Volumul II - Cuvântul · 2020. 11. 23. · Volumul II Rezina - 2011. 2 30 de întreb ri de-acas...

Volumul II

Rez ina - 2011

2

30 de întreb ri de-acas

Concept Tudor Ia cencoRedactor Elena Roman Machetare, design Elena Roman

Descrierea CIP a Camerei Na ionale a C ii30 de întreb ri de-acas (culegere de interviuri ale ziari tilor de la “Cuvântul”) / “Cuvântul”

pt mânal regional independent; concept Tudor Ia cenco. - Chi in u: ÎSFEP “Tipogra a Central ”, 2011

Vol. 2 - 2011, - 225 p. - 500 ex. - ISBN 978-9975-9723-8-3.

070(047.53)

T 83

Culegerea de fa cuprinde 24 de interviuri cu personalit i marcante din republic , originare din raioanele Orhei, Rezina, old ne ti i Telene ti, semnate de jurnali tii Tudor Ia cenco i Ion Cernei i publicate în paginile s pt mânalului CUVÂNTUL în perioada decembrie 2010 - noiembrie 2011. Intervieva ii r spund la 30 de întreb ri identice referitoare la activitatea lor profesional , via a personal , dar i cea social .

Proiectul „Educa ia activismului cet enesc prin eviden ierea, propagarea i stimularea ini iativelor civice inedite” cu genericul ”Ac iunea civic , cu cel mai mare impact” i un ciclu de interviuri cu genericul: „30 de întreb ri de-acas ” este realizat de CUVÂNTUL cu suportul Funda iei Est – Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei i Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agen iei Suedeze pentru Dez-voltare i Cooperare Interna ional (Sida). Mesajul apar ine redac iei i nu re ect neap rat punctul de vedere al nan atorilor.

3


PERSONALIT ILE REVIN ACAS ...

În prefa a la primul volum al culegerii “30 de întreb ri de-acas ” rturiseam cititorilor c rubrica “30 de întreb ri de-acas ” a fost lansat

în s pt mânalul CUVÂNTUL în prim vara lui 2007, cu scopul de a diver-si ca tematica ziarului, ind totodat i o încercare de a “readuce acas ” personalit ile originare de pe acest meleag, a contribui la consolidarea leg turilor lor cu ba tina, implicarea lor activ în restabilirea valorilor ma-teriale i spirituale ale inutului. Pe de alt parte, aceste publica ii, în opinia noastr , contribuie la popularizarea realiz rilor p mântenilor no tri în dome-niile lor de activitate - tiin , economie, cultur , art , educa ie etc. Ceea ce putem constata deja este faptul c rubrica a devenit una din cele mai apreciate de cititorii CUVÂNTUL-ui, care o urm resc cu aten ie i ne ajut s complet m lista viitorilor protagoni ti cu noi nume. Totodat , mai multe personalit i revin acas cu diferite ac iuni spre binele comunit ilor natale. De exemplu, în 2011, cunoscutul scriitor i pub-licist Tudor opa a editat, cu propriile cheltuieli, a treia carte despre satul s u de ba tin Chi canii-Vechi, Telene ti. „Dedic aceast carte vetrei str bune i cons tenilor mei, oameni vrednici i de isprav , înzestra i cu tr turi nobile – nes io i la munc , la carte i avere, cutez tori i one ti, de uneal i dârji la nevoie, ambi io i în a se realiza i veseli la petreceri. Satul Chi canii-Vechi a dat neamului multe min i luminate, care-i fac o deosebit cinste i faim în ar i în lume”, spunea autorul pentru CUVÂNTUL cu ocazia lans rii lucr rii în mai 2011, mai precizând c a donat prim riei tot tirajul c ii cu propunerea: “Vinde i-le, iar banii aduna i folosi i-i pentru amenajarea muzeu-lui satului”. Savantul Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, profesor universi-tar, originar din s. Pistruieni, Telene ti, demult se gândea s lase posterit ii istoria scris a satului natal. Interviul realizat pentru CUVÂNTUL la rubrica “30 de întreb ri de-acas ” a gr bit mult realizarea inten iei. Lansarea mono-gra ei “Istoria satului Pistruieni” s-a transformat într-o adev rat s rb toare a satului, la care au participat mul i cons teni, dar i somit i, colegi ai au-torului, originari din Pistruieni. Autorul argumenteaz necesitatea studierii multilaterale de c tre genera iile în cre tere a istoriei localit ilor natale, sub-liniind c „Omul nu poate s tr iasc numai cu zilele de ast zi sau numai cu frica viitorului necunoscut. El trebuie s cunoasc , s fac concluzii din lec iile trecutului s u personal, al familiei, al localit ii natale, neamului s u în ansamblu…” Anton Moraru a venit i cu alte ini iative pentru ba tina sa.

4


Academicianul Boris G in a contribuit la inaugurarea muzeu-lui satului natal Chi canii-Vechi, Telene ti, participând activ la lucr rile de reconstruc ie a bisericii din sat. De asemenea, gra ie Domniei sale, biblioteca din sat ast zi poart numele legendarului Andrei G in , membru al Sfatului

rii, care a votat Actul Marii Uniri din 1918. Pe parcursul ultimilor doi ani, la ini iativa savantului Boris G in la Chi canii-Vechi au fost organizate dou conferin e tiin ce dedicate primei atest ri documentare a localit ii, dar i personalit ilor care au realizat Actul Unirii i care au semnat Declara ia de Independen a Republicii Moldova. În acela timp, Domnia sa a mobilizat savan i de la Academia de tiin e a Moldovei la realizarea unui proiect practic de reanimare a legumiculturii cu fermierii din localitate. Satul Mincenii-de-Jos din raionul Rezina este o localitate de dimen-siuni modeste, dar cu urme adânci în istoria rii, gra ie faptului c este ba tina unor personalit i cu renume. Printre acestea i cunoscutul om de stat i mecenat Alexandru Cotru (secolul XIX), care timp de 12 ani a fost pre edintele Zemstvei Basarabene; doctorul în agricultur Veaceslav Afa-nasiev; sculptorul Veaceslav Cebotari .a. Eroul primului volum al culegerii “30 de întreb ri de-acas ”, dl Veaceslav Afanasiev, împreun cu al i doi cons teni, Dinu Po tarencu i Vladimir Afanasiev, au scris i au editat o monogra e despre localitatea de ba tin i personalit ile din partea locu-lui, au ini iat o campanie de adunare a mijloacelor pentru construirea în Mincenii-de-Jos a unei noi biserici. Alt erou al culegerii, doctorul în istorie Vlad Ciubucciu a donat un lot de c i bibliotecii din satul natal ipca, venind i cu un apel c tre autorit ile publice din raionul old ne ti s întreprind m suri concrete în vederea complet rii fondurilor de carte, transformarea bibliotecilor în centre verita-bile de informare i lectur … Acestea sunt doar câteva exemple care demonstreaz c ideea noastr începe deja s dea rezultate. Cu timpul, sper m, aceste ac iuni vor da roade i mai bogate…

Tudor Ia cenco, directorul s pt mânalului CUVÂNTUL

5


Mi-am propus s fac portretul colectiv al cet enilor Republicii MoldovaMihai Potârniche s-a n scut la 4 ianuarie 1951 în s. P rniceni, ra-

ionul Orhei. De i a absolvit Colegiul Na ional de Viticultur i Vini ca ie din Chi in u, întreaga carier i-a legat-o de fotojurnalism. În prezent este director al departamentului Fotomoldpres, post pe care l-a mai de inut între 2004-2006. Specializ ri: reclam , portret, peisaj, eseu fotogra c, colarizare i management în domeniu.

35 de expozi ii personale la Chi in u, Paris, Strasbourg, Die, Var ovia, Kiev, Bucure ti, Ia i, Oradea, Vaslui, Bârlad, Bac u, Negre ti Oa , Nyier-gyhaza, Odesa, Bruxelles. Contribuie cu crea ii proprii la apari ia mai multor albume i c i ilustrate cu fotogra i. În 1991 editeaz albumul de fotogra e “Acas . Amintiri…”, în 2006 - albumul “Acas . Portretele p mântului” i lanseaz CD-ul “Acas . Ardere. Fr mânt. Rena tere”, în 2011 - albumul „Acas . Revenire”.

Membru al Uniunii Arti tilor Plastici din Moldova (2005), al Uniunii Jur-nali tilor din Moldova (1972) i al Uniunii Arti tilor Fotogra din Moldova (1995), Laureat al Confedera iei Jurnali tilor din CSI (1993), Maestru în Art al Republicii Moldova (1993).

6


1. Domnule Mihai Potârniche! Ce în elege i Dvs. prin no iunea „acas ”?- Acas este universul care mi-a marcat, pentru totdeauna, via a, inclusiv

crea ia în domeniul artei fotogra ce. Acas e mesajul ce-l con ine o mare parte din fotogra ile mele. Acestea sunt ca o chemare acas a ec ruia dintre cei care le privesc. E ca o invita ie de a asculta vocea dorului de p rin i, de locul în care ai fost adus pe lume i ai copil rit, de sine, cel care ai alergat descul pe iarb verde. E o revenire la str buni, la r cini...

a c primul album, pe care l-am editat în 1991, nici nu s-ar putut s -l numesc altfel decât „Acas . Amintiri...”. La fel cum i pe al doilea, editat în 2006: „Acas . Portretele p mântului”. Iar CD-ul lansat în acela i an are drept pilon tematic urm toarele no iuni: „Acas . Ardere. Fr mânt. Rena tere”.

2.Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul? - Dup mine, caracterul omului este ceea ce subîn elege în eleapta ex-

presie „cei apte ani de-acas ”. Pentru c acolo, în spa iul în care au trecut ace ti ani ai vie ii tale, - al turi de p rin i, de fra i i surori, de câmpii i ape, de copaci i ori - se formeaz temelia moral i spiritual a in ei tale. Ace ti ani i-am tr it în satul natal P rniceni, a ezare de o fascinant frumuse e, care, în timpul copil riei mele, a fost platou de lmare al Stu-dioului „Moldova- lm”. Acea romantic atmosfer de atunci m-a f cut s îndr gesc aceast art vizual – cinematogra a, - iar ulterior - i fotogra a. Timp de câ iva ani, i-am studiat alfabetul, p trunzându-i i multe secrete. Marele meu noroc a fost c , imediat dup satisfacerea serviciului militar, m-am pomenit invitat la lucru de redac ia s pt mânalului „Cultura”, în fruntea c ruia se a a marele poet- lozof Victor Teleuc . Acolo, între im-portan i oameni de cultur i literatur , am f cut o mare i pre ioas coal – cea a perceperii valorilor noastre na ionale. Regretatul pictor-caricaturist Dumitru Trifan a contribuit mult la modelarea viziunii mele artistice asupra lumii înconjur toare.

3.Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a comu-nit ii natale?

- Mama mea, Ana, de ba tin din satul vecin Piatra, a fost femeie simpl i lucra la câmp. De multe ori m duceam cu ea la pr it. Mi-au r mas pân acum în memorie ecourile acelor v i i diversele voci i melodii str bune cântate de unele

tence... Tat l meu, Simion, era de ba tin din P rniceni. În 1939, a absolvit coala special de medicin B neasa Bucure ti, specialitatea felcer-ginecolog.

A lucrat la Br viceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Brani te, Ivancea, P rniceni. Era un om de o bun tate rar , specialist foarte pre uit i stimat oriunde a lucrat. Cutreiera satele pe jos, mergând la to i bolnavii care-i cereau ajutorul.

7


4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Zilele de hram, de „Sfântul Dumitru”, când casa noastr se umplea cu

rude i prieteni de familie, iar ograda – cu c ru e i cai. Erau nemaipomenit de frumoase acele întâlniri! Pân la urm , se transformau într-o adev rat s r-

toare – cu setea de comunicare a oamenilor care nu s-au v zut o vreme, cu masa înc rcat cu bucate tradi ionale, cu jocul din mijlocul satului i splendi-dul ritual de scoatere a fetelor la joc... Prin clasa a cincea, anume la joc m-am îndr gostit pentru întâia oar ... Era o fat din alt sat, dar aceast prietenie a noastr a durat mul i ani... Din aducerile aminte despre casa p rinteasc face parte i via, cu toat rânduiala facerii vinului de cas , apoi i coliba, cu p tu-cul din nuc i, desigur, carto i cop i pe j ratec. Poate anume acest segment al memoriei m-a îndemnat s am via mea. Am construit la St uceni o cas -vil , am cump rat 15 ari de p mânt pe care am s dit i vi -de-vie. Vinul îl fac dup toate regulile vini ca iei i, în mare parte, îl dau de poman în memoria

rin ilor mei i a fratelui mai mare Ion.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc în satul natal în ultimele decenii?

- Secolul XXI a intrat i în sate, inclusiv în P rniceni, cu multe din reali-rile sale tehnice, u urând via a oamenilor. S-au construit case mai ar toase,

s-au asfaltat drumuri, s-au instalat conducte de gaz i ap , telefonia a devenit ceva obi nuit, a ap rut televiziunea prin cablu i calculatoare conectate la Inter-net, ceea ce este foarte bine. Dar mie mi-i dor de satul copil riei mele, cu case

trâne ti, cu ulicioare înguste i întortocheate, cu pecetea pietrei pe garduri...

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva în istoria localit ii natale nu-mele unor personalit i din partea locului, cine, în opinia Dvs., ar merita aceast onoare?

- O merit to i cei care au participat în cele dou r zboaie mondiale i, mai ales, cei 32 de b rba i din P rniceni, care au c zut pe câmpurile de lupt ale ultimului r zboi. O merit i dou familii de gospodari – a lui Tro m Sandulescu i a lui Ion Stra nei, - care au fost deportate în Siberia în 1949. i Gheorghe

Prodan – fost înv tor, director de coal , primar. i Mihail Potârniche (unicul fecior al n na ilor de cununie ai p rin ilor mei) – un extraordinar pedagog, om de o rar bun tate i în elepciune, director de coal , primar. Fratele mai mare, Ion Potârniche – i de ce nu?! – care a lucrat i agronom- ef în gospod ria agricol din sat i care a devenit unul dintre cei mai activi membri ai cenaclului literar „Izvora ” de la Orhei. Apropo, multe dintre epigramele lui au ap rut în paginile unor publica ii raionale i republicane, apoi i în volumul „Furnic -turi”. Ar mai merita Elena Palanciuc, medic- ef al Spitalului Raional Orhei.

8


7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Nu am fost nici printre unii, nici printre al ii.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Întâi de toate, mormintele str bunilor. La P rniceni sunt înmormânta i

buneii, p rin ii mei i fratele mai mare. Acolo tr iesc sora Parascovia i fratele mai mic Alexandru. i, desigur, frumoasa vale a copil riei mele... Merg încolo de Pa ti, de Cr ciun, de hram...

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- Onest. Su etist. Iubitor de vatr , de neam i demnitate.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Da.

11. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Dup mine, no iunea de lider înseamn persoana dominant într-un grup de

oameni. Aceast calitate, pe care consider c o posed, am acumulat-o întreaga mea via de pân acum, zi de zi. Datorit ei, în 1997 am izbutit s organizez, în cadrul Agen iei Moldpres, departamentul Fotomoldpres cu Salonul Euro-fotoart, care în scurt timp a devenit un centru na ional al fotogra ei artistice i de pres . Am reu it s adun în jurul meu o puternic echip de fotogra i,

împreun , am pus baza unei arhive foto cu cele mai importante i semni ca-tive evenimente din via a Moldovei, priveli ti din natur , cu imagini din cele mai frumoase localit i, precum i ale multor monumente de istorie i cultur . Proiectul „Portretul neamului”, care reprezint un portret colectiv al cet enilor Republicii Moldova i a fost lansat chiar în prima zi a mileniului III, a devenit o istorie imediat a rii, cu personalit i „de la vl dic pân la opinc ”.

12. Cum i de ce a i ales cariera de fotograf?- În 1970, am absolvit Colegiul Na ional de Viticultur i Vini ca ie din

Chi in u, specialitatea vini cator. Paralel, am practicat arta fotogra c . Dup absolvirea colegiului, am fost invitat la redac ia ziarului raional „Munca pa -nic ” din Str eni, ca reporter foto. De i am fost cali cat drept cel mai bun degustator de vinuri al promo iei mele de la colegiu i a putut face o carier în domeniu, am acceptat aceast nea teptat invita ie la Str eni. Acum pot spune cu toat certitudinea c nu regret deloc.

13. Cu ce V mândri i?- M mândresc cu cei doi feciori ai mei, Dan i Nicu, cu cele 32 de expo-

9


zi ii personale, pe care le-am avut în Moldova, dar i peste hotare, cu multele albume foto, pe care le-am editat pe parcursul anilor i cu prietenii pe care îi am i la care in.

14. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în interminabilele dispute în jurul denumirii limbii materne i istoriei na ionale?

- Savan ii din republic i din alte ri i-au spus verdictul. Dup care inea de competen a i bunul sim al Parlamentului R.Moldova de a-l adopta i a-i da valoare constitu ional . Limba pe care o vorbim e român i punctum!

15. Care sunt principiile de via ale lui Mihai Potârniche, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Sunt un om direct, obi nuit s spun lucrurilor pe nume. Nu accept minciuna. 16. Prietenii, colegii V-au tr dat vreodat ?- Nu.

17. A i avut în via momente de care nu V place s V aminti i?- Pe parcursul anilor, am avut diferite momente, dar nu v d nici un motiv

de ce s nu mi le amintesc. Doar ele fac parte din via a mea i, ecare în parte, îmi poate da o lec ie cum s procedez pentru a nu mai c lca pe grebl .

18. A i f cut în via i politic ?- Indirect - da. Prin mesajele pe care le-am incifrat în fotogra i, adresându-le

cititorilor i spectatorilor. Principalul dintre acestea a fost ca ei s i iubeasc mântul i neamul.

19. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ulti-mul timp?

- Deocamdat – nimic. Politica moldoveneasc „joac t nica” pe loc, deoarece nu avem o elit a clasei politice. Democra ia, pe care atât de mult ne-am dorit-o, ne-a g sit, de fapt, nepreg ti i. Pentru a bene cia din plin de prerogativele ei, sunt necesari cât mai mul i oameni cu adev rat cul i i inteli-gen i. La noi sunt prea pu ini pentru „a urni carul din loc”. Vedem c , practic, toate fostele republici sovietice unionale se confrunt cu aceea i problem la capitolul clasa politic . Cei peste 70 de ani de dictatur comunist au reu it s distrug p tura nobil a popoarelor din aceste republici.

20. Dac Cel de Sus V-ar oferi fericita ocazie s tr i din nou cele mai notorii evenimente din via , care ar acestea?

10


- Ziua de 8 septembrie 1988, când în incinta Teatrului „Licurici” din Chi-in u a fost vernisat prima mea expozi ie personal cu genericul „Acas ”.

Nu mi-e ru ine s recunosc c am plâns de bucurie când am v zut atâta lume venit la deschiderea ei, de i în ziua aceea a fost o ploaie toren ial ... Am plâns de bucurie v zând-o pe maic -mea intrând cu un m nunchi de ori de câmp adus de la P rniceni, iar al turi de ea - sora i fra ii mei... A fost o zi deosebit de scump pentru mine i din motiv c , pentru întâia oar , crea ia unui fotograf a fost propus la Premiul de Stat al Republicii Moldova. Onoarea deschiderii expozi iei mi-a fost acordat de ministrul Culturii, Grigore Cu -nir. O apreciere dintre cele mai cople itoare a imaginilor prezentate a f cut-o cunoscutul scriitor Spiridon Vangheli. Nu m pot re ine s nu citez cel pu in o fraz : „Mihai Potârniche las la o parte falsitatea, aceast dorin a omului de a ar ta frumos, înl tur masca i coboar în adâncurile su etului, pentru a scoate la suprafa caractere, în area i pr bu irea omului, arderea lui pentru ceea ce numim via ...”.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni?- Cu p rere de r u, nu.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Potârniche?

- Oric rui u, mai devreme sau mai târziu, îi vine timpul însur torii. Al meu a venit pe când aveam 22 de ani, în spiritul tradi iilor poporului nostru.

23. În ce domenii activeaz copiii Dvs.?- Cei doi i, Dan i Nicu, au fondat la Chi in u un centru de computere -

Doxy Terra. Fiind b ie i harnici, muncesc mult i, cum se spune, afacerea le merge. Printre altele, anume ei sunt principalii sponsori ai expozi iilor mele de art fotogra c , acestea necesitând cheltuieli mari.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- În tihna i farmecul naturii, la St uceni, unde am o vil cu beci, c min i

saun i unde îmi adun copiii i nepo ii, prietenii. Acolo m izolez atunci când am nevoie s lucrez asupra vreunui nou proiect. E un loc ce-mi aminte te de casa p rinteasc ...

25. Cine este omul care V cunoa te cel mai bine?- Scriitorul Spiridon Vangheli. Ne leag o prietenie cu totul aparte.

26. În casa Dvs. ce bucate i b uturi sunt preferate?

11


- R citura cu m ligu i vinul pe care-l fac din poam crescut în propria vie.

27. Aminti i-v câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Cred c ar cele dou expozi ii de propor ii, vernisate în 2001 i 2006 la

Centrul Expozi ional „Constantin Brâncu i” al Uniunii Arti tilor Plastici din R.Moldova, sala mare. În cadrul lor, am prezentat fotogra i de dimensiuni mari, asemeni tablourilor. În baza acestora, am fost primit în rândurile aces-tei prestigioase uniuni de crea ie. Pentru mine au însemnat mult i alte dou expozi ii, acestea vernisate la Palatul Consiliului Europei de la Strasbourg (în 1995 i 2001), dar i o expozi ie vernisat în beciul unui mare produc tor de vinuri din ora ul francez Die (anul 1996).

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R. Moldova ca s corespund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Dac ne-ar ajunge în elepciune i r bdare s alegem grâul de neghin , cred acest lucru s-ar putea întâmpla chiar i pe parcursul doar a unui deceniu.

29. Cât de real , în opinia Dvs., este solu ionarea diferendului trans-nistrean?

- Acum, când Ucraina s-a apropiat de Moscova i s-a îndep rtat de Uniunea European , cred c ansele solu ion rii diferendului transnistrean sunt destul de reale. În plus, pare-se c i Uniunea European e dispus ca niciodat pân

12


acum s aplice pârghiile sale de in uen asupra Rusiei, pentru ca problema în cauz s e solu ionat pozitiv.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat cons tenilor i tuturor citito-rilor no tri?

- Cons tenilor mei le-a dori s i hot rasc destinul atunci când li se ofer dreptul de a-l decide. Asta ar însemna s se gândeasc în modul cel mai serios la ziua de mâine a copiilor, nepo ilor i str nepo ilor lor, la întoarcerea acas a celor pleca i s i câ tige pâinea prin str in i, dar i perspectiva de a trans-forma satul într-o localitate modern . Rena terea vetrei noastre str mo ti, a întregii Moldove poate avea loc doar cu vrerea i participarea noastr , a tuturor cet enilor ei. Împreun noi putem f uri o via mai bun .

10 decembrie 2010

13


În 1963 am creat organiza ia “Moldova liber ”, dezb team

problemele de limb ...Doctorul în tiin e istorice, profesorul universitar, omul de teatru i de

litere Teo-Teodor Mar alcovschi este o personalitate deosebit : din avia ie trece în înv mânt, apoi fondeaz un teatru la B i, scrie versuri, piese, continu s predea în înv mântul superior i nu abandoneaz domeniul cercet rilor tiin ce. S-a n scut în aprilie 1938 în s. Dobru a, comuna Negureni, jud. Orhei, România. A absolvit coala pedagogic din Soroca, coala profesional militar de avia ie, Universitatea de Stat din Chi in u,

Facultatea de istorie - studii nalizate în 1966. Dup ce a lucrat inspector la Direc ia coli Superioare a Ministerului Înv mântului din RSSM, apoi – asistent, lector la Institutul Pedagogic de Stat „A. Russo” din B i, director (fondator) al Teatrului Moldovenesc muzical-dramatic „V. Alecsandri” (la moment: Teatrul Na ional „V. Alecsandri”), lector, lector superior, docent, profesor la Universitatea de Stat „A.Russo” din B i.

Eminent al For elor militare de avia ie din URSS, membru de onoare al Asocia iei tiin ce a tuturor institu iilor de înv mânt superior din Armenia.

Hobby: ah, pian, versuri, piese, publicistic .

14


1. Stimate dle Mar alcovschi! Ce subîn elege i prin no iunea acas ? - Se pare c este o no iune fugitiv , ca în impresionism. La început include

numai mama. Apoi urmeaz casa p rinteasc , satul. Dup ce ie i din ba tina natal devine mai complex prin aderen a la limb , istorie i civiliza ie na io-nal . S presupunem c am revenit dintr-o c torie astronautic . În cazul dat acas ar însemna planeta albastr , pe care locuim. Dar de ecare dat bazicul no iunii o constituie casa p rinteasc .

2. Cine V-a predat primele lec ii, care V-au marcat caracterul i viitorul?- Mama mea, Alexandra. La un moment se include tat l meu Iacob. Atunci

când ni s-au luat cu for a patru hectare de arin (dou loturi i un sector) în kolhoz, tata zise: „Aici viitor nu mai exist . Din „trudozile” nu po i supravie ui. Trebuie s faci carte”.

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a co-munit ii natale?

- Mama provine din r ze i (s. Z icani, cu o biseric în vale, situat în locul unde cote te oseaua spre Telene ti). Bunelul Vasile, ul lui Vasile Zapiatnic a participat la opera iile primului r zboi mondial, ajungând i în „plenul aus-triac”. Mâca Liza Vârlan-Zapiatnic vine din Mih la a, sat r ze esc – în acest sat am rude, dar nu le cunosc. Bunelul Vasile este înmormântat în cimitirul de la Z icani, bunica Liza – în cel de la S teni.

Pe linia tatei provenen a e polono-român . Un document din 1862 atest demersul unui func ionar public, V.K.Osinsky privind men ionarea pisarilor Mar alcovschi (plasa Sama cani) i Golincovici (plasa C ne ti) pentru sârguin . Comitetul de Statistic din Basarabia le elibereaz Foi de laud i câte 10 ruble în argint (Arh. Na . a RM, fd.151, dos.106). Bunelul F nache s-a c torit cu Fr sâna Untur , r ze din Cotiujeni. În 1914 se str mut din Chirileuca, Flore ti în Dobru a, comuna Negureni. În cimitirul s tucului sunt înmormânta i: str bunelul tefan, bunelul F nache, mâca Fr sâna i

rin ii mei.Tata a lucrat înv tor la Nuc reni, Chersac, Negureni i Dobru a.

4. Ce lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Sem toarea vopsit în verde, bri ca construit de tata, ambele ulterior

luate cu for a în kolhoz, beciul plin întotdeauna cu produse alimentare, stativele ruite de bunici, la care mama esea pânze, rumbe i oluri.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la ba tina Dvs. în ultimele decenii?

15


- Schimb ri?! Au fost scoase toate viile din jurul s tucului. S tucul a r mas locuitori.

Gârla copil riei, cu ap limpede în galben a secat, indc târ eienii au ridicat un baraj. Tot ce era viu din albia râule ului Dobru a a disp rut, zona a secat. P cat!!! Râule ul a fost un a uent del din stânga al R utului.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva în istoria localit ii natale nu-mele unor personalit i din partea locului, cine, în opinia Dvs., ar merita aceast onoare?

- ranul cu mâinile cr pate. În Republica Moldova nu exist nici un mo-nument al acestui personaj. Loc ideal de plasare ar bifurcarea Sorocii.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Prin anii patruzeci-cincizeci ai secolului al XX-lea nu eram implica i în

activit i ob te ti - au fost timpuri prea grele. În timpul serviciului militar am montat dou coruri: primul în Râlsk, regiu-

nea Kursk, Rusia i al doilea în Oziornoie, regiunea Jitomir, Ucraina (acesta a ocupat locul II între 18 colective ucrainene). Universitatea de Stat din Chi in u (acum USM) m eviden iaz : prim-vicepre edinte al sindicatelor universitare, pre edinte al Asocia iei tiin ce a studen ilor universit ii (pân la mine i dup , aceast func ie era ocupat numai de lectori).

8. Ce V mai leag de satul natal?- Casa p rinteasc vândut , colacul fântânii din vale i cimitirul ve nic trist.

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.? - Curat la mâini, cinstit, investit cu aptitudini profesionale i, nu în ultima

instan , priceput în arte (literatur , teatru, muzic , pictur , arhitectur , sculp-tur etc.).

10. Considera i c ave i calit i de lider?- În genere nu, doar la nevoie.

11. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Situa iile concrete, necesitatea stringent . Interesul meu ine de domeniul

cercet rii.

12. A i început activitatea în calitate de înv tor, a i cunoscut apoi în de aproape i o specialitate militar . Cum i de ce a i devenit istoric?

- În august-noiembrie 1958 am ocupat func ia de înv tor la coala de

16


apte clase din Negureni, dup ce absolvisem coala pedagogic . Urm serviciul militar în avia ie. Am absolvit coala profesional de radiotehnic cu brio, devenind instructor la o coal similar din Jitomir i în regimentul aviatic de bombardament strategic cu raz mare de ac iune – aparate de zbor Tupolev-16 sps.

În 1961 depun actele pentru concurs la Facultatea Pedologie i Biologie a Universit ii de Stat din Chi in u. Acolo am întâlnit colegi de la coala pedagogic , care m-au convins c Facultatea de Istorie e mai de perspectiv . Am procedat la fel i nu regret. Aici am fost audient al profesorilor de mare calitate: acad. Iachim Grosul, acad. Ilia Budak, prof. univ. Rudolf Enghelgsrd, prof. univ. Mihail Muntean, conf. univ. Vladimir Potlog, conf. univ. Constantin Drahenberg, conf. univ. Lev Ka -Cezza, lector univ. Iosif laien .a. Prof. univ. Mihail Muntean din anul doi m face s cercetez actele medievale din arhivele statului. În colaborare cu acest savant la anul IV public prima lucrare tiin i- c despre rupta i, dânsul a coordonat teza mea de licen (anul V) i teza de

doctorat despre r ze i – o tem controversat i mereu ocolit de speciali ti.

13. Cu ce lucruri se mândre te în mod aparte istoricul Teo-Teodor Mar alcovschi?

Cu pilotul-cosmonaut Gheorghe Greciko (în stânga)

17


- Elabor ri tiin ce în domeniul ob tii dev lma e (r ze ti), peste 100 de lucr ri, inclusiv dou studii monogra ce. Fondator al Teatrului Na ional „Vasile Alecsandri” din B i (primul director) cu celebrii actori Mihai Volontir, Mihai Ciobanu, Pelagheia Potâng , Vasile T bâr .a. Printre actori se a au i p mânteni: Mariana Muradu din Ine ti i Mihai Grecu din Ciocâlteni, Iulia umanschi din Telene ti.

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei R. Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Prea mult oper m cu termenul „limba o cial ”. Normal ar s spunem lucrurilor pe nume – limba român , pentru c acesta este purul adev r tiin-

c. Cât prive te Istoria R. Moldova, trebuie s inem cont de ideea c o a a disciplin , s zicem colar , nu poate exista din simplul motiv c ea începe din 1940 sau, cel mult, din 1924 i exclude mileniile anterioare. Corect e Istoria Românilor, adic a popula iei titulare din RM, cu aplicarea elementelor istoriei etniilor conlocuitoare.

Aceste dou chestiuni nu pot scoase la referendum. Deciziile nale apar in exclusiv speciali tilor în materie de limb i istorie. La noi, îns , din p cate, de aceste lucruri se ocup politicienii.

15. Care sunt principiile de via ale dlui Teo-Teodor Mar alcovschi, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- E o întrebare ce ine de moral în genere. În aceast privin neamul nostru a elaborat foarte multe. E altceva c str inii s-au str duit din r sputeri s ne de-ruteze de la ceea ce s-a acumulat. Vorba e de a munci insistent, de a- i cunoa te limba, istoria, valorile na ionale, de stima reciproc , bunul sim , dragoste fa de ar i neam. Fiecare din noi cunoa te excelent care sunt principiile de via .

mâne s le respect m.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Mai pu ini m-au tr dat, majoritatea îns r mân deli rela iilor controlate

de timp.

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Via f rat ri nu exist . Este o axiom . De aceea ecare om este obli-

gat s i revad insuccesele, cu efectul ie irii din impas. Aici ecare din noi trebuie s e priceput.

18. A i f cut în via i politic ?

18


- Am participat în via a politic . Fiind student al Universit ii din Chi in u, împreun cu Andrei Crijanovschi i înc 15 tineri am creat o organiza ie ilegal , „Moldova liber ”. A existat din 23 martie 1963 pân în octombrie 1964. Era un protest împotriva nedrept ilor care ap sau asupra b tina ilor, ne exprimam împotriva tentativei de a str muta monumentul lui tefan cel Mare în scuarul de lâng cinematograful „Chi in u” (azi Uniunea Cinea tilor) etc. Depuneam ori la monumentul lui tefan cel Mare i la bustul lui Eminescu din Aleea

Clasicilor, tip ream foi volante... În dezbatere se luau problemele de limb . În toamna anului 1964 dase de urmele noastre securitatea, dar organiza ia era deja des in at . Mai încoace, am fost membru al Consiliului Na ional al Congresului Intelectualit ii/Congresului Democrat Unit/Partidului For elor Democratice i lider în municipiul B i.

19. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ultimul deceniu?

- Admir Decretul semnat de Mihai Ghimpu, pre edinte interimar al Republicii Moldova, privind declararea Zilei de ocupa ie (28 iunie 1940) i condamnarea crimelor sovietice fa de neamul meu. Nu-mi place a area la putere a comu-ni tilor lui Voronin. M bucur nespus de mult c raionul Telene ti voteaz pentru democra i(!!!).

20. Dac Cel de Sus V-ar da ipotetica ans s tr i din nou, atunci care ar cel mai notoriu eveniment din via a Dumneavoastr ?

- Fiecare om trebuie s fac fapte pe m sur pe tot parcursul vie ii reale. Ei, ne imagin m: a i reduce zigzagurile ira ionale din via , a i deschide înc

un Teatru Na ional, a i publica toate manuscrisele (Istoria Românilor, Teatrul Universal, Dramaturgia Universal în trei volume, Cultura i Arta Clasic Antic : Grecia i Roma, Cultura i Arta Universal ).

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni?- Din p cate, aici sunt s rac. De pe cele dou maluri ale pâr ului Dobru a i

cele dou rânduri de case ale s tucului Dobru a au ob inut diplom de licen fratele meu Du a (biologie i chimie, decedat în 1967 în urma unei avarii), Lidia Chiricenc (licen iat în medicin , infec ionist în Nisporeni) i eu (licen iat în istorie , doctor în tiin e i audient în laboratorul Teatrului de Art din Moscova).

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Mar alcovschi?

- Sentimentul afec iunii i coinciden a intereselor. Din p cate, so ia mea, Ecaterina, lolog ra nat a decedat de o leucemie crud .

19


23. În ce domeniu activeaz ul Dvs.? - Sergiu este licen iat în psihologie. La moment nu activeaz din motive

obiective.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- În genere, pentru un intelectual angajat timpul liber este o categorie abs-

tract . Pe m sura scurgerii lui devine tot mai de citar. De aceea devine insistent un intermediar dintre mine i calculator...

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Omul?... Studen ii mei! Sunt mul i i capabili - cu unele excep ii.

26. În casa familiei Mar alcovschi care bucate i b uturi sunt cele preferate?

- O întrebare mult incomod ! Oricum: ciorba cu bor de cas , tocana, cârna ii de cas , pl cintele „rufoase”, cighirii, apa mineral . Ei, i restul ce mai cade.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs. teatral .- Am fost numit director al Teatrului Na ional „V.Alecsandri” în curs de

instituire. Contactul cu artele schimb omul în mare m sur . La via a obi nuit este ata at via a artistic . Ceva fantastic! Trupa a montat spectacolul Esop de Figeiredo. În rolurile titulare erau angaja i Mihai Volontir (Esop), Pelaghia Potâng (Anca), Mihai Gârnu (Xantos), Lidia Noroc-Pânzaru (Meli), Vasile

bâr (Agnostos). Observa i: actori extrem de talenta i. Maestrul Anatol Pânzaru, regizor- ef al teatrului, pune accent în spectacol pe tragic i substituie tragicomicul operei dramatice. Am hot rât s facem premiera la ar . To i eram alarma i ca nu cumva spectatorii de la ar s ias din canonul conceptului regizoral. La un moment propun o solu ie: s ies în fa a spectatorilor cu unele explica ii, ceea ce în teatrul contemporan nu se mai întâmpl .

Totu i, varianta propus a fost acceptat . Zic: stima i spectatori, v propunem o premier a trupei b ene. Avem o singur rug minte: s ave i în vedere c spectacolul reprezint o adev rat tragedie a unui sclav din Grecia antic . V rug m s tr i toate scenele împreun cu actorii teatrului.

A fost o premier clasic . Aplauze la locul potrivit. A a suntem noi, b ti-na ii acestor locuri!

Câteva cuvinte despre celebrul actor Vasile T bâr (decedat în ianuarie 2004). Toat familia mea pleac în ospe ie la Z icani, Râ cani. Vine s ne vad tanti Oli a. Observ c are o mic tain cu mama-soacr . A u c dânsa are un b iat, care a fost exmatriculat de la actorie pentru ceva neiesen ial (o fraz „na ionalist ”). i tanti Oli a dorea s -l ajute s se aranjeze în teatru. Zic

20


problema poate reglat mâine, duminic , la pescuit (a asem c Vasile era un pescar realizat). Cum era normal, dânsul veni mai devreme. Mi-a pl cut i-l invit pentru mar i la teatru. L-am pus pe scen în fa a Consiliului artistic.

Primul care l-a apreciat a fost Mihai Volontir.Curiozitatea îns a urmat. Vasile T bâr joac primul rol al unui personaj

din Esop care nu are text, pe Agnostos. Rol complicat, dar realizat talentat. De aici porne te cariera acestui actor de teatru i cinema.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui Republicii Moldova ca s cores-pund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Formal vre-o 5-7 ani. E mai greu de ref cut con tiin a b tina ilor, care a fost scenarizat special s -i e oportun propriului destin.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real este acest obiectiv?

- Aici e un drum lung i anevoios. Putem a tepta conservarea acestui nor pe o durat de timp lung , indc domin interesele geopolitice ale Rusiei, deloc favorabile Republicii Moldova.

30. Ce a i mai dori s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor din regiunea Orhei?

- Nicicând s nu uit m c suntem orheieni! Orheiul este un ora foarte vechi i uitat de civiliza ia contemporan . Dac s-ar construi o cale ferat Flore ti-

Orhei (pe vechiul leah), apoi lucrurile pot înviorate. Plec ciune Orheiului i orheienilor mei dragi!

01 ianuarie 2011

21


Unde este patria, acolo este bineIon Xenofontov s-a n scut la 15 februarie 1977 în s. Echim i, raionul

Rezina. A absolvit Facultatea de Istorie a Universit ii de Stat din Moldova, în 1999, ind de in tor al medaliei “Student eminent”. Ulterior, la facultatea de Istorie i Filoso e, Universitatea „Babe -Bolyai”, Cluj-Napoca, România face studii aprofundate de Istorie Oral -Istoria Mentalit ilor (1999-2000), iar în 2006 sus ine teza de doctor în istorie.

Dup studii, revine în ar . Activeaz în calitate de consultant în Consiliul Suprem pentru tiin i Dezvoltare Tehnologic al Academiei de tiin e a Moldovei (consilier de stat), iar din 2008 pân în prezent este secretar tiin-

c la Institu ia Public “Enciclopedia Moldovei” i, prin cumul, cercet tor tiin c la Academia Militar a For elor Armate “Alexandru cel Bun”.

În 2009 este decorat cu medalia “Meritul civic”. În ajunul actualelor rb tori de iarn , inclusiv gra ie lucr rii ce vizeaz r zboiul din Afganis-

tan, devine laureat al concursului na ional de sus inere a tiin ei “Tân rul savant al anului 2010”. Autor a peste 30 de lucr ri tiin ce de însemn tate na ional i interna ional .

22


1. Dle Xenofontov! Ce subîn elege i prin no iunea „acas ”?- Unul din principiile de via al oportuni tilor, destul de evident în zilele

noastre, este ceea ce spunea înc p rintele comediei grece ti Aristofan (456 î.Hr.–386 î.Hr.) Ubi bene, ibi patria, adic , unde este bine, acolo este patria. Eu pun la baz îns un alt principiu: Ubi patria, ibi bene, adic , unde este patria, acolo este bine. Cu alte cuvinte, pentru mine no iunea de „acas ” este spa iul, timpul, aerul i oamenii cu care m identi c.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Primele lec ii ale vie ii mi-au fost date de p rin ii mei (Galina i Valeriu),

care m pov uiau cu grij ca s nu uit c sunt om, tr iesc printre oameni i tot ce fac s e pentru oameni, de aceea nu este întâmpl tor faptul c cercet rile mele în domeniul istoriei sunt axate pe valorile general umane, pentru care omul constituie fondul i forma universului tiin c.


- Din p cate cunosc foarte pu ine despre ei. Ambii au fost oameni simpli de la ar , care î i câ tigau existen a prin mult munc . Mama a plecat la Dumnezeu, pe când aveam 6 ani. O in minte ca cea mai frumoas i ginga in de pe p mânt, pe care o a teptam acas cu mare ner bdare, deoarece tot

timpul îl petrecea muncind pe câmp. Tata a plecat i el în lumea celor drep i în aprilie 2006. Mi-a fost cel mai bun prieten i sfetnic. in minte i acum itinerarul de zeci de kilometri pe care îl traversam pe jos, pe un drum direct dinspre Echim i spre Râbni a, la a a-numita „bere”. De fapt, î i f cea mici rezerve nanciare pe care le consuma cu mine într-o atmosfer agreabil ; eu consumam un suc, iar el o bere „Jiguliovskaia”. Pe parcursul drumului îns ne între ineam cu o mul ime de pove ti, unele cu o puternic tent educativ .

Pe liera mamei am avut ni te bunici foarte blânzi i în elep i – Vera i Eremia. Ambii au fost marca i de cea de-a doua con agra ie mondial , de foamete, colectivizare etc. Bunicul, veteran al celui de-al Doilea R zboi Mondial, ne povestea deseori nou , nepo ilor, secven e din luptele militare. Solda ii, ne povestea el, contrar dispozi iilor o ciale, uneori ridicau mâna sus, demonstrându-le astfel adversarilor (nem ilor) câ i copii le-au r mas acas , a a încercând s capete o ans de a cru i. În multe cazuri i ger-manii „povesteau” sovieticilor, tot prin mijloace nonverbale, despre starea lor familial . Ca rezultat, se produceau schimburi de rafale false, deasupra capului, inducând în eroare superiorii militari i evitându-se astfel moartea combatan ilor din ambele tabere.

Pe bunicii dup tat , din p cate, nu i-am cunoscut. Tata s-a n scut în 1942,

23


în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, în Ekaterinburg (Sverdlovsk) i primele imagini pe care i le amintea erau de la orfelinat...

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Sfaturile i chipul p rin ilor, cuiburile de rândunici de sub strea in i

nucul din fa a casei.


- Ele se încadreaz cu situa ia general din republic . O pendulare între trecut, prezent i viitor. Exodul masiv de popula ie, în mod special al tinere-tului. Schimbarea de mentalitate, dar i conservatorismul ideologic de esen sovietic . Pierderea unor valor perene: h rnicia i bunul-sim . Toate acestea îns nu umbresc i realiz rile unui segment al popula iei, care treptat se acomodeaz noilor condi ii socio-economice. Nu-i înt mpl tor faptul c deja apar mici întreprinz tori (produc tori), comercian i, deosebi i de vânz torii magazinelor sovietice cu chip în crit, indiferen i la cerin ele consumatorului etc. Cel mai mult m doare c „Lumini a” (o re ea comercial de c i) din sat este transformat în bar. Pentru mine era un templu al cunoa terii, unde investeam toate micile mele economii.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, memoria unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Sunt mai multe personalit i din Echim i care ar merita cele mai mari onoruri.

Dar dintre toate a înve nici numele lui Elefterie Sinicliu, care în 1917 era unul dintre cei mai tineri (n scut în 1895) deputa i în Sfatul rii, ales din partea jude ului Orhei, care a votat Unirea Basarabiei cu România.

Cea de-a doua personalitate pe care a nominaliza-o este bunica mea Vera, care a decedat în 2009 la onorabila vârst de 90 de ani. O femeie în eleapt , harnic , care a crescut i educat mai mul i copii i nepo i. Unii dintre veri orii mei (nepo ii ei adic ) o numeau/numesc mama Vera. Este întruchiparea omului de la ar , cu fric de Dumnezeu, harnic, iubitor de familie i neam.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Probabil c cei mai indica i s se pronun e asupra acestui aspect ar

colegii, profesorii.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?

24


- S e mai de tept decât mine.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- i da, i nu. Am citit undeva c n-are importan în ce domeniu activezi,

principalul e s perseverezi i s nu ro ti pentru ac iunile pe care le-ai f cut. Iar dac e s pierzi, atunci s e doar într-o competi ie corect i inteligent .

10. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Triada: oamenii, via a i cartea.

11. Cum i de ce a i preferat istoria i tiin a? - Probabil, în descifrarea motiva iei de alegere a istoriei i tiin ei, urmeaz

apel m la interpret rile b trânului Sigmund Freud (1856–1939). Acesta considera c cheia multor decizii personale urmeaz s o c ut m în copil rie. Genera ia mea a fost, într-o anumit m sur , marcat de evenimentele istorice de la sfâr itul anilor 1980: restructurarea i transparen a gorbaciovist , mi carea de eliberare na ional , schimbarea paradigmei istorice, reevaluarea valorilor etc. Era perioada când lectura istoriei era în vog . Eu eram un participant activ al rubricii „Patrimoniu” din ziarul pentru copii „Florile dalbe”.

Mai târziu, în 1996, la Facultatea de Istorie i Filoso e am publicat rezumatul primului meu articol tiin c Procese demogra ce în Europa Occidental în sec. XIV–XV, ca peste doi ani s am în preocup rile mele tiin ce mijloa-cele persuasive în ideologia kemalist . E vorba de Turcia lui Mustafa Kemal Atatürk, 1923–1938. Un pic mai târziu aveam s public studii referitoare la colectivizarea din RSS Moldoveneasc , ca mai apoi s investighez r zboiul din Afganistan în memoria participan ilor din Republica Moldova.

Recentele mele preocup ri tiin ce includ diverse dimensiuni: istoria mentalit ilor colective, concepte, paradigme ale istoriei verbale, cercet ri în istoria militar din perioada contemporan , cercet ri enciclopedice i lexico-gra ce. De curând am nalizat un studiu despre istoria ornitofaunei din spa iul românesc. În aria cercet rilor profesionale sunt preocupat de istoria tiin ei i biogra ilor tiin ce etc.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Ion Xenofontov?- Prin faptul c cercet rile tiin ce pe care le efectuez remit un tip aparte de

discurs istoric – a at la congruen a faptelor i evenimentelor istorice cu cele ale destinului colectivit ii (indivizilor) –, prin scoaterea din anonimat a martorilor i extinderea materialului informativ, ceea ce reprezint o dimensiune esen ial

în reconsiderarea paradigmei istorice, a hermeneuticii cognitive i a mizelor gno-seologice în ceea ce prive te problematica complex a discursului istoriogra c.

25


Chintesen a cercet rilor o constituie înscrierea acestora în dimensiunea istorico-hermeneutic , semni cativ în mod special pentru istoria timpului prezent, de a face din memorie o form a justi iei. Importan a subiectelor abordate este semni cativ i gra ie faptului c se efectueaz în exclusivitate pentru zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinar , constituind o tendin de extindere, prin discutarea unor aspecte inedite i chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetat i analizat . Cercet rile au un v dit impact social prin meto-dologia de abordare, care duc, în esen , la democratizarea istoriei.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei Republicii Moldova. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

În biroul pre edintelui Academiei de tiin e a Moldovei. De la stânga la dreapta: Vitalie urcanu, vicedirectorul Institu iei Publice „Enciclope-dia Moldovei”, dr. Ion Jarcu chi, directorul Institutului de Istorie, Stat i Drept, Ion Xenofontov, secretar tiin c la Institu ia Public „Enciclopedia Moldovei”, acad. Tatiana Constantinov, directorul Institutului Ecologie i Geogra e, acad. Gheorghe Duca, pre edintele A M, dr. Aurelia Hanganu, directorul Bibliotecii Centrale tiin ce „Andrei Lupan”, acad. Mircea Bologa, consultant la Institutul de Fizic Aplicat , dr. hab. Ion Guceac, secretarul tiin c general al A M, dr. Constantin Manolache, directorul Institu iei Publice „Enciclopedia Moldovei” (septembrie 2009).

26


- R spunsul a fost dat r spicat în Declara ia Adun rii Generale a Academiei de tiin e a Moldovei din 28.02.1996 care stabile te c „denumirea corect a limbii de stat (o ciale) a Republicii Moldova este limba român ”. În privin a denumirii corecte a limbii o ciale – limba român – s-au pronun at cei mai mari speciali ti lingvi ti, inclusiv din Federa ia Rus . Este o problem speculativ la nivel politic. A a cum recuno tea un demnitar, la nivel tiin c este limba român , iar la nivel politic – limba moldoveneasc .

14. Care sunt principiile de via ale savantului Ion Xenofontov peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Am s reiterez: s nu uit c sunt om, tr iesc printre oameni i tot ce fac este pentru oameni.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Din p cate da, din fericire nu des.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Cele mai grele au fost momentele în care m-am despar it zic de p rin i

pentru totdeauna.

17. A i f cut în via i politic ?- Eu aduc ghinion partidelor. Prin anul trei la Facultatea de Istorie de la

Universitatea de Stat din Moldova am f cut parte dintr-un partid a at la putere, cu mari succese pe atunci, care dup 4 luni s-a des in at. Apoi am fost abordat i în România, ca s u membru al unui partid a at la guver-nare, acela s-a des in at i mai rapid – dup 2 luni. Deja glumeam c m voi înscrie i în partidul care volens, nolens ne trage în trecut ideologic, poate s-a descompune o dat pentru totdeauna i acesta. Probabil, c nu via a politic este menirea mea. Vorba ceea, omul potrivit la locul potrivit.


- Apreciez apari ia unei noi clase politice, a noilor lideri, cu noi viziuni europene i care sunt rup i de trecutul care înc ne domin . Nu apreciez: lipsa de principii, faptul c avem sindromul rilor mici i balcanizarea societ ii.

19. De mai mult timp locui i la Chi in u. Unde V sim i mai „acas ”: acolo sau în satul de ba tin ?

- Actualmente m simt mai acas la Chi in u, acolo unde este ul meu, Simion, i so ia, Lidia.

27


20. Ce V mai leag de satul natal?- Mormântul p rin ilor, rudele. Dorul

de colegii de coal , vecini, rude, coal , biseric , râule ul din centrul satului, toloaca, soarele de acas , frigul...

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni?

- Elena Pistrui, unul dintre cei mai buni corectori din Moldova, colega mea de ser-viciu, este din Ign ei, Rezina.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Xenofontov?

- Dragostea... inclusiv de carte, de discu ii i „certuri” intelectuale, interese profesionale comune.

23. În ce domeniu activeaz so ia Dvs.?- So ia Lidia mi-a fost coleg de facultate. Este cercet tor tiin c la In-

stitutul Patrimoniu Cultural al Academiei de tiin e a Moldovei. Actualmente nalizeaz teza de doctorat i este implicat într-un proiect de cercetare inter-

na ional . Este autoarea monogra ei Istoriogra a separatismului transnistrean (Ia i, Lumen, 2008).

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Întotdeauna regret c nu reu esc s citesc c i bune din literatura român

i universal . De aceea, cel mai agreabil mod de a petrece timpul pentru mine este lectura.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Nu exist a a om. Nici eu nu m cunosc bine.

26. În casa familiei Xenofontov care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Ciorba cu varz , m liga cu friptur i un pahar de vin din beciul lui

tata-socru, tefan Prisac, din s. Antone ti, r-nul tefan-Vod . Totodat , sunt dependent de cafelu , nu pot începe ziua de munc f aceast licoare.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs. de savant.- Temele tiin ce pe care le abordez rezid în faptul c le percep din

ipostaza unor fapte i evenimente istorice în care activez i le studiez. În

Decernarea Premiului Acad-emiei de tiin e a Moldovei "Tân rul savant al anului 2010"

28


acest perimetru m a u într-o ipostaz dubl , sunt actor i, totodat , cronicar al acestora. De aceea, nu este întâmpl tor faptul c toate subiectele pe care le abordez încerc s le trec direct prin in a mea – sunt în conexiune direct cu experien a mea. De exemplu, pe mine relat rile rudelor despre foamete, colectivizare, r zboi etc. m-au marcat în a a m sur încât acestea actualmente sunt subiectele mele de cercetare tiin c .


- Republica Moldova este indisolubil legat de civiliza ia european , ind parte integrant a acesteia. Din p cate, popula ia republicii penduleaz

între trecut i prezent, iar elementele trecutului sunt înc foarte puternice, din acest considerent tergivers m în aspira iile noastre autentice europene. Numai atunci când vom putea omorî sclavia din noi, vom putea aspira la integrarea european de jure i de facto. Noi suntem înc lega i de trecu-tul comunist, de aceea ritmurile progresului sunt foarte lente. Ce ne spune exemplul biblic? Dup ie irea din Egipt, israeli ii au pribegit timp de 40 de ani prin de ert, ani necesari pentru ca sclavii Faraonului s devin poporul lui Israel. În aceast perioad to i cei care apucaser s tr iasc în sclavie s-au stins i alte genera ii le-au luat locul. E foarte explicit aceast pild i în privin a perspectivei traseului nostru spre integrarea noastr la standardele Uniunii Europene.


- Diferendul transnistrean a fost provocat i actualmente este între inut de autorit ile de la Kremlin. Din istorie se tie c nimeni nu poate învinge armata rus , ea poate doar convins s se retrag , prin metode diplomatice. A a cum s-a retras din Germania la sfâr itul anilor 1980, f nicio împu tur . Prin urmare, doar atunci când se vor g si solu ii ingenioase în a convinge Moscova s retrag benevol trupele militare din aceast regiune, numai atunci separatismul raioanelor din estul Nistrului va solu ionat.

30. Ce a i mai vrea s transmite i neap rat, prin intermediul CUVÂN-TUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- S le doresc mult s tate, mult iubire (iubi i-v mult!!!) i s le spun c sunt foarte inteligen i, din moment ce lectureaz un ziar profesionist cum este CUVÂNTUL. M bucur c suntem împreun martorii unei vie i tumultoase, dar foarte interesante în acest început de mileniu III.

14 ianuarie 2011

29


Fiecare om r mâne o enigmTeodor Botnaru s-a n scut în 1934, în satul Lipceni, raionul Rezina.

În 1959 a absolvit Facultatea de Istorie i Litere a Universit ii de Stat din Chi in u. Timp de 2 ani lucreaz în calitate de ghid-translator la „Inturist”. Din 1963 pân în 1994 este angajat în Serviciul Comitetului Securit ii de Stat din Moldova.

A mai absolvit coala de Contrinforma ii din Minsk i Institutul de In-forma ii din Moscova. A îndeplinit mai multe misiuni peste hotare, pe care le-a realizat sub acoperire de diplomat al MAE. Din 1995 pân în 1997 a fost Ambasador Extraordinar i Plenipoten iar al Republicii Moldova în Benelux, Marea Britanie i Irlanda de Nord. Are grad de general de divizie i grad diplomatic de Ambasador.

30


1. Dle Botnaru! Ce subîn elege i prin no iunea „acas ”?- Pentru mine no iunea de „acas ” înseamn mai mult decât locul unde

m-am n scut i am f cut primii pa i. Fiind r mas orfan de mic copil, am crescut, trecând prin mai multe orfelinate, numite pe timpuri „case de copii”, care pân în prezent sunt „casele mele”. „Acas ” mai înseamn pentru mine

ara mea de origine cu limba, istoria i soarta ei zbuciumat . „Hoin rind” prin mai multe ri str ine, foarte des deveneam captivul dorului de cas – de Moldova mea frumoas !

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?

- Cei 7 ani de acas . Atunci am însu it dragostea de munc , respectul fa de p rin i i fra ii mai mari. Caracterul s-a format pe parcursul anilor, datorit educatorilor i înv torilor care, cu regret, nu totdeauna erau obiec-tivi i puteau zei ca i de mine i colegii mei. Dar de mici am în eles un lucru: dac munce ti, po i s ob ii tot ce dore ti. i aici e meritul colilor prin care am trecut.

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a comunit ii natale?

- Eu n-am avut fericirea s u alintat de buneii mei, nici pe linia patern , nici pe cea matern . La na terea mea ei nu mai erau în via . i p rin ii au plecat prea devreme în lumea celor drep i. tiu îns c t ticul, Lion Botnaru, era un om foarte respectat în sat, terminase coala bisericeasc din Parcani, era participant la Primul R zboi Mondial, un bun tâmplar i fântânar. Cunosc 4 fântâni construite (cl dite) de dânsul. Nu cred c cineva din sat mai cunoa te acest lucru.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Pentru mine, probabil ca i pentru orice om, amintirile din copil rie

sunt cele mai frumoase. S rb torile de Cr ciun i Sf. Pa ti, livezile în orite prim vara, cire arii doldora de road în luna iunie, dar i toamnele bogate în cereale i toate cele necesare.

Îmi amintesc desigur i de clipele triste când în 1944 dup „eliberare” au venit „activi tii satului”, care au con scat caii, inventarul agricol, precum i toate rezervele de cereale i porumb.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la ba tina Dumnea-voastr în ultimele decenii?

- Am plecat din sat în martie 1947. În prezent nu mai am rude, afar de

31


cele de la cimitir. Nu cunosc schimb rile din satul natal, indc din 1999 n-am avut ocazia s -mi vizitez ba tina. Sper c satul prosper , indc are o istorie bogat i o popula ie de oameni gospodari.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, unele personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Satul Lipceni, sat de r ze i, re te are personalit i care merit s e înve nicite. Nu le numesc, indc nu le cunosc. Dar cred c lipcenenii sunt datori s înve niceasc printr-un monument memoria celor deporta i în 1940, 1945, 1949-50, precum i celor c zu i în timpul celui de al Doilea

zboi Mondial - în rândurile Armatei Sovietice sau Armatei Române.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre di-siden i?

- i la coal , i la Universitate am fost printre activi ti – e pionier, comsomolist sau membru de partid. Institu iile prin care am trecut i m-am

rmat ca specialist au fost poate cele mai politizate i no iunea de „disi-dent” era aproape identic cu „du man al poporului”.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dum-neavoastr ?

- Un om cu demnitate, sincer i s ritor la nevoie, un om lipsit de invidie i iubitor de adev r ar putea s -mi devin un bun prieten.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Nu m consider lider, de i am f cut parte, în calitate de ministru, din

patru Guverne. Am fost, cred eu, un bun administrator, stimat i respectat de subalterni. Nici pe terenul sportiv (am f cut volei pân la vârsta de 55 de ani), n-am demonstrat calit i de lider, indc erau al ii mai dota i decât mine.

10. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Calit ile pozitive din caracterul meu s-au dezvoltat i s-au cimentat

pe parcursul anilor, trecând prin coli, universit i i colective de munc . Cred c o via întreag este insu cient pentru ca omul s i perfec ioneze caracterul la ideal. Lucrurile bune i frumoase le-am însu it mai mult din

i. Mi-a pl cut i-mi place s citesc. Sunt atâtea enigme pe care înc nu le cunosc!

32


11. Cum i de ce a i de-venit o er de Securitate?

- Prin anii ’60 ai se-colului trecut Securitatea (KGB) era o institu ie plin de mister, supersecretizat i în acela i timp, datorit

literaturii i lmelor artis-tice despre ceki ti, plin de romantism, în concep ia tinerilor. N-am visat s devin o er de Securitate, dar când mi s-a propus, am acceptat, indc persoana care m-a racolat a reu it s

conving în necesitatea accept rii. Fire te, a jucat un rol anumit i factorul material, care pentru mine era un lucru important la momentul dat.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi ge-neralul Teodor Botnaru?

- Nu prea am cu ce m mândri. Poate doar cu faptul

timp de 37 de ani mi-am cut datoria impecabil fa de Patrie i am r mas del jur mântului dat

pân la destr marea URSS. Am trecut toate treptele - de la sublocotenent pân la general de divizie i de la lucr tor operativ inferior pân la ministru al Securit ii Na ionale.

Dar dac e cazul s m mândresc cu ceva, apoi a putea men iona familia mea – în primul rând so ia mea Irina, care pe parcursul întregii vie i a fost al turi de mine, m-a urmat în toate misiunile i a suportat toate greut ile legate de via a unui o er.

mândresc i cu ul Marcel, diplomat, nora Olgu a i nepotul Radu, student la Drept Interna ional.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul

Cu Javier Solana, Secretar General NATO, Chi in u, februarie 1997.

33

30 de întreb ri de-acasdenumirii limbii o ciale, istoriei R. Moldova. Cum sunt apreciate aceste „probleme” în exterior, cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Pentru exterior nu exist „problema” limbii de stat din Republica Moldova. Este clar i cunoscut de toat lumea, c denumirea corect a limbii noastre este „limba român ”. Acest lucru l-au con rmat i V. Lenin, i savan ii sovietici-romani ti i, nu în ultimul rând, Institutul de Limb i

Literatur al Academiei de tiin e din Republica Moldova.Un adev r care este cunoscut de to i, afar de un grup de 101 persoane,

numi i deputa i, complet impoten i în dezlegarea acestei „probleme” cu barb . S sper m c în anii ce urmeaz ea va rezolvat .

14. Care sunt principiile de via ale dlui Teodor Botnaru, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Regulile i normele de comportare a unui o er: adev r, corectitudine, verticalitate, punctualitate i onoare.

15. Colegii, prietenii des V-au tr dat?- Spre ru inea mea recunosc: am fost tr dat i de „a a-zi ii prieteni” i

de fo tii subalterni. Fie ierta i!

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?

- Nu multe, dar am avut. M str dui s nu-mi amintesc, indc nu-mi place!

17. A i f cut în via i politic ?- Institu ia din care am f cut parte toat via a operativ a fost una din

cele mai politizate. i subdiviziunea unde am activat se numea „Servi-ciul politic de informa ie extern ”. În Sistemul Securit ii Statului acest serviciu deloc nu se considera inferior Ministerului Afacerilor Externe.

-apoi, în 1994 -1995 am fost i prim-viceministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova, dup ce a urmat munca de Ambasador. Cred c ceva politic am f cut i eu.


- S-a f cut foarte mult în direc ia con rm rii statalit ii Republicii Moldova, cunoa terea ei de c tre Occident, dar r mâne înc i mai mult de realizat. Concep ia Na ional de politic extern este tratat i promo-

34


vat nu reie ind din interesele na ionale, dar din interesele partidului de guvern mânt. Nu se respect principiul continuit ii. A fost complet eronat politica de cadre, preg tirea i instruirea corpului de ambasadori!

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Dar în satul de ba tin V mai considera i „acas ”?

- În Chi in u locuiesc din iulie 1951. Fire te c aici e „casa mea”, aici am absolvit coala medie i Universitatea, aici m-am c torit i tot aici s-a n scut ul nostru. Dar satul de ba tin mi-a r mas în amintire pentru totdeauna.

20. Ce V mai leag de satul natal?- De vatr m leag cimitirul unde odihnesc în poace buneii, mama,

sora, alte rude.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? - Nu, nici printre prietenii de familie i nici colegi de serviciu n-am

avut cons teni.22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei

Botnaru?- Totul a început de la o simpl amici ie, care cu timpul s-a transformat

într-o dragoste pasionat i... s-a terminat cu c toria în anul 1958!

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia Irina (n scut urcan), de forma iune inginer-tehnolog, a lucrat

pân la pensionare la Ministerul Alimenta iei Publice. Fiul Marcel în pre-zent e în misiune diplomatic în Republica Belarus, nora Olga lucreaz la Ministerul Tehnologiilor Informa ionale, iar nepotul R ducu e student în anul IV la Facultatea de Drept a Universit ii de Stat din Chi in u.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Am fost angajat în câmpul de munc pân la vârsta de 70 de ani. Iat

deja cinci ani i ceva de când „trând vesc”. Citesc, fac sport, pescuiesc, ajut so ia în ce m pricep.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Biblia ne înva „s ne cunoa tem pe noi în ine”. Dar eu nu cred c m

cunosc pân la sfâr it. Ce e drept, so ia crede c m cunoa te foarte bine i uneori chiar îmi spune: „Las c tiu eu ce buc ic e ti”. O i a a, dar nu cred. Fiecare om este i r mâne o enigm !

35


26. În casa familiei Botnaru care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Familia noastr prefer buc ria na ional , în special pl cintele (cu

brânz , dovleac, carto , varz ) i învârtitele cu brânz de oi f cute de mama Irina. Acuma, din b uturi, prefer m vinul ro u. T riile – din ce în ce mai rar.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Au fost mai multe momente importante în via a mea, dar cred c cel

mai crucial a fost hot rârea mea de a-mi lega soarta de Serviciul Securit ii Statului. Celelalte au reie it din prima.

Nu mai pu in important a fost pozi ia mea vis-à-vis de GKCP, în august 1991, când am refuzat s execut indica iile date de V. Kruci-kov referitor la mobilizarea efectivului KGB-ului din Moldova. i, lucru para-doxal, dup arestarea lui Krucikov, eu am fost demis din postura de pre edinte al Comitetului Securit ii Statului, ind învinuit de colaborare cu „puci tii” de la Moscova.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R. Mol-dova ca s corespund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Standardele europene nu sunt perfecte i mereu se schimb . În Fran a sunt standarde, care nu sunt ac-ceptate de nem i, iar engle-zii în genere se uit de sus la toate rile europene. Pentru Moldova cerin ele pot mult mai blânde, dac guvernan ii no tri vor demonstra sinceritate în aspira iile de integrare.

nu uit m proverbul „Nu aduce anul, ce aduce ceasul...”

În fa a Capitoliului SUA

36


29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea dife-rendului transnistrean. Cât de real este acest obiectiv?

- S-a vorbit mult i se mai vorbe te i azi de diferendul transnistrean. Chiar mai mult decât s-a f cut. Problema, dup p rerea mea, nu va rezolvat atâta timp cât Rusia va men ine trupele de ocupa ie pe teritoriul nostru. i Ucraina nu are o pozi ie clar fa de aceast problem . Eu, personal, a opta pentru schimbul de teritoriu (metru la metru) i popula ie (benevol) sub egida Comisiei ONU.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂN-TUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- A dori, prin intermediul CUVÂNTUL-lui, s -i felicit pe to i cons tenii mei i cititorii ziarului cu ocazia sosirii Noului An 2011, dorindu-le la to i mult s tate, succese în munca de toate zilele, fericire i tradi ionalul La Mul i Ani!!!

28 ianuarie 2011

37


Repede te duci de-acas , dar greu te întorci înapoi

Veaceslav Cebotari s-a n scut în a.1959 în s. Mincenii-de-Jos, raionul Rezina. De la vârsta de 7 ani a fost înscris la o coal de arte plastice pentru copii, apoi la Liceul Republican de Arte Plastice, pe care l-a absolvit în 1977. Urmeaz studiile la Academia de Arte Plastice i Arhitectur „I.E.Repin” din Sankt-Petersburg i aspirantura de pe lâng aceast institu ie. În 1980 se impune cu prima expozi ie personal în Severobaikalsk. În 2009 muzeului de art din aceast localitate i s-a conferit numele lui Veaceslav Cebotari.

În perioada 1981 – 1994 creeaz o serie de lucr ri de valoare, între care galeria pictural „Tinerii constructori ai Magistralei Baikal-Amur”, proiectul reconstruc iei complexului memorial „Cetatea-Erou Brest”, tabloul monumen-tal i proiectul soborului „Poc in i concordie”, o serie de sculpturi din bronz i marmur cu tematic religioas , proiectele pentru monumentele dedicate

unor mari personalit i, începând cu Apostolul Andrei cel Întâi Chemat i continuând cu Fiodor aleapin, Nicolae Gogol, Ana Ahmatova, monumentul funerar al familiei arului Nicolai al II-lea. În 1994 devine laureat al bienalei interna ionale de sculptur din Italia, peste doi ani – înving tor al concursului pentru cel mai bun proiect al monumentului dedicat jubileului de 300 de ani ai Flotei Ruse, iar în 1997 a executat. Este decorat cu medalia „Za stroitelistvo BAMa”, medalia de aur a Academiei de Arte a URSS, ordenul Regatului Cam-bodjia „Legiunea de Onoare”, laureat al Premiului Comsomolului din URSS, ob ine locul întâi sau medalii de aur în concursuri de sculptur i expozi ii. Din 1988 este membru al Uniunii Arti tilor Plastici din URSS.

38


1. Maestre Veaceslav Cebotari! Ce subînelege i prin no iunea „acasa”?- “Acas ” este locul unde am v zut pentru prima dat lumina dumnezeias-

, am v zut lumea care m înconjoar : p rin ii, sora i fratele, buneii, mi-am cut primele impresii de via . “Acas ” este locul unde m-am n scut, satul

unde mi-a trecut copil ria, locul care pentru mine este o planet aparte, la care in foarte mult i care va r mâne cu mine întotdeauna, oriunde m-a a a. C ci

repede te duci de-acas , dar greu te întorci înapoi.

2.Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- P rin ii mei, Pavel i Maria Cebotari, bunica Paraschi a Nacu/Afanasiev,

primele mele înv toare E mia Afanasiev i Alexandra Catan. Mult a f cut pentru mine t ticul, care în permanen se interesa cum înv , ce-mi reu te i ce nu. Eu i acum cred c nu exist un tat mai bun decât tat l meu. Tot ce

am ob inut în via îi datorez lui.


- Mama mea, Maria Cebotari/Afanasiev (1930-1984) a in uen at mult asupra mea prin caracterul ei energic, bun tatea su eteasc i mentalitatea absolut ruseasc . Dânsa se tr gea din dinastia ruseasc Afanasiev. Primii reprezentan i ai acestei dinastii, buni me teri- erari, au venit din Rusia în Basarabia, stabi-lindu-se cu traiul în Minceni, în a doua jum tate secolului XIX.

ticul, Pavel al lui Cozma Cebotari (1922-1994) a fost originar din satul vecin Mincenii-de-Sus. La 19 ani a fost mobilizat în cel de-al Doilea R zboi Mondial. Ca bun pu ca a fost trecut în subunitatea de mitraliori. Osta ii mai cu experien îl sf tuiau s lase mitraliera, pentru c mitraliorii erau cele mai vulnerabile inte. În 1944, într-o lupt crâncen pe teritoriul Poloniei, un obuz a explodat în apropierea cuibului de mitralier în care se a au tata Pavel i bunelul Cozma Cebotari. Bunelul a fost ucis pe loc, iar tata – grav r nit. Pentru acea lupt tata a fost decorat cu ordenul „Velicaia Otecestvennaia Voina” de gradul I, care a ajuns la destina ie doar prin anii 80. Tata s-a întors acas în 1945. A participat activ la procesul colectiviz rii, supunându- i via a la mari riscuri. Într-o noapte cineva a b tut la fereastr . Tata s-a ridicat s vad cine bate, dar mama l-a tras de mân în jos. În momentul urm tor a r sunat o rafal de automat, care, din fericire, n-a atins pe nimeni. Mai târziu, ind contabil în gospod ria agricol din sat, aducea o sum mare de bani de la banc i pe drum a fost atacat de ni te tâlhari. Ni te cons teni l-au g sit mai mult mort decât viu. Când l-au adus acas , nu-i puteau scoate geanta cu bani din mâinile strânse într-o încle tare mortal .

Dup ce-a absolvit Institutul Agricol a lucrat în mai multe gospod rii din

39


raionul Rezina. Prin anii 60 i s-a încredin at s organizeze sovhozul „Serghei Lazo”, în componen a c ruia, în afar de Mincenii-de-Jos, mai fusese incluse înc dou sate: Mincenii-de-Sus i Cogâlniceni. În continuare i-a consacrat toate cuno tin ele i experien a acestei gospod rii.

Aceste lucruri, de fapt, le-am a at de la str ini. Tata niciodat nu mi-a povestit nimic despre dânsul i peripe iile prin care a trecut. Om stimat i respectat atât în sat, cât i în raion, în memoria mea a r mas ca o stânc de granit, absolut necunoscut .

Bunelul de pe mam , Eftim Afanasiev (1909-1944) se tr gea dintr-o vi de erari ru i. Lotul lui de p mânt era chiar lâng curtea vestitului om de stat Alexandru Cotru , o gur important în administra ia Basarabiei de la sfâr-itul secolului XIX - începutul secolului XX.

Nu tiu de ce, dar la noi în sat acest sector era considerat drept necurat. i totu i, pe acest loc bunelul a reu it s înjghebe o gospod rie foarte solid

pentru acele vremuri. În vara lui 1944 a fost chemat la concentrare în armata român . Înainte de plecare s-a îmb tat i la to i le spunea: ”Gata, nu m mai întorc”. Mama Paraschi a, cum îi spuneam noi bunic i, plângând, pe drum spre leah, îl tot sf tuia: „Auzi, Eftimie, s te p ze ti. S nu te bagi în foc...”.

Rus de na ionalitate, bunelul a servit într-o unitate român de gr niceri. S-a pr dit în împrejurimile or. Balta, împreun cu al i 7 cons teni, când România ie ise deja din r zboi, trecând de partea URSS i ei se preg teau s se întoarc la vatr . Dup atâ ea ani privesc fotogra a lui i din negura vremii în fa a ochilor îmi apare un soldat brav, în uniform de gr nicer român. Toate tr turile lui tr deaz o re energic , îndr znea . Iubesc în mod deosebit chipul bunelului. Nu tiu de ce, dar permanent am impresia c neap rat o s ne întâlnim cândva.

Tata bunelului Eftimie, Feodosie Afanasiev a fost un erar de excep ie. El singur, la începutul secolului XX a construit o ma in (prototipul actualei combine), care executa mai multe opera ii, inclusiv treiera grâu, porumb. Pentru talentul s u a fost invitat s lucreze la curtea lui Alexandru Cotru , pe atunci pre edintele zemstvei din Basarabia. La timpul respectiv ma ina bunelului era o adev rat avere, în baza ei familia lui o ducea foarte bine. Când feciorul lui i bunelul meu Eftimie s-a c torit cu bunica Paraschi a, str bunelul Feodosie

le-a dat de zestre tinerilor vestita lui ma in .În 1946, când a început colectivizarea, ma ina lui bunelul a fost con scat

i în scurt timp distrus . Prin anii 60 ro ile ei se t leau la noi în ograd i eu cu fratele am încercat chiar s me terim din ele un c rucean. Dar ro ile erau prea mari i grele. i acum nu-mi pot închipui cum în acele condi ii bunelul a reu it s toarne din metal asemenea piese i s me tereasc din ele o ma in de care nici uzinele nu se încumetau s construiasc .

40


Mai tiu c pe tata str bunelului Feodosie îl chema Ivan Afanasiev i acela a fost ordonan în Direc ia efului Artileriei din Armata polonez împ teasc .

Bunica, Parascovia Afanasiev /Nacu/ (1908-1980), c reia noi îi spuneam „mama Paraschi a”, fost pentru noi cu adev rat a doua mam , or anii copi-

riei i-am petrecut în casa ei. R mas v duv dup moartea so ului, ea a avut o via grea, complicat de foamete, colectivizare etc. Dar nec tând la toate necazurile, bunica a fost totdeauna pentru noi un izvor nesecat de bun tate i bucurii.

Tat l bunic i, Iustin Nacu (1870-1970) s-a n scut înt-un an cu Lenin. Dar, spre deosebire de conduc torul revolu iei proletare din Rusia, str bunelul Iustin a tr it 100 de ani. A fost un om deosebit de interesant i original. Unul din cei mai buni gospodari din sat, el era un lemnar de neîntrecut. A crescut i educat 6 ice. Eu l-am apucat în via . Era un b rbat înalt, cu o barb alb bogat i sem na mult cu Apostolul Pavel. În Primul R zboi Mondial câ iva ani s-a a at pe front. Despre modul cum a luptat m rturiseau crucile „Sf. Gheorghe”, cea mai înalt decora ie sold easc în armata arist . El mi-a r mas în memorie i ca un mare povestitor. Anume de la dânsul am a at multe lucruri despre Alexandru Cotru . Dar i istoria despre eliberatorii sovietici. În 1940, când în Basarabia au intrat trupele sovietice, cons tenii au alergat la str bunelul Iustin s se sf tuie cum s se comporte cu noile autorit i. Sta i lini ti i, ru ii sunt oameni de treab , le-ar r spuns b trânul. i când oamenii s-au ciocnit cu f delegile s vâr ite de solda ii sovietici, tot la str bunelul Iustin au alergat: ne-ai spus c ru ii sunt oameni de treab , dar uite ce fac, se plângeau cons tenii. La care dânsul le-ar

spuns: p i, eu am vorbit despre ru i, nu despre porcii sovietici. În acela context str bunelul Iustin mai povestea cum în 1944 în sat au ap -

rut doi dezertori sovietici, care c utau vin. Cineva i-a trimis la bunelul. Când cei doi au b tut la u , bunelul a ie it în prag i i-a întrebat: voi cine sunte i? Oaspe ii s-au prezentat drept solda i ru i. Voi nu sem na i a solda i ru i, i-a luat la rost bunelul. Unde-i unitatea voastr ? De ce nu sunte i pe front? Voi sunte i ni te golani, dar nu solda i. C ra i-v din ograda mea, potlogarilor!

Cei doi l-au pr lit la p mânt i vroiau s -l scoat la marginea satului ca se r fuiasc cu dânsul. Dar bunica între timp a reu it s cheme în ajutor

starostele satului i acela l-a salvat.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Masa rotund de sub teiul b trân, care cândva era în fundul cur ii lui Ale-

xandru Cotru i la care mama duminica i de s rb tori aduna toat familia la pl cinte cu brânz i carto , în amestec cu ceap i m rar, stropite cu un pah rel de vin rece scos de tata din beci. P relul trecea încet de la un mesean la altul, înso it de povestirile domoale ale p rin ilor i buneilor…

41


rb torile de Pa ti, atât de mult a teptate i atât de dragi su etului. S pt -mâna din preajma Pa tilor era deosebit de încordat . Toat familia era antrenat în preg tiri. Unii f ceau cur enie în curte, al ii - repara ie în cas , mama i bunica preg teau cele mai alese copturi i bucate, pr ji ei, învârtite cu dulcea din petale de tranda r i numaidecât un cârlan copt la cuptor. În diminea a de Pa ti ne sculam devreme i, dup ce ne sp lam cu un ou ro u, mama ne îm-br ca în haine noi i to i o a teptam pe mama Paraschi a s vin de la biseric

aduc pasc i cozonac s n ite. Dup ce în fa a icoanei f ceam rug ciunea, mama ne stropea cu agheasm i to i ne a ezam la masa de s rb toare.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la ba tina Dvs. în ulti-mele decenii?

- La aceast întrebare nu pot r spunde pentru c aproape 20 de ani n-am mai fost acas . Dar din pres tiu c în Moldova se deschid monumente, se organizeaz manifest ri consacrate victimelor ocupa iei sovietice. Perioada stalinist a fost foarte grea nu numai pentru Moldova, dar i pentru poporul rus. Dar s nu uit m i de ajutorul pe care Moldova l-a primit de la poporul rus. i ast zi mii de moldoveni î i g sesc salvarea economic în Rusia.

6. Daca ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, numele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita ne-ap rat aceast onoare?

- Alexandru (Matveevici) Cotru (1828-1905), o personalitate deosebit în istoria Basarabiei, dar i contemporanul nostru, doctorul în agricultur Veaceslav Afanasiev.

7. La coal i la facultate a i fost printe activi ti sau printre disiden i?- Disident.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- S e un om activ, cinstit, în eleg tor, de tept, responsabil, con tiincios,

principial.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Calitatea de lider face bine în combina ie cu responsabilitatea. 11. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Aceste calit i cred c le-am mo tenit de la mama care, la rândul ei, le-a

preluat de la p rin ii ei. Creativitatea, spiritul de ini iativ , independen i responsabilitate în genere au fost ni te tr turi speci ce dinastiei Afanasiev.

42


i înc un lucru foarte important. Eu mi-am f cut studiile la Academia de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, care totdeauna a fost una din cele mai libere i democrate institu ii de înv mânt din Rusia.

11. Cum i de ce a i preferat pictura i sculptura?- Pasiunea fa de pictur se na te, probabil, mai înainte ca omul s ia

creionul în mân . Când anume, mi-i greu s spun cu certitudine. Dar amin-tirile, impresiile din copil rie au r mas vii în memoria mea pe totdeauna. Vara satul se trezea odat cu primele raze ale soarelui. În timp ce maturii se preg teau s plece la munc , eu trebuia s duc oile la toloac , p ind cu picioarele descul e prin iarba înrourat i s reu esc s m întorc pân când mama r sturna m liga.

12.Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi maestrul Veaceslav Cebotari?- Sper c cele mai importante lucr ri cu care o s m mândresc in de viitor.

Dar unele realiz ri pot amintite. De exemplu, elaborarea statuetelor pentru numeroase concursuri interna ionale, amenajarea muzeelor, galereelor de art , am fost invitat s -mi prezint proiectele pentru monumentele dedicate unor mari personalit i, începând cu Apostolul Andrei cel Întâi Chemat, Sfânta Xenia i continuând cu Fiodor aleapin, Nicolae Gogol, Ana Ahmatova, monumentul funerar al familiei arului Nicolai al II-lea. În 1994 am avut onoarea s u laureat al bienalei interna ionale de sculptur din Italia (or. Ravena), peste doi ani – înving tor al concursului pentru cel mai bun proiect al monumentului dedicat jubileului de 300 de ani ai Flotei Ruse.

Ziarul italian „Il Tempo” scria în 1994: ”Pictorul rus a devenit cunoscut în toat lumea gra ie proiectului s u grandios i extrem de actual în aspectul evangeliz rii culturii europene. Speciali tii italieni apreciaz nivelul înalt de executare, caracterul sobru, laconic, ascet al operelor lui, atât de apropiat stilului crea iei marelui Michelangelo, atât de mult pre uit de Vatican”.

O realizare ar în in area în 1990 a unui Fond Artistic de Caritate, iar în 1996 - propria Academie de Arte, unde sunt i rector.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale i a istoriei R.Moldova. Cine crede i ca ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Fiind de atâ ea ani departe de Moldova îmi vine greu s dau un r spuns concret. M gândesc îns c via a i activitatea marelui domnitor tefan cel Mare i Sfânt, a lui Dimitrie Cantemir, Alexandru Cotru i altor înainta i destoinici ai no tri ar putea servi pentru actualii lideri politici drept exemplu de solu ionare a problemelor contemporane ale rii.

43


14. Care sunt principiile de via ale dlui Veaceslav Cebotari, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- S r mâi devotat visurilor i principiilor proprii conturate înc în tinere e i s nu le tr dezi niciodat . În caz contrar poate disp rea sensul vie ii. Toto-

dat , printr-o munc i lupt continu , s contribui la schimbarea, dezvoltarea omului, pentru a-l preg ti cât mai bine pentru via a de apoi.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ? - Nu vreau i nu face s -mi aduc aminte.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Pictorul i sculptorul de obicei î i întruchipeaz toate impresiile pe pânz

sau în bronz. i lucr rile în continuare po-vestesc ceea ce a vrut s spun autorul.

17. A i f cut în via i politic ?- Prin anii 90 am fost printre organizato-

rii la Sankt-Petersburg a Frontului Popular, asocia iei “Memorial”, am participat activ la o mul ime de ac iuni politice cu speran a de a contribui la democratizarea societ ii. Dar pân la urm m-am decep ionat i m-am

sat complet de politic .

18. Ce aprecia i i ce nu V place în po-litica moldoveneasc din ultimul deceniu?

- M bucur faptul c Moldova este o ar liber , suveran i se str duie s e în rând cu rile europene. M nelini te te faptul

Moldova înc nu are o orientare clar . Înclinarea spre Occident i România eu nu o prea accept. Mica noastr ar are istoria i cultura ei de veacuri i trebuie s mearg

pe calea dezvolt rii propriei economii, a rela iilor cu toat lumea, ca s e un stat cu adev rat puternic din toate punctele de vedere i nu o anex a Rusiei sau României, cum a fost sute de ani.

19. De câteva decenii locui i la Sankt-Petersburg.Unde V sim i mai «acas »: acolo sau la Minceni?

Sculptura Sfântului Andrei, Cel Întâi Chemat, înving toa-re în concursul pentru monu-mentul dedicat anivers rii de 300 de ani ai Flotei Ruse

44


- Sankt-Petersburgul a devenit pentru mine a doua Patrie - anume aici am reu it s -mi rea-lizez o bun parte din visuri i aptitudini, s m formez ca personalitate. Spiritul i mentalitatea Petersburgului îmi sunt dragi i scumpe.

20. Ce V mai leag de satul natal?- Rudele, cons tenii, istoria, Alexandru Cotru-

… În 2008 am executat portretul cons teanului meu, marele om de stat basarabean Alexandru Cotru i proiectul medaliei comemorative la 180 de ani de la na terea lui.

21. Printre prietenii de serviciu i de familie sunt i cons teni?

- Nu, doar în memorie mi-au r mas amintiri frumoase despre prietenii din copil rie i cons teni.

22. Ave i o familie?- Familia mea este deosebit de puternic , unit , exibil i prietenoas

pentru c -i format … dintr-o singur persoan . i asta din marea dorin de a m consacra cu trup i su et artei i numai artei.

23. În ce domenii mai activa i în afar de pictur i sculptur ? - În arhitectur .

24. um prefera i s V petrece i timpul liber?- Nu dispun de timp liber.

25. Cine-i omul care crede i c V cunoa te cel mai bine?- Nu cred c exist asemenea persoane. Poate doar Iisus Hristos.

26. Ce bucate i b uturi prefera i?- Cele care nu cer mult timp pentru g tit.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Pentru ca s am o via absolut liber am fost nevoit tot timpul s lupt

pentru independen . i la ecare etap trebuia s renun la ceva vechi, lucru de altfel destul de incomod i chiar dureros. Sunt bucuros c majoritatea acestor exerci ii, în fond, mi-au reu it.

Portretul Papei de la Roma Ioan Paul al II-lea, la care a avut o audien în 1994.

45



- Moldova are o cultur tradi ional puternic , care este o parte component a culturii mondiale. Are i destul experien , care o absolve te de necesitatea de a se orienta dup ni te standarde str ine. Acela i lucru ne înva i credin a noastr ortodox , pe care se bazeaz puterea noastr .

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferen-dului transnistrean. Cât de real vi se pare acest odiectiv?

- Cred c cea mai important problem la solu ionarea c reia trebuie s i concentreze eforturile autorit ile i poporul Republicii Moldova ar trebui s e recuperarea p mânturilor t iate pe parcursul anilor din trupul ei. Este vorba

de terenurile de la nord care m rgineau Moldova cu Carpa ii i cele de la sud, care deschideau ie irea republicii la Marea Neagr . Din p cate, pe parcursul

Expozi ia lui V.Cebotari din 2010 de la Hamburg, Germania a fost vizitat de Prin ul de Eldenburg i so ia sa.

46


secolelor, urma ii lui tefan cel Mare nu numai c n-au reu it s înmul easc , dar nici s p streze averea l sat de marele domnitor.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂN-TUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- Dragii mei p mânteni! Vreau s v doresc mult s tate, noi i noi suc-cese i s r mâne i demni de marii no tri înainta i. Mul umesc mult ziarului CUVÂNTUL pentru aten ia pe care o acord personalit ilor de pe meleagurile noastre natale.

4 februarie 2011

47


Bun starea noastr depinde numai de noi

Constantin Turt s-a n scut la 20 decembrie 1940, în s. Buciu ca, raio-nul Rezina. A absolvit coala medie din or. Rezina (1956) i Facultatea de Chimie a Universit ii de Stat din Moldova (1961). Doctorantura a f cut-o la Institutul de Chimie al Academiei de tiin e a Moldovei i la Institutul de Fizic Chimic al Academiei de tiin e a URSS. Stagieri la universit ile de pro l din Rusia, Anglia, Spania. Doctor în tiin e (1971), doctor habilitat în tiin e pe chimia anorganic (1989), profesor universitar. În prezent este ef

de laborator la Institutul de Chimie al A M. Supervisor la 13 doctoranzi, dintre care 6 au sus inut tezele de doctor în tiin e chimice i consultant tiin c la dou teze de doctor habilitat. Pre edinte al Consiliului tiin c

Specializat din cadrul Institutului de Chimie al A M pentru decernarea titlurilor tiin ce doctor i doctor habilitat în chimie.

Autor al 197 de articole tiin ce, 32 brevete de inven ii.Titlul de profesor universitar (1995), membru corespondent al A M (1995).

Distins cu Ordinul “Gloria Muncii” (1996), medalia “L.A. Ciugaev” a In-stitutului de Chimie General i Anorganic din Moscova (2005). Laureat al Premiului Prezidiului A M (1995) i al Premiului Na ional în domeniul

tiin ei i Tehnicii (2004), mai multe men iuni la expozi ii na ionale i in-terna ionale. În iunie 2000, Adunarea General a A M l-a ales în func ia de secretar tiin c general al A M, în care a activat pân în 2004. În de-cembrie 2010 a fost ales membru titular al Academiei de tiin e a Moldovei.

48


1. Dle Constantin Turt ! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- No iunea „acas ” întruchipeaz locul unde te retragi din toate rela iile

cotidiene, e ti singur cu tine, meditezi ce e bine i ce e r u. E foarte necesar ai în preajm un prieten aproape de su et, cu care ai face un schimb de reri i cu care ai pune ara la cale.


- P rin ii i apoi autoinstruirea.


- Pe bunelul dup tat îl chema Andrei. Tat l lui, Vasile a fost împropri-et rit de boierul satului. A avut un b iat Andrei - bunelul - i câteva fete. Eu le-am cunoscut numai pe lelea M rioara i lelea Efrosinia. Au lucrat la

mânt. Bunelului îi pl ceau mult caii. Putea s povesteasc ore întregi cât de frumos era calul lui pentru c rie, cum îl folosea la nun i. Dup cum tiu – a fost responsabil de construc ia bisericii în satul Buciu ca, îns mie

nu mi-a povestit nimic despre acea ocupa ie.Pe bunelul dup mam îl chema Gheorghe. Locuia în Rezina. Era ran.

Îi pl cea s citeasc „Psaltirea”. Fiind în clasa a cincea, tr iam la dânsul. culcam i m sculam cu textele Psaltirei, pe care o citea zilnic.

rin ii: tata Vanea (Ioan) i mama Varvara. Fiind rani, ei îndeplineau toate lucr rile necesare în gospod rie. Dup întoarcerea de pe front i organizarea colhozului tata a lucrat în mai multe func ii în colhoz, îns la urm tot la cai s-a întors.

Mama, ca majoritatea femeilor de la sat avea grij de familie i de gos-pod rie.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Sigur c anii de copil rie pe malul Nistrului. Cele mai vii amintiri sunt

legate de sc ldatul în compania copiilor de aceea i vârst . Mai apoi îmi amintesc participarea la diferite licr ri gospod re ti în familie, în special la îngrijirea animalelor. Sub supravegherea bunelului Andrei în clasa a patra eram responsabil de îngrijirea vitelor pe timp de iarn . Cel mai mult îmi pl cea s duc calul la ad pat. Pentru a ajunge la izvor mergeam o jumate de sat. i aceasta îmi f cea mare pl cere.

Stim cu to ii c i pe Nistru a existat o construc ie de propor ii – hidro-centrala de la Dub sari. Dup asta Nistrul i-a pierdut mult din farmecul s u. În urma rev rs rii râului zeci de case, inclusiv i a noastr au fost demolate.

49


Familia noastr i-a construit o alt cas la Saharna Nou . Construc ia ca-sei noi a fost pentru mine o adev rat coal de omenie i ajutor reciproc.


- Satul a degradat nemaipomenit. Dup decesul mamei merg în Sahar-na-Nou numai la Pa tele Blajinilor. Localitatea arat dezastruos. Nu e de mirare – în sat au r mas pu ini tineri. Ceilal i vin numai la ceremonii.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, numele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Dac pân acum nu se cunoa te o astfel de pesonalitate, înseamn c înc nu s-a n scut. Eroii, sau oamenii neordinari, se cunosc de comunitatea întreag dup faptele ce le-au reu it. Despre ele se vorbe te peste tot. Eu nu cunosc o astfel de personalitate din satul natal.

7. La coal i la fa-

cultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?

- La coal eram prin-tre activi ti, numai prin-tre cei din comsomol. i la universitate am fost membru al comitetului studen esc. Eram pasi-onat de dansuri, sport. Mult timp i eforturi dedicam repeti iilor, antrenamentelor i con-certelor.

8. Ce calit i trebuie posede un om ca s

devin prietenul Dvs.?- Demnitate, profesi- În laborator

50


onalism i s e cinstit.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- i da, i nu.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Dirigintele de clas Ivan Stepanovici Mustea – înv tor de chimie

dup Institutul Pedagogic din Tiraspol.

11. Cum i de ce a i preferat chimia i cercetarea tiin c ? - Ivan Stepanovici Mustea formase un cerc de chimie i ne demon-

stra multe experien e, care m-au pasionat. Apoi dânsul mi-a dat cheia de la laboratorul de chimie din coal , încredin ându-mi func ia de laborant. Participam la preg tirea experien elor pentru lec iile de chimie. Cu p rere de r u, dânsul a plecat din scoal când trecusem în clasa a opta i cercul de chimie s-a destr mat, iar laboratorul a fost închis.

Savantul Constantin Turt împreun cu tineri colegi, inclusiv de peste hotare.

51


12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Constantin Turt ?- Cu rezultatele de pionierat care au fost printre primele, sau chiar

primele în domeniul în care activez – chimia compu ilor coordinativi i metodele fizice de cercetare în chimie. Este vorba de delocalizarea dina-mic a electronilor în sisteme cu valen mixt , tranzi ia de spin, noi tipuri de structur în clasa carboxi-clusterilor fierului, utilizarea spectroscopiei Mossbauer în chimie. Acum m mândresc cu doctorii în tiin – disci-polii, cu care am reu it multe cercet ri de performan . Doi din ei – Va-leriu Mereacre i Denis Prodius sunt în Germania, la Universitatea din Karlsruhe. Men ionez, c pe vremuri acolo i-a f cut stagierea tiin ific i Dmitri Mendeleev, fondatorul legii periodicit ii elementelor chimice.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei Republicii Moldova. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Punctul a fost pus demult. Limba pe care o vorbim i în care ne ex-prim m gândurile adecvat este limba lui Eminescu, Alecsandri, Co buc, Sadoveanu, Dru , Caragiale, Arghezi etc.

E o lips de cultur s încerci s separi o no iune dup culoarea politic . Punctul va pus de popula ia cult . Aceasta nu se face prin decret! Aca-demicianul Petru Leonidovici Capi a (descendent din familia unui medic de prin p ile Sorocii) – laureat al Premiului Nobel în zic i ul lui, Serghei Petrovici Capi a, academician al Academiei de tiin e din Federa ia Rus , care a studiat în universit ile din Anglia, m rturiseau c acas la ei se vorbea i se vorbe te limba român .

i noi, vorbitorii acestei limbi, mai ales intelectualitatea, trebuie s pu-nem punct în aceast disput inutil . Dar mai întâi to i cet enii acestei ri trebuie s înv m i s vorbim corect limba noastr cea român . Numai astfel vom pune cap t acestor discu ii sterile.

14. Care sunt principiile de via ale omului i savantului Constantin Turt , peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Principiul de baz este: s licrezi cinstit i mereu s te perfec ionezi. 15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Am avut neîn elegeri cu unii colegi i prieteni, îns , cu p rere de bine,

nu-mi aduc aminte de tr ri.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i? - Nu multe, dar au fost.

52


17. A i f cut în via i politic ? - Politic în sensul larg al cuvântului nu am f cut. Prin anii 1992-1993

am participat în calitate de membru al grupului de ini i-ativ la formarea Partidului Rena terii i Concilierii. Apoi m-am retras.

18. Ce aprecia i i ce nu place în politica mol-

doveneasc din ultimul deceniu?

- Nu-mi place lipsa de profesionalism a celor care se implic în politic , faptul

pun interesele personale i de grup mai presus de

interesele statului i ale poporului.

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “acas ”: acolo sau în satul de ba tin ?

- La Chi in u m simt mai acas . Aici mi-e familia, ica i nepoatele cu via a lor de toate zilele.

20. Ce V mai leag de satul natal? - Numai amintirile.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? - Nu sunt.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Turt ?

- Serviciul într-un institut militar din regiunea Saratov, unde i eu, i viitoarea so ie lucram pe teme adiacente. Timpul liber îl petreceam împreun cu al i tineri din diferite ora e: Leningrad, Saratov, Sverdlovsk, Voronej, Ujgorod, Chi in u, Mensk i alte centre universitare.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?

Constantin Turt la 70 de ani, decembrie 2010

53


- Dup universitatea din Ujgorod so ia a lucrat în institutul militar despre care am pomenit mai sus. Dup ce am venit la Chi in u a lucrat pân la pensie la uzina de piele sintetic în calitate de inginer chimist tehnolog. La moment conduce o întreprindere mic . Fiica a absolvit Universitatea Tehnic din Moldova, ob inând specialitatea de programator. Este inginer-programator la Ministerul Tehnologiilor Informa ionale.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Pe lotul de p mânt de care îngrijesc cu o pl cere deosebit .

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine? - So ia, ica, dar i discipolii.

26. În casa familiei Turt care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Ciorba ucrainean , pilaful, pl cintele. Fiecare din familie prefer uturi diferite: so ia – ampanie, ginerele – vodc , eu - vin.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs. de savant.Momente de principiu: angajarea în calitate de cercet tor tiin c junior

în Institutul militar al URSS din regiunea Saratov conform repartiz rii tinerilor speciali ti dup absolvirea Universit ii de Stat din Chi in u; admiterea în doctorantura Institutului de Fizic Chimic din Moscova; reîntoarcerea la Institutul de Chimie al Academiei de tiin e din Moldova dup doctorantura din Moscova i cercet rile efectuate în strâns colaborare cu Institutul din Moscova, Universitatea de Stat din Moldova i Institutul Na ional de Fizic a Materialelor din Bucure ti.

În continuare am fost printre primii care au utilizat cu succes efectul Mossbauer în chimie, cu studierea efectului tranzi iei de spin i îndeosebi a delocaliz rii dinamice a electronului în compu ii erului cu valen mixt .

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca s corespund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- În singur tate – câteva decenii. Cu sus inerea comunit ii europene – 5-7 ani. Trebuie numai s m consecven i i, dac cu adev rat dorim s ajungem acolo, s facem tot posibilul pentru a ne atinge scopul i s nu ne l m manipula i de fel de fel de conjuncturi ti.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea dife-rendului transnistrean. Cât de real Vi se pare acest obiectiv?

- Cred c aceast problem va rezolvat în timpul apropiat. Surorile

54


Alexandra i Liuba tr iesc cu familiile în Râbni a. Atitudinea diriguitorilor din Tiraspol fa de moldoveni este de neînchipuit. Lumea se teme i se

e te s vorbeasc în strad limba matern . colile autohtone dispar, de i moldovenii de in majoritatea în componen a popula iei din regiune. O pild elocvent este satul Mocra din raionul Râbni a – ba tina academicianului i muzicianului cu renume Eugen Doga: într-un sat de moldoveni nu mai

exist coal cu predarea în limba matern . 30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂN-

TUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?- Pe vremea lui tefan cel Mare Orheiul era un teritoriu de o importan

deosebit atât din punct de vedere militar, cât i economic. S i, dragi mânteni, demni de str mo ii no tri. Crede i-m c bun starea noastr

depinde numai de noi în ine, de profesionalismul, h rnicia i inteligen a noastr .

Doamne ajut ! 18 februarie 2011

55


Înmatriculat din întâmplare lazootehnie, am devenit savant i profesor

Serghei Chilimar s-a n scut la 28 octombrie 1935, în s. Parcani, raionul old ne ti. Dup absolvirea colii de 7 ani urmeaz studiile la coala de

iluminare cultural din or. Soroca, Facultatea de Zootehnie a Institutului Agricol din Chi in u, dup care lucreaz zootehnician în raionul Soroca. Din 1961 s-a dedicat cercet rilor tiin ce în domeniul cre terii i amelior rii animalelor de ferm , ind aspirant la Institutul Agricol din Chi in u. Acti-veaz la Institutul de Cercet ri tiin ce în domeniul Zootehniei i Medicinii Veterinare în calitate de colaborator tiin c superior (1964-1967), secretar tiin c (1967-1975), ef de sector (1975-1976). Doctor (1966), doctor habilitat

(1991) în tiin e agricole. Activeaz ef de sec ie la Filiala Moldoveneasc a Institutului Unional de Deservire Agrochimic a Agriculturii; la Ministerul Agriculturii al RM în calitate de ef-adjunct i ef al Direc iei Generale pen-tru tiin ; ef de sec ie la Institutul de Zootehnie i Medicin Veterinar ; director al Centrului pentru Ameliorarea i Reproduc ia Animalelor din RM (1986-1990); vicedirector al Institutului tiin co-Practic de Biotehnologii în Zootehnie i Medicin Veterinar (1990-1999), academician-coordonator în Sec ia de tiin e Agricole a A M (1999-2001); colaborator tiin c superior, ef al Catedrei de Tehnologii Intensive în Agricultur i Industria Alimentar

la Institutul de Economie i Perfec ionare în Complexul Agroalimentar (2001-2008). Din anul 2003 i pân în prezent este i profesor universitar la Catedra de Zootehnie Special a Universit ii Agrare de Stat din Moldova. Membru corespondent al A M. Decorat cu medalia A M „Dimitrie Cantemir”.

56


1. Dle Chilimar! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- No iunea “acas ” nu este neap rat locul de ba tin unde se na te, cre te

sau locuie te omul. Sunt multe cazuri când omul se na te într-o localitate, într-o ar , dar ulterior cre te i activeaz pe alte meleaguri, neavând nici un fel de

rela ii cu locul de ba tin . Dar unde s-ar a a, unde ar pleca, el totuna spune se întoarce acas . Pentru mine no iunea “acas ” înseamn ceea ce este mai

scump, ce te face s te sim i mai bine i în momente grele, ce te atrage mereu i te leag de amintiri pl cute.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Primele i cele mai importante lec ii le-am primit de la p rin i, îndeosebi

de la mama, care m-a îndrumat s respect pe cei care mi-au dat via , m-au înv at s muncesc i mi-au altoit o sumedenie de calit i importante pentru toat via a i activitatea mea. Un rol deosebit pentru mine l-a jucat i prima înv toare, doamna Elena, care al turi de alfabet i tabla înmul irii mi-a predat i primele lec ii de conduit în societate.

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a co-

munit ii natale?- Mama Maria a fost o femeie muncitoare, harnic , blajin i curajoas .

În 1947 a r mas v dan la vârsta de numai 39 de ani cu patru copii în vârst de la 4 la 17 ani. A f cut tot posibilul pentru ca noi s supravie uim în ciuda tuturor di cult ilor legate de consecin ele r zboiului, foametei. Nu tiu ce s-ar întâmplat cu noi dac nu aveam o astfel de MAM ! Pentru h rnicia i calit ile ei absolut deosebite Mama Maria a fost mult apreciat nu numai de membrii familiei, rude i vecini, dar i de to i cons tenii.

Tata Efrem s-a stins prematur din via , dar cert este c a fost om muncitor, care inea mult la familia sa. A avut nefericirea s sufere de o boal grea, care s-a acutizat în perioada foametei i în 1947 l-a dus în mormânt.

Dintre bunei îl in minte numai pe bunelul de pe mam , care locuia în alt sat. Îmi amintesc c ne vizita de multe ori i de ecare dat ne aducea câte ceva - nuci, miere, uneori ne d dea i bani ca s ne cump m ceva. Spre regret i dânsul a plecat în lumea celor drep i pe când eu nu împlinisem nici 9 ani.

4. Ce lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Icoana la care ne rugam, cuptorul pe care dormeam, masa la care ne adunam

seara pentru cin , livada din jurul casei... Cred c dup p rin i casa p rinteasc este cel mai scump lucru.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la ba tina Dumnea-

57


voastr în ultimele decenii? - Satul în care m-am n scut este o localitate mic . Pu in s-a schimbat în

ultimele decenii, dar am impresia c în anii copil riei mele, satul Parcani tr ia o via mai interesant . Nu pot uita horele din ziua Hramului satului sau petrece-rile organizate de p rin i i rude cu ocazia diferitor s rb tori. Sunt i schimb ri pozitive, satul este conectat la conducta de gaze naturale, are apeduct...

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, nu-mele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- F îndoial c mai mul i cons teni. Dar ultimul cuvânt în aceast chestiune ar trebui s -l spun administra ia satului, dup o consultare public cu cet enii.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Atât la coal , cât i la facultate am fost printre activi ti i printre frunta ii

la înv tur . La coala primar , de pild , eram considerat unul dintre cei mai buni elevi la matematic .

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.? - Am mul i prieteni i nu sunt prea sever în alegerea lor, dar îmi plac oame-

nii cinsti i, pe care te po i bizui la nevoie sau care te pot ajuta f a pretinde neap rat la o r splat imediat . Prieten îmi poate deveni oricine, dac am convingerea c el poate un prieten adev rat. Nu am respins nici o ofert de prietenie, cu toate c am avut i prieteni fal i.

9. Considera i c ave i calit i de lider? - La aceast întrebare mai corect ar putea r spunde colegii sau prietenii. Eu

consider c în mai multe situa ii am demonstrat calit i speci ce unui lider. Am în vedere mai întâi de toate activitatea tiin c , dar i participarea în ac iunile organizate de diverse asocia ii ob te ti. În prezent sunt pre edintele asocia iei ob te ti „Uniunea Societ ilor Tehnico- tiin ce din R.Moldova”. La Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii, unde actualmente activez, am ajutat pe mul i în organizarea cercet rilor tiin ce, sus inerea tezelor de doctor sau doctor habilitat. În cadrul Academiei de tiin e din Moldova sunt unicul membru-corespondent din domeniul zootehniei. Consider c lider adev rat po i deveni numai dac meri i i nu când lup i s i atingi scopul prin orice metode.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Via a i munca i faptul c întotdeauna m-am str duit s îndrept esc

încrederea colegilor.

58


11. Cum i de ce a i preferat s V încadra i în activitatea de cercetare tiin c ?

- Poate au dreptate acei care a rm c activitatea tiin c este o calitate speci c în deosebi persoanelor n scute în zodia Scorpionului. Dac aceast

rma ie este corect , atunci explica ia este simpl . Personal cred c activita-tea tiin c nu este o prioritate pentru a deveni personalitate, dar este crucea care, dac a-i luat-o, trebuie s o duci cu mult demnitate. În tiin cele mai importante solu ii pot descoperite prin munc cinstit , de mul i ani i într-un colectiv de oameni consacra i.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Serghei Chilimar? - M mândresc cu tot ceea ce am reu it s fac pe parcursul anilor i cu

ajutorul acordat celor ce activeaz în sfera produc iei. Dar nu sunt satisf cut de situa ia care domne te azi în agricultura Moldovei, inclusiv în sectorul de producere a produselor de origine animal . Cea mai mare bog ie a noastr este

mântul i oamenii dornici de a-l folosi pentru ameliorarea situa iei economice i bun starea poporului, dar aceast bog ie nu se folose te ra ional i e cient.

Savantul Serghei Chilimar i decanul Facult ii de Zootehnie i Bio-tehnologii, profesorul universitar Nicolae Eremia în vizit la colegii de la Facultatea de Zootehnie a Universit ii de tiin e Agronomice i Medicin Veterinar din Bucure ti.

59


Din aceast cauz noi am ajuns s import m multe produse alimentare pe care le putem produce pe loc, pentru noi, dar i pentru export.

mai putea aminti aici despre fondarea unei coli de cercet tori i direc ii noi de cercet ri tiin ce, scopul principal al c rora este sporirea calit ilor produc iei de lapte i carne ale raselor de bovine omologate în Republica Moldova, precum i contribu ia la formarea cadrelor tiin ce i didactice, care actualmente activeaz la diverse universit i i centre tiin ce din ara noastr i dup hotarele ei.

În colaborare cu Institutul de Economie, Finan e i Statistic i Universitatea Tehnic din Moldova am elaborat tehnologia fermelor-model de producere a laptelui i c rnii de porcin pentru întreprinderile mici i mijlocii a gospod -riilor sectorului privat din Republica Moldova.

Sunt coautor al primului manual „Tehnologia cre terii taurinelor” editat în 1997 pentru studen ii specialit ii Zootehnie i Biotehnologii a Universi-

ii Agrare de Stat din Moldova, autor al 180 de lucr ri tiin ce, inclusiv a dou monogra i, conduc tor tiin c la 4 teze de doctor în tiin e, am preg tit i consultat metodic zeci de cercet tori tiin ci, care activeaz în ramura zootehniei din Republica Moldova i din alte ri. Sunt fondatorul unei direc ii noi de cercetare în domeniul amelior rii calit ilor productive ale raselor de taurine. Membru corespondent al Academiei Georgo li din Italia, membru în colectivul de redac ie al Enciclopediei marilor personalit i i al Enciclopediei marilor descoperiri, inven ii, teorii i sisteme din istoria, tiin a i cultura româneasc de-a lungul timpului.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei R. Moldova. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Aceste discu ii se poart mai mult între politicienii care lupt pentru putere i îmbog ire. Solu ia, dup mine, poate veni din partea electoratului, care,

con tientizând esen a problemei, nu ar mai sus ine ni te politicieni minciuno i. Dac aleg torii nu i-ar vota pe cei care fac numai demagogie, situa ia ar alta. Politicienii ar trebui s se ocupe de problemele economice i sociale ale rii, iar în problemele limbii, istoriei cuvântul principal trebuie s -l spun savan ii i nu ni te demagogi nec rturari. E ridicol când ni te persoane care nu- i pot

transcrie f gre eli propriul nume, sau care în genere nu posed limba ro-mân încearc s fac loso e la tema originii i denumirii acestei limbi sau a istoriei de care habar nu au.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Serghei Chilimar peste care nu se poate trece în nici un caz?

60


- Nu pot accepta f rnicia, în el ciunea, lenevia, nedreptatea, lauda de sine exagerat .

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Unii colegi - da, prietenii - nu.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Nu îmi place s -mi amintesc de moartea tat lui meu, suferin ele mamei

pe când era bolnav de tifos, foametea din anii 1946-1947.

17. A i f cut în via i politic ?

- Nu m-am implicat în politic , deoarece consi-der c este o activitate „murdar ”.

18. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ul-timul deceniu?

- Unicul lucru pe care îl apreciez este faptul c li-derii statului i partidelor politice, având prea pu in experien , nu duc ara la dispari ie. În rest nu prea am ce aprecia în politica moldoveneasc .


- În Chi in u tr iesc din 1954. De atâta aici m simt tot atât de bine ca i în satul de ba tin . Mul i prieteni, colegi de coal , rude din satul natal nu mai sunt. Iar de Chi in u m leag activitatea de cercet tor, pe care nu a avea posibilitate

o practic în sat.

20. Ce V mai leag de ba tin ?- Amintirile din copil rie i anii de studii din coala primar , rudele i câ iva

colegi, care au mai r mas în via , locurile frumoase din împrejurimile satului

Dup o adunare general a Academiei de ti-in e din Moldova (discu iile academice continu ).

61


i locul unde au fost înmormânta i p rin ii. La Pa tele Blajinilor vizitez satul natal i cimitirul, dar fac acest lucru i cu alte ocazii.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - Da. În Chi in u locuiesc doi fra i ai mei, de asemenea cons teanul Mihai

Grecu.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Chilimar?

- Dragostea de munc , respectul reciproc dintre membrii familiei.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia Valentina, profesoar de specialitate, este pensionar . Feciorul

Alexandru a absolvit coala militar din Kiev, a f cut serviciul militar, dar din 2004, împreun cu familia, locuie te în SUA i activeaz ca inginer în domeniul construc iei aparatelor electronice. Fiica Rodica, pedagog în dome-niul psihologiei, locuie te cu familia în Chi in u i este angajat la Ministerul Muncii i Protec iei Sociale. Fratele mai mare Ion este pensionar. Fratele mai mic Tihon este profesor universitar la Academia de Muzic , Teatru i Arte Plastice din Chi in u.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber? - Nu prea am timp liber, dar când apare, citesc sau navighez pe internet,

vara pentru 7-10 zile merg la mare.

25. Cine-i omul care V cunoa te cel mai bine? - So ia, fra ii i copiii.

26. În casa familiei Chilimar ce bucate i b uturi sunt cele mai preferate?- Zeama, friptura, copturile, vinul de calitate bun .

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Dup ce am absolvit coala de 7 clase din satul natal am trimis documentele

la coala de Viticultur din Chi in u. Dar din cauza c certi catul despre starea ii nu a fost scris pe formularul standard, care nu s-a g sit la spitalul din

old ne ti, cu o zi înainte de a pleca la examenele de admitere am primit do-cumentele înapoi. V zându-m foarte stresat, un cons tean m-a sf tuit s plec la coala republican de iluminare cultural din Soroca. Astfel am ajuns acolo unde nici nu m gândeam. Dup absolvirea cu men iune a acestei institu ii am fost recomandat s continui studiile la Moscova la Institutul de Bibliotecari i

62


revin la coala din Soroca în calitate de profesor. Dar n-am plecat din cauz nu am avut sus inere material de acas . Am depus documentele la Facultatea

de Economie de la Institutul Agricol din Chi in u, facultate care urma s e des-chis în anul 1954. Fiindc am fost primit f a sus ine examene de admitere, iar facultatea de economie nu a mai fost deschis , absolut întâmpl tor am fost înmatriculat la Facultatea de Zootehnie. Astfel am devenit specialist în domeniul cre terii animalelor, iar apoi i profesor universitar, membru-corespondent al Academiei de tiin e din Moldova.


- Îmi este greu s r spund la aceast întrebare, indc avem prea multe probleme de rezolvat pentru ca ara s corespund standardelor de integrare în Uniunea European . Pot a rma îns c în domeniul în care activez, din cauza reformelor nereu ite i neargumentate, am retrogradat la situa ia existent în Moldova în anii 60-70 ai secolului trecut. Pentru a ne integra în Uniunea European este nevoie de stabilitate politic , de dus la bun sfâr it reformarea economiei na ionale, de lichidat s cia i de sporit nivelul de trai al popula iei.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferen-dului transnistrean. Cât de real vi se pare acest obiectiv?

- Transnistria este capcana în care ne-a prins Moscova i atâta timp cât vom mâne dependen i de voin a politicienilor ru i, acest obiectiv este unul nereal.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- S ne ajute Dumnezeu s m vigilen i, s nu credem în pove tile comuniste. Comunismul este cea mai mare utopie în care au crezut oamenii tot sperând c minunea se va întâmpla. Spre regret, i actualmente mul i mai cred în ideile unor asemenea politicieni ca Tcaciuc, Mi in, Voronin, Dodon, Muntean, care, prostind lumea, î i fac interesele lor. V îndemn s v trezi i, oameni buni, din somnul cel de moarte, dac dori i s devenim i noi o ar civilizat i bogat .

4 martie 2011

63


De multe omul se poate lipsi, numai de ba tin - nu!

Nicolae Ambrosi s-a n scut la 26 martie 1951 în s. ân reni, raionul Tele-ne ti. A absolvit coala Profesional nr. 2 din Chi in u, Institutul Pedagogic “Ion Creang ”, iar doctoratul l-a sus inut la Academia de Studii Economice din Moldova. Este doctor în tiin e economice (Economie mondial i rela ii economice interna ionale).

A de inut func iile de vicepre edinte al Consiliului Republican al Asocia iei Sportive de la Sate i al Consiliului Republican al Sindicatelor din Moldova, iar din 1991 i pân în prezent este secretar general, director executiv, director al muzeului Comitetului Olimpic al RM. Candidat în mae tri ai sportului, Antrenor Emerit al RM, Lucr tor Emerit al Culturii Fizice i Sportului din RM. Autor al mai multor publica ii tiin ce de specialitate, inclusiv ma-nuale, monogra i, crestoma ii. Distins cu Medalia “Meritul Civic” (2000). Distinc ii olimpice: Medalia Jubiliar a Comitetului Olimpic din Republica Moldova, Medalia Jubiliar a Comitetului Interna ional Olimpic.

ef al delega iei olimpice a RM la Jocurile Olimpice de iarn din Lilleham-mer i la 10 edi ii ordinare ale Festivalului Olimpic al Tineretului European; acreditat o cial la Jocurile Olimpice din Barcelona (Spania), Atlanta i Salt Lake City, Sidney, Atena. De ine dreptul de autor unic al emblemei o ciale a Comitetului Na ional Olimpic al R.Moldova, aprobat i înregistrat de Comitetul Interna ional Olimpic, care semni c istoria, demnitatea na i-onal a poporului, coeziunea for elor în lupta pentru independen , pace i prosperitate, reunite sub amura tricolorului.

64


1. Dle Nicolae Ambrosi, ce subîn elege i Dvs. prin no iunea ”acas ”?- To i suntem lega i de o localitate. Ba tina mea sunt ân renii Telene -

tilor. Un sat de r ze i, cu oameni gospodari, vrednici, situat chiar pe malul utului. Aici m-am n scut, am copil rit, am înv at la coal , am visat i am

cunoscut primul or al dragostei. De aici am pornit în lume. i doar atunci, când m-am pomenit printre str ini, departe de cas i desp it de ai mei, am în eles cu adev rat profunzimea acestei no iuni. No iunea “acas ” eu o asociez cu bunii mei p rin i, fra ii i rudele mele, cons tenii. De multe omul se poate lipsi, numai de ba tin - nu! Satul, dac vre i, este ca o mare i netrec toare dragoste, care mereu te cheam înapoi, la r cini. Nu tiu, poate gre esc, dar consider c nimeni nu a de nit atât de exact i exhaustiv no iunea “acas ”, ca marele nostru poet Lucian Blaga: “Eu cred c ve nicia s-a n scut la sat./ Aici orice gând e mai încet,/ i inima- i zvâcne te mai rar,/ ca i cum nu i-ar bate în piept,/ ci adânc în p mânt undeva.“

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- P rin ii, desigur. Vera i Fiodor Ambrosi, sau cum îi dezmierdau cons tenii:

Veru a i Fiodora . Au fost oameni simpli, ri muncitoare. i ne-au înv at pe noi, cei patru feciori, s pre uim munca, s m harnici, disciplina i, res-ponsabili, s stim m oamenii satului, în special pe cei în vârst . Acestea au fost primele lec ii ale vie ii. Lumina i dragostea de carte am mo tenit-o

de la primul meu dasc l, un pedagog i om deosebit: Gheorghe Vasilievici

Tacu i de la Vera Ignatievna Popa, cum le spuneam noi pe atunci. Anume ei m-au înv at s rotungesc caligra c primele litere, cifre, s compun primele cuvinte, propozi ii. Ceva mai târziu am “fost prelua i” de al i pedagogi devota i profesiei: Tamara Davidov-na Tacu, Antonina Fiodorovna Popa, Daria Mihailovna Cijevschi, Tatiana

Condratievna Doibani, Aculina Onofreevna Br descu, Valentina Ivanovna i Petru Ivanovici C in … Ei au fost cei care ne-au descoperit tainele

cunoa terii, dar i cei care ne-au format caracterul i ne-au deschis, în toat grandoarea sa, viitorul. i e meritul acestor dasc li c mul i dintre discipolii lor au îmbr at meseria de pedagog.

În pragul casei p rinte ti - p rin ii Fiodor i Vera.

65



- Din p cate, nu am avut fericirea s stau în bra ele bunicilor, s simt c l-dura lor. Când m-am n scut, era în via doar o singur bunic , de pe mam , care tr ia în satul vecin, Înd tnici, azi Nuc reni. Bunica Maria, în schimb, mi-a luminat prin bun tatea i dragostea manifestat întreaga mea copil rie, compensând într-un fel lipsa buneilor. Ceea ce tiu la sigur despre bunelul Iacob, de pe mam , este c a fost luat de sovietici la r zboi în 1941 i s-a stins din via în prim vara anului 1945, tocmai la Odra, în Germania. Pe bunelul Vasile i pe bunica Ana, de pe tat , i-am v zut doar pe fotogra e. Au avut 12 copii - 7 b ie i i 5 fete. Erau gospodari buni. Mezinul dintre cei 7 b ie i, Fiodora , tat l meu, a mo tenit gospod ria i tot inventarul agricol de la ei: chiul de b tut grâul, râ ni a din piatr , carul cu jug, c ru a pentru cai, pluguri i sem toare, boroane, cultivatoare, stative pentru esut, un c râng pentru esut covoare, o b toare pentru cânep … i noi, nepo ii, am folosit mai târziu

la diferite lucr ri acest utilaj. Bunelul Vasile a jucat un rol important în via a comunit ii natale: a fost primar de ân reni mai mul i ani, a f cut multe lucruri bune pentru oameni, pentru sat. M rturie: Medalia “Pentru construc ii colare” ce i-a fost acordat de c tre Magestatea Sa, Carol II, Regele României.

i acum despre p rin i. Întreaga lor via a fost legat de p mânt. Tata avea 4 clase la români, care b teau 10 clase la sovietici. Iar mama f cuse doar 2 clase. Tata a lucrat un timp brigadier în colhoz. Împreun cu al i doi colegi de breasl , nea Sârghi Manea i Pavlu a Codreanu, hot rau toate problemele. Ei nu aveau nevoie de “ukazuri” i ”prikazuri” c nd s înceap aratul, cultivatul, sem natul, pr itul sau strânsul roadei. Nu aveau studii speciale, dar st pâneau sfaturile în elepte ale buneilor i str buneilor. Erau adeseori avertiza i de i de la raion c întârzie o lucrare sau alta. Ei îns nu se gr beau. În ziua când considerau c a venit momentul, ie eau to i trei în câmp, unul ridica degetul de asupra capului, de parc ar m surat temperatura sau de parc a tepta permisiunea Celui de Sus… i treaba începea. Niciodat nu au dat gre cu declan area lucr rilor. Ulterior tata a fost ef la ferma de vite, iar spre pensie a lucrat c ru . Mama Vera a trudit mul i ani în brigada de legumicultori i viticultori, având doar men iuni în carnetul de munc . A crescut 4 b ie i, pe care, împreun cu tata, i-a pus la cale.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ? - Amintirile despre p rin i. Sunt mul i ani de atunci. Vreo trei decenii. Dar

niciodat nu voi uita acele momente. Vorba e c de ecare dat , când veneam acas , mama i tata ne întâmpinau în prag. Atâta bucurie era pe fa a lor, c le-au venit copiii acas ! Venim i acum la ân reni. Dar p rin ii nu mai sunt. Ne

66


întâmpin îns cu aceea i c ldur fratele Gheorghe i so ia sa Valentina, copiii lor. Intr m în cas i privim cu nostalgie icoanele, covoarele, prosoapele, esute de mama, pernele brodate, albumurile cu fotogra i. i cartea po tal trimis de tata, osta la Bra ov, p rin ilor s i cu un mesaj deosebit, dar i cu un scris nemaipomenit de cite …Venim acas i pentru a revedea fântâna din poart , izvoarele cu ap cristalin de care ducem dorul, toloaca din valea R utului, plin de viet i: cai, oi, miei, p ri i unde noi, copiii, lipeam urechea de iarba verde s auzim dac s-au trezit greiera ii la via , unde b team mingea pân nu ne alunga întunericul, unde era pe timpuri stadionul, pe care se f cea nu numai sport, dar se încingeau i horele satului.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la ba tin în ultimele decenii?

- Din p cate, vorba cronicarului, nu vremea e sub noi, ci noi suntem sub vremi. Timpul trece, iar o dat cu el se schimb i satul, i oamenii. Satul nostru este o vatr de oameni deosebi i, care a dat Moldovei mul i i demni de acest neam. Cons tenii mei sunt harnici, buni gospodari, cu aplecare spre tot ce e sfânt i durabil. Cu toate c nevoile îi apas din greu, ei con-tinu s fac ceea ce au f cut buneii i p rin ii lor: s lucreze p mântul,

creasc i s educe copii, s p streze tradi iile i s cinsteasc memoria celor pleca i la cele ve nice. Criza care afecteaz Moldova a atins cu ari-pa sa i ân renii no tri. Mul i sunt pleca i peste hotare pentru a agonisi un ban. Dac am avut o conducere a satului mai energic i capabil s aduc programe, proiecte i investi ii str ine pentru stabilizarea economiei i dezvoltarea sferei sociale, exodul ar fost, probabil, cu mult mai mic.

Spre regret, satul nu a avut parte de asemenea conduc tori. Mai mult, pe timpul unuia dintre primari a fost distrus pân la temelie cl direa gr dini ei de copii, cu dou nivele, dotat cu utilaj modern, care urma s e predat la cheie. Când treci acum pe lâng ea, ai senza ia c a fost bombardat .

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale,

numele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita ne-ap rat aceast onoare?

- Cred c aceast onoare o merit mai mul i b tina i de ai no tri. Despre unii nici nu prea avem date. Cum ar , bun oar , Alexei Stratan, colonel, cavaler al ordinelor “Mihai Viteazul” i “Coroana României cu spade”, cel care s-a acoperit de glorie în luptele de la Cotul Donului i care a activat mul i ani la Academia Militar din Bucure ti în calitate de profesor. Sau Eugenia Bodrug, o profesoar de rar inteligen i preg tire. Cred c s-ar mai g si, dac am avea cultul înainta ilor.

67


7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Am fost doar elev i doar student. Dac mi se încredin a ceva pe plac,

întotdeauna duceam lucrul la bun sfâr it. N-am fost nici disident, în sensul larg al no iunii. Dar nu-mi pl cea niciodat ca vreun “patriot” cu ruxacul în spate s -mi spun de unde venim, ce limb vorbim, cine ne sunt eliberatorii sau cotropitorii. Detestam i detestez asemenea “mentori”.

8. Ce V mai leag de satul natal?- S rb torile de Cr ciun i de Pa ti, Pa tele Blajinilor, Hramul satului, fra ii

i rudele. i netrec toarea dragoste fa de ba tin .

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- Când e vorba de prieteni nu e neap rat nevoie s pui anumite condi ii, s

insi ti asupra unor calit i anume. To i avem i bune, i rele. Esen ial e ca în momentele grele, de mare cump , cel care se consider prieten, s i vin în ajutor. Nu întâmpl tor se spune: “Prietenul bun la nevoie se cunoa te”. Totu i, apreciez oamenii i prietenii punctuali, responsabili, la care vorba e una cu fapta. Am mul i prieteni de n dejde.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Sincer s u, nu prea agreez o asemenea de ni ie. Are no iunea respectiv

un iz, o umplutur sovietic . Liderii din acea perioad de pomin erau f cu i peste noapte, arti cial, ca s mâie masele „spre orizonturi luminoase”, care

ceau, dac mai ine i minte, câte 10 - 20 de norme într-un schimb. Doar pe hârtie, desigur. Poate c am i eu calit i de bun organizator, ini iator i pro-motor de idei… S judece îns al ii.

11. Cine i când V-au ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Oricât de ciudat ar p rea, p rin ii m-au ajutat. Cu mica precizare c

ei nu m preg teau s u “lider” ci, în primul rând, om. S îndeplinesc ceea ce mi se spunea, s u responsabil, s respect cons tenii, s muncesc. M-au sus inut în acest sens profesorii din sat, despre care am vorbit deja. Venit la Chi in u, m-au ajutat în toate tefan i Taisia Pan lov, doi savan i i speciali ti de for în domeniul înv mântului, doi oameni de o înalt

cultur i cumsec denie.

12. Cum i de ce a i devenit specialist în educa ia zic i sport?- De ce? Fiindc de mic mi-a pl cut sportul. Stadionul era la câ iva zeci

de metri de casa p rinteasc . i o zbugheam de acas când echipa satului avea meci. Veneau forma ii din localit ile din jur. Ce echip am avut! Cu

68


Mi a ova în poart i Dumitru Popa în faza de atac, cu al i fotbali ti buni ca Gicu Stratu, Zaharia C in , Nistor Tacu... Ai no tri câ tigau acas mai toate meciurile, partide care se transformau în frumoase s rb tori. Ce duminici mai erau! Noi, cei mici, atâta i a teptam ca mingea s ias în afara terenului i ecare se str duia s o prind i s o repun în teren primul. Mi-a pl cut sportul i în coal . Eram eful echipelor la mai multe probe. Plecam la întreceri zonale i raionale. Am ajuns cu selec ionata raionului Telene ti de handbal i la un turneu republican împreun cu Sa a C in . Calit ile de sportiv le datorez profesorului nostru de educa ie zic Gheorghe Jurjiu, cel care ne-a “molipsit” cu virusul sportului pe to i. Era un extraordinar specialist, pedagog, organizator, arbitru. Ceva mai târziu, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1980, domnia sa a alergat cu Tor a Olimpic pe traseul Leu-eni – Criva. L-am întâlnit adeseori cu ocazia unor reuniuni la Sângerei. A mas acela i dintotdeauna: un mare organizator al sportului. A de inut mai

multe func ii de conducere în structurile de sport din Sângerei i pretutindeni a fost i este la în ime.

13. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi Nicolae Ambrosi?- Nu a dori s m pronun . Dar sunt bucuros c multe din cele ce mi-am

propus în via le-am realizat. Am întemeiat o familie, am crescut i educat cu so ia Leonida Ambrosi-Dabija dou fete care i-au g sit, la rândul lor, rostul în via . Au i grad tiin c, fac i business. Avem doi gineri, care-mi sunt ca ni te feciori. Mai avem i 4 nepo ele. Dou acas , în Moldova, altele dou - în SUA. Nepo elele îmi sunt, s m ierte fetele mele, acum când am ajuns în pragul vârstei a treia, parc mai aproape su etului.

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei Republicii Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- P i, dac am rezolvat toate problemele, de ce nu am discuta pe îndelete pe marginea acestor lucruri s nte? Serios vorbind îns , asemenea valori, ca in a noastr na ional , limba, istoria nu pot puse la îndoial . Lucrurile nte nu se discut , ci se tr iesc cu toat in a, cu tot su etul. Elev ind,

veneam cu p rin ii la cimitir, la mormântul buneilor. De atunci mi s-au în-tip rit adânc în memorie cuvintele cioplite în gra e latin pe o veche cruce de piatr : „s nu uit m de unde venim i cine suntem”… Orice discu ii în acest sens nu numai c sunt inutile, dar i nocive. Ele ne abat de la cu totul alte obiective i s d ri ale vremurilor pe care le travers m, probleme care

teapt solu ii neîntârziate. Punctul a fost pus demult, de Marele Eminescu: “Suntem români i punctum!”.

69


15. Care sunt principiile de via ale omului Nicolae Ambrosi peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Ele, în fond, rezult din r spunsul la întrebarea precedent . Nu se poate trece cu nep sare peste amintirea p rin ilor, peste istoria neamului.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Depinde ce subîn elegem prin ceea ce numim “tr dare”. Tr dare în raport

cu ce valori anume? La noi, la moldoveni, orice gâlceav , sup rare poate considerat tr dare. Dar la aceast întrebare îmi amintesc de un caz, care mi s-a întâmplat în studen ie. S fost prin 1972. Noi, cei de la Facultatea de Educa ie Fizic a Institutului Pedagogic “Ion Creang ”, am de lat în costume sportive de un alb imaculat cu dungi ro ii de sus pân jos de 1 Mai. Grupa noastr îns , pentru a se eviden ia, a aplicat pe spate cuvântul “Moldova” în gra e latin . Am de lat, zic, f probleme, numai pân în fa a cl dirii KGB-ului. Acolo am fost opri i i du i în cabinete anume, unde ne-au interogat. N-am mai reu it s -l ur m pe t tucul Lenin.

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Au fost situa ii diferite. Dar am trecut peste ele.

18. A i f cut în via i politic ?- Nu am f cut în adev ratul sens al cuvântului. Dar pe când eram elev,

lucram vara la legatul vi ei-de-vie în brigada condus de Ilie Dabija. Era un specialist de valoare i avea în brigada sa vieri experimenta i: Zaharia Cernei, Vasile Frunz , Carp Br descu, Alexei Donos, Tihon C in , Pavel E anu, Ion C in . Uneori, în timpul prânzului, ei mai discutau i pe teme politi-ce. Am prins i eu câte ceva. Nu tiu care din ei la un moment a pus punctul discu iei despre via a grea la sovietici: ce vre i voi, dac tr im într-o ar de ho i i bandi i? Am r mas portret: la coal ne spuneau mereu c tr im în cea mai în oritoare ar din lume. Pe când p rin ii no tri aveau o p rere diametral opus . De atunci am în eles c politica nu-i pentru mine.


- Apreciez apari ia unui val nou de tineri politicieni, bine coli i, cunos-tori de limbi moderne, multilateral preg ti i i bine inten iona i, dornici s

fac totul pentru prosperitatea rii. Nu dau nume. Le cunoa te i. Apreciez efortul for elor na ionale care, cu greu, dar totu i au reu it s -i debarce pe comuni ti de la putere. La partea a doua a întreb rii r spunsul meu e urm -torul: nu-mi place rânza unor politicieni, care duce adeseori la dezbinare

70


i care toarn ap la moara du manilor neamului nostru.

20. Dac Cel de Sus V-ar da fericita ocazie s tr i din nou cel mai notoriu eveniment din via a Dvs., care ar acesta?

- Dar nimeni nu ne d , nici chiar bunul Dumnezeu, respectiva ocazie. 21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? - Sigur c sunt. i primul dintre ei este Grigore Popovici - patriarhul spor-

tului moldovenesc. Despre dumnealui pot scrise volume întregi. Este omul care m-a îndrumat la toate etapele devenirii mele ca specialist, care m-a ajutat în numeroase împrejur ri. i pentru asta îi sunt foarte recunosc tor.

Printre colegii mei de lucru este i Pavel Br descu, redactor- ef al ziarului Comitetului Na ional Olimpic „Sport Plus”, un ziarist de for , cel care, acre-ditat la Beijing, a oglindit cu talent i cu o voca ie deosebit Jocurile Olimpice din 2008. Nu pot s nu-l nominalizez pe Ion C in , pre edintele Comisiei juridice a Comitetului Na ional Olimpic, specialist de înalt clas , lector la USM, ul regreta ilor mei profesori Petru i Valentina C in .

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului Ambrosi?

- Poate faptul c ambii suntem din acela i sat, c am stat în aceea i banc . Poate c acel prim or a ap rut atunci când eu, cu al i câ iva colegi din clasa a VIII-a, ne “autoinvitam” în ospe ie la p rin ii ei, s privim emisiunile la unicul pe atunci televizor din sat? P rin ii ei, Ilie i Anastasia Dabija, erau considera i mari gospodari i oameni respecta i în sat. Tata s-a stins din via , Dumnezeu s -l ierte, mama a împlinit 80 de ani i îi dorim mul i înainte. Totul în gospod ria lor - curtea, gr dina, via cu soiuri europene – creau o panoram fascinant , de basm. Toate astea, împreun cu farmecul Leonidei, au condus la formarea familiei noastre. i acum, peste ani, apreciez pasul f cut. Cred c i consoarta mea e de aceea i p rere.

23. În ce domenii activeaz copiii Dvs.?- Natalia, ica mai mare, are studii economice în sfera rela iilor interna ionale.

Este doctor în tiin e economice, conferen iar universitar ASEM, dar i directorul unei rme specializat în desfacerea unor plante de interior i exterior, arbori i arbu ti decorativi, lucr ri de proiectare i design. Este c torit . So ul, Victor Palii, este doctor în drept, conferen iar universitar, dar i director general al unei companii cunoscute în republic . Au doi copii. Fiica cea mai mic , Violeta, i-a

cut studiile în SUA - economia mondial . So ul ei e de origine spaniol , e medic. Activeaz în una dintre cele mai prestigioase companii de asigur ri din

71


America. Au dou feti e, ambele de inând cet enie dubl .

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?

- Din p cate, nu prea am avut pân acum mult timp liber. Serviciul la Comitetul Na ional Olimpic, preg tirea i sus inerea tezei de doctor în economie, cele câteva c i pe care le-am editat, articolele tiin ce publicate în diferite reviste de specialitate din ar i de peste hotare, prelegerile inute în fa a studen ilor i profesorilor de specialitate, în ne, numeroasele deplas ri de serviciu i plec rile acas la mama-soacr , vremea rezervat nepo elelor care fac dansuri moderne i patinaj – toate acestea, inclusiv grijile legate de familie, nu prea îmi las timp liber. i, totu i, când îl am, îmi place s citesc,

ascult muzic , s mai imotralizez cu aparatul meu de fotogra at clipa, care trece atât de repede...

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Pare-se, c nici eu nu m cunosc întrutotul. Poate so ia? Poate copiii? Sau

poate nepo elele? 26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Bucatele noastre tradi ionale. S -mi e iertat nemodestia, dar pot a rma

so ia mea e o gospodin deosebit . Secretul e simplu de tot: a preluat toat iscusin a culinar a mamelor noastre. În casa noastr atât în zi de s rb toare, cât i în zile obi nuite nu lipsesc pe mas r citurile, sarmalele, pârjoalele, zeama de

cas , pl cintele i cl titele atât de gustoase i delicioase. Prefer un pahar de vin adus de acas , ro u sau alb, îmi place s -l servesc cu oameni dragi i apropia i.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Momentul în care am participat, al turi de al i colegi, la constituirea Comi-

tetului Na ional Olimpic. A fost un moment unic, de nedescris. Un eveniment care a coincis practic cu proclamarea Independen ei Republicii Moldova. De atunci încoace am avut onoarea s u ef de misiune la câteva edi ii ale Jocurilor Olimpice i la zece edi ii ale Festivalului Olimpic al Tineretului European: în

Familia Ambrosi cu marii academicieni Boris Melnic (stânga) i p mânteanul Ghe-orghe Mustea (centru).

72


Olanda, Anglia, Portugalia, Danemarca, Spania, Fran a, Italia, Serbia, Mace-donia, Norvegia, Finlanda. Ar necesita prea mult spa iu s m refer în parte la ecare eveniment olimpic major. Doar una vreau s spun: m-am str duit i cred c am i reu it s îndrept esc încrederea acordat .


- Demult am fost în Uniunea European , al turi de rile Baltice, dac era sus inut guvernul Sturza. Dac nu erau acele for e ostile intereselor na ionale i acte de tr dare. Nu de ani e vorba ca s ajungem în Europa, ci de oameni

politici cu viziune i mentalitate european , anima i de dorin a de a vedea Moldova în familia unit a popoarelor B trânului Continent.

29. Una din probleme-le–cheie ale Moldovei este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real în opinia Dvs. este acest lucru?

- S-a cam întârziat. S-au co-mis o serie de gre eli. Dar, totu i, pornesc de la ideea c nu putem ceda nici o palm de p mânt din ceea ce ne-a mai r mas. Kremli-nul ne-a luat Bucovina i ie irea la mare, dac ced m i raioanele de Est ale Republicii Moldova, cu ce r mânem? Acolo tr iec fra ii no tri. De ce i-am p si? Desigur, Rusia are aici interese strategice, armat i muni ii.

Dar prin negocieri i cu mult voin i în elepciune politic , cu ajutorul rilor implicate în monitorizarea con ictului, situa ia poate redresat .

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor din regiunea Orhei?

- Cons tenilor le-a spune c oriunde am , su etul nostru este mereu la ba tin . Iar tuturor celor din inima Moldovei - Telene ti, Orhei, Rezina,

old ne ti a vrea s le urez mult s tate, inspira ie în ceea ce fac i ferma credin în ziua de mâine a neamului nostru.

18 martie 2011

Sus, în centru, Jacques Rogge, pre e-dintele Comitetului Olimpic European, actualmente pre edinte al Comitetului Interna ional Olimpic.

73


Lec ia de acas : numai prin munc i d ruire po i realiza ceva

Fizicianul Valeriu Can er s-a n scut la 5 februarie 1955 în s. Zahorna, raionul old ne ti. Dup absolvirea Facult ii de Fizic a Universit ii de Stat din Chi in u (1977) a urmat doctorantura la Institutul de Fizic din Moscova, în sec ia condus de laureatul Premiului Nobel, acad. Vitali Ghinzburg. În 1980 sus ine teza de doctor în tiin e i revine la Chi in u, la Academia de tiin e a Moldovei (A M), unde activeaz pân în prezent, ocupând succesiv toate func iile de cercet tor tiin c (inferior, superior, coordonator, principal), ef de laborator (1992–2006), director-adjunct al Centrului LISES (1992–2000) i al Institutului de Fizic Aplicat (1997–2000). A activat în calitate de director al Centrului – Laborator Interna ional (2000-2006); academician coordonator al Sec iei de tiin e Matematice, Fizice i Tehnice (2000–2004), apoi academician-coordonator al Sec iei de

tiin e Fizice i Inginere ti a A M (2004-2008). Din 2006 pân în prezent este cercet tor tiin c principal la Institutul de Inginerie Electronic i Nanotehnologii al A M. În 2009 a fost numit în func ie de pre edinte al Consiliului Na ional pentru Acreditare i Atestare al RM.

Doctor habilitat în tiin e zico-matematice (1990), profesor universitar (1997), membru corespondent (1995) i membru titular (2000) al Academiei de tiin e a Moldovei.

Distins cu Premiul Tineretului din Moldova, Premiul Na ional, cu titlul „Om Emerit”, ordinul „Gloria Muncii”.

74


1. Dle Valeriu Can er! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Acas , la Zahorna, raionul old ne ti, este locul, unde dore ti în perma-

nen s revii. Acas este locul, unde te sim i în siguran i în c ldur , unde te sim i protejat i ocrotit de to i care te înconjoar . Cum spunea apreciatul nostru poet Grigore Vieru: „M trezesc diminea a cu toate l icerele casei pe mine, ostenit de greul lor colorat. „M temeam s nu- i e frig, zice mama.”

No iunea acas ca o parte a spa iului meu de confort spiritual i zic pen-tru mine a evoluat în func ie de dep rtarea de la „kilometrul zero” al in rii noastre – sânul mamei. Copila în sat ind – curtea casei p rinte ti era acas ; tân r ind la studii – satul natal era acas ; departe pe meridianele globului ind – Moldova era acas .

Ca zician a da o de ni ie no iunii de acas prin prisma zicii. Toate obiectele lumii din jur se pot a a în diferite st ri, dintre care doar una este fundamental . Acas este starea fundamental a in rii noastre.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul? – Cu toate c cred în for a destinului, care, vorba lozofului, „prin ca-

racter croie te calea vie ii noastre”, nu pot identi ca în mod determinist dominantele pl smuirii caracterului i, cu atât mai mult, al viitorului, i înc de la începuturile scufundate în negura timpului de demult. Dar s încerc a restabili câte ceva din primele lec ii date de via . Aveam poate c trei ani ori i eram foarte ata at de un vi elu , cu care m zbenguiam prin curte. În una

din zilele de var acest anim lu blând s-a n pustit asupra mea s m îm-pung . Am ipat ca niciodat , tata mi-a s rit în ajutor, m-a lini tit i m-a dus în cas , iar pe vi elu … l-a sacri cat. Din întâmplarea dat am desprins mai multe lec ii. Prima – via a necesit ocrotire, a doua – bun tatea i cruzimea uneori se intersecteaz într-un punct.

Un alt epizod din via a mea: s avut pe atunci vreo apte-opt ani, când s-a îmboln vit mama i a fost internat la spital. Tata era ocupat cu lucrul ca la ar – din noapte pân -n noapte. Bunicii locuiau departe de noi, iar eu, între cei trei copii – mai aveam un frate i o sor , eram cel mai mare. La un moment, la to i ni s-a f cut foame. N-am fost înv at de nimeni cum s g tesc, dar având spiritul de observa ie, am reu it s prepar prima mâncare, care le-a pl cut fr iorilor mei. Concluzia – dac dore ti, înve i lucrurile din mers. De fapt, lec ia major de acas a fost c numai prin munc i d ruire po i realiza ceva. Îns munca trebuie rostuit cu mintea. i, în contextul dat, mi-am amintit de o alt întâmplare din copil rie. Tata, ind tâmplar (profesie care ulterior a devenit i pentru mine ca prima), pe la mijlocul anilor ̀ 60 ai sec. XX a procurat o instala ie de t iat scânduri. A fost prima mea interac iune cu tehnica, la baza

reia st zica cu procesele ei. Am descoperit, pe de o parte, c e captivant s

75


în elegi cum func ioneaz un mecanism, iar, pe de alt parte, c el î i u ureaz enorm munca.

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a comu-nit ii natale?

– P rin ii i buneii sunt centrul de nuclea ie al neamului meu, de care sunt mândru i pe care îi cinstesc cu pietate, subscriind întru totul la versul poetului Grigore Vieru: /„O, neamule, tu,/ adunat gr joar ,/ ai putea s încapi/ într-o singur icoan .”

pornim de la bunici. i bunicul dup tat , Terentie Can âr (a sublinia aceast transcrip ie a numelui bunicului, întrucât tat l meu i al i fra i ai lui, cu excep ia mezinului, au fost reboteza i în actele sovietice cu numele Can er), i cel dup mam , Petru Vulpe, au fost printre gospodarii de frunte ai satului ca me teri universali - tâmplari i dulgheri, erari i pietrari etc.,

recunoscu i în tot nordul Basarabiei. În perioada interbelic jude ele Soroca i Orhei comandau faetoane i c ru e la bunelul Terentie. Aceste îndemân ri i iscusin a lor me te ug reasc s-au transmis din genera ie în genera ie i

ast zi m mândresc mult c le-am însu it i eu. Bunicele mele, Vera i Catiu a, la rândul lor, au fost printre primele gospodine ale satului, cu case frumos

Acas , împreun cu p rin ii Ostica i Gheorghe Can er.

76


ruite i cu brâiele trase pe pere i cu mult m estrie; în camere i în curte toate lucrurile erau aranjate i puse la locul lor. Ba mai mult, bunica Catiu a avea i harul „vraciului” din popor. Pe mul i i-a pus pe picioare cu licorile ei din plante medicinale. Desigur, instaurarea puterii sovietice în perioada de dup r zboi bunicii n-au putut „s-o înghit ”. La un moment asupra lor atârna sabia lui Damocles: urmau s e ridica i i du i în Siberia, a a cum au fost anterior exila i to i fra ii bunelului Petru. Dar bunicii i p rin ii mei au fost salva i de Pavel Can âr, fratele bunicului Terentie, care a fost numit pre edinte al sovietului s tesc.

A urmat i perioada colhozurilor. Bunicul Petru i tat l meu s-au conformat noilor realit i, dar bunicul Terentie pân la moarte a a i n-a acceptat s devin colhoznic. Tat l de form a fost colhoznic, dar de fapt toat via a a tâmpl rit. Fiind printre primii elevi la înv tur ai colii de apte ani, putea i el s i continue studiile. Dar a r mas în sat, pentru a trimite la diverse coli pe fra ii i surorile lui mai mici. Prin acele mii de u i i ferestre confec ionate de dânsul

de-a lungul vie ii, el a r mas pentru totdeauna în sutele i sutele de case ale oamenilor de pe meleagul nostru.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?– M rul i nucul de la col ul casei.


– În primul din aceste dou decenii au avut loc schimb ri de mentalitate a oamenilor din sat i c ut ri insistente de adaptare la noile condi ii, cu speran a de a reveni la un trai decent. Cons tenii mei s-au pricopsit cu câte 2-3 hectare de p mânt i au încercat s se descurce, îns mul i dintre ei n-au reu it s ob in rezultate (colhozul cu apuc turile lui a erodat spiritul gospod resc i cel de ini iativ ) i Zahorna a început s degradeze. În continuare a demarat exodul masiv al popula iei în str in tate i ast zi satul este pustiit, ca i majoritatea localit ilor din ar . Oamenii supravie uiesc cu greu i mul i din ei sunt la limita puterilor.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, nu-mele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

– Zahorna este de o vârst cu Chi in ul, atestat documentar înc în 1466. Cam de aceea i vârst este i stejarul solitar de la marginea satului. Se vorbe te deseori despre stejarul lui tefan cel Mare de la Cobâlea, dar stejarul de la noi aproape c nu e pomenit. A adar, la Zahorna trebuie înve -

77

nicit, în primul rând, acest stejar multisecular. Iar dintre personalit i merit eternizare numele primului înv tor din sat din perioada interbelic , Alexei Revenco, cel care i-a f cut, în particular, i pe p rin ii mei tiutori de carte. De asemenea, a cucerit dreptul s e imortalizat i numele primului înv tor din perioada de dup r zboi, Tudor Galu inschi, care de fapt i pe mine m-a ini iat în tainele cunoa terii.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?– La coal am fost pionier activist, dar nu i comsomolist. La fel, i la Fa-

cultatea de Fizic a Universit ii de Stat din Moldova am fost activist sindical, iar comsomolist – nu. Referitor la disiden , a men iona c în clasa a zecea am fost cât pe ce s u exmatriculat din coal pentru organizarea boicotului orelor de matematic din motivul c direc ia colii ne-a schimbat profesorul. Vicedirectorul Condrea, profesor de politologie, m-a etichetat drept decem-bristul din Zahorna. La facultate, în anul patru, am fost „curtat” de o eri de la securitate ca s intru pe linia colabor rii cu ei i ulterior s u încadrat în „câmpul muncii” lor. Dar am rezistat intimid rilor, presiunilor i chiar în fa a fricii de blocare în viitor a carierei mele profesionale. Într-o replic de a lor de la una din ultimele discu ii m-au etichetat c nu sunt patriot i c nu vreau

-mi ajut ara. Dup absolvirea facult ii i repartizarea mea în continuare la Academia

de tiin e a Moldovei, am avut teama c mi se va închide accesul la studii de doctorat. Dar se vede c m-au l sat în plata Domnului sau poate c securi tii locali n-au putut interveni la Moscova, unde am f cut doctorantura, sau poate

acei de acolo, plasa i în mediul tiin c, le-au neglijat opiniile. Cert este c atât în anii studiilor de doctorat la Moscova, cât i ulterior, aici, la Chi in u, n-am sim it în mod direct vreo presiune asupra mea. Chiar i în condi iile c aveam prieteni i colegi de breasl din republicile baltice, Caucaz, din str in -tate i discutam mult, inclusiv i aspecte „subtile” ale vie ii în URSS. Ba mai mult, o perioad am fost i translator de român la Federa ia Sindicatelor din URSS i am fost în contact cu mult lume din România. R mâne ca r spunsul la întrebarea Dvs. s -l dea însu i cititorul.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?– S e sincer i deschis la su et, s e gata la anumite sacri cii, s e în

stare în situa ii di cile s m priveasc în ochi, s e un om al cuvântului, s aib sim ul m surii, s cinsteasc valoarea i munca.

9. Considera i c ave i calit i de lider?– Leader din englez se traduce „capacit i de a duce pe cineva cu tine, a

78


antrena pe al i colegi într-o ac iune”. Astfel, eu a vorbi mai degrab de capa-cit i de lider i consider c le am. Unele din ele le-am descoperit, copil ind, la jocuri i la pozne, dar i la executarea unor munci utile. i aceste capacit i esen iale sunt: abilitatea de a coagula interesele personale într-un interes co-lectiv; competen a de a identi ca obiectivele i instrumentele de realizare a lor; aptitudinea de a ierarhiza i etapiza ac iunile; profesionalism pe vertical i orizontal cu disponibilitatea de a executa orice activitate; sim ul drept ii,

echit ii i al responsabilit ii.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?– Desigur, carcasa structural a acestor capacit i mi-a venit prin genele nea-

mului meu, iar arhitectura lor, în continu devenire, s-a lefuit prin experien a anilor i, de ce nu, i prin gre elile f cute. C ci un lider trebuie s e, dup cum am men ionat, un bun profesionist, care, în de ni ia celebrului zician Nils Bohr, are abilitatea de a evita gre elile f cute. M-au ajutat s consolidez aceste capacit i, în primul rând, dorin a nest vilit de cunoa tere i caracterul maximalist de autoa rmare.

Este adev rat c un rol mare l-au jucat în educa ia mea dasc lii, începând cu coala, apoi continuând cu universitatea, doctorantura, institutele academice,

care au tiut sim ul m surii în „d cire” i au crezut în mine.

11. Cum i de ce a i preferat tiin a? – Dorin a de a veni în tiin , probabil, a prins contur înc în anii de coal ,

în special, în clasele superioare, când, pe de o parte, gustul de a cunoa te i de a a a lucruri noi a avut o ascensiune constant , iar, pe de alt parte, s-a conturat poten ialul de a g si solu ii la probleme. Dar obiectivul s-a format în anii de facultate, ind in uen at, în primul rând, de realiz rile extraordinare ale zicii din a doua jum tate a secolului XX, care, pas cu pas, au schimbat i schimb evolu ia civiliza iei.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Valeriu Can er?– M bucur faptul c ceea ce fac împreun cu colaboratorii mei este

apreciat la nivel interna ional i c rezultatele cercet rilor noastre au intrat în circuitul respectiv. Astfel, putem vorbi de faptul c suntem competitivi i avem abilitatea profesional s promov m realiz ri originale. Sunt mândru

un ir de lucr ri de ale noastre sunt citate i dezvoltate. Pot exempli ca prin unele materiale, studiate ini ial de noi, i în care în ultimii ani s-a do-vedit c se formeaz o stare nou a materiei condensate – starea izolatorului topologic. Totodat , am reu it s ne impunem în domeniul nanotehnologiilor, nanomaterialelor i nanostructurilor i sunt mul umit c , în acest sens, ne-

79


am g sit ni a noastr . M mândresc c o parte din discipoli au reu it s se integreze în colective de cercetare din str in tate prin preg tirea profesional de calitate, oferit aici, în laboratoarele noastre.

Lista rezultatelor de excelen n-ar complet f de a pomeni de dou reviste „Moldavian Journal of Physical Sciences” i „Fizica i tehnologiile moderne”, lansate de mine cu aproape 10 ani în urm , precum i de câteva serii de conferin e tiin ce, care s-au impus i la nivel interna ional. Dar, negre it, un subiect aparte de mândrie pentru un zician constitue zecile de dispozitive noi concepute.

Ce se mai poate de ad ugat? Am dezvoltat direc ia tiin c „Fizica proce-selor electronice în materiale i nanostructuri cu anizotropie a caracteristicilor cvasiparticulelor”. În prezent dezvolt m cercet rile în domeniul zicii nanoma-terialelor i nanostructurilor. Sunt autor a circa 450 de lucr ri tiin ce, inclusiv 8 monogra i i manuale, i 25 brevete de inven ie. M mândresc cu cei 8 doctori în tiin e zico-matematice pe care i-am preg tit, nalizeaz tezele de doctor i de doctor habilitat înc 5 persoane.

Din 1981 activez în calitate de cadru universitar, în prezent ind profesor uni-versitar la Universitatea de Stat din Moldova. Mai sunt pre edinte al Comitetului interna ional de expertiz al Institutului Uni cat de Cercet ri Nucleare din Dubna (Rusia); membru al Academiei Interna ionale de Termoelectricitate, membru de onoare al Institutului Interna ional de Fizic din Marea Britanie; membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte i tiin e, membru al Comitetului Executiv al Societ ii Europene de Fizic , Doctor Honoris Causa al Academiei Interna ionale de Informatizare, al Universit ii de Stat din Tiraspol, pre edinte al Societ ii Fizicienilor din Moldova.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, a istoriei Republicii Moldova. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

– Probabil c nic ieri în lume nu s-a discutat atât de mult asupra subiectelor men ionate ca la noi, cu rost i f rost. Academia de tiin e s-a expus înc în 1994 referitor la denumirea corect a limbii noastre. Dar discu iile conti-nu pân în prezent, precum i cu privire la alte subiecte sensibile ale istoriei noastre. Punctul pe „i” trebuie s -l pun intelectualitatea rii i, în primul rând, comunitatea tiin c . Dar acest lucru se va întâmpla doar atunci, când tiin a cu adev rat va deveni puterea a cincea în stat i R.Moldova va porni pe

calea f uririi societ ii bazate pe cunoa tere i adev r. Lucrurile pl smuite pe minciun nu pot s d inuie în timp.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Valeriu Can er, peste care nu

80


se poate trece în nici un caz?– Primul ar compromisul. Pot merge la compromis, doar în m sura

ca el s nu m compromit . Al doilea principiu: nu te ridica pe capetele semenilor t i. A sincer i cinstit cu mine însumi – este un alt reper de care m conduc.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?– Au fost cazuri, dar nu atât de multe, cum i-ar dori-o neprietenii. i poate c

nu e vorba atât de tr dare, ci mai degrab de abandonare a unei decizii comune. 16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?– Nu multe, dar am avut. Majoritatea lor in de categoria momentelor triste

i nu a celor, de care mi-ar ru ine.

17. A i f cut în via i politic ?– Am f cut politica tiin ei i educa iei, totodat , tiin a i educa ia politicului. 18. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ultimul

deceniu?– Este acceptabil con gura ia de partide care s-a format. Apreciez formarea

unei genera ii noi de politicieni cu viziuni europene i pragmatism în ac iuni. Dar, cu regret, se mai resimt i la ei amprentele mentalit ii sovietice cu fa etele ei duplicitare. Pe alocuri – manifest ri de autocra ie. Nu-mi place de multe ori lipsa curajului i a voin ei de a schimba radical i sistemic lucrurile. Nu pot s m împac cu super cialitatea în fundamentarea modului de a ac iona i a promova cadrele de conducere. Nu-mi place ambiguitatea deciziilor i a

declara iilor. A pomeni i de somnolen a societ ii civile, iar f de ochiul ei de veghe politica moldoveneasc nu- i poate stabiliza cursul.


– Deja de aproape patru decenii m a u la Chi in u. Desigur c m-am obi -nuit cu via a din capital . Aici m-am format ca cercet tor, mi-am creat familia, mi-am crescut cei doi copii. Dar deja l-am pierdut pe fratele meu, Victor, la doar 53 de ani, care a fost doctor în medicin , conferen iar al Universit ii de Stat de Medicin i Farmacie „Nicolae Testemi anu”, un specialist apreciat i devotat pacien ilor s i. Deci, un membru al familiei noastre a fost înmormântat anul trecut la Chi in u, i tat l meu, Gheorghe, acum patru ani – la Zahorna.

leag de ambele localit i via a tr it pân în prezent, mormintele rudelor mele. P strez în su etul meu acele ri oare vii, conectate la satul natal prin mama Ostica, care se apropie de 80 de ani, sora Cecilia cu familia, care mun-

81


ce te în coal , precum i prin multe alte rude i cons teni one ti. A a c m simt în continuare în acea stare degenerat (folosind un limbaj al zicii) cu dou locuri acas .

20. Ce V mai leag de satul natal?– Nostalgia dup copil ria, r mas în leag nul satului natal i dorul de

stejarul multisecular de la marginea satului.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? – Satul e mic i la fel de mic este num rul prietenilor cons teni. I-a men-

iona pe domnii Constantin Dadu i Iurie Caisân.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei lui Valeriu Can er?

– M-am c torit în anul 1977, când am absolvit facultatea. Un imbold suplimentar a servit i faptul c fratele mai mic, cu doi ani i jum tate, do-rea s mi-o ia înainte, dar pân la urm am f cut eu nunta mai devreme… cu o lun i ceva. Maturizarea familiei mele s-a produs odat cu na terea copiilor – a ului Sorin i a icei Selina, care i ei deja, la rândul lor, i-au format familiile proprii.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?– So ia, Svetlana, este redactor i lucreaz de mai mul i ani la Agen ia de

Protec ie a Propriet ii Intelectuale. Sorin activeaz în aria tehnologiilor in-forma ionale, iar Selina – în sistemul bancar.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?– Nu-l prea am, din p cate, acest timp liber, poate doar – în zilele de con-

cediu. Dar, totu i, când am aceste momente de relaxare caut s mai lecturez câte ceva, mai ales romanele istorice i cele inteligente; mai fac câte o ie ire la pescuit sau la hoin rit prin p duri, inclusiv în cele ale satului natal. M atrag, de asemenea, c toriile.

25. Cine-i omul care V cunoa te cel mai bine?– Probabil, cel mai bine m cunosc eu însumi pe mine. Cred c fac parte

din acea categorie de oameni care în cunoa terea de sine se conduce de contul Hamburg, folosind o optic real în autoapreciere i autocritic .

26. În casa familiei Can er care bucate i b uturi sunt cele preferate?– M liga cu toc ni , pl cintele, sarmalele i toate bucatele noastre

82


na ionale. Din b uturi – vinul sec i divinul, dar servesc cu pl cere i o uic veritabil .

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs. de savant.– Da i s le numim puncte bifurca ionale, întrucât ele con ineau cel pu in

dou alternative de evolu ie a lucrurilor i era necesar de ales. i s vede i c , analizând retrospectiv, am observat c de cele mai dese ori am ales variantele de risc. S-o începem cu repartizarea în câmpul muncii, dup facultate. Era o

posibilitate s r mân la catedr , unde deja cuno team mediul. Eu, totu i, am ales Institutul de Fizic Aplicat , aproape necunoscut pentru mine la acea perioad . Aici venisem cu gândul s prind un trenu la doctorantur . Între timp a ap rut alternativa de a merge la Moscova, unde nu cuno team pe nimeni. Majoritatea sfaturilor, care mi-au fost acordate, erau s r mân aici, la Chi in u. Dar am ales varianta cea mai tentant i mai riscant . Acolo puteam s nu u în eles i auzit. Dar academicianul Iurii Kopaev a crezut în mine.

Urmau s aib loc examenele de admitere. Îmi aduc aminte c pentru a sus ine examenul „Istoria PCUS” era necesar s te înscrii cu dou luni înainte de aceast prob . N-am avut timpul necesar i am riscat s intru la examen,

de programare. Puteam s u alungat, dar iar i am g sit în elegerea profesorilor de la Institutul de Filozo e i, astfel, am devenit doctorand al

Membrii Sec iei de tiin e Fizice i Inginere ti a Academiei de tiin e a Moldovei, în 2006. În centru - Valeriu Can er, academician coordonator al Sec iei respective.

83


faimosului Institut de Fizic „P. N. Lebedev” din Moscova. Am fost încadrat într-o tematic absolut nou i puteam s m împotmolesc, întrucât stilul conduc torilor de doctorat de acolo nu presupunea nici un element de d -cire. Ai problema i descurc -te, impune-te, cum tii.

Am reu it nu numai s intru rapid în tematic , dar în mod accelerat fac ciclul de cercet ri pentru teza de doctorat – în doi ani i ceva. Era

un veritabil record nu numai pentru un tân r venit din provincie, dar i pentru întregul ux de doctoranzi, majoritatea dintre care erau moscovi i. Dar pentru a sus ine teza era necesar s a tept la rând un an i ceva în Consiliul specializat, condus de academicianul Vitalii Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel.

Dar mi s-a f cut o ofert c dac în timp record pun teza scris pe mas , o raportez la seminarul tiin c i primesc aprobarea lui, atunci conducerea Institutului de Fizic va face un demers o cial c tre Comisia Superioar de Atestare, care poate da permisiunea de a sus ine lucrarea… într-o jum tate de an. Timp de o lun am îndeplinit toate aceste condi ii i odat cu nalizarea doctoranturii am sus inut i teza de doctor.

Gra ie acestui succes remarcabil, dar poate i a altor împrejur ri, am primit oferta de a merge la Kuibâ ev (Samara), unde se deschidea o lial a Institutului din Moscova.

Dar de aceast dat am ales Chi in ul i Academia de tiin e a Moldovei. M-am angajat ca cercet tor tiin c inferior. N-aveam unde locui, dar deja

teptam cu so ia primul nostru copil. Apare varianta de alternativ de a merge la Institutul Pedagogic din Tiraspol, unde ni se oferea o locuin . Am meditat i totu i am r mas în Institutul de Fizic Aplicat .

Vin anii nou zeci cu toate problemele tranzi iei. Fiind deja doctor habilitat, eram tentat s câ tig o burs Humboldt în Germania i s merg acolo, pe de alt parte, eram prins cu colectivele de cercetare. i la aceast bifurca ie de interese am ales varianta s r mân la Chi in u, dar cu condi ia s intensi c m colaborarea interna ional . În acest scop, era necesar s realiz m cercet ri in-tensive i s ob inem rezultate semni cative. Ele au fost apreciate în anul 1995, când am fost ales membru corespondent al Academiei de tiin e a Moldovei, iar în 2000 – membru titular.

adar, prin aceste bifurca ii m-am format i, ca s -l parafrazez pe Octavi-an Paler: „Am înv at c doi oameni pot privi acela i lucru i pot vedea ceva total diferit. Am înv at c , indiferent de consecin e, cei care sunt cinsti i cu ei în i, ajung mai departe în via . Am înv at c via a î i poate schimbat în câteva ore de c tre oameni care nici nu te cunosc. Am înv at c i atunci, când crezi c nu mai ai nimic de dat, când te strig un prieten, vei g si puterea de a-l ajuta.”

84



– A putea r spunde cu o anumit certitudine la aceast întrebare doar dup ce vom dep i scindarea, divizarea societ ii noastre. Nu e secret c o parte a societ ii tr ie te cu trecutul legat de Rusia, alt parte vede viitorul doar cu Uniunea European . Suntem diviza i i pe alte criterii esen iale, nu doar pe cel al integr rii europene. Este cunoscut c lui Dumnezeu i-a trebuit o singur zi ca s scoat evreii din Egipt, dar apoi a avut nevoie de 40 de ani ca s scoat Egiptul din ei. Eu a mai ad uga c în acest r stimp evreii s-au unit, au ajuns la o identitate demn de invidiat i care-i ine împreun pân în prezent. Astfel, dup toate probabilit ile, i noi mai avem nevoie de înc 20 de ani pentru a ajunge la unitate, iar dup aceasta ralierea la standarde se va face rapid.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei ine de solu ionarea dife-rendului transnistrean. Cât de real este acest obiectiv?

– V referi i, probabil, la solu ia reintegr rii rii. În condi iile actuale, acest obiectiv mi se pare mai mult virtual decât real. Prea mult timp a trecut, prea mult ap a curs la vale pe Nistru. Între timp a crescut o nou genera ie de oameni, educat în spiritul ideologiei separatiste, bazat pe minciun , româno-fobie i ur fa de malul drept. Dar mai tii? Se poate întâmpla i o minune, întemeiat pe un târg al marilor puteri.


– Viitorul îl f urim noi prin consolidare i bun în elegere. Bun starea satului natal depinde, în primul rând, de ceea ce realizeaz ecare dintre noi, de rela iile de omenie comunitare. S facem, cum zice profetul Ieremia: s urm rim binele cet ii – al rii i al comunit ii rurale. S alung m din noi, cum spune George Co buc: „Port str in i c i str ine / Tot ce din str ini ne vine; /A ne-ntrece cu ocar / i-a batjocori mereu/ Ori hulind pe Dumnezeu/ i nesocotind b rba ii/ Care ne ridic ara” i s revenim la modul nostru autentic de a ne cl di via a cu în elepciune i cinstire a semenilor. S ac ion m, s m optimi ti i rezultatele nu se vor l sa a teptate.

1 aprilie 2011

85


rin ii mi-au inspirat o viziune clarspre viitor, cu dragoste i iubire de

plai, neam, de p mântul str mo escAcademicianul Simion Toma s-a n scut la 30 august 1936, în s. Mârzaci, azi

raionul Orhei. Doctor habilitat în tiin e agricole (1973), profesor universitar (1985). Membru corespondent (1978) i membru titular (1981) al Academiei de

tiin e a Moldovei. A absolvit coala Agricol din Cucuruzeni i Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Chi in u (1959). A activat în calitate de asistent, lector superior, conferen iar, profesor interimar la Catedra de Agrochimie a acestei institu ii (1959–1973), director i ef de laborator al Filialei Chi in u a Institutului Central de Deservire Agrochimic din URSS (1973–1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A M (1978–2005). De ine importante func ii în cadrul A M: academician coordonator al Sec iei de tiin e Biologice (1980–1986), vicepre edinte al A M (1986–1990), academician coordonator al Sec iei de tiin e Agricole a A M (din 2005).

Este fondatorul unei coli tiin ce, autor/coautor a 780 de lucr ri, 55 de brevete de inven ie. Distinc ii: titlul de „Om emerit”, Ordinul „Drapelul Ro u de Munc ”, dou ordine „Insigna de Onoare”, Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, Medalia de Aur „Henri Coand ” (România), Medalia de Aur OMPI (Geneva) .a., laureat al numeroase premii i medalii în domeniul tiin c. A preg tit 37 de doctori i doctori habilita i în tiin e biologice i agricole. Este membru titular al Academiilor Na ionale i Interna ionale de tiin e Ecologice, membru al Societ ii Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societ ii de Fiziologie Vegetal din Federa ia Rus , pre edinte al Societ ii de Fiziologie i Biochimie Vegetal din R. Moldova, redactor- ef al revistei „ tiin a agricol ”.

86


1. Dle academician Simion Toma! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?

- No iunea „acas ” este întruchiparea celor mai s nte sentimente i no iuni cum ar : cas , neam, mo tenire, iubire, r cini familiale, patriotism, p mânt natal, cuib p rintesc.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- P rin ii Ion i Ana Toma (n scut Romanciuc). Nu am avut norocul s -i

cunosc pe bunei, deoarece ei au decedat pân la na terea mea. P rin ii m-au înv at s u onest, muncitor, cinstit, tolerant, s respect oamenii i s cunosc cât mai bine tot ce m înconjoar .

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a comu-nit ii natale?

- P rin ii mei, precum i familiile buneilor Tudor Toma i Grigore Ro-manciuc au fost rani simpli. Au muncit toat via a în agricultur , au îngrijit

mântul str mo esc, au educat cu dragoste i responsabilitate copiii, i-au îndrumat spre studii, altoindu-le deprinderea s munceasc , le-au inspirat o viziune clar spre viitor cu dragoste i iubire de plai, neam, de p mântul str mo esc.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Livada altoit i plantat împreun cu tata, pove tile p rin ilor din copil rie,

masa rotund în mijlocul camerei cu bucate gustoase preg tite de mama, mai cu seam de Cr ciun i Pa ti.


- Cu regret, schimb rile din satul natal Mârzaci în ultimele decenii nu sunt îmbucur toare: tineretul mai dezvoltat i îndr zne pleac din sat, inclusiv i în str in tate pentru a agonisi surse de existen pentru familie, drumurile i înc perile culturale practic r mân nereparate; nu se simte dorin a copiilor de a face carte i a avansa în profesie, etc.


- Dintre oamenii de tiin , din satul natal, merit aten ie doctorul în tiin e economice, fostul director de institut al Academiei de tiin e a Moldovei, apoi viceministru al Economiei, regretatul Pavel Cojocari.

87


7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- La coala din s. Mârze ti (de 7 clase) am fost ales conduc tor al unit ii

pioniere ti, iar în Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni, raionul Orhei, în anii III i IV de studii am activat ca secretar al comitetului comsomolist. Conco-mitent eram frunta ul grupei de studen i, care a organizat un lot experimental, unde sub îndrumarea profesorului Gavril Gheorghevici Hariuc (originar din s. Bul ti, Orhei) am f cut primii pa i în cercetare, ca obiecte de studii ind arahida i bumbacul.

La facultate, începând cu anul II, timpul liber l-am direc ionat spre cercetarea în cercul studen esc, organizat pe lâng catedra de agrochimie sub conducerea profesorului A.Timo enco, Om Emerit în tiin i Tehnic . În anul III i IV am fost, prin alegere, pre edinte al Consiliului de Cercetare a Studen ilor din Institutul Agricol din Chi in u.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- Un prieten bun este: cinstit, devotat intereselor comune i neamului, în-

eleg tor, nu mofturos, gata s vin în ajutor la nevoie ( i în cazurile când lui personal poate s nu-i plac ), inclusiv i cu un sfat pre ios.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Prietenii, colegii de serviciu i mul i din organele superioare de conducere

consider c în mare m sur sunt înzestrat cu asemenea calit i.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Ca factori care m-au ajutat s posed aceste calit i este, cred eu, parti-

ciparea mea în copil rie i tinere e în activitatea organiza iilor ob te ti; se subîn elege factorul genetic, organizarea corect a studiilor i muncii personale.

11. Cum i de ce a i preferat tiin a? - Pentru c numai având i d ruind cuno tin e po i face lucruri bune, e -

ciente, necesare societ ii. Nu am avut scopul s devin numaidecât savant, dar a a s-a întâmplat. Un rol decisiv, cred eu, l-au jucat i îndrum torii mei la diferite etape: în coal - Boris Vasilevici Dânga (cum îi numeam pe atunci), la tehnicum – Gavril Gheorghevici Hariuc i Nicolae Pavlovici Lupan, la facultate - prof. Andrei Grigorevici Timo enco, acad. Anatolie E movici Covarschi, iar la doctorat - savan ii de la Universitatea „M.Lomonosov” din Moscova, Rusia, profesorul Victor Abramovici Covda, membru-corespondent al Academiei URSS i profesorul Gheorghe Nicolaevici Zârin.

Un rol determinant în realizarea mea ca cercet tor a avut-o familia i, în special, so ia Eugenia.

88


12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Simion Toma?- În cei 53 de ani de activitate tiin c i tiin co-didactic am fondat

coala tiin c „Microelementele în obiectele biosferei: plante – sol – ap – furaje - producte alimentare i implementarea lor în complexul agro-alimentar”.

mândresc cu cei 37 de doctori i doctori habilita i în tiin e agricole, biologice i ecologice preg ti i de mine în calitate de conduc tor sau consul-tant tiin c. Azi ei activeaz în ar , precum i în rile din Europa, Asia, SUA. Rezultatele studiilor au fost publicate în peste 780 de lucr ri tiin ce, inclusiv 18 monogra i i bro uri în edi iile din ar i de peste hotare (URSS, SUA, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, România, Bulgaria, Ucraina, rile Baltice etc.) Sunt autorul i coautorul a 55 brevete i patente de inven ie, de in tor a 56 de medalii (aur, argint, bronz) de la saloanele na ionale i in-terna ionale ale autorilor de brevete i patente (Moldova, URSS, Rusia, SUA, China, Belgia, Elve ia, România, Republica Coreea etc). Sunt desemnat de Organiza ia Mondial a Propriet ii Intelectuale (Geneva) „Inventator remar-cabil” cu înmânarea Medaliei Mari de Aur. Sunt membru titular al Academiei Na ionale de tiin e Ecologice, membru titular al Academiei Interna ionale de tiin e Ecologice i Securitate a Vie ii, membru al Societ ii Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societ ii de Fiziologie Vegetal din Federa ia Rus , pre edinte al Societ ii de Fiziologie i Biochimie Vegetal din R. Moldova, redactor- ef al revistei „ tiin a agricol ”.

Am efectuat cercet ri fundamentale în domeniul microelementelor ca vectori ai proceselor biologice, eviden iind legit ile distribuirii microelementelor (Mn, B, Zn, Cu .a.) în sol, plante, ceea ce a permis elaborarea cartogramelor con i-nutului diferitelor frac ii (totale, mobile, hidrosolubile) în solurile din republic . Împreun cu colaboratorii institutului, am precizat rolul microelementelor în formarea rezisten ei, productivit ii plantelor i calit ii produc iei agricole, am elaborat strategii, procedee i tehnologii de aplicare a microelementelor aparte i concomitent cu macroîngr mintele i substan ele biologic active. În ultimii ani, sunt preocupat i de stabilirea c ilor de atenuare a consecin elor ac iunii factorilor climatici nefavorabili asupra plantelor cultivate.

Activitatea me-a fost apreciat cu titlul de „Om emerit”, Ordinul „Drapelul Ro u de Munc ”, cu dou ordine „Insigna de Onoare”, cu Medalia „Acade-micianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coand ” (România) i cu Medalia de Aur OMPI (Geneva) .a., cu numeroase premii în domeniul tiin c.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei R.Moldova. Cine crede i c ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Am fost unul din primii care o cial am semnat declara ia oamenilor

89


de tiin i cultur în ceea ce prive te denumirea corect a limbii - „limba român ” i trecerea la gra a latin . Academia de tiin e a Moldovei, unde am participat, inclusiv i la votare, a hot rât c denumirea corect a limbii noastre este „limba român ”. Pentru implementarea de nitiv a limbii noastre române se cere ca organele statale nu numai s declare, dar i s realizeze în practic numeroasele decizii în acest domeniu.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Simion Toma, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Iubirea de neam i ar , demnitate, egalitate în drepturi, indiferent de na i-onalitate, gen, vârst , religie, tradi ii na ionale. Nu-mi plac oamenii îngâmfa i i cei care se supraapreciaz .

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Practic nu.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Nu prea. Soarta m-a ferit de asemenea momente.

17. A i f cut în via i politic ?- Eu prefer a a-numita „politic tiin c ”, pe care o valori c când trebuie

de l murit i argumentat unul sau alt eveniment din societate.


- Nu-mi place desf urarea i realizarea lent a elementelor strategice de rang na ional, nestabilitatea unor lideri politici, neelucidarea clar a direc iilor de activitate reie ind din interesul na ional i argumentarea super cial a c ilor de combatere a crizei economice, politice i s ciei.

19. De mai multe decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “aca-”: acolo sau în satul de ba tin ?- În Chi in u locuiesc aproape 60 de ani. Aici lucrez, aici sunt familia, copiii

i nepo ii, aici îmi este serviciul dorit, m realizez în via a cotidian . Tot aici am prieteni devota i, discipoli. Îns amintirile, dorul i dragostea de cuibul

rintesc nu le poate substitui nimic.

20. Ce V mai leag de satul natal?- P mântul unde m-am n scut, mormintele p rin ilor, fra ilor, land aftul

pitoresc al satului, p durile, livezile, viile i paji tile unde am petrecut copil ria

90


i dragii mei s teni, care i în condi iile di cile de ast zi sunt plini de via i au încredere în viitorul prosper al satului i rii.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - Cu regret prietenii din copil rie aproape to i sunt pleca i în lumea celor

drep i. Acum mai des m viziteaz copiii i nepo ii lor.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Toma?

- Dragostea curat , f o gândire la pro t, carier i avere. Mul umesc lui Dumnezeu c mi-a dat o so ie pe nume de botez - Eugenia, de teapt , cumin-te, harnic i în eleg toare, om de n dejde în via . Sunt mul umit i de ice, nepo i i nepo ic .

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia Eugenia a fost profesoar de chimie la Universitate, acum este

pensionar i nucleul familiilor noastre. Are grij de noi to i, este sprijinul tuturor. Fiica, Aurica, este doctor în tiin e biologice i de ine titlul tiin -co-didactic de conferen iar-cercet tor. A doua ic , Carolina, este medic de categorie superioar .

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Timp liber am foarte pu in. Prefer s -l petrec cu familia, la natur , cu o carte

îndr git . Nu neglijez i sportul.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Membrii familiei, în special so ia Eugenia. M cunosc su cient i colegii

de serviciu, studen ii i doctoranzii cu care lucrez, prietenii.

26. În casa familiei Toma care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Cele din asortimentul tradi ional al neamului nostru: zeama, ciorba,

sarmalele, carnea la gr tar. La masa noastr nu lipsesc legumele, fructele i sucurile. Din b uturi tari - vinul natural, moldovenesc, iar la s rb tori uneori - i un pic de coniac.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- În anii de copil rie, sub îndrumarea directorului colii din s. Mârze ti,

profesorul de biologie B.D.Dângu, împreun cu colegii de clas am fondat câmpul experimental, unde se cultivau câteva soiuri de grâu de toamn . Acolo am i f cut primele înregistr ri fenologice, care mi-au trezit dragostea fa de

91


agronomie. Mai apoi, la tehnicum, am lucrat pe sectorul experimental de selec ie sub îndrumarea profesorului Gavril Hariuc. La facultate, în laboratorul tiin c al catedrei de agrochimie, sub conducerea prof. A.G. Timo enco am organizat încerc ri cu îngr mintele lichide, iar în ultimul an de studii am publicat prima mea lucrare tiin c în revista numit azi „Agricultura Moldovei”.


- Dac în conducerea rii ar în elegere, iar cu rile vecine i cele din

Uniunea European – ni te rela ii normale, echilibrate, dac s-ar pune accentul pe dezvoltarea economiei, în 5-7 ani Moldova ar putea corespunde condi iilor de integrare în familia rilor europene.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real crede i c este acest obiectiv?

- Moldova singur nu va putea solu iona problema transnistrean . O activitate sporit a conducerii Moldovei în sistemul „Moscova – Chi in u - Bruxselles” i contactele la toate nivelele (economic, cultural, tiin c, de rudenie, de

De la stânga la dreapta: prim-vicepre edintele A M, acad. T.Furdui, acad. S.Toma, pre edintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, pre-edintele A M, acad. Gh. Duca.

92


prietenie, forma iuni neguvernamentale etc.) între ambele maluri ale Nistrului vor da posibilitate de rezolvat problema.


- Le doresc s tate, prosperitate, bel ug, o via decent i încredere în viitorul neamului i al rii.

15 aprilie 2011

De la stânga la dreapta: acad. B. G in , acad. S. Toma, so ia dumnealui Eugenia Toma, dr. în economie V. Hurmuzache, inginerul V.G in .

93


De dou ori dac m-a na te, tot preoti slujitor al Bisericii m-a face!

rintele Nicolae Robu, protopop de Soroca, Flore ti i Camenca s-a scut la 31 octombrie 1956 în s. Chiperceni, r-l Orhei. A absolvit coala

din s. Bie ti (Orhei), Colegiul de Medicin din Orhei, Universitatea Tehni- din Moldova, specialitatea „Construc ie urban i industrial ”, coala

Teologic , Seminarul Teologic, Academia Teologic , master al Academiei de Administrare Public , specialitatea „Rela ii interna ionale”.

A activat felcer la Spitalul Salv rii din Chi in u i la Salvarea din Orhei, inginer pentru securitatea muncii la Spitalul Raional Orhei, inginer-con-structor în Orhei, pre edinte al Comitetului Sindical în Orhei.

Deputat în primul Parlament al R.Moldova, vicepre edintele Comisiei parlamentare pentru cultur i culte.

Mai apoi, a fost pre edintele Departamentului Mitropolitan Activitate Pastoral în For ele Armate, Ministerul Afacerilor Interne i Organele de Drept; membru al Sinodului; Consilier economic al Mitropoliei; specialist principal al Direc iei Educa ie a Ministerului Ap rii; preot adminis-trator al Bisericii „Sfântul Nicolae” din Chi in u; cleric la Catedrala Mitropolitan , protopop al jude ului Chi in u; protopop al raionului Soroca; cleric la Biserica „Sf. Pantelimon” din Chi in u; preot-paroh la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din ora ul Soroca.

Decora ii: Medalia „Meritul Civic”, ordinele „Marele Cneaz Vladimir”, „Binecredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfânt”, „Gloria Muncii”. Magistru în rela ii interna ionale, Cet ean de Onoare al ora ului Soroca.

94


1. P rinte Nicolae! Ce subîn elege i prin no iunea „acas ”?- Sfânt ni-i casa, cu focul ei ve nic din vatr . Pentru mine „acas ” cu-

prinde o multitudine de no iuni-valori: sentimental , romantic , geogra c , juridic ... Chipul dominant al no iunii „acas ” este chipul mamei Raisa: blând , blajin , cu pâine coapt , lapte proasp t muls, m liga aburind pe mas , cu pova a ei în eleapt .

Urm torul chip este cel al femeii iubite, cu pruncul la sân – cu sentimentul sublim al continuit ii neamului.

Urmeaz apte ani de acas , cu primii pa i, primele cuvinte, primele înv turi, primele lec ii ale devenirii ca in . Adolescen a cu primul or de dragoste - „acas ” este.

coala – un mare „Acas ”, cu primul i ultimul clopo el, biblioteca colar i s teasc , bunii dasc li care mi-au altoit dragostea de carte.

„Acas ” simbolizeaz axa Orhei-Soroca. Po-hrebeni, Slobozia-Ho-dorogea, Bie ti, Orhei – p strez atâtea amintiri din cele mai frumoase, pe care le-am tr it în aceste localit i. Racov i Soroca, unde am avut

cele mai solide realiz ri în activitate i în carier . De aici mi-am purtat pa ii spre Ierusalim i Putna, Muntele Athos i Muntele Sinai, turnul Ei-ffel i piramida lui Che-ops, Acropole, Castelele Bran, Pele , Peli or, Sinaia, Bra ov; Viena i Budapesta, Roma,

Istambul, Bruxelles, Bu-cure ti i Moscova i alte

locuri care au l sat o urm adânc în istorie.Vatra Dornei, unde îmi este viza de re edin ca cet ean român, tot

„acas ” este. Actualmente „acas ” consider c este casa din preajma Cet ii Soroca, cu

o panoram splendid spre Nistru i Cetate, unde schi ez cele mai îndr zne e

În Biserica de pe Golgota

95


visuri-planuri pentru urm torii 100 de ani. În ultimii ani, din când în când, m gândesc i la ultima no iune de „aca-

” – locul odihnei de veci.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- P rin ii i buneii.


- Mama Raisa, care a fost timp de 30 de ani moa la trei sate, o femeie cu inima ca o pâine, vorba popular , m-a îndemnat la bun tate. Tat l Ion, care a fost ef de ferm , de depozit, a de inut alte i în colhoz, m-a educat în stil mai mult spartan. Meritul lui este dragostea de munc .

Buneii m-au iubit i alintat, bunicile m-au adorat. Ambii bunei au fost participan i ai R zboiului al II-lea Mondial. Buneii au fost oameni simpli, dar harnici, gospodari i cu fric de Dumnezeu.

4. Ce lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Fotogra ile timpului, amintirile din copil rie, baianul de Tula, cu care

tata a încercat s m fac l utar, o piatr din zidul casei unde mi-am petrecut copil ria, la Pohrebeni, Orhei, i pe care am montat-o în peretele casei de la Soroca.


- Tat l Ion, n scut în 1927, îmi poveste te c , pe când era u, tinerii i adul ii mergeau i se întorceau de la pr it, cosit i alte lucr ri ale câmpului cântând i chiuind.

Ast zi, vorba lui Eminescu, s-au schimbat moravurile. Câmpii în paragi-, case p site, copii l sa i doar în grija bunicilor, 3-4 copii în clas sunt

consecin ele unei perioade cu mentalitatea respectiv . 6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale,

unele personalit i din partea locului, cine crede i c ar merita neap rat aceast onoare?

- Nu a eviden ia nume concrete, ele sunt valabile pentru perioada în care au tr it. Eu prefer un simbol – ranul, talpa rii.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Spunea marele Miron Costin: nu vremea-i sub om, ci bietul om sub vre-

96


me. Despre activi ti i disiden i, consider, este cazul s vorbim atunci când ne referim la convingeri politice, ideologice. În perioada când eram elev i student (1964-1981), a purta cruciuli la gât i a merge la Slujba Învierii purta caracter disident. Dar dac un elev sau un student este ef de grup nu cred c este activist clasic. Consider c adev ra ii disiden i nu au apucat s termine facultatea. Un adev rat disident a fost Gheorghe Ghimpu.

Nu am fost nici activist, nici disident în sensul direct. Am fost un elev i un student destul de harnic, cuminte i ascult tor. Mi-am dorit i am realizat studiile râvnite, inclusiv la Academia Teologic i cursurile de masterat în cadrul Academiei de Administrare Public pe lâng Pre edintele Republicii Moldova, cu licen „Magistru în rela ii interna ionale”.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Lucian Blaga spunea: „Eu cred c ve nicia s-a n scut la sat, aici orice gând

e mai încet...” Satul e un centru al lumii pe care-l poart omul în inima sa, aici se reg se te ca in plin de dor... De satul natal m leag amintirile. Rudele i colegii de clas . Mormintele str mo ilor.

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dum-

neavoastr ?- S e un bun cre tin i om al cet ii.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- No iunea de lider de ne te o persoan care, prin for a exemplului, prin

talent sau propriile calit i, ajunge s joace un rol important, s de in o in uen puternic i s e urmat în orice activitate sau arie de activitate. Un lider trebuie s tie bine ce scop urm re te i s traseze c ile de realizare.

e bine colit, informat, s mânuiasc iscusit comunicarea i retorica i s e încrezut în propriile for e. Am depus mare efort pe parcursul vie-ii pentru a corespunde rigorilor unui lider. A lider înseamn munc i

ruire de sine.

11. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Primul mentor a fost tata Ion, care m-a încurajat mult la începuturi. Pe parcursul vie ii, am avut mari oportunit i s activez al turi de oameni

deosebi i, care direct sau indirect m-au in uen at i m-au ghidat spre succes. Voi nominaliza câ iva din ei: Vladimir Burlacu, Simion Grinberg, preotul Ion Vulpe (actualul episcop Nicodim), episcopul Dorimedont, mitropolitul Vladimir, Ion Vatamanu, Petru Lucinschi, Alexandru Mihala , Pavel Mâ u, Nicolae Bulat, Patriarhul Teoctist, Grigore Vieru.

97


12. Cum i de ce a i devenit mijlocitor între Dumnezeu i oameni?- Este mult prea di cil s vorbe ti despre taina vie ii i taina mor ii, dar mite

despre taina preo iei. Cea mai gr itoare c uz a preotului este via a i opera Sfântului Ioan Gur de Aur, care ne descrie m re ia, dar i responsabilitatea Preo iei în dou ipostaze: în scaunul duhovnicesc i în fa a sfântului jertfelnic. Cu putere suprem este înzestrat preotul: „Oricâte ve i lega pe p mânt vor legate i în cer i oricâte ve i dezlega pe p mânt vor dezlegate i în cer” (Matei 18.18). Dumnezeu înt re te sus, în Ceruri, cele f cute de preot jos, pe

mânt. St pânul înt re te hot rârea luat de robi. La taina m rturisirii, în fa a preotului ca mijlocitor c tre Tat l cel Ceresc, îngenuncheaz s rmanul în zdren e i împ ratul cu diadem pe cap. i unii, i al ii deopotriv m rturisesc

catele i vars lacrimi de poc in . Îngerii lui Dumnezeu în Ceruri terg din c ile lor p catele dezlegate de preot. Îngerii care slujesc Lui Dumnezeu ascult de porunca preotului, având Binecuvântarea Tat lui Ceresc.

adar, r spunzând la întrebarea Dumneavoastr voi spune ca Înalt Prea n itul Andrei, Baron de Saguna, Mitropolit al Bisericii Greco-R ritene

Ortodoxe în Marele Principat al Ardealului, comandor al Ordenului Leopol-dinu Cesaro-Regescu Austriacu i Sfetnic din L untrul de Stat al Maiestatei Sale Cesaro-Rege ti Apostolice (1865): „De dou ori dac m-a na te, tot preot i slujitor al Bisericii m-a face!”

13. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi p rintele Nicolae Robu?- Sunt un om bogat. Posed mai multe valori, unele chiar inestimabile: I – Harul Preo iei: Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea. Domnul este în-

rirea mea i sc parea mea i izb vitorul meu. II – Urma ii, care lupt eroic s corespund cerin elor mele. III – Biblioteca, cu o Evanghelie tip rit în 1697 la Snagov i multe alte

edi ii rare. Mai sunt i excep ii la voroava lui Cantemir cum c nu ne prea silim la carte.

IV – Muzeul, cu valiza i c ru a lui Ion Creang , râ ni , cociorv , covat , are, ancor .a.

V – Apartenen a la neamul românesc, Decebal i Burebista, marele preot i rege al dacilor Deceneu, Alexandru cel Bun, Mircea cel B trân, tefan cel

Mare i Sfânt, Movile tii, Vasile Lupu, Mihai Viteazul, Constantin Brânco-veanu, Alexandru Ioan Cuza.

VI – Huma str mo easc : eu n-am ucis ranul din mine i în anii 2006-2007, împreun cu primarul din Solone , Mihai Zosim, am s dit o livad de meri. Pentru a în elege de ce neamul nostru, neam de plugari, r mâne legat de

mânt, trebuie s admira i prim vara livezi în oare i toamna livezi în rod. VII – Casa, zidit conform proiectului elaborat de mine cu prietenii la un

98


pahar de vorb în jurul c minului. Mai sunt în speran a c to i acei pe care îi a tept s -mi p easc pragul casei îmi vor onora casa.

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul

denumirii limbii o ciale, istoriei R. Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Suntem români i punctum. Mentalitatea este lucrul care se schimb cel mai di cil. Când poporul lui Israil a sc pat din robie, Moise l-a c uzit spre P mântul F duin ei prin pustiu timp de 40 de ani. Nu pentru c era o

uz proast , din contra, la P mântul F duin ei era necesar s ajung doar cei n scu i în afara robiei, cei cu mentalitate de om liber, or Libertatea este un lux care nu este dat ec rui om...

15. Care sunt principiile de via ale omului Nicolae Robu peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Ani buni am c utat sensul vie ii, mai am i ast zi întreb ri f r spuns. Crezul vie ii mele este cuprins în urm torul vers: „Din zei de-am sco-

borâtori,/ C-o moarte tot suntem datori!/ Totuna e dac-ai murit/ Fl u ori mo îngârbovit;/ Dar nu-i totuna leu s mori/ Ori câine-nl uit.” (G. Co buc, “Decebal c tre popor”).

Îmi doresc i V doresc s i ca leii pentru ar , neam i credin a str mo-easc .

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Nu des, dar a fost foarte dureros. De fapt, e b tut pomul cel cu roade,

iar invidia este unul din cele mai mari vicii.

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Ce e val ca valul trece.

18. A i f cut în via i politic ?- Am f cut i voi face cât voi avea mintea limpede i bra ul tare. Am mers

spre culme pas cu pas. În anii ’80-90, am avut tangen la mai multe eveni-mente care mi-au marcat soarta. În 1979 i 1981 am participat la instruirile tineretului de crea ie din RSSM. Am r mas profund impresionat i in uen at de discursurile o ciale i neo ciale ale personalit ilor marcante ale culturii moldovene ti, i anume: Emil Loteanu, Grigore Vieru, Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mihai Dolgan, Mircea O el, Iurie Sadovnic.

Studiile (1979-85) la Institutul Politehnic din Chi in u au fost foarte bene ce.

99


Un rol aparte l-a avut participarea la Prima Mare Adunare Na ional .În 1990, la primele alegeri democratice i unicele organizate pe circum-

scrip ii electorale (nu cu liste de partid), am câ tigat mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Mol-dova. Eram tineri, romantici, convin i c suntem patrio i i, în mare m sur , naivi.

Sunt mândru c am semnat „Declara ia de Independen a Republicii Moldova”, iar dup evenimentele din 2009 am sem-nat Declara ia de Independen Restabilit .

Aveam tendin a s u me-reu în epicentrul principalelor evenimente i decizii. S ti i

era nevoie i de curaj pentru a sprijini ini iativele politi-cienilor care ghidau politica Republicii Moldova în acea perioad : Mircea Snegur, Alexandru Mo anu, Ion Hadârc , Ion Vatamanu, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Anatol alaru, Lidia Istrati, Nicolae Costin, Ion Ciuntu, Vasile Nedelciuc, Nicolae Dabija, Petru Sandulachi i mul i al ii.

Am activat în func ia de secretar al Comisiei parlamentare pentru cultu-i culte condus de inimosul Ion Vatamanu i pre edinte al subcomisiei

pentru culte.Pe parcursul mandatului, al turi de colegi, am sprijinit elaborarea Consti-

tu iei Republicii Moldova, am spus „Nu!” referendumului pentru men inerea Uniunii Sovietice.

Am fost într-o misiune diplomatic în 10 ri pentru a promova imaginea Republicii Moldova în lume. Cu Ion Dru am fost în misiune diplomatic la Mihail Gorbaciov, cu Ion Grigora am fost în misiune diplomatic la Patriarhul Alexii al II-lea i Preafericitul Patriarh Teoctist, la 1 decembrie 1993, am participat la edin a solemn a Parlamentului i Senatului Ro-mâniei la aniversarea a 75-a a Marii Uniri, la Marea Adunare Na ional la Câmpia Unirii de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1993 i la multe alte evenimente.

Actualmente tratez politica ca pe un foc: de te apropii prea mult – frige, de te îndep rtezi – i-e frig. Sprijin Alian a pentru Integrare European i, în mod special, PLDM i echipa lui.

Decorat de pre edintele Republicii Mol-dova Petru Lucinschi cu Ordinul "Gloria Muncii"

100


19. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ul-timul deceniu?

- O vorb popular spune: nici Dumnezeu nu-i poate împ ca pe to i. Sigur am rezerve fa de politica i politicienii din ultimul deceniu. i totu i,

democra ia pune st pânire pe inimile i min ile noastre. Admir echipa PLDM i ascensiunea lui Vlad Filat, care pune osul la b taie, este un lider veritabil.

-l aib Dumnezeu în paz . Sunt mândru c acum câ iva ani i-am s n it casa în care locuie te. Este un om cu fric de Dumnezeu. tiut este c frica de Dumnezeu este începutul în elepciunii.

20. Dac Cel de Sus V-ar da fericita ocazie s tr i din nou, care ar cel mai notoriu eveniment din via a Dvs.?

- Sunt prea setos de via i nu m pot limita în dorin a de a retr i doar un singur eveniment notoriu. Fi i indulgen i i permite i-mi s întregesc o treime:

1) Clipa paternit ii – apari ia urma ilor.2) Hirotonia în preot – 19 decembrie 1988, în ziua s rb toririi Sfântului

Ierarh Nicolae.3) Validarea mandatului de deputat i semnarea Declara iei de Indepen-

den a Republicii Moldova.


- Nu voi rupe nicicând rul care m leag de ba -

tin . Cei mai apropia i sunt: vl dica Nicodim, preotul

tefan C lug ru i colegele de clas Vera Tihon i Eca-terina Negar .

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului Robu?

- Unde dragoste nu e, nimic nu e. Sigur, dragostea.

23. În ce domenii acti-veaz copiii Dvs.?

- Fiica mai mare, Diana, La s ditul livezii de meri pe mo ia satului Solone

101


absolvent a Academiei de Studii Economice de la Bucure ti, actual-mente se a în Elve ia, cucere te Europa. Dar e hot rât s revin acas i s realizeze o afacere

în agricultur . Mezina, Victoria, este

cu picioarele pe p mânt – studiaz în anul V la Uni-versitatea de Medicin din Chi in u, Medicin General . Iube te Moldo-va i aici î i vede rostul. În noaptea de Revelion a primit inelul de logodn . Sunt în speran a c împre-un cu Tudor, tot viitor medic, vor crea un cuplu de succes. Visez s apuc

port nepo i pe umeri.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Timpul liber este un lux. Când îmi permit luxul, c toresc, fac lectur ,

lucrez la p mânt, fac sport i, mai nou, navighez pe Internet.

25. Cine-i omul care crede i c V cunoa te cel mai bine?- Copiii i femeia iubit .

26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Prefer m bucatele na ionale, care sunt i naturale. M liga cu brân-

de oi, ca ul proasp t, fructe i legume în abunden , urzici, învârtit cu brânz de oi, zeam de g in de cas , costi a i mielul de Învierea Domnului. Din b uturi – vin de cas netratat din soiurile Zaib r, Saperavi, Cabernet i Muscat, ceai din ierburi i suc proasp t din mere.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Crucial este când activitatea ta ia o turnur brusc i decizia î i apar ine. 1988. Crucial a fost când, ind inginer-constructor, pre edinte al comite-

La o întâlnire cu Patriarhul Teoctist (primul din stânga).

102


tului sindical i judec ii tov ti de la uzin , am p sit toate i am mers la preo ie.

1990. Eram preot în satul Racov , raionul Soroca, un sat mare, cu tradi ii frumoase. Mai deserveam ase sate megie e i am decis s candidez pentru mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. i am reu it.

1994. S-a încheiat mandatul de deputat. Am putut s r mân în Chi in u, cum au f cut mul i deputa i. Eu am revenit la Soroca i am activat la Ca-tedrala Adormirii Maicii Domnului.

1999. Am terminat repara ia la Catedrala din Soroca i în ziua s n irii am acceptat numirea în func ie de consilier economic al Mitropoliei Chi in ului i Întregii Moldove i protopop al jude ului Chi in u.

2001. S-au des in at jude ele i am hot rât s revin la Catedrala din So-roca. Activez aici pân în prezent i m simt acas .


- Teoretic, 5-10 ani, depinde de noi i nu numai. Iar i mentalitatea ne joac festa, interesele geopolitice, un fors-major poate s intervin . Solu ia ideal ar unirea cu p mântul de care am fost înstr ina i – Patria-mam Ro-mânia. Ast zi chiar con tientiz m într-un mod aparte m re ia evenimentului din 27 martie 1918.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferen-dului transnistrean. Cât de real, în opinia Dvs., este acest obiectiv?

- Soarta rilor mici se hot te la marile cancelarii ale lumii.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂN-TUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor din regiunea Orhei?

- V iubesc. M rog Bunului Dumnezeu s Binecuvânteze Orheiul i orheienii.

Munc i curaj.Mare este Dumnezeu!

22 aprilie 2011

103


Eu am lucrat pentru un p mânt roditori am sus inut omul p mântului

Supranumit de colegii de breasl „Patriarhul Agriculturii”, academician al Academiei de tiin e a R.Moldova, al Academiei Agricole din Federa ia Rus , al Academiei Central Europene de tiin e i Arte, membru de onoare al Academiei Agricole i Silvice „Gheorghe Ionescu- ise ti” din România, membru de onoare al Academiei Agricole din Ucraina, doctor habilitat, profesor universitar, laureat al Premiului de Stat al R.Moldova în domeniul tiin ei i tehnicii i al Premiului „Gheorghe Ionescu- ise ti” al Academiei

Române, cavaler al „Ordinului Republicii” i multor altor distinc ii guver-namentale, ef al Laboratorului „Agro tocenoze furajere” al Institutului de Microbiologie al Academiei de tiin e a Moldovei, fondatorul colii tiin ce în domeniul biologiei i agrotehniei plantelor furajere i progra-

rii recoltelor, Mihail Lupa cu s-a n scut pe 27 august 1928 în comuna Cuiz uca, jude ul Orhei. A f cut studii primare la coala din sat pe timpul când administra ia era cea româneasc . A continuat s înve e, în perioada sovietic , la coala Agricol din Cucuruzeni (1945-1948), dup care este înscris la Institutul Agricol din Chi in u. A de inut func ii înalte în conducerea statului,

ându-se pe postul de pre edinte al Sovietului Suprem al RSSM, ministru al Agriculturii, vicepre edinte al Academiei de tiin e a Moldovei .a. Dup proclamarea independen ei a fost ales deputat în Parlamentul R. Moldova.

104


1. Dle Mihail Lupa cu! Ce subîn elege i prin no iunea „acas ”?- Eu vreau s v spun c m-am n scut în satul Cuiz uca, raionul Rezina, pe

atunci jude ul Orhei. Acolo mi-am petrecut copil ria i desigur aceast cas îmi este cea mai scump . Mai departe, cas pentru mine a fost i la B i, unde am lucrat 17 ani la Institutul de Cercet ri tiin ce. Acas este i unde m g sesc acuma, la Chi in u. Cu mare regret, acum mul i au uitat de cas , mai ales cei care pleac peste hotare. E o tragedie na ional a noastr .

2. Cine V-a predat primele lec ii de via , care V-au marcat caracterul i viitorul?

- Eu am avut noroc de p rin ii mei care au fost feciori ai p mântului. Tata era mai sever. De el aveam fric . Am fost 6 copii la început, pe urm am r -mas trei. Eu eram cel mai mare i toat responsabilitatea era pe mine. Pentru

eram mic de statur , to i îmi ziceau „Milic ”. Dar nu cre team pentru c greut ile erau mari. Am avut noroc i de bunicii mei, rani din talp i ei, buni gospodari. Mai mult tr iam la bunei i de acolo luam tot ce-i mai bun pentru un ran.


- Au fost i de oameni gospodari i p rin ii, i buneii. Tata se numea Feodosie (al lui Nichifor) Lupa cu. Mama - Eudochia (lui Ilarion) Duca. Majoritatea în Cuiz uca o alc tuiau cei cu numele de familie Duca, ei erau temelia satului. Satul nostru este unul cu tradi ii frumoase i oameni munci-tori. i p rin ii, i bunicii au transmis aceste tradi ii din tat în u. Au avut grij s nu se piard . Sora mea nu a avut norocul s înve e, a r mas în sat i a crescut 7 copii, care tot în sat au r mas. A a era tradi ia noastr , s nu ne rupem de sat.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Eu niciodat nu am rupt leg tura cu satul. De câteva ori pe an m duceam

la Cuiz uca. Acolo am rude, prieteni. Casa p rinteasc era simpl ca la ecare ran. i acum când merg în sat numaidecât merg i la casa p rinteasc , unde

tr ie te un nepot.


- Înainte satul era mai în oritor, chiar dac spunem c socialismul a fost un lucru r u. Au fost i lucruri bune. Era i cas de cultur , i coal , i drumuri asfaltate. Dar în ultimii ani, cu mare regret, ca i în toat republica, Cuiz uca

105


degradeaz . Nu se mai construie te aproape nimic. Oamenii au început s plece, multe case sunt pustii, copiii sunt l sa i pe la bunici.

6. Dac ar cazul de înve nicit în istoria localit ii natale unele perso-

nalit i din partea locului, cine crede i c ar merita aceast onoare?- Mi-i greu s dau acuma nume. Dar au fost patrio i ai neamului, împu ca i

de ru i pentru c nu erau de acord cu regimul sovietic. A fost un director de coal , Petru Buruian , care m-a înv at i pe mine. El a f cut multe lucruri

bune pentru sat. Dar în 1940, când au venit ru ii, s-a refugiat în România.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau printre disiden i?- Dac nu eram activist, nu ajungeam unde am ajuns. Toat via a am înv at

foarte bine. i la coal , i la universitate am avut noroc de profesori tare buni, care m-au îndrumat. Eram b iat activ i îmi pl cea cartea. Am avut mereu o memorie bun , dar eram i otios.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- Mie îmi plac oamenii muncitori, nu din cei care fac vorb mai mult, oa-

menii cinsti i, mode ti, patrio i, oamenii „cu scaun la cap”, cum spunem noi.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Într-un fel da. Pentru c atunci când am înv at la Cucuruzeni eram eful

grupei, la institut la fel am fost ef de curs i asta m f cea s u mai discipli-nat, s u exemplu pentru al ii.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- La început p rin ii, buneii, înv torii de la coal , Petru Buruian , pe

urm , la Chi in u - Nicolae Lupan, fratele scriitorului Andrei Lupan i mul i al i profesori, savan i care m-au îndrumat.

11. Cum i de ce a i preferat tiin a?- M-am n scut cu un destin de copil de la ar . Cu greut ile m-am obi nuit

de mic. Povara p mântului, a animalelor a fost copil ria mea. Domeniu c ruia i-am consacrat întreaga via . tiam toate muncile agricole de mic copil, de la cinci ani mergeam cu ai mei la pr it, la cosit, cu vacile la p scut. Pentru c înv am foarte bine, dup clasele primare, înv torul i-a chemat pe p rin i i le-a spus s m dea la coal mai departe. Îmi pl cea s înv . Am avut numai note mari. Eram eminent.

12. Cu ce lucruri se mândre te savantul Mihail Lupa cu?

106


- În mod special m mândresc cu aceea c toat via a mea am lucrat i am studiat culturile furajere. Eu am fost cel care a introdus la noi în Moldova prima dat lucerna, pe care o consider hrana de baz pentru bovine. Am scris 300 de lucr ri tiin ce, dintre care 23 de monogra i în care am descris diferite procese agricole, studiul de cultivare a plantelor, de îngrijire a lor, etc.


- În primul rând, referitor la problema limbii: limba este baza, fundamentul oric rui neam, cum a spus i Ion Dru . Eu nu tiam deloc limba rus când am fost trimis la institut s înv i am fost nevoit s o însu esc, pentru c nu ni se preda în limba matern .

Dar anume istoricii ar trebui s spun ce statut are limba noastr , cea vorbit de str mo ii i p rin ii no tri. Limba moldoveneasc e aceea i limb român , numai c mai stâlcit un pic, pentru c nu am perfec i-onat-o, cum au f cut românii de peste Prut i aceasta este tragedia cea mai mare a noastr .

14. Care sunt principiile de via ale lui Mihail Lupa cu, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Principiul cel mai important este munca. Pe copiii i nepo ii mei i-am în-

at c munca este cea mai principal i numai prin munc

po i ob ine tot, dar neap rat trebuie s i om cinstit. i neamul adunat gr joar este un principiu pe care nu îl încalc nicio-dat . Îl las mo tenire, ca o livad de meri roditoare sau ca un câmp de porumb în oare. S e model i

pentru al ii.

1976. Academicianul Mihail Lupa cu, sosit cu so ia i ica în vizit la mama, a inut s fac o poz ca amintire împreun cu rudele din sat.

107


15. Colegii, prietenii, V-au tr dat vreodat ?

- Nu.

16. A i avut în via- multe momente de

care nu V place s v aminti i?

- Da, am avut, când lucram la Institut, când am fost ministru i a venit un

u din Rusia, Smirnov, trimis în anii 1980 cu mi-siuni speciale în Moldova, care a venit cu scopul de a distruge na iunea i ce aveam noi mai scump, valorile noastre, perso-nalit ile. M-a catalogat drept „na ionalist” i a f cut tot posibilul s m destituie din func ia de ministru. Îi era team de moldoveni. Ru ilor nu le era convenabil ca moldovenii s e mini tri, savan i, conduc tori. Dup ei, moldovenii trebuiau s e cei care s trag sapa. i c ul de Smirnov avea scopul de a m distruge i pe mine, chiar dac nu m-a v zut niciodat . F cea tot felul de comisii, care s -mi g seasc pretexte pentru a m da jos din func ie. Dar câte nu se întâmpl în via ...

17. A i f cut în via i politic ?- Nu. Nu mi-a pl cut s fac niciodat politic . Dar am fost mereu un patriot

al rii i m mândresc cu acest lucru. Ziceam într-un interviu c eu am lucrat toat via a pentru un p mânt roditor i am sus inut omul p mântului.

18. Ce aprecia i i ce nu V place în politica noastr din ultimul deceniu?- În primul rând, nu-mi place c se face prea mult p vr jeal . Vorbe

de arte i promisiuni i nu mai duc nimic la cap t. Se fac a uita ce au promis cu o zi înainte. Se gândesc doar la posturi, dar nu se gândesc dac vor putea face fa responsabilit ilor, dac au calit ile necesare pentru posturile de conducere pentru care se bat. To i vor s e oameni mari i se m nânc între ei.

De i s-a reu it, totu i, câte ceva.

19. De mai multe decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai „aca-

Martie 1981. Mihail Lupa cu, pre edintele Sovietului Suprem al RSSM, ministrul agricul-turii, cu Nicolae Luchianov, deputat în Sovietul Suprem, ministrul viticulturii i vini ca iei, în pauza sesiunii de rând.

108


”: acolo sau în satul de ba tin ?- Nu pot face o diferen , dar oricum, în Chi in u sunt deja de 60 de ani,

aici e cuibul meu, dar i la Cuiz uca m duc acas , la casa p rinteasc , unde a teapt nepo ii, str nepo ii.

20. Ce V mai leag de satul natal?- Vorba poetului „Va veni o prim var , cum a venit i în trecut i ne r mân

toate în ar , în satu-n care m-am n scut i primii ani i-am petrecut. Acolo eu mor a vrea, acolo vreau eu s tr iesc”. De satul de ba tin te leag toate

pentru c de acolo pornesc toate. Acolo cre ti i înve i s tr ie ti.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni?- În Cuiz uca mi-au r mas veri ori, nepo i, care tr iesc în sat i lucreaz ,

dar prieteniile mai durabile, de familie, de care m-am ata at, le-am f cut deja aici, în Chi in u. Sunt prieteni cu care am p strat mereu leg tura înc de la institut, din vremea studen iei noastre i mai târziu am prietenit deja cu familiile.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Lupa cu?

- Cu so ia, Zinulea, am f cut cuno tin la coala agricol din Cucuruzeni. Ea avea 17 ani, eu 18 când ne-am împrietenit. Cea pe care am remarcat-o imediat din mul imea de domni oare era o fat ginga , simpatic . Am prietenit acolo doi ani, dup care eu am venit la institut, la Chi in u i purtam cu ea cores-

ponden . Dup ce a absolvit i ea coala agricol , pentru c era o elev foarte bun , au trimis-o s înve e la Moscova. Niciun moment nu am întrerupt cores-ponden a, de i ne vedeam foarte rar, de dou ori pe an, în vacan e. Ea e de ba tin tot dintr-un sat din raionul Rezi-na. Am corespondat cinci ani. În 1953 ne-Mândria i bucuria lui Mihail Lupa cu este familia.

109


am c torit i de 58 de ani suntem împreun . Am s rb torit i nunta de aur.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia a activat în domeniul microbiologiei, ica a lucrat tot în domeniul

biologiei i psihologiei, este doctor în tiin e. Feciorul este arhitect i ef de catedr la Universitatea Tehnic .

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber? - Acum citesc foarte mult, în special studiez localit ile Moldovei, o se-

rie de volume din colec ia „Basarabia necunoscut ”, citesc versuri scrise de autorii no tri.

25. Cine-i omul care crede i c V cunoa te cel mai bine?- Cred c so ia.

26. În casa familiei Lupa cu care bucate i b uturi sunt cele preferate?- So ia mea este o gospodin extraordinar , la fel ca i m mica ei, de

la care dânsa a înv at multe. Numaidecât g te te s rm lu e, m lig cu jumere i brânz de oi, r cituri i altele.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Momente importante au fost când, de exemplu, m numeau într-un post

nou, cum a fost director al Institutului i Asocia iei tiin ce din B i sau ministru al agriculturii. Eu nu tindeam la posturi, pe mine m înaintau. Mereu

întrebam dac voi putea face fa , dac m voi ispr vi.Apoi, a mai fost un moment când am sus inut teza de doctor în tiin e la

Moscova.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui Republicii Moldova, ca s co-respund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Sus inere avem i încrederea Uniunii Europene la fel, dar trebuie s tim folosim ra ional creditele oferite. Depinde de noi, de cum vom reu i s

îmbun im reformele, s alegem pre edintele rii.

29. Una din problemele-cheie ale Republicii Moldova este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real, în opinia Dvs., crede i c este acest obiectiv?

- Sper m, pentru c trebuie s se rezolve. E o ran a rii noastre i ea s-a f cut tot de sus, de la Moscova. Ru ii sim eau c noi mai devreme sau mai târziu ne vom apropia de România, de Europa i tot ce constru-

110


iau era dincolo de Nistru, pe malul stând. Chiar i uzina metalurgic de la Râbni a nu pe malul stâng trebuia construit , pe acel p mânt cu cer-noziom, roditor, dar pe malul drept al Nistrului, c în ora ul i raionul Rezina erau i bra e de munc mai multe decât în Râbni a.


- Când am plecat din sat mi-am propus s ajut oamenii din satul meu i într-o mare m sur m-am inut de cuvânt. Întotdeauna asiguram satul i raionul cu semin e de calitate înalt pentru sem nat. Împreun cu rudele am f cut o

stignire acolo, la „Trei Izvoare”, pe care le-am i amenajat. De aceea, le- spune tuturor cititorilor CUVÂNTUL-ui s nu uite niciodat de satul lor,

indiferent unde se a i ce func ii ocup .6 mai 2011

111


Trecând prin via , trebuie s faci ceva util pentru societate

Victor Ghila s-a n scut la 14 noiembrie 1956 în s. Lalova, raionul Re-zina. A absolvit Colegiul Republican de Arte din Soroca, Institutul de Stat „G.Musicescu” din Chi in u, Institutul Administra iei de Stat i Municipale din Sankt-Petersburg, Universitatea de Muzic din Bucure ti. Doctor în studiul artelor, conferen iar cercet tor.

Activitatea profesional i-a început-o la coala de muzic din s. V nc u, raionul Soroca, apoi a lucrat la coala de muzic din Rezina, la Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Institutul de Etnogra e i Folclor, Institutul Studiul Artelor, Institutul Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de

tiin e a Moldovei. Din 2009 este secretar tiin c al Sec iei tiin e Socio-Umaniste a Academiei de tiin e a Moldovei. Autor a 3 i coautor a 4 mo-nogra i, 90 de studii tiin ce, didactico- tiin ce publicate în R.Moldova, România, Italia, Germania, Rusia. Laureat al Premiului Academiei de

tiin e a Moldovei (2004, 2009) pentru cea mai valoroas lucrare tiin c , premiului Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor (2010, 2011) la categoria Studii tiin ce. Diploma A M pentru promovarea rezultatelor cercet rii pe arena interna ional (2010), Diploma de Excelen a Universit ii Cre -tine „Dimitrie Cantemir” din Bucure ti pentru contribu ia la cercetarea tiin c i valorizarea operei lui Dimitrie Cantemir. Membru al Uniunii

Compozitorilor i Mizicologilor i al Uniunii Muzicienilor din R.Moldova.

112


1. Domnule Victor Ghila ! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- A interpreta no iunea „acas ” în sensul larg i în sensul îngust al cuvântului.

În primul caz, prin vocabula „acas ” subîn eleg locul unde m simt bine, adic acolo unde am condi ii decente pentru a tr i, a desf ura normal activitatea, a-mi valori ca voca ia, pentru a util celor din jur i a bene cia de libertatea de a servi, în m sura capacit ilor, oamenilor. În cel de-al doilea caz, a investi în no iunea „acas ” sensul locului de origine, locul unde m-am n scut, mi-am petrecut copil ria, casa p rinteasc , localitatea de ba tin , pe care am p sit-o acum 38 de ani, dar oricum îmi este la fel de scump .

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- P rin ii, mai ales c ambii au activat toat via a în coal . M-au înv at s

scriu i s citesc mult înainte de a merge la coal . De fapt, nu erau ni te lec ii institu ionalizate, ci mai degrab erau ni te sugestii, ni te recomand ri, alteori poate chiar i ni te cerin e venite din partea lor i, nu în ultimul rând, exemplul personal al p rin ilor.

Nu pot s nu amintesc i s nu recunosc rolul mediului educogen natural în formarea mea, de la care am însu it pe cale empiric mai multe lec ii, la fel de utile ca i cele „predate” în casa p rinteasc , dup care au urmat cele înv ate în coal .


munit ii natale?- P rin ii mei au fost Nicolae Ghila i Agripina Ghila (n scut Bâtc ), ambii

ind originari din p ile locului, respectiv din Stodolna (din 1969 localitatea se nume te Lalova) i Otac i, cum v spuneam mai înainte, au activat toat via a în colile din raioanele Orhei, Chiperceni, Rezina (în satele Otac, âpova, Lalova) în diferite calit i. Buneii pe lier patern sunt originari din Stodolna i Lalova. Bunelul Nichifor Ghila , str bunelul Timofei, str bunica Irina i

str -str bunelul Ion au lucrat la p mânt, având în proprietate, pân în anii 40 ai secolului trecut,7 hectare de p mânt. Bunica, Alexandra (n scut Cupcea, sora mai mic a vini catorului Pimen Cupcea, cunoscutul autor al tehnologiei vinurilor Negru de Purcari i Ro u de Purcari) era din Lalova, a avut acelea i ocupa ii ca i bunelul. Despre buneii pe linie matern cunosc mai pu in, ambii ind originari din Otac. Pe bunelul, Andrei Bâtc , nu l-am apucat, iar bunica

mea, Tinca (n scut Beniuc) a plecat în lumea celor drep i când aveam doar 3 ani. Au fost agricultori, aveau p mânt i chiar o suprafa de p dure.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- P rin ii i fra ii mei, anii de copil rie, de adolescen i cei de coal , ani

113


care, dac a putea, i-a întoarce m car pentru câteva zile. În câteva cuvinte spune a a: cel mai des de casa p rinteasc îmi aminte te tinere ea i anii

petrecu i în satul de ba tin .


- De i nu am posibilitate prea des s m întorc la Lalova, totu i transform -rile care s-au produs în ultimii 20-25 de ani se v d cu ochiul liber. Al turi de lucrurile bune (m refer, în primul rând, la faptul c s tenii au ob inut dreptul la proprietate, primindu- i cotele de p mânt, au primit dreptul cet enesc de a- i alege administra ia local i nu doar de a o vota .a.), constat cu regret partea proast a lucrurilor – degradarea satului. În prim plan ies problemele sociale (deteriorarea infrastructurii localit ii, lipsa accesului la servicii de calitate elementare – medicale, culturale, problema locurilor de munc .a.), la care se mai adaug i problema demogra c . Satul îmb trâne te, a sc zut natalitatea, în schimb a crescut îngrijor tor mortalitatea, tinerii pleac din sat în c utarea unor mijloace pentru a- i între ine familiile, deseori unidirec ional, este în continu descre tere num rul popula iei. R mân rezervat în privin a schimb rii în bine a lucrurilor în viitorul apropiat. În aceast privin mi-a dori mult s gre esc, iar lucrurile s ia o alt întors tur . Atât cons tenii mei, cât i locuitorii din întreaga republic merit o via mult mai bun .


- Lalova este locul de ba tin al mai multor personalit i. Multe dintre acestea au r mas în memoria colectiv a comunit ii pân în prezent, despre altele se tie mai pu in. Cred c întrebarea Dumneavoastr îi are în vedere, mai întâi, pe cei care nu mai sunt în via . Ar merita un loc în panteonul localit ii fostul director al colii, unul din animatorii vie ii spirituale din localitate, Mihail Hariton. Mai apoi, Pimen Cupcea, despre care am amintit anterior, între paranteze e spus, tat l a dou personalit i notorii din ara noastr – cunoscutul actor i regizor de teatru, artistul poporului Valeriu Cupcea i criticul literar Argentina Cupcea-Josu. O personalitate care a dus faima Lalovei a fost i Iacob Ghila , care pe parcursul vie ii a de inut înalte posturi de conducere în ramura transportului feroviar - director al g rii din Chi in u în perioada interbelic , director al g rii feroviare din Ploie ti i director al Departamentului Rela ii cu rile din Estul Europei în Ministerul Transporturilor din România în perioada postbelic . Originar din Lalova a fost i cunoscutul instrumentist-taragotist Haralambie Iovi , stabilit în România, iar mai apoi în Elve ia, la Geneva.

114


7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Am fost comsomolist, dar nu m-am consacrat activit ii în aceast organi-

za ie nici în coal i nici la facultate. Nu pot a rma c a fost un disident în accep ia consacrat a acestui cuvânt. Pot spune doar c au fost cazuri când am avut p reri sau opinii diferite de cele ale colectivit ii sau ale organiza iei din care am f cut parte, fapt care mi-a creat probleme.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- Orice prietenie între dou persoane se bazeaz pe încredere, pe stim

reciproc . Pornesc de la ideea c astfel de rela ii trebuie s aib ab initio prin-cipii comune. Dup mine, acestea ar devotamentul, sinceritatea, onestitatea, mutualitatea i compatibilitatea intereselor.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Nu cred c tocmai eu sunt cel mai în drept s r spund la aceast întreba-

re. Ar trebui s o fac al ii. Singurul lucru pe care îl pot verbaliza este c am avut repro uri din partea înv torilor mei i a unor colegi, începând chiar din coal , cum c în jurul meu se adunau colegii, c ace tia aveau în mine o oarecare încredere, adic aveam ceva autoritate în fa a lor. A vrea s cred c o anumit putere de persuasiune, unele calit i de a mobiliza oamenii aveam, atâta timp cât puteam uneori s coordonez sau s orientez activitatea i com-portamentul altora.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Unele dintre aceste calit i mai mult sau mai pu in pronun ate vin pe cale

nativ , altele pot dezvoltate sau au fost dezvoltate în virtutea activit ilor pe care le desf ori pe parcursul vie ii. Anumite lucruri am putut s le înv de la colegi, persoane cu experien de via mai mare.

11. Cum i de ce a i preferat muzica?- Îmi vine foarte greu s v r spund la aceast întrebare. La început a fost

poate o pornire mai mult spontan . P rin ii îmi spuneau c înc de mic preferam cânt cu vocea. Ei au fost cei care m-au îndrumat ini ial de a m orienta c tre

aceast art . Mult mai târziu am con tientizat adev rul c dac un politician, businessman, comerciant etc. tr ie te în lumea intereselor, apoi un muzician tr ie te în lumea emo iilor, a ideilor sonore, st rilor afective, fapt ce corespunde cu factura mea spiritual . În plus, ca valoare cultural-artistic , anume muzica, prin elementele sale de expresie se ridic la treapta maxim de manifestare a sim irii i gândirii umane, reprezentând, în acela i timp, un limbaj puternic i un mijloc universal de exprimare a vie ii afective. Toate acestea m stimuleaz , m

115


încurajeaz i îmi consolideaz încrederea c am ales în via ceea ce a putea face mai bine i îmi pot valori ca voca ia.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi maestrul Victor Ghila ?- Vreau s cred c lucrurile cele mai importante cu care a putea s m mân-

dresc vor în viitor. Pentru moment pot doar s men ionez faptul c sunt autor a 3 monogra i, coautor a altor 4 studii monogra ce i semnatar a circa 90 de lucr ri tiin ce publicate în Republica Moldova, România, Italia, Germania, Rusia în limbile român , englez , italian , german i rus .


- Societatea în frunte cu intelectualitatea tiin c , pedagogic , artistic etc.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Victor Ghila , peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Trecând prin via , trebuie s faci ceva util pentru societate. Este important ceea ce faci, dar mai important este ceea ce r mâne sau ceea ce la i în urma ta.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Din fericire, nu am avut parte de astfel de acte de conduit din partea

cuiva. Singurul lucru pe care îl pot a rma este acela c unii colegi sau amici m-au dezam git prin ac iunile lor potrivnice, dar pân la urm sper c am trecut peste ele, lucru care doar m-a înt rit i m-a f cut s u mai circumspect atunci când încerc s construiesc rela ii umane.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Am avut la toate etapele vie ii. Nu-mi produce pl cere s -mi amintesc de

acele momente, dar mereu am înv at din acele stâng cii, gre eli. Sper ca pe viitor cu astfel de st ri s m confrunt cât mai pu in posibil.

17. A i f cut în via i politic ?- Am avut astfel de posibilit i, dar nu m-am implicat activ în politica

mare, având în vedere c aceasta presupune o activitate profesional de dirijare a societ ii cu utilizarea mecanismelor puterii. Dar am predat la facultate câteva discipline ce in de segmentul politic: Istoria gândirii po-litice, Politologia, Institu ii politice contemporane. Am avut mai degrab i am în continuare o rela ie platonic cu politica, care, metaforic vorbind,

poate comparat cu rela ia dintre om i foc: te apropii prea tare de acesta,

116


ri ti s te frigi, te îndep rtezi prea departe, ri ti s înghe i.


- Mai multe lucruri nu-mi plac sau nu m satisfac. Nu-mi place c deseori nu putem înv a m car din propriile gre eli, dac nu din ale altora, cum o fac cei de tep i. Nu-mi place c politica nu a devenit pentru toat clasa politic de la noi o voca ie, ci mai degrab un mijloc de a face bani. Nu-mi place menta-litatea multor politicieni care nu doresc s pun în prim-planul ac iunilor lor interesul public, ci s chiverniseasc în scop personal. Nu-mi place c avem în politic mul i buni vorbitori, dar r i f ptuitori...

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “acas ”: acolo sau la Lalova?

- Când revin în localitatea de ba tin , m simt mai „acas ” la Lalova i m despart cu greu atunci când trebuie s revin la Chi in u. M-am adaptat i la Chi in u, unde îmi petrec cea mai mare parte a timpului, capitala devenind o a doua cas , care îmi ofer confortul necesar. Nu pot îns uita satul natal.

20. Ce V mai leag de ba tin ? - În bun parte amintirile, p rin ii i str bunii mei care au r mas pentru

totdeauna în satul natal.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - În Lalova au r mas doar veri orii primari, câ iva nepo i i cam atât. Prieteni

de familie, cu regret, printre cons teni nu am.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Ghila ?

- Apropierea sentimental i comunitatea intereselor profesionale.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia Ana este doctor în lologie, conferen iar universitar i activeaz la

Universitatea de Stat din Moldova, catedra Literatura Român i Teoria Litera-turii. Feciorul Dinu are studii universitare americane în domeniul administr rii businessului i al economiei, a continuat în Germania, iar în prezent lucreaz în SUA i se preg te te pentru studii de masterat.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- De timp liber nu dispun în m sura în care mi-a dori. Îns atunci când

117


reu esc s croiesc un ochi liber, prefer s lecturez literatura de specialitate, îmi place

privesc emisiuni sportive i, bineîn-eles, cele muzicale,

nu preget s savurez frumuse ea naturii.

25. Cine-i omul care V cunoa te cel mai bine?

- Cine altcineva decât familia mea i cei trei fra i?

26. În casa familiei Ghila care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Nu suntem preten io i la buc rie, dar nici nu ne ferim de bucatele tra-

di ionale moldovene ti – sarmale, m lig , bucatele preparate din carto i din carne de pui. B utura preferat este apa rece de izvor, în cantit i moderate consum m cafeaua, vinul în doze mici, cu condi ia (dup F nu Neagu) s e ro u, sec, rece i pe gratis.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Au fost mai multe. Unul dintre ele a fost atunci când a trebuit s merg la

studii pentru a doua facultate la Sankt-Petersburg. A fost necesar s fac un efort, trecusem de 30 de ani, am l sat la Chi in u familia, mergeam într-un ora necu-noscut, dar frumos. Alt moment important al carierei l-a constituit consacrarea mea pe plan tiin c. Am în vedere sus inerea tezei de doctor în cadrul Universit ii Na ionale de Muzic din Bucure ti. Pot s spun c am încheiat un pariu cu mine însumi – voi reu i sau nu? Am câ tigat pariul i, în plus, a fost o coal de înalt profesionalism pentru mine. Urm torul moment din cariera profesional ine de apari ia editorial a primului studiu monogra c, care a v zut lumina tiparului dup ob inerea prin concurs a unui grant din partea Funda iei Soros Moldova.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca s corespund

standardelor de integrare în Uniunea European ? - Este mult prea riscant s fac anumite prognoze. Judecând loso c, trebuie

spun c pentru a adera la Uniunea European ar trebui mai întâi s diger m

Victor Ghila într-un moment de medita ie.

118


valorile europene, adic s preg tim aderarea, pentru ca la momentul oportun m cu lec ia de acas preg tit . Totu i, cred c în viitorii 10-15 ani ansele

noastre de a avansa într-atât, încât am putea s corespundem standardelor de integrare sunt minime.


- Pentru a putea spera la integrarea în UE este absolut necesar s solu ion m problemele noastre interne i, în primul rând, diferendul transnistrean. Cu cât lucrurile pentru reglementarea acestuia se vor t na, cu atât va mai di cil de solu ionat reîntregirea rii. S nu neglij m faptul c în raioanele din stânga Nistrului a fost educat în ultimele dou decenii o întreag genera ie ostil reuni c rii rii. Este o problem foarte complicat , dar pân la urm cred c ea poate rezolvat . Avem nevoie îns de mult inteligen , r bdare, insisten i consecven . În ultim instan , un stat cu o economie puternic poate atractiv pentru popula ia din raioanele de est ale Moldovei. Un rol important în dezlegarea diferendului îi revine factorului extern, în al i termeni, sus inerea din partea UE i SUA este de nitorie.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-

ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?- Cons tenilor mei le doresc mult optimism, bun stare, s nu dispere în fa a

greut ilor, s aib grij de s tate, s se mândreasc cu localitatea noastr , iar cititorilor CUVÂNTUL-ui le transmit s se bucure i în continuare de pagini inspirate i interesante ale ziarului, s e interactivi i s aib parte de toate dorin ele vie ii împlinite.

20 mai 2011

119


Arta, precum un copil, se na te prin chin i bucurie

Maestrul Gheorghe Mustea s-a n scut la 1 mai 1951 în s. Mândre ti, Telene ti. A studiat la Colegiul de Muzic „ tefan Neaga” din Chi in u la specialitatea aut i la Institutul de Stat de Arte „Gavriil Muzicescu”. A f cut stagiere la Orchestra Simfonic Academic „D. Shostacovich” din Sankt-Petersburg, Rusia în 1984-1986.

A activat în calitate de artist, director muzical i dirijor al orchestrei Ansamblului Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, dirijor al Or-chestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Moldova. Din 1989 i pân în prezent este dirijor al Orchestrei Simfonice Na ionale a IPNA „Compania Teleradio-Moldova”.

Pedagog la Colegiul de Muzic „ tefan Neaga”, Academia de Muzic , Teatru i Arte Plastice, unde în perioada 1999 - 2002 a fost rector. Din 2005 este profesor universitar la Academia de Muzic , Teatru i Arte Plastice.

A efectuat turneie artistice cu mai multe orchestre simfonice în 12 ri.Decorat cu Medalia „Mihai Eminescu”, Ordenul „Gloria Muncii”, „Or-

denul Republicii”. Laureat al numeroase concursuri i premii interna ionale i republicane. Membru-corespondent al Academiei de tiin e a Moldovei.

A scris muzic simfonic , opere, muzic pentru soli ti, muzic coral i de estrad , pentru lme i teatru. A editat peste 50 de lucr ri.

120


1. Maestre Gheorghe Mustea! Ce subîn elege i prin no iunea “acas ”?- Oare unde poate mai bine ca la tine acas , în satul natal? Vorba

ceea: cât-ar pâinea de rea, tot mai bine-n ara mea! M conduc de acest principiu i unde m-a a a - de unul singur, cu orchestra sau cu familia, nu pot rezista mai mult de 2-3 s pt mâni. În orice condi ii, cât ar de bune, oricum m trage acas . În crea ia mea, ca un r ro u, trece cântarea p mân-tului. „Acas ” pentru mine semni c i casa p rinteasc de la Mândre ti, dar i Chi in ul cu poe ii mei dragi, compania drag Teleradio-Moldova, prietenii i rudele mele.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul? - În primul rând, p rin ii. Orice profesie se înva , dar vorba despre cei 7

ani de acas v de te c dac omul este cump tat i muncitor, de la p rin i a mo tenit aceste calit i. Cic , pe compozitorul Cota l-au întrebat când trebuie educa i copiii. El a r spuns: educa ia copilului trebuie început cu 9 luni înainte de a se na te, apoi s-a corectat, spunând: copilul trebuie educat când mama se a în burta bunicii. La casa noastr de la Mândre ti noi, cei 7 copii, am cunoscut ce e munca de mici. În familia noastr era adorat muzica, situa ie care mi-a decis destinul. Tata era îndr gostit de art i, dac timpurile ar fost altele, devenea muzicant sau dansator. Odat s-a dus la pia s cumpere un purcel, dar a cump rat o armonic . Nu oricare p rinte s-ar încumetat

fac acest lucru, în condi iile anilor 50 ai secolului trecut. Acas m-am înv at a cânta la trompet , acordeon, armonic , alte instrumente. Copii ind, ne jucam de-a orchestra. Am mai avut în sat i un pedagog deosebit pe nume Eugen Cucu, care m-a înv at a cânta la vioar i pe mine.


munit ii natale?- Pe buneii din partea mamei nu-i in minte. Gheorghe Mustea, bunelul de

pe tata, era un om de o bun tate extraordinar . Bunica a murit înainte de na -terea mea i bunelul a fost nevoit s se c toreasc a doua oar . Îndr gostit de muzic a fost i un frate al bunelului, Tudose Mustea, care ne-a cump rat instrumente muzicale. Am fost i suntem o familie bun , cu r cini adânci în istoria satului.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ? - Am multe es turi r mase de la mama. Iernile ea punea stativele i esea

covoare i rumbe. Tata a fost po ta i de la el a r mas geanta lui. Chiar i un cântec am compus care se nume te „Geanta po ta ului”, melodie închi-nat p rintelui meu. S-a mai p strat vesel de epoc , în deosebi ceramic

121


mas în casa p rinteasc . Dar i fotogra i cu p rin ii. 5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la bastin în ultimele

decenii?- E cam trist i pustiu la Mândre ti. Tineretul pleac peste hotare, în sat

vezi numai oameni în vârst . M bucur când a u din pres ori de la rude c cons tenii mei încearc s i pun capul în mi care i s fac ceva bun în domeniul agriculturii, afacerilor. E o dovad c speran a pâlpâie, iar dac e speran , va i viitor.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, unele

personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Cu mult dragoste îmi aduc aminte de Alexei Bivol, pedagog la Colegiul tefan Neaga” din Chi in u, originar din Mândre ti. Când, la vârsta de 15

ani, m-am dus la aceast coal , am constatat c nu am o preg tire muzical precum o au al ii, care au tr it în ora e. Dânsul m-a întrebat: vrei s cân i la aut? I-am spus c nici nu tiu cum arat acest instrument, dar am s cânt.

Bravo, mi-a spus. Ulterior, am a at c era o rud îndep rtat a noastr . Mai este i Nicolae Bulat, un om de afaceri i un gospodar extraordinar,

care a asfaltat în sat un drum. Mai avem o mul ime de doctori habilita i în medicin , agricultur , alte tiin e, chiar i un academician care merit , cred,

le e eternizat memoria. 7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Am fost mai degrab interpret la tot felul de instrumente muzicale la

toate activit ile culturale. În permanen am avut numai acest rol. Curios faptul, dar de doctori, temniceri i muzican i au nevoie toate regimurile. De regul , o fac pe activi tii cei care nu-i prea duce capul la nimic. i în politic uneori intr oameni care n-au fost în stare s se a rme ca profesioni ti într-un oarecare domeniu.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Rudele i prietenii care au ie it din Mândre ti, a rmându-se în lumea larg .

De dl Nicolae Bulat am pomenit mai sus. 9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dumnea-

voastr ?- În primul rând, trebuie s fie corect. În al doilea rând, prietenul tre-

buie s fie al turi i la bine, i la r u. S nu umble cu piatra în sân. Cred

122


un prieten adev rat nu trebuie s aib principii de felul: dar ce o s am eu din asta? Cred c sintagma „prieten de n dejde” e o tautologie. Ori

ti prieten, ori nu e ti. De fapt, omul singur î i alege prietenii. Fra ii i surorile, p rin ii i rudele i-i d Dumnezeu...

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Cred c a lider nu înseamn numai s conduci. Trebuie s ai dar de

la natur s duci lumea dup tine. Am fost rector la Universitatea de Arte, sunt conduc tor de orchestr , cadru didactic înc din 1973. A lider e o

responsabilitate enorm . Noi avem în politica noastr , dar i în via a de toate zilele, o mul ime de diriguitori pe care i-a numi lideri cu mari rezerve. Gh. Dimitriu, autorul libretto-ului la opera mea „Alexandru L pu neanu”, s-a exprimat destul de plastic vs. de Mo oc, unul din protagoni tii lucr rii, personaj istoric cunoscut, care- i f cu din tr dare meserie: „Îi duhne te su- etul: când se opre te sub pom, cad frunzele i p rile de atâta duhoare!”

Avem între liderii no tri destui mo oci c rora le duhne te su etul. 11. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Cred c via a m-a înv at, dar i unii pedagogi ai mei au pus um rul.

Compozitorul i pedagogul Vasile Zagorschi, spre exemplu.

12. Cum s-a întâmplat c a i devenit muzicant?- De când m tiu sunt cu instrumente muzicale în mân ! Tata, probabil, a

123


zut în mine deprinderi de muzicant i în august 1966 m-a adus la Colegiul tefan Neaga”. A a a început cariera mea în muzic .

13. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi maestrul Gheorghe Mustea?- Cu lucr rile mele. Toate îmi sunt dragi ca i copiii mei. Arta doar, ca

un copil, se na te prin chin i bucurie. Nu cred c o oper genial apare a a, dintr-o dat . Orice lucrare trece prin mai multe ltre de cinci- ase ori. M gândesc ca lucrarea s e logic , unical . Adic s aib toate rigorile pentru a se bucura de simpatia spectatorului. Eminescu a f cut, pare-se, 30 de variante ale „Luceaf rul”-ui...

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei R.Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Cred c trebuie s i spun cuvântul speciali tii în materie, adic savan ii. Or, de cele mai multe ori în aceste dispute la noi se implic ni te persoane care nu pricep o iot în materie de limb i istorie.

15.Care sunt principiile de via ale maestrului Gheorghe Mustea, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Nu admit amatorismul i diletantismul. În tot ce fac trebuie s predomine profesionalismul. Nu închei contracte pân muzica nu este f cut deja. Ade-

rul artistic trebuie respectat. Familia trebuie s e fericit . S nu u condus în ceea ce fac numai de intui ie, dar i de ra ionalism. Iat principiile mele.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Niciodat .

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Posibil, dar chiar c nu-mi mai amintesc de ele.

18. A i f cut în via i politic ?- Niciodat , de i mi s-a propus. Nu am timp pentru asta. Vreau s amintesc

de Matei Millo, p rintele teatrului românesc, care a spus despre sine: „Despre banul Matei Millo nu- i va aduce aminte nimeni, dar actorul Matei Millo cu siguran va intra în istorie”.


- Am impresie c uneori din gura politicienilor iese prea mult tâng . Doar

124


munca, profesionalismul, pozi ia ferm trebuie s -i caracterizeze.

i apoi ace tea prea mult se men-in în ochiul electoratului.

20. Dac Cel de Sus V-ar da

fericita ocazie s tr i din nou cel mai notoriu eveniment din via a Dvs., care ar acesta?

- Cel mai important eveni-ment sunt premierele lucr rilor mele. E starea mea suprem s conduc un concert. În genere, nu am avut caz ca s m trezesc diminea i s am senza ia c

nu am ce face în aceast zi. Îmi place mult s muncesc.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? - Cu Alexandru Ro ca, academician, muncesc în aceea i sec ie la Academia

de tiin e, unde am titlu de membru-corespondent. Am pomenit de omul de afaceri Nicolae Bulat; compozitorul V. Dânga e de asemenea din satul nostru, la fel Pavel Gheorghi , Ion Nastas. De fapt, prietenii mei sunt to i cons tenii cu care m întâlnesc în Chi in u.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului Mustea?

- Bineîn eles c dragostea! Tamara î i trage originea dintr-o familie de înv tori de la Zg rde ti. Când ne-am f cut studiile la ” tefan Neaga” am locuit într-un c min. Îns ne-am cunoscut în timpul studiilor la Institutul de Arte. Ea înv a la sec ia instrumente cu coarde, eu - la cele aerofone, lec iile de lozo e, istorie le f ceam împreun , într-un torent. So ia de asemenea este muzicant, cânt la viol în orchestra condus de mine.

23. Cu ce se ocup copiii Dvs.? - Fiul Adrian de la vârsta de 17 ani se a în Germania, i-a f cut studi-

ile la violonistul Mihai Muller, acum e violonist în orchestra simfonic de la Filarmonica din Munchen. Fiica Diana i-a f cut studiile la Cluj, la renumitul violonist tefan Dadu, Dumnezeu s -l ierte, care ne-a fost prieten, ulterior a studiat la Salvatore Acardo, renumit violonist italian. Acum activeaz la Roma într-o orchestr simfonic .

Timbru po tal Gheorghe Mustea - o onoare deosebit care denot meritele unei personalit i fa de ar .

125


24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber? - Timp liber am foarte pu in i îmi place s -l petrec la natur , în compania

rudelor.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Nu pot spune cu siguran cine m-ar cunoa te cel mai bine. Cât am

fost copil acas , cel mai bine m cuno teau p rin ii i fra ii. Acum, cred so ia m cunoa te cel mai bine. M-a cunoscut destul de bine Vasile Za-

gorschi, care inea la mine ca la ul lui, apoi Isai Alterman, numele c ruia este încrustat pe o plac de marmur în una din s lile Conservatorului din Sankt-Petersburg i care m-a înv at la dirijare.

26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Nu am preferin e la bucate. So ia mea Tamara g te te extraordinar de bine.

Avem în cas de toate: i un vin bun, dar i ceva t rie. G tim din buc ria german renumi ii cârn ciori, din italian – pastele, din coreean - orez i ki-mchy, varz murat cu multe condimente îndeosebi piper iute or, so ia prefer iute în bucate. Dar nu uit m nici de bucatele noastre tradi ionale.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Am studiat la profesorul Vasile Zagorschi compozi ia dup ce am f cut

facultatea i serviciul militar. Odat am venit la el cu un material pe care nicidecum nu puteam s -l dezvolt. Mi-a spus c se mai întâmpl , c mai sunt i a a-numitele perioade de criz de crea ie. Cel mai bine, mi-a spus, e s abandonez materialul f cut i s încep a face altul. A a am i procedat. Opera mi-a reu it.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca s corespund

standardelor de integrare în Uniunea European ?- Trebuie de remarcat c în ce prive te arta muzical suntem demult

integra i în UE. Turneiele noastre, schimbul de rela ii culturale au devenit tradi ionale în ultimii 20 de ani. Dar avem greut i în ce prive te ob inerea vizelor. Nu dea Domnul s se îmboln veasc un muzicant din orchestr în ajun de turneu, c este imposibil s -l schimbi - nu-i mai ob ii viza! Depinde de politicienii no tri cât de abili vor în a ob ine condi ia de membru al Uniunii Europene. Dar i noi trebuie s muncim mult ca s aducem Europa la noi acas . De fapt, suntem în Europa, dar ne trebuie s trecem peste formula legitim de integrare.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferendului

126


transnistrean. Cât de real, în opinia Dvs., este acest obiectiv?- Este o problem complicat acest diferend transnistrean. Noi nici nu

ne d m seama cât de complicat este, mai ales când este vorba de interesele geopolitice ale unui stat numit Rusia, cu care nu avem barem grani e comu-ne. Dar totul depinde de abilitatea conducerii statului nostru, în deosebi a diploma ilor no tri.


- A vrea s le doresc p mântenilor mei din inutul Orheiului s aib o via mai bun , pentru c o merit . Doresc ca pe acest p mânt s e pace, lini te su eteasc . De asemenea, a dori ca cei care tr iesc i muncesc pe acest

mânt roditor s nu a tepte man din cer. Dumnezeu ne va ajuta, cu condi ia ca i noi s ne punem capul în mi care. S ne amintim c Israelul pân la 1948 era un de ert, iar acum e pref cut în col de rai gra ie muncii asidue i pline de abnega ie. Dac au v zut c nu cresc legumele în sol deschis, le-au mutat în sol protejat. Întrucât nu plou toat vara, au inventat irigarea prin picurare. Se cade s m la fel de ingenio i spre a ne schimba în bine via a. La noi este raiul, care trebuie între inut precum o gospod rie bun .

17 iunie 2011

127


Cel mai mult ar merita s e înve nicite, într-un monument

simbolic, mamele noastreAcademicianul Vasile Micu s-a n scut la 18 octombrie 1938 în s. Oli -

cani, raionul old ne ti. Dup absolvirea colii Agricole din s. Cucuruzeni (1956) i a Facult ii de Agronomie a Institutului Agricol din Chi in u (1961), urmeaz doctorantura la Sec ia de Genetic a A M (1962-1965), ulterior ind angajat aici în calitate de cercet tor tiin c inferior (1965-1969) i cercet tor tiin c superior (1969-1974). Din 1974 pân în 1986 este ef al Laboratorului de Genetic al Institutului de Cercet ri tiin ce pentru Porumb i Sorg, apoi, din 1986, director al acestui Institut i director general al A P „Porumbeni”. În 1979 a sus inut la Harkov teza de doctor habilitat în biologie, din 1989 este membru corespondent al A M, iar din 1993 - membru titular al Academiei de tiin e a Moldovei. În 1995 a devenit profesor universitar. A preg tit un num r impun tor de agronomi de înalt cali care i 10 doctori în domeniul selec iei i geneticii culturilor de câmp.

Membru al Academiilor Agricole din Federa ia Rus , România, Ucraina i Bielarusi, vicepre edinte al Societ ii Geneticienilor i Amelioratorilor din

RM, membru al colegiilor de redac ie ale revistelor „Agricultura Moldovei” i „Cucuruza i sorgo” din Rusia, doctor Honoris Causa al Universit ii

Agrare din Chi in u. Decora ii: Premiul de Stat i „Ordinul Republicii”, Medalia A M „Dimitrie Cantemir”, prestigioase premii interna ionale.

Rezultatele cercet rilor sale se g sesc în 210 lucr ri tiin ce.

128


1. Dle Vasile Micu! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- În primul rând, casa p rinteasc din s. Oli cani, cu drumurile, râule ele,

izvoarele, p durea, câmpurile i oamenii din sat, colegii de coal , rudele, fratele, surorile, mormintele p rin ilor i ale buneilor. Dar tot în no iunea de „acas ” mai includ i Chi in ul, unde sunt din 1956, familia, copiii, nepo ii. Când sunt prin ri str ine, no iunea „acas ” include toat ara Moldovei, la care in i pentru care trudesc, cu toate satele i câmpurile, cu toate problemele i durerile, dar i cu toate cântecele i pove tile i multe alte lucruri. În ara

noastr mam – România m simt acas , m bucur de frumuse ile naturale, mun ii i p durile, râurile, ora ele, m bucur de succesele rii i m întristez de durerile i necazurile care vin asupra rii i poporului. i oriunde a pe lumea asta, mai ales când r mân singur cu o durere, cu un sentiment, su etul i cugetul se refugiaz i g sesc alinare anume acas , la mama, la mormintele

rin ilor.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Primele lec ii de via le-am înv at în casa p rinteasc . Toat familia,

copiii (am fost 7), mama, tata, bunelul – munceau. De mic copil am deprins a face ceva – la cur at porumb, în irat sau p pu it tutun, cules poama, a face focul, a aduce ap , e un ir foarte lung de lucr ri care erau obligatorii, pentru

la noi to i erau în activitate.În cas nu se spunea nici o minciun , nici o bârf , nici o vorb rea sau

urât , nici o înjur tur . Se citeau c i – mama, surorile citeau c i române ti, bunelul – în slavon . Erau c i religioase i c i cu pove ti, cu poezii. Toate au fost m turate (extrase) în vara lui 1944, dup ocupa ie. În cas , iarna, la

pu it tutun, se cânta. Mama, n na a Catiu a, sora tatei, bunelul – to i tiau cântece populare, se spuneau pove ti. În cas , în toate camerele, erau icoane, rug ciunile de diminea , înainte de mas , înainte de culcare erau respectate.

În familie domnea o atmosfer de bun în elegere între p rin i i copii, nu se aplicau nici un fel de pedepse.


- Despre bunica din partea tatei nu tiu mai nimic. Ea a decedat când tata era mic. Bunica din partea mamei, Eugenia Pistruiu, din Ign ei, a fost r pus de tifos în iarna anului 1945. Bunelul din partea mamei, Gavriil Pistruiu din Ign ei, a fost mobilizat în armata rus în a. 1914 i a decedat în 1916, r pus de r nile pe care le-a primit pe linia frontului în mun ii Carpa i.

Bunelul din partea tatei, Ion Micu, n scut în 1864, a fost un bun gospodar, avea peste 10 ha de p mânt, vie, car cu boi, c ru , faieton, acareturi, vite, oi,

129


cai i multe altele – tot ce era necesar în gospod rie. Era i un me ter lemnar bun – avea o mul ime de instrumente, me terea în lemn tot ce era necesar la o gospod rie neasc . El m-a înv at a ine toporul în mân , a ciopli, a sfredeli, a mânui i alte instrumente. În lipsa tatei îngrijea de animale, lucra i la câmp pân în 1945, când a z cut de friguri mai toat vara. A decedat în

februarie 1947, la 84 de ani, în cumplita foamete. Când mama îi oferea ceea ce mai g sea de hran , el sorbea dou -trei linguri, apoi ne chema pe mine i pe fratele Nicolae, zicând: ”Hai, b ie i, mânca i voi, c eu m-am s turat”. Acum sunt sigur c o f cea con tient, ca s ne salveze pe noi, copiii. tia foarte multe pove ti, p nii, cum le zicea el, cântece populare, vorbea i ruse te.

Tata, E m Micu, n scut în 1908, decedat în 1978, a fost cel mai mic i unicul b iat r mas în via - cu sora mai mare, n na a Catiu a, au r mas doi din 8 copii ai bunicilor. A terminat coala în sat, a f cut serviciul militar în armata român . În timpul r zboiului, în 1942, a fost mobilizat, îns românii l-au cru at, nu l-au trimis pe front. În iarna lui 1944 el a fost l sat la vatr , dar într-o s pt mân dup ce au intrat ru ii în sat, în aprilie 1944, a fost mobilizat în armata ro ie. Pe front a fost de dou ori r nit, s-a demobilizat în decembrie 1945, invalid de gradul II. A lucrat din 1949 în colhoz. A fost un om foarte blând la su et, cump tat, modest, grijuliu.

Mama – Alexandra Pistruiu, n scut în 1913 în familia unor r ze i din Ign ei, a fost primul copil la p rin i, a r mas orfan de tat la 3 ani (c zut pe fronturile Primului R zboi Mondial, ap rând hotarele i interesele Imperiului Rus). De mic copil, ind cea mai mare în familie, a deprins toate muncile din cas – a îngriji de fra ii mai mici, a toarce, a coase, a ese, a împleti, a face mâncare i multe alte lucr ri în cas i în gospod rie, la câmp i în livad .

A terminat coala de fete din Ign ei, la 20 de ani s-a c torit cu tata, E m Micu i a venit la Oli cani. A adus pe lume i a crescut 7 copii. Era înalt , fru-moas , foarte activ , ambi ioas – i la ea acas , i în gospod rie, i copiii – s e mai bine ca la al ii. Citea i iubea c ile, era profund credincioas , iubea

copiii. E greu de închipuit i de crezut cum a rezistat i a reu it mama s ne salveze pe to i copiii, mai ales când, în timpul r zboiului, tata a fost mobilizat în armat .

Toate grijile i durerile familiei, ale celor 5 copii i ale bunelului, Iona Micu de 80-83 de ani, ale p rin ilor mamei, bunelul de-al doilea Pavel Burduja i bunica Eugenia, care tr iau la Ign ei, au r mas în seama mamei. În 1944-45 au decedat p rin ii – tat l de-al doilea i mama ei. În 1944 to i copiii i bunelul am z cut de multiple boli, cea mai grav ind tifosul. Îns i mama în iarna lui 1945 a c zut la pat de tifos.

Fra ii mamei, Vasile i Vanea, tot erau pleca i pe front. i toate acestea pe capul, pe inima unei femei de 30 de ani: i câmpul, i casa, i copiii, i

130


cei pleca i, i cei vii, i cei mor i.Nu a avut clipe de r gaz, nici zile, nici nop i de odihn . To i copiii erau

îngriji i, 3 frecventau coala, de s rb tori – biserica. Apoi a venit marea secet i cumplita foamete din 1947. Marele merit al p rin ilor este c ne-au salvat

de moarte atunci. Au vândut tot din cas , din curte, caii au murit de foame, bunelului, cel mai probabil, tot foametea i-a gr bit plecarea, iar noi, 5 copii, am fost salva i.

N-o s uit niciodat chipul mamei, când tata a dus ultimul covor din casa cea mare i l-a schimbat la un medic sau un militar din old ne ti pe câteva kilograme de crupe de ov z. Când ultimele crupe au fost erte-ntr-un ceaun plin cu ap , ca s par mai mult, dup ce am sorbit noi, copiii, ertura, mama izbucni în plâns. Lacrimile îi curgeau în farfurie i ea culegea cu lingura ceea ce mai r sese pe fundul vasului, practic î i sorbea propriile lacrimi. A a noi am fost salva i! i nu numai atunci, în toiul foametei. Mama i-a tr it via a ca o datorie. i ori de câte ori mi se întuneca su etul i cugetul, îmi venea în fa chipul mamei – cum de ea a rezistat? Înseamn c i eu trebuie s rezist în orice situa ie. Mama ne-a oferit un exemplu de devotament, de jert re de sine, ea a tr it pentru noi, pentru copii. A a, probabil, fac toate mamele adev rate.

Dar nu numai pe copii ne-a salvat. Pe to i nepo eii, pe copiii no tri, îi aduceam la mama, vara, în vacan . i mama i-a înv at s vorbeasc limba noastr . În familia mare a noastr avem 4 c torii interetnice cu bulgari, g uzi, ru i, ucraineni. i copiii din aceste c torii nu tiau limba român – ea i-a înv at s-o vorbeasc . I-a vedea eu pe propov duitorii interna ionalismului cum s-ar comporta, cum s-ar descurca, cum ar rezista în situa ia mamei, când ea nu în elegea ce-i spunea, de ce plânge sau ce dore te un nepo el, o nepo ic . Dar ea a rezistat, i-a înv at limba, i-a înv at s fac multe lucruri în cas , în gospod rie, i-a botezat, i-a înv at s i fac cruce. Pân în ultimele zile, pân la ultima su are, a purtat grija copiilor, grija nepo eilor.

Anume de la mama mi se trage caracterul activ, neîmp cat, vrerea de a mai bun, de-a face bine, de a-mi face datoria în orice situa ie. În via a comu-nit ii locale p rin ii au fost oameni de omenie, one ti, muncitori, i-au f cut datoria pe cinste.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Mormintele p rin ilor. Fra ii, surorile, rudele. Pr sadul din fa a casei, care

era mare i frumos când m-am trezit pe lumea aceasta i va r mâne a a când voi pleca.


131


- Schimb ri sunt multe i profunde. Au fost i lucruri bune – coala, drumul, casa de cultur , gospod ria agricol e cient . Mul i originari din Oli cani s-au

rmat în diferite domenii de activitate în ar i în lume. În ultimul deceniu – mai pu in bune. Au plecat foarte mul i tineri, satul e plin de case pustii. Nu-i a bine!


- La înve nicit s-ar g si mul i pretenden i. Poate cel mai mult ar merita s e înve nicite într-un monument simbolic mamele noastre?

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Am fost i activist sindical i comsomolist, dar i disident, în sensul c nu conformam celor ce mi se indicau, nici când eram student, nici când eram

director general al unei institu ii republicane.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- S e onest, sincer, curajos, f tor de bine, receptiv la durerile altora i

ale neamului.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Probabil am ceva, dar asta pot s-o aprecieze mai obiectiv al ii.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- M-au ajutat mai mul i. Mai întâi de toate – p rin ii. Apoi am avut noroc

de înv tori buni, începând cu coala din Oli cani, apoi la tehnicumul din Cucuruzeni, la Universitatea Agrar .

11. Cum i de ce a i preferat tiin a? - Calea spre tiin a fost lung i imprevizibil . Mai întâi de toate am ales

agricultura. De fapt, „am ales”, e doar un fel de a spune. Alegerea a fost impus de realit ile momentului. În 1952, dup 7 clase, având cele mai mari note la toate obiectele, dar mai ales o predispunere spre matematic i literatur , am plecat la coala agricol din Cucuruzeni la îndemnul tatei, care, trimis de col-hoz, era la t iat p dure în Nordul Rusiei, la Arhanghelsk, i i-a scris mamei o scrisoare: ”Pe Vasilic s -l dai la Cucuruzeni. Acolo hr nesc elevii. Acas nu avem cu ce-i hr ni pe to i”. A a a fost aleas agricultura. De la Cucuruzeni - la Universitatea Agrar (pe atunci Institutul Agricol).

La universitate primii pa i în tiin i-am f cut sub îndrumarea profesorului universitar Neonila Nicolaeva. Dup absolvirea universit ii am fost invitat de

132


acad. A.E. Covarschi la aspirantur . El m-a ales. La 27 august 1962, coboram împreun în libr ria Institutului Agricol. Dumnealui m-a luat de bra i mi-a zis: ”Vasea, davai postupai ko mne v aspiranturu. Documentî nado sdati do 1-go senteabrea (Vasea, vino la mine la aspirantur . Documentele trebuie pre-zentate pân la 1 septembrie)”. Acad. A.E. Covarschi m-a ales, m-a îndrumat i lansat în tiin .

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Vasile Micu?- M mândresc cu lucr ri tiin ce în genetic publicate în SUA, Italia, fosta

URSS, cu brevete de inven ie i 100 de adeverin e de soiuri de plante. În anii de directorie la Institutul i Asocia ia tiin c de Produc ie „Porumbeni” au fost produse 1369 mii tone de semin e hibride, Moldova nu a importat semin e de porumb, dar a exportat peste 500 mii de tone, hibrizii moldovene ti ind cultiva i în 9 ri. Am contribuit la crearea unei colec ii originale de forme genetice i la stabilirea unor surse valoroase cu con inut înalt de proteine, rezistente la factori nefavorabili. Am realizat programe de cercetare în do-meniul amelior rii productivit ii i calit ii porumbului, cre rii hibrizilor de diferite grupe de maturitate i direc ii de utilizare. În baza surselor de androsterilitate, s-a realizat un program de producere a semin elor de po-rumb cu calit i biologice superioare. Rezultatele cercet rilor se g sesc în 210 lucr ri tiin ce.

A fost realizat un model e cient de func ionare a unui institut de cercetare de pro l agrar în condi iile economiei de pia , care i-a demonstrat e caci-tatea în dinamica imprevizibil a economiei de pia , dar nu a rezistat în fa a ira ionalismului i ambi iilor incompetente.


- În i noi, vorbitorii de limb român . Noi s-o iubim, s-o vorbim, s-o cunoa tem.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Vasile Micu peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Onestitate. Sinceritate. Devotament. Respect. Responsabilitate. Nu tr dare, nu minciun . Nu demagogie, nu def imare, nu mi elie.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- M-au tr dat, c ci i tr darea e scris în legile omene ti. Dar ace tia nu au

fost prieteni.

133


16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Am v zut durerea i tragismul foametei. Am v zut tragedia deport rilor.

Am v zut i suportat f rnicia i mi elia unora. Nu doresc s -mi amintesc.

17. A i f cut în via i politic ?- Nu.


- Apreciez diversitatea de opinii ca o baz de identi care a solu iilor e ciente. Dar nu demonstrarea disensiunilor, divergen elor, nu exploatarea demagogi-

, nu vorba goal , nu promovarea rudelor, prietenilor de partid i pahar, nu promovarea pro tilor devota i.

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “acas ”:

Cu primul pre edinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur - despre problemele tiin ei agricole

134


acolo sau în satul de ba tin ?- M simt acas i în Chi in u, dar r cinile, totu i, îmi sunt în satul natal.

20. Ce V mai leag de satul natal?- Rudele. Mormintele p rin ilor. Amintirile. Drumurile i c rile, izvoarele

satului.

21. Printre prietenii de familie, sunt i cons teni? - Au fost i sunt i cons teni. Dar nu o s -i nominalizez.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Micu?

- Interese comune. Opinii comune. Sentimente de dragoste i respect.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- So ia Micu (Ta cii) Maria, bulg roaic din Bolgrad, a fost doctor în tiin e

agricole, docent la Universitatea Agrar . S-a trecut din via în 2008. Feciorii Alexandru i Marcel au absolvit universit i, lucreaz în domeniul energeticii i tehnicii de calcul. Nepotul Sandu a absolvit Universitatea Agrar , se orien-

teaz spre cercetare, alt nepot, Victor, înc nu s-a determinat.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Timpul liber nu exist – asta am înv at-o de la mama. Când nu sunt ocupat

de cercetare, de alte activit i, m refugiez în literatur , poezie, citesc, când îmi vine „musca” – scriu.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Nu exist omul care m cunoa te în profunzime. Nici eu nu m cunosc

în profunzime.

26. În casa familiei Micu care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Nu sunt preten ios la bucate – cele simple i gustoase. Vinuri bune. Dar

se bea foarte rar, doar la ocazii deosebite.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Momente cruciale sunt mai multe i mi-ar trebui foarte mult spa iu ca s

le în ir. Ar ajunge pentru o carte întreag . Salvarea de la foamete – meritul rin ilor. Salvarea de la înghe în decembrie 1953 – voia Domnului. Plecarea

la coala din Cucuruzeni pe 29 sau 30 august 1953 i rug ciunea mamei în fa a crucii din poart : ”Doamne, ajut -mi i p ze te-mi b iatul, s nu se pr deasc

135


pe lumea aceasta”. Cred c aceast rug ciune a mamei a ajuns sus la Domnul. coala din Cucuruzeni – profesorul Nicolae Lupan, care a montat „O scrisoare

pierdut ” de I.L.Caragiale în a. 1954 i mi-a încredin at rolul lui Ca avencu, apoi rolul de a transcrie piesa dintr-o carte româneasc în alfabetul chirilic, mi-a sus inut atrac ia spre literatur .

Profesoara Neonila Nicolaeva, care m-a înv at s u foarte prudent în cercetare.

Întâlnirea cu acad. A. Covarschi i norocul de a într-o atmosfer acade-mic , de a m lansa în tiin .

Prietenia cu mul i colegi de breasl , cu oameni de litere. Sus-inerea i încurajarea

modestelor încerc ri literare de c tre aca-demicienii mae tri ai literaturii noastre – Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Anatol Codru.

toria reu it cu o so ie exemplar , doi feciori frumo i,

to i, trei nepo i i o nepo ic .

În cariera tiin c – sus inerea i marea încredere din partea acad. A.Covarschi, sus-inerea i promovarea

la postul de director al A P „Porumbeni” de c tre prim-secretarul Simion Grosu, o personalitate competent , onest i devotat rii, tot absolvent al vestitei coli de la Cucu-ruzeni. Întâlniri cu oameni de tiin din multe ri ale lumii, cu cei mai înal i demnitari de stat ai fostei URSS i din mai multe ri.

Au fost prea multe momente decisive, unele pur întâmpl toare. Dar nimic nu se mai poate revizui.


- Depinde de data când se decide de nitiv i de siguran a pa ilor. Dac facem

La poarta casei p rinte ti - noua genera ie

136


un pas înainte i doi înapoi – nu mai ajungem niciodat . Dac mergem – nici un pas înapoi! ar de ajuns i 5, maximum 10 ani.


- Da, este i solu ionarea diferendului transnistrean o problem -cheie. Dar cheia acestei probleme este combaterea s ciei, ridicarea nivelului de trai, intrarea în Uniunea European i atingerea nivelului de trai comparativ cu cel european. Atunci transnistrenii to i vor dori s revin în Moldova.


- Face i bine. Lupta i pentru binele dumneavoastr i al copiilor dumnea-voastr . Nu a tepta i c cineva o s vin s ne fac nou bine. Iubi i via a – alta nu-i!

24 iunie 2011

137


Regiunea Orhei dispune de un patrimoniu cultural i arheologic

de unicat, ce trebuie protejatOleg Levi ki s-a n scut la 26 mai 1956, în s. Pohrebeni, raionul Orhei.

Absolvind coala medie din sat, a studiat la Facultatea de Istorie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creang ” din Chi in u, dup care a ales activitatea tiin c . Din 1980 activeaz la Institutul de Arheologie i Etnogra e al

Academiei de tiin e a Moldovei (A M), parcurgând calea de la func ia de laborant pân la cea de director al Centrului Arheologie de la Institutul Patrimoniului Cultural al A M. Teza de doctor în tiin e a sus inut-o la Institutul de Istorie a Culturii Materiale, Sankt-Petersburg, iar cea de doc-tor habilitat – la Institutul de Arheologie i Etnogra e al A M, Chi in u; Institutul Român de Tracologie, Bucure ti.

Autor a peste 100 de lucr ri tiin ce, inclusiv 6 monogra i, alte 2 studii monogra ce sunt în curs de apari ie. Redactor- ef la „Revista Arheologic ”.

Men iuni - Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de tiin e a Moldovei, 2004.

138


1. Dle Oleg Levi ki, ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Satul natal Pohrebeni din raionul Orhei, rudele, mahalaua, nucii din vie,

parcul boieresc, p durea – locul unde mereu doresc s revin.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Bineîn eles – p rin ii. Tat l - prin inut i comportament, privirea lui

constituind unitatea de apreciere a faptelor, atât a celor bune, cât i a celor care l sau de dorit. Mama – prin graiul i cântecele duioase pe care le fredona în timpul lucrului sau când se ocupa cu ale casei, precum i prin consecven a i h rnicia caracteristice ei.


- L-am cunoscut doar pe bunicul din partea tat lui – tâca Miron, care s-a memorizat, în primul rând, prin ospitalitatea sa – indiferent de anotimp sau zi, obi nuit ori de s rb toare, ne primea cu miez de nuc , pâine alb i vin, struguri, fructe.

Tat l meu, Gheorghe, spre regret, a plecat din via la nici 44 de ani, când eram în clasa a aptea. tiu, c din anul 1944 a luptat pe front, în armat a ân-du-se pân prin 1950, ulterior a activat în calitate de contabil în kolhoz i la ocolul silvic din localitate, de câteva ori a fost pre edinte al sovietului s tesc Pohrebeni, se bucura de stim .

Mama – Maria, originar din satul vecin ercani, se trage din neamul V r-re tilor. A fost o croitoreas cu studii de specialitate, cunoscut i apreciat

nu numai în Pohrebeni i satele vecine, dar i mult mai departe – nu pu ine so ii i ice de func ionari de diferit rang veneau cu stofe scumpe s coase haine la ea. Tot mama a fost aceea care dup decesul tatei, de i ind invalid de gradul doi, a reu it ca to i cei trei copii – fratele mai mare Liviu, sora mai mic Lilia, respectiv, eu - s ajung la facult i i s devin speciali ti în do-meniile preferate.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- În primul rând – fotogra ile, care au xat familia noastr de când m

am înc în fa i apoi pe tot parcursul copil riei. De asemenea, conform obiceiului, eu, ca i fratele mai mare, am primit de la mama o a a-zis „zestre” simbolic – covora , plapum , pern , albituri brodate.


- Dac prin ultimele decenii ave i în vedere perioada de dup 1991, a

139


remarca anumite schimb ri produse în infrastructura localit ii – construc ia/repara ia unor drumuri, a apeductului, gazi carea obiectelor de menire social etc., toate acestea, în mare m sur , gra ie eforturilor depuse de c tre primarul comunei, dl Veaceslav Stri , sus inut de cons teni. Cât prive te nivelul de trai, spre regret, este înc mult loc i de mai bine.


- Îmi este greu s r spund la o astfel de întrebare. În opinia mea, s tenii, numele c rora sunt trecute pe pl cile de granit de la monumentul dedicat celor

zu i în cel de-al Doilea R zboi Mondial au meritat-o din plin. Posibil, c ar merita i al ii, dar ind plecat din sat îndat dup absolvirea colii medii, nu-i cunosc.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Nu m-am str duit s m manifest nici în una din acestea – am fost sârgu-

incios. La coal tindeam s u, ca i fratele mai mare Liviu, primul în toate, inclusiv eminent; la facultate programul includea mai multe obiecte noi de studiu i, cu rare excep ii, interesante, însu irea c rora necesita consultarea unui lot cât mai mare de literatur .

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- În primul rând – onestitate, consecven , abnega ie, h rnicie, optimism...

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Lider, conform de ni iei, înseamn conduc tor al colectivului, organiza iei

etc. În opinia mea, lider este acela, care, gra ie performan elor personale, cap acest statut într-un oarecare domeniu, de exemplu în cercetare.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Interesul de a cunoa te cât mai mult este ceva resc pentru ecare. În

acela i timp, trebuie s remarc c dorin a de aprofundare a cuno tin elor într-un anumit domeniu, în mare m sur ine de persoana, înv torul care pred obiectul. Pasiunea fa de istorie a început s predomine gra ie pro-fesorului de istorie Gheorghe (Stepanovici) Petrov, care mi-a fost dasc l în coala de la Pohrebeni din clasa a V-ea pân într-a X-ea. Ulterior au urmat

profesorii de la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creang ”, printre care în primul rând – tân rul i ambi iosul etnograf, candidat în tiin e istorice, Iurii (Vasilievici) Popovici, sub conducerea c ruia am fost antrenat în primele

140


expedi ii etnogra ce, am scris primele lucr ri de curs, ulterior i de licen .

11. Cum i de ce a i preferat tiin a? - Activitatea de cercetare a început s m preocupe, dup cum am mai men-

ionat, începând cu participarea la primele expedi ii: vara – în cele arheologice, prim vara, toamna i în timpul s rb torilor de iarn - în cele etnogra ce. Dup aceasta a urmat participarea la edin ele societ ilor tiin ce studen ti (a a-numitele SNO) i la conferin ele studen ti, inclusiv cele unionale. Totodat , crucial pentru a prefera arheologia a fost însu i obiectul de studiu – depista-rea, cercetarea vestigiilor culturii materiale i spirituale din diferite epoci i reconstruirea în baza acestora a modului de via al comunit ilor umane care au populat teritoriul nostru în vechime.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi savantul Oleg Levi ki?- La acest capitol a avea mai multe de spus. Totu i consider c ar bine s

men ionez doar câteva. Ca cercet tor în domeniul arheologiei remarc inves-tiga iile siturilor arheologice din diverse zone ale Moldovei, în primul rând – necropola tumular „Drumul Fete tilor”, a ezarea pluristrati cat „Izvorul lui Luca” i cet uia „La an ” de la Trinca, raionul Edine – soldate cu materiale care au completat cu mult cuno tin ele noastre referitor la preistoria zonei de nord-vest a Moldovei. Nu mai pu in pentru mine înseamn rezultatele cerce-

rilor prezentate în teza de doctorat, sus inut la Leningrad i în cea de doctor habilitat – la Chi in u, ambele publicate ca monogra i la Bucure ti.

În calitatea actual de director al Centrului de Arheologie de la Institutul Patrimoniului Cultural al A M nu pot s nu men ionez faptul c în cadrul acestuia a fost elaborat i editat studiul academic „Istoria Moldovei. Epoca preistoric i Antic (pân în sec. V)”, Chi in u 2010.


- Discu iile controversate referitor la aceste subiecte nu contenesc deoarece în ambele cazuri predomin aspectul politic. Opiniile savan ilor, lingvi tilor i istoricilor sunt demult expuse fundamentat, r mâne doar de separat politicul de adev r.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Oleg Levi ki, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- În via a cotidian nu pot face ceva ce ar în discordan cu valorile etico-morale: bun cuviin a, omenia, sinceritatea, demnitatea; în activitatea

141


profesional – cu codul deontologic al arheologului.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- C a fost tr dat de colegi sau prieteni nu pot s a rm cu siguran , pot

zic doar de o anumit „r ceal ” a rela iilor, determinat de circumstan e pe care a prefera s le consider mai mult obiective.

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Nu-mi place s -mi amintesc doar de acele situa ii în care am fost silit s

refuz cuiva ceva.

17. A i f cut în via i politic ?- Nu i sunt mul umit c domeniul meu de activitate este mai pu in in u-

en at de politic .


- Politica, cu p rere de r u, a p truns în toate domeniile vie ii cotidiene. Personal despre politic prefer s nu discut, celor ce fac politic , consider c le-ar trebui mai mult consecven .


- Modul de via al unui arheolog este mai pu in legat de o anumit locali-tate. Cas pentru mine este i acea baz temporar unde s-a instalat expedi ia arheologic într-o campanie sau alta ori institu ia i ora ul în care ai ob inut o stagiere, o burs etc. Cât prive te Chi in ul i Pohrebeniul, atitudinea este contradictorie, în cazul c stau la Pohrebeni timp de o s pt mân , de exemplu la s rb torile de iarn , simt c a dori s r mân i în continuare, revenind la Chi in u, la obliga iile de serviciu - con tientizez câte puteam realiza în acest timp.

20. Ce V mai leag de satul natal?- În primul rând, rudele apropiate – sora Lilia, so ul ei Veaceslav i fecio-

rii – Artur i Gheorghi , veri orii drep i din Pohrebeni – Verginia i Andrei, precum i rudele din satul de ba tin al mamei – ercani.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - În sensul larg al familiei c reia apar in, Levi ki – Varzari, prieteni-cons teni

avem cu siguran i nu pu ini.

142


22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Levi ki?

- Spre regret, în ceea ce prive te familia, mi-a reu it mai pu in, c toriile n-au putut face fa circumstan elor.

23. În ce domenii activeaz copiii Dvs.?- Aici pot s spun doar c ica mai mare Natalia a absolvit facultatea de

limbi moderne a Universit ii Pedagogice de Stat „Ion Creang ”, iar Olgu a, cea mai mic , studiaz la colegiul de muzic .

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Timp liber practic nu exist : în ora , o cial libere ar doar zilele de

odihn – sâmb ta i duminica, în care m str dui s recuperez cele ne-reu ite în timpul s pt mânii din cauza obliga iilor administrative; în expedi ii – zi i noapte e ti în func iune. Atunci când într-adev r sunt liber – citesc, merg la ar , mi-a dori s pot c tori mai mult.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Nu cred c cineva m cunoa te mai bine decât eu însumi.

26. În casa Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Cele tradi ionale – zeama de pas re, puiul în unt i smântân cu m li-, sarmalele, r citura, dintre b uturi - cu prec dere vinul ro u iarna i vinul

alb – vara.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- R spunzând la una din întreb rile de mai sus, am amintit de Iurii

(Vasilievici) Popovici, cel care a stat la baza începutului cercet rilor mele tiin ce în domeniul etnogra ei. Îns ironia soartei a fost ca toat via a de

pân acum s m ocup cu cercet rile arheologice, care, s spun deschis, de la început pu in m-au încântat, de i însu i procesul s turilor îmi pl cea. S-a întâmplat, ca dup absolvirea facult ii, în anul 1978, unit i libere la Sec ia de Etnogra e de la A M s nu existe. Mi s-a propus aspirantura la Institutul de Etnogra e de la Moscova, dar numai peste un an, în 1979, iar între timp am fost înrolat în rândurile Armatei Sovietice. Revenind în 1980, am trecut pe la vechii cunoscu i arheologi, care în acea perioad erau ocupa i pân peste cap cu s turile arheologice de salvare în zonele de construc-ii, ameliorare, s dire a noilor masive de livezi i vii i, respectiv, duceau

lipsa unor tineri cu anumit experien în domeniu. Vechiul meu cunoscut, regretatul cercet tor al paleoliticului Ilie Borziac, mi-a propus s merg la

143


el în expedi ie, care atunci cerceta un grup tumular pe malul Nistrului, între ne ti i Corjova, dup care în acela i an au urmat cercet rile din gro-

tele de la Trinca. Astfel am r mas în arheologie pân în prezent, f s -mi închipui ca a putut s am alt ocupa ie.

Un alt moment, care bene c a in uen at cariera mea tiin c , a fost întâl-nirea i cunoa terea mai îndeaproape cu dl prof. dr. Petre Roman, directorul Institutului Român de Tracologie (IRT) de la Bucure ti, dup sus inerea tezei de doctorat la Leningrad în anul 1991 i revenirea la Chi in u. Participarea la întrunirile tiin ce organizate de Institutul condus de dl P. Roman, domeniul meu de cercetare – arheologia i istoria tracilor timpurii, care se înscria perfect în tematica institutului de la Bucure ti, de inerea de c tre mine a dreptului de autor asupra unui important sit arheologic apar inând tracilor timpurii, de la Trinca, a at într-o perfect stare de conservare i unde s turile puteau întreprinse în orice campanie au dus la aceea ca în anul 1994 s mi se ofere mijloace nanciare pentru cercetare, iar mai târziu s devin cercet tor prin cumul la acest prestigios institut, post pe care l-am de inut pân în anul 2003, când Institutul Român de Tracologie a fost reorganizat. Rodul acestei cola-bor ri, de rând cu cele 9 campanii de s turi sprijinite nanciar de Institutul Român de Tracologie, sunt patru studii monogra ce editate la Bucure ti i

Forti ca ia Trinca „La an ”. Împreun cu colegul Valeriu Bubulici, discut m în teren în vederea s turilor din campania 2011.

144


unul la Ia i, mai multe studii i materiale publicate în reviste cu r spândire interna ional , participarea la Congresele i Simpozioanele de Tracologie i, în sfâr it – teza de doctor habilitat, sus inut în 2002 i publicat în 2003.

28. Câ i ani, în opinia Dumneavoastr , i-ar trebui Republicii Moldova ca s corespund standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Referitor la Moldova - Uniunea European a zice c pentru a corespunde standardelor europene, pe de o parte, este înc mult de realizat, pe de alta, m întreb - sunt oare toate standardele europene compatibile cu tradi iile noastre culturale?


- Diferendul transnistrean eu l-a compara cu un rug ce mocne te i care în dependen de circumstan e poate s se sting cu totul ori s izbucneasc în ac , ambele circumstan e ind de natur extern .


- Cons tenilor mei i tuturor celor din p ile Orheiului vreau s le spun c au parte de un meleag care se sl ve te nu numai prin codrii seculari, podgorii, lanuri i gr dini bine îngrijite, dar i de un patrimoniu cultural i arheologic de unicat, protejarea i valori carea c ruia în vederea educa iei genera iei în cre tere este un imperativ al timpului.

1 iulie 2011

145


Mai acas m simt, totu i, la Ign eiPavel Cocârl s-a n scut la 10 noiembrie 1946, în s. Ign ei, raionul

Rezina. A absolvit facult ile de istorie de la Universitatea de Stat din Mol-dova i Universitatea „M.V.Lomonosov” din Moscova. În 1980 a sus inut teza de doctor, iar în 1994 – de doctor habilitat în istorie. Din 1995 – profe-sor universitar. i-a început activitatea pedagogic în 1970, în calitate de lector. În 1990 devine ef interimar al Catedrei Istorie Medie i Modern a Universit ii de Stat din Moldova, iar peste un an – ef al Catedrei Istorie Medie i Modern (din a. 2000 - Istorie Universal ) la USM.

146


1. Dle Pavel Cocârl , ce subîn elege i Dvs. prin no iunea „acas ”?- Tot ce m leag de copil ria mea, de mediul în care am crescut – casa rinteasc , p rin ii care nu mai sunt în via , fratele i sora, copiii i

vecinii din mahala, cu care ne jucam, f ceam n zbâtii, cu care p team oile, apoi vacile pe râpa S lii, pe râpa Od ii, la Movil , la Nucarii lui mo Costache, la Delni – toate aceste locuri r mânându-mi în memorie pentru totdeauna.


- În clasele primare am avut-o ca înv toare pe Victoria Covalciuc (dup torie - Ioncu), o înv toare tân , înc nec torit , care ne-a tratat

pe to i înv ceii n scu i în primii ani de dup r zboi (1946-1947) cu o deosebit c ldur , dându- i toat str duin a pentru ca noi, copii de la ar ,

iubim cartea, care a fost i continu s r mân izvorul cuno tin elor. În zilele reci de toamn (octombrie-noiembrie 1953), când înv am într-un local neînc lzit, Ea ne permitea s st m cu c ciulele pe cap, ne îmb rb ta cum putea, iar pe elevii mai sârguincio i (printre care câteodat eram i eu), îi stimula, dându-le din pu inul de hran pe care-l aducea cu ea - câte o pl cint mic , întocmai ca o mam . Avea un tact pedagogic deosebit: nu in minte s ne dojenit sau s ridicat vocea la noi.


- P rin ii mei – Alexandra (1918-1999) lui Afanasie Burduja din Ign ei i tat l Simion (1917-1990) al lui Maftei Cocârl din acela i sat s-au c torit la 11 octombrie 1942. Rezultatul acestei c torii a fost na terea i educarea a trei copii: sora Valentina, care locuie te în satul natal Ign ei, eu i mezi-nul Sergiu - locuitor în acela i sat. Mama a muncit toat via a în kolhoz (la cultivarea tutunului), tata a fost me ter-lemnar în acela i kolhoz. El a confec ionat s tenilor (împreun cu bunelul, iar apoi de unul singur) u i, ferestre, scândurele de uns, etc., – tot de ce aveau nevoie. Bunelul Maftei, lemnar i el, ul lui Vasile Cocârl , a fost c torit prima dat cu Teodora Stratu (decedat în 1927), de la care a avut 8 copii (Gheorghe, Sergiu, E mia, Simion (tat l meu), Eugenia, Chiril, Vi a (a a-i spuneam noi m tu ii mele), Elisabeta. Din a doua c torie a avut patru copii: Valentin, Vissarion, Mihail i Larisa. Pentru a- i între ine familia numeroas bunelul se mai ocupa i

cu legum ritul (cultiva în special ceap , pe care o vindea în satele vecine). De la bunelul i de la tata am însu it zicala: „rarul umple carul; desul –

umple fesul”.

147


4. Care lucruri V amintesc cel mai mult de casa p rinteasc ?- Casa i construc iile din jurul ei, fântâna din gr din , izvorul de peste

drum, de unde p rin ii ne trimiteau ades s aducem ap de b ut (care era mult mai bun decât cea din fântân ), fotogra ile familiei din perioada copil riei f cute în fa a casei împreun cu p rin ii etc.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avit loc la ba tina Dvs. în ul-timele decenii?

- Nu cunosc profund aceste schimb ri (mai ales în plan economico-social), dar din cele observate când merg prin sat (ultima dat am fost la Pa tele Blajinilor) am impresia c schimb rile sunt cu preponderen de ordin negativ: plecarea s tenilor peste hotare, reducerea num rului elevilor în liceu, casa de cultur (cea nou ) e într-o stare deplorabil , amenajarea centrului satului las de dorit etc. În acela i timp am constatat c a fost asfaltat oseaua, lucru demn de men ionat în activitatea prim riei.


- Îmi vine greu s r spund. Cred c acest lucru trebuie s -l decid s tenii la o adunare general la propunerea prim riei. tiu c avem s teni care ar merita acest lucru, iar eu nici pe departe nu pot printre ei: preocupat de activitatea didactic , tiin c i administrativ (din 1990 îndeplinesc func ia de ef al Catedrei Istorie Universal ) recunosc c am o datorie mare fa de s teni – a scrie un studiu monogra c consacrat istoriei satului natal.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Atât la coal , cât i la facultate (la Chi in u 1964-1967, apoi la Moscova

- pân în 1970) am participat activ în via a cotidian a colii i facult ilor. La coal cântam în cor, eram membru al cercului de dansatori, al cercului de baiani ti (în in at de înv torul Victor Mazur). Fiind student la Facultatea de Istorie a Universit ii din Chi in u eram printre activi ti, participând la cor, dansuri, eram membru al biroului comsomolist al facult ii. În cadrul studiilor la Universitatea „M.V. Lomosov” din Moscova, unde activitatea de cercetare era în prim plan, am fost eful sindical al unei grupe alc tuite din 9 studen i, care se specializau în izvoristica i istoriogra a medieval .

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- S manifeste interes pentru istorie i în special pentru epoca medieval ,

s-o cunoasc într-o anumit m sur (ca s putem discuta anumite probleme

148


ale acestei epoci îndelungate i importante din istoria omenirii (sec. I-XVII p. Chr.), s cunoasc jocul în ah, s e un om onest, sincer, s iubeasc folclorul, s e un familist bun.

9. Considera i c ave i calit i de lider? - Cred c într-o anumit m sur dispun de aceste calit i, dealtfel nu

m-a men inut în postul de ef al catedrei timp de 21 de ani, pân la momentul de fa .

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i? - Probabil aceste calit i le-am mo tenit de la p rin i, în special de la

tata. Afar de aceasta, calitatea de lider (în m sura modest cu care probabil sunt înzestrat) mi s-a cultivat volens-nolens de mediul în care am crescut – via a grea de la ar , unde munca e în capul mesei.

11. Cum i de ce a i preferat istoria? - Dragostea de istorie mi-a fost cultivat înc din copil rie de tata, care

înv ase bine în coala primar din sat. El îmi povestea ades epizoade intere-sante din perioada domniei lui tefan cel Mare, a lui Vlad epe , a lui Mihai Viteazul etc. Afar de aceasta el tia multe poezii cu caracter istoric, pe care le înv ase atunci când cei doi fra i mai mari ai s i – Gheorghe i Sergiu se a au în sânul familiei în timpul vacan ei de var . Ei i-au f cut studiile la liceul „B. P. Ha deu” din Chi in u, apoi le-au continuat la Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucure ti (unchiul Gheorghe) i la Institutul Politehnic din Timi oara (unchiul Sergiu). Mai in minte i ast zi fragmente din poeziile „Mircea cel Mare i solii”, „Pene Curcanul”, „Rug mintea din urm ”, „Dan

pitan de plai”, „Trei, Doamne, i to i trei” etc. Rolul decisiv la alegerea facult ii l-a avut îns fostul director al colii, profesor de istorie Dmitri Botezatu (Dmitrii Ananievici, cum îi spuneam noi, dac nu gre esc, originar din areuca, raionul Rezina), un Om în sensul adev rat al cuvântului, de o cultur i un tact pedagogic deosebit, gra ie activit ii c ruia coala noastr a devenit una din cele mai bune în raion. Domnia sa absolvise Facultatea de Istorie a Universit ii de Stat cu cali cativul „foarte bine”, cuno tea i iubea istoria - dragostea pentru istorie trecea ca un r ro u prin toate lec iile pe care ni le preda. Acestui Om îi port recuno tin a pentru toat via a.

12. Cu ce se mândre te îndeosebi savantul Pavel Cocârl ?- Cu cei doi copii i cu nepo ii, cu cele dou monogra i consacrate is-

toriei ora elor sau târgurilor Moldovei medievale (sec. XIV-XVIII, 1989, 1991); cu manualul de Istorie pentru clasa a VI-a (în colaborare cu colegii

149


de breasl ), editat în 2001; cu Crestoma ia la istoria medieval universal (pentru universit i) în 2 volume (2003); cu suportul de curs universitar De la Clovis la Richelieu (Istoria Fran ei din cele mai vechi timpuri pân la mijlocul secolului al XVII-lea) în 2 volume (2007); cu Dic ionarul ex-plicativ de istorie medieval pentru studen i (în 2 volume, 2010). Afar de aceasta m mândresc cu faptul c am fost stagiar (1995-1996) al Institutului de Studii Sud-Est Europene din Munchen i c am avut fericita ocazie ca împreun cu al i profesori universitari i cercet tori din Republica Moldova (în total 16) s vizitez, în februarie 2006, (la invita ia ministerului de resort din Egipt) cele mai importante ora e i muzee de care dispune aceast ar .

vezi Cairo, Alexandria, Luxorul, s te a i pentru o zi în Valea Regilor (unde au fost înmormânta i faraonii Egiptului Antic), s p trunzi în inima piramidelor e mai mult decât un vis – e o adev rat fericire i mândrie pentru un istoric.


- Cercetarea limbii române i a problemelor istoriei neamului românesc au fost i r mân, în viziunea mea, o prerogativ a savan ilor: implicarea politicului trebuie exclus categoric. A vrea s amintesc celor care se implic f cuno tin de cauz în „rezolvarea” acestor probleme (demult rezolvate, deciziile savan ilor ind recunoscute pe plan mondial) c în statutele de breasl ale me te ugarilor din târgurile din ara Moldovei era inclus un punct în care se cerea ca me te ugarii s aib o singur profesie, s-o cunoasc bine, s i caute de treaba lor, neamestecându-se în treburile altora. Spre exepmplu: ciubotarii s i p streze ciubot ria, iar cojocarii cojoc ria. Subliniez c opiniile savan ilor din Republica Moldova vis-a-vis de aceste probleme au fost expuse de c tre cercet torii de la Institutul de Istorie al Academiei de tiin e a RM i de c tre savan ii de la Institutul de Limb al Academiei de tiin e a RM. Este altceva îns c aceste concluzii au fost ( i r mân, cu regret) negate i neglijate insistent de unii politicieni (prizonieri ai vechii mentalit i), care, în scopuri politice, induc în eroare poporul. Consider c diletan ii n-au dreptul moral s fac a rma ii pretinse a avea un caracter tiin c.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Pavel Cocârl , peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Principialitatea, adev rul tiin c, responsabilitatea pentru ceea ce faci, respectul fa de cei ce te înconjoar , insisten a în realizarea scopului

150


propus, stima reciproc dintre profesor i student.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Nu, nici unul dintre ei.


- Consider c momentele de care-mi place s -mi amintesc prevaleaz asupra celora de care doresc s nu-mi aduc aminte. Îmi amintesc cu pl cere de prima mea înv toare, de seratele tematice organizate la coal , de primul or al dragostei, de excursia organizat la Soroca, de ziua în care tata mi-a cump rat baianul a teptat atât de mult, de ziua în care am primit în tiin area c sunt admis la universitate, de primul meu examen la uni-versitate, de prima zi de studii la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova, de ziua c toriei i a na terii copiilor etc.

17. A i f cut în via i politic ?- N-am f cut i nici n-am de gând s fac deoarece consider c nu dis-

pun de calit ile unui politician adev rat. Istoria omenirii îmi permite s concluzionez c politicieni adev ra i, înzestra i cu har în acest sens au fost prea pu ini. A dispune de bani i a înjgheba un partid înc nu înseamn c

ti politician. Politica necesit un talent i un tact deosebit, ea e o art – arta posibilului, pe care n-o posed oricine, a a cum se crede în Republica Moldova. La noi politicienii apar în ajunul alegerilor ca ciupercile dup ploaie, dealtfel ca i unii care se pretind a anali ti politici. Dar cum au ap rut, mul i tot a a dispar. Personal nu dau uit rii renumitul dicton latin ars longa, vita brevis (arta-i lung , via a-i scurt ) i consider c anii vie ii trebuie s -i tr ie ti cu folos, s activezi în domeniul care i-i h zit de soart , în care te pricepi, în care po i aduce folos. Dac e ti un politician adev rat trebuie s faci ceva pentru ar , pentru popor, ca urma ii s te aprecieze la justa valoare.


- Cred c întrebarea nu e formulat corect: nu exist politic moldoveneasc , exist politic de stat. Pot aprecia cu cali cativul „pozitiv” doar tentativele de democratizare a societ ii manifestate clar în ultimii ani. Nu-mi place faptul c la noi mult se vorbe te, se promite (mai ales în ajunul alegerilor), dar prea pu in se face (sau, uneori, nu se face nimic). Mi s-a creat impresia c unii conduc tori ai rii uit de promisiunile f cute

151


poporului, promisiuni de care- i amintesc doar înainte de alegeri. M întristeaz tot mai mult tendin a unor politicieni de a avea grij mai întâi de buzunarul lor i al rudelor apropiate, fapt ce contribuie la eviden ierea tot mai clar a decalajului dintre s raci i boga i, dintre cei care muncesc în sudoarea frun ii i au doar un minim de existen , în timp ce al ii, pe c i necinstite, nelegale acumuleaz bog ii enorme.

De i to i politicienii recunosc c suntem o ar agrar , prea pu in se face pentru a aduce agricultura la standardele europene, iar ranul, care de secole a constituit talpa rii, pus în fa a sarcinii de a supravie ui, e pe cale de dispari ie.

Sunt deosebit de nemul umit i de faptul c persoanele cu func ii de stat, care se folosesc de fotoliul ocupat pentru a se îmbog i, nu poart nici o

spundere pentru abuz în serviciu. Legea, care trebuie s e una pentru to i i care trebuie s stea în capul

mesei, st undeva în tinda instan elor judec tore ti. De aici i corup ia (despre care se vorbe te atât de mult), lipsa de responsabilitate, declara ii nefondate, vorb mult i prea pu in treab .

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai „acas ”: acolo sau în satul de ba tin ?

- De i iubesc Chi in ul în care locuiesc f întrerupere din august 1970, mai „ acas ” m simt, totu i, în satul de ba tin , la Ign ei, unde am copil rit, pe unde am umblat descul , unde ne jucam cu copiii vecinilor (f ceam tractoare din lut lâng izvorul de peste drum). De satul natal, de ba tin m leag mult mai multe amintiri decât de Chi in u. Cred c lo-curile natale, unde ai copil rit, nu se uit niciodat , deoarece copil ria e cea mai frumoas perioad din via a unui om.

20. Ce V mai leag de satul natal?- Sora Valentina i fratele Sergiu care locuiesc acolo, cimitirul unde- i

dorm somnul de veci rudele i p rin ii mei dragi – Simion i Alexandra, care m-au sus inut cum au putut i cu ce au avut atât timp cât au fost în via ; rudele i vecinii care au mai r mas în via , dealurile i câmpiile pe unde, copil ind, am umblat în ecare var , ajutând p rin ii s între in vac i oi, care erau un suport important în gospod ria noastr .

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni?- De i in leg tura cu mul i dintre ei, n-a putea nominaliza pe cineva,

pentru a nu-i sup ra pe ceilal i.

22. Care circumstan e au jucat rolul hotâr tor în formarea familiei

152


Cocârl ?- Dragostea, stima i ajutorul reciproc, buna în elegere între so i, aten ia i

grija unuia fa de altul, responsabilitatea sporit fa de educa ia copiilor.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- În domeniul economiei ( ul Veaceslav) i al jurispruden ei ( ica Elena).

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- De timp liber dispun foarte rar. Dac , întâmpl tor apare, prefer plim-

barea în p durea de la Ciocana. Câteodat m relaxez interpretând unele melodii la baian, doarece am o afec iune deosebit pentru muzic .

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Actualmente sora Valentina, care e doar cu 2 ani mai în vârst ca

mine, cu care am copil rit împreun i cu care am fost al turi la p scutul vitelor, la pr it, la culesul tutunului, la s patul viei i culesul poamei etc. Bineîn eles, m cunosc i m în eleg foarte bine i copiii.

26. În casa familiei Cocârl care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Sarmalele, pl cintele i vinul ro u de cas .

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Unul dintre aceste momente a avut loc la 19 septembrie 1970, când eu,

proasp tul absolvent al Facult ii de Istorie a Universit ii „M.V. Lomono-sov„ din Moscova am intrat în auditoriu la studen ii anului II ai Facult ii de Istorie din Chi in u pentru a petrece primul seminar din via a mea, consacrat cauzelor pr bu irii Imperiului Roman de Apus. De i cuno team tema (m preg tisem dou s pt mâni) am avut emo ii de nedescris. Am

mas nemul umit de mine, dar satisf cut de atitudinea studen ilor, care erau cam de aceea i vârst cu mine i care au fost foarte în eleg tori.

Un alt moment crucial din cariera mea a fost în septembrie 1976, când la Chi in u a fost organizat o conferin tiin c consacrat istoriogra ei istoriei rela iilor agrare, la care au venit savan i din fosta URSS. Pentru prima dat am participat i eu cu un referat, publicat ulterior în materialele conferin ei.

Un alt episod de neuitat s-a întâmplat în ajunul sus inerii tezei de doc-tor habilitat (care a avut loc la 17 iunie 1994). De i unul dintre referen ii

ciali trebuia s -mi prezinte opinia Domniei sale vis-a-vis de diserta ia mea cu 10 zile înainte de sus inere (ca eu s reu esc s dau un r spuns argumentat la sus inerea public ), el a f cut acest lucru doar în diminea a

153


zilei de 17 iunie, astfel încât abea am reu it s scriu ceva noti e pe o foaie pe care o pusesem într-un buzunar i am

sit-o cu greu chiar înaintea lu rii de cuvânt a Domniei sale.


- Cred c r spunsul exact (a a cum e formulat el) nu-l poate da nici cel mai str lucit oracul al epocii contemporane (oricât de prev tor ar el) din mai multe motive. În primul rând, trebuie

recunoa tem c vorba unui politi-cian al nostru (spus nu demult) cum

integrarea Moldovei în Uniunea Europen e poveste frumoas , trebuie luat în serios. În rândul al doilea, Uniunea European are problemele ei i cred c degrab nu va avea nevoie i de ale noastre (în special de s cia

noastr ). În rândul al treilea, despre integrare în UE nu poate vorba pân când nu va rezolvat de nitiv prob-lema transnistrean . Cert este îns c rezolvarea ei depinde în cea mai mare parte de factorul extern. În rândul al patrulea, despre posibilitatea real de integrare a Republicii Moldova în Uniunea European vom putea vorbi atunci când va redresat economia, când m rfurile produse la noi vor pu-tea concura cu cele produse în statele Uniunii Europene. Dac inem cont de plecarea masiv a tineretului (adic a for ei de munc ) peste hotare, problema timpului integr rii RM în UE devine, în viziunea mea, i mai problematic .

Cele dou v o lume a l e Dic ionarului Explicativ de Is-torie Medieval , editate în 2010, au încununat munca de mul i ani a savantului Pavel Cocârl .

154


29. Una din problemele-cheie ale Republicii Moldova este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real este acest obiectiv?

- Totul depinde de Moscova. Cheia rezolv rii diferendului transnistrean e la lac tul care se a în Kremlin.

30. Ce a i vrea s mai spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, cons tenilor, dar i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- Le doresc tuturor locuitorilor satului Ign ei i celor din regiunea Orhei un an bun, roditor, f cataclisme, mult s tate i speran într-un viitor mai bun, pentru c se zice c speran a moare ultima.

15 iulie 2011

155


În aceast via scurt nu e ti dat ii doar umbr p mântului

Ion B lteanu, pre edintele Uniunii Me terilor Populari din Moldova s-a scut la 14 august 1958 la Peci te, raionul Rezina. În anul 1980 a absolvit

Facultatea de Istorie la Universit ii de Stat din Moldova, dup ce s-a angajat în calitate de colaborator la Muzeul de Stat de Studiere a inutului Natal. În perioada 1982-1992 activeaz la aceast institu ie în calitate de ef al sec iei de studiere a me te ugurilor populare artistice. De la 1992 pân în prezent de ine o mul ime de func ii: lector la Colegiul de Arte „ tefan Neaga” din Chi in u, cercet tor tiin c inferior în sec ia de stidiere a me te ugurilor populare la IEF al A a Moldovei, ef al direc iei me te ugurilor populare la Centrul Na ional de Crea ie Popular , membru al consiliului director al Fondului de Stat de Sus inere a Businessului Mic i Mijlociu, vicepre edin-te al Consiliului de expertiz tehnico-artistic în domeniul me te ugurilor populare artistice, director-adjunct al Muzeului Na ional de Etnogra e i Istorie Natural .

156


1. Dle B lteanu, ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Acasa este locul unde vrei s revii de oriunde ai pleca. Este ni a biologic

unde te sim i confortabil i dore ti s r mâi pentru ve nicie.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- S tenii, buneii i p rin ii mei - rani simpli, harnici, smeri i i îndelung

bd tori, cu credin ferm în Dumnezeu i în destinul mai bun al copiilor lor. Filip B lteanu - unchiul tat lui meu, un povestitor de excep ie, cu o memorie fenomenal , ce nu i-a fost dat s lase urme scrise în istoria satului, str -str -bunica Agrepina B lteanu, care a tr it 103 ani i era o adev rat enciclopedie vie. A înv at limba cazah în Kurgan (exilat la 71 de ani cu copiii i nepo ii). La ez tori cânta cu nepoatele ei folclor cazah.

3. Ce ne pute i spune despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a comunit ii natale?

- Str buneii din neamul bunelului Haralampie Costin se înrudesc, dup investiga iile mele, cu descenden ii marelui cronicar Miron Costin. Ei au avut mo ii în Basarabia (la ân reni i Ord ei, Telene ti). Bunelul Haralampie (tat l mamei) a fost un gr dinar de excep ie. A muncit mult ca s reu easc

înve e 2 copii la coala Pedagogic din Orhei. Bunica Elena (so ia lui) a scut 9 copii i a fost o mare lupt toare. Fiind din alt sat, a inut s se a rme

în Peci te i s câ tige stima s tenilor. Bunica Mari ca (mama tatei) s-a odihnit de la muncile câmpului esând covoare. H rnicia i dib cia ei a salvat familia întreag în anii grei de foamete for at .

Buneii i p rin ii mei au fost rani din talp . Nu s-au eviden iat cumva de al i oameni. Au tr it vremuri grele i au tiut s fac fa greut ilor. S-au hr nit din munca grea, având pu in p mânt. În familiile ambilor bunei au crescut câte 5 copii. P rin ii mei, la rândul lor, au educat 7 copii. To i au f cut studii superioare. Fratele mai mic a reu it s termine chiar 2 facult i. Este un exemplu bun, o performan , cred, pentru satul nostru.

4. Ce lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Castanul din fa a casei, nucul din fundul gr dinii, via - mândria tatei,

prisaca, podoabele casei - es turile i covoarele, vesela, fotogra ile de epoc , medaliile tatei. Unele din ele le p strez cu s n enie în apartamentul meu de la Chi in u.


157


- Cu regret spun c aceste schimb ri i-au prins pe nea teptate nu doar pe tenii mei. N scu i i crescu i în perioada socialismului comunist, mul i din

ei mai viseaz i azi la revenirea trecutului. Cum timpul nu se întoarce înapoi, ar trebui s ne f urim un viitor, cel pu in s ne punem imagina ia la treab i s str duim a vedea ceva prin pâcla ce ne înconjoar . Lucrurile revin încet, încet în albia reasc . Treptat se reface via a oamenilor. Dac am chibzui bine, am vedea c i acum, i alt dat , s-a tr it prin munc . Asta este esen a vie ii celui de la p mânt - s munceasc i s i croiasc un rost al s u. Desigur, trebuie

con tientiz m faptul c într-o societate democratic omul este responsabil de f urirea destinului s u. Se cere o plat , un pre pentru via a fericit pe care ne-o dorim. Mai este pân vom gata s -l achit m. Va trebui s ne debara-

m în sfâr it de mitul c va veni cineva s ne fac ferici i. Este lec ia grea a perioadei de tranzi ie, care o însu im acum ecare la cursurile de lichidare a analfabetismului pentru a edi ca o societate s toas , bazat nu pe ideolo-gii strâmbe i mituri minciunoase, ci pe libertatea adev rat a oamenilor în a munci în pace.


- Sunt genera ii de oameni care au perpetuat istoria satului. i-au tr it via a cu demnitate i au trecut cumin i în ve nicie f s lase urme pe r boj. Cine s -i scoat din anonimat? Cum vom putea s le apreciem obiectiv acele merite pe care le-au avut i s tim pentru ce valori au tr it i au murit? Desigur c sunt i nume de personalit i care nu vor putea uitate: Luca Ducantoni a zidit la 1818 biserica din piatr în s.Peci te; Ion Ursuleac a fost unul din primii înv tori în coala parohial ; ul s u Ion a fost cânt -re vestit; Rodion Chiaburu a fost coleg de liceu cu Majestatea Sa Regele Mihai la coala palatin în anii 1933 -1940; Nicolae Costin (unchiul meu) - deputat în primul Parlament al RM, apoi primul primar al municipiului Chi in u ales în mod democratic; Ion Palii - deputat în primul Parlament al Moldovei, semnatar al Declara iei de Independen a RM; to i peci tenii (aproape o sut ) pierdu i în focul r zboaielor din sec. XX, dar i cele 51 de familii trecute prin exodul siberian al regimului comunist. irul este lung i vor trebui mai multe investiga ii pentru a scoate în lumina adev rului

înainta ii no tri i faptele lor. Pentru ecare sat e important acest lucru. E nevoie s cultiv m principiile istoriei sociale, s încuraj m oamenii s i scrie istoria singuri, s aprecieze i s ia atitudine la ceea ce se întâmpl ,

s a tepte s o fac al ii pentru ei.

158


7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- La coal am fost eminent la înv tur , am participat în activit ile

extra colare. Am fost chiar i secretar al organiza iei comsomoliste colare. Polemizam uneori cu tata ori bunelul, care tacit, tot timpul au acuzat regimul comunist i au scos mereu în vileag minciunile lui. Eu eram o piuli din sistem, educat i colit în spiritul vremii de atunci.

La facultate deja am deschis ochii, cunoscând mai mul i oameni interesan i, cu alte idei decât cele promovate o cial. Aveam un cerc îngust de prieteni cu care discutam probleme „interzise” sau tabuuri pentru societatea comunist . Cump ram literatur româneasc din magazinele „Drujba” de la Moscova, Cern i i Odesa, f ceam schimb de astfel de literatur între prieteni. Pentru o singur vorb sc pat ori carte în limba român g sit puteai u or exma-triculat de la universitate, ori trecut în lista neagr a b nui ilor.

Nu pot spune c am fost disident, dar nici nu m-am l sat dus de torentul ideologic totalitar. În toate timpurile au fost oameni care s-au împotrivit într-un fel sau altul regimului. M bucur c i eu am fost unul dintre ei.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Amintirile frumoase din copil rie. Toate momentele tr ite ”pentru prima

dat ” sunt de neuitat. Desigur, bagajul acesta de experien este datoria pe care nu vom putea s o achit m vre-o dat satului care ne-a scos în lume. Este locul la care revin totdeauna cu gândul i treapta de început în ierarhia valorilor mele morale. „Cei 7-10 ani de acas ” sunt su cien i pentru toat via a. Ei stau la temelie i tot ce înv m mai apoi e doar o completare, un adaos la întregul format acolo - la ba tin . Chiar dac ne-am crede liberi de to i i de toate, de mama, tata i vatra natal nu putem dezlega i nicicum.

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dumnea-voastr ?

- M str dui s observ i apreciez calit ile bune ce le au oamenii. E un lucru deloc u or s p trunzi în esen a lor. Dar prietenii ni-i facem nu cu mintea, ci cu inima. Ei pur i simplu se „lipesc” de noi far multe c ut ri. Ar mai corect

gândim mai des cum trebuie s m ca s merit m (câ tig m) cinstea de a prietenul cuiva i nu invers.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Lider este acela care î i ia responsabilit i pentru al i oameni. Calit ile

acestea sunt înn scute, dar i educate, formate pe parcursul vie ii. A lider nu înseamn a mai bun, ci doar c e ti altul decât neliderii. Ace tea uneori împing societatea înainte, la fel cum în lumea r ilor sunt lideri, care compromit numele

159


de Om. M apreciez în raport cu con-tiin a i cu faptele

mele. Un lider este curajosul care- i ur-meaz consecvent con tiin a bazat pe înalte valori umane.

11. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?

- Ele în bun parte sunt, precum spuneam, înn scute. Celelalte vin din educa ie i experi-en ele tr ite.

12. Cum s-a întâmplat c a i devenit specialist în domeniul arti-zanatului?

- Dup absolvi-rea Facult ii de Istorie a USM am fost repartizat la lucru la Muzeul Na i-onal de Studiere a inutului Natal. Acolo am activat 12 ani i m-am format ca muzeograf în domeniul me te ugurilor populare. La Centrul Na ional de Crea ie Popular , unde am activat 14 ani, m-am aprofundat în tem . În 1992 am fondat Uniunea Me terilor Populari din Moldova. Aici mai sunt i ast zi i continui s acumulez experien , s înv de la al ii i de la via .

13. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi Ion B lteanu?- Cu aceast Uniune pe care o conduc de 20 de ani, cu multe lucruri i

activit i frumoase pe care le-am realizat aici, dar i la Centrul Na ional de Crea ie Popular . Am reu it cu colegii mei s edit m de-a lungul anilor mai multe c i, manuale i programe în acest domeniu al culturii popu-lare. Me te ugurile tradi ionale au fost promovate în colile republicii i studiate ast zi în orice coal . Am realizat multe proiecte interesante, ce

Ion B lteanu (la stânga) în discu ie cu Sergiu Han-ganu, patronul primei pensiuni rurale din raionul Rezina "Hanul lui Hanganu" în timpul „Festivalului Nistrului”, care s-a desf urat în luna mai c. în preajma

stirii âpova.

160


sus in dezvoltarea me te ugurilor populare în ara noastr .14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul

denumirii limbii o ciale, istoriei R.Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?

- Inclusiv ecare dintre noi, care trebuie sa- i cunoasc istoria i s vorbeasc limba mamei cu mult sim i dragoste. S nu i-o schimbe, tr deze, blameze i nici s o lase în m cinii nep rii. Un individ f identitate nu poate f uri i avea un viitor. În istorie poate una din dou - ori e ti, ori nu po i . Cine ar trebui s ne spun care ne e mama, ce grai vorbe te i c rui popor apar ii? Oare acest adev r poate misti cat cumva? Desigur, se poate transfuza unui om sânge str in, dar codul genetic înc nu este pe puterea omului s e schimbat, slav Domnului.

15.Care sunt principiile de via ale dlui Ion B lteanu?- Sunt acelea i ca la to i cre tinii adev ra i, scrise i poruncite de Dumnezeu

i valabile din ve nicie în ve nicie.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Cred ca dac au f cut-o, nu pe mine m-au tr dat, ci pe ei. Eu am r mas

acela i, iar ei au pierdut integritatea lor moral . Domnul s ne ierte astfel de gre eli!

17. A i avut în via momente de care nu V place s V aminti i?- În clasa a patra tata insista s merg la biseric la împ rt anie, iar eu m

împotriveam. Tata era iute la mânie i a încercat s m conving cu vre-o câteva palme, dup care l-am avertizat c îl voi denun a la directorul colii. Nu tiu dac tata a memorizat acest episod, dar regret mult i acum c nu mi-am cerut iertare de la el în timpul vie ii pentru aceast rebel fapt de neascultare i neglijare a propriului p rinte. Nu cred s e ceva mai dureros.

18. Ce dorin neîmplinit ave i?- S tr im slobozi într-o ar mare i puternic , s nu avem frustr ri când

vorbim de trecutul nostru, de limb , neam i toate cele s nte. S nu mai divi-m întregul i s ne pierdem rostul în a ne împotrivi celor l sate resc s se

întâmple cu noi, dup voia celui ce ne-a dat via în in .


- Am mai multe repro uri i dolean e decât aprecieri. Suntem într-un proces de formare continu . Cred c timpul le va rândui cum e mai bine în viitor i

161


vom avea ce ne dorim to i doar pe m sura eforturilor f cute de la vl dic la opinc . Va trebui s particip m activ în procesul politic i s pre uim aceast munc colectiv de f urire a unei societ i pe placul nostru.


- În primul rând, ar trebui s -i mul umesc i s -i u recunosc tor pentru tot ce mi-a dat în via a aceasta i s -mi cer iertare pentru ce nu am reu it s realizez. Nu tot ce place omului, place i Domnului, de aceea mi-a dori mult

car în cea mai mic m sur s tiu c ceea ce fac este i pl cerea Lui.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni?- Unul din ei este colegul de clas Alexei Bivol. Am fost apropia i din anii

de coal . Mai târziu am devenit i cumna i. Este un bun profesionist, medic talentat. Actualmente este directorul spitalului raional Telene ti. ine mult la ba tin . Merge des la Peci te, este bine informat i-mi comunic nout ile i mie. Ne întâlnim destul de des i avem totdeauna ce discuta. Dep m cu mul-

pl cere amintiri din timpul copil riei noastre i vorbim de oamenii din sat, profesorii i colegii no tri de coal . Vis m s ne întâlnim împreun m car la 40 de ani de la absolvirea colii.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului lteanu?- Mi-am cunoscut so ia prin intermediul colegului meu de clas Alexei

Bivol, care studia la Institutul de Medicin din Chi in u. Eu eram student la Universitate i locuiam în vecin tate. Ludmila, proasp student la medicin , era cumnata lui. M-a impresionat de la prima vedere. Am prietenit tot timpul studen iei ei. Ne-am c torit în toamna a. 1986. Suntem deja în preajma nun ii de argint. Rodul c sniciei noastre fericite sunt doi copii - Domnica i Ionel.

23. Dac ar s V reduce i via a la un argument, care ar acesta?- În aceast via scurt nu e ti dat s ii doar umbr p mântului.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Îmi place s citesc, s mergem cu membrii familiei la teatru, concerte, la

diverse activit i culturale. Mi-ar place s fac mai mult sport, dar timpul liber e un mare de cit ast zi.

25. Cine-i omul care V cunoa te cel mai bine?- Cred c cel mai bine m cunoa te i m în elege so ia mea. Ea este i la

162


direct, i la gurat „vraciul” familiei noastre, ind medic de profesie.26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Nu avem preferin e deosebite. Ne place tot ce am mâncat alt dat acas ,

buc ria tradi ional . Ne bucur m s mergem la p rin i i s mânc m bucate „de la mama”. Desigur c mai improviz m uneori sau încerc m s select m mâncarea sau produsele dup conceptele moderne de „alimenta ie s toas ”. Aici avem un vast teren de explorare pe potriva i diversitatea gustului ec -ruia. Nu ne potrivim gustului i suntem adep ii în eleptei zicale „Nu tr im ca

mânc m, ci mânc m ca s tr im”.

27. Povesti i câteva momente cruciale din via a Dumneavoastr .- Proclamarea Independen ei Republicii Moldova, revenirea la litera str -

bun , la Istoria Românilor, c toria, apari ia pe lume a copiilor no tri... De fapt, sunt evenimentele din ultimii 20 de ani, care au schimbat radical via a ec ruia, completând-o cu noi semni ca ii. Am impresia c vom invidia i de

urma i pentru c am fost martorii acestor timpuri de cotitur , care au schimbat destinul plaiului i poporului nostru.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R. Moldova ca s corespund

standardelor de integrare în Uniunea European ? - Depinde de voin a politic a conduc torilor no tri i de atitudinea cet -

enilor simpli. Calea poate chinuitor de întortocheat , dar poate i scurt . Avem de gândit cu ce valori ne putem integra în Europa. Nu e vorba de timp, doar de valori - ce vom oferi noi Europei. Când vom avea un r spuns pozitiv - vom ca i integra i.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferen-dului transnistrean. Cât de real este acest obiectiv?

- La fel de real ca i integrarea. Sunt valabile acelea i dou instrumente men ionate – voin i atitudine din partea tuturor. Toate se pot dezlega întru-un moment fericit. S muncim deci pentru apropierea lui!


- M bucur c avem la ba tina noastr acest minunat ziar cu nume sugestiv - CUVÂNTUL. Cons tenilor mei le doresc s r mân demni de trecutul lor,

cinsteasc înainta ii i s i f ureasc viitorul cu încredere. Iar celor de la CUVÂNTUL - s ne tr i ani mul i întru lumina cuvântului ce ave i a-l rosti pentru iluminarea altora!

26 august 2011

163


Pace i consolidare, ara mea!Actorul Sandu-Aristin Cupcea (Cupcea Alexandru) s-a n scut la 27 de-

cembrie 1945 la Chiperceni, jude ul Orhei. A studiat la coala Pedagogic din Orhei (1961-1965), Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chi i-

u, Facultatea de actorie (1966-1971). Activit i: actor la Teatrul „Vasile Alecsandri” din B i, actor la Teatrul Academic de Stat „A.S.Pu kin” din Chi in u, redactor la redac ia muzical a Radiodifuziunii Moldovene ti, colaborator la Direc ia Arte a Ministerului Culturii a RSSM, actor la Teatrul „Luceaf rul”, inspector la Direc ia Arte a Ministerului Culturii al RSSM, membru al Uniunii Oamenilor de Crea ie. Roluri în piesele:„Mezinul” i „Testamentul” de Gh. Urschi, „Cazul Malahov” de V. Agranovski, „Casa nebunului” de T. Popescu, „Bumbara ” de A. Gaidar, „Caii alba tri pe paji -tea ro ie” de M. atrov, „O scrisoare pierdut ” de I.L. Caragiale, „Tragedia optimist ” de V. Vi nevski, „Pe un picior de plai” de I. Podoleanu, „A cincea leb ” de P.Iverac, „Regele Lear” de W. Shakespeare.

Membru activ al Cenaclului „Alexei Mateevici”, participant activ la organizarea festivalurilor teatrale „Gh. Asachi” i „Lucian Blaga”, la mul-tiple recitaluri ( i de binefacere) prin coli, diverse institu ii i întreprinderi.

Decorat cu insigna „Vulturul de Aur” al MAE (pentru evolu ri pe linia întâi în timpul r zboiului de pe Nistru din 1992) i 3 distinc ii biserice ti ca binef tor al loca urilor s nte.

Artist de categorie superioar al cuvântului din 1989. Laureat al numeroase concursuri i festivaluri na ionale i interna ionale de poezie ca declamator.

164


1. Maestre! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- E ceea ce port cu mine i în mine mereu – ba tina, chipul mamei, col orul

de rai din Chiperceni, cu ochiul s u ve nic înl crimat, dar treaz la realitatea din jur, prin care v d o Basarabie rupt de ar , precum eu – de copil ria mea.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- La propriu i la gurat, mama mi-a predat primele i în continu formare

lec ii de neuitat – acele ce in de marea educa ie înainte de ie irea mea în largul lumii, dar i a ându-m în permanentul clocot al vie ii; ea mi-a fost primul i cel mai important înv tor în via a mea, ind i pedagog de specialitate.

Prin prisma viziunilor sale treze asupra existen ei umane, ea mi-a cultivat alese calit i de care nu se poate lipsi niciun om. Dar în mod deosebit vreau s accentuez c dragostea pentru literatur , care r mâne izvorul spiritualit ii, a fost prioritar în toate timpurile, dar mai ales atunci, în copil rie. Mama mi-a oferit cele mai alese c i atât din biblioteca public , cât i din cea a familiei, unde, intangibile de ochiul vigilent al timpului, s-au p strat ca prin minune cele de limb româneasc , „uitate” inten ionat prin cufere vechi din podul casei, fapt care vorbe te despre curajul de care au dat dovad i buneii, i p rin ii,

ci a a s-a întâmplat c tocmai în casa noastr g zduia însu i secretarul II al comitetului raional al pcus, „proasp t botezat” de potenta i în chiar satul meu de ba tin Chiperceni, constituit înc din alte dou localit i – pe atunci unul dintre cele mai mari din arealul Codrilor. Consider c mama, ind pedagog, a jucat un rol important i i-a adus contribu ia respectiv în educarea nu numai a mea, dar i a zeci de genera ii de copii din satul natal.

Desigur, nu pot s o dau uit rii nici pe prima mea înv toare, Ana Lupea, care la fel a avut o contribu ie esen ial i o atitudine deosebit în altoirea gustului meu pentru evolu ri pretimpurii în fa a spectatorilor, încurajându-mi ini iativele artistice, pip ind pe atunci poten ialul meu pronun at în compara-ie cu cel al altor colegi i „exploatându-m ”, în sensul bun al cuvântului, în

toate genurile de art când era vorba de manifest ri culturale colare, raionale i chiar republicane.

Consecvent i mai special în dezvoltarea mea artistic a fost regretata Parascovia Ciuperc , profesoar de limba român la coala Pedagogic din Orhei, institu ie unde mi-am f cut studiile în continuare, aceasta sugerându-mi s m încadrez în trupa teatrului popular de la Casa de cultur , unde am jucat de rând cu actualul actor i bard Anatol R zmeri , emigrat actualmente în Canada. Ace ti oameni, dar i al ii care au contribuit nemijlocit la educa ia mea continu , mi-au determinat zborul în ascensiune spre universul „actorie”, fapt pentru care le port în su et marea mea recuno tin . Mi-e dor mereu de

165


ceea ce putem reconstitui doar din amintiri. P cat, timpul este necru tor…3. Ce ti i despre p rin ii i buneii Dvs., locul i rolul lor în via a co-

munit ii natale?- Din p cate, nu i-am cunoscut pe buneii mei decât prin prisma amintirilor rin ilor. Potrivit relat rilor mamei, au fost extraordinari i au pretins ca s -

i vad copiii c rturari, elocvente în acest sens ind chiar studiile, pe atunci imposibile pentru mul i, de care s-au bucurat mama i tat l meu…

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Despre casa p rinteasc nu doar anumite lucruri îmi amintesc. Port în

inim nenum rate imagini i întâmpl ri de neuitat. Poetul L.Blaga consider „ve nicia s-a n scut la sat“. i, pe bun dreptate, loca ul unde se p streaz

toate miturile copil riei i adolescen ei r mâne casa p rinteasc , de unde m mai privesc ochii blânzi ai mamei care i acum, ca i atunci, îmi doresc din alte lumi tot binele universului.

5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la bastin în ultimele decenii?

- Luând în considera ie speci cul activit ii profesionale, a a se face c trag tot mai rar pe acas i m surprinde gândul c falnica citadel de cândva, tocmai de prin anii tinere ii mele, Chipercenii, care parc începuse odat s în oreasc , acum nu s-a ales decât cu nenum rate case ar toase, dar pustiite i uitate de st pânii pleca i s munceasc la negru peste hotare... Trist fenomen. În ne, am ni te cons teni foarte amabili i receptivi, chiar culturaliza i, dar de la o vreme încoace sunt mai reci în priviri, mai r ci i, chiar dispera i...


- În istoria localit ii noastre au înc put deja mai multe personalit i, vizate de cercet tori istorici, inclusiv poetul Tudor Roman, Gheorghe Andronache, Teodor Vicol, dar istoria continu i eu a vedea redarea în detalii a vie ii mai multor intelectuali care au contribuit la educarea a zeci de genera ii, inclusiv i a ex-ministrului Educa iei A.Gremalschi. Pagini aparte merit i vedeta de

teatru Stela Popescu, care ne-a dus faima departe de hotarele rii Române ti. 7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Chiar i în timpul studiilor, prin caracterul meu de rebel, am fost printre

disiden i – scriam în limba român , cu alfabet latin, motiv pentru care urma u exmatriculat. Doar o minune m-a salvat. Sunt de p rerea c orice om de

166


art nu poate membru al vreunui partid din motive pur etice, ci doar simpa-tizant, cu datoria de cet ean al statului Republica Moldova împlinit , adic exprimarea votului la momentul solicitat, dar mereu obligat s exprime ceea ce-i caracterizeaz erberea din su et. A rm acest lucru con tient de faptul

menirea omului de art , prin statutul s u de iluminist, e cea a promov rii i valori c rii frumosului, din opozi ia oric rui guvern, spre a ap ra cu s n enie idealurile na iunii.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Frumuse ea de nedescris chiar de c tre cel mai mare pictor sau poet. i nu

pentru c nu ar ajunge culori sau cuvinte, dar pentru c armonia „eu - lumea mea” o po i reda doar prin tr irile personale inconfundabile, acestea constituind coloritul unei lozo i, ceea ce te face s descoperi mereu ceva nou, impresionant, la o dep rtare de ani. Rar, chiar foarte rar, trecând pe la ba tin , doar de Pa tele Blajinilor, sunt bucuros s -mi rev d colegii i rudele, pe care i-am tiut buni i amabili, dar care se împu ineaz an de an i se îndep rteaz su ete te, devenind mai o ciali, pare-se, i tot mai str ini. Probabil, se adevere te zisa: „Ochii care nu se v d, se uit ”... i-apoi nu noi suntem vinova i - M ria sa Timpul, bat -l norocul… Visez în continuare s scriu o carte în care voi re ecta i momente de profund reverie, cu digresiuni lirice… Este i aceasta, dac dori i, poezia care strig din mine inedit de frumos.

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dumnea-voastr ?

- Un prieten adev rat este o comoar . Desigur, înzestrat cu toate calit ile i energia pozitiv precum îi st bine unui cre tin român i, neap rat, în armonie cu „cei 7 ani de acas ”. E vorba de prietenii din anturajul apropiat. Din start

rm c detest str in tatea care surp dou maluri i nicidecum nu presupune o apropiere. Pe un prieten adev rat îl mai caracterizeaz deschiderea i since-ritatea, care este de fapt Lumina care te bucur , aceasta presupunând prezen a unui su et larg, blajin, adic un tot unitar al imaginii de prieten, dar i neap rat condi ionat de o preg tire intelectual pe care se bazeaz o comunicare înde-aproape, cu teme sacre – o apropiere de care nu te-ai putea lipsi.

Dar in foarte mult la oamenii care se reg sesc în poezie i se pronun pe marginea recitalurilor mele – pe ace tia la fel îi consider prieteni i, nemijlocit, prietenii poeziei recitate de mine. M bucur ca un copil când

d sclipirile de bucurie din ochi i atunci m gândesc nu la faptul c mi-am f cut prieteni noi, dar c am contribuit, prin emo iile mele, s adaug o gam de culori rezistente în su etele care i-au oferit frumosului un spa iu locuibil f de care nu ar supravie ui. Crede i-m , e fantastic, e ceea ce ine

167


de spiritualitate, atunci când îmi cer s le rescriu imediat dup evolu ri, e în Basarabia, dar îndeosebi în România i peste hotarele ei, poemele

pe care le recit din crea ia unor autori basarabeni a rma i.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Sunt con tient de unele calit i de lider pe care le posed, totu i, sunt

convins c locul meu de a rmare este scena… Atât.

11. Cine i când V-a ajutat s V dezvolta i aceste calit i?- Primii mei profesori, dar i cei care îndeosebi pe parcurs m-au in u-

en at i chiar m-au îndrumat s -mi cultiv aceste calit i, pe care trebuie s le aib oricare basarabean. Indiferent dac le aplic sau nu, un om trebuie

se simt desc tu at i s nu plece capul, când este vorba de exprimarea/recunoa terea adev rului.

12. Cum s-a întâmplat c a i devenit actor? - În copil rie admiram jocul actorilor din peliculele cinematogra ce i

cu un deosebit interes urm ream gestul, mimica lor. Înc de pe atunci îmi doream s u numai artist, pentru „ca s pot s v vorbesc”, parafrazându-l pe Neagu Djuvara. Voi ad uga: nu întâmplarea m-a f cut actor, eu sunt convins c m-am n scut artist – este, dac dori i, harul cu care te-a înzestrat

Fiind o somitate recunoscut în mediul cultural, Sandu-Aristin Cupcea este invitat s jurizeze numeroase evenimente artistice în ar i peste hotare.

168


Dumnezeu, iar tainele profesionale le a i în lecturi, exers ri i studii practice, având ca model idoli profesioni ti, trimi i în calea ta de Providen întru a valori ca de la ei tot ce e bun i frumos, totodat ind mereu doar tu – inedit, cu scena mare i spectatorul care te-a îndr git pentru totdeauna.

Recitalurile, muzica, dansurile m-au captivat îndeosebi, evoluând pe scena clubului i bucurându-m de aplauzele cons tenilor în toate aceste domenii. Cred c toate evenimentele la care am participat m-au marcat i m-au preg tit pentru scena mare, fapt pentru care nu regret. C ci ce ar via a mea în afara teatrului i poeziei pe care o tr iesc cu intensitatea emo iilor celui care a scris-o? Dar marele nostru p cat, consider, e realitatea dur de azi, cu prezen a, la ecare pas, a celor „3 P” (pizma, pâra i ploconirea), vorba regretatului maestru

Grigore Vieru, plus stagnarea politic i cea economic . Toate acestea nu prea creeaz condi ii favorabile pentru dezvoltarea i în orirea Artei. Miza const în faptul pe cât de bolnav e ti de ea, de aceast Doamn a tuturor secolelor, care, sper m, va salva lumea, i pe cât de mult te-a captivat.

13. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi actorul Sandu-Aristin Cupcea?- Când vorbesc despre in e – cu mama mea. Dar despre lucruri… M

mândresc cu orice activitate artistic , i nu numai, fapt care îmi marcheaz reu it pa ii în continuare i care nemijlocit contribue la a rmarea mea pro-fesional .

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, a istoriei R.Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punctul în aceste dispute?

- M mir acest fapt i îmi amintesc mereu de lologii ru i Budagov i Piotrovskii, care au argumentat tiin c faptul c limba b tina ilor de pe teritoriul Basarabiei este cea român . Un r spuns adecvat i un adev r incon-testabil pe care îl sus in este i a rma ia marelui Eminescu: „Suntem români i punctum!” Dar un român cu demnitate, verticalitate i mândrie na ional , e în Basarabia, e în alte p i ale lumii, vorbe te limba sa matern , adic

limba român i ine mult la istorie, tradi ii, neam. Discu iile interminabile controversate în jurul denumirii o ciale a limbii noastre pot întrerupte o dat cu schimbarea articolului 13 din Constitu ia Republicii Moldova.

15. Care sunt principiile de via ale maestrului Sandu-Aristin Cupcea, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Principii s toase bazate, în primul rând, pe valorile ce ne in neamul – demnitate, verticalitate, mândrie na ional , or „a om nu-i o-ntâmplare, a om e un lucru mare”. Suntem ceea ce gândim, iar repertoriul selectat de mine cu

169

grij din poezia clasic i contemporan este elocvent în acest sens - el este i o re ec ie a atitudinii mele fa de un fenomen sau altul. Ap r i p strez visul i copilul din mine, zbor în astral i revin cu picioarele pe p mânt, sim ind lutul de la origini. Construiesc imaginea reu itei mele printr-o nou poezie frumoas , care transmite un mesaj concret i are capacitatea de a îndruma… Construiesc prezentul în permanen , pentru c , zicea Eminescu, „Patria vie ii e numai pre-zentul”, dar, desigur, cu gândul la un viitor frumos.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- M-am confruntat cu astfel de situa ii adesea, dar numai într-un singur caz

am regretat, ca mai apoi s m conving c în cazul respectiv Dumnezeu m-a protejat de întâmplarea a ceva dramatic. Consider c tr darea apare când nu

ti în eles sau nu le convine celor apropia i s recunoasc adev rul, pentru li s-au ivit alte interese din lips de demnitate uman … În acest caz po i or tr dat. Elocvent în acest sens este Mircea Eliade, care a rma: „Tr darea

ar renun area la civilitate i civiliza ie, p sirea postului de lupt împotriva barbariei, a haosului, a întunericului”.

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Copil riei i se iart totul, ba chiar i adolescen ei. În aceste perioade ale

vie ii e ti abia în formare. Posibil c am comis multe gre eli pe baza c rora am înv at multe, de i ar bine s înve i pe baza gre elilor altora, ne sugereaz un dicton. Dar nu au fost gre eli fatale i Dumnezeu m-a orientat în continuare pe drumul cel drept întru a nu le repeta i a chibzui sau „a m sura de o sut de ori înainte de a t ia…”

18. Ce dorin neîmplinit ave i?- Vreau s tr iesc într-o ar liber , f comuni ti, al c rui popor, perefra-

zându-l pe L.Blaga, s tind mereu spre în elepciune, astfel f a admite plata unui tribut mai mare de pe urma prostiei lui, decât de pe urma r zboaielor pierdute. Pace i consolidare, ara mea!


- Deloc nu apreciez lipsa de demnitate, verticalitate a unor intelectuali i lideri politici care doar prin sus inerea lor ideologic i nanciar ar facilita i impulsiona distrugerea for elor comuniste din Basarabia, astfel gr bind apro-pierea încontinuu a celor dou maluri de Prut. Pasivitatea lor în promovarea ideilor unioniste, absen a lor la manifest rile culturale, inclusiv comemorarea, omagiile aduse unor personalit i istorice ale neamului nostru românesc, chiar


170


i indiferen a lor vis-a-vis de aceste manifest ri cultural-istorice, ba chiar i contestarea permanent de c tre ei a adev rului na ional suprem – iat ce m pune pe gânduri, îmi treze te dezgust, cutremurându-mi in a, demoralizându-

pe anumite segmente de timp, de altfel ca i pe întreaga societate b tina progresist . Totodat , apreciez t ria de caracter, perseveren a, ambi ia unor intelectuali care pân la istovire inepuizabil , inând aprins înc ac ra a tot ce ine de na ionalul nostru – limb , istorie, neam, se sacri c în numele unor astfel de personalit i cum au fost i sunt M. Eminescu, Ion Dumeniuc, Grigore Vieru, Doina i Ion Aldea-Teodorovici, Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Gheorghe Ghimpu, Steliana Grama, Anatol Codru i mul i al i compatrio i. Mai apreciez i o nou genera ie ce vine vijelios – cam pu ini, dar atât de hot râ i în promovarea adev rului istoric, pe care-l ap cu demnitate.


- Desigur, a area mea pe baricadele rena terii na ionale. Am sim it respi-ra ia erbinte a epocii i au fost pentru mine momente de vârf, cu recitaluri însu e itoare. Asemenea momente s-au repetat de nenum rate ori, tr ind mereu euforia a „carpe diem” când te faci auzit, în eles i admirat, e în cadrul Marii Adun ri Na ionale sau în cadrul întâlnirilor de su et de pe Pia a de la Alba-Iulia de la a c rei tribun guvernamental mi-a r sunat vocea, a ându-m în preajma pre edintelui rii de atunci, a prefectului de Alba-Iulia, Ioan Rus i a prima-rului Mircea Hava, ultimii r mânându-mi pân ast zi prieteni i invitându-m

de ecare dat la diverse manifest ri de su et, de care m leag clipe de neuitat. La acest capitol a mai ad uga i întâlnirile cu diaspora româneasc din Iugoslavia, Ungaria, dar i din alte ri unde am evoluat, p strând în su et imagini vii.


- Din p cate – nu. Dar îi simt aproape mereu, chiar dac e vorba doar de ni te

Pentru faptele demne de un adev rat cre tin Sandu-Aristin Cupcea (la dreapta) a fost distins cu titlul „Binef tor al loca urilor s nte” (2011); Distinc ia de vrednicie din partea Mitropoliei „Sf. Apostol Andrei”; Ordinul „Cuviosul Paisie Veli-cikovski” (2010) din partea Mitropoliei Moldovei i a Chi in ului.

171


întâlniri accidentale i efemere pe unda poeziei. i apoi volens-nolens gândul i se îndreapt mereu spre ba tin .

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului Cupcea?

- Tr irile interioare pentru victoria democra iei în perioada rena terii na ionale i poezia care era pentru mine apogeul, vârful piramidei în care m men ineam.

23. Dac ar s V reduce i via a la un argument, care ar acesta?- Ar acela i gând eminescian pe care l-am men ionat anterior: „Suntem

români i punctum”. E vorba de un principiu pe care l-a valori ca, rugându-m încontinuu: „Ajut -ne, Doamne, s dispar de pe p mântul basarabean infernul comunismului cu alian ele ce ar devia de la normele democra iei, p strându-ne demnitatea, demnitatea i iar demnitatea tefan ”.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Lecturând, analizând, descoperind în permanen i de ecare dat poezia

în poezie.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Actuala i buna mea prieten de via , poet , de o sensibilitate aparte. Ne

leag poezia i acelea i viziuni, ba i identitatea gândirii, g sirea concomitent a unor r spunsuri similare la vis-a-vis de anumite fenomene. E vorba de dou jum i pierdute în imensitatea frumosului, o leg tur spiritual de care nu te po i lipsi pân la adânci b trâne e, cred eu, cu momente frumoase de neuitat.

26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate?- Ce-mi prie te i ce-mi place îndeosebi din ale buc riei? Nu am anumite

preferin e, cu excep ia doar a fructelor i legumelor, a cerealelor, boboaselor i sucurilor înscrise în meniul meu zilnic, cu eliminarea oric rui tip de alcool i

strarea bunei inten ii de a m men ine în parametrii zici caracteristici unui artist. În rest, nu sunt preten ios, dar apreciez delicate ea in ei dragi întru a

alinta, fapt pentru care îi mul umesc ori de câte ori pro t de ocazie.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Când a biruit democra ia, am tr it unul din momentele cruciale de o euforie…

din p cate, temporar , pentru c disensiunile din alian m îngrozesc. Am în toate o via interesant , pentru c privesc cu bun voin ecare om, acceptân-du-l din start ca pe unul bun. Via a m-a r spl tit din plin, dându-mi o s tate de er, fapt pentru care-i mul umesc lui Dumnezeu, dar i o profesie cu care m

172


mândresc. Desigur, am atâtea i atâtea momente fericite în via a mea, unul mai important decât altul, c ar chiar vorba de o stringent necesitate de a le aduna într-o carte. Dar dou le consider de excep ie.

Finalizând studiile de 4 ani la coala Pedagogic din Orhei, visând la o via de actor, ind deja repartizat la un loc de munc , mi-a reu it s m strecor ca printr-o minune printre candida ii la admiterea din vara anului 1965, la Faculta-tea Actorie a colii Teatrale „ ciukin” de pe lâng Teatrul „E. Vahtangov” din Moscova, ba i s mai u admis cu brio, astfel atingându-mi supremul meu scop i realizându-mi visul de o via de a m vedea actor, dar i anticipând o curs a

destinului, renun ând pe motivul men ionat la înmatricularea mea în prestigioasa (solicitat pe atunci de majoritatea tinerilor) coal Superioar Inginereasc de Marin din actualul Petersburg. Sus inerea probei de crea ie, transpunerea mea în chipul eroului pe care-l prezentam, tr irea organic , cu emotivitate, a disper rii personajului respectiv au provocat emo ii i examinatorilor, ace tia ind îng duitori în po da faptului c termenele de admitere expiraser . Am avut

noroc. Este ceea ce exclam mereu, ind convins: Dumnezeu m duce de mân !


- Sper în viitorul Republicii Moldova i cred c integrarea ei în Uniunea European se va produce mai curând decât credem.


- Este foarte real acest obiectiv i a ijderea cred în solu ionarea acestei pro-bleme, chiar dac ochii unor demnitari se uit mereu în partea Rusiei. A a sau altfel, solu ionarea diferendului transnistrean se va face aproape concomitent cu integrarea RM în Uniunea European .


- „La început a fost cuvântul. i cuvântul era Dumnezeu”. S cread în Bu-nul nostru Dumnezeu care mereu ne ap de urgie, s gândeasc pozitiv i s promoveze cuvântul frumos vorbindu- i coerent limba român , s promoveze, tot prin CUVÂNTUL sublim, idealurile unei na iuni care va tr i mereu atât cât vor mai exista asemenea lor, avându-i ca model pe înainta ii no tri orheieni, oameni de bun credin , care printre primii au votat Marea Unire de la 1918. Am s închei cu dou sintagme bine cunoscute care formeaz corela ia temeinic demnitate-credin : „De teapt -te, române”, i „Pace vou ”. S ne p trundem de în elepciunea lor.

9 septembrie 2011

173


mândresc c sunt din jude ul Orhei, pe care îl consider cel

mai devotat intereselor noastre na ionale

Ion Daghi s-a n scut la 16 august 1936, în s. Oli cani, jude ul Orhei, în prezent raionul old ne ti. i-a f cut studiile la coala Republican de Arte Plastice din Chi in u i Academia de Arte i Design din Harcov, Ucraina. Doctor în pedagogie, conferen iar universitar. Membru al Uniunii Arti tilor Plastici din Republica Moldova. i-a expus lucr rile la circa 20 de expozi ii personale în ar , dar i în România, Federa ia Rus .a. ri. Este autor al mai multor lucr ri monumentale. A publicat un ir de lucr ri tiin ce în domeniu.

De in tor al Premiului Uniunii Arti tilor Plastici din Republica Moldova pentru anii 1974, 1983, 2002, cavaler al Ordinului “Gloria Muncii”, medali-ilor “Pentru distinc ie în munc ”, “Meritul civic”, “Mihai Eminescu” i altor distinc ii.

174


1. Dle Ion Daghi! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Când vine vorba de „cas ” imediat mi-aduc aminte, nu tiu de ce, de cup-

tor, de livada noastr din gr din , de gr dini a de copii, de coala nr. 1 i, în deosebi, de mama i tata, de to i cei apte ai no tri. Am observat c tânjesc nu atât dup cas , care îmi st permanent în fa a ochilor, cât dup via a i traiul ce forfotea pe vremuri în ea. Acel bel ug de impresii cu emo ii sentimentale, creat de tangen ele reciproce ale rela iilor noastre în familie, f cea s se adune tot mai mult informa ie în mintea inocent i setoas de evenimente; la fel i natura care ne înconjura: copacii, orile, animalele, p rile de tot felul etc.; jocurile i glumele la cl cile de toamn la cur itul porumbului i de iarn petrecute în cas lâng sob ; reac iile la ac iunile noastre...

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- În familia noastr ecare avea ocupa ia sa. Cine se eviden ia prin str -

duin , în elegere, cântece i poezii era v zut i remunerat cu laude i vorbe bune. Dar cea mai mare distinc ie pentru noi era ca în zi de s rb toare p rin ii

ne ia cu tr sura la petreceri pe la neamurile noastre de la Cu mirca, estaci, Cobâlea, Ign ei sau la târg la old ne ti, R spopeni, Alcedar, Orhei, pentru a cump ra îmbr minte, înc minte etc.

Deosebit de fericit m sim eam la gr dini a de copii. Cântecele i poeziile înv ate pe când aveam 5-6 ani ori le rostesc i ast zi cu pl cere. La una din excursiile în p dure mi s-a memorizat un cântec pe care nu l-am mai auzit niciodat : „În p durea deas cânt pitulicea, glasul ei r sun – jos în v i se pierde... Liru-liru-liru, liru-liru-ra”. Îmi p rea c chipul educatoarei radia ceva misterios. Ea tr ia în mahalaua noastr i uneori m invita la ea acas . Vesela ei era din faian (nu din lut), lingurile - de metal (nu din lemn), dar i alte lucruri se deosebeau radical de ale noastre. O admiram. Îmi pare c din tr turile ei ceva a trecut i în rea mea fraged de copil, impresie care m-a înso it toat via a. Regret c n lirea hoardelor sovietice au impus-o s se retrag în România, luând cu ea i o bun parte din su etul meu.

Multe din fenomenele i obiceiurile descrise mai sus m rturisesc despre ni te tradi ii vechi ale unor oameni cu anumite atitudini, formate timp de se-cole, din care vine i numele Daghi. Prima versiune a acestui cuvânt se trage probabil înc din antichitate, de pe vremurile form rii unui mare popor ce locuia la nord de Marea Neagr (conform lui Herodot) completat din oameni ce soseau pe aceste locuri balcanice în deosebi din nordul Africii. „Daghi” din limba etiopian înseamn „feteleu”.


175


- Pe la sfâr itul sec. XIV, r str buneii Daghi au fost transfera i peste Prut i împropriet ri i cu p mânt în Basarabia, în semn de grati ca ie, pentru merite de vitejie, de c tre tefan cel Mare. Astfel ul lui Oxinte Daghi, Constantin, s-a pomenit în jude ul Orhei. Aici s-a n scut Andrei (tat l meu), care în 1939 st pânea în Oli cani doar 10 ha de p mânt, nu ca str bunelul Iona Micu (pe linia mamei), care dispunea de aproape 100 ha. Ace ti r ze i, gospodari din talp i boga i, se str duiau s le dea copiilor studii i cuno tin e semni cative necesare vie ii. Din familia lui Andrei Daghi au ie it agronomi, medici, profe-sori, tehnicieni, pictori etc.

Înainte de r zboi, la noi acas domnea o via de invidiat. Satul Oli cani era alc tuit preponderent din r ze i. Tata avea p mânt în deal, nu departe de cas , apoi la Ciorna, la Roat , în Valea Albului, la Cruce i undeva lâng p dure. Ca to i gospodarii satului avea de toate, dar pe lâng animale i p ri mai inea i o moar de vânt pe vârful dealului.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Cel mai mult îmi pl ceau turmele de oi. Când veneau la noi cu rândul

umpleau ograda. Printre ele erau i vreo câteva capre pe care nu le mulgeau probabil s nu schimbe cumva gustul brânzei. Locul acestora în timpul mulsu-lui era pe gardul de piatr ce înconjura gospod ria i de pe care ajungeau mai

or crengile copacilor. Într-un col al ogr zii, mai lâng câine, st tea tr sura cea scump , de parc era menit pentru de lare, pe ea, Doamne fere te s se suie vreo capr sau s-o ating cineva. Era acoperit cu o veretc s n-o bat nici vântul, nici razele soarelui.

Printre amintirile legate de cas s-a întip rit în memorie i vremea coasei, când tata umplea ograda cu diverse scârte de cereale: grâu de toamn , de var , stoguri de orz i ov z, aranjate cu tâlc s e comod ma inii de treierat. Mama

tea bucatele pentru lucr tori. Vreo câ iva din ei erau pe scârt , al ii de jos ridicau cu furcile paiele. Pe de alt parte se vedea cum sar snopii cu spicele lor grele drept în co ul ma inii de treierat i ici-colo, câte odat , luceau col ii de er ai furcilor ce nimereau în raza soarelui, iar gurile oamenilor abia de se mai z reau prin cl bucii de colb i fum.

ceam i nebunii, ca orice copii. Spre exemplu, când mama nu d dea la stân oile la care le era a f ta sau cu mielu i mici, le p team prin împrejurimea livezii. Lâng râpa noastr se mai a a una mai mare i mai adânc , de unde

tenii luau lut i nisip. Între aceste dou râpi se a ternea o c rare ce ducea spre viile oamenilor i spre a noastr . Am luat de la mama ni te r toare din metal de ras pere ii de var uscat i am început a lucra. Prietenul s-a dus în râpa mare pentru a s pa de-acolo în întâmpinarea mea. Când mai r seser între noi un strat sub ire strigam în gura mare, dar abia de auzeam ceva. Nisipul amortiza

176


undele sonore. Înc o lovitur de r toare i – hop! s-a ivit o gaur prin care ne-am strâns mâinile, foarte ferici i de isprava noastr . Aceste „vizuini” ne serveau ca ad post de ploaie, dar i de soarele dogorâtor.

Într-o zi, cu toate c în livad i pe râp aveam vreo 20 de cire i, am ob-servat într-o vie cire e r scoapte. Dar abia începusem s ne potolim pofta, c ne pomenim cu st pâna cu o jordie în mân . Am rupt-o la fug spre bor ile noastre. Dânsa cât pe ce s ne ajung , strigând c ne-a recunoscut, c suntem ai Catiu ei (a a i se spunea mamei în sat). Când colo – up! i am disp rut de pe c rare în bor ile noastre. Biata femeie, convingându-se c nu-i nici zvanie de copil în groapa ceea, apucând-o orii, a rupt-o la fug spre sat, r cnind: Necura-a-a-atul! Oameni buni s ri i, necura-a-atul!

Totul era colosal de sfânt i frumos, pân la n lirea hoardelor ruse ti. În consecin a disp rut contactul sincer i liber între oli neni. S-a început vrajba, ura de clas impus arti cial i frica de ideologia comunist . De când ne-au cotropit p mântul str inii, n-am v zut nimic bun, numai s cie, munc neremunerat , f rnicie, dezordine, ateism i o via fals plin de minciun ,

cultur . Tot ce s-a creat sub st pânirea sovieticilor în tiin , tehnic , literatur , art , agricultur era înso it de ideea luptei de clas dus împotriva ecologiei spiritului uman i a naturii. Societatea pân în prezent înc este îm-

it în oameni „buni”, care prosl vesc puterea sovietic i partidul comunist i oameni „r i”– care sunt socoti i de ei du manii societ ii cu credin în ceva

sfânt, asimilat înc de la str buni.În timpul studiilor m f cusem i eu mecher, c lcând pe sinceritatea mea.

A te înv a s i mecher nu era un lucru greu, indc aveam de la cine lua exemplu, or partiinicii la tot pasul spuneau una i f ceau alta, ind totodat foarte cruzi i per zi. De pild , de i tata fusese mobilizat în armata ro ie înc înainte de r zboi, a luptat pe front i s-a întors în 1944, r nit la pl mâni, ca repede s moar , în 1946 ne-au luat vaca cu doi vi ei ziua amiaza mare, din cauza c nu se f cuse tutunul i nu ne-au ajuns câteva chile la cantitatea pe care trebuia s-o d m la stat. Iar în 1949, noaptea, umblau s ne ridice i pe noi. Am avut noroc c mama a ase la timp despre aceast nenorocire i am reu it s fugim de acas .

Fiind în clasa a VI-a, eram cel mai în vârst b rbat în familie i trebuia s am grij de gospod rie. Prim vara, cu un coleg, Marin, ne duceam la arat loturile. Cel mai greu ne era s d m jos i s ridic m plugul în c ru . Iar toamna trebuia

strângem roada i numai dup ce o puneam la cale, reveneam la coal .În 1951, la numai 15 ani, am plecat pentru totdeauna de acas . Au început

anii studen iei la coala Republican de Arte Plastice din Chi in u. Unica surs de existen era bursa care trebuia s -mi ajung nu numai pentru a tr i, dar i pentru haine i rechizite. Mâncam de trei ori pe zi dintr-o pâine împins pe

177


gât de o can de ap îndulcit cu o lingur de zah r. Din cauza subalimenta iei deseori m apucau ame elile.

Iar la lec iile de compozi ie profesorul ne punea s red m via a fericit a colhoznicilor. În schi a mea am pictat un ran lâng o c ru tras de un singur cal în loc de doi, st cu o mân la ceaf privind la o roat stricat i înglodat de-a binelea. În c ru se deslu eau bine trei saci de „bog ie” primit pentru un an întreg de munc . Privind studiul propus, Ion Jumati m întreb : Tu

ti comsomolist? N-ai putut desena o ma in , în co ul ei mul i saci i ni te oameni veseli?...

În vara anului 1956 am fost recrutat în rândurile armatei sovietice i dus la strânsul roadei de cereale în Kazahstan. Era nevoie cel pu in de o lun pentru a c ra la elevator gr mezile imense de grâu. Dar dup ce am lucrat vreo 10 zile au început ploile. Mii de tone de grâu sub cerul liber au început a fumega.

a au i putrezit acolo. Mai târziu am în eles c anume o asemenea „atitudine gospod reasc ”, speci c pentru URSS a i accelerat destr marea imperiului. O singur fapt bun mi-a r mas în memorie de pe vremea serviciului militar: sus inerea colocviului de alpinist al URSS dup ce am urcat pe vârful muntelui caucazian Zicara, la 4 km deasupra nivelului m rii.


- Ast zi oli nenii tr iesc cu alte principii: „principalul nu e limba, dar ceea ce pui pe limb ”, „era bine când românii plecaser , iar ru ii înc nu veniser ” etc. Puterea sovietic , ar tând cum se „gospod re te” (cu furturi, mituiri, be ii i sudalme), i-a f cut pe to i de-o potriv de s raci economic i spiritual. Mul i

s-au împr tiat în lumea larg , l sând în voia sor ii gospod riile, p rin ii, copiii. În mahalaua mea casele p site acum se aseam mult cu cele din regiunile ruse ti Omsk, Sverdlovsk, Rostov etc.

Unii oli neni, mai ales fo tii comuni ti, care ajunsese în vârful piramidei puterii, pân în prezent deplâng timpurile „magni ce” i se indigneaz de vre-murile la care am ajuns, f îns a preciza i cauzele adev rate ale schimb ri-lor. Or, toate nevoile i problemele noastre de la comuni ti se trag. Anume ei, prin mecherii i am geli s-au transformat în milionari i miliardari cu pensii de mii de lei, pe când fo tii colhoznici i muncitori primesc doar 500-700 de lei. În prezent m leag de satul meu natal doar amintirile din copil rie i unii cons teni cinsti i i cura i la su et, care au supravie uit tuturor relelor i n-au pierdut sim ul gospod resc, al culturii i comport rii etice române ti.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, numele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita

178


neap rat aceast onoare?- În primul rând, academicianul i savantul Vasile Micu, c ruia, dup mine,

ar bine s i se instaleze un monument în centrul satului Oli cani. S vad toat lumea cum trebuie de tr it o via i s se înve e de la el i genera iile urm toare. Cu acest om de tiin , academician vestit în toat lumea, m întâl-nesc mai des decât cu al i oli neni poate i din cauza c în su etul lui zace un spirit nobil de poet, cu o re artistic i autenticitate deosebit .

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Am fost un elev i un student silitor.

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- S e sincer, cu atitudine curat fa de om, natur , societate, religie etc.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Niciodat , chiar i când eram ef de catedr , n-am considerat c am calit i

de lider. Pur i simplu lucram, indc îmi pl cea s -mi v d roadele muncii.

10. Cine i când putea s V ajute s dezvolta i aceste calit i?- Dac nu m-au interesat, nici de ajutor nu am avut nevoie.

11. Cum i de ce a i preferat pictura i pedagogia?- Cele mai multe n zdr nii în copil rie le înf ptuiam în timpul cald al

anului. Dar nu aveam astâmp r nici iarna. Cuptorul casei ne primea pe to i ai no tri, ne învelea cu c ldur i ne înzestra cu energie. Anume acolo, pe cup-torul casei am prins gustul celor trei direc ii de activitate creatoare pe viitor: arta decorativ monumental , pictura i tiin a pedagogic . Aceasta din urm e legat de o întâmplare ie it din comun, pe care n-o pot explica nici în prezent. Eram bolnav de cori, cu o febr de peste 40o. Deasupra mea vegheau mama i surorile. Aiuream. Observând c sunt într-o stare de duc , una din surori

a adus o lumânare. Dup ce au aprins-o, imediat am început s deslu esc în spa iu cum, deasupra mea, parc pluteau în jos ni te pachete de hârtie aidoma celor de azi pe care le cump r din magazin. De unde? Era imposibil s existe

a ceva pe vremea ceea, mai ales la ar . A fost de ajuns s m ating de ele, apuc cu degetele mâinii drepte un pachet gros, c imediat am început s m

simt mai u or, s -mi scad temperatura.În prezent, de câte ori cump r, v d sau am tangen cu astfel de pachete,

mi-aduc aminte de acel caz. Când afar viscolea i zilele de duminic erau mai lungi, iar mama era

dus la biseric , noi ne mângâiam su etele cu desenarea celor v zute în

179


realitatea satului i prin aplica ii. Principalul consta de a g si mai întâi hârtie, iar mai apoi creion, pentru a reda contururi de case, pomi, garduri de piatr , por i, oameni, animale etc. – într-un cuvânt, tot ce inea de via a din gospod riile oamenilor. La astfel de opere se lucra zile i s pt mâni întregi, împlinindu-se tot golul peretelui. Mama ne l sa în pace, bucuroas

ne-am g sit ocupa ie. Sau alt îndeletnicire. Din hainele vechi de pe cuptor imitam clasa colii

cu rânduri de b nci, dup care st teau ni te p pu i, înjghebate tot din terfe. În clas se ivea profesorul (adic eu), care tia cum i ce s fac . Sora mea venea i le punea injec ii la elevi (mai târziu a devenit medic). Eu fac i azi acela i

lucru – predau, a ându-m deja la vârsta a treia, cu un stagiu în pedagogie de peste 50 de ani.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi maestrul Ion Daghi?- Dup absolvirea Academiei de Arte Plastice i Design din Harcov,

Ucraina, o parte din lucrarea mea de licen a fost procurat de Uniunea Arhitec ilor din or. Harcov. i indc eram socotit unul dintre cei mai buni, mi s-a propus loc de munc în Moscova, unde avusem i o practic de trei luni. Dup ce am refuzat, mi s-a propus ora ul Kiev. În ambele cazuri eram asigurat cu apartament pentru familie. Dar eu vroiam s m întorc neap rat în Moldova. Dorin a mi-a fost satisf cut . Aici, la Ministerul Culturii, auzind

familia mea ar avea nevoie de apartament, tovar ul Iosif Lempert mi-a spuns scurt i clar: „tî na , tî podojdio i”. i am a teptat într-un subsol, cu

copii mici, 7 ani. Am avut noroc de o c torie reu it , bazat pe dragoste, libertate, în elegere i iubire de tensiune înalt c , altfel, nu se tie ce se alegea din familia i c snicia noastr .

Acum câteva decenii am f cut primele încerc ri de a reda ideea eminesci-an în pictur . Dar primele lucr ri „Valul vie ii” i „Apeiron”, prezentate la o comisie de exper i pentru a acceptate pentru expozi ie, au fost respinse, autorul ind etichetat drept „abstrac ionist”.

Mai târziu, pictorul Gheorghe Jancov a încercat s m încurajeze, spunându-mi s nu iau în seam atitudinea comisiei, indc picturile sunt interesante i pot avea viitor. Dup destr marea puterii sovietice lucrarea „Valul vie ii” a fost achizi ionat de Muzeul de Stat de Arte Plastice, iar „Apeiron” se p streaz într-o colec ie privat . Dar cazul acesta stopase într-un fel ideile mele eminesciene i abia peste 20 de ani am revenit serios la expunerea propriilor mele tr iri spirituale. Astfel, în numai 10 ani am terminat un ciclu întreg din 39 de opere închinate Luceaf rului poeziei române ti – Mihai Eminescu.

Toate ac iunile i capacit ile mele materiale i spirituale au fost îndreptate

180


spre a m manifesta cu succes în trei direc ii: pictura de evalet, arta decorativ monumental i pedagogia. În ecare din aceste direc ii am bucurat societa-

tea cu opere apreciabile. În pictura de evalet am creat un ciclu de opere sub genericul „Eminesciana plastic ”, lucr ri care, prin intermediul expozi i-ilor i albumurilor editate au devenit cunoscute i peste hotare.

În arta monumental cea mai vestit oper pe plan intern i extern se consider pictura parie-tal efectuat pe cei patru pere i din Sala Biosferei a Muzeului de Etnogra e i Istorie Natural .

În activitatea peda-gogic cea mai reu it lucrare poate conside-

rat „Compozi ia decorativ-frontal ”, de care se folosesc to i pedagogii care predau compozi ia decorativ .

Peste tot unde am tr it i am activat au r mas amprentele ac iunii mele. În coala Republican de Arte Plastice (în prezent Colegiul „Alexandru Pl -

deal ”) se a un desen de studiu „Figur de b rbat cu ziar” din anul 1958, care este g zduit printre alte lucr ri metodice ale acestei institu ii. În vestibulul Universit ii de Arte Plastice i Design din or. Harcov este montat o lucrare de studiu „Ornament ucrainean”, executat în tehnica mozaicului bizantin, iar în biblioteca institu iei se pot g si i lucr ri teoretice ale mele. În biblioteca Universit ii Pedagogice de Stat „Ion Creang ”, precum i la Universitatea Tehnic de Stat din Moldova stau la dispozi ia studen ilor diverse edi ii te-oretice, albumuri, manuale i metodici cu reproduceri de pe lucr ri practice ale studen ilor.

Modestele rezultate ob inute în cele trei direc ii de activitate creatoare nu le-a putut atinge f o baz de sprijin precum este familia.

13. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale i a istoriei R.Moldova. Cine crede i c ar

181


putea i ar trebui s pun punct în aceste dispute?- Întrebarea mi-a amintit de puterea sovietic , de du manul cel mai peri-

culos al culturii noastre na ionale, care timp de 200 de ani a tot tocit accesul la tezaurul de aur al spiritului românesc. Eu, de exemplu, abia la vârsta de 16 ani am a at despre Eminescu, procurând clandestin de la un evreu o carte de poezii de-ale poetului, editat în România. Sau alt exemplu: într-un manual de limba român pentru cl.a V-a era expus un fragment dintr-o poezie a lui Vasile Alecsandri: „Din v zduh cumplita iarn cerne norii de om t*,/ Lungi troiene

toare adunate-n cer gr mad ”. Lâng cuvântul „om t” st tea o stelu , iar mai jos, la subsol, în dreptul stelu ei – explica ia: s nu crede i, dragi copii,

Vasile Alecsandri n-a fost în stare s rimeze dou rânduri. Dar cuvântul „z pad ” a fost scos din text ca ind un cuvânt burghez(!). Din p cate, pân în prezent în R.Moldova mai sunt la conducere r ele totalitarismului. Anume acestea f ceau i fac politica lor antina ional de carierism i îmbog ire pe seama popula iei prostite i am gite.

Ace ti politicieni i guvernan i timp de 20 de ani nu pot (sau nu vor, din anumite interese) r spunde la o întrebare simpl : ce limb vorbim i care este istoria noastr ? Cu toate c Academia de tiin e, mai mul i savan i de talie interna ional , inclusiv i din Rusia au declarat: basarabenii vorbesc limba român i Basarabia face parte din spa iul românesc. Totul depinde de Guvern.

14. Care sunt principiile de via ale dlui Ion Daghi, peste care nu se

poate trece în nici un caz? - Eu sunt de p rerea c cel mai josnic ce poate pentru un om este s te

mândre ti cu laude nemeritate i s i tr dezi prietenii, rudele, patria...De câte ori m întâlnesc pe str zile Chi in ului cu un oli nean, care acum

vre-o dou decenii i ceva era mare ef în republic , de atâtea ori ridic acelea i întreb ri dureroase despre starea noastr în care ne-au împins ru ii, cu puterea lor sovietic i comunist . i de ecare dat ne desp im, r mânând pe pozi ii contrar opuse. Dânsul nu vrea s vad i s în eleag ni te lucruri evidente, de parc ru ii i-au uns i min ile cu miere arti cial ...

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Cu regret men ionez c am avut i un cons tean, care a tr dat prietenia

cea mai scump , în ripat înc în copil rie. Atâtea planuri f ceam de viitor, atâta speran puneam în prietenie i când colo - banul, carierismul i su etul de comunist al prietenului meu a spulberat tot ce era mai sfânt i frumos între noi. Iar dup ce a mai dobândit i ni te distinc ii de stat nemeritate s-au r cit i ultimele contacte care se mai prelungeau între noi. Tr darea e i mai dureroas când vine din partea unui prieten vechi, care te cunoa te din toate punctele

182


de vedere. Totu i, acesta mai târziu a fost exclus din PCUS i din rândurile Uniunii Arti tilor Plastici.

Îmi pare r u nu numai de fostul prieten, dar i de mul i oli neni a c ror con tiin na ional , începând cu 1947, s-a deformat a a de tare, încât nu- i mai vine a crede c ace tea sunt urma ii r ze ilor de pe vremuri, oameni gospodari de înalt cultur româneasc , de la care înv am lucruri bune.

16. A i avut în via momente de care nu V place s V aminti i?- Da.

17. A i f cut în via i politic ?- În m sura în care ecare cet ean trebuie s participe la via a politic a rii

sale. Când dup destr marea URSS la putere au venit aceia i comuni ti, ei se temeau ca nu cumva s se eviden ieze oameni cu o alt viziune, alt atitudine, mai democrat , cu perspectiv . Astfel a intrat în mod opinia c lumea simpl , dar i uniunile de crea ie, institu iile de cultur i înv mânt nu trebuie s „se amestece în politic ”. Dar cum poate s participe con tient la alegeri un om apolitic i cum ar putea politica statului s se renoveze i s e în permanent evoluare, dac majoritatea cet enilor vor r mâne în afara procesului politic?

18. Ce aprecia i i ce nu V place în politica moldoveneasc din ultimul

deceniu?- Timp de 20 de ani nu mi-a pl cut politica dus de guvernan i, care au di-

rijat-o spre aceea ca membrii Uniunii Arti tilor Plastici s transforme limbajul plastic de exprimare într-un joc de forme i culori ce nu spun nimic. Pe timpul pre edintelui-interimar Mihai Ghimpu politica pozitiv i curat a început

se învioreze, îns , for ele negre au reu it de data aceasta s i fac treaba. 19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “acas ”:

acolo sau în satul de ba tin ?- Ast zi Oli cani nu mai este acel sat românesc, cu o majoritate în eleapt

de oameni, ce vorbeau o limb mustoas i frumoas . Vin în sat doar la mor-mintele p rin ilor i ale rudelor, cu diferite alte ocazii legate de rude.

20. Ce V mai leag de satul natal?- Amintirile... Cele mai frumoase amintiri din copil rie i despre familia

noastr din acea perioad . i mormintele p rin ilor, buneilor, altor rude. Oli nenii de azi produc asupra mea, câte odat , impresia unui roi de al-

bine care nu tiu cine le-a luat mierea i pân în prezent nu- i pot g si locul, umblând buim ci i de parc nu tiu încotro s apuce – cu comuni tii sau cu

183


democra ii, cu cultura noastr na ional româneasc format de mii de ani, sau cu cea a cotropitorilor care se fac pe p mânturile noastre mari i tari de vreo 200 de ani.

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - În primul rând, academicianul, savantul i... poetul Vasile Micu.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Daghi?

- Când înv am la Harcov m îndr gostisem de o ucraineanc . Deseori ne întâlneam în familia ei. Odat , la o cin , tat l ei m întreb : „În ce limb o

vorbeasc copiii vo tri?”. Prins prin surprindere, am trântit-o f s m gândesc: în rus . Dup acest r spuns p rin ii fetei au socotit c nu mai au ce vorbi cu mine. Lec ia mi-a fost de înv tur .

Într-o sear , o student cunoscut m întreb dac nu doresc s fac cuno -tin cu o p mânteanc din Moldova. Aceasta era Tamara Sclifos, student la anul I. A urmat aproape un an de întâlniri frecvente, cu emo ii frumoase, neîn elegeri i probleme. Eu lucram deja asupra temei de licen , iar ea abia începuse studiile. Eu trebuia s revin în Basarabia, iar ea mai avea de înv at 4 ani la Harcov.

Toate problemele s-au rezolvat pe nea teptate, când s-a depistat c Tamara are talentul de a desena. Peste un an dânsa era deja student la anul II a colii Republicane de Arte Plastice din or. Chi in u, pe care o absolve te cu diplom ro ie. În 1967 tinerii au f cut cuno tin cu p rin ii. Casa de la Glodeni, unde se n scuser apte copii, era micu i avea doar dou camere. Una a fost eli-berat pentru tinerii însur ei, iar în cealalt au înc put p rin ii i cei ase copii.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- În înv mânt i arta plastic .

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Dup ce am ie it la pensie, realizez prima i mult râvnita mea dorin de

a merge cu expozi ii în adev rata mea ar în care m-am n scut – România. Timp de doi ani expozi ia operelor mele sub genericul „Eminesciana plas-tic ” s-a transformat în una ambulant , c torind de la un ora la altul. A fost vizitat nu numai de sute de b tina i, dar i de diverse delega ii str ine, turi ti, c tori i doritori de valori artistice. Achizi ionarea multor lucr ri de proprietari i colec ionari, pentru institu ii de stat i colec ii private, mi-a îmbun it considerabil starea material în familie. Am început s privesc cu al i ochi lumea, dar i ea - la activit ile mele de crea ie. Cu timpul, lucr rile

184


din „Eminescian ” au devenit îndoit mai scumpe, dar i mai întrebate. Atunci când nu creez, lucrez cu pl cere la vil .

25. Cine-i omul care V cunoa te cel mai bine?- Fo tii mei prieteni care m cuno teau din copil rie, precum i so ia.

26. În casa familiei Daghi care bucate i b uturi sunt cele preferare?- Centrul aten iei familiei noastre s-a mutat la vil , cu p mântul i plantele

ei, cu aerul proasp t i cântecul p rilor. Radical s-au schimbat i bucatele puse pe mas , mai cu seam b uturile. Nu se mai consum vinurile de maga-zin i votca, ci se prefer vinurile de bordei i uica de leac – „Daghistamin”, preparat dup o re et nou , autentic , creat în condi ii individuale.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Dup ce am creat câteva lucr ri monumentale apreciate, de la Uzina „Me-

zon”, la Uniunea Arti tilor Plastici a venit o comand exact pentru spiritul meu cosmic de pictur parietal . Peste dou s pt mâni schi a era deja înt rit de reprezentan ii acestei întreprinderi. R mânea un singur „ eac” – s e con rmat i de comisia de speciali ti de la Fondul plastic al Uniunii Arti tilor Plastici.

Îns pictorul principal al acestei organiza ii, un comunist din Transnistria, a vrut singur s pun mâna pe aceast comand . Dar nu orice gra cian e capabil s creeze art monumental . De ecare dat când î i propunea schi a, conducerea „Mezon”-ului întreba de prima schi , dorit de ei s-o vad realizat . Pân la urm toat istoria aceasta s-a terminat exact ca proverbul rusesc: „I sam ne gam, i drugomu ne dam”.

Acesta i alte evenimente de acest fel au afectat dureros activitatea mea, au frânat pe un timp avântul de a m manifesta din plin în aceast direc ie. Astfel m-am dedicat mai mult pedagogiei. Am început cu prefacerea programelor de studiu. Pe vremea ceea veneau de la Moscova i era foarte anevoios i greu s schimbi ceva în ele din cauza interzicerilor, cu toate c erau arhiprost alc tuite din punct de vedere metodic i tiin c. Am fost nevoit s „trag o fug pân la Moscova” i s -i conving pe reprezentan ii Cabinetului Metodic s mute temele coloristicii de la ultimii la primii ani de studii. i tot a a am alergat nu o dat la Moscova, pân când am izbutit s alc tuiesc ni te programe locale. Cu încetul m-am adâncit în tiin a didactic , elaborând teoria pred rii limbajului plastic de exprimare.

Trebuie s men ionez c cele mai mari probleme ap reau nu la centru, unde chiar Constantin Rojdestvenski, de la Academia de Arte Plastice din or. Leningrad dase und verde proiectelor chi in uiene. Cea mai neghioab piedic exista la Chi in u, în coala Republican de Arte Plastice, în care un

185


ef de studii, mediocru, nu în elegea lucrurile i interzicea orice schimbare în programele ruse ti, repro ându-mi: vrei s spui c noi suntem mai de tep i decât Papa de la Roma?

În 1979 pe lâng facultatea de matematic a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creang ” se creeaz o catedr de gra c i desen liniar. Viitorul ef al acestei catedre, Ion T bur , î i aduce aminte de inten iile lui Daghi de a preda arta decorativ la alt nivel i îl invit s participe la primirea abiturien ilor, dar i la elaborarea unui sistem metodic de predare a bazelor artei decorative pentru

toate orele rezervate lucr rilor practice ale studen ilor. Astfel, începând cu anul 1980 ia na tere o nou direc ie în activitatea mea de crea ie – implementarea teoriei tiin ce de predare a limbajului plastic. Cu timpul Daghi este con-siderat unul din cei mai buni profesori ai Facult ii de gra c i desen liniar.

Programele i lucr rile metodice elaborate de mine la aceast facultate s-au spândit în toat republica i peste hotarele ei. În baza acestor activit i s-a

în ripat teza de doctor în pedagogie, pe care în 1990 am sus inut-o la Institutul de Cercet ri tiin ce în domeniul Pedagogiei de pe lâng Academia de ti-in e Pedagogice a URSS. La serata de serbare a evenimentului ni te rusoaice mi-au repro at: vede i cum sunte i voi, moldovenii, acolo striga i „cemodan, vogzal, Rossia”, dar s v sus ine i titlurile tiin ce tot în Rusia veni i. Le-am r spuns c mi-ar fost mult mai u or s sus in teza la Bucure ti sau Paris, decât într-o limb absolut str in naturii latine ti i ca gândire, i ca exprimare. Dar sistemul sovietic nu ne-a l sat vre-o alternativ , legându-ne în toate de Rusia pentru mul i ani înainte.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca s corespund standardelor de integrare în UE?

- Dac popula ia Basarabiei dore te cu bun seam intrarea în UE, atunci trebuie s se gândeasc bine la apendicele transnistrean, care înc mult timp va provoca mari dureri de cap, dac va întârzia opera ia chirurgical . Cu in-trarea Basarabiei în comunitatea european s-ar schimba spre bine i structura sistemului social-economic, prin urmare i nivelul de trai al popula iei, mai ales al genera iei tinere.


- Eu cred c Transnistria mai degrab se va uni cu Ucraina decât cu Basarabia. S -i punem pe transnistreni cu sila s ne iubeasc i s se al -ture nou , precum ru ii au procedat cu cecenii – e o inep ie. Cu mult mai obiectiv se reliefeaz posibilitatea de a ne în elege cu Ucraina prin ONU

ne întoarc p mânturile noastre istorice de la sud i nord în schimbul

186


Transnistriei i Basarabia s revin în hotarele ei milenare. Imperiul sovietic credea c prin politica pe care o f ceau ru ii prin lozinci

i panouri va dobândi fr ia i prietenia lor cu popoarele subjugate. Ce s-a întâmplat în realitate i care au fost consecin ele acestei „politici de dragoste” ne-am convins.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, cons tenilor i tuturor cititorilor no tri din regiunea Orhei?

- În încheiere vreau s precizez: m mândresc c sunt originar din jude ul Orhei, pe care îl consider cel mai devotat intereselor noastre na ionale, inima care se mai bate în tact românesc în R. Moldova.

Iar cons tenilor mei le doresc unire întru rezolvarea problemelor arz toare ce stau în fa a lor, dezb ierare de vr jbirea comunist , prietenie i dragoste reciproc între oli neni, speran e într-un viitor onest i reînvierea pulsului vioi de via al satului Oli cani.

Le urez la to i românii moldoveni din centrul republicii s tate i împli-nirea fericit a tuturor viselor.

23 septembrie 2011

187


Vreau s ajung timpurile când i Moldova va avea un laureat

al Premiului NobelAcademicianul Gheorghe Duca, pre edintele Academiei de tiin e a Moldovei s-a n scut la 29

februarie 1952. A absolvit cu excelen coala medie, apoi Facultatea de chimie a Universit ii de Stat din Moldova. Doctorantura a f cut-o tot la USM, catedra Chimie zic . În 1979 sus ine teza de doc-tor, iar peste 10 ani – cea de doctor habilitat în tiin e chimice. Din 1990 – profesor la Universitatea de Stat din Moldova. La 40 de ani este ales membru-corespondent, iar în 2000 – membru titular al Academiei de tiin e a Moldovei. Autor al 54 de monogra i i manuale, 96 de brevete, 428 de articole tiin ce i rezumate în domeniile chimiei zice, chimiei ecologice i tehnologiei chimice. Al turi de

cea tiin c , desf oar o vast activitate managerial i editorial .Conduc tor de programe de stat i consultant în mai multe proiecte interna ionale. Pre edinte al

Comitetului Republican pentru Decernarea Premiilor pentru Tineret în Domeniul tiin ei i Tehni-cii, al Consiliului tiin c Specializat pentru Con rmarea Titlului de Doctor în tiin e, pre edinte de Onoare al Asocia iei de Cercetare i Dezvoltare din Moldova. În perioada 1998-2001 a exercitat func ia de pre edinte al Comisiei pentru Cultur , tiin , Înv mânt i Mijloace de Informare în Mas a Parlamentului RM.

Urm torii patru ani Gheorghe Duca este Ministru al Ecologiei, Construc iilor i Dezvolt rii Teri-toriului din Moldova, iar din 2004 pân în prezent - Pre edinte al Academiei de tiin e a Moldovei.

A preg tit 12 doctori în tiin e chimice. Rar personalitate din Republica Moldova care s adunat în palmaresul s u atâtea distinc ii

câte le are dl Gheorghe Duca. La 31 de ani devine Laureat al Premiului Republican pentru Tineret în Domeniul tiin ei i Tehnicii din Moldova, apoi i al Premiului de Stat pentru tiin , Tehnic i Produc ie. Este „Om emerit în tiin ” i „Om emerit în inven ii în domeniul ecologiei”, membru al mai multor academii din Rusia i rile din Europa i Doctor Honoris Causa al mai multor universit i din R.Moldova i de peste hotare. Cavaler al Ordinului pentru Inven ii al Regatului Belgiei, al “Crucii de Comandor al Ordinului de Onoare“, Polonia, Ordinului Meritul Cultural al României, al altor distinc ii prestigioase. A participat la elaborarea unui ir întreg de acte normative, inclusiv Codul cu privire la tiin i inovare al Republicii Moldova, Legea cu privire la parcurile tiin co-tehnologice i incubatoarele de inovare, mai multor programe i strategii na ionale de dezvoltare.

188


1. Dle Gheorghe Duca! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Când m a am la stagiere în Italia, la Universitatea „La Sapienzza”

în anii 1988-1992, gândind despre „acas ” subîn elegeam Moldova toat . Revenind în patrie, meditând despre „acas ”, gândul îmi zboar la ba tina

rin ilor mei: satul Cuiz uca i ora ul Sângerei. Este i resc pentru noi, cei care ne-am stabilit cu traiul la Chi in u, ca no iunea de „acas ” s e rul invizibil, ce ne leag cu ba tina str mo ilor.

2. Cine V-a predat primele lec ii, care V-au marcat caracterul i viitorul?

- Consider c din acest punct de vedere am doi dasc li principali. Unul a fost înv torul emerit, tat l meu, Grigore Duca, care s-a n scut i a copil rit în pitorescul sat Cuiz uca. Gra ie lui am devenit zico-chimist i ecologist. Al doilea dasc l, de care am avut parte i îmi amintesc cu

o deosebit c ldur , a fost bunelul Andrei âbârn , tat l mamei. El m-a înv at s u om.

3. Ce ti i despre rudele i buneii Dumneavoastr , locul i rolul lor în via a satului Cuiz uca?

- Vreau s spun c de Cuiz uca m leag cele mai frumoase amintiri din copil rie, din simplul motiv, c tot timpul cât am fost elev, cel pu in o lun din vacan a de var o petreceam în aceast localitate pitoreasc .Apoi veneam încoace i la majoritatea s rb torilor. Buneii, fra ii lui tata i alte rude au fost oameni gospodari. Pentru aceste calit i, buneii i copiii lor au gustat din plin amarul pribegiei în perioada deport rii lor din 1949 pân în 1956.

Au fost întotdeauna stima i pentru cumsec denie, spirit întreprinz tor – într-un cuvânt, erau frunta i recunoscu i în sat.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa buneilor?- Îmi pl cea mult s m joc cu veri orii i veri oarele pe cuptor, în fami-

lia unchiului Iona Duca – fratele tatei, care locuia într-o cocioab – unica dintre imobilele i acareturile buneilor, ce le-a fost restituit cu mare greu la întoarcere din deportare. Toate celelalte case ale lui i acareturile dup ce au fost da i afar i deporta i, au fost con scate ilegal i transmise gratuit colhozului din localitate. in s men ionez, c nici pân ast zi imobilele sau contravaloarea lor nu au fost restituite mo tenitorilor.

Îmi pl cea mult s hoin rim împreun prin împrejurimile localit ii, unde erau numai livezi, vii, holde m noase, p uni pentru vite, crânguri i petice de p dure. Localitatea i împrejurimile erau ca o gur de rai.

189


5. Cum aprecia i schimb rile care au avut loc la Cuiz uca în ulti-mele dou decenii?

- Promovarea democratiz rii e lucru mare, dar, cu regret, celelalte dome-nii, inclusiv infrastructura, cultura p mântului i alte sfere social-culturale i economice au degradat catastrofal. Dac se mai închide i gimnaziul, mi

se pare c satul este sortit pieirii. i nu tiu cine se va mai duce în viitor la mormintele str mo ilor.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii, numele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Dup mine, sunt mai multe personalit i care merit s le e înve nicit memoria, prin acordarea numelui lor gimnaziului, bibliotecii, unor str zi din aceast localitate. Eu m-a opri la dou . E vorba de academicianul Mi-hail Lupa cu, savant notoriu în agricultur , i de tat l meu, Grigore Duca, înv tor emerit, fost ef al Direc iei de Înv mânt din raionul Sângerei.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Referitor la disiden i pe când înv am noi, acestea sunt n scociri con-

temporane. To i elevii i studen ii, de regul , f ceau carte, cei mai dota i deveneau i lideri ai organiza iei de tineret, în activit ile extra colare sau cercetare. Eu, bun oar , am absolvit coala medie cu medalia de aur, dar pe lâng carte eram lider neformal printre elevi, f ceam sport, activitate artistic , participam la olimpiade colare i pe merit ocupam locuri de frunte (am ajuns chiar i la olimpiade unionale). La facultate am fost lider comsomolist, dar i am nisat studiile cu men iune, fapt pentru care mi s-a propus s continui cariera de profesor la catedr .


- Trebuie s e un bun profesionist în ceea ce face, s m în eleag ce vreau eu s fac, s se consacre pe deplin lucrului.

9. Considera i c V-a i realizat în via ?- Consider c sunt un om împlinit. Tot ce am realizat este rezultatul

muncii mele zi de zi, dar i a sus inerii colegilor, care mi-au fost în preajm .

10. Cine i cum V-a ajutat s V atinge i scopurile?- Munca cotidian , cultivat cu perseveren de mama mea, Nina âbâr-, înv toare, de tat l meu, de profesorul Alexei Sâciov, de colegii care

190


m-au în eles i dac unii nu m-au ajutat, cel pu in am avut noroc c nu mi-au pus piedici. i mai am o zical de care m-am c uzit toat via a: decât s stai degeaba, mai bine s lucrezi degeaba.

11. Ce V mai leag de satul Cuiz uca? - Mai am rude, inclusiv e viu mezinul bunelului - un frate de-al tatei.

Mai vizitez mormintele str mo ilor cu câte o oare, dau câte o rait pe rile, ce ne mai p streaz urmele, pe unde am copil rit.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi academicianul Gheorghe Duca?

- Am fondat o coal academic cu peste 20 de doctori i doctoranzi, care studiaz chimia ecolo-gic i m mândresc c domeniul de cercetare are recunoa tere inter-na ional .

Am peste o sut de brevete de inven ie, multe din ele ind im-plementate în practic .

Am scris 60 de c i, dintre care unele sunt de referin pentru studen ii de la facultate. Dup manualul meu „Chimia ecologic ” se studiaz în Moldova, România, Federa ia Rus , Italia,

Bulgaria, Kazahstan, Statele Unite ale Americii i în alte ri.

13. Ce aprecia i i ce nu V place în politica promovat de guver-nan ii din Republica Moldova de la declararea Independen ei încoace?

- Consider c prea pu in se face pentru dezvoltarea rii spre o societate bazat pe cunoa tere. Or, f cuno tin e, f educa ie, o ar e lipsit de viitor i risc s devin o colonie.

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, a istoriei Republicii Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punctul în aceste dispute?

Ascultat foarte atent de primarul capitalei, Dorin Chirtoac

191


- Lucrurile stau cu mult mai simplu. În aceste probleme trebuie s i spun cuvântul savan ii. Dealtfel, Declara ia de Independen , legisla ia lingvistic adoptat în 1989 au la baz suportul cercet torilor. Repetat în 1994 i 1996 savan ii Academiei de tiin e au pus punct disputei privind glotonimul utilizat de popula ia majoritar din Republica Moldova. Deci, la nivel literar în Moldova func ioneaz limba român , în uz curent – graiul moldovenesc cu particularit ile respective.

Referitor la istorie, in s subliniez c denumirea cursului ce urmeaz a studiat în institu iile de înv mânt, structura i num rul de ore sunt determinate de c tre Ministerul de resort. Academia de tiin e a Moldovei se expune în exclusivitate numai asupra adev rului tiin c al faptelor i fenomenelor din aceast disciplin .

15. Care sunt principiile de via ale cet eanului, savantului i omu-lui de stat Gheorghe Duca, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Profesionalismul, perseveren a, cumsec denia, bun voin a, prietenia sincer , spiritul de echip , devotamentul corporativ, sim ul responsabilit ii, concilierea rezonabil în aplanarea con ictelor.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Prietenii nu m-au tr dat niciodat (de obicei, ei sunt pu ini), cât pri-

ve te colegii – s-a întâmplat, dar eu nu le port pic . Sunt un om iert tor, cum m-a înv at i bunelul.


- Nu, deoarece am depus eforturi întotdeauna s u corect cu mine însumi, dar i cu cei din jur.

18. A i f cut în via i politic ?- Da. De exemplu, pentru a promova Legea Academiei de tiin e, care de

o bun bucat de timp se pr fuia prin sertarele Parlamentului, am acceptat u ales deputat, iar colegii din parlament mi-au încredin at i postul de

pre edinte al Comisiei de specialitate. Fiind ministru – tot persoan public – am promovat politica Guvernului în domeniile ecologiei, construc iilor i dezvolt rii teritoriului. Devenind pre edinte al Academiei de tiin e

a Moldovei, dar i în calitate de membru al Guvernului, am f cut i fac politic de stat în domeniile cercet rii, dezvolt rii i inov rii.

19. Ce dorin neîmplinit ave i?

192


- Vreau s ajung timpurile, când i Moldova va avea un reprezentant al u printre laurea ii Premiului Nobel, sau alte distinc ii interna ionale de

talia aceasta.

20. Cine, crede i, ar putea scoate Moldova din actuala mocirl po-litic , economic i social ?

- Corpul legiuitor i guvernan ii trebuie s demonstreze responsabilitate pentru destinele rii. Dar i ecare cet ean, la locul s u de lucru sau în afacerea sa urmeaz s dovedeasc adev rat spirit patriotic pentru aceast palm de p mânt.

21. Crede i în viitorul rii cu numele Republica Moldova?- Da, sunt optimist, c cel pu in în comunitatea european a a un stat va .

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Duca?

- Familia, adic tata i mama au fost cei care „m-au îndemnat” s -mi întemeiez o familie i n-au gre it. A a c îi pov uiesc pe to i copiii din

ara Moldovei s asculte de p rin i, c ci ei, prin intui ie, sunt mai în elep i i tiu mai bine ce trebuie s fac copiii lor. i nu dau gre niciodat .

23. În momentele grele pe cine V-a i bizuit i cine V-a ajutat cel mai mult?

- Întotdeauna am contat pe sprijinul i ajutorul familiei. Pe aceast cale aduc sincere mul umiri so iei Maria, care a fost al turi de mine i m-a acceptat a a cum sunt.

24. Cu ce se ocup membrii familiei Duca?- So ia Maria este doctor habilitat în domeniul biologiei moleculare,

pentru rezultate deosebite în cercetare a fost aleas membru-corespondent al Academiei de tiin e a Moldovei. A îmbr at cariera de profesor univer-sitar, în prezent este rector i profesor al Universit ii Academiei de tiin e a Moldovei. Am i trei copii ingenio i, care dup absolvirea facult ii, sunt pe calea a rm rii. Copiii sunt aparte, de sine st tori.

25. Cine, în opinia Dumneavoastr , V cunoa te cel mai bine?- So ia, cu care mergem bra la bra aproape 30 de ani.

26. În casa familiei Duca ce bucate i b uturi sunt preferate?- Pl cintele moldovene ti cu brânz , sarmalele cu foi de vi de vie i

193


pe tele proasp t. Din b uturi se consum whisky de calitate, coniac i vin de produc ie autohton .

27. Descrie i câteva momente cruciale din via a Dumneavoastr .- Admiterea la facultate a fost cu ghinion. Am sus inut examenele de

admitere la Universita-tea de Stat „Lomonosov” din Moscova, dar pân la urm , am revenit la Chi in u i m-am înscris la facultatea de chimie.

Un episod deosebit a fost sus inerea tezei de doctor habilitat. În loc s sus in lucrarea la Moscova, unde am i preg tit-o, gra ie neprie-tenilor, am fost îndreptat la Universitatea de Stat din Odessa. Aici lucra-rea prezentat de mine a fost prima tez sus inut la specialitatea Chimia ecologic .

28. Câ i ani, în opinia Dumneavoastr , i-ar trebui Republicii Moldova pentru a corespunde standardelor de integrare în Uniunea European ?

- Eu cred c , dac va voin politic , acest traseu real poate parcurs în vreo 4 ani. Deoarece cadrul legislativ-normativ al Republicii Moldova, începând cu 1992, se elaboreaz inând cont de baza normativ a Uniunii Europene. R mâne, ca i popula ia s con tientizeze, c integrarea trebuie

cut în ecare localitate, la ecare în curte, la locul de lucru sau în afa-cerea pe care o promoveaz .

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea dife-rendului transnistrean. Cât de real, în opinia Dumneavoastr , este acest obiectiv?

- De multe ori se vehiculeaz iluzia, ca solu ionarea depinde de Chi in u i Tiraspol. Eu, totu i, consider, c totul depinde de Moscova. Când va

voin politic , diferendul va solu ionat. Marionetele de la Tiraspol joac

Academicianul, pre edintele A M, Gheorghe Duca înmâneaz diplomele primei promo ii a absolven ilor Liceului Academiei de tiin e a Moldovei.

194


doar rolul pe care li l-au atribuit patronii.

30. Ce a i mai vrea s transmite i neap rat cititorilor CUVÂNTUL-ui din regiunea Orhei?

- Dragii mei locuitori ai mioriticului plai orheian! Cu credin a str bun în su et, cu mintea moldoveanului cea de pe urm , s ne i s to i i optimi ti în for ele proprii, c ci destinul dumneavoastr depinde, în primul rând, de ecare dintre dumneavoastr . Într-un ceas bun, a a s ne ajute Dumnezeu!

30 septembrie 2011

195


Demnitate. Libertate. Iubire de oameni. Respectarea acestor

principii î i dau sentimentul unei vie i împlinite i fericite

Dna Nadejda Brânzan s-a n scut la 29 august 1948, în ora ul Rezina. A absolvit coala medie din Rezina cu medalie de aur în 1966, iar în 1972, cu diplom ro ie – Institutul de Medicin din Chi in u. Un timp a lucrat medic-infec ionist la tefan-Vod , apoi se transfer la Rezina, unde mai întâi lucreaz medic, apoi sef de sec ie, medic-sef adjunct la Spitalul raional Rezina.

În anii 1990-1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pre-edinte de comisie parlamentar , membru al Prezidiului Parlamentului RM.

A semnat Declara ia de Independen a RM. Din 1994 lucreaz medic-infec ionist la Spitalul clinic de boli contagi-

oase „Toma Ciorb ” din Chi in u. C torit . Mam a doi copii i bunic a patru nepo i. Eminent al Ocrotirii S ii din Republica Moldova, cavaler al „Ordinului Republicii” i Medaliei „Meritul Civic”.

196


1. Dn Nadejda Brânzan! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”? - No iunea „acas ” are o semni ca ie mult mai profund decât spa iul

locativ în care locuie ti. Moldovenii, pleca i peste hotare, când doresc revin , spun c se întorc acas , adic în Moldova. No iunea „acas ”

semni c în acest caz Patria. Zeci de ani, locuind la Chi in u, plecând în satul sau ora ul în care s-a n scut i a crescut, moldoveanul zice c se duce acas . În acest caz „acas ” include sensul de ba tin , loc natal, dar, ca o parte component , i sensul de cas p rinteasc . Nu tiu dac mai exist vre-un popor la care un simplu cuvânt, „acas ”, ar avea atâtea semni ca ii.


- Eu consider c omul din na tere este înzestrat cu anumite tr turi de caracter. Drept con rmare sunt cazurile copiilor gemeni. Ace ti copii, identici la exterior, crescu i în acelea i condi ii, sunt adesea foarte diferi i. Desigur, c mediul social favorabil i cei apte ani de-acas pot modela în sens pozitiv unele tr turi de caracter.

Eu am o idiosincrozie - intoleran fa de ho ie i minciun . Mi-aduc aminte cum în copil rie cu întreaga coal munceam la cules struguri. Brigadierul i directorul ne explicau ce prejudicii am aduce noi statului i colhozului, dac ecare din noi am lua acas jum tate de c ldare de struguri. Odat eu singur am calculat i m-am convins c aceast cantitate ar fost cu adev rat mare. I-am vorbit tat lui meu despre aceasta.El a con rmat calculele mele i mi-a spus c nu trebuie s aduc nici un strugure. Veneam cu c ldarea de art . Poate de atunci nu suport ho ii.

Cât prive te viitorul, adic destinul, pare-mi-se c el este predestinat ec rui om în afara con tiin ei lui i nimic nu este o întâmplare. Po i in-

terveni dac ai o intui ie bine dezvoltat . La vârsta de vre-o 5-6 ani, sora tatei, Nastasia, care locuia la Cur turi, având o situa ie material bun , le-a propus p rin ilor mei s m dea lor. Tata a r spuns c nu are copii de dat de poman . S acceptat, eu a înv at într-o coal ruseasc , educat pe valorile unei culturi str ine. În rest, via a mea a avut o evolu ie f interven ii majore din afar .


- Din p cate prea pu in tiu despre bunici. În afar de bunicul de pe mam , Terinte Pâslaru, nu i-am cunoscut. Bunicul meu de pe tat , Toma Mu inschi, în casa c ruia am copil rit, a decedat prin 1929, atunci când tata avea 15 ani. Tat l meu, Zaharia Mu inschi, a decedat când eu aveam 15 ani. Mama

197


mea, Maria Mu inschi, a fost ica cea mai mare a lui Terinte i Fr sina Pâslaru. Bunica Fr sina, numele de fat a c reia a fost Cojocaru, era din

i. Tat l meu a absolvit gimnaziul din Rezina. Urma s fac liceul la Orhei, dar moartea p rintelui s u a f cut imposibil continuarea studiilor. Dup r zboi a absolvit coala juridic . A lucrat executor judec toresc o perioad scurt . Nu a rezistat mult. Mama îmi povestea c el plângea îm-preun cu familia care î i pierdea bunurile, vitele, sechestrate prin decizia instan ei de judecat . A lucrat i secretar la Sovietul s tesc. La scurt timp s-a îmboln vit de inim . La el se adresau locuitorii ora ului nostru cât i din sate pentru a le perfecta diferite documente pentru institu iile statului.

Mama mi-a povestit cum a fost la Rezina ziua de 28 iunie 1940, iar tata - legenda despre originea familiei noastre. Regret mult c , având posibilitate, nu am acumulat mai mult informa ie. Atunci credeam c p rin ii sunt ve nici.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Doar de la în imea mai multor decenii am apreciat c locul unde

mi-am petrecut copil ria a fost un mare dar de la Dumnezeu. Din p cate, copiii de azi sunt lipsi i de condi iile de care a bene ciat genera ia noastr .

Am avut marele noroc ca gospod ria noastr s e pe malul Nistrului, în ale c rui ape limpezi ca lacrima petreceam cu copiii din mahala toat vara.Casa p rinteasc , ca i toate casele de pe strada noastr , a avut o curte mare acoperit de troscot moale, plin de rou dimine ile. În fa a prispei cre tea o poieni de diferite ori: ig ncu e, busuioc .a. Dar o deosebit mireasm producea o oare care se deschidea doar în amurg, la apus de soare - mateola. Nu tiu dac undeva mai exist aceast oare.

Aveam o livad cu tot felul de pomi, dar nu pot uita doi peri uria i, probabil planta i de str bunii no tri. Jocurile cu copiii din mahala aveau un farmec aparte. Vara, o rud de a noastr , Valeriu Mu inschi, profesor de zic la Universitatea de Stat, venea la noi i în curte, la o mas , juca ah

cu tata. Lunar, tata, în ziua când primea pensia, ne cump ra halva proasp -, mirositoare, cum nu am mai tiut de atunci. Aveau grij de noi, copiii,

rudele care ne aduceau diferite bun i: nuci, ciocolate, lapte, pr jituri .a. Din p cate, to i ace ti oameni sunt pleca i de mai mul i ani la cele ve nice.

O amintire trist legat de casa parinteasc este p pu itul tutunului, care începea toamna i se termina pe la Cr ciun. Respiram praf de tutun, tu eam, ca la sfâr it de an s nu primim aproape nimic de la colhoz. Aceasta a fost soarta multor copii din RSSM.


198


- Este necesar de remarcat faptul c anume la Rezina a ap rut i s-a con rmat unul din primele ziare independente din republic , s pt mânalul CUVÂNTUL, care ast zi este cunoscut departe de hotarele Rezinei i ale republicii, iar numele jurnalistului Tudor Ia cenco este unul de referin în breasla ziaristic din R.Moldova. La fel i postul de televiziune ELITA, care pe an ce trece î i l rge te aria de difuzare. Multe ora e din republic doar viseaz la a a ceva.

M-a impresionat mult Biblioteca Public ”Mihai Eminescu”, care a devenit un centru cultural foarte apreciat, cu diverse activit i cum pu ine ve i g si în republic .

S-a schimbat mult aspectul Centrului de cultur . M bucur mult des-chiderea mai multor licee, inclusiv Liceul Teoretic ” tefan cel Mare.” Eu pun mare miz pe genera ia tân , cu carte.

Au ap rut multe magazine în care po i g si toate cele necesare omului.Dar, sincer vorbind, în cele dou decenii de dup proclamarea indepen-

den ei, se putea de f cut mai mult...


- Consider c ecare localitate trebuie s i cinsteasc înainta ii. De-aceea ar foarte bine dac prim riile, împreun cu intelectualitatea, ar identi ca s tenii care au ajuns personalit i marcante în diferite domenii i, în cinstea lor, ar numi str zi, coala, biblioteca, l ca ul de cultur .a.

Cu cei care sunt în via ar bine de organizat întâlniri, s e invita i la diferite manifest ri ale satului, ora ului.

În memoria celor deceda i se pot organiza parastase, comemor ri, confe-rin e la ba tin .Toate aceste activit i au i un caracter educativ. Registrul personalit ilor b tina e ar bine s se p streze la administra ia local i raional .

Ar foarte bine ca la institu iile de înv mânt din Rezina s se organi-zeze întâlniri cu fo tii profesori, al i oameni deosebi i, care au muncit cu

ruire de sine. Domnul Ion Andronic, un intelectual cu mult carte, ajuns la al 90-lea an, ar putea propaga în rândurile elevilor modul s tos de via - condi ia de baz a longevit ii. Ora ul nostru este ba tina dinastiei de muzican i Caftanat. Au fost trei fra i, care au format multe fanfare în diferite raioane. Unul din fra i a fost deportat. Casa lor a fost aproape de malul Nistrului. Unul din fra i, pare-mi-se, a decedat într-un accident cu Gheorghe Ghimpu. Au r mas copiii lor. În cinstea fra ilor Caftanat ar bine ca o fanfar s le poarte numele, s se organizeze un festival-concurs

199


al fanfarelor. Strada Lomonosov este unica ce s-a mai p strat din vechiul târg. Ar bine s se organizeze o conferin la Rezina cu participarea urma-ilor dinastiei Caftanat, iar strada Lomonosov s e numit în cinstea lor.

Numele unor asemenea personalit i cum a fost coregraful Nicolae Lupov, dup mine, trebuie înve nicite cel pu in printr-o plac comemora-tiv instalat pe fa ada Centrului de Cultur . Maestrul fotogra ei artistice Ion Grigoriev, care a xat pe pelicul frumuse ea plaiului natal, merit o plac comemorativ pe casa în care a locuit, expozi ii organizate în coli i editarea unui album cu fotogra ile cu care a mers la diferite expozi ii.

Cred c au fost i al i oameni cu merite, dar numele lor trebuie identi -cate.Numele rezinenilor deporta i de regimul comunist trebuie înve nicite. Despre ei trebuie s e scrise c i.

Unui om ca doctorul E m Tiron, cunoscut de to i locuitorii raionului pentru munca de sacri ciu i omenia sa, merit s -i e conferit post-mortem titlul de Cet ean de Onoare al ora ului.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- Nici una, nici alta. La coal am fost aproape to i anii sef de clas . La

facultate grupa mea m-a ales organizator cultural. Aveam grij s -mi duc colegii la teatru, muzee, alte activit i culturale.


- Prietenii mei sunt oameni foarte diferi i, dar dou calit i ne unesc: sinceritatea i onestitatea. Nu tolerez minciuna, invidia i ura.

9. Considera i c V-a i realizat în via ?- În linii mari, da. Am reu it ce a fost posibil pentru o femeie care a

activat cea mai mare parte a vie ii într-un regim comunist, în care nu prea te puteai realiza, dac nu erai membru de partid. Pân la 1991 nici un spital din republic nu a avut în calitate de medic- ef o femeie. Eu am fost medic–sef adjunct, deputat în primul Parlament al rii, pre edinte de comisie parlamentar , membru al Prezidiului Parlamentului. Am votat Independen a RM. Am crescut doi copii. Am prieteni devota i, care la greu au fost al turi de mine.

Ajuns la linia de ni a vie ii, r sfoind l cu l cartea anilor, mai sesc foi pe care ar fost posibil de mai scris câte ceva. Dar roata vremii,

din p cate, nu se mai întoarce.

10. Cine i cum V-a ajutat s V atingeti scopurile?

200


- Ca s u sincer , eu nu mi-am csat ni te scopuri anume pe care s le ating numaidecât. Lucrurile au evoluat de la sine. Nu am umblat cu poclon la diferi i pentru a realiza ceva important. Scopul vie ii a fost s -mi fac bine munca de medic, s -mi cresc copiii, s -i v d ferici i la casele lor.

11. V mai leag ceva de ora ul natal?- Nu cred c întrebarea este formulat corect. Eu nu m-am dezlegat

niciodat de ora ul meu. Prin codul genetic sunt legat cu osemintele str -mo ilor mei, care de multe sute de ani zac în acest p mânt, prin cimitirul, un panteon, trecând prin care parc m reîntâlnesc cu vecinii, colegii, înv torii mei pleca i la cele ve nice.

Este ora ul în care m-am n scut i am tr it 42 de ani, perioad în care m-am a rmat i realizat în profesie i via a social . Sunt legat prin rudele, prietenii i oamenii acestui ora . Acolo unde locuiesc acum, consider, c sunt cu viz temporar , determinat de anumite circumstan e. Eu urm resc tot ce se întâmpl în or. REZINA. M bucur lucrurile bune i m dor cele proaste.

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi dna Nadejda Brânzan?- Sunt mândr de mine pentru faptul c nu am ezitat, nu am stat ascun-

dup gard, dar de la începuturi m-am inclus în Mi carea de Rena tere Na ional împreun cu elitele na ionale ale timpului. Îi mul umesc lui Dumnezeu c mi-a dat al turi asemenea oameni minuna i ca Maria Brânz , Svetlana Gr jdian, Maria Vrabie, Alexandru Ceban, regretatul Petru Jem-

. Împreun am format cenaclul ”Basarabia”, prin care am inut aprins ac ra Mi rii de Eliberare Na ional . Sunt fericit când nepo ii spun c

se mândresc cu mine. Oare mai are nevoie un om de altceva?

13. Ce aprecia i i ce nu V place în politica de stat din R.Moldova din ultimul deceniu?

- O, Doamne, o întrebare mai u oar nu a i g sit? Nu-mi place politica promovat de la 1994 încoace, când Parlamentul agrocomunist, în loc s urmeze cursul pro-european împreun cu rile Baltice, a votat aderarea la CSI. Ultimul deceniu a cuprins opt ani de guvernare a unui regim co-munist odios, bazat pe fric , ur , minciun i mare ho ie, regim condus de

tre Vladimir Voronin i Marian Lupu. În aceast perioad propriet ile statului au fost acaparate de oamenii puterii, monopoli tii au pus mâna pe importurile de carne, pe te, produse petroliere .a., lucru care a contribuit la îmbog irea unui grup mic de oameni i s cirea popula iei, distrugerea produc torilor moldoveni. S cirea popula iei a generat plecarea masiv

201


a mii de moldoveni peste hotare. În felul acesta ne-am ales cu sate pusti-ite, copii p si i de p rin i, familii distruse, b trâni l sa i în voia sor ii. Moldovenii acas voteaz comuni tii, iar copiii lor fug în rile în care despre comuni ti nici nu se aude. Muncind din greu, ei trimit bani acas , contribuind la men inerea regimului comunist la putere.

Acest regim a fost i este cointeresat în emigrarea cât mai masiv a moldovenilor, c ci pleac oamenii tineri, activi, care nu sunt votan ii co-muni tilor. Lipsa lor la alegeri îi favorizeaz mult pe comuni ti. În a a fel RM a devenit cea mai s rac ar din Europa.

Revenirea la putere, în cazul unor alegeri anticipate, a comuni tilor i a Partidului Democrat ar o mare n past pe capul acestui popor. Tinerii vor fugi în continuare din Moldova. B trânii vor muri de dor i jale. rile capitaliste se vor s tura s trimit banii munci i de popoarele lor, moldo-venilor, care 20 de ani, tot voteaz partidul s ciei, or se tie c Partidul Comuni tilor se poate men ine la suprafa doar într-o ar s rac .

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, a istoriei R.Moldova. Cine, crede i, ar putea i ar trebui s pun punctul în aceste dispute?

- Disputele în problema identit ii na ionale, denumirii limbii vorbite i pred rii istoriei românilor se intensi c în preajma campaniilor electorale. Prin aceasta comuni tii î i consolideaz electoratul nostalgic, românofob i alolingv, care pe parcursul a dou decenii a a i nu s-a integrat în societatea noastr . Cap t la disputele referitor la denumirea limbii le poate pune Par-lamentul prin adoptarea unei noi Constitu ii a RM i a altei legi cu privire la limba de stat. Predarea Istoriei românilor ca obiect de studii separat va posibil când vom avea un guvern na ional, stabil, cu o personalitate

puternic în postul de ministru al educa iei, pentru care adev rul istoric ar mai important decât func ia. Pân una alta, m sura în care elevii vor cunoa te istoria na ional depinde de ecare profesor în parte. În opinia mea, majoritatea profesorilor de istorie sunt oameni de bun credin .

15.Care sunt principiile de via ale dnei Nadejda Brânzan, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Demnitate. Libertate. Iubire de oameni. Respectarea acestor principii i dau sentimentul unei vie i împlinite i fericite.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ? - Nu am fost tr dat nici odat i nici eu nu am risipit prietenii pe c -

rile vie ii.

202



- În povestea vie ii ec rui om sunt asemenea episoade. Nu fac nici eu excep ie.

18. A i f cut în via i politic .- Am fost deputat în primul Parlament (1990-1994). Am f cut parte din

cei 120 de deputa i, care ne-am dorit o alt cale pentru Republica Moldova - cea european , al turi de rile Baltice. Nu am votat aderarea la CSI.

Nu mi-am dorit carier de politician. Dup expirarea mandatului m-am întors la profesia mea de doctor. Cu certitudine pot spune c orice om, odat ind implicat în politic , pe parcursul întregii vie i va r mâne del acestui domeniu de activitate uman .

19. Ce dorin neîmplinit ave i?- Am avut trei vise: s fac facultatea de drept, s merg la Paris i s am

o cas la sol cu trei od i, o curte i un nuc în jurul c ruia s e o mas rotund , la care mi-a aduna prietenii i rudele la un clit de pl cinte i o vorb bun . Din p cate, toate cele trei vise au r mas nerealizate.

20. Cine, crede i, ar putea scoate Moldova din actuala mocirl po-litic , economic i social ?

- O poate face POPORUL, adic cet enii RM, atunci când, p trun i de responsabilitatea votului, nu se vor l sa manipula i i vor da dovad de destul discern mânt pentru a alege i transmite puterea la cei mai buni dintre noi: oameni de tep i cu carte i INTEGRITATE MORAL , capabili

schimbe în bine via a noastr . Este nevoie de schimbat în mare parte clasa politic . Dac în continuare o parte considerabil a aleg torilor vor vota trecutul, ei nu vor face altceva decât s distrug via a propriilor copii i nepo i, care vor lua drumul pribegiei. Ar un mare p cat. Este necesar

consolidarea for elor s toase din societate în sus inerea ideii de integrare european . Un rol important în aceste procese îi revine intelectualit ii, în special, din localit ile rurale.

nu m indiferen i, s ne implic m ecare i s punem um rul la prosperarea RM.

21. Crede i în viitorul rii cu numele Republica Moldova?- Republica Moldova este un col de ar for at înst inat de Patria-ma-. De dou decenii, constrân i de condi iile geopolitice, ne zbatem s

edi c m pe aceast frântur de p mânt un stat. Dar în z dar, c ci din el

203


fug oamenii cu sutele de mii. Cu siguran va sosi momentul oportun i neamul românesc se va întregi i va avea loc Unirea.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Brânzan?

- În anul 70 al secolului trecut, întâmpl tor, dar de fapt din voia Dom-nului, doi tineri, care aveau ecare în proprietate doar câte o valiz plin cu c i, s-au întâlnit, ca peste un an s joace nunta. Pe atunci ne terminam studiile i tocmai era timpul potrivit de format o familie, ca s putem mer-ge împreun la lucru. În ace ti 40 de ani de c snicie am reu it s dep im diferite situa ii, s cre tem doi copii i s ne bucur m de nepo i.

23. În momentele grele pe cine V-a i bizuit i cine V-a ajutat cel mai mult?

- În momente grele eu nu am fost niciodat singur . Al turi mi-a fost so ul Ion, surorile mele i, desigur, prietenii, fapt pentru care le mul umesc i pe aceast cale.

24. Cu ce prefera i s V ocupa i în timpul liber?- A prefera altfel de cum am posibilitate. Ne întâlnim cu prietenii,

mergem la concerte, lans ri de carte, mai citesc, scriu articole, particip la emisiuni radio când sunt invitat . Sunt membru al Consiliului parohial la Biserica “SF. Apostoli Petru i Pavel”, unde la 27 martie am organizat o slujb de pomenire a membrilor Sfatului rii care în 1918 au votat Unirea.

Vârsta pensionar este frumoas i omul poate face multe lucruri bune dac este activ i relativ s tos.

25. Cine, în opinia Dvs., V cunoa te cel mai bine?- Eu sunt ca o carte deschis i deaceea nu este greu s m cunoasc

mai mult lume. Desigur, so ul, care este permanent al turi. Cel mai bine, totu i, consider, c m cunoa te feciorul, care îmi ghice te i gândurile i în felul acesta deseori m simt dezarmat . Cred c ar mai interesant ca omul s r mân pu in enigmatic. Dar acum, dup ce cartea este citit , este târziu de a mai schimba ceva.

26. În casa familiei Brânzan care bucate i b uturi sunt preferate?- În privin a buc riei sunt o na ionalist adev rat . Prefer bucatele

tradi ionale. Mai înainte, în toat s pt mâna, f ceam pl cinte cu colega mea, doamna Vrabie. Nu este s rb toare f sarmale, r cituri, saltison. Dup cum am spus mai sus, ne întâlnim cu prietenii la noi, la o m ligu

204


cu brânz de oi, scrob, friptur de purcel, pe te cu mujdei .a. Dup cum în elege i, aceast gastronomie nu are nimic cu modul s tos de via . Acum, ajun i la o anumit vârst , ne str duim, pentru zilele obi nuite ale

pt mânii, s facem un meniu dietetic, f abuzuri. Din b uturi prefer m vinul ro u, sec, bun i în cantit i mici.

27. Descrie i câteva momente cruciale din via a Dvs.- Pe parcursul vie ii am avut diferite situa ii complicate, la care trebuia

fac fa . În acele clipe sincer credeam c momentul este crucial, iar decizia fenomenal . Ast zi, de la în imea anilor, îmi dau bine seama c prin situa ii de acest gen i chiar mult mai grele trec aproape to i oamenii. De aceea consider c momente de genul a sau a nu nu am avut. Poate doar în perioada Mi rii de Eliberare Na ional , când securitatea mereu se

a în preajma mea, trebuia s decid, ori dau aripile în jos i m retrag, ori îmi continui calea spre libertate i adev r. Am ales ultima i sunt mândr

nu am ezitat i am f cut alegerea corect .


Al turi de ica Nadejda, la o întâlnire cu deputatul poporului în Par-lamentul URSS, Dumitru Matcovschi, a urcat în scen i mama, Maria Mu inschi, cu speran în viitorul mai bun al copiilor i nepo ilor s i.

205


- Dac UE s-ar opri în dezvoltare, probabil, va nevoie de vre-o dou decenii. Dar cred c în condi iile când un milion de moldoveni vor locui în Europa, majoritatea c rora vor avea cet enia acestor ri, UE, pus în fa a faptului, ar putea accelera primirea noastr f ca ara s corespund în totul standardelor stabilite.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea dife-rendului transnistrean. Cât de real, în opinia Dvs., este acest obiectiv?

- În ultimul timp se tot vorbe te de reluarea consult rilor în formatul 5+2, întrerupte în 2006. Toat lumea în elege c cheia de întregire a Repu-blicii Moldova se a la Moscova. În to i ace ti ani Moldova nu a propus un proiect al s u de solu ionare a problemei. Nu-l are nici acum. Se poate întâmpla ca Rusia, dorind s se pun bine pe lâng Europa, în preajma alegerilor preziden iale, s propun vre-o variant nou a planului Kozak, care de fapt ar un iretlic prin care s-ar dori p strarea trupelor ruse ti pe malul stâng al Nistrului i deturnarea cursului european al R.Moldova pe mul i ani înainte.

Uni carea ambelor maluri ale Nistrului ast zi ar putea provoca nemul u-mirea unei p i a popula iei din Transnistria, deprins s pl teasc pre uri mici la gaze, servicii comunale, s aib vârsta de pensionare mai mic decât cea din statul Republica Moldova, pre uri mai mici la produse, m rfuri i servicii. Provocatori locali i cazaci se vor g si, au experien a anului 1992. Asemenea situa ie ar putea un motiv serios, invocat de Moscova în fa a occidentului, de a- i men ine trupele militare pentru „men inerea p cii” în Transnistria. Doamne fere te s se ajung la asemenea situa ie! În caz

se ajunge la alegeri pe ambele maluri ale Nistrului, rezultatele vor în favoarea for elor retrograde, ce vor deturna cursul european al Republicii Moldova pe mul i ani înainte. Eu nu cunosc ce doresc s ob in negociatorii din partea RM de la aceste întâlniri. Dup mine, ar bine, la etapa actual , insistent, cu sprijinul Uniunii Europene i al organismelor interna ionale,

se cear Moscovei s i respecte obliga iunile i s i retrag trupele i armamentul din Transnistria. Moldova s preia controlul asupra hotarului cu Ucraina. S e restabilit libera circula ie a cet enilor i a m rfurilor.

În R.Moldova s e promovate reformele i s se fac totul pentru ridi-carea nivelului de via al popula iei, încât s m atractivi pentru locuitorii din stânga Nistrului. În Europa este precedentul de integrare în Uniunea European a Ciprului.

30. Ce a i mai vrea s transmite i neap rat rezinenilor, dar i tuturor cititorilor CUVÂNTUL-ui din regiunea Orhei?

206


- Stima i cititori ai s pt mânalului CUVÂNTUL! V transmit mesajul sat nou de regretata poet Steliana Grama, plecat atât de tân la stele.Când ne cuprinde frica nu tiu cum

i însu i la itatea e o boal , supravie uim, dar nu oricum,

Ci doar p strând coloana vertebral .Eu v doresc:Ani mul i i s tate Domnul s v dea:

-i tr i cu demnitate,-i tr i în libertate,

Într-o ar cu dreptate. v bucura i de via ! p stra i focul din vatr !

Mul umesc echipei CUVÂNTUL-ui pentru ziarul profund i interesant. mân o cititoare del i sper c mult lume bun , la fel, a teapt apari ia

ec rui num r pentru a a a tiri din sate i ora e i a cunoa te noi oameni i faptele lor.

14 octombrie 2011

207


Pentru mine a fost prioritar cartea. Niciodat nu am cer it

func ii...Grigore Popovici, unul din organizatorii sportului din Republica Mol-

dova, s-a n scut la 11 septembrie 1936 la ân reni, jude ul Orhei. În anii 1956-1960 este student la Institutul Pedagogic „Ion Creang ”. În 1962-1969 a activat în calitate de specialist la Uniunea Asocia iilor i Organiza iilor Sportive, în 1968-1977 este pre edinte al Asocia iei Sportive Benevole (ASB) „Colhoznicul”, în 1977-1986 – pre edintele Asocia iei Sportive „Moldova”. A mai activat în calitate de profesor la Colegiul de Telecomunica ii, Colegiul de Cultur Fizic i Sport (1988), director general al Departamentului pen-tru Tineret i Sport, prim–viceministru la Ministerul Tineretului, Sportului i Turismului, vicepre edinte al Comitetului Na ional Olimpic (CNO). Din

1997 i pân în 2010 este secretar general al CNO al Republicii Moldova. A participat în cadrul delega iilor la Jocurile Olimpice de la Munchen - 1972, Moscova - 1980, Barcelona - 1992, Lillehammer - 1994, Atlanta – 1996, Nogano - 1998, Sidney - 2000, Sait-Lake-City - 2002, Atena - 2004, Torino - 2006. Distins cu Medalia „Pentru valori carea p mânturilor de elin ”, Ordenul „Insigna de Onoare”, „Ordenul Republicii”, Medalia „Meritul Civic”. De ine titlurile de Maestru al Sportului din 1964, Antrenor Emerit al RSSM din 1977, Antrenor Emerit al URSS din 1990.

208


1. Dle Grigore Popovici, ce subîn elege i Dvs. prin no iunea „acas ”?- Toate amintirile legate de locul unde m-am n scut, unde mi-am petrecut copi-

ria, anii de coal , prietenii cu care am crescut împreun , tradi iile caracteristice satului meu natal, iubit i drag, care poart numele ce mi-a r mas în su et pentru toat via a - ân reni. De „acas ” îmi amintesc locurile unde p team vitele: Lebedina, Valea Cânipei, Coloni a, Râpa lui Balaban, Chi iga, Plaiul Popii. De câte ori m a u la ân reni, m cuprinde o dorin nebun s trec pe la ele, s

d cum s-au schimbat acele locuri întip rite în su etul meu înc din copil rie. No iunea „acas ” îmi aminte te de casa p rinteasc , acoperit cu stuf, de p rin ii mei dragi, care demult nu mai sunt în via i care s-au jert t totalmente pentru a cre te trei copii, la doi s le înal e case bune în sat, iar eu s am tot sprijinul pentru a face carte. Ea îmi mai aminte te chiar i de câinele nostru Don u, care

petrecea pân la Negureni, unde înv am în clasa a V-ea. Cu el nu m temeam plec pe întuneric la coal , o cale cam de vreo ase kilometri. No iunea „acas ” îmi aminte te i de vecinii no tri, buni gospodari, har-

nici, în elep i la vorb i destoinici la fapte. În timpul vacan ei de var , aveam pe atunci vreo 16 ani, m-am dus la cosit. Eram vreo 7 in i. Coseam pe rând, unul dup altul. În prima zi pe mine m puneau primul i din urma mea cosea mo Chiril Ciocan, care venea destul de repede, mai s ne ating c lcâiele i

goneau a a cum vroiau ei. Odat eram la groapa de siloz i aceluia i mo Chiril îi vine s ne trântim. Eu bucuros m-am apucat, dar n-am reu it s fac nicio mi care, c mo ul se culc pe spate, mi-a pus un picior în burt i m-a aruncat peste sine la vreo trei metri...

2.Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Prima lec ie de via mi-a dat-o tat l meu, David, care a r mas singur cu

ase copii în vara anului 1944. Mama a murit în evacuare în anii r zboiului. Surioara cea mai mic avea doar 6 luni i, neavând cu ce o hr ni, s-a stins din via peste dou luni. Sora cea mai mare avea 14 ani, ea ne-a îngrijit pân ce tata ne-a adus-o pe mama vitreg .

Tata nu avea coal , dar în toate cazurile proceda ca un profesor. Când avea hot rasc vreo chestiune, ne aduna i se sf tuia cu noi. Pe mama vitreg a

invitat-o la noi, din alt sat, într-o zi de Cr ciun. i când a plecat dup dânsa, tata ne-a adunat i ne-a întrebat: care e p rerea noastr despre aceast femeie? Ea avea 37 de ani. Copii nu a avut. O femeie înalt , frumoas , care ne-a pl cut dintr-o dat . Tata a plecat la Negureni i i-a spus c to i copiii vor s le i mam . Ea a acceptat. Ne-a crescut pe to i. Eram hr ni i la timp i îngriji i. Din prima zi ne-a iubit pe to i, la fel ca o mam adev rat . I-am r spuns cu acee i dragoste i cu acela i devotament. Tata era foarte bun la inim , niciodat nu înjura, nu fuma, era un om foarte muncitor. El ne spunea tuturor: eu nu am avut posibilitate s

209


înv , a a erau timpurile, dar voi s folosi i orice ocazie pentru a avea carte. Doar a ve i ajunge oameni în elep i.


- Buneii i p rin ii mei erau din acela i sat. Cei din partea tatei proveneau dintr-o familie mai s rac , în care au crescut ase copii. Bunelul i-a dat tatei un loc de cas , în sat, pe care de la vârsta de 17 ani a început s i construiasc un c min, în care noi to i am v zut lumina zilei. Rudele din partea mamei erau mai înst rite. Când tata cu mama s-au c torit, p rintele ei le-a dat 9 hectare de

mânt. Au fost oameni cinsti i, gospodari, fruntea satului, cum se spune la noi. 4. Care lucruri, evenimente, V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- S rb torile: Cr ciunul, Pa tele, Hramul satului. Înaintea s rb torilor re-

ligioase ineam un post riguros, astfel încât a teptam Cr ciunul i Pa tele cu mare ner bdare, cu evlavie. De Cr ciun a teptam clipa când tata t ia porcul i în ziua de Cr ciun, pe la patru diminea a, mama f cea deja zeama i friptura. De Pa te tata pleca la biseric s s n easc pasca, iar noi îl a teptam pe la orele 6 diminea a sp la i, îmbr ca i în haine de s rb toare. De Hramul satului, la ”Sfânta Marie”, la noi veneau neamurile din Chi cani, Negureni, Scor eni i Morozeni. De casa p rinteasc îmi amintesc covoarele vechi i ceramica mase ca mo tenire.


- Schimb rile care au avut loc în ultimii ani m întristeaz i îmi produc mari dureri su ete ti. ân reni este un sat de r ze i, cu oameni gospodari, cu case frumoase. Aici erau pe timpuri mul i tineri cu care satul se mândrea. Acum satul parc nici nu ar tr i. Foarte multe case-s pustii, au r mas numai b trânii. i dac mai sunt familii tinere, i acestea î i preg tesc copiii s plece în str in tate. Case se construiesc tot mai pu ine. Cu toate acestea, se mai g sesc tineri, care i în aceste condi ii precare, încearc s fac ceva, s investeasc în ceea ce avem mai scump - în agricultur , în glia str mo easc , s fac ceea ce au f cut buneii i p rin ii lor: s creasc pâinea cea de toate zilele.

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii, unele perso-nalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Mai întâi, primii no tri înv tori Gheorghe i Tamara Tacu, cei care i-au consacrat întreaga via educa iei mai multor genera ii de elevi, Petru C i-

, Taisia Pan lov, care i-a început activitatea pedagogic în coala din satul

210


nostru i care a f cut o carier fulminant , devenind un pedagog vestit în toat Moldova.

7. La coal i la facultate a i fost printre activi ti sau disiden i?- La coal am fost cel mai bun la activit ile sportive i unul dintre cei mai

buni sportivi din raionul Telene ti. La institut pe parcursul a patru ani eram ales mereu în comitetul comsomolist al facult ii, deoarece am fost eminent,

spundeam de sectorul academic, adic monitorizam situa ia între studen i la înv tur . Dar pentru mine prioritar a fost cartea! Am asolvit institutul cu diplom ro ie.

8. Ce V mai leag de satul natal?- Prima dragoste. Prin clasa a 7-a foarte mult îmi pl cea o coleg de clas .

Dar, ind timid din re, nu îndr zneam s m apropii de ea, s conversez. Plecat timpuriu din sat, nu am mai reu it s -i dest inui fetei mele orul dra-gostei dintâi.

9. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- În primul rând, trebuie s -mi plac ca persoan . S nu e l ud ros i s -i

pot încredin a secretele mele. S m compatibili unul fa de altul, s -l ajut i m ajute. Mai ales atunci când ai neap rat nevoie.

10. Considera i c ave i calit i de lider?- Personal nu m-am str duit s u lider. Este adev rat c oamenii cu care

am activat m-au apreciat ca pe un veritabil conduc tor. La 32 de ani am fost ales pre edinte al Asocia iei Sportive Benevole „Colhoznicul”, atunci cea mai mare organiza ie dup num rul de membri. Dup 10 ani în aceast func ie am fost promovat pre edinte al Asocia iei Sportive „Moldova”, care preg tea sportivi de performan . În 1991 am fost numit în postul de director general al Departamentului pentru Tineret i Sport unde am activat aproape un deceniu. Mai mult de zece ani am lucrat la Comitetul Na ional Olimpic. Toate acestea

fac s cred c am, totu i, calit i de lider.

11. Cine i când V-a ajutat s valori ca i aceste calit i?- Via a mi-a fost cel mai bun înv tor i pov uitor. Aceste calit i le

datorez i caracterului meu d ruit de Cel de Sus. Mi-a pl cut s muncesc. La orice sector încredin at munceam cinstit, cu mult d ruire. Oamenii din jur au observat, se vede, respectivele calit i i m-au promovat, mi-au sus inut toate ini iativele.

Totu i vreau s fac o precizare: niciodat , nici într-un fel de împrejur ri

211


nu am cer it o func ie anume precum se întâmpl acum: întotdeauna eram recomandat de al ii.

12. Cum de s-a întâmplat c a i ales sportul ca domeniu de activitate?- Fiindc sportul mi-a pl cut de mic. De aici i decizia de a-mi face studiile

la Facultatea de Educa ie Fizic a Institutului Pedagogic „Ion Creang ”.

13. Cu ce lucruri se mândre te în deosebi Grigore Popovici?- În primul rând m bucur c oriunde am activat am reu it s organizez i s

conduc colective bine inten ionate: i la ASB „Colhoznicul”, i la „Dinamo” i, ceva mai târziu, la Departamentul pentru Tineret i Sport. Am reu it cu eforturi comune s construim stadioane nu numai în ora e, dar i în unele sate, s edi c m

li sportive, s educ m sportivi de performan , care au adus i aduc glorie rii. Dar în aceea i m sur m mândresc cu familia mea unit , care mi-a în eles

întotdeauna grijile i op iunile pentru sportul na ional, de fapt unul din pu inele i netrec toarele valori cu care noi ca ar ne putem mândri la nesfâr it.

14. Dou decenii nu mai contenesc discu iile controversate în jurul denumirii limbii o ciale, istoriei Republicii Moldova. Cine crede i c ar

Delega ia sportiv a rii noastre la Ambasada R.Moldova din Beijing în timpul Jocurilor Olimpice din 2008.

212


trebui s pun punct în aceste dispute?- E adev rat c deocamdat nu vedem sfâr itul acestor ciorov ieli. For ele

antina ionale se str duie s ne abat de la adev rul istoric, s -l schimonoseasc . În parte le reu te întrucât for ele noastre na ionale sunt dispersate, antrenate în jocuri i interese de grup. Ca urmare, ele nu pot da riposta cuvenit celor ce batjocoresc limba i istoria neamului. M gândesc c în aceste momente ar putea i ar trebui s pun cap t acestor ciorov ieli savan ii abilita i în materie.

15. Care sunt principiile de via ale omului Grigore Popovici, peste care nu se poate trece în nici un caz?

- Nu pot trece peste memoria str mo ilor no tri, peste credin , omenie, cumsec denie.

16. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ? - Da, au fost asemenea cazuri în via a mea. Nu prea multe, dar au fost. Dar

în toate cazurile m-am comportat lini tit, de i mi-au provocat mari dureri su ete ti.

17. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Sigur c am avut, dar m str dui s uit de ele de nitiv. Unul din aseme-

nea momente a fost prin anii 1986-1987, perioad în care Victor Smirnov, secretarul II al cc al pcm i-a pus scopul s nimiceasc cadrele na ionale. Atunci mul i oameni din partid i din organele de stat au fost elibera i din func ii i chiar condamna i (cazul lui Vasile Vâ cu). Printre cei vâna i am nimerit i eu. Doi ani am fost sub anchet , dar neavând probe, nu au avut cum s m judece. Cu p rere de r u, informa ia ajuns la Smirnov a fost trimis de a a-zi ii mei prieteni care voiau cu orice pre s ocupe locul de pre edinte la AS „Moldova”. i i-au atins scopul.

18. A i f cut în via i politic ? - Politica mea a fost sportul i modul s tos de via . M mândresc c

am fost gospodar i la locul meu în domeniile unde am activat. Cel pu in nu am l sat ruine dup sine cum au procedat mul i din politicienii no tri. În anii 90 am avut propuneri s devin membru al unor forma iuni politice, dar am refuzat toate ofertele.

19. Ce aprecia i i ce nu V place în politica promovat de guvernan ii din Republica Moldova de la declararea Independen ei încoace?

- E cam neadecvat i contradictorie politica promovat de guvernan ii no tri, mai ales cei din ultimul timp.Unicul lucru care mi-a pl cut a fost

213


faptul c for ele democratice au reu it totu i dup opt ani de guvernare comunist s revin la putere. Dar e una s ajungi la putere i alta e s te men ii. Nu-i ajunge capul pe politicienii no tri s e uni i i s duc lucrurile la bun sfâr it!

20. Dac Cel de Sus V-ar oferi ocazia s tr i înc odat cel mai fericit

moment din via , care ar acesta? - Acesta a fost în riparea familiei noastre. Dumnezeu mi-a dat o so ie

cum mai rar întâlne ti, copii buni i nepo i ale i. Sportul a fost domeniul îndr git din copil rie. Am practicat sportul la cel mai înalt nivel, sunt ma-estru al sportului din URSS, am condus delega iile sportive ale Moldovei la mai multe competi ii de prestigiu, inclusiv Jocurile Olimpice. A mai vrea s tr iesc bucuria victoriilor ob inute la competi iile sportive.

21. Printre prietenii de familie, colegii de lucru sunt i cons teni? - Unul din colegii mei de lucru pe parcursul a mai bine de 30 de ani e con-

teanul Nicolae Ambrosi. În toate împrejur rile Nicolae s-a ar tat un prieten adev rat, care ine mult la omenie, cauza sportiv i nu numai. Un bun prieten al familiei este i Nicolae Stratulat, cu care am înv at înc din clasa I i cu care suntem prieteni de o via .

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea cuplului Popovici?

- Dragostea. Era elev în clasa a VII-a când am venit în calitate de înv tor de educa ie zic în coala ei de la Chi in u. Peste câ iva ani ne-am c torit.

23. În ce domenii activeaz copiii Dvs.? - Fiica Aurelia activeaz în calitate de consilier la o rm care se ocup

de vânzarea imobilelor. Fiul Andrei este cet ean al Canadei, activeaz în domeniul bancar.

24. Cum prefera i s V petrece i timpul liber?- Prefer s m ocup cu sportul: s particip la competi ii, e i ca spectator. În

ultimii 20 de ani mai muncesc i la vil : cultiv toate legumele i fructele care cresc în Moldova, îmi place s -mi primesc rudele i prietenii la umbra unui nuc i s -i servesc cu bucate moldovene ti. Foarte mult îmi place s citesc.

25. Cine e omul care V cunoa te cel mai bine? - So ia mea, Cornelia, care mi-a fost sprijin în toate momentele grele. M

cunosc bine, cred, i copiii mei.

214


26. În casa familiei Dvs. care bucate i b uturi sunt cele preferate? - Prefer m toate bucatele tradi ionale moldovene ti: m ligu cu tocan

i brânz de oi, salate, sarmale i r cituri. Din b uturi binevenit este vinul de cas din struguri Raindor, ecologic pur.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- M-am a rmat în calitate de organizator al sportului datorit unui prie-

ten de o via , pe nume Alexei Rusu. Lucram înv tor de educa ie zic la coala-internat din C ne ti, raionul Telene ti. La o lec ie apare pe stadion

o masin de culoare ro ie, din care coborî un b rbat bine f cut, cu gust îm-br cat i care a urm rit mersul lec iei. La încheiere s-a apropiat de mine i mi-a pus câteva întreb ri. Între altele, s-a interesat dac vin pe la Chi in u. I-am r spuns a rmativ. Atunci el mi-a dat adresa organiza iei sportive pe care o conducea, spunându-mi s intru pe la el. Între timp am plecat la armat . Revenind la vatr peste doi ani, m-am dus la Chi in u, la Alexei Rusu (c ci

a s-a prezentat dumnealui). Iar peste o s pt mân am devenit organizator la ASP „Colhoznicul”. Cu timpul, sus inut i de Alexei Rusu, am ajuns s preiau conducerea acestei asocia ii.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R. Moldova, ca s corespund standardelor de integrare în UE?

- Dup p rerea mea, R. Moldova poate deveni membr a UE în 10-15 ani, dac va avansa cu pa ii de ast zi.

29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este solu ionarea diferendului transnistrean. Cât de real este, în opinia Dvs., acest obiectiv?

- Sunt convins sut la sut c Transnistria nu va mai face parte niciodat din Republica Moldova. Transnistria e un cap de pod care nu va cedat ni-ciodat de Rusia.

30. Ce a i mai vrea s spune i neap rat cons tenilor, dar i tuturor cititorilor din regiunea Orhei?

- P mântenilor din inutul Orheiului le doresc s nu- i piard speran a în viitor, iar unora - s se trezeasc din somnul nostalgiei trecutului i s nu mai fure viitorul copiilor i nepo ilor lor. Tuturor cititorilor CUVÂNTUL-ui le doresc s tate, prosperitate i toate cele bune.

28 octombrie 2011

215


Via a este prea scurt , ca s o pierdem cu tânguieli...

Vitalie Sochirc s-a n scut la 6 decembrie 1970 în s. Peci te, raionul Rezina. A absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol (1992). Doctoratul l-a

cut la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia i, România (1995-1999). Doctor în geogra e, conferen iar universitar. În perioada 2001-2005 este eful Catedrei Geogra e Regional , ulterior Geogra e Uman , Regional i Turism, facultatea Geogra e, Universitatea de Stat din Tiraspol, din 2005

pân în prezent - conferen iar la Catedra tiin e ale Solului, Geologie i Ge-ogra e, Facultatea Biologie i Pedologie, Universitatea de Stat din Moldova. Din 2009 exercit i func ia de prodecan al facult ii.

Autor i coautor al 140 de lucr ri tiin ce, didactice i metodice, inclusiv 4 monogra i, 8 manuale i peste 30 de lucr ri metodice în domeniul geo-gra ei, demogra ei, economiei, destinate elevilor, studen ilor, profesorilor de geogra e, cercet torilor.

216


1. Domnule Sochirc ! Ce subîn elege i Dvs. prin no iunea “acas ”?- Chiar dac risc s nu u în eles de c tre unii concet eni, acas pentru mine

semni c , în primul rând, în ara mea natal , unde Dumnezeu a binevoit s nasc i s tr iesc. Cuvântul acas are ca r cin cuvântul cas . Casa mea

este R. Moldova, iar întrucât ecare cas are câteva od i, am i eu 3 „c ri”: satul Peci te, r-nul Rezina – unde m-am n scut în anul 1970 i care va r mâne pentru totdeauna leag nul natal (în una dintre camerele casei bunicilor chiar era un leag n atârnat de tavan în care am crescut i eu); satul V deni, r-nul Soroca – unde am tr it de la vârsta de 2 ani pân la absolvirea colii medii; ora ul Chi in u – unde locuiesc i activez de 20 de ani.

2. Cine V-a predat primele lec ii care V-au marcat caracterul i viitorul?- Primele lec ii mi le-au inut p rin ii mei i, în primul rând, mama, care

m-au înv at s citesc i s in creionul în mân pân a merge la coal . Citeam literele chirilice din ziarele „ ”, „ ” i „ ” în limba rus , la care era abonat tata. Iar la coala din satul V deni am fost înscris în 1977, la vârsta de 6 ani i jum tate, în clasa regretatului înv tor Dobrovolschi Andrei Luca. Dumnealui era foarte sever cu noi i mai aplica „metoda tradi ional ” de educa ie – doar c în loc de b folosea o rigl de lemn mare i grea de 1 m lungime. Am „luat” i eu vre-o dou rigle, dar nu pentru nereu it , ci pentru c le opteam altora r spunsul. În schimb, efortul primului înv tor a avut efect, obi nuindu-m cu disciplina i exigen a din primele zile de coal i pentru tot restul vie ii.

3. Ce ti i despre p rin ii i buneii

Dvs., locul i rolul lor în via a comuni-ii natale?- Despre str mo i tiu c au fost rani

din inutul Orheiului (pe linia mamei) i inutul Sorocii (pe linia tat lui), care erau

din r ze i, adic rani liberi, nu erbi, la care apelau Domnitorii Moldovei în clipe de restri te pentru ar i aveau în proprie-tate p mânt pe care tot ei îl lucrau. Bunicii mei de pe mam – Anton i Alexandra Mi-

il , din satul Peci te, au fost rani blânzi i harnici, au avut 10 copii, dintre care 2 au

murit de mici, iar 8 sunt în via i ast zi, mama mea ind cea mai mare. Au muncit în kolhoz, dup ce p rin ilor lor le-au fost

Buneii Anton i Alexandra Mih il , Rezina, 1976.

217


con scate averile de c tre puterea sovietic , având „norme” i „postavk ” de tot felul. Bunica i copiii munceau, în special, la tutun (am participat i eu la aceast munc „pl cut ” i „aromat ”), iar bunicul – la livad i vie. Fiind un lucr tor exemplar, pentru munc destoinic , bunicul Anton a fost decorat cu Ordinul „Lenin” – una dintre cele mai înalte distinc ii sovietice, iar în sat era un om foarte respectat ca bun gospodar.

rin ii tat lui – Ilie i Ana Sochirc , din satul V deni, erau tot din rani, cu averea con scat de statul sovietic, bunicul de inând diferite func ii în so-vhozul din localitate, iar bunica Aneta (cum îi spunem noi) era cea mai bun croitoreas din sat, la serviciile c reia apelau chiar i „cucoanele” din satele vecine. Cu regret, dintre bunici mai este în via doar mâca Aneta, care a atins vârsta onorabil de 87 de ani.

Tat l meu, Mihail Sochirc , a activat în gospod ria agricol din Peci te, apoi în cea din V deni, ind agronom de specialitate, absolvent al Tehnicumului din ora ul Camenca, iar mama, Maria, a activat în sectorul social. Acum este pensionar . Ambii p rin i au autoritate în rândul cons tenilor, îns , din p cate, tat l a murit prea timpuriu, la 45 de ani. P rin ii mei au crescut 3 copii, eu ind cel mai mare, dup care urmeaz sora Stela i fratele Ilie.

4. Care lucruri V amintesc cel mai des de casa p rinteasc ?- Tot ceea ce ine de casa p rinteasc s-a imprimat adânc în con tiin a mea,

de aceea eu in în mod egal la toate: casa pe care o îngrijim, dup ce mama a trecut cu traiul la Chi in u, beciul pe care nu-l l m gol niciodat , p mântul din jurul casei pe care îl cultiv m, unele es turi f cute manual la stative de mama etc. Chiar i un obiect str vechi din piatr lefuit (g sit pe câmpurile din satul natal i care st pe masa de lucru), pentru mine este extrem de valo-ros, întrucât con rm vechimea str mo ilor no tri pe acest p mânt înc din Paleolitic.


- Toate se schimb în lumea asta. Noi ne-am dori ca schimb rile s e numai în bine, îns via a este mai complicat i are regulile sale. La ba tin sunt mo-di c ri salutabile: case noi, multe ma ini, telefonie mobil , internet, gr dini a reparat .a., îns sunt i schimb ri regretabile: degradare spiritual , oameni mai bolnavi, de cit de educa ie i cultur elementar .a. Vina este dat pe schimb rile social-economice din ultimele dou decenii, eu îns consider c problema este mai veche i mai complex .

6. Dac ar cazul de înve nicit cumva, în istoria localit ii natale, nu-

218


mele unor personalit i din partea locului, cine, crede i, ar merita neap rat aceast onoare?

- Mai multe personalit i din satul Peci te ar merita aceast onoare, primul dintre ei ind probabil Nicolae Costin – pro-fesor universitar i om politic, primar general al municipiului Chi in u, deputat în primul Par-lament (1990-1994), semnatar al Declara iei de Independen a rii.

7. La coal i la facultate i fost printre activi ti sau

disiden i?- În copil rie i studen ie

aveam un spirit mai mult de lupt tor i disident. De exem-plu, am frecventat biserica din

deni în perioada sovietic , împreun cu bunica, când copiilor le era strict interzis acest lucru (am suferit i eu i

rin ii pentru aceast „sama-volnicie”), iar apoi am fost în primele rânduri ale tineretului implicat în emanciparea poli-

tic i na ional din anii ’80-90 ai secolului trecut, venind regulat la Chi in u (mai întâi la Teatrul de var ) de la Tiraspol, unde f ceam studii la Universitate i activam în cercul patriotic condus de regretatul profesor Tudor Stri i de

cunoscutul patriot Ilie Ila cu. Spiritul de disident s-a mai potolit atunci când am constatat, c de rezultatele luptei miilor de cet eni activi (dar naivi) i adev ra i patrio i au bene ciat tot felul de nulit i i activi ti sovietici. Îns , lupta continu …

8. Ce calit i trebuie s posede un om ca s devin prietenul Dvs.?- „Cine se aseam se adun ” scrie înc în Vechiul Testament. Acest prin-

Vitalie Sochirc (primul din stânga) la vârsta de 7 ani, împreun cu mama (rândul doi, din dreapta) i rudele, s. Peci te, 1978.

219


cipiu general ghideaz i prietenia dintre oameni, de el conducându-m i eu.

9. Considera i c ave i calit i de lider?- Probabil le am, în viziunea celor din colectivele în care am activat, de-

oarece f a m impune, am fost lider al g tii din mahalaua din sat, apoi ef al clasei în coal i ef de grup la Universitate timp de câ iva ani, iar dup sus inerea tezei de doctor, la vârsta de doar 30 de ani am fost numit, apoi ales, ef de catedr la Universitatea din Tiraspol, iar ulterior – în func ia de prodecan

al Facult ii de Biologie i Pedologie la Universitatea de Stat din Moldova.

10. Cine i când V-a ajutat s dezvolta i aceste calit i?- Dumnezeu mi-a dat unele calit i, iar Via a i Oamenii buni de care am

parte m-au ajutat s le dezvolt.

11. Cum i de ce a i preferat tiin a? - Au fost ni te circumstan e fericite pentru mine – m-au remarcat pro-

fesorii de la facultate, îns , probabil, c ne mai ghideaz i Cel de Sus. Nu regret îns deloc, c am ales acest drum, anevoios într-o anumit m sur i care nu este „la mod ” în societatea noastr debusolat .

12. Cu ce lucruri se mândre te îndeosebi profesorul i savantul Vitalie Sochirc ?

- Contribu ia mea tiin c este înc modest , îns dac ar s pun ceva pe mas atunci ar cele 140 de publica ii tiin ce, inclusiv peste 40 de manuale, monogra i i lucr ri metodice. in mult la manualele de „Geogra e a Repu-blicii Moldova” pentru clasele a 8-a i a 9-a (în limbile român i rus ), dup care elevii înva geogra a rii noastre deja de 3 i, respectiv, 10 ani, precum i la diverse materiale metodice pentru profesorii de geogra e. De asemenea, in la colec ia în 4 volume „Mediul geogra c al Republicii Moldova”, la care

sunt membru al colectivului de autori i redactor tiin c, iar primul volum al reia, „Resursele naturale”, a fost difuzat în toate bibliotecile din ar . Util

i interesant este i activitatea în elaborarea „Enciclopediei universale” în 10 volume, în cadrul Academiei de tiin e, la care î i aduc contribu ia nume-ro i savan i. Captivant este coordonarea activit ii tiin ce a studen ilor i masteranzilor, precum i particip rile la conferin e i simpozioane tiin ce în ar i peste hotare.

Activitatea tiin c i didactic se desf oar în cadrul Universit ii de Stat din Moldova (Catedra tiin e ale Solului, Geologie i Geogra e), a Insti-tutului de tiin e ale Educa iei (Catedra Educa ie Social , inclusiv la cursurile de formare continu / perfec ionare a profesorilor de geogra e din toat ara)

220


i a Academiei de tiin e din Republica Moldova. De asemenea, am partici-pat (inclusiv în calitate de coordonator) la câteva proiecte de cercetare din domeniul Geogra ei umane i a tiin elor mediului, atât la nivel na ional, cât i interna ional.


- Punct va pune timpul. Genera iile mai tinere deja de mici tiu c limba noastr este româna i înva o istorie mai apropiat de adev r. Personal, con-sider c a trecut timpul specula iilor pe seama acestor subiecte atât de ne. Noi trebuie s m, în primul rând, oameni educa i i cul i, parte integrant a civili-za iei europene, mai apoi – moldoveni, ru i, g uzi sau ortodoc i, catolici etc.

14. Care sunt principiile de via ale domnului Vitalie Sochirc , peste

care nu se poate trece în nici un caz?- Punând în prim-plan valorile spirituale ale omului, accept cu di cul-

tate persoanele care „tr iesc doar pentru a mânca”, adic î i v d rostul în acumularea cu orice pre a banilor i a lucrurilor materiale.

15. Colegii, prietenii V-au tr dat vreodat ?- Ni se întâmpl ec ruia, pentru c este omene te a gre i. Dac a fost tr dat

Iisus Hristos, atunci la ce s ne a tept m noi, muritorii de rând?

16. A i avut în via multe momente de care nu V place s V aminti i?- Au fost i astfel de momente. Chiar dac se consider „cel mai tare din

Univers”, omul este o in slab de re i „u or alterabil ” (iar eu nu sunt o excep ie în acest sens), de aceea în via avem multe momente de care nu ne amintim cu mare pl cere.

17. A i f cut în via i politic ?- Am avut implica ii în politica activ , înc din studen ie, ind membru al

unor partide democratice, chiar fondator i prim-vicepre edinte al Mi rii „Ac iunea European ”. De câ iva ani, îns , consider c sunt mai de folos so-ciet ii activând în domeniul tiin co-didactic, de aceea am trecut în rândul celor mul i, care î i fac datoria public la locul de munc .

18. Ce aprecia i i ce nu V place în politica promovat de guvernan ii Republicii Moldova de la declararea independen ei?

- Politica moldoveneasc re ect societatea noastr , iar politicienii sunt

221


„oglinda societ ii”. La momentul ob inerii independen ei ara noastr nu a avut o clas politic autohton , ea ind nimicit în perioada sovietic . Or, activi tii sovietici au fost pseudopoliticieni, deoarece slujeau nu poporul, ci partidul comunist i sistemul sovietic, ne ind real ale i de popor. Vom avea o politic acceptabil doar atunci când ne vom cultiva i promova adev ra i politicieni, exponen i ai aspira iilor cet enilor. Iar pân atunci, continu s ne chinuie acei politicieni pe care, din p cate, îi avem.

19. De câteva decenii locui i la Chi in u. Unde V sim i mai “acas ”:

acolo sau în satul de ba tin ?- Ar un p cat s a rm c în Chi in u nu m simt ca acas , îns deseori

respir mai u or când merg la ar .

20. Ce V mai leag de satul natal?- Pentru mine for a de atrac ie a locurilor natale este foarte puternic .

De ba tin m leag amintirile pl cute din copil rie, oamenii dragi, în special rudele i cei din mahalaua noastr , peisajele natale care continu

m farmece, s rb torile i gustul bucatelor tradi ionale, cimitirul plin de neamuri (tata, bunicii, veri orii .a.), chiar i aerul i gustul apei, care sunt inconfundabile – ca acas …

21. Printre prietenii de familie sunt i cons teni? - Ne dorim s inem leg tura cu cons tenii, în primul rând cu rudele,

rela iile cu care au fost cimentate pe calea botezurilor, cumetriilor etc.

22. Care circumstan e au jucat rolul hot râtor în formarea familiei Sochirc ?

- Formarea unei familii ine de diverse circumstan e, iar în cazul nostru a prevalat dragostea la prima vedere, f când cuno tin la Universitate.

23. În ce domenii activeaz membrii familiei Dvs.?- Am activat împreun cu so ia în domeniul înv mântului, îns ea a aban-

donat acest domeniu, iar ica este elev în clasa a 11-a.

24. Cum prefera i s v petrece i timpul liber?- Acei care m cunosc tiu c nu prea am „timp liber”, întrucât foarte greu despart de munca „cea de toate zilele”. Dar, în clipele de r gaz, prefer s

citesc (mai ales literatur spiritual ) sau s c toresc (oricând i oriunde) – ca un adev rat geograf. Deosebit de pl cute i interesante pentru mine sunt prac-ticile pe teren împreun cu studen ii, pe care le organizez în diferite raioane

222


ale Republicii Moldova i în rile vecine, îndeosebi în Ucraina, în Crimeea.

De asemenea, particip la diverse expedi ii i apli-ca ii pe teren împreun cu savan i i tineret studios, organizate de Mi carea Ecologist din Moldova

ind membru al Consi-liului Na ional al Mi -rii), de Universitatea de Stat din Moldova etc. De exemplu, în ultimul an am vizitat pe tera „Emil Racovi ” din satul Criva, raionul Briceni, r mânând fascinat de peisajele sub-

terane. S ti i c , a ându-te la adâncimi de zeci de metri sub p mânt, dup ce revii la lumina zilei începi s percepi altfel lumea înconjur toare.

25. Cine-i omul care, crede i, V cunoa te cel mai bine?- Bineîn eles c este mama.

26. În casa familiei Sochirc ce bucate i b uturi sunt cele mai preferate?- Prefer m bucatele tradi ionale moldovene ti, îndeosebi m liga, brânza

de oi, sarmalele, zeama cu bor de cas i cu leu tean – ca la mâca la Peci te, pl cintele, col una ii, mur turile i înc multe altele – foarte gustoase i s -

toase, iar dintre b uturi – apa de izvor i vinul de cas (mai ales cel ro u, inclusiv izvarul – vinul ert), pe care tradi ional îl facem în ecare toamn . Apropo, am avut zilele acestea oaspe i din Crimeea, Ucraina, pe care i-am in-vitat special toamna, la Festivalul Vinului, organizându-le câteva excursii prin ar i au r mas foarte impresiona i de Moldova, inclusiv de bucatele noastre

de cas , care la ei practic au disp rut.

27. Povesti i câteva momente cruciale din cariera Dvs.- Traseul meu în via a fost marcat de câteva momente cruciale, rolul ho-

râtor revenind p rin ilor i unor oameni cu su etul mare. În ultimul an de coal p rin ii au insistat s m înscriu la facultate i au

acceptat alegerea mea – specialitatea Geogra e. În anul V la facultatea de

Împreun cu ica Mihaela ( i cu studen ii) în Mun ii Crimeei, 2010.

223


Geogra e a Universit ii din Tiraspol, profesoara Iulita Rusu mi-a propus s activez dup absolvire la catedr în cadrul aceleia i facult i, ceea ce a fost un oc pl cut pentru mine, deoarece nici prin vis nu-mi f ceam a a planuri, iar eful de catedr i prodecanul Valeriu Botnaru (de altfel, originar tot de la Rezina – satul Stohnaia) m-a angajat la lucru i m-a ajutat în primii ani de activitate (împreun cu un alt mare profesor - regretatul Sezont Ciubar ).

Fiind înmatriculat la doctorat la Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia i (1995) am ajuns la un mare profesor i su etist – Alexandru Ungureanu, academician al Academiei Române, care mi-a fost i r mâne mai mult decât un conduc tor de doctorat – un adev rat p rinte.

Iar trecând cu serviciul la USM, am parte de un colectiv profesoral foarte bun, în care m simt confortabil spiritual i c ruia vreau s -i u de folos în continuare.

28. Câ i ani, în opinia Dvs., i-ar trebui Republicii Moldova, ca s co-

respund standardelor de integrare în Uniunea European ? - Nimeni nu poate r spunde acum la aceast întrebare. Desigur c este

nevoie de timp. Un lucru, îns , este cert pentru mine: Republica Moldova nu are alt cale spre prosperitate decât integrarea în Uniunea European . Noi suntem europeni prin de ni ie (ca geograf v con rm c meridianul central al Europei trece chiar prin ara noastr ), dar am fost rup i de la ci-viliza ia european prin ocupa ia turceasc , apoi cele ruseasc i sovietic . Aceste secole de ocupa ie i dezr cinare ne-au înstr inat de comunitatea popoarelor europene, iar consecin ele nefaste nu pot dep ite în câ iva ani. Dar nu suntem înc „pierdu i de nitiv”, îns pentru reu it trebuie s muncim foarte mult, to i – de la vl dic pân la opinc . Pentru c nu ne va m tura nimeni cur ile i str zile, nu ne va educa copiii i va avea grij de b trânii no tri etc. Vom mai ferici i nu atunci când vom avea to i automobile, telefoane mobile i mul i bani, ci atunci când ne vom spune unul altuia „Bun ziua” cu zâmbetul pe buze.

29. Una din problemele-cheie ale Republicii Moldova este solu ionarea

diferendului transnistrean. Cât de real crede i c este acest obiectiv? - Cunoscând relativ bine situa ia din Transnistria, deoarece am activat 5 ani

la Tiraspol i anume în perioada cea mai erbinte a con ictului (1987-1992), am rude apropiate i merg des în Transnistria, comunicând cu mult lume, am convingerea c diferendul transnistrean poate solu ionat. Îns , doar atunci când R. Moldova va atractiv pentru popula ia din stânga Nistrului ca ni-vel de dezvoltare economic i spiritual , a a cum a fost Republica Federal Germania pentru fosta Republic Democrat Germania. Dar, atât timp cât i

224


o parte din popula ia Republicii Moldova pleac din ar disperat i dezori-entat , nu avem sor i de izbând .


- În calitate de moldovean cu r cini adânci în inuturile Orheiului i al Sorocii, îndr gostit de Patria noastr , transmit cons tenilor mei i

tuturor cititorilor din inutul Orheiului un mesaj de optimism. Via a noas-tr este prea scurt , ca s o pierdem cu tânguieli c ceva nu e bine. Oare

rin ii, bunicii i str bunicii no tri au tr it în condi ii mai bune, trecând prin r zboaie, deport ri, foamete organizat , expropriere i multe altele? Consider, c este un p cat s a rm m c în ara noastr nu-i bine. Totul este bine – depinde doar de percep ia noastr , de pre uirea la justa valoare a ceea ce ne-a dat Dumnezeu – acest col de rai i când vom con tientiza acest lucru, atunci vom merita o via mai bun !

4 noiembrie 2011

225


C U P R I N S U L1. Personalit ile revin acas ...................................................................... 32. Mi-am propus s fac portretul colectiv al cet enilor Republicii Moldova .... 53. În 1963 am creat organiza ia „Moldova liber ”, dezb team problemele de limb ............................................................................................... 134. Unde este patria, acolo este bine ....................................................... 215. Fiecare om r mâne o enigm ............................................................ 296. Repede te duci de-acas , dar greu te întorci înapoi ........................... 377. Bun starea noastr depinde numai de noi .......................................... 478. Înmatriculat din întâmplare la zootehnie, am devenit savant i profesor ..... 559. De multe omul se poate lipsi, numai de ba tin - nu ......................... 6310. Lec ia de acas : numai prin munc i d ruire po i realiza ceva ......... 7311. P rin ii mi-au inspirat o viziune clar spre viitor, cu dragoste i iubire de plai, neam, de p mântul str mo esc ................................................... 8512. De dou ori dac m-a na te, tot preot i slujitor al Bisericii m-a face ...... 9513. Eu am lucrat pentru un p mânt roditor i am sus inut omul p mântului ....10514. Trecând prin via , trebuie s faci ceva util pentru societate ............... 11315. Arta, precum un copil, se na te prin chin i bucurie ...................... 12116. Cel mai mult ar merita s e înve nicite, într-un monument simbolic, mamele noastre ................................................................................... 12917. Regiunea Orhei dispune de un patrimoniu cultural i arheologic de uni-cat, care trebuie protejat ..................................................................... 13918. Mai acas m simt, totu i, la Ign ei ............................................ 14719. În aceast via scurt nu e ti dat s i doar umbr p mântului ........ 15720. Pace i consolidare, ara mea! ...................................................... 16521. M mândresc c sunt din jude ul Orhei, pe care îl consider cel mai devotat intereselor noastre na ionale .................................................. 17522. Vreau s ajung timpurile când i Moldova va avea un laureat al Premiu-lui Nobel ............................................................................................ 18923. Demnitate. Libertate. Iubire de oameni. Respectarea acestor principii î i dau sentimentul unei vie i împlinite i fericite ...................................... 197 24. Pentru mine a fost prioritar cartea. Niciodat nu am cer it func ii... . 20725. Via a este prea scurt , ca s o pierdem cu tânguieli ......................215

226


227


Volumul II - Cuvântul · 2020. 11. 23. · Volumul II Rezina - 2011. 2 30 de întreb ri de-acas...

Documents

Transcript of Volumul II - Cuvântul · 2020. 11. 23. · Volumul II Rezina - 2011. 2 30 de întreb ri de-acas...