd între cele două mari puteri mondiale.

După moartea actriţei, s-a scris mult despre ea. Oficial s-a comunicat că ar fi fost vorba de o sinucidere prin supradoză de barbiturice. Ulterior că ar fi fost omorită de fraţii Kennedy,

IE

S.U.A. Din datele stabilite ulterior, a rezultat că Marilyn Monroe omor executat pentru bani de către Mafia americană pentru aI 3 născut la data de 14 iulie 1952 o fiică pe nume Yvette, despre nu-i da posibilitatea să-i şantajeze.-Anul trecut, procurorul John| care se ştia că ar fi crescută în Europa. în calitatea lui de‘senator Miner din Los Angeles, la 34 de ani de la moartea actriţei, cerea| Şi apoi de preşedinte al S.U.A., John F. Kennedy, nu o putea deshumarea şi efectuarea unei noi autopsii, convins că ar fi. rccunoaşte oficial pa fiind copilul lui. Ultimul domiciliu al Yvette- vorba de o crimă şi nu de sinucidere. Toate aceste ştiri au creat

er a fost în oraşul Nice din Franţa, fiind înfiată de o familie de interes pentru cititori, ziarele şi-au mărit tirajele şi aceasta a adus| mediei. La 3 3 -de ani, aceasta a decedat într-un accident, iar cu , noi şi mari venituri redacţiilor şi tipografiilor.I actului de deces, după certificatul de naştere a Din cele publicate de C .I A., rezultă că, dîndu-şi seama că sînt

agent dublu, organele de spionaj V, au încetat să-i mai dea sarcini

| Monroe, mai^ales că în familia şi societatea amcricană au apărut | unele jvorbe , acesta a “plasat-o” fratelui său mai mic Robert

KcpQQcIy, carc a ajuns şi el.sşţiqtQţji!Î!^„a^ 0ra? cclor doi fraţi'Kennedy, se pare că folosin-I rin 1 i — • " mamuuy, se pare ca loiosm-

i nr"*0 i s, a c ' (lc spin1' ar ^ fost atrasă la colaborare de către | ganc e de spionaj sovietice. în cadrul întîlnirilor ei secrete cu | oj’ync c sovietice, Marilyn Monroe le-a declarat că motivul trădării

e Paffca sovieticilor l-a constituit cele cinci avorturi

spionaj şi i-au pus capăt zilelor. Aceasta ar fi ultima versiune a misterioasei morţi. Cît despre autenticitatea faptelor prezentate de C.I.A., e posibil ca Marilyn Monroe, să nu fi fost atît de înger, cît părea în aparenţă. Dar cunx martorii, lipsesc, luăm dq . bună ce ni se spune. Atît Marilyn"Monroe7 cit~şî 'cei* doi frâţi'J Kennedy sînt morţi. Poate că şi ofiţerii din serviciile de spionaj sovietice, care au ţinut legătura cu ea să fie morţi. .

Traian C O R N EA N U

Page 16: Vremea va fi 4 Rm vînturilor/3 4 Artâ-culturi-în vâţâmînl ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71422/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997...Senatul a respins, marţi, in \f ftinia

ADEVARULde Clm ULTIMA ORA miercuri, 16 iulie 1997 16

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Sl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 16 iulie, a.c. în jurul orei 15.

f BNR o ţine pe-a ei: falimentarea BDF j

încă un litigiu al BNR cu BDF va fi judecat

la Curtea de Apel Clujurmare din pagina 1

232 milioane dolari au o valoare prezentă de 20 milioane! Asta înseamnă că 212 s-au pierdut în cazul BDF. Adevărul este că BNR este victima acestui caz. “Demersul teoretico-matematic

, aparţine dlui Guterman. După duşul rece * administrat, negociatorul ANG numeşte, totuşi, o soluţie: combinarea BDF cu CB ce asigură plata întregii sume către BNR!

în finalul interviului, Gerald Guterman conchide; "Există,

: cred, persoane în România care ■ vor ca afacerea noastră sâ

eşueze.”In acelaşi ziar, în 'acelaşi

număr, în numele BNR, dl ; Adrian Vasilescu susţine: „Din

punctul de vedere al Băncii Naţionale a României, cele două bănci nu au autorizaţie de funcţionare. In aceste, condiţii singura modalitate legală de a soluţiona problema este lichidarea acestor bănci.” Mai mult, dl Vasilescu îi reproşează direct judecătorului sindic de la

Cluj, loan Georgiu, că deşi a trecut mai mult de un an de cînd s-a intrat în încetare de plăţi, judecătorul sindic nu s-a pronunţat pentru lichidarea BDI% , \ .

. Ca la noi Ia nimeni: BNR cere reorganizarea judiciară (cu două variante: redresare ori falimentare), apoi solicită, răspicat, falimentare, pe motivul încetării plăţilor, Pînă una, alta, instanţa de judecată nu se lasă impresionată, iar partida Clujului cu Naţionala ia amploare. După retragerea autorizaţiei, de funcţionare,' decizia BNR a fost contestată şi BDF a avut câştig de cauză. Una din cele mai noi înfruntări o ; constituie redeschiderea conturilor 8Q2 şi

■ 803 pentru refinanţări. Această decizie a judecătorului sindic a fost contestată în instanţă de BNR, iar Tribunalul Judeţean a respins contestaţia. BNR a introdus recurs la Ciulea de Apel Cluj (aceeaşi instituţie în care a fost menţinută suspendarea deciziei de retragere a autorizaţiei de funcţionare).

Situaţia copiilor în România s-a deteriorat

Situaţia copiilor în România s-a deteriorat în ultima perioadă de timp ca unnare a situaţiei economice din perioada de tranziţie a afirmat C ă tă lin . Zamfir, directorul Institutului de

. Cercetare a Calităţii Vieţii, marţi, cu ocazia lansării în cadrul unei conferinţe de presă a raportului UNICEF - “Pentru o societate centrată pe copil”. :

Raportul are la bază revizuirea programelor şi proiectelor - privind serviciile pentru copii, implementate în ţâra noastră în perioada 1991-1995.

Reprezentantul UNICEF, Maie Ayoub Von Kohl a arătat că instituţia pe care o reprezintă doreşte să sprijine programul de icfonnă din domeniul protecţiei c o p ilu lu i.. De asemenea,

UNICEF intenţionează să se implice în dezvoltarea nivelului de implementare a acestui program, trecînd de la strategii la ceva concret.

în raport se arată că în 30% dintre familiile sărace, trăiesc 50% dintre copiii României în 1996, suportul financiar acordat de stat familiilor cu mulţi copii reprezenta 22% din cel înregistrat la nivelul anului 1989. Raportul a fost realizat de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, sub patronajul Academiei Române, cu ajutorul Departamentului pentru Protecţia Copilului din cadrul G uvernului, Uniunea Europeană, Banca Mondială, USAID, Consiliul Europei, UNICEF şi Fundaţia Soros.

Salariaţii de la S.C.Soanesul an Intrat in greii.........: r "

urmare din pagina 1

Marţi dimineaţa, după pauza de masă, s-a pornit greva spontană

Ieri dimineaţă, după pauza de masă de Ia ora 9,30, bună parte din schimbul I de la S.C.Someşul Tricotaje a refuzat să reia lucru. - Nemulţumiţi de salarii, protestatarii (cărora nu li s-au alăturat funcţionarii) s-au dus în faţa sediului administrativ şi au scandat: Vrem salarii! Subliniem că plata salariilor la Someşul a fost făcută, la termenul stabilit. în accepţia angajaţilor însă, salarii semnifică salarii mai mari. Scînteia a pornit de la negocierile contractului colectiv de muncă ce urma să se încheie în 18 iulie ac. Delegaţii salariaţilor au cerut, în numele acestora, o majorare a salariilor cu 35 la sută. Refuzul motivat al conducerii administrative de a onora cererile a ajuns la urechile muncitorilor. Conducerea a acceptat o majorare cu 15 procente a salariilor, de la 1 septembrie a.c. Negociatorii au fost „demişi” de salariaţi, fiind acuzaţi că au pactizat cu conduccrca. -

N-a fost recunoscută nici autoritatea liderului sindicatului, d-na Corina Felecan, astfel încît s-au dus discuţii incoerente cu diverşi nemulţumiţi, iar negocierea contractului colectiv de muncă a fost abandonată. Salariaţii au refuzat să reia lucru, aşteptînd ca persoanele din conducere să cedeze. .

Salariile sînt prea mici, susţine clasa muncitoare

„Salariile pe care luăm sînt foarte mici. Lucrez în Someşul de 20 de ani, ca robul, am categoria a IV-a şi iau 442.000 lei brut, pe lună. Nu lucrăm opt ore pe zi, cum ar fi normal. în luna iulie s-a stabilit să lucrăm 12-16 ore, plus sîmbetele şi duminicile, pînă ne facem noima. Norma pe oră este de 1.700 de lei. Este prea mult! De anul trecut nu mai primim sporul de vechime şi de toxicitate. Concediul îl luăm numai iama. Conducerea nu vrea să stea de vorbă cu noi, ne crede incapabili”, şi-a descărcat sufletul o salariată care a solicitat anonimatul. Un alt salariat discret a afirmat că are

f ;

cîştiguri lunare de 441.000, gestionar fiind. Interlocutorul s-a arătdispus şă înţeleagă politica de investiţii a conducerii societăţii, feşi-ar dori un salariu mai omenesc. Mai mirat a fost de faptul qprimii care au ieşit în curte au fost salariaţii de la secţia COTOX

, unde se cîştigă cel mai bine, multe salarii trecînd aici de unde lei. După-amiază, ştafeta numită grevă spontană a fost pretaag^pcu succes de schimbul doi. Nu a intrat nimeni să lucreze,

. fabrica „geme de comenzi”, cum s-a exprimat directorul Ion Leana f jj

Pi ir.

1A

„Avem de lucru că nu ne vedem capul”

Dl Ion Leanca, directorul S.C.Soineş a făcut, ieri, un tur de for.; verbal. Cînd n-a avut dialog cu protestatarii, a trebuit sâ dea reiat presei. în general, dînsul s-a plîns de faptul că nu are un ani:r. ► U grup, ca partener de dialog. Discuţiile disparate nu duc la nici ■. ■'»' rezultat şi nici nu pot stinge un conflict pe care nu şi-l revemk £ f cineva anume. Dl Leanca ne-a declarat că societatea are de lucr cît cuprinde. Faptul că nu pot fi acordate salarii mai mari, ara; se explică prin investiţiile făcute în utilaje, dar şi în materii prim lunile de vară fiind cele mai intense din punctul de vedere i producţiei. Şi dl Leanca s-a arătat înţelegător faţă de muncitorii t cîştigă cca 400.000 lei/lună, bani cu care nu se poate trăi, dai ţinut să adauge că sînt în afara fabricii oameni cu venituri mult m mici. Referitor la sporul de vechime, directorul a afinnat că, î baza contractului de muncă semnat cu sindicatul, acesta este inch în salariu şi este proporţional cu realizările. Cît despre sporul i toxicitate, a spus că acesta a fost menţinut. „In perspectr. prelungirii grevei spontane, sînt periclitate contractele firmei Sn imaginaţi ce înseamnă acest lucru, acum, pentru noi!” a subliE ş.

, dl Ion Leanca.Ziua de ieri s-a încheiat în coadă de peşte: muncitorii vor mării:

salariilor, iar conducerea spune că nuacordării salariilor mărite cu 3 5 procente, în trei luni de zile, Someş t se închide, a opinat directorul societăţii. Ce va fi astăzi, nu şfe Conducerea se aşteaptă la orice, apreciind că multe din sugeşi acţiunilor de protest, inclusiv găselniţa cu greva spontană, vin prii

EGH

VĂ

de

ţ i s n i i i a i i i R ' i c i M M î n M c x i S H #■**■* n i h» m ■=» ms mm wm m cotiţ

j Drăgulescu afirmă că bugetul alocat Sănătăţii I8I

este mai mic decît cel promis iniţial

televizor. Deocamdată nu se ştie cine vă acoperi pagubele pricinii ^ de nemuncă, conflictul de muncă nefiind înregistrat nicăieri

ţelorl jicio Ir avi tşa s tapă tecu! wv IM

Bugetul alocat Sănătăţii este de numai 2,89 la sută din PIB, şi nu 3,2 la sută din PIB, aşa cum a fost promis iniţial, a declarat, într-o conferinţă de presă, Iosif Drăgulescu, m inistrul Sănătăţii.

El spune că în cei 7.526,4 miliarde de lei “sumă alocată teoretic M inisterului Sănătăţii” au fost incluse 438,4 miliarde de lei, sumă destinată altor ministere cu reţea sanitară proprie, fondul

special pentru sănătate - cate nu a fost adunat decît în proporţie de 60 la sută, cît şi finanţările din bugetele locale.> în aceste condiţii, Drăgulescu

va solicita o sup lim en tare/ bugetară echivalentă cu 3,67 la sută din PIB. Aceste sume repartizate strict pentru Ministerul Sănătăţii vizează cheltuielile de personal, în acestea fiind incluse şi cele pentru angajaţii ce nu pot fi disponibilizaţi, rezidenţii stagiari cît şi cele pentru cadrele medii

şi absolvenţii prom oţiei 1997. i

!wDacă sistemul sanitar tiu-£■va primi fondurile solicitate, dacă lista medicamentelor com pensate va fi în continuare blocată, iar repararea spitalelor ignorată, vom asista la prăbuşirea clinicilor vechi, şi la im posibilitatea salvării acestui sector”, a conchis Ştefan Drăgulescu.

Ministerul Sănătăţii crede că lipsa fondurilor va duce la creşterea mortalitătii

Lipsa unui - buget satisfăcător pentru sănătate va duce la dublarea mortalităţii şi a morbidităţii, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Ştefan Drăgulescu, ministrul Sănătăţii.

El a adăugat câ dacă la rectificarea bugetului Sănătatea nu va primi 3,67 la sută din PIB, diabeticii vor miiri pentru că nu există insulină, - bolnavii cu insuficienţă renală, pentru că nu pot fi dializaţi, iar cardiacii din lipsa medicamentelor eficiente.

M inistrul Drăgulescu îi atenţionează pe parlamentari că, dacă Hotelul Bucureşti, în care sînt cazaţi, rezistă la cutremur, spitalele din capitală, multe avînd peste jumătate de secol, se vor prăbuşi.

Aparatura Rongen este atît de veche încît atît bolnavul d t şi medicul sînt expuşi permanent riscului de iradiere. Ministrul spune că aderarea României la structurile europene, euro- atlantice nu poate fi acceptată

I I 9I I Iî I B 1

1 I I I

Sănătăţii doreşte ca, măcar la j finele acestui an, salariile medicilor şi cele ale cadrelor m edico-sanitare să fie majorate, astfel încît “ei să nu mai fie asociaţi cu chelnerii sau femeile de serviciu”. Drăgulescu cere ca medicul să aibă o retribuţie măcar similară cu a unui funcţionar din Ministerul

etc. De asemenea, ministrul

Finanţelor.

atîta timp cît românii ocupă locul întîi Ia mortalitatea prin TBC, ■SIDA, afecţiuni cardiovasculare, j

Âproape SS la m ia i

de M îflisteml de Finanfe

în uiiâl/iiiiîni au fnsl

efectuate

tor®

’v 'Un număr «fc 23.175

persoane angajate îa reţeaua Ministerului InvăţămînEuîm bună au fost disponibilizate pînă ploi Ia data dc 15 iulie, a declaiEt fcinvă marţi, penlru MEDIAFAX e o ţj Floria Diaconescu, secreta Mii i de - sta t în Ministerulu coli Educaţiei Naţionale {MENijtMin

D in totalul post»rilorfegal) reduse, nici unul nu aparţisîsie ( cadrelor didactice titulare, i itrire mai precizat Diaconescu.

MitJtsterul Finanţelor ifeşcdn cerut a conduceri.şisfei Ministerului învăţăimntakă mc ca pînâ la data dc 1 augcsin]t (j numărul disponibilizărilor fie de 26,315.. Sccreţarui dgUmc stat apreciază că, îa cet> rec doua săptămîni cîte au ^risoar rămas pînă la începutul luc-iorbe august^ vor fi găsite şi pentru reducerea celork>a |^ B posturi. Uonai

“In aceste condiţii, a ®tgjj j precizat Diaconescu, trebe să recunosc, poate cu o u n i ^ de regret, că în învăţămi^, au existat multe p o s tu r^ Jum flate, carc inC*rC% arebugetul cu sume ce r ţ , puteau _fi ju s tif ia ;| ^ ^

Ziarul nostru foloseşte ale agenţiilor de presă

serviciile informative Rom pres si Mediafax^

1ILIE CĂLI AN (rcdactor şef);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28Autorizata prin S.C. nr.. 128/ 1991. judecătoria Cluj-Napocs, înm atriculstâ la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J / 12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

.Cultural; 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate:, 19*4.981 Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacjia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54=5TJ G a r a m o n d

7 / — Tipografie ».rJ. ~l

I;


Marţi, săptămâna a II-a din Post

Marţi, săptămâna a II-a din Post

Marţi, săptămâna a XXX-a de peste an

Marţi, săptămâna a XXX-a de peste an

Parohia Reformată - ameniată cr milioane leidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · L ocurile răm ase libere / ^ \ pentru redistribuire V !

Parohia Reformată - ameniată cr milioane leidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997... · L ocurile răm ase libere / ^ \ pentru redistribuire V !

Marţi, săptămâna a IV-a din Post

Marţi, săptămâna a IV-a din Post

› rezultate proba scrisă concursul 02.07.2019.pdfinfirmiera infirmiera infirmiera infirmiera 68,33 36,66 15,33 26,00 22,33 36,33 29,66 66,66 39,66 admis respins respins respins

› rezultate proba scrisă concursul 02.07.2019.pdfinfirmiera infirmiera infirmiera infirmiera 68,33 36,66 15,33 26,00 22,33 36,33 29,66 66,66 39,66 admis respins respins respins

a lucrărilor comisiei de marţi, 10 martie 2015, ora 10.00 ... 10-12 martie 2015 - Copy.pdf · Invitat: MDRAP Senatul a respins. Comun cu Comisia de administraţie. Nu avem pdv de

a lucrărilor comisiei de marţi, 10 martie 2015, ora 10.00 ... 10-12 martie 2015 - Copy.pdf · Invitat: MDRAP Senatul a respins. Comun cu Comisia de administraţie. Nu avem pdv de

Marţi, săptămâna a XXV-a de peste an

Marţi, săptămâna a XXV-a de peste an

Marţi, săptămâna XVII-a de peste an

Marţi, săptămâna XVII-a de peste an

REZULTATE FINALE ( DUPA CONTESTATII) LA EXAMENUL DE ...isjvn.vn.edu.ro/upload/f2401.pdf · 4 adascalitei i mirela 5,00 2,05 4,20 0 respins 5 adumitrei g simona 5,005,30 0 respins

REZULTATE FINALE ( DUPA CONTESTATII) LA EXAMENUL DE ...isjvn.vn.edu.ro/upload/f2401.pdf · 4 adascalitei i mirela 5,00 2,05 4,20 0 respins 5 adumitrei g simona 5,005,30 0 respins

Nr.223(2.874) Marţi,16noiembrie2008 … · 2018-11-16 · Cotidiandeinformaţie,opinieşipublicitate Nr.223(2.874) Marţi,16noiembrie2008 12pagini-1leu Telefon: 0260 611364 0260616807

Nr.223(2.874) Marţi,16noiembrie2008 … · 2018-11-16 · Cotidiandeinformaţie,opinieşipublicitate Nr.223(2.874) Marţi,16noiembrie2008 12pagini-1leu Telefon: 0260 611364 0260616807

Nr. 239. Braşov, Luni-Marţi în 30 Oetomvrie (12 Noemvrie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69369/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0239.pdfNr. 239. Braşov, Luni-Marţi în 30

Nr. 239. Braşov, Luni-Marţi în 30 Oetomvrie (12 Noemvrie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69369/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0239.pdfNr. 239. Braşov, Luni-Marţi în 30

Scanned Image - Spitalul Municipal de Urgenta "Elena ... · Sauciuc Doinita Proba scrisa 50 75 15 Proba practica 83 35 Interviu 58.5 Admis/Respins Admis Respins Respins Presedinte,

Scanned Image - Spitalul Municipal de Urgenta "Elena ... · Sauciuc Doinita Proba scrisa 50 75 15 Proba practica 83 35 Interviu 58.5 Admis/Respins Admis Respins Respins Presedinte,

· PDF file26. 779 573 921 serban costinel setelecan m[hai radu teodorov mihai corneliu fcrp fcrp fcrp 1m respins respins respins 3 restante

· PDF file26. 779 573 921 serban costinel setelecan m[hai radu teodorov mihai corneliu fcrp fcrp fcrp 1m respins respins respins 3 restante

Culegere de acatiste şi rugăciuni pentru ziua de marţi

Culegere de acatiste şi rugăciuni pentru ziua de marţi

6 octombrie 2014 - EduFor Competenceeduforcompetence.upb.ro/docs/c1/6.10_TABEL_ADMIT... · 54 SCARLAT Silviu 8.59 respins 55 TICAN George Alexandru 8.53 respins 56 TILINOIU Laurentiu

6 octombrie 2014 - EduFor Competenceeduforcompetence.upb.ro/docs/c1/6.10_TABEL_ADMIT... · 54 SCARLAT Silviu 8.59 respins 55 TICAN George Alexandru 8.53 respins 56 TILINOIU Laurentiu

IRC Bucuresti-Ilfov.pdf · GEORGESCU IULIAN-GHEORGHE LÅZÅRESCU MIHÄITÄ NASTASÄ ELENA TILICI LUMINITA Rezultatul obtinut (ADMIS sau RESPINS) RE-SPINS RE-SPINS RESPINS ABSENT RESPINS

IRC Bucuresti-Ilfov.pdf · GEORGESCU IULIAN-GHEORGHE LÅZÅRESCU MIHÄITÄ NASTASÄ ELENA TILICI LUMINITA Rezultatul obtinut (ADMIS sau RESPINS) RE-SPINS RE-SPINS RESPINS ABSENT RESPINS

Marţi, Săptămâna Sfântă

Marţi, Săptămâna Sfântă

KM C224e-20181126211314 · 2018-11-26 · PLAN DE AFACERI IDENTIC CU AL RESPINS CANDIDATULUI COJOCEA LEONTIN PLAN DE AFACERI IDENTIC CU AL RESPINS CANDIDATULUI BUCURA ELENA 2018111661

KM C224e-20181126211314 · 2018-11-26 · PLAN DE AFACERI IDENTIC CU AL RESPINS CANDIDATULUI COJOCEA LEONTIN PLAN DE AFACERI IDENTIC CU AL RESPINS CANDIDATULUI BUCURA ELENA 2018111661

regele respins

regele respins

Marţi, săptămâna a XV-a de peste an

Marţi, săptămâna a XV-a de peste an