Vrăjitorul cuvintelor

Lelia Mossora

2008INDEX

“Suntem aici mai goi ca la facerea lumii să ne dezvelim gândurile, să ne împărtăşim cu sărutări de rouă, să alungăm furtuna care ne macină trupul, să strigăm lumii că iubirea doare atât încât ni se cutremură paşii de umbra ei....  »

INDEX

Vrăjitorul cuvintelor

Eu sunt vrăjitorul cuvintelor,cel care frământa silabele cu sângele lui.Eu sunt vrăjitorul luminii,cel care închide întunericulîn sâmburi de cireşe amare,cel care adună ploile în matca râurilor,cel care seaca izvoarele lacrimilorcu sărutări de soare.Eu sunt vrăjitorulcare face cuvintele să cântesub frunţi înnegurate...Te aştept pe tine , un menestrel de sub vechiul turn,o umbră care se furişeaza pe lângă ziduri căutând un om...

Sunt aici ducând cu mine răni de dor,ţinând în mână fluturii albaştri ai nopţiiîn care ne atingemdoar sufletele.Unde mă cauţi ?Sunt aici umblând cu tălpile goalepe liniştea de mânăstire... aşternută între noi.Sunt aici să înţelegde ce se ivesc zorii atât de târziu.Sunt aici să te învăţ adevăruriascunse în seminţe de mac.

INDEX

Nordul din mine

Ai devenit rugăciunea mea de seară.Fără ochii tainu pot privi lumea.Fără mâinile talenu pot pipăi infinitul.Fără buzele tale nu pot săruta florile.Fără degetele tale nu pot cânta simfonia iubirii nesfârşite.Fără tălpile tale nu pot călca frunzele veştede din altă toamnă.Ţi-am invăţat chipul pe de rost...şi l-am aşezat pe faţa meaca să pot privi prin ochii tăi,ca să pot gândi cu gândurile tale,ca să pot săruta cu buzele tale,ca să pot mângăia cu mâinile tale.

Am învăţat pe de rost fiecare gest al tăuca să mi te întorc în suflet ca pe o poveste cu îngeri...Ţi-am învăţat paşii pe de rost ca să-i opresc la pragul meu.Şi am chemat iubirea într-un botez de lumină nouăca să o aşez pe fruntea ta de rege neîncoronat al Nordului din mine.

INDEX

Sunt o picătură…

de ploaie strivita între pleoapele talegrele de visuri .Sunt un gândrătăcit în părul tău ,roua dimineţii târziiincendiate de soare ,sunt secunda - boaba de nisip cazută în clepsidrafără de sfârşit.

Clipe furate

Istoria se repetă…Este adevărat.Fiecare trăim clipe trăite demult…şi niciodată.Fiecare visăm viselede altădată.Nunţile noastre au devenit atât de apropiatechiar dacă a trecut atâta timp de când nu ne-am întâlnit decât…în vis.Şi totuşi de ce nu putem fi dezlegaţi de tot ce-a fost, de tot ce este ?

INDEX

Mai rămân locurile demult umblate, mai rămân părinţii, mai rămân copiii,mai rămânem noi,cei care trebuie să ne mulţumimcu câteva clipe furate,cu câteva flori dăruite,cu priviri ce doraruncate de-a pururi înapoi.Mai întoarce-te aiciîncă o datăsă oprim timpul la oracare ne-a ramas în sufletcând nu mai există nimenisi nimicdecât NOI DOI…cine ştie cât de doi ?

Între noi mai există cinevacare ne opreşte să greşimşi totuşi care ne îndreaptăunul spre altul.Să plecăm ?Să ne întoarcem ?Cine ar şti să răspundă ?Rămâne veşnic întrebarea care ne va ninge sufletul…

INDEX

Fluture de noapte

Sunt un fluture de noaptecare îşi arde mereu aripile de cântec…Sunt femeia care aduce întrebări eterne în suflete…Sunt eu...cea care ucide apusulcu umbre de vis...Sunt mâna care mângâiesi gândul care sărută...Sunt adierea vântului prin părul tău...Sunt liniştea care se cerne deasupra luminii...Atinge-mi faţa să aflicum se aprind în mine felinarele sângelui !Atinge-mi căldurasă poţi topi vorbele la flacăra trupului meu !Se cutremură amurgul în braţele melecând te mângâi...

Calea Lactee îşi pierde urma în mine...Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...Eu sunt cea care întinde mâna spre tineca spre o oază de fericire...Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău !Dă-mi palmele să le adunintr-o lacrimă de ploaiecare să spele toate nopţile plânse odată !Modelează lutul meusă poţi face din elchipul adevărat al omului din mine !Scrijeleşte cu buzele tale urme de doratât de dureros încâtsă nu-mi mai treacă nicicând!

INDEX

Şi nu te mai întreba ce se intamplă!Suntem doar noi doi,atât de purică albul e prea puţin albşi cerul prea puţin înaltca să poată ajunge până la elceea ce simţim:infinitul fiecăruia dintre noi...

Si îngerii mai mor uneori...

Cu aripile-ntinsezburăm către infinitvisând,sperând,crezândîn toţi şiîn toate…şi vine o vremecând păsările îşi frâng zborul,când cerul îsi pierde culoarea,când zâmbetul păleştepentru că aflămcă secretul vieţii stăîn ceea ce credeamşi nu merita,în ceea ce speramşi nu am avut,

INDEX

în ceea ce visamşi nu s-a împlinit,în oamenii pe care i-am iubitşi care...au plecat prea devreme...şi trecem Dincolocu sufletul mai gol,cu palmele arse de aşteptări,cu ochii scrutând dincolo de zareşi ne preschimbăm în îngerişi mai murim puţinsă ne naştemdin noucu aceleaşiviseşi doruri...

 Eden  Şi...pentru că trebuia să porţi un nume, te-ai numit ÎNGER . Aluneci încet prin gândurile mele clădind castele ireal de reale, fierbinţi de urma trupurilor vibrând sub zapada iubirii ce arde în noi, albă ca păsările toamnelor noastre.  Şi...pentru că trebuia să porţi un nume, te-ai numit  BĂRBAT. Tu strângi în braţe eterul în care nu exist decât eu.  

INDEX

 Mă dezbraci de taine ca  pe o salcie despletită la malul unei ape izvorând de departe, din sufletul tău.  ...şi te-ai numit VIS şi ai pătruns în sângele meu bolnav de dor, de  nelinişte, de nesiguranţă, bolnav de tine - cel niciodată găsit - şi  trecerea ta  a lăsat adânci urme în carnea-mi flămândă de EDENUL trupului tău.

Tăcere...Ce ochi frumoşi aveatăcerea dintre noi !Ne adulmecam ca pe o pradă în liniştea nopţii...Ne dureau gândurile de dor...Ne dureau degetelecare pipăiau noaptea ca o catifea albastră...Ne durea muzica divină ce curgea din cer...Ne durea fiecare şoaptănespusă încă...Pielea avea parfumde piersică dată în pârg.

INDEX

Ce ochi frumoşi avea tăcerea din noi, cei care abia atunci învaţam alfabetul iubirii !Ce ochi frumoşi !Ne strigam fără cuvinte...Ne pipăiam fără gesturi...Ce ochi frumoşiavea iubirea ca o mare doamnă trecând pragul dintre noapteşi zi...Ce ochi frumoşiaveai...Tu !

Aripa seminţelor

Plutim iar cu lacrimi sărate spre ceruri odată visate. Corăbii se-ndreaptă spre mal purtând parfum de santal.

Epave ce-au fost inimi triste ascunse în ametiste miros a toamnă şi rouă, a culoare de lună prea nouă.

Cuvinte ce lumea îmbată, gesturi cu vocea schimbată, mirări că lumina mai moare, şoptind aşteptate în zare…

INDEX

Dureri în carne închise, şi zvonuri de paradise… Viori ce răsună în noapte, o-ntrebare ce ţine de şapte…

O zi sau poate …un nume… un cal ce aleargă în spume… Un chip ce îl vrei iar în vis - al lacrimii scâncet trimis...

După nopţi de nesomn şi de chin ai vrea să te schimbi în pelin, să mă bei cu gura secată de dor şi preaplin încercată,

spre misterul ce l-am descântat să fii doar al meu...şi... bărbat - să mă cauţi pe cărări de abis, să se-nchidă cercul nescris .

Deasupră-ne să se cearnă culori de iubiri şi de iarnă… Să prindem în palme tot cerul din noi dezgolind iar misterul

ascuns în suflet de ploi, să nu fim mereu decât…NOI, cei care-ncercând să iubim al soarelui rost mult sublim

INDEX

am şters al stelelor ochi cu săruturi - descânt de deochi. De-aşteptare şi de cuvânt am uitat şi-am aflat numai vânt… Eşti dar venit doar de sus - o pleoapă ce cade pe-apus…

Privim pe sub streşini cum plouă şi ni se-ntâmplă doar nouăsă păşim pe-un tărâm de poveste ce a fost odat` şi…azi este

parfum de flori dintr-un vis răsturnat violet pe iris. Mai vine un timp de tăceri, mai vine o zi de-adieri...

Acum vom rămâne doar noi – doi oameni cu tâmple de… ploi... cernind etern peste pământ mereu făcând legământ,

turnând amintiri în pocal s-ajungem cu timpul la... mal, umplându-ne cerul cu clipe s-aflăm în seminţe aripe….

INDEX

De-a Dumnezeu…

Să încercăm să creăm pămaîntuldin lutul amestecat cu suspinelegeneraţiilor apuse,apeledin lacrimi,luminadin sclipirea de diamanta zâmbetelor,aeruldin puritatea luniirăsfrânta în ochii iubitului,timpuladunând distanţadintre ieri şi mâine...Să încercăm să creămgânduldin tresărirea frunzelor în zori,

mângâieriledin adierea vântului abia născutdin foşnetul mătăsii,sărutul din încleştarea mării cu pământul, călduradin îmbrăţişarea uimitoarea primului sărut,Să încercăm să creămpatimadin roşul adunatîn macii treziţi pe buzele noastre,iubireadin ceasurile de veghe asupra întâiului născut,

INDEX

frumosuldin oglinda închipuită a iubirii veşnice...Să încercăm să creăm toate acesteaşivom vedea căsuma tuturoreste în NOI,cei care suntempoezia universului.

  Vine un timp

al tăcerii…Vine un timp când izvoarelese întorc în matcă… Vine un timpcând stelele cad roide pe cervestind sfârşitul începutului… Vine un timp pentru trezirea din vis…Dintr-un vis ce se voiarealitate. 

INDEX

Vine un timpcând doi înseamna doarfiecare departe…departe… Vine un timpcând florile mor,când parfumul lor nu mai este acelaşi. Vine un timppentru toate,dar nu şi pentruNOI… 

Vine un timp în care tristeţea seacă toate lacrimileneplânse încă… Vine un  timp al adevăruluiatât de crudîncât verdele  frunzelor îl absoarbe...prin toţi porii…Vine un timp când cad măştileşi suntem iar noi,cei triştişi goi…

INDEX

mai goi cu acele câteva clipe  de fericire furată,minţită,înşelată,sperând…în fantasme… Tu esti fata morgana… Niciodată nu te voi putea atinge… Niciodată nu voi bea apa sufletului tăude care îmi este atât de sete… Niciodată…..                  

Lacrimi ...de noapte Ţi-am dat lacrimile mele de noapte... mărgele de cuarţ negru... să-ţi ţină de urât în serile cu şemineu... Câte una pentru fiecare clipă de vis împreună... Ţi-am dat lacrimile mele de rouă... Una ... pentru sărutul dintâi... Una... pentru că m-ai făcut să plâng de fericire...

INDEX

Una... pentru dimineţile devenite nopţi de iubire... Una... pentru zâmbetul din colţul gurii... Una... pentru gestul început şi de fiecare dată...altul... Una... pentru tot ce am dorit mereu să fie altfel ...şi... a fost... Una... pentru mângâierile care îmi deşirau fiecare moleculă şi o transformau în sângele tău....

Una... pentru fiecare fior care mi-a disecat sufletul... Una... pentru ieri... Una ... pentru azi... şi una... pentru eternitate... să le simţi atingerea în palmă ori de câte ori îţi vei aminti ce a fost, ce este si ce va fi…

INDEX

Lacrimă de rouă Nu ştiu când vântul m-a atins cu mângâierea lui. Nu ştiu când tu, steaua mea căzătoare, ţi-ai lăsat culoarea în sufletul meu. Nu ştiu când merele domneşti şi-au copt aroma pe buzele mele iar tu ai cules-o ca o himeră rătăcitoare.

Nu ştiu de eşti răsărit sau apus, sărut sau durere, necuvânt sau iubire, tăcere au adevăr

dar ştiu că mă cauţi în fiecare dintre cerurile tale atât de înalte încât ceilalţi nu pot înţelege că doar noi putem visa acolo... si ştiu că soarele se aprinde pentru ca întunericul din noi să devină mirarea primului sărut, pentru ca verdele frunzelor să se raspfranga în apa ochilor tăi, pentru ca nespusele încă vorbe să atingă infinitul. Nu ştiu dacă eşti azi sau ieri... sau mâine …care înseamnă mereu... dar te simt ca pe o lacrimă de rouă pe buzele unui trandafir alb.

INDEX

Lacrimi lacrimi de vis.... pe cer de abis, lacrimi de stele... pe lumi paralele, lacrimi de dor. de suflet covor, lacrimi de stea lumină a mea, lacrimi de cer pe-al lumii mister, lacrimi de rouă deşi iarăşi plouă, lacrimi de jar pe guri de nectar, lacrimi şuvoi pe-un cer doar cu NOI...

Pereţii cum strâng Şi-aş vrea să mai frâng tot ce n-am avut... un vis de demult ce doar a durut - un bob de năut un vis de demult... şi inima ta , lumină şi stea să cadă pe lume să scrie doar nume de iubiri infinite de sus dăruite.

Un arc peste lume să nască lagune să fim iarăşi flori plutind peste nori, să atingem neant şi adânc de bazalt,

INDEX

să rupem din noi miresme de ploi ce cad pe pământ fără cuvânt... Te-aş duce pe cai pe-o aripă de rai să culegem minuni din flori şi genuni, să răpim infinitul, s-ascultăm asfinţitul, să ningem iubind

să plângem râzând....

Al soarelui rost

Sunt parte din tot alunecă-n noapteşi parcă mi-aş cere iertare c-am fost -eu, cea care-am spus iubirea în şoapteîn lutul cântând al soarelui rost.

Mai tremur şi-acum gândind c-ai să treciprea fără prihana prin cântecul meu.Ascultă-l şi simte ascunse potecisub pleoape şi-n păr...prin sufletul meu !

Mi-e teamă de noapte, mi-e teamă de zişi frunzele toate cu verde mă-ncing;te vreau şi îţi caut prin foamea de-a ficuloarea ta pură în care mă sting.

INDEX

Amintiri despre ceea ce încă nu s-a întâmplat Trenuri de noapte...O gară pustie...Peronul luminat difuz...Undeva, la capătul lui,tu,care aduci cu tinetot parfumulvechilor cavalerirătăcitori,misterul unei iubiri infinite.Buze de maciînfloresc sub săruturi fierbinţi.Mâinile se cautăjinduind arome de trupurineatinse...

Ochii cerşesc în adâncul fiinţeieternitatea privirii...Ne regăsim acoloîn oglinda sufletului nostru...tu,eu,o entitate atât de bizarrecompusădin fărâme de gând,aripi de dor,lavă şi sânge deşteptatdintr-un lung somn,atingeri de înger....

Eşti aicimai devremedecât gândurile meleau putut percepe...

INDEX

Te-am chemat...M-ai găsit –domniţă din alte veacuriînchisă în turnul iubiriineîmplinite.Mă dezbraci de cuvinte...Mă îmbraci apoi în haina trupului tău...Braţele tale sunt lianecare şerpuiesc pe fiecare fibrădin minepreschimbându-mă în harfape care tuCânţiimnul dragostei,imnul sărutuluiprelins pe tâmpla mea ca o aripa de fluture noptatec...imnul adâncului din noidezvăluit pentru veşnicie...

Liliac alb

Adieri de sufletpe fire de liliac alb.Gustul buzelor taleuitat pe o margine de vis...

Nopţi cu steleatât de caldeîncât plouăcu liniste.

Şiatât de înalteîncât chipurile noastrepar scânteieripe o catifea albastră.

INDEX

Mirare în ochi,chemări în tăcere,tremur pe pleoape...mâini întinsespre trupuricu miros de verbină

Asteptare...

Clipe prelungitecu dor,cu durere,cu sărutări,cu secundece devintot mai des...amintiri...

Clipe care trec,clipe care îşi ard ecoulîn gesturide ieri,de mâine...

Adieri de liliac albpe sufletece se apropie obsesivde cifra...1.

INDEX

Mai ninge-mă Sărutul meu colindă pe tâmpla ta străină şi nu îl pot opri să nu se schimbe-n caier. eşti basmul meu netors şi te-am oprit - retină, să te veghez mereu de zbucium şi de vaier. si ca într-o clepsidră cum curge glasul tău asemeni cu nisipul ce trece printre clipe. Sub coama unui văl se-ascunde duhul rău şi gândurile-şi bat plecatele aripe.

Pe fruntea mea se cerne tăcută înc-o iarnă. Tu fii zăpada mea ce aş topi-o-n gând şi lasă-ţi mâna iar pe trupu-mi să îşi cearnă, prea albele-i culori să afli de mai cânt ! Mai ninge-mă cu gura. Când umărul se pleacă găseşte-mă-n seminţe şi fii porunca mea ! Mai lasă înc-odată ca sufletul să-ţi treacă iubirii vechi hotarul ! Mai ninge-mă c-o stea !

INDEX

Mască Ne tremură paşii pe frunze uscate pe cărări neştiute de nimeni trecând... De departe simţim cum sufletul bate şi soarele-asfinte când mergem tăcând. Ce mască purtăm pe faţa întoarsă în noi şi spre noi strivind vechi hotare şi buzele noastre vorbesc mult prea arse cuvinte nespuse şi...mult prea ne doare că nu strigăm lumii şi cerului-naltul adevăruri aflate doar ca prin minune. Şi tu eşti bătrân şi copil când bazaltul din mine sculptezi cu mâini de genune.

Îmi mângâie fruntea privirile tale şi simt că ai vrea să atingi neatinsul şi sufletul meu ferecat în petale... şi ierburi de câmp ce-mi cutremură visul...

INDEX

Mătănii Ţi-am luat forma chipului în palme să-mi spăl faţa în zori cu apa ochilor tăi... să-mi amintesc cum îţi era zâmbetul lipit de sufletul meu. Plouă cu frunze galbene din altă toamnă, toamnă iubirilor mute demult trecute prin noi....

Suntem aici mai goi ca la facerea lumii să ne dezvelim gândurile, să ne împărtăşim cu sărutări de rouă, să alungăm furtuna care ne macină trupul, să strigăm lumii că iubirea doare atât încât ni se cutremură paşii de umbra ei.... aşternută peste noi ca o mantie de curcubee neaşteptat de verosimilă...

INDEX

Ninge cu frunze căzute din cerul iubirii nesfârşite.

Ninge cu lacrimi plânse din nou

pe altarul la care ne închinăm uimiţi

că mai existăm după atâtea căutări...

Clipele noastre

curg asemeni mataniilor

înşirate pe o mână întinsă spre clipă de taină

în care ne-am găsit...

asemeni mataniilor

care ascund în ele

tot ce e mai sfânt şi mai pur în noi - care vom rămâne veşnic aceiaşi... două suflete-pereche căutându-se în eter ca şi cum nu s-ar putea atinge niciodata… E foamea din noi care cere vamă şi trup şi suflet… E foamea de adevăr, e foamea de lumină, e foamea de noi............cei care eram atât de singuri

INDEX

până când într-o zi ne-am întâlnit pe o rază de soare care cădea din înalturi oprindu-se pe buzele noastre însetate de liniste… însetate de apa ochilor care voiau să se înece în fântâna pe care o săpam de atâta vreme fără să găsim izvorul vietii…

Şi când totul s-a preschimbat în tăcere am înţeles că izvorul nu putea să fie decât în noi.... cei care nu mai aveam loc în matca pe care ne-o oferise viata. Izvorul era in lacrimile noastre prea mult plânse în nopţile cu lună plină cerşind în van iubirea…

INDEX

Acum un ocean nesfârşit tălăzuieşte sub pleoapele plecate spre ţărmul fiecăruia dintre noi...

Muzica mâinilor tale Cât de întuneric e în jur încât nu pot distinge decât ochii tăi - cărbuni aprinşi pentru noaptea visului meu, ochii tăi - stele cu pleoape lăsate ca o cortină peste actul final. Şi ploaia aceasta care se lasă aşteptată de-o viaţă... şi muzica mâinilor tale întinse înspre neantul din mine sau poate...cine ştie !? spre un semn de întrebare ce se cere dezlegat.

INDEX

E atât de întuneric în jur încât nu simt decât respiraţia ta şi amintirea trecerii unui tren ce pleacă de nu ştiu unde şi spre nu ştiu cine... Aş vrea să fiu un fulg mic de nea să mă topesc în palmele tale atât de goale şi atât de dornice de adevăr... Aş vrea să fii veşnicul meu foc lăuntric ce se veştejeşte adulmecând mereu doar umbra mea.

Ning frunze Ning frunze pe urmele tale. Cocorii te duc în alt an şi vântul doineşte a jale. Te caut prin vise în van. Mirarea se-aşterne în ochi, genunchii strivesc iar căldura şi-n palme feresc de deochi întoarsă-ţi în mine făptura. Ning frunze pe tâmple bolnave şi gesturi se frâng între noi parfum şi mister de agave te cheamă în bocet de ploi. Revino-n lumina-nserării cu gura aprinsă de dor ! Adună-mă-n seva chemării când îngeri se roagă-n pridvor

INDEX

să te botez mereu cu lumina să treci nevăzut prin cuvânt, să-ţi vindec pustiul. Retina îneac-o încet doar în vânt şi fură o clipă din lume şi du-o cu tine apoi să uiţi c-ai rămas o genune de durere, de dor şi de ploi. Ning frunze pe zarea de aur şi sufletul ninge-ntre noi. Mă cheama o sete de faur să clădesc castele în doi.

Ninge cu flori de tei toamna..... Lumina se sparge... Ţăndările sar scânteind în ochii orbiţi de lumină... Peste ţărmul meu se aşterne tăcerea ................................ tăcerea de tine....... tăcerea de noi....... Un pescăruş alb cerne liniştea din aripile întinse spre zarea care cheamă atât de încet

INDEX

încât ninge cu flori de tei în acesta toamnă rece şi abruptă ca un mal dus la margine de lume. Chipuri trec printre vorbe, clipe trec printre noi atât de rece că se cutremură iceberg-urile nordului înfiorat de clepsidra albastră a timpului mai prezent ca niciodată

Lacrimile cerului spânzură la urechi de lună plină că nişte podoabe fără preţ dintr-un timp demult trecut... Ele îţi spun că noaptea noastră se apropie doar ca să ne lase visul unei dimineţi răsărite târziu la ora la care cocoşii cântă imnuri de stele şi Calea Lactee se duce la culcare pe alei de « Bună dimineaţa”, omul meu din vis !

INDEX

Nopţi prefăcute în zile... Zile prefăcute în nopţi şi tot atâtea întrebări despre DE CE sau despre ÎNCOTRO... Ne îndreptăm cu păşi grăbiţi către adâncul din suflet să găsim zdrenţele de iluzii atât de greu sădite de vorbele nespuse sau poate puse prea tarziu.

Mai rămâne muzica aceea divină să ne înece umbrele în amintiri şi pocalul de pe marginea mesei goale. Mai rămân gesturile oprite să nu ne ameţim cu şoaptele departarilor.

INDEX

Mai rămânem noi atât de fără de prihană că frunzele se aprind de galben şi de acest anotimp în care ar fi trebuit să bântuim pe aleile cu castani - palate de cleştar în ciorchine de flori ca nişte lumânări de ceară albă şi pură cu contur imprecis. La fel ca drumul acesta care duce spre undeva spre nicăieri sau poate spre înăuntrul fiecăruia dintre noi descoperind poveşti cu Feţi-frumoşi şi Ilene Cosânzene

răpite pe cai albi, descoperind ceea ce dormea demult ascuns în adâncul nescris încă în această noapte în care ne întâlnim iar cu sufletele şi mâinile goale ca la facerea lumii.........

INDEX

Noi... Trece un vis... Eşti tu. Trece un cântec... E numele tău. Coboară înserarea... E culoarea ochilor tăi rătăcind prin lume. E vântul sau degetele tale mângâindu-mi părul ? E muzica îngerilor sau cuvintele tale lunecând în sângele meu ca un trandafir înspinat de dor...?

Mă cauţi ... Mă găseşti şi iar mă pierzi... Sunt aici. în căuşul palmelor tale din care bei viata... Sunt aici. Cutreieră-mă cu sărutările tale! Fură-mi şoaptele şi transformă-le în gemete de iubire ! Spune-mi basme care pot fi trăite ! Apleacă-te asupra mea ca o adiere ...

INDEX

Săruta-mi gândurile! Spăla-mi faţă cu roua lacrimilor tale neplânse încă ! Sunt aici. Primeşte-mă ! Eu sunt ofranda timpului care trece mult prea repede şi nu-l putem opri decât noi doi.......... Sunt aici. Aştept răsăritul nopţilor

şi apusul dimineţilor tale ... 11 sept 2004

02 :07

Noi sau...visul unei nopţi...de suflet Mă rătăcesc în cuvintele tale ca într-un ocean în plină furtună. Pescăruşi albi ţi s-au oprit pe umăr ca pe un ţarm de linişte şi căldură. Mă rătăcesc în tine - cel care ascunde nemurirea ultimei clipe de iubire. Tu devii un labirint de frunze prea plecate de verde , un labirint de întrebări ... Şi te numesc speranţă, cântec, vis sau realitate, sublim...

INDEX

Toate adunate pe aceeaşi scenă absurdă a vieţii în care ne întâlnim mereu prea târziu sau prea devreme. Suntem două umbre dar putem deveni o singură lume, un singur trup şi un singur sistem solar, altul decât acesta în care ne lovim existenţa de ziduri opace. Suntem lujerul de crin sau ramura de liliac, căldura şi mirosul bradului de Crăciun la un loc...

Nimic sau...dragostea dusă la absolut, ultima clipă de nemurire, ultimul tren spre nefiinţă, două suflete...poate pereche.

INDEX

Noi, cei flămânzi de...noi Mă gândesc la tine ca la fructul oprit acum... Îmbracă trupul meu ca pe o haină de sărbătoare ! Vreau să-ţi simt patima risipită în mine ca seminţele nopţii în bătaia vântului de primăvară... Scutură geamătul iubirii tale ca într-o fântână nesecată de izvorul iubirii de tine ! Lasă-ţi sângele să curgă prin venele mele ca pe o otravă dulce cu parfum de zăpezi îndepărtate !

Fii tu nordul meu la care mă închin ! Atinge-mă cu buzele tale de rege polar! Iubeşte-mă cu braţele tale... de gheţuri până mai ieri ! Lasă-mă să te topesc în candela adâncului nebănuit al trupului meu ! Dă-mi aureola boreală drept zălog al iubirii eterne ! Mireasma ta de frig îmi încinge trupul cu liane deschise doar mie.

INDEX

Gândurile tale se dezbracă de alb pe visele mele ţesând cuvinte suspendate de clipele ce trec prin noi, cei flămânzi...de noi .

5 febr 2004

Sunt...

prelungirea degetelor tale…Sunt ochii care veghează infinitul din tine…Sunt cuvântul nespusşi gestul abiaîndrăznind să se ridice spre albastru...Sunt prelungireasângelui tăucare curgedoarprin mine...Sunt pleoapacare îţi închideuniversul...Sunt mâna cu care mângâi stelele…

INDEX

Sunt gândul tău de searăgemând de patimineştiute...Sunt talpa careîţi sărută umbra...Sunt...atât de TUîncâtsufletele noastrese îneacăîn acelaşiabisde lumină...Sunt cântecul de cocorirămaşiîn toamna astauitată de lume...

Sunt sâmburele tăude adevărsau...de otravă...Sunt gustulbuzelor tale...dulci-amărui...Sunt minunea născutăîn palma taîntinsăpentru ultima oarăla margine de drum...vietii, iubirii,mie...

11 noiembrie 2004 02 :15

INDEX

Şi-mi e să mai ning... Mi-e toamnă, mi-e vis, mi-e cântec şi ploi. Mi-e albastru de-abis Dureros de noi doi. Îmi este ninsoare şi-mi este descânt. Îmi este durere şi-mi este furtună. Îmi este plecare şi-mi este şi vânt… Şi alb...si nesomn, şi mi-e lună. Şi mi-este departe de tine şi frig. Şi mi-e amurg şi pustiu. Şi mi-e curcubeu şi-mi e să mai ning. Şi mi-e , unde eşti , să mai ştiu.

Şi sete îmi este şi iar îmi e dor, mi-e rană de cântec în gând. Şi-mi este şi spaimă... şi-mi este şi... nor de ploi prea albastre plângând

INDEX

Umbre în doi pădure de rug pustiu de amurg pădure de mine ce cântă în tine pădure virgină de iubiri ce suspină desiş de iubire prea des amăgire... hoţ de nuiele şi dansuri de iele, frunze de noi umbre în doi miros de trifoi

aud zgomot ... sunt paşi suntem tot mai atraşi de-un cerb care vrea să pască o stea stingheră şi ea iar inima mea în mână c-un dor adună-n sobor un cântec ucis, cărări de abis.... când inima ta - nestinsa şi ea purtând liliac pe buze de mac sărutând doar în gand…

INDEX

mă poartă-n în descânt înecată în mine de şoapte - suspine... ascult ne-ncetat şi strig şi iar bat la porţi de tăceri cerşind mângâieri de-aripi de îngeri…

  

Vine un timp...

Vine un timpal tăcerii…Vine un timp când izvoarelese întorc în matcă… Vine un timpcând stelele cad roide pe cervestind sfârşitul începutului… Vine un timp pentru trezirea din vis…Dintr-un vis ce se voiarealitate. Vine un timpcând doi înseamna doarfiecare departe…departe

INDEX

Vine un timpcând florile mor,când parfumul lor nu mai este acelaşi. Vine un timppentru toate,dar nu şi pentruNOI… Vine un timp în care tristeţea seacă toate lacrimileneplânse încă… Vine un  timp al adevăruluiatât de crudîncât verdele  frunzelor îl absoarbe...prin toţi porii…Vine un timp când cad măştile

şi suntem iar noi,cei triştişi goi…mai goi cu acele câteva clipe  de fericire furată,minţită,înşelată,sperând…în fantasme… Tu esti fata morgana… Niciodată nu te voi putea atinge… Niciodată nu voi bea apa sufletului tăude care îmi este atât de sete… Niciodată…..

                      14 VI 2004       

INDEX

Balanţa secundelor Liliecii se prind Cu ghearele de cer Să vadă lumea de-a-ndoaselea La marginea serii Când fluturi albaştri Se rotesc în spirale Spre stele Şi timpul începe Să se clatine În balanţa secundelor.

Balsam de cuvinteGenunchii mei albaştri în umbra gurii taleînseninează roua cu taina lor deplină.Cu braţele de ierburi te strâng între petaleSă-ţi beau amar sărutul atât fără de vină....şi ce departe-i visul în care-am fost crescutpecetluind hotarul ce l-am trecut în zori.Dă-mi vamă gândul tot ce nu am cunoscutşi trupul ce adastă în veştejite flori !

INDEX

Voi aştepta aici în asfinţit uimităde vinul vechi umblând aiurea în

ulcioareşi-n ciutura luminii îţi voi găti vrăjităbalsamul de cuvinte... tăgăduind că

doare.

Când ploaia va veni Şi din aceste stele din care curge noaptea aş fi voit să bei întregul meu infern, să umble despletită-n singurătate noaptea şi peste trupul tău parfumul să mi-l cern... Şi-aş fi voit tot smalţul şi toată amăgirea din florile de mai ce-au înflorit uimite, să umble-ncet, pe vârfuri, doar pân-la amitirea cuvintelor dintâi ce ne vegheau rănite.

INDEX

Să-nduplec nu mai pot nici pasul să se-ntoarcă iar la tăcerea mea desculţa-n care-aştept când ploaia va veni iubirea doar să toarcă neliniştea, păcatul gândit prea înţelept. Din toate-aceste stele aş fi voit doar una în scorburi de-ntuneric să fie început şi în nisipuri calde-aş fi-ngropat lumina să te întreb de-i visul aşa precum vrut.

Carul Mare Orfan mi-e gândul caftanului de noapte pe când toreadorul cade în arenă... Orfan este clopotul cu limbă de moarte, cometele mor - doar stele cu trenă... Copacii uscaţi îmi zgârie cerul şi pietrele sângeră talpă tăcerii, bolnav e amurgul, bolnav e şi fierul descojind anotimpul de haina mirării.

INDEX

Clan de cuvinte Înspre apus clipeşte lumina de-amiază şi iesle sunt palmele mele şi-i frig; la ciutură fântânii un înger stă de pază ca să sfinţească apa când mă înalţ şi strig. Îmi voi pleca genunchii în roua albastră alături de gândul pământului în somn şi cerul va râde bătând în fereastră amintindu-şi legenda nenuntitului domn.

Iar picură timpul din cana de lut şi fluiere sunt oasele noastre - de jale şi vântul aleargă prin hornuri năuc călare pe oiştea Carului Mare.

INDEX

Ce sete e-n visul seminţelor de mac încât mireasma ta începe s-obosească şi firul vremi-n van încerc să-l trec prin ac cu degete uscate la maluri vechi de iasca. Potecile abrupte coboară între patimi, pe sub ţărână iarna pândeşte din alt an şi-un fulger s-a oprit în trunchiuri de paltini când vorbele şoptite sunt singure în clan.

Cuvântul mut

Prea plini de iubire,prea plini de lumină,prea plini de-amintireşi fără de vină…E clipa de dor ce creşte-n retină...Am mâinile-ntinsespre sânge şi vis şi buzele-s ninse-nculori de abis.Te caută şoapteca să te dezlege.Mai trece o noapte fără de lege...

INDEX

Vin cai să se-adapeîn fântâni de genuneşi nuferi-n apesunt plânsul ce-apune.Mirese de tainăse-ntorc din poveşti.În trupul tău – haină -mă-mbracă cereştidoar stele curgând...şi-n tremur sub cerse duc rând pe rândtopind alt mister.

Se cerne mirareacă eşti şi că sunt.şi tremură zareatopindu-se-n prund.Prea plini de iubirene prelingem tăcuttrecând în uimireacuvântului mut.

INDEX

Cuvinte (2) De gura ta mi-e teamă . Săruta-mă cu gândul ca să te recunosc stăpân deplin şi drept ! Străină mi-e corola. Prin ornic bate vântul. Pe-o margine de vis te caut şi te-aştept...

Şi cât de plină-i ora în care te-am găsit ! Mi-e braţu-ntors spre umbra ta departe. Cât de rotundă-i clipa în care am strivit Nespusele cuvinte venite dinspre noapte ! Te binecuvântez în nopţi cu lună - zeu - din soclu să cobori aici că nu-i păcat şi haine eu îţi ţes din ploaie, curcubeu să te numesc în taină, de plâns nevindecat.

INDEX

Dacă... Trec zilelele ca nişte pete de culoare şi le uităm în prea multele nuanţe de gri-murdar... Trec zilele...şi........spoim cu soare ... vagi încercări de a fi fericiţi... Fericirea ? Un veşnic semn de întrebare... fără răspuns...

Parcă ar fi un extemporal la care încercam să copiem..

Pe cine ? Pe noi înşine ...

înselandu-ne în van că ştim ce e timpul,

ce e adevărul şi ce e minciuna...

INDEX

Dar dacă, dintr-o pură întâmplare, vom afla, în sfârşit, ce este iubirea, vom putea '' adormi '' liniştiţi... pentru scurtă vreme. Apoi, o vom lua iubirea de la început...

Deasupra focurilor Sunt ca un abur descântat trecând din vis printre izvoare o picătură din înalt şi trupul tău din nou mă doare. Eu sunt doar omul fără azi ce nu aşteaptă să sfârşească basmul frumos din care cazi, de sus, din lacrima cerească. Şi-s palmele întinse-n van deasupra focurilor noaptea; sunt omul clipei cât un an şi cu sărutul cât e moartea.

INDEX

Mereu am alergat spre-acum şi-nspre-ntunericul de iartă.

Eram în vară-un gest de fum ce începuse-abia să ardă

şi tu erai culoarea mea ce o dorisem

neştiută de ochiul cerului, de stea şi de

mireasma-n somn pierdută.

Eu sunt doar omul fără zestre de luna plină şi de cântec,

eu sunt sau nu... dar gându-mi este între tămâie şi...descântec.

Din frunzele amare Întoarce-te din drumul pe care n-ai pornit Cu braţele deschise de vânturi şi de ploi; eu am rămas aici pe trepte de granit s-aştept să vii din nou şi iarăşi să fim NOI... să căutăm iubirea ascunsă sub cuvinte, să nu-ţi mai fie teamă de umbrele fugare. Priveşte cum în noapte nici luna nu mai minte, stejarul nu mai minte din frunzele amare !

INDEX

Şi sufletul întoarce-l în visul meu netors să simţi mireasmă dulce a ploilor de vară ! Întoarce iar uimirea prin fluiere de os, tot caierul de vorbe într-un sărut de-o seară !

Doar nunţi de triste iele Credeam că n-ai să vii - mireasmă fără leac Culorile să-mi porţi - eşarfe reci de vânt; eu culesesem soare şi roşii flori de mac şi gura mea vorbea chiar fără de cuvânt. Erai acolo, sus, într-un pocal de stele Cu sufletul mai gol ca flautele vechi; erau în gândul tău doar nunţi de triste iele şi dor şi aşteptări legate în perechi.

INDEX

Cu fruntea aplecată deasupra mâini-ntinse treceai mereu prin fum şi peste depărtare... Se întorceau legende din basmele prea ninse şi degetele tale erau mătănii rare.

Domniţă bizantină Din degetele-ţi curg asemeni unui cântec şi trupul mi-l răsfrâng pe gura ta - pecete şi fruntea mea-i o frunză şi ochii mi-s descântec. Parfumul meu respiră venind din negre plete. Mai plouă peste noi cu vorbe din alt an şi iar te văd cum treci nebănuind chemarea. Tăcut se-adună şoapte în taina noastra - clan - şi te botezi în noapte tălăzuindu-mi marea.

INDEX

La ţărmul meu te-aştept să mă zideşti iar – Ană - şi-n palmele-ţi aştept să să mă aduni - obol, domniţă bizantina şi fără de prihană să îmi primeşti culoarea, al sărutării sol. Departe, în amurg cum sună al tău glas ! Perindă în urechi o muzică divină. Eu sunt iubirea veche ce face-acum popas să îţi mângâie somnul lăsat pe retină.

Şi simt c-ai obosit şi-ai vrea liman să-ţi fiu, în zori să-ţi pot opri la poarta mea iar pasul şi nu ştiu de mai cauţi şi de-ai aflat, nu ştiu, la masa grea de joc al vieţii ...singur asul.

INDEX

Dorinţă Şi ce s-ar întâmpla dac-aş striga minunii ca să se despletească în faţa mea de har ? S-ar întâmpla ceva de te-aş răpi iar lunii şi lacrimile toate le-aş face chihlimbar? Ar fi prea mult să-ţi cer s-asculţi cum plouă rar în cerul meu pictat cu frig şi stele reci? Ori...prea puţin s-aprinzi al nopţii felinar şi tu râzând c-o floare-n piept să treci?

Cu numele tău s-a botezat lumina ca să rămân-acolo, mai sus, în ideal. De busuioc petale ţi-au botezat şi vina trăgând corăbii triste, catarge vechi la mal... Şi cu sărutul roşu al soarelui de vară ţi-am binecuvântat şi gura şi chiar apa din care bei tăcut dorinţa mea amară ; închide-ntr-o silabă a nopţii mele pleoapa

INDEX

să văd cum din fântâni ies duhurile bune să te îmbrace-n abur şi în miresme tari, să văd cum degetele umblă aiurea, prea nebune şi în minciună tu doar adevăr cum pari ! Şi ce s-ar întâmpla de-aş vrea să pleci venind pe-o margine de drum neobosit şi gol? Eu nu m-aş mai întoarce în scorburi de argint, iar tu ai fi iertatul, demult, iubirii sol.

Dragoste de noi...

Ne vom preface în arome şi ne vom respira reciprocpână ne vom volatiliza de dragoste.Ne vom preface în steleşi ne vom agăţa cu visele de cersă adormim acolo sfinţiicu vorbele noastre.Ne vom preface în frunzeşi ne vom legăna pe aceleaşi gândurica să înţelegem de ce dortoate clipele pierdute departe de noiNe vom preface în cântecca să intrăm

INDEX

în sufletele celor singuri şi goi,ca să împlinim tot ce era neîmplinit.Ne vom preface în sărutărica să pipăim rouadimineţilor de varăcând soarele se îneacă în zori.Ne vom preface în noi înşineca să iubim totce înca nu am iubit,ca să cântămtotce nu am cântat,

ca să atingem totce nu am atins,ca să ne atingem sufletelecu dragoste.

INDEX

Eros – pătratul perfect

Ce dulce venin strecori pe sub pleoapeînchis în cochilia ta de străin.Se zbat nemiloase prea tristele ape ale ochilor tăi-durerosul meu vin.Amintiri se dezleagă în cercuri egaleşi palmele vin şi se duc alergând. Începuturi de gest desenează petaleşi trupurile noastre se strâng doar în gând.

Dorim nebuneşte sărutul pierdutîn oaza de vis lunecând la zenit,iubirea strigând de la început,dintr-o primăvară fără sfârşit.În noi ard valuri de mare ’nspumatăşi jocuri de iele ne tremură-n carne.Ţi-aş bea răsuflarea cea mult însetatăca Eros înc-un pocal să mai toarne.

INDEX

Dor Clipele curg greu…Picură în suflet tăcerea, durerea, timpul petrecut singur.Ploi de toamnăşterg urmele paşilor tăi …Frunzele îţi acoperă sufletul.Aleile pustii încă mai aşteaptă umbrele noastreţinându-se de mână,cutremurându-se de prea multa frumuseţe din noi,cei care am redescoperitîtrebările de la 17 ani.Răspunsul lor suntem noi,eu şi tu.

Fără titlu

Tu ştii semnificatia macilorexplodând de atât roşu încât dor buzele nesărutate?Tu ştii semnificaţia valurilor ce se sparg de un ţărm nevăzut numit trupul celui iubit?Atunci ascultă şi roşu şi plânsul măriica să înţelegi că sângele se transformăîn fluviu curgând în acelaşi timpîn venele noastre…

INDEX

Ascultă ca să înţelegi că mâinile se pot întâlni în eter, că vorbele se pot spuneşi fără cuvinte…Ascultă ca să înţelegică furtuna e roaba sufletului nostrucerşind un zâmbet şi un gest uimitspre dimineaţă…Ascultă valurile -pianul dezacordat al inimilor noastrecare se cautădincolo de stele…

geamăt dureros de adevărat.Vino mai aproape!Trebuie să simţi cum creşteadâcimea gândului meu în tine…Întinde mâna!Atinge clipa! Ea există doar pentru tine.Atinge-mi fruntea cu respiraţia ta, încet, până când ma vei transformaîntr-o picătură de rouă atât de purăîncât îţi va fi veşnic sete de ea…

INDEX

Silabele se amestecă,palmele ard,ochii sfâşie depărtarea dintre noi…Ce simfonie se naşte din şoapte!Sub pleoape se ascund iele -visul nostru de azi şi de mâine… Priveste-mă! Îţi aduc lumină atât de strălucitoarecă ar trebui ca dorul să-ţi oprească respiraţia…Lasă-mi amintirile ca să ţi le spăl cu glasuri de îngeri!Lasă-mi pata de pe revers-o trec la index!

Şi…din nouatinge-mi neantul cuibărit în fiece fibrăchemându-te mai aproape, mereu mai aproape…Atinge-mi gândul, doar...cu ultima orhidee înflorită în glastravisului nostru adevărat şi pur şi cald….Atinge-mi sufletul,ca să poţi să te naşti din nou atât de verticalîncât să prinzi în palmă Carul Mare,să faci un buchet şi să-l arunci peste lumeîntr-o mare… de dragoste.

INDEX

Gem frunzele... toamneidespletite pe alei…Sângele doare trecânddincolo de mine în trupul tăuatât de aproape că umbra luimă spală de păcatul de a te fi cunoscut.Gândurile mele te mâgâie în somn,în somnul acela care nu mai vine,care doar pleacă mereu şi mereu… asemeni vântului care îmi umblă prin amintirile atât de goaleşi fără de sens.

O uşă se trânteşte!E uşa de la camera sufletului tau!E goala! Atât de goală încât aud doar ecoul necuvintelor talespuse mult prea tarziu…Întind mâna să te ating şi nu te mai găsesc…Eşti atât de departe, că lutul se miră că te-a născut strain de mine şi steaua ta căzătoare a uitat pentru ce te-ai rugatcând s-a stins acolo, pe cerul drumurilor talepustiite de dor şi speranţă.

INDEX

Buzele mele te cauta -parfum bolnav de mine în fiecare floarepe care ai aşezat-o cu vorbele talela fereastra iubirii mele adolescentinesosita atât de târziu…asemeni necuvintelor tale.

Hai-hui

Secant tu treci prin mine mereuşi palmele tale mă cheamă.Se-ntorc curcubee cu numele tăuşi sângele începe să geamă.Mai toarce-mă-n caierul vorbelor tale!Adasta la mine în gând!Descoperă-mi sufletul printre petaleşi gura săruta-mi-o cândte strig să desprinzi luceferii reci,cercei la ureche să-mi puişi luna de sus în dor s-o înecicând vorbele umblă hai-hui.

INDEX

Fluture de noapte

Sunt un fluture de noaptecare îşi arde mereu aripile de cântec…Sunt femeiacare aduce întrebări eterne în suflete…Sunt eu...cea care ucide apusulcu umbre de vis...Sunt mâna care mângâiesi gândul care sărută...Sunt adierea vântului prin părul tău...Sunt liniştea care se cerne deasupra luminii...

Atinge-mi faţa să aflicum se aprind în mine felinarele sângelui !Atinge-mi căldurasă poţi topi vorbele la flacăratrupului meu !Se cutremură amurgul în braţele melecând te mângâi...Calea Lactee îşi pierde urma în mine...Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...Eu sunt cea care întinde mâna spre tineca spre o oază de fericire...

INDEX

Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău !Dă-mi palmele să le adunintr-o lacrimă de ploaiecare să spele toate nopţile plânse odată !

Modelează lutul meusă poţi face din elchipul adevărat al omului din mine !

Scrijeleşte cu buzele tale urme de doratât de dureros încâtsă nu-mi mai treacă nicicând!Şi nu te mai întreba ce se intamplă!

Suntem doar noi doi,atât de purică albul e prea puţin albşi cerul prea puţin înaltca să poată ajunge până la elceea ce simţim:

infinitul fiecăruia dintre noi...

INDEX

Gândurile humii Miresmele tac înnodate în păr despodobind de gol pe însăşi goliciunea,. În mijloc de masă ispita-i un măr ilar roşind sub coajă când îi dezbrac minunea. Spre ochii tăi întorşi la Miază-Noapte trec cu palmele prea pline de asfinţitul lunii când prin înalte ierburi eu pasul îmi petrec şi plin e drumul meu de gândurile humii...

Hamacul tăcerii Să calci pe cioburi de sticlă Şi să nu-ţi răneşti talpile... Să priveşti slovele - Linguşiri şi descântece Şi să nu-ţi doară ochii Veşmintele lor în culori stridente... Să asculţi cuvintele - Spini ai salcâmilor desfrunziţi Şi laude pentru pana La care vâslesc trei degete Pe o corabie de hârtie Şi să nu-ţi spargă timpanele Strigătele nepriceperii,

INDEX

Ar trebui Să te culci în Hamacul tăcerii Deasupra stelelor Să nu-ţi fure şerpii Din clipele de linişte Pe care tu o vrei totală.

Horă de iele Cum luna-şi preumblă tristeţea pe ape şi gandu-mi pierdut te strigă în van şi degete-aştern sărutul pe clape ce mint că tu-mi eşti liman. Mai caut-alean de vorbe prin crâng când tremurător vântul sună şi simt despletirea din frunze când strâng corole prea sfinte-n cunună.

INDEX

Deasupra-ne cerul coboară din stele şi păsări te strigă în noapte să vii să te prinzi în horă de iele pe când eu mă-nchin lângă şoapte. Ţi-e gândul departe şi cantecu-i dus şi-abia mai zăresc izbăvirea. Înalt peste clipe cuvântu-i prea sus, în suflet te-adun să-mi fii tu menirea.

În asfinţit Când ai venit mi s-a părut floari de cireş c-aveai pe umăr şi-n gânduri umbrele-au durut când încercam iar să le număr... Mi s-a părut în păr c-aveai culori de mac însângerat şi degetele-ţi erau nai din trupul meu când ai cântat. Mi s-a părut când te-ai întors ca mă purtai ascunsă-n gând şi gândul tău mi-a părut tors în al iubirii caier blând.

INDEX

Mi s-a părut când te-am iubit că orele au stat pe loc. Cu sufletul că am oprit, mi s-a părut,al vieţii joc. Şi azi când eşti departe iar mi se mai pare că visezi al nopţilor trecut nectar şi-aş vrea să-l simţi pe la amiezi… cum se strecoară printre noi şi cum ne cheamă spre zenit. Tu eşti parfumul meu de ploi. Eu…ruga ta în asfinţit.

În candela uitării Culege-mă azi din grădina-ntamplarii ca pe o floare rară şi inspinat-amar! Culege-mă cu gura şi să lăsăm visării culorile de toamnă, cununile de jar... În catedrala noastră intrat-am neştiuţi şi-n candela uitării ne ardem începutul... Şi ochii ni-s vitralii...şi degetele...nunţi ce despletesc în carne întreg necunoscutul.

INDEX

Mai lasă-mă să văd cum zorii se închină sub pleoape ostenite când ne uităm de noi... Mai lasă-mi îndurarea în trupul de verbină cu parfumate-amurguri şi spulberate ploi...

La pragul nopţii Ucis de coasa verii târzii Fânul îşi doarme somnul de maci Şi mentă verde Pe prispa de lut Cu urmele degetelor - Culcate hotare de nelinişti. Sângerând deasupra nucilor Aplecaţi pe braţele de ramuri Amurgul lunecă spre apus Iar melcii miraţi De noaptea trezită cu faţa la stele Tresar în cochilii, semne de întrebare.

INDEX

Malul coboară lunatic Printre pietrele argintate Aburind de ape şi întunecate umbre La pragul noptii…

Lacrimă de rouă Nu ştiu când vântul m-a atins cu mângâierea lui. Nu ştiu când tu, steaua mea căzătoare, ţi-ai lăsat culoarea în sufletul meu. Nu ştiu când merele domneşti şi-au copt aroma pe buzele mele iar tu ai cules-o ca o himeră rătăcitoare.

INDEX

Nu ştiu de eşti răsărit sau apus, sărut sau durere, necuvânt sau iubire, tăcere au adevăr. dar ştiu că mă cauţi în fiecare dintre cerurile tale atât de înalte încât ceilalţi nu pot înţelege că doar noi putem visa acolo... si ştiu că soarele se aprinde pentru ca întunericul din noi să devină mirarea primului sărut, pentru ca verdele frunzelor să se raspfranga în apa ochilor tăi, pentru ca nespusele încă vorbe să atingă infinitul.

Nu ştiu dacă eşti azi sau ieri... sau mâine …care înseamnă mereu... dar te simt ca pe o lacrimă de rouă pe buzele unui trandafir alb.

INDEX

Lacrimi lacrimi de vis.... pe cer de abis, lacrimi de stele... pe lumi paralele, lacrimi de dor. de suflet covor, lacrimi de stea lumină a mea, lacrimi de cer pe-al lumii mister, lacrimi de rouă deşi iarăşi plouă, lacrimi de jar pe guri de nectar, lacrimi şuvoi pe-un cer doar cu NOI...

Pereţii cum strâng Şi-aş vrea să mai frâng tot ce n-am avut... un vis de demult ce doar a durut - un bob de năut un vis de demult... şi inima ta , lumină şi stea să cadă pe lume să scrie doar nume de iubiri infinite de sus dăruite.

INDEX

Un arc peste lume să nască lagune să fim iarăşi flori plutind peste nori, să atingem neant şi adânc de bazalt, să rupem din noi miresme de ploi ce cad pe pământ fără cuvânt... Te-aş duce pe cai pe-o aripă de rai să culegem minuni

din flori şi genuni, să răpim infinitul, s-ascultăm asfinţitul, să ningem iubind să plângem râzând....

INDEX

Lacrimi de stele Ce rană în suflet adânc-ai deschis ! Aproape te simt.Ca flori de agavă sărutările-ţi ning şi numai în vis mă chemi peste timp cu gura bolnavă. De dor depărtările se apropie iar. Pe obraji-ne picură lacrimi de stele şi buzele noastre albe...de var, se cheamă - fantastice iele. Din braţele tale liane îmi faci. Mă topeşti în suflet şi-n gând... Cu trupul de cântec tu iar mă îmbraci dureros să mă simţi iar vibrând.

Lacrimi ...de noapte Ţi-am dat lacrimile mele de noapte... mărgele de cuarţ negru... să-ţi ţină de urât în serile cu şemineu... Câte una pentru fiecare clipă de vis împreună... Ţi-am dat lacrimile mele de rouă... Una ... pentru sărutul dintâi...

INDEX

Una... pentru că m-ai făcut să plâng de fericire... Una... pentru dimineţile devenite nopţi de iubire... Una... pentru zâmbetul din colţul gurii... Una... pentru gestul început şi de fiecare dată...altul... Una... pentru tot ce am dorit mereu să fie altfel ...şi... a fost...

Una... pentru mângâierile care îmi deşirau fiecare moleculă şi o transformau în sângele tău.... Una... pentru fiecare fior care mi-a disecat sufletul... Una... pentru ieri... Una ... pentru azi... şi una... pentru eternitate...

INDEX

să le simţi atingerea în palmă ori de câte ori îţi vei aminti de ce a fost... de ce este... şi... de ce va fi...

Mai ninge-mă Sărutul meu colindă pe tâmpla ta străină şi nu îl pot opri să nu se schimbe-n caier. eşti basmul meu netors şi te-am oprit - retină, să te veghez mereu de zbucium şi de vaier. si ca într-o clepsidră cum curge glasul tău asemeni cu nisipul ce trece printre clipe. Sub coama unui văl se-ascunde duhul rău şi gândurile-şi bat plecatele aripe.

INDEX

Pe fruntea mea se cerne tăcută înc-o iarnă. Tu fii zăpada mea ce aş topi-o-n gând şi lasă-ţi mâna iar pe trupu-mi să îşi cearnă, prea albele-i culori să afli de mai cânt ! Mai ninge-mă cu gura.Când umărul se pleacă găseşte-mă-n seminţe şi fii porunca mea ! Mai lasă înc-odată ca sufletul să-ţi treacă iubirii vechi hotarul ! Mai ninge-mă c-o stea !

Marele ocean al singurătăţii Da , e adevărat. Cu toţii îmbătrânim Pentru că am fost legaţi În cătuşe - inele de aur şi argint Şi pentru că ni s-a răpit Libertatea de a gândi Şi de a alerga Spre câmpiile verzi Ale înţelepciunii şi ale fericirii. Îmbătrânim de teama de prea prea mult soare şi de teama de prea putină dragoste, de teama de a nu ne rămâne în inimi căldura unor ochi prea negri sau prea albaştri.

INDEX

Îmbătrânim şi Lacrimile îngălbenite ale anilor Ne plâng mereu Iar praful străzii Ni se aşterne pe pleoape Să nu mai vedem Focul ce luminase cândva Orele de veghe ale nopţilor, Să nu mai vedem Cercurile prea mici în care Ne învârtim aiurea Şi sloiurile de gheaţă Ce acoperă oceanul, Marele ocean al singurătăţii În care căutăm Perfecţiunea Şi Adevărul absolut.

Muzica mâinilor tale Cât de întuneric e în jur încât nu pot distinge decât ochii tăi - cărbuni aprinşi pentru noaptea visului meu, ochii tăi - stele cu pleoape lăsate ca o cortină peste actul final. Şi ploaia aceasta care se lasă aşteptată de-o viaţă... şi muzica mâinilor tale întinse înspre neantul din mine sau poate...cine ştie !? spre un semn de întrebare ce se cere dezlegat.

INDEX

E atât de întuneric în jur încât nu simt decât respiraţia ta şi amintirea trecerii unui tren ce pleacă de nu ştiu unde şi spre nu ştiu cine... Aş vrea să fiu un fulg mic de nea să mă topesc în palmele tale atât de goale şi atât de dornice de adevăr... Aş vrea să fii veşnicul meu foc lăuntric ce se veştejeşte adulmecând mereu doar umbra mea.

Ninge cu flori de tei toamna..... Lumina se sparge... Ţăndările sar scânteind în ochii orbiţi de lumină... Peste ţărmul meu se aşterne tăcerea ................................ tăcerea de tine....... tăcerea de noi.......

INDEX

Un pescăruş alb cerne liniştea din aripile întinse spre zarea care cheamă atât de încet încât ninge cu flori de tei în acesta toamnă rece şi abruptă ca un mal dus la margine

de lume.

Chipuri trec printre vorbe, clipe trec printre noi atât de rece că se cutremură iceberg-urile nordului înfiorat de clepsidra albastră a timpului mai prezent ca niciodată. Lacrimile cerului spânzură la urechi de lună plină că nişte podoabe fără preţ dintr-un timp demult trecut...

INDEX

Ele îţi spun că noaptea noastră se apropie doar ca să ne lase visul unei dimineţi răsărite târziu la ora la care cocoşii cântă imnuri de stele şi Calea Lactee se duce la culcare pe alei de « Bună dimineaţa”, omul meu din vis !

Nopţi prefăcute în zile... Zile prefăcute în nopţi şi tot atâtea întrebări despre DE CE sau despre ÎNCOTRO... Ne îndreptăm cu păşi grăbiţi către adâncul din suflet să găsim zdrenţele de iluzii atât de greu sădite de vorbele nespuse sau poate puse prea tarziu.

INDEX

Mai rămâne muzica aceea divină să ne înece umbrele în amintiri şi pocalul de pe marginea mesei goale. Mai rămân gesturile oprite să nu ne ameţim cu şoaptele departarilor.

Mai rămânem noi atât de fără de prihană că frunzele se aprind de galben şi de acest anotimp în care ar fi trebuit să bântuim pe aleile cu castani - palate de cleştar în ciorchine de flori ca nişte lumânări de ceară albă şi pură cu contur imprecis.

INDEX

La fel ca drumul acesta care duce spre undeva spre nicăieri sau poate spre înăuntrul fiecăruia dintre noi descoperind poveşti cu Feţi-frumoşi şi Ilene Cosânzene răpite pe cai

albi,

descoperind ceea ce dormea demult ascuns în adâncul nescris încă în această noapte în care ne întâlnim iar cu sufletele şi mâinile goale ca la facerea lumii.........

INDEX

Noi... Trece un vis... Eşti tu. Trece un cântec... E numele tău. Coboară înserarea... E culoarea ochilor tăi rătăcind prin lume. E vântul sau degetele tale mângâindu-mi părul ?

E muzica îngerilor sau cuvintele tale lunecând în sângele meu ca un trandafir înspinat de dor...? Mă cauţi ... Mă găseşti şi iar mă pierzi... Sunt aici. în căuşul palmelor tale din care bei viata...

INDEX

Sunt aici. Cutreieră-mă cu sărutările tale! Fură-mi şoaptele şi transformă-le în gemete de iubire ! Spune-mi basme care pot fi trăite ! Apleacă-te asupra mea ca o adiere ... Săruta-mi gândurile! Spăla-mi faţă cu roua lacrimilor tale neplânse încă !

Sunt aici. Primeşte-mă ! Eu sunt ofranda timpului care trece mult prea repede şi nu-l putem opri decât noi doi.......... Sunt aici. Aştept răsăritul nopţilor şi apusul dimineţilor tale ...

INDEX

Noi sau...visul unei nopţi...de suflet Mă rătăcesc în cuvintele tale ca într-un ocean în plină furtună. Pescăruşi albi ţi s-au oprit pe umăr ca pe un ţarm de linişte şi căldură. Mă rătăcesc în tine - cel care ascunde nemurirea ultimei clipe de iubire. Tu devii un labirint de frunze prea plecate de verde , un labirint de întrebări ...

Şi te numesc speranţă, cântec, vis sau realitate, sublim... Toate adunate pe aceeaşi scenă absurdă a vieţii în care ne întâlnim mereu prea târziu sau prea devreme. Suntem două umbre

INDEX

dar putem deveni o singură lume, un singur trup şi un singur sistem solar, altul decât acesta în care ne lovim existenţa de ziduri opace. Suntem lujerul de crin sau ramura de liliac, căldura şi mirosul bradului de Crăciun la un loc...

Nimic sau...dragostea dusă la absolut, ultima clipă de nemurire, ultimul tren spre nefiinţă, două suflete...poate pereche.

INDEX

Noi, cei flămânzi de...noi Mă gândesc la tine ca la fructul oprit acum... Îmbracă trupul meu ca pe o haină de sărbătoare ! Vreau să-ţi simt patima risipită în mine ca seminţele nopţii în bătaia vântului de primăvară... Scutură geamătul iubirii tale ca într-o fântână nesecată de izvorul iubirii de tine !

Lasă-ţi sângele să curgă prin venele mele ca pe o otravă dulce cu parfum de zăpezi îndepărtate ! Fii tu nordul meu la care mă închin ! Atinge-mă cu buzele tale de rege polar! Iubeşte-mă cu braţele tale... de gheţuri până mai ieri ! Lasă-mă să te topesc în candela adâncului nebănuit al trupului meu !

INDEX

Dă-mi aureola boreală drept zălog al iubirii eterne ! Mireasma ta de frig îmi încinge trupul cu liane deschise doar mie. Gândurile tale se dezbracă de alb pe visele mele ţesând cuvinte suspendate de clipele ce trec prin noi, cei flămânzi...de noi .

Nu sunt decât eu De ce-ţi tremură mana când îmi atingi gândurile ? De ce ţi-e teamă să respiri aerul din preajma mea? Tu nu ştii că frunzele înverzesc doar lângă tine ? Tu nu ştii că amurgul e roşu doar însângerat de buzele tale ? Rămâi lângă umbra mea să o fereci în cuvintele tale de dragoste!

INDEX

Rămâi să cânţi muzica divină a aştrilor nopţii la pianul dezacordat al sufletului meu ! De ce ţi-e teamă ? Nu sunt decât eu, visul atât de adevărat încât doare când te trezesti...

Nu-mi furaţi timpul! Nu-mi luaţi cerul albastru ! Nu-mi luaţi bucuria de a descoperi zborul păsării paradisului ! Nu-mi luaţi secundele în care vreau să cred că prinţesa va deveni din nou cenuşăreasa de la miezul nopţii ! Nu-nu furaţi timpul ! Este şi aşa destul de zgârcit Cu clipele de fericire...

INDEX

Nu-mi furaţi soarele care încearcă să mă încălzească ţinând locul palmelor iubitului ! Nu-mi furaţi speranţa ! Nu vreau să mă rătăcesc pe aleile strâmte ale cuvintelor... Nu-mi furaţi amintirile zilei de mâine ! Nu-mi furaţi timpul !

Nunţi de stele

Nunţi triste de stele pe cer se petrec şi-n taină răsar lunecând printre vise... Ca ciuta rănită prin şoapte mai trec parfumul purtând culorilor stinse. De cer se anină doar vorbe ce dor... Mă ninge în taină un tremur de-amurg. Te caut prin clipe şi vorbe de dor, prin ploi de lumină ce încă mai curg... Departe mă pierzi...departe te strig - povară de gânduri adun în pocal în nopţile mele de nesomn şi de frig şi-aştept, înc-aştept corăbii la mal.

INDEX

Parfum de şampanie şi trup de femeie Din nalturi cum ning iar roiuri de stele mirându-se doar că-n acest anotimp din nimc început-am clădind noi castele alături trecându-ne paşii prin timp.

Se scutură frunze, se scutură soapte... Neverosimilul pare uşor de atins. Ne prelingem încet prin vorbe de noapte şi tremură timpul de dor şi de vis. În fiece gest începe un gând. Ne temem de-amurg, ne temem de zori. Se-amestecă-n trupuri aromele când şampania-n noi descântă fiori.

INDEX

Plecatele pleoape tresar ca furtuna. Se răsucesc în sânge pierdutele cărări şi mâinele noastre mereu sunt doar una - şi ochii …pecete şi gura…chemări. Parfum de abis şi trup de femeie… sunt basmul născut din pelin... şi şoapta-s ascunsă în gânduri de fee şi-s sete şi-s durere şi-s... chin.

Pasărea Phoenix sunt sărutul care te va face să schiopatezi în noapte... sunt lumina care te cheamă să-i dai strălucire... sunt versul care te cheamă să-i dai cuvintele ... sunt tot ceea ce tu mă prefaci…

INDEX

Pe drumul dintre cer şi piatră Parfumul tău de santal în carne îmi pătrunde-adânc, pentru corăbii sunt doar mal şi port nelinişti la oblânc. Mă duc şi nu mai vreau să ştiu că sunt, departe, doar o stea şi-n noaptea albă că sunt fiu durerilor, dacă m-or vrea. De vis îţi dau pocalul plic să bei mereu vorbele mele şi pân-la asfinţit mă-nclin când vin să te adoarmă iele.

Mă duc şi voi lua cu mine iubirea, vântul su cu sarea să le prefac în cristaline, să uit mai repede uitarea. Şi dac-ai şti cum trec mereu pe drumul dintre cer şi piatră... Aş fi voit să fie-al meu străinul cântec sintr-o şatră pe care-l voi fi auzit umblând mereu fără iertare uimit de a te fi privit cum baţi din pleoapele amare nedescantate de lumină şi nici de sărutări atinse... Tăcând eu voi fi fost retină sub geana care nu mă plânse...

INDEX

Lelia Mossora 23 iulie 2008

lelia.mossora2006@gmail.com

INDEX