Putere& cuvintelorAntologie alcatuita de Florea Firan

ScristtfY.rfumdnescFun"dapia - lEfitura

*$$\ t" "u'c \vA,

:{'iii \\'u?,:,,

^.t*-i[ .'i"".i

l&t'7Ut'4

u(fit

i;iiY"[l{ft" h 1,a1..a,fto fft;'dt r(."ll t]^u!* il'lJ; :s

fi;Ittt

.l**

t*} {"fdi N"*s""'b

C*Lt*huo*

Cuprins

Florea FIRAN - Puterea cuvintelor.... .....................5Tudor ARGHEZI - Testament ..........9Dumitru Radu POPESCU - Puterea tragicri, involuntard,

a cuadntului ............ 11Gheorghe pAUN - Des?re ?uterea ;i despre limitele puterii

cuvintelor...- ............2gCarmen FIRAN - instr,iinarea prin cuvrint ............36Gabriel CO$OVEANIJ - Cuvintele - putere, peraertire

si boz.,arism.. ............4gNicolae PANEA - Puterea cuvdntului infacerea Cetuitalt........53Ovidiu GHIDIRMIC - L ogocra 1ia ; i f t os of a ti rn b aj u 1ui......... 5 S

Cecilia CAPAIINA - Oformd de rnanfestare a ?uteriicuvintelor.... ............65

Dumitru Radu POPA - Noi;i cuvintele ..............70Adrian SANGEORZAN - prafut dintre s te Ie ..................,...... 7 4Mihai DUTESCU - Necuvdntul ;i paradigma .............,.......... g0

Ioan LASCU - Desprinderea din tog^............ ......g2Mihai ENE - Cuztdntul;i Puterea ....................... gB

Constantin M. POPA - Despre cuadnt, Torn Hanks si carcasa

fonicd......... ............94Gabriela RUSU-PASAzuN - puterea predictibild ;iforla

intempestiad a cuvintelor. ...........92Rodica GRIGORE - Puterea cuvintelor si poe2ia.................. 103Lucian Florin ROGNEANIJ - Cuadntul g Imaginea........... 108

Radu POUZU - Puterea emolionald a cuodntu|ui................. 111

Florentina ANGHEL - Cavdntul c are ( de) cons truie; te ..... -.... 117

Mariana BUCIU - Puterea cuadntului, puterea sufetutui........127

Alexandru OPRESCU - Cozi noi pentru unelte vechi ............724

Octavian Mihail SACHELARIE - Oralitate ;i scriere -doud rnodari de a prir.ti /umea-......... ............. 128

Oana BALUICA - Construirea "fantasrnaticd"

a reatitdlii......137

Riri-Margareta PANDURU - G dndul, gan dire a ;i cuv dntul .. 136

MaTiaTRONEA - De la divin la magic...... ....... 138

Gheorghe DANI$OR - Poeme .......742

Mirela MITU - Cuvdntul ca dar al urnanitd1ii.......................745

Dodo NIIA - Puterea cuointelor, puterea imaginitor ..............748

Viorel FOR,TAN - P0em........

Tudor ARGHEZI

Testament

Nu-li ooi ldsa drept bunuri, dupd moarte,Dec&t un nume adanatpe-o carte.io ren o rdzsrdtitd care wineDe la strdbunii meipdnd la tine,Prin ndpi;i gropi addnci,Suite de bdtuAnii meipe brdnci,

$i care, tdndr, sd le urci te-asteaptd,Cartea mea-i,fule, o treaptd.

A;eaz-o cu credinld cdpdtAi,Ea e hrisooul vostru cel dintdi,AI robilor cu saricile,plineDe osemintele q)drsate-n mine.

Ca sd schimbdm, acum, intdia oard,Sapa-n condei si brazda-n cdlimard,B dtrdnii- au adun at, printre p ldw ani,Sudoarea rnuncii sutelor de ani.Din graiul lor cu-ndemnuri pentru oiteEu arn i,uit cu,uinte potri,uite

$i leagdne urmasilor stdpdni.

$i,frdmdntate rnii de sdptdmdni,Le-am prefdcut in versuri ;i-n icoane.Fdcui din zdrenle muguri;i coroane.

Veninul strdns l-am preschirnbat in miere,

Ldsdnd intreagd dulcea lui putere,

Am luat ocarn, si torcdnd usure

Ampus-o chnd sd.-mbie cdnd sd-njure.

Am luat cenu;a morlilor din'uatrd

$i amfdcut-o Dumnezeu de piatrd,Hotar inalt, cu doud lumi pe poale,

Pdxind in piscul datoriei tale.

Durerea noastrd surdd;i amard

O grdmddii pe-o singurd wioard,

Pe care ascultdnd-o ajucatStapdnul, ca un lap injunghiat.Din bube, mucegaiuri;i noroiIscat-amfrumuseli gi preluri noi.

Biciul rdbdat se-ntoarce in cuainte

$i izb dv e;te -n c et p e depsitor

O dras la,uie-a crimei tuturor.E -n dreptdlire a ramurei o b s cur e

Ie;itd. la lumind din pddure

$i ddnd in adrf ca un ciorchin de negi

Rodul durerii de vecii intregi.

intinsd leneSd pe canapea

DomniTa suferd in cartea mea.

Slo w a d e fo c ;i s Io a a fduritdImpdrechiate-n carte se mdritd,Caferul cald imbrd/i;at in cle;te.

Robul a scris-o, Domnul o citegte,

Fdr-a cunoaste cd.-n addncul ei

Zace rnhnia bunilor meL(,,Cuvinte po triite", 1927)

10

Dumitru Radu POPESCU

Puterea tragicd,rinvolunt aril, acuvintului

ensiunea dintre trupul tdnir si superb al Ofeliei;i sufletulei ruinat de mirturisirea falsi - pe care ea o considera

adevdratd'- a lui Hamlet, careiaiubirea in deriziune gi o trimitepe Ofelia,ldngl. care se afli,la ministire, creeazd,premizele ne_b'niei ce o cuprinde pe juna copili... Da, o fiin1r dezechilibrati,slibiti, cdzutd,din Edgdni, cu inima secituiti, nu-gi mai gisegteo alinare decit in valurile linistite, incircate c.r fiori, ,i paia-ului care o conduce spre moarte... comunicarea dintre i.ri.rr"ei gi inima Prinplui - inimi deja situate pe valuri de existengidiferite, anacronice - devine imposibilil Noua fotEd, arroirrg.iofeliei este indiferenga florald,, sinuciderea involunta rd,, imputea zice, sacrificiul aproape incongtient, ce-i aduce moarteainconstientil-ftrd,si spere ci plutirea pe valurile ce-o vor bigain mormant o si schimbe cenusa din inima ei si o si reechil]-breze universul pribqit prin vorbele prinEului ..'.Toatd,tragediaofeliei incepe din cauzaperdelei prin faga cdreia"u ," pf-bucu Pringul, fhri si observe sau si intuiasci mdcar ci dincolo deperdeaua par;ivi se aflau Polonius, tatdJ ei,gi Claudius, regele,care voiau si fie convinsi ci nebunia lui Hamret venea din lreamarea sa iubire pentru superbia ei!... Da, nebunia rr"rr"" di'nepotrivirea dintre efluviile ironice - aproape biscilioase! - aieunui student la universitigile germane si inocenfa unei copile!...Puterea cuvintelor perfide, spuse de prinl - jo", p"rrt u u fiauzite de cei doi posibili ci.lei, din spatele perdelei- distruge

1t

9i pustie;te sufletul fecioarei Ofelia! Suferinga Ofeliei, nduci-toare, este cu ati't mai fioroasi, batjocoritoare 9i imposibil de

suportat, cu cit devine congtient[ de sine gi nu line cont de

riul fXcut inconstient de vorbele Pringului!Astfel putem vorbi de puterea tragici, involuntar[, a

cuvintului! Se pare insi ci ne-am obignuit cu tragediile per-sonale, devenite simple fapte diverse, banale, gi ci e bine sinu le mai incadrim... ca fhcAnd parte din distrugerea istorieiumaniti1ii... Ne ingel6m, firegte!

Ca se nu mai vorbim de Arlechiniada cuvintelorideologico-politice!

Ei, dar ce se-ntimpli cu misterul cuvintelor de iubirel!...Auzul, vilzttl, s piri tul de ob s e rvalie al Pri n gul ui, s e siz eaz6.

faldurile perfide ale perdelei - si joacl teatrul imposibilei iubiridintre el gi Ofelia, ca si-i ia in ris pe Polonius gi pe rege, darnu intuiegte posibila declangare a nebuniei Ofeliei, zdrobiti de

cuvintele lui spuse pentru urechile celor doi vicleni perdelari,gi nu pentru auzul iubitei sale...

Puterea cuvintelor de dragoste in relaliile romantice, de

dans, de pat, de partid, religioase sau politice, care pun la cale,

intr-o mdsurd sau alta, atagamentul, apropierea, indepirtareasau chiar separarea actanlilor intrali pe sceni, pot duce, desigur,

la funclionareapozitivd, a unui cuplu, insi angajarea emolionalnegativi, degi poate oferi gi beneficii concludente sexualiti-gii, prin chiar formarc ,pasager,l, a unor cupluri maritale, dinastere gi unei satisfacfii destul de eficiente pentru cuplurilenemaritale, culminind, totugi, cu o conectare emotionali con-junctural[, care amplific[ atagamentul arxios al partenerilor,fhcindu-l imposibil!...

Uneori puterea sintagmelor ideologice poate duce la o stra-tegie nalionali a Revolufiei, precum s-a petrecut in Franga, inRusia 9i in multe alte 1[ri, degi, pdnl la urmi, profitul democratic

t2

al acestor risturniri sociale a inciput doar in funcgiile ;i in bu-zunarele liderilor, care, e drept, uneori s-au ales, precum Danton,Robespiere gi al1ii -;i cu beneficiile ghilotineifidcesau morale...

Sigur, exprimarea sinitoasd a propriilor valori morale, po-litice gi libidinale, a dus, deseori, 9i in cupluri,la un atasamentreciproc avantajos, securizat,lipsit de tulburS.ri digestive sau de

dispozigie, stresante...

Forga cuvintelor a devenit, astfel, o puternici si inepuiza-bili surs5. de vitalitate spirituali gi sexuali! Sigur, a mai rimasin suspensie, energia cuvintelor impregnate de ura de clasisi de rasi, care mai tulburi, amplificdnd negativ, atasamentulevitant, anxios, al bdrbagilor fagd, de femei, gi viceversa!...

Puterea cuvintelor inscrisl in piatri este si ea supusi dis-trugerii, din ziua in care au pornit rdzboaiele,in Asia, bunioari,impotriva memoriei antichitd.gii: exploziile bombelor aduse cusacul sau aruncate din avioane dorind, rispicat, si prive ze rehgStre

gi popoarele inamice de propria 1or identitate istorici...Thcticilecorabierilor colonizatori au revenit cu un mare succes in esenga

tuturor statelor cu firme democratice, iresponsabile chiar infagapropriilor lor amintiri,atdtavreme cAt, in marea Arlechinerieiprezennrlui istoric, este un produs secundar al politicii...

Ri.zboaiele t[cute, economice, practicate pe furig,ln nu-mele picii;i al democraliei,produc serii noi de colonii.Totuleste OK - numai ci, din cAnd in cdnd, prin decesul unor firi,declansat de puterea perfidi a cuvintelor, se adevereste faptulci, de obicei, moartea dduneazd. grav sdni.tigii...

fipntui instinctelor, de groazd.sau de fericire, s-a intrupatin cuvint, iar cuvintul a transformat maimufa in om, cucerindpdm6.ntul! Prima reformd" a cuvdntului s-a petrecut la nivelulscoargei cerebrale a maimufei deveniti. om, unde neuronii autras concluzia c5, omul, ca si stip6.neasci.lumea, cu ajutorullimbajului articulat, n-are nevoie de patru picioare, ci doar de

13

doud.. Bipedismul a fost prima autorevolulie genetici, structu-rald,care a permis, apoi, inflorirea darwinismului atotbiruitor.Daci oile 9i berbecii ar fi transformat beh[itul in cuvint,astdzilumea ar fi fost condusi de oi 9i de berbeci! ins[ pimdntul ar

fi fost mai bucuros dac5. rlgetele m[garilor s-ar fi omologatin cuvinte, fiindci atunci universul ar fi fost condus de migari.Iar neuronii migarilor ar fi decis ca doui dintre cele patrupicioare copitate ale migirigiei lor s[ se transforme in aripi,pentru ca impirllia lingvistici m[gireasci si fie mai eficienti!

Puterea cuvdntului oamenilor s-a dovedit, in secoli, magici:ea L crelt tonrl din dragoste, familia, agricultura, fotbalul, sta-

tele, ciorba de burt[, poarta otomani, Europa uniti!... Scopul

vielii fiind iubirea, puterea cuvintului a simlit bucuria de a maicrea o fo4i in univers, Ia care si se inchine, recredndu-se inurma unor eventuale rdzboaie pentru drepturile absolute ale

omului!... Aga ci, e clar, Cuvintul maimulei devenit[ om l-acreat pe Dumnezeu! Cei care, astdzi,mai spun ci religiile au

fost gi mai sunt gi ofensive, confundi. cruciadele gi rizboaielereligioase cu esenta 1or, ce urmirea, de la inceputuri, in[lgarea

umanitilii pe cele mai luminoase piscuri ale ftdgiei divine!...Aga c[ aceasti cale a iubirii si infr[1irii dintre oameni, care este

rdzboiul,ar trebui apreciatilin adevirata sa esengi, iar cei peste

care au pitruns cregtinii cu inimile lor pline de iubire, ar puteazice: ,,Bine agi venit in\aranoastri - sau pe continenhrl nostru!

- ca si ne civrlizagi." Fiindci,la drept vorbind, ce s-ar fi ales

de tlrimul botezat de europeni America dacl n-ar fi existat

Cristofor Columb? Europenii nu le-ar fi pus in valoare,viito-rilor americani, aurul, iar ei nu le-ar fi dat europenilor sifilisul!

in RomAnia sunt munli de aramd., codriverzide brad, iarputerea cuvdntului este cum este!... Da, danubiano-ponticiivorbesc de diminea\apdnd, noaptea tdrziu, pe unde apuc[,alegii poporului, avAnd fiecare, in parte, dreptate cu carul: ce

t4

stuches,te un partid despre altul, un parlamentar despre altul,este OK! Dar pe total, totul rilmdne cum a fost, nimic nu se

clatinl din gdEini! E drept ci orice gar6, cdzutd. din gdgAni,

dupl exemplul Danemarcei, nu se mai migci din balamale! Edrept, insi, ci teritoriile extracarpatice ale ponticiior danubi-eni, cresc, cresc!... Ba o insuligi prin Baleare, ba un spafiu cuviloace pe lAngi Mediterana - a9a c6, pe total, tohrl este maimult decit OK! Este OH!Adice Ocen haraso!

Pidurile fermecate ale Romdniei devin, fireste, fantastice,evaporindu-se - lisind asrfel, din plin, si li se vadi, gingisiastincilor gola;e, precum si splendoarea solului sterp!... Ro-mdnia, in fiecare zirdevinerdin ce in ce mai mult, o splendidniluzie! Nu va fi, ins[, o deziluzie! S-au luat misuri hotirite siorganiztte, europene si mondiale, ca viile danubiano-ponticesi fie ingrijite, iar petrolul, ascuns in pimdnt, si nu rimini,acolo, mort, inutilizabil! Nu mdine, desigur, ci doar poimiine,cdnd cei peste 5 (cinci) milioane de bdgtinagi se vor inmul$,peste haturile europene, Ardealul, Banatul, Oltenia, Crigana,Muntenia, Dobrogea si Moldova vor pistra in amintire, si incimitire, urmele pagilor celor ce-au cucerit cimpiile cipgunateale Spaniei, serele italienesti, barurile ;i paturile de noaptemerkelizate... BitrAnii din satele danubiano-pontice se vorduce spre zdrlle unde nimeni nu mai imbitrd.neste, undetineregea morfii este fhri. de bitrAnele, asa ci urmasii urma-silor celor care si-au revolugionat teschereaua se vor puteabucura in liniste si onor de libertatea de a trage cu pugca,la Balc, in tov[risia camanzilor lor din cele patru vdnturibengoase!... Cei peste cinci milioane de romlni plecagi astdziin zdri mai calde, impreuni cu cei aproape doui milioane debasarabeni, vor oferi viitorului dintre Nistru 9i Tisa un su-perplai gol-golug!... Romdnia si Basarabia, golite de conEinut,vor trdi doar pe harti! Vor viegui doar moastele lui Ixiriac,

t5

apetenfa pentru cirlitorix in ,,labirint", ca si m[rturisirea ex-

plicit[: in toate de mersurilc sale critice se redescoper[ pe sine,

cuaintele refac labirintul / deslu;esc de;ertul.

Terapia prin cuvintReconstruire caleidoscopicl a lumii satului, CdrgIIe La

lilieci rcprezinti epopeea unui univers rural structurat Pe mo-duri de existengi arhaicd.,inviluit in savoarea ,,zicerii" oltenesti

9i decodabil la cel pufin doui niveluri de referinli: unul al

desfhguririi diacronice a vielii arhaice, cu decupaje narative

despre ceremonialurile existengiale, un al doilea nivel, al inte-gririi intr-un corpus lirico-epic, o panoramare in sincronie a

lumii,,dintii". Forla de atraclie, resorturile empatice se dato-r eazd. fluidizirii timpului ;i sp aliului, ge neririi s entime ntuluide ,,9tiut" si mai ales confundirii intenlionate a cuaintelorparonimicef amiliaVf amTliar.Tezawulmagico-folcloricaldes-cintecelor reperabil in spagiul etnospiritual alBulzegtilor este

partial salvat de la uitare prin reproducerea unor acte de terapie

cevizeazd. in principal psihoterapia asociati cu elemente de

medicinl empirici, populari. Descintecul popular terapeutic

cu structuri poetict 9i poietici este prezent in ci4ile La Lilieci.in Cartea aYI-a La Lilieci sunt de reperat mai multe

texte ce se circumscriu descintecului de boali, ca o atitudinede salvare a universului patriarhal prin terapia prin cuahnt.

in poemul Baba NiTu sunt descrise si par;ial reproduse

doui descintece,,de aplecatelea" si,,ila de scdrbeald". NeuitindcX lectorul de xAnu mai este in contact direct cu acest univers

de practici rituale, Marin Sorescu subliniazi prin contrast si

comparafie diferen;ele dintre cele doui feluri de descintec.Prinrul se spunea ,,doar la femei ttnere/ Cdnd si nasci ele,

cincl se {hcea ci varsd,cind le eratdu",al doilea,,se descdntioricui se scdrbea de ceva".

100

Textele reproduse de M. Sorescu, intr-o atitudine constanti.de recuperare a acestora, sunt de o expresivitate potenfati de

contextul poetic ce atinge apogeul prin producerea comicului de

situagie: cum babale mai incurca,femeile o rugau:,,Di-le dru-muV Unul dupn altul/ $i organismul giJ ia pe{ care-i trebuie".

Tbrapia prin cuadnt gi atitudinea de salvare de la uitarea unor cuvinte vechi 9i a unor practici magice au fost argu-mentele care l-au determinat pe M. Sorescu si scrie despre o

lume fascinantl,rale cirei cuvinte au insemnat culturd fondatipe culturi tradiflonali.

Receptarea cuvintelor 9i efectele lor asupra fonduluiemotional-aperceptiv

Cuvintele sunt valorizate prin contextualizare. Asociereacuvintelor genercazd, cuvintele-simbol care devin sintagmerecognoscibile: farmec-dureros (M. Eminescu), trei dinf dinfap (M. Sorescu), vindtoarea regali (D.R.Popescu), orgolii(A. Buzura),jurnalul unui jurnalist {bri jurnal (I. D. Sirbu) etc.

Cuvintele pot fi dublu funcgional: in interiorul textuluisi decupate si plasate sub forma unor aforisme. Este cazulcelebru al aforismelor lui Brincu;i (afirmagii, consideragii, mir-turisiri spuse, scrise circumstanfial). Este gi cazul aforismelorlui M. Sorescu, pe care noi le-am decupat din interviurile pecare le-am realizat cu scriitorul si pe care le-am grupat, ca siconcluzii, la finalul volumului Marin Sorescu. Imagini. Ethos.Ev o cdri (Ed. Acade miei, 2007).

Puterea cuvintelor poate fi argumentati prin mijlocul detransmitere ;i prin circumstant a cteatd. p entru,,impachetarea"mesajului: discurs la radio, rostire la megafon, cuvinte insogitede sunetul trompetei la anungul prin sat.

O temi speciali ar merita si fie puterea cuvintelor simanipularea afectelor, finalmente manipularea identitigi-

101

1or. Dublul limbaj gi mesajul subliminal, ca gi manipulareacuvd.ntului in raport cu t[cerea pot fi teme in analiza scrie-rilor din perioada totalitarismului. Puterea cuvintelor este

inepuizabili, cum inepuizabili devine abordarea ei dinvarii perspective. Seducgia prin stil, manipularea prin cla-ritate sunt tot

^tdtea pdrghii ale artei cuvintului. R[mdn

in actualitate proba culturilor, tema multiculturalismului,efortul intercultural 9i mai ales o intrebare: de ce continultdcere a inte I e ctualilor?

tt.no"M aLRUII{NE]S Org I :u tlrrfoun A rouft

Rrxlssrnr lu ccuR nes lotre$

ul,I

ro$Cu

t'LI

PTTEilt

llf

ItITt

ttLtt

tox?

TE

GOI

roil

ET

ollrrll

Ltlt3

Drxr

xlnolt

,E

sols

Cuilt*ume ;-Apollinrire tr

YJlllt

S:t

f*alcoll

ol Lt.

t02