Volumul proiectului

Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, Programul LLP Comenius

518321-LLP-2011-1-TR-COMENIUS-CMP

Coordonator proiect, Turcia: Zuhal Yılmaz DoğanExpert Proiect, Turcia: Pelin GerçekerExpert Proiect, Turcia: Duygu DoğanExpert Proiect, Turcia: Ramazan SezerExpert Proiect, Turcia: Duygu Sağıroğlu Expert Proiect, Turcia: Esra Erdemli ÖzdemirExpert Proiect, Turcia: Özlem Metin Güneş

Coordonator Local, Bulgaria: Reni DimovaExpert Proiect, Bulgaria: Alexander AngelovExpert Proiect, Bulgaria: Iglika Angelova

Coordonator Local, Romania: Ana-Maria SuducExpert Tehnic, Romania: Mihai BîzoiExpert Proiect, Romania: Gabriel GorghiuExpert Proiect, Romania: Laura Monica GorghiuExpert Proiect, Romania: Luminiţa Mihaela Drăghicescu Expert Proiect, Romania: Crinela DumitrescuExpert Proiect, Romania: Radu Lucian Olteanu

Coordonator Local, Italia: Emanuela lannazzoExpert Proiect, Italia: Amico DolciExpert Proiect, Italia: Cristina La Rocca

Evaluator Extern: Verina Petrova

ECHIPA DE

PROIECT

CUPRINS

1. REZUMATUL PROIECTULUI 32. PREFAŢĂ 43. INTRODUCERE ŞI BAZA TEORETICĂ 54. BAZA DE DATE SUSTAIN 8 4.1. Introducere 8 4.2. Organizarea planurilor de lecţie şi a opţiunilor de căutare 8 4.3. Înregistrarea 9 4.4. Caracteristici 95. PROCESUL DE IMPLEMENTARE 106. CURSUL INTERNAŢIONAL SUSTAIN (ITTC) 12 6.1. Obiective 12 6.2. Activităţi pregătitoare 12 6.3. Cursul faţă în faţă 13 6.4. Activităţi de continuare 13 6.5 . Publicarea cursului în Catalogul de Cursuri Comenius 137. BUNE PRACTICI DIN ŢĂRILE PARTENERE 14 7.1. Planuri de lecţie din Bulgaria 14 7.2. Planuri de lecţie din Romania 21 7.3. Planuri de lecţie din Italia 26 7.4. Planuri de lecţie din Turcia 32Referinţe 38Legături web 38Legături recomandate 38

REZUMAT

PROIECTDeoarece societatea de astăzi încearcă să depăşească efectele negative, în creştere, ale unei lumi aflată într-un proces accelerat de schimbare, în mod special cele produse asupra mediului, există o nevoie reală de a genera soluţii la această problemă prin sensibilizarea copiilor, de la cele mai mici vârste, cu privire la aspectele de mediu şi sociale ale dezvoltării durabile. SUSTAIN vizează conştientizarea elevilor/preşcolarilor cu vârste cuprinse între 5-12 ani şi dobândirea de către aceştia a competenţelor cheie relevante pentru o dezvoltare durabilă. Conform rezultatelor „Programului pentru evaluarea internaţională a elevilor”, atât Turcia, cât şi ţările partenere (România, Bulgaria şi Italia) au obţinut performanţe relativ scăzute. Noi considerăm că educaţia centrată pe dobândirea de competenţe cheie pentru o dezvoltare durabilă trebuie să înceapă la vârste cât mai mici, prin programe de studii bine proiectate şi soluţii metodologice corespunzătoare. SUSTAIN încearcă să producă unelte şi resurse pentru cadrele didactice, care să-i ajute în dezvoltarea competenţelor cheie pentru sustenabilitate în ţările lor. În cadrul proiectului, au fost „colectate”, timp de aproape doi ani, bune practici de la şcolile şi cadrele didactice din ţările partenere pentru a genera rezultatele cele mai bune, pentru a stimula crearea de produse inovative şi a determina creşterea calităţii educaţiei. Rezultatele principale s-au materializat, în primul rând, în desfăşurarea locală şi internaţională a unui curs pentru educatori şi învăţători şi introducerea acestui curs în Catalogul Comenius şi, în al doilea rând, în organizarea Bienalei SUSTAIN, care reprezintă o expoziţie educaţională ce va continua şi după finalizarea proiectului, pentru diseminarea rezultatelor acestuia. În al treilea rând, platforma electronică a proiectului şi baza de date SUSTAIN vor continua să funcţioneze, furnizând resurse şi instrumente de predare. Impactul esenţial vizat este acela de a promova competenţele cheie necesare pentru dezvoltarea durabilă. După utilizarea metodelor şi materialelor de predare SUSTAIN, cadrele didactice vor fi capabile, într-o mai mare măsură, să conducă elevii/preşcolarii în dobândirea de competenţe necesare pentru o dezvoltare durabilă, aceştia devenind mai conştienţi de atitudinea pe care trebuie să o manifeste faţă de mediu.

PREFAŢĂ“Dacă te gândeşti cu un an în urmă, plantează o sămânţă.Dacă te gândeşti cu o decadă în urmă, plantează un copac.Dacă te gândeşti cu un secol în urmă, educă oamenii.“(Poem chinezesc)

Dragi Profesori,

Această broşură a proiectului a fost scrisă pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi primar, pentru îmbunătăţirea educaţiei privind aspectele de mediu şi sprijinul învăţării în afara clasei „tradiţionale”. Referitor la priorităţile de bază ale EU privind Dezvoltarea Sustenabilă (SD) în Educaţie şi aspectele de mediu, acest proiect încercă să răspundă nevoilor atât ale cadrelor didactice, cât şi ale elevilor/preşcolarilor. Noi credem că trebuie să facem mai mult pentru a-i pregăti pe copiii noștri pentru provocările de mediu cu care ne confruntăm, pentru a avea succes în ocuparea unui loc de muncă și pentru a asigura viitorul economiei. Astfel, este esenţială dezvoltarea de competenţe cheie în domenii precum ştiinţa, ştiinţele sociale, comunicare şi lucrul cu calculatorul la elevi/preşcolari, pentru o dezvoltare durabilă. Pentru acest lucru, cadrele didactice au nevoie de mai multe resurse, abordări metodologice şi instrumente de predare. Scopul broşurii este de a dota cadrele didactice cu suport metodologic, strategii de predare, bune practici şi exemple care le-ar furniza soluţii pentru coordonarea eficientă a procesului de dobândire de competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii de către elevi, competenţe care sunt relevante pentru aspectele sociale şi de mediu ale dezvoltării durabile. Această broşură va fi un ghid pentru cadrele didactice care doresc să implementeze planuri de lecţii, inclusiv Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă (ESD) şi metode şi teme specifice dezvoltării durabile, prin oferirea de Bune Practici din ţările partenere (Bulgaria, Italia, România şi Turcia). În broşură pot fi găsite şi informaţii cu privire la fundamentele teoretice, abordarea proiectului şi etapele de implementare ale acestuia. Conţinutul acestei broşuri a fost realizat cu contribuţia experţilor locali din cele patru ţări partenere şi pe baza implementărilor la clasă a mai mult de 70 de cadre didactice.

Broşura a fost prelucrată în diferite etape ale derulării proiectului, chiar înainte de propunerea făcută cadrelor didactice de a implementa bunele practici incluse în aceasta. Metodele noastre au fost testate în cadrul unor seminarii locale, ca activităţi de început în procesul SUSTAIN. Mai târziu, profesorii implementatori au înregistrat planurile lor de lecţie, într-un format stabilit, în baza de date online. Apoi au adaptat şi implementat planuri de lecţii propuse de colegii din celelalte ţări partenere. Planurile de lecţii au fost partajate cu cadre didactice noi în cadrul Cursului Internaţional organizat la Istanbul, în Turcia, în iunie 2013. Mai mult decât atât, în baza de date sunt disponibile, pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi primar, bune practici revizuite, interdisciplinare, care urmăresc dezvoltarea de competenţe cheie pentru dezvoltarea durabilă. Broşura conţine exemple de bune practici revizuite din fiecare ţară parteneră, care arată cum pot fi integrate principii ale dezvoltării durabile în predare şi în practica educaţională.

Noi credem că predarea este o călătorie de-a lungul vieţii, iar în această călătorie nu sunteţi singuri. Puteţi folosi planurile de lecţie pe care le consideraţi aplicabile şi transferabile în diferite contexte şi puteţi „împărtăşi” implementările cu colegii dumneavoastră pentru a observa rezultatele obţinute în diferite ţări şi contexte.

INTRODUCERE ŞIBAZĂTEORETICĂ

Curriculum naţional în ţările partenere în proiectul SUSTAIN prevede, într-un fel sau altul, că obiectivul instruirii este furnizarea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini ce corespund vârstei şi caracteristicilor copiilor. Deşi Cadrul European de Referinţă al competenţelor cheie pentru LLL nu este foarte cunoscut de către cadrele didactice în unele dintre ţările partenere, se poate spune cu siguranţă că programele educaţionale naţionale au îmbrăţişat procesul educaţional centrat pe competenţe, care nu se focalizează doar pe furnizarea de cunoştinţe, ci urmăreşte şi dobândirea de abilităţi şi atitudini.

Acesta e un context favorabil pentru rezultatele proiectului SUSTAIN; cu cât domeniile de bază ale dezvoltării copiilor sunt abordate în munca pedagogică în toate țările participante la proiect, cu atât mai mult competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieţii vor putea deveni rezultate concrete ale procesului de învăţare.

Domenii Competenţe cheie

1/ Dezvoltarea competenţelor lingvistice (de comunicare) Comunicarea în limba maternă sau în a doua limbă (pentru copii imigranţi sau cu un fundal lingvistic minoritar)

2/ Cunoaşterea despre sine şi mediu (mediu social, viaţa de zi cu zi, igienă, natură)

Competenţe de bază în matematică şi ştiinţe; competenţe sociale şi civice; competenţe digitale; conştiinţa şi expresia culturală

3/ Aptitudini sociale şi emoţionale (inclusiv arte, muzică, pictură etc.)

Competenţe sociale şi civice; conştiinţa şi expresia culturală; comunicarea în limba maternă sau în a doua limbă

4/ Aptitudini cognitive Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare şi competenţe antreprenoriale

5/ Dezvoltarea psihomotorie Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare; expresie culturală

Tabelul 1. Prezentări generale ale sistemelor educaţionale şi etapele curriculare din învăţământul preşcolar şi primar, realizate de partenerii echipei proiectului SUSTAIN

Rădăcinile proiectului internaţional SUSTAIN sunt reprezentate de Conceptul de Învăţare Naturală (Natural Learning Concept - NLC)1, care a fost dezvoltat şi implementat în Şcolile Doga (Turcia) de-a lungul ultimilor zece ani.

El subliniază importanţa procesului de predare care reflectă interesele elevilor, stimulează creativitatea acestora şi se auto-direcţionează prin crearea unui mediu de învăţare stimulativ, în care elevii pot explora şi pot veni în contact direct cu cunoştinţele, în clase primitoare, deschise naturii şi lumii exterioare.

SUSTAIN(Sustaining Development in Early School Education 518321-LLP-2011-TR-COMENIUS-CMP)Concept Paper http://www.sustain-project.eu/docs/cp/Concept_paper_en.pdf

Fundamental pentru Conceptul de Învăţare Naturală este faptul că cea mai bună metodă este cea de „învăţare prin experimentare” şi, ca atare, ea îşi subsumează două teorii inovatoare:

1/ ‘Inteligenţe multiple’ - elevii pot învăţa cum să-şi maximizeze abilităţile şi cum să-şi valorifice originalitatea specifică. Această abordare inovativă dezvoltă abilităţile elevilor de analiză, gândire şi comunicare eficientă.

2/ ‘Săli de clasă geniale (primitoare)’ 2 care ghidează elevii să-şi manifeste abilităţile într-o atmosferă fără critici şi judecată; valorizează experienţa fiecărui elev – ideile elevilor sunt respectate, ascultate şi preţuite.

Combinate cu observarea mediului, aceste abordări creează o sinergie între educaţie şi responsabilitatea faţă de mediu. Elevii şi cadrele didactice au împliniri personale într-un mediu de învăţare deschis, atractiv, orientat spre natură.

Conceptul de Învăţare Naturală dezvoltă inteligenţa ecologică la elevi încă de la vârste fragede – canalizează cunoştinţele elevilor despre efectele activităţii umane asupra ecosistemelor într-un comportament care provoacă mai puţine daune şi permite traiul sustenabil pe planeta Pământ.

Aşadar, Conceptul de Învăţare Naturală este direct legat de definiţia „dezvoltării sustenabile”, propusă de fondatorul Institutului Worldwatch, Lester Brown: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care îmbină cerinţele prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.” Conceptul de dezvoltare durabilă circumscrie trei dimensiuni: economică, socială şi de mediu. Aceasta extinde domeniul de aplicare al subiectelor legate de dezvoltarea durabilă în afara legăturilor directe dintre umanitate şi natură. Pentru a include educaţia eficientă privind dezvoltarea durabilă în programa şcolară, partenerii proiectului SUSTAIN au urmat Strategia pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în 2005 de Statele membre UNECE (Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa).

Strategia UNECE pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă prezintă temele cheie ale dezvoltării durabile care oferă baza corespunzătoare pentru activităţile proiectului SUSTAIN. Temele cheie ale Strategiei UNECE pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă includ, printre altele: reducerea sărăciei, îndatoririle cetăţeneşti, pacea, etica, responsabilitatea, în contextul local şi global, democraţia şi guvernarea, justiţia, securitatea, drepturile omului, sănătatea, egalitatea dintre sexe, diversitatea culturală, dezvoltarea rurală şi urbană, economia, modelele de producţie şi de consum, responsabilitatea civică, protecţia mediului, managementul resurselor naturale şi diversitatea biologică şi a naturii.

Thomas Armstrong, (1998), Awakening Genius in the Classroom. Association for Supervision / Curriculum Development: USA.

Conform strategiei, pentru a fi eficientă, ESD trebuie:

1) Să fie abordată în două moduri: (a) prin integrarea temelor EDD în toate disciplinele, programele şi cursurile relevante; (b) prin oferirea de discipline, programe şi cursuri specifice EDD;

2) Să se concentreze pe oferirea de experienţe de învăţare semnificative, care să promoveze comportamentul durabil, inclusiv în instituţiile de învăţământ, la locul de muncă, în familie şi comunitate;

3) Să promoveze cooperarea şi parteneriatele dintre membrii comunităţii educaţionale şi alţi factori de decizie. Implicarea mai mare a sectorului privat şi a celui industrial în procesele educaţionale va ajuta elevii să fie pregătiţi pentru progresul tehnologic rapid şi schimbările în condiţiile de muncă. Activităţile de învăţare desfăşurate în strânsă relaţionare cu societatea îi vor ajuta, de asemenea, să dobândească experienţă practică;

4) Să ofere o imagine asupra problemelor de mediu la nivel global, regional, naţional şi local, utilizând abordarea “ciclului de viaţă” şi punând accent nu numai pe impactul asupra mediului, ci şi pe implicaţiile sociale şi economice, şi referindu-se atât la mediul natural, cât şi la cel modificat de om;

5) Să folosească o varietate de metode educaţionale adaptate persoanei care învaţă şi orientate pe participare, proces şi pe găsirea de soluţii. În afară de metodele tradiţionale, acestea ar trebui să includă, printre altele, discuţii, planificări conceptuale şi perceptuale, interogări filozofice, clarificări ale valorilor, simulări, scenarii, modelări, jocuri de rol, jocuri, folosirea tehnologiei comunicaţiilor şi informaţiei, sondaje, studii de caz, excursii şi educaţie în mijlocul naturii, metoda proiectului, analiza bunelor practici, experienţa la locul de muncă şi rezolvarea de probleme;

6) Să fie susţinută de materiale didactice relevante, cum ar fi: publicaţii metodologice, didactice şi pedagogice, manuale, ilustraţii, broşuri, studii de caz, analize ale bunelor practici, resurse audio şi video.

Partenerii proiectului au adoptat aceste recomandări ca orientări în activitatea lor de dezvoltare de resurse educaţionale care acum sunt disponibile pe website-ul SUSTAIN.

BAZADEDATE

SUSTAIN4.1. Introducere

Baza de date SUSTAIN reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului. Scopul bazei de date SUSTAIN este cel de a oferi materiale de predare profesorilor din învăţământul primar şi preşcolar, pentru a sprijini dezvoltarea de competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, relevante pentru aspectele sociale şi de mediu, pentru o dezvoltare durabilă (DD).

Baza de date SUSTAIN este o colecţie de planuri de lecţie propuse de profesori din învăţământul preşcolar şi primar din ţările partenere. Multe dintre aceste planuri de lecţie conţin anexe cu diferite resurse educaţionale. Planurile de lecţie au aceeaşi structură şi, înainte de a fi încărcate în baza de date, au fost revizuite, acolo unde a fost necesar, de către experţi locali, din ţările partenere. Unele dintre aceste planuri de lecţie pot fi găsite în baza de date traduse şi în alte limbi (turcă, bulgară, română şi/sau italiană). O parte din ele au fost selectate, de către un grup de experţi, ca Bune Practici, după un proces de evaluare, avându-se în vedere 11 criterii, cum ar fi: câte teme ale dezvoltării durabile au fost vizate, câte competenţe cheie au fost dezvoltate, de câte ori planul de lecţie a fost implementat în ţările partenere, interdisciplinaritatea, impactul asupra grupului ţintă etc. Traducerea tuturor acestor Bune Practici în turcă, bulgară, română şi italiană este disponibilă în baza de date.

Astfel, baza de date SUSTAIN are două părţi: a) întregul set de planuri de lecţii ce pot fi accesate doar de către utilizatorii înregistraţi şi b) o componentă ce include planuri de lecţie disponibile public, fără înregistrare şi autentificare. Fiecare dintre aceste componente are câte o interfaţă numită: pentru întregul conţinut al bazei de date – Baza de date cu planuri de lecţie şi pentru secţiunea selectată – Baza de date pentru Bune Practici (Fig. 1). Cele două interfeţe arată la fel, dar numele şi conţinutul afişat diferă. În funcţie de utilizator, dacă este autentificat sau nu, una dintre aceste două componente este disponibilă la adresa http://www.sustain-project.eu/main/dgp?lang=en (Fig. 2).

Fig. 1 Structura bazei de date SUSTAIN

Fig. 2 Interfeţele bazei de date SUSTAIN

4.2. Organizarea planurilor de lecţie şi a opţiunilor de căutare

Planurile de lecţie sunt organizate, după temele dezvoltării durabile, în 10 categorii (Fig. 3). Deoarece majoritatea planurilor de lecţie vizează mai mult de o temă a dezvoltării durabile, aceste planuri pot fi găsite în mai mult de o categorie. Întreaga listă cu planuri de lecţie poate fi accesată prin apăsarea butonului Search din interfaţa Bazei de date, fără a selecta vreun criteriu de căutare.

4.3. Înregistrarea

Înregistrarea în Baza de date SUSTAIN, pentru a avea acces la toate planurile de lecţie din bază, este gratuită pentru oricine este interesat. Pentru înregistrare, utilizatorul trebuie să completeze un formular online accesibil după apăsarea butonului User registration din meniul din dreapta (Fig. 4). După completarea acestui formular, utilizatorul va primi pe email un mesaj de confirmare ce va conţine un link. Prin accesarea acestui link, utilizatorul cere o parolă ce va fi primită într-un alt email. Mesajul va arăta asemănător cu cel din figura 5. Numele de utilizator va fi automat generat pe baza numelui de utilizator de la emailul completat în formularul iniţial.

Fig. 3 Opţiunile de căutare din Baza de date SUSTAIN

Fig. 4 Înregistrarea utilizatorilor

În afară de utilizator şi parolă, în acest mesaj utilizatorul va primi informaţii cu privire la modul de schimbare a parolei. Aceleaşi utilizator şi parolă pot fi folosite pentru a accesa Platforma Colaborativă SUSTAIN (http://phpgw.sustain-project.eu/login.php), care este o platformă de colaborare, în care utilizatorul poate realiza acţiuni precum schimbul de mesaje cu alţi utilizatori ai platformei, folosind secțiunea de forum, sau accesarea de materiale partajate de către parteneri.

4.4. Caracteristici

Utilizatorilor înregistraţi li se permite, pe lângă accesarea oricărui plan de lecţie din baza de date: (1) Accesarea Comentariilor utilizatorilor de la fiecare lecţie, pentru a vedea opiniile implementatorilor asupra planurilor, precum şi adăugarea propriilor comentarii, întrebări sau sugestii. (2) Încărcarea propriilor planuri de lecţie în Baza de date folosind Editorul DGP (înainte

de a realiza acest lucru, vă rugăm să contactaţi coordonatorul local pentru a primi şablonul pentru planuri şi alte instrucţiuni).

Mai multe informaţii despre baza de date SUSTAIN pot fi găsite în Tutorialul Bazei de date SUSTAIN, disponibil la http://www.sustain-project.eu/docs/dbtut/DGP_Tutorial_ro.pdf (versiunea în română) sau http://www.sustain-project.eu/docs/dbtut/DGP_Tutorial_en.pdf (versiunea în engleză).

Fig. 5 Exemplu de email ce conţine datele pentru autentificare

PROCESUL DE

IMPLEMENTARE“One individual cannot possibly make a difference, alone. It is individual efforts, collectively, that makes a noticeable difference - all the differences in the world!” Dr. Jane Goodall

În dezvoltarea planurilor de lecţie SUSTAIN s-a folosind drept ghid Strategia UNECE pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă. Bunele Practici reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului SUSTAIN. Ele au fost selectate dintr-un set de planuri de lecţii create de cadre didactice. Procesul de implementare a fost iniţiat de experţii din cadrul proiectului şi de cadre didactice din ţările partenere. Obiectivul implementării de test a fost atât aprobarea practicilor existente în ţările partenere, cât şi dezvoltarea de noi practici de către cadrele didactice şi experţi. Aceste lecţii au fost dezvoltate de către cadrele didactice prin îmbogăţirea curriculumului tradiţional cu noi elemente legate de direcţiile ESD. Provocările au fost cum şi unde să adauge, în planurile de lecţii, elemente necesare pentru construirea unei personalităţi adecvate pentru viitorul cetăţean european. Problemele planetei, lucrul în echipă şi cetăţenia au fost cele mai frecvente teme în planurile de lecţie. Au fost recomandate, de asemenea, metodele activ-participative, ca fiind cele mai potrivite pentru scopurile Educaţiei pentru dezvoltare durabilă. Planurile de lecţie, publicate în baza de date SUSTAIN, reprezintă cel mai reprezentativ/semnificativ rezultat al proiectului. Planurile de lecţie au fost propuse cadrelor didactice din diferite ţări pentru a fi testate şi implementate în clase. Până acum, 91 de cadre didactice, din 27 şcoli primare şi 12 unităţi de învăţământ preşcolare din ţările partenere, au participat activ în proiectul SUSTAIN şi au implementat 123 de planuri de lecţie. După derularea efectivă a lecţiilor, partenerii au colectat feedback-ul de la cadrele didactice implicate. Acesta a urmărit determinarea practicilor care, din punct de vedere al cadrelor didactice, sunt cele mai relevante pentru obiectivele proiectului şi ajută alţi profesori să introducă sau să adapteze rapid curriculum-ul la direcţiile ESD; lecţiile propuse au fost „transferate” fără dificultăţi majore sau modificări şi sunt preferate de cadrele didactice pentru viitoare implementări, ca practici gata pentru a fi folosite. Experţii proiectului din fiecare ţară au analizat şi au realizat un rezumat al acestui feedback, folosindu-l ca sursă în realizarea rapoartelor privind implementarea.

Pe baza feedback-ului cadrelor didactice şi aplicând criteriile menţionate anterior, au fost selectate bunele practici. În cadrul listei de criterii, se specifică faptul că o bună practică ar trebui să vizeze cel puţin o temă a dezvoltării durabile, să dezvolte simultan 2, 3 sau mai multe competenţe cheie pentru LLL, să utilizeze metode ESD şi să încurajeze interdisciplinaritatea. Este, de asemenea, important ca practica să corespundă cerinţelor curriculare în cel puţin o ţară parteneră, să conţină metode participative, orientate către proces şi soluţii centrate pe elev şi să fie relevantă pentru vârsta grupului ţintă al proiectului. Baza de date conţine cel puţin 50 de bune practici cu resurse adiţionale, care facilitează implementarea lor (filme, imagini, modele, legături către materiale etc.).

IMPLEMENTAREA ÎN TURCIA A PLANULUI DE LECŢIE ITALIAN “ORAŞUL COPIILOR” IMPLEMENTAREA ÎN TURCIA A PLANULUI DE LECŢIE ROMÂNESC “PĂDUREA”

Plan de lecţie din România implementat în Italia

Plan de lecţie din România implementat în Turcia

Plan de lecţie din România implementat în BulgariaPlan de lecţie din Bulgaria implementat în România

Plan de lecţie din Turcia implementat în Bulgaria

Plan de lecţie din România implementat în Italia

Plan de lecţie din România implementat în Bulgaria

Plan de lecţie din Turcia implementat în Italia

Plan de lecţie din Turcia implementat în România

SUSTAIN CURSULINTERNAŢIONAL(ITTC)

Cursul Internaţional SUSTAIN de Instruire a Cadrelor Didactice (ITTC) s-a desfăşurat de pe 2 până pe 9 iunie 2013, în Beykoz, un district din partea asiatică a Istanbulului. Programul de 6 zile a implicat 25 de cadre didactice din învăţământul preşcolar şi primar din cele patru ţări partenere. Cursul a folosit metode mixte de instruire: a inclus activităţi la distanţă (activităţi de pregătire şi de continuare) şi activităţi faţă în faţă. Participanţii, îndrumaţi de experţi şi instructori din ţările partenere, au fost implicaţi în mod activ în explicaţii detaliate ale conţinuturilor specifice, în observări ale aplicaţiilor practice ale conceptelor teoretice şi în activităţi aplicative în echipe.

6.1. Obiective

Obiectivele principale ale IITC au fost:

- îmbunătăţirea cunoştinţelor cu privire la dezvoltarea timpurie a competenţelor cheie pentru LLL şi la conceptul de dezvoltare durabilă;- abilitarea profesorilor de a structura procesul de predare ce urmăreşte dezvoltarea de competenţe cheie relevante pentru ESD;- oferirea unor instrumente teoretice şi practice (metodologii inovative, bune practici) pentru a sprijini ESD;

- promovarea schimbului de experienţă şi bune practici între cadre didactice;- încurajarea participanţilor să utilizeze Baza de date cu Planuri de Lecţii şi Baza de date cu Bune Practici şi să păstreze legătura, să colaboreze cu ceilalţi participanţi folosind Platforma SUSTAIN.

6.2. Activităţi pregătitoare

Participanţii ITTC au primit ca sarcină, înainte de activităţile faţă în faţă, să citească o serie de

materiale care subliniază conceptele de bază ale instruirii. Cursanţii au fost invitaţi să se înregistreze ca utilizatori ai platformei SUSTAIN, pentru a avea acces la directorul ce conţinea materialele de citit şi sarcinile de realizat, folosind Baza de date cu Planuri de Lecţie SUSTAIN. Cursanţii înregistraţi au fost invitaţi să selecteze trei planuri de lecţie din baza de date, să le citească cu atenţie şi să scrie şi să publice un comentariu scurt, folosind funcţia de feedback din cadrul bazei de date.

Sesiune de feedback cu participanţii ITTC în Şcoala Doga Beykoz, Turcia

6.3. Cursul faţă în faţă

Instruirea faţă în faţă s-a bazat pe metode de predare participative. Cadrele didactice au fost implicate în mod activ în fiecare etapă a procesului, folosindu-se următoarele metode: prezentarea aspectelor conceptuale, discuţii de grup, lecţii demo, vizită la o şcoală, grupuri de lucru, schimb de experienţe şi bune practici, jocuri de echipă şi jocuri de rol.

Sesiunile de curs au fost conduse de facilitatori care au evidenţiat metodele implementate, competenţele vizate şi strategiile de învăţare folosite. În timpul cursului, participanţii au avut oportunitatea să viziteze campusul Beykoz al Şcolilor Doga şi să testeze metodele educaţionale bazate pe Conceptul de Învăţare Naturală, împreună cu experţii şi cadrele didactice din şcoală.

6.4. Activităţi de continuare

După cursul de instruire din Istanbul, participanții au fost încurajaţi să implementeze activităţi în clasă sau în cadrul activităţilor extracurriculare desfăşurate cu elevii lor, folosind planurile de lecţie dezvoltate în timpul cursului, şi să împărtăşească feedback-ul cu privire la rezultate utilizând Baza de date cu planuri de lecţie. Participanţii la curs au fost, de asemenea, încurajaţi să iniţieze/dezvolte reţele de colaborare cu autorii planurilor de lecţie publicate în baza de date. Platforma SUSTAIN oferă oportunitatea participanților înregistraţi să păstreze legătura şi să colaboreze.

6.5 . Publicarea cursului în Catalogul de Cursuri Comenius

Pe baza feedback-ului primit de la participanţii la curs şi a recomandărilor evaluatorului extern al proiectului, ITTC a fost ajustat, conform nevoilor şi aşteptărilor profesorilor. Cursul pentru cadre didactice numit Sustaining Development in Early School Education (Numărul de Referinţă: TR-2014-044-001) a fost înregistrat, validat şi publicat în Catalogul Comenius şi va fi disponibil pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi primar în Aprilie 2014.

Imagini din timpul cursului

BUNEPRACTICI DINŢĂRILEPARTENERE

7.1. Planuri de lecţie din Bulgaria

Titlu Îmi iubesc casa, şcoala şi ţara. Partea a II-a – conectarea claselor prin intermediul IWB - tablei interactive

Profesor, Instituţia şi Ţara Alexander Anghelov, CCTA (Centrul pentru Asociere în Instruire Creativă), Bulgaria

Grup ţintă Clasa: a III-a, Vârsta: 8 - 9 ani

Obiective Urmărirea obiectivelor din prima parte a lecţiei şi adăugarea unora noi:Considerarea ţării ca fiind “acasă”, la fel ca acasă și la școală. Stabilirea unei conexiuni între acasă şi Turcia (ţara de implementare);Familiarizarea cu regiunile geografice ale ţării;Cunoaşterea climatului şi vegetaţiei din regiunile geografice;Identificarea asemănărilor dintre funcţiile unei case şi caracteristicile re-giunilor dintr-o țară.

Competenţe cheie 1. Conştiinţa şi expresia culturală 2. Competenţe sociale şi civice3. Competenţe matematice şi competenţe privind ştiinţa şi tehnologia4. Competenţe digitale

Durata 45 min.

Temele dezvoltării durabile 1. Diversitate culturală2. Dezvoltare rurală şi urbană3. Responsabilitate locală şi globală4. Drepturile omului, pace şi justiţie5. Producţie şi consum

Materiale şi resurse utilizate Tablă interactivă, Programul eBeam Scrapbook (http://www.e-beam.com/support/ebeam-education-suite/downloads.html); https://docs.google.com/file/d/0B_piwDTRTyqsc3RiZ1paZ1dmSzQ/edit?usp=drive_web&pli=1 - instrucţiuni conectare cu altă clasă.

Materii şcolare asociate Geografie, economie, istorie, matematică, TIC

Metode Competiţie - răspuns non-verbal rapid și adecvat, într-un timp dat; învățarea prin practică; Lucrul în echipă - timp pentru decizii, observarea, argumentarea și luarea deciziei; Abordări centrate pe elev, independența judecăţii; Interacţiune multiculturală (acţiune reciprocă); Tehnici mixte;Obs. Pentru un nivel adecvat de sarcini educaţionale va fi utilizată taxo-nomia lui Bloom.

INFORMAŢII PRELIMINARE

• Activitatea poate fi realizată în continuarea primei părţi (“SUSTAIN – Îmi iubesc casa, şcoala şi ţara“), dar poate fi pusă în aplicare, de asemenea, şi ca activitate de sine-stătătoare;

• În cadrul lecţiei vor participa două clase interconectate, din două ţări diferite;

• Evenimentul cheie îl constituie interconectarea claselor prin intermediul tablei interactive sau folosind un program de partajare a ecranului;

• Ce trebuie făcut înainte de începerea lecţiei?* Cunoaşterea celuilalt profesor sau instructor;* Stabilirea timpului exact la care se va desfăşura activitatea şi

asigurarea că întâlnirea online programată se poate derula, iar participanţii îşi cunosc fiecare rolurile (gazdă, partener);

* Utilizarea unei legături telefonice sau a unui program de comunicare online, în cazul în care interconectarea nu este posibilă;

* Realizarea interconectării înainte de începerea lecţiei şi nu în timpul acesteia;* Explicaţi clar elevilor ce vor avea de făcut la tabla interactivă (nu este necesar să le spuneţi că de partea cealaltă va fi

o altă clasă);* Pregătiţi-vă cu atenţie puzzle-ul sau jocul, selectând imaginile adecvate subiectului;* Puneţi fiecare sarcină într-un nou ecran, ţinând cont de timpul de reacţie al partenerului. Plasarea mai multor sarcini

în acelaşi ecran, pentru două clase, va conduce la un spaţiu insuficient pentru editare şi confuzie pe tabla interactivă.

INTRODUCERE

Tabla interactivă constituie un dispozitiv interesant în clasă.Cele mai importante caracteristici ale tablei interactive sunt:• Îmbunătăţirea vizualizării şi controlului: profesorul poate observa în acelaşi timp ecranul calculatorului (conţinutul) şi

clasa;• Permite în acelaşi timp o abordare individuală: în timp ce elevii îşi duc la îndeplinire sarcinile în faţa tablei interactive,

profesorul poate lucra individual cu elevii mai slab sau mai bine pregătiţi.Cele mai uzuale tehnici de lucru cu tabla interactivă sunt:• Crearea unor puzzle-uri tematice (tehnica drag and drop – trage şi dă drumul);• Umplerea spaţiilor goale (text, imagine);• Denumirea obiectelor (imagine, fundal);• Conexiunea şi alegerea conţinutului (imagine – text).Tematici de dezvoltare durabilă asistate prin intermediul tablei interactive:Având în vedere că dezvoltarea durabilă nu constituie un subiect separat în curricula şcolară, metodele axate pe discuţii, brainstorming şi cauză – efect sunt recomandate pentru sporirea gradului de conștientizare a dezvoltării durabile în rândul elevilor. Dispunând de tehnologie (elevii ţin în mână creionul, simţindu-se implicaţi în dezvoltarea conţinutului), elevii

sunt mai implicaţi şi mai deschişi în împărtăşirea ideilor şi achiziţionarea de noi cunoştinţe. Utilizarea jocurilor interactive şi a instrumentelor digitale este în concordanţă cu conceptul de implementare încrucişată al proiectului SUSTAIN.Important! - Aceeaşi lecţie! Când utilizaţi tabla interactivă, nu va trebui să schimbaţi conţinutul, titlul lecţiei sau curricula;- Scurt şi eficient! Nu sunteţi obligat să utilizaţi tabla interactivă timp de 40 de minute, activitatea poate dura 5 minute, fiind eficientă în acelaşi timp;- Teama de tehnologie! Cereţi ajutorul elevilor. Ei realizează munca, profesorul le dă ideile;

- Dacă nu funcţionează, opriţi-vă! Evitaţi rezolvarea problemelor IT în timpul lecţiei. Dacă ceva nu funcţionează, mergeţi mai departe conform planului de lecţie standard.

PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

Profesorul coordonator începe prin a explica faptul că două clase vor fi interconectate prin intermediul ecranului tablei interactive. El urează bun venit clasei partenere – poate fi utilizat steagul ţării respective sau o imagine simplă, sugestivă, luând în calcul timpul de răspuns necesar elevilor din clasa parteneră.După această scurtă introducere, având în vedere că nivelul emoţional este în creştere, va trebui să fiţi pregătit pentru o abordare dinamică a lecţiei. Ambii profesori trebuie să-şi pregătească din timp textele din manual şi hărţile. Procesul de învăţare nu decurge numai pe baza manualului, ci şi prin compararea informaţiilor provenite din alte surse. Asiguraţi accesul elevilor la surse de informaţii corespunzătoare, pentru a compara răspunsurile.Activitate practică:

Exemplul 1:

Dumneavoastră (ca şi coordonator) începeţi lecţia. Clasa voastră indică sarcinile celorlalţi elevi. Dumneavoastră aveţi pe ecran:

Clasa coordonatoare:

Continentele: utilizaţi un şablon şi răspândiţi obiectele pe ecran. Elevii din clasa parteneră vor trebui să aranjeze obiectele în ordinea corectă. Aveţi în vedere ca obiectele să poată fi mutate şi în ce format se află acestea! Clasa parteneră:

Utilizaţi tehnica drag and drop (trage şi dă drumul) pe tablă. Cea mai importantă parte este încurajarea elevilor de a se angaja în discuţii pentru a lua decizii (apelând la o terminologie adecvată, pentru a da indicaţii). În cazul de faţă, sunt termeni specifici disciplinei Geografie pentru direcţionare: N / S / E / V. Luaţi în calcul timpul alocat pentru rezolvarea sarcinii; trebuie să fie scurt, având în vedere tendinţa elevilor din clasa parteneră de a-i aştepta pe cei din clasa coordonatoare.

Regulile jocului:

Profesorul stabileşte ordinea în care fiecare elev va veni la tablă.Activităţi paralele în clasă:1. După poziţionarea corectă a continentelor, toţi elevii denumesc în cor continentele (lucru în echipă, suport mutual);2. Atunci când un elev plasează un continent corect (aproximativ desigur), toţi elevii vor scrie în caiete “un aspect interesant

legat de acel continent”. Aceste aspecte vor fi utilizate ulterior pentru discuţii;3. După ce toate continentele au fost plasate, elevii le vor scrie numele pe tabla interactivă;4. Este distractiv şi util în acelaşi timp să plasaţi pe ecran un cronometruFaceţi jocul mai dificil: furnizaţi cunoştinţe şi informaţii suplimentare:Puneţi întrebări, trasaţi Ecuatorul şi tropicele. “De ce nu se află nimic la Polul Nord? Unde se află Marea Mediterană?”

Lecţia continuă cu plasarea ţării pe continentul respectiv şi a simbolului „acasă” pe oraşul corespunzător. Puneţi steagul ţării respective, simboluri ale ocupaţiilor părinţilor etc.

Profesorii conduc discuţiile, încurajând difuzarea informaţiilor, evidenţiind asemănările şi diferenţele, argumentând ştiinţific diferenţele, apelând la o terminologie adecvată.Important! Dacă sunteţi încă conectaţi, furnizaţi întrebări text (pregătite în prealabil) şi puneţi-le pe ecran; o clasă pune întrebări celeilalte.

CONCLUZII

Lecţia se încheie spunând “la revedere” celeilalte clase şi plasând pe ecran o imagine sugestivă. Este mai uşor pentru elevi să perceapă importanţa noţiunilor dacă profesorul pregăteşte tabla astfel încât fiecare elev să plaseze informaţiile pe care le-a aflat în legătură cu cealaltă ţară.La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să fie familiarizaţi cu noţiunile geografice (locuri, fapte), apelând la memorie, fără utilizarea manualului. Ei trebuie să facă o legătură logică între locuri, fapte, orientare. Responsabilitatea profesorului constă în a relaţiona logic aspectele referitoare la familii, locuri de baştină, şcoli, continente, toate acestea existând în acelaşi timp şi având locul lor pe planeta Pământ.Această structurare a lecţiei poate fi utilă pentru o serie de tematici; în continuare, aveţi câteva exemple legate de dezvoltarea durabilă.Puteţi apela pentru o clasă – partener la următoarele adrese de e-mail: [email protected] sau [email protected]; un partener vă va fi indicat ţinând cont de nivelul clasei şi nivelul de utilizare a limbii engleze. EVALUARE

Profesorul închide conexiunea şi adresează întrebări:Cum vă simţiţi? Cum a fost modul în care aţi învăţat? (Încercaţi să explicaţi şi să argumentaţi diferenţele între ţări, ocupaţii, populaţie,

simbolurile şi culorile de pe steaguri etc.; faceţi apel la geografie şi istorie!)Ca o concluzie, putem spune că Pământul este casa noastră? Europa este casa noastră? Ţara este casa noastră?Pentru tematica principală a lecţiei, faceţi apel la întrebările din manual. Întrebările cu variante de răspuns corect / greşit sunt foarte adecvate.Europa se află în N / S / E / V ?Ţara (oraşul) se află în S / N ?

Plan de lecţie din Bulgaria implementat în Turcia

Titlu Curtea şcolii noastre – un an şcolar într-un minut

Profesor, Instituţia şi Ţara Anelia Nankova, Şcoala primară “Hristo Nikiforov”, Lovech, Bulgaria

Grup ţintă Clasa: I-a şi a II-a, Vârsta: 7-9 ani

Obiective Introducerea şi prezentarea indicaţiilor privind schimbările din natură şi calendarul schimbărilor anotimpurilorExtinderea cunoştinţelor privind anotimpurileCrearea unui calendar natural şi învăţarea modului şi a motivului utilizăriiAcumularea de cunoştinţe de astronomie

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă (descrierea proiectelor şi procesul constructiv legat de film)2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehno-logia (măsurători: temperatură, umiditate, etc.)3. Competenţe digitale (folosirea camerei ca instrument de observare pentru date pe termen lung)4. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare (explorare, observare, analiză, sortare)5. Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului (responsabilitate umană – schimbările naturii)6. Conştiinţa şi expresia culturală

Durata Un an, Pentru o perioadă mai scurtă: se pot folosi fotografii din natură, din diferite anotimpuri, realizate de copii. Durata: 5 lecţii pe lună, inclusiv limbă, muzică şi arte – 1 lună

Temele dezvoltării durabile 1. Biodiversitate2. Conservarea/gestionarea resurselor naturale şi energie regenerabilă3. Responsabilitate locală şi globală 4. Dezvoltare rurală şi urbană

Materiale şi resurse utilizate Profesorul foloseşte Globul şi un model de Soare şi planete sau Soare şi Pământ. Sau se poate folosi:http://www.youtube.com/watch?v=W47Wa7onrIQFiecare echipă are:- planşă, creioane colorate, markere, etc.- materiale naturale pentru costume şi instrumente pentru plantarea unei plante- imagini, enciclopedie- acces la tehnologie- calculator cu Windows şi Microsoft Office (PowerPoint şi Word)- software gratuit pentru realizarea de filme.

Materii şcolare asociate Elemente specifice: Patrie, lumi naturale, arte, TICOm şi natură, Limba maternă şi literatură, Muzică şi arte, TIC şi matematică

Metode Învăţarea bazată pe proiect, discuţii frontale, întrebări şi răspunsuri, hărţi conceptuale, demonstraţia, lucru în echipă, observaţia, luarea deciziilor, ştiinţe şi interpretare creativă prin interacţiune (în echipă şi cu alte echipe)

Evaluare Portofoliu, evaluarea muncii la proiect folosind cartonaşe, participarea la o sesiune de discuţii de la egal la egal

INFORMAŢII PRELIMINARE:

Pregătirea şi implementarea lecţiei urmăreşte: conectarea cunoştinţelor despre subordonarea dintre schimbarea anotimpurilor şi calendarul astronomic Soare – Pământ; dobândirea de cunoştinţe şi crearea de competenţe cu privire la anotimpurile din ţara noastră şi schimbările observabile în natură; introducerea de noi concepte, legate de subiect (doar introducere – durata sezoanelor din diferite puncte ale Pământului – ecuator, sud, nord); dezvoltarea preciziei şi acurateţei în folosirea instrumentelor de măsurare (temperatură etc.); adăugarea, pentru dezvoltarea în plan emoţional, a domeniilor muzică, dans, simţ estetic; acumularea de cunoştinţe şi formarea de abilităţi pentru dezvoltarea de competenţe TIC.

Pentru harta conceptuală, profesorul poate folosi site-ul https://bubbl.us/, completând fiecare casetă cu ideile elevilor.

INTRODUCERE - pregătireaProfesorul prezintă elevilor tema lecţiei. Lecţia începe cu o discuţie frontală. Profesorul adresează întrebări: “Uitaţi-vă pe fereastră. Cum e vremea?” Ia globul şi întreabă: “Cum credeţi că e vremea în Australia acum? (în emisferă). Cât de lungă e ziua iarna? Depinde de Soare? Cum verificăm dacă avem dreptate? Se introduc elementele sarcinii şi tabelele pregătite pentru echipe: Cum măsurăm temperatura? E aceeaşi temperatură aici şi acolo? De ce?” Profesorul conectează elementele într-o hartă conceptuală.După introducere, profesorul stabileşte un plan al lecţiei, dând instrucţiuni şi stabilind echipele.Echipele trebuie împărţite aleatoriu, dar pot fi distribuite şi roluri. Depinde de nivelul de colaborare din clasă. La această vârstă, elevii nu sunt independenţi şi încrezători în abilităţile lor (experienţă). Profesorul împarte sarcini fiecărei echipe şi oferă sprijin în alocarea rolurilor.Sarcinile sunt de cercetare. Fiecare echipă trebuie să realizeze o cercetare asupra unui anotimp, la început, în Bulgaria. Profesorul introduce subiectul, în timp ce clasa trece în revistă modificările din natură pe parcursul celor patru anotimpuri. În timpul prezentării, combinată cu o discuţie, profesorul stabileşte planul de lucru şi criteriile de evaluare. Împreună cu profesorul, elevii formează echipele şi criteriile de evaluare a lucrului în echipă. Datorită lungimii temporale a procesului, este foarte importantă sublinierea elementelor principale ale muncii de echipă: colaborare, participare, contribuţie, finalizarea la timp şi asumarea responsabilităţii pentru deciziile echipei. Este posibil să apară reacţii negative: respingere, refuzul de a lucra în echipă etc. Profesorul trebuie să le explice că echipa are un singur scop, un produs, un an (sau care e durata proiectului) pentru dezvoltarea cu succes a cercetării. Timpul şi produsul sunt foarte importante în planul acestei lecţii.

PROCESUL DE ÎNVĂŢARE - faza operaţionalăSarcina este de a prezenta într-un minut modificările produse în natură pe parcursul unui an.

1. La începutul anului şcolar, clasa alege un anumit obiect din curtea şcolii (un arbore, o tufă etc.) şi fiecare echipă lucrează, focalizându-se asupra unuia dintre cele patru anotimpuri din Bulgaria.

2. Clasa alege o zi din săptămână pentru a face fotografii. Acest lucru s-ar putea realiza în timpul lecţiilor de consiliere.

3. De-a lungul anului şcolar (32 de săptămâni în Bulgaria), în fiecare săptămână, clasa realizează fotografii ale obiectului cu o cameră digitală.

4. Elevii completează cartonaşe cu schimbările şi realizează o cercetare paralelă a unei alte ţări, folosind prognozele de pe internet - http://forecast.io/#/f/42.6833,23.3167 (sarcină suplimentară – pentru echipele foarte bune de elevi):

a. Timp – anotimp, lună, zi, momentul zilei; b. Parametrii de vreme vizibili – vânt, nori, soare, ploaie, ninsoare; c. Temperatura; d. Obiectul natural (copac, tufiş); e. Lungimea zilei (răsărit şi apus) (folosind ceasul, verificând pe internet: http://astrocalendar.50webs.com/suncordrs.html).

5. Fiecare echipă trebuie să aleagă obiectul pe care să-l filmeze (abilităţi de comparare şi observare) (a învăţa procesul de învăţare – observaţia, estimarea, documentarea şi demonstrarea). Sarcina se realizează în lecţiile de Ştiinţe.

6. Fiecare echipă realizează un calendar natural pentru ziua din anotimp în care fac poze. Profesorul îi provoacă pe elevi, dându-le exemple de calendare interesante. Sarcina se realizează în lecţia de Arte.

7. Cele 32 de fotografii (sau filme) pe care clasa le-a realizat de-a lungul anului şcolar, sunt combinate într-un film (se poate folosi Photo story; pentru un minut). Desigur, profesorul trebuie să-i înveţe cum să facă acest lucru la lecţiile de TIC.

8. Fotografiile sunt aranjate în postere pentru fiecare anotimp. Este importantă ordonarea/organizarea cunoştinţelor şi datelor comparative (obiecte). Cu cât sunt mai multe obiecte de comparat, cu atât va fi mai mare nota. Profesorul sprijină şi dezvoltă cultura şi orizontul de cunoştinţe al fiecărei echipe, oferindu-le exemple (provocându-le gândirea ştiinţifică /divergentă) din diferite părţi ale Globului şi, de-a lungul anului (a duratei proiectului), face comparaţii şi subliniază diferenţele: temperatură, umiditate, răsăritul soarelui etc., raportându-se la alte locuri de pe Glob. Profesorul trebuie să acorde mai multe note până la sfârşitul proiectului, urmărind dacă elevii pot corela parametrii cu poziţia de pe Glob a ţării sau dacă încearcă să explice legătura dintre diferenţele de temperatură dintre anotimpuri şi poziţia Soarelui sau lungimea zilei.

9. Elevii interpretează cântece tematice în timpul lecţiilor de muzică. Cântecele pot fi alese de profesor/învăţător sau în colaborare cu profesorul de muzică.

10. În timpul lecţiilor de arte, elevii realizează picturi tematice, costume etc.

11. Elevii discută lucrări literare tematice în timpul lecţiei de limba şi literatura bulgară (maternă).

12. Elevii creează filmul cu Photo story în timpul lecţiilor de TIC; profesorul asistă elevii.

13. Elevii plantează o plantă pentru fiecare echipă şi o îngrijesc în clasă; această activitate foarte simplă îi învaţă ce înseamnă responsabilitatea şi perseverenţa, aspect care reprezintă unul dintre scopurile lecţiei.

CONCLUZII – etapa de producţie

- Evaluarea muncii fiecărui elev; 1 oră – lecţie de ştiinţă şi tehnologie- Prezentarea muncii echipelor în faţa clasei şi a părinţilor; 1 oră – lecţia de limbă- Demonstrarea cunoştinţelor şi discuţii: oamenii trebuie să aibă un profund respect pentru natură şi responsabilitate faţă de schimbările din natură; 1 oră - lecţie despre Om şi natură

EVALUARE

Pentru evaluare, profesorul foloseşte cartonaşe, care includ evaluarea muncii fiecărui elev şi a muncii echipei, pe bază de portofoliu.

7.2. Planuri de lecţie din Romania

Titlu Hârtia

Profesor, Instituţia şi Ţara Petrescu Elena – Andreea, Şcoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Fieni, Dâmboviţa, România

Grup ţintă Clasa: a III-a, Vârsta: 9 ani

Obiective Obiective de referinţă- Să-şi adapteze discursul la diferite situaţii de comunicare- Să scrie texte scurte- Să folosească tehnici de lucru adecvate, utilizând materialele selectate- Să explice efectele activităţii umane asupra mediului- Să realizeze corect calculele propuse - Să clasifice şi să organizeze informaţii în tabeleObiective operaţionale- Să citească şi să analizeze textul propus- Să creeze propoziţii despre pădure- Să completeze etichete şi calcule- Să taie, să lipească şi să picteze hârtie- Să discute despre filmul vizionat- Să organizeze informaţii şi să alcătuiască un dosar despre conservarea pădurilor/utilizarea şi reciclarea hârtiei

Competenţe cheie 1.Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi teh-nologia3. Competenţe digitale4. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare5. Competenţe sociale şi civice

Durata 45 minute/fiecare grup

Temele dezvoltării durabile 1. Deşeuri şi reciclare2. Conservarea/gestionarea resurselor naturale şi energie regenerabilă3. Responsabilitate locală şi globală

Materiale şi resurse utilizate Hârtie, cărţi, calculatorCulori, lipici, caiete

Materii şcolare asociate Limba română – citirea şi crearea de texte, strofeMatematică – calcule, realizarea de eticheteŞtiinţe – selectarea informaţiei despre hârtieArte – realizarea Arborelui vieţii

Metode Conversaţia, dialogul, exerciţiul, brainstorming, explicaţia, observarea, lectura

Evaluare IndividualăObservaţii realizate de profesorEvaluarea colegială

Foaie de observare


Elevii vor viziona un scurt film despre viaţa unui copac, istoria hârtiei în China şi în alte ţări.

INTRODUCERE

Profesorul verifică achiziţiile anterioare ale elevilor.Elevii vor primi bucăţi de hârtie, de diferite culori şi texturi, şi vor viziona un film despre realizarea hârtiei. Profesorul îi anunţă pe elevi care sunt obiectivele şi sarcinile pe care le vor avea de realizat.

PROCESUL DE ÎNVĂŢAREProfesorul împarte elevii în patru grupe:

Grupul artiştilor- Elevii primesc hârtie, lipici şi acuarele şi realizează un colaj - “Arborele vieţii”- Citesc instrucţiunile şi aleg sarcinile- Ei încearcă să compună un cântec despre copaci; textul elaborat trebuie să aibă rime

- Lucrează, în perechi şi în grup, pentru a realiza colajul pe care îl vor folosi la un nou joc, inventat de ei.Grupul lingviştilor Lucru în grup- Citesc un text despre istoria unei bucăţi de hârtie- Identifică şi notează momentele principale ale poveştii şi realizează un mic desen- Discută despre poveste şi despre personaje Lucru individual- Descriu ce-au simţit când au citit povestea Lucru în pereche- Creează cvintete pentru a atrage atenţia oamenilor cu privire la nevoia de a recicla hârtia/ de a planta copaci în grădină, în pădure…

Grupul matematicienilor Lucru în grup:- Descoperă informaţii despre viaţa unui copac, cum se află vârsta unui copac, de câţi copaci este nevoie pentru a realiza o carte, a crea un dulap, o uşă etc. Lucru în pereche:- Completează etichete cu informaţii şi descoperă un mesaj dacă realizează corect calculele propuse. Lucru individual:- Realizează calcule şi probleme matematice

Grupul oamenilor de ştiinţă Lucru în pereche:- Citesc informaţii şi învaţă despre hârtie, reciclarea hârtiei şi completează un ciorchine Lucru individual:- Completează o foaie de lucru Lucru în grup- Creează un colaj şi un slogan adecvat

CONCLUZIIProfesorul îi întreabă pe elevi ce au descoperit. Împreună vor stabili de ce anume trebuie să recicleze, de ce este importantă pentru mediu plantarea de arbori, care sunt consecinţele negative ale defrişării din anumite părţi ale lumii şi din ţara noastră.Colajul “Arborele vieţii” va fi un joc nou pentru ei, fiecare grup va inventa regulile, deoarece vor utiliza tipuri diferite de hârtie – ziare vechi, bucăţi de hârtie de la alte activităţi.

EVALUARE

Profesorul examinează lucrările împreună cu elevii (autoevaluare) şi pentru unele produse se va realiza şi interevaluarea (elevii examinează şi apreciază lucrările colegilor).Vor completa formularul ABC (în română) sau TGI (în engleză):Astăzi am învăţat despre….Bine a fost când…Cred că….Elevii vor completa foile de observaţie despre cum au lucrat în grupuri, în perechi etc.

Reflecţii: În următoarele 7 zile, vor completa pe o etichetă câtă hârtie au folosit în familie şi dacă au colectat-o într-o cutie de carton pentru a o duce la un centru de reciclare. Vor merge cu clasa să viziteze centrul de colectare.Pentru fiecare colaj “Arborele vieţii”, vor inventa reguli pentru un joc cu imagini – comportamentul corect sau incorect faţă de mediu. Vor avea nevoie de un zar şi de pioni.

Titlu Natura – prietena noastră - “Creion cel mic”

Profesor, Instituţia şi Ţara Solomon Cristina Elena, Grădiniţa Ghineşti, Dâmboviţa, România

Grup ţintă Grupa: mijlocie, Vârsta: 5-6 aniObiective Să participe la activităţile de grup, inclusiv în cadrul jocului, atât ca

vorbitor, cât şi ca auditorSă formuleze ideile principale ale unui text, să creeze povestiri scurte, pe baza indiciilor din imaginiSă numere de la 1 la 20Să lucreze pentru a realiza operaţiile de bază cu materiale naturale şi sinteticeSă respecte regulile de integrare în viaţa socială şi regulile de securitate personală: regulile pentru minimă protecţie a naturii

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia3. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare

Durata 150 minTemele dezvoltării durabile 1. Deşeuri şi reciclare

2. Producţie şi consum3. Conservarea/gestionarea resurselor naturale şi energie regenerabilă

Materiale şi resurse utilizate Imagini cu arbori şi Creion cel mic, laptop, videoproiector, carton colorat A4, aşchii de creion, lipici, şerveţele umede, panouri, creioane colorate

Materii şcolare asociate Limbă şi comunicare: - Descriere nuanţată a conţinuturilor imaginilor originale- Ccrearea de povestiri scurte; realizarea unui desen punctatŞtiinţe naturale: - Dezvoltarea dorinţei de protejare a naturii – plante, arbori: părţi, atrib-ute, caracteristici şi diferenţe, utilizăriMatematică: numărarea de la 1 la 20Activităţi practice:- Colectarea de materiale din natură, deşeuri, materiale reciclabile- Acţiuni menite să-i atenţioneze pe alţii despre necesitatea unui compor-tament corespunzător, crearea de colaje cu aşchii de creion

Metode Brainstorming, învăţare cooperativă, experiment

Evaluare Expoziţie cu lucrările copiilor


Curiozitatea copiilor cu privire la modul în care sunt realizate creioanele m-a determinat să realizez această activitate. Astfel, am decis să adun informaţii şi resurse materiale pentru a ajuta copiii să înţeleagă importanţa protejării naturii, un prim pas constând în răspunsurile la întrebările lor. Mai multe informaţii:http://www.faber-castell.com.au/50597/Products/Playing-Learning/Products/How-Are-Pencils-Made/splrn_index1.aspxhttp://www.pencils.com/pencil-making-today

INTRODUCERE

Profesorul începe activitatea, spunând preşcolarilor câteva ghicitori, pentru a le capta atenţia (10 min.).

1. E un lucru preţuit/ De şcolar nedespărțit/ Din haină-i de lemn vopsit/ Scoate nasul înnegrit . (CREIONUL)2. Drept, înalt şi subţirel, / Cu veşmânt de lemn pe el, / Are limba de cărbune, /Pe hârtie multe spune. (CREIONUL)3. Dintr-un vârf ca de cărbune/ Toarce firu-i de arnici/ Poţi zidi cu el o lume:/ Stele, sonde, flori, furnici! (CREIONUL)4 . Ce el face/ Ea desface / Încingând grea bătălie,/ Pe o coală de hârtie ! (CREIONUL ŞI GUMA)


1) Educatorul le cere copiilor să privească câteva imagini şi să creeze povestiri/poveşti scurte sau propoziţii despre ceea ce văd (imagini cu păduri, copaci rupţi, mobilă, manuale, creioane), gândindu-se (nu este absolut necesar) la titlul “Creion cel mic”. Copiii creează povestiri / poveşti scurte. Li se cere să numere creioanele şi astfel află câte creioane au fost realizate din două bucăţi diferite(20 min). Apoi, preşcolarii primesc cartoane de hârtie colorate şi li se cere să unească punctele unui desen (10 min).2) Copiii privesc o prezentare despre cum sunt realizate creioanele. După aceea, ei primesc panouri şi creioane colorate şi li se cere să aşeze creioane pe aceste panouri, să pună alte panouri peste şi să numere creioanele dintre panouri. În acest fel, vor afla câte creioane sunt realizate din două bucăţi diferite (30 min). Educatorul le precizează preşcolarilor că vor realiza împreună colaje ce vor reprezenta mesaje pentru salvarea şi protejarea naturii (10 min). Educatorul împarte materiale: cutii cu aşchii de creion, lipici, panouri, creioane colorate. Copiii lucrează foarte bine şi obţin lucrări minunate (30 min).3) Expunerea lucrărilor preşcolarilor (10 min). Copiii sunt mulţumiţi de această activitate şi, după finalizare, educatorul prezintă criteriile pentru evaluarea lucrărilor ce vor fi expuse. Colegii de grupă vor alege lucrările ce vor fi expuse şi vor explica de ce au ales sau nu o lucrare.4) Copiii joacă un joc (30 min). Educatorul pregăteşte un joc pentru preşcolari, pentru a consolida tema zilei: “Atinge copacul!” – un joc energizant de mişcare. Preşcolarii sunt împărţiţi în două grupuri - „Picăturile de apă” şi „Copacii”. Copacii trebuie să primească picături de apă pentru a creşte şi împrospăta natura. Copacii se mişcă, iar picăturile de apă pot doar să alerge şi să atingă copacii dacă dau răspunsul corect la întrebările educatorului. Dacă formulează răspunsul corect, sunt liberi să alerge după copaci să-i prindă. Picăturile de apă primesc recompensă, la alegere: creioane colorate, foi colorate etc.; copacii primesc aceleaşi recompense.

CONCLUZII

Educatorul le cere copiilor să-şi exprime părerea despre activitatea din acea zi şi să menţioneze motivele pentru care trebuie să protejeze natura: copacii, plantele etc. Ce se întâmplă dacă natura nu va mai fi protejată? La sfârşit, toţi vor „vizita” expoziţia lucrărilor (în final toate lucrările vor fi expuse). Preşcolarii primesc dulciuri ca recompense şi sunt felicitaţi pentru activitatea lor.

EVALUARE

Toate obiectivele sunt realizate prin această activitate: preşcolarii au participat la activităţile de grup, inclusiv la activităţile din cadrul jocului, atât ca vorbitori, cât şi ca auditori; unii au creat povestiri scurte folosind imagini, au numărat de la 1 la 10, au utilizat materiale pentru a efectua operaţiile de bază. Informaţiile colectate pentru această activitate au fost foarte utile. Copiii sunt atraşi de activităţi care implică utilizarea calculatorului. Au fost încântaţi să afle cum sunt create creioanele. Consider că activitatea s-a derulat foarte bine. Acest demers didactic a fost proiectat, cunoscând ceea ce pot face preşcolarii din grupa mea. Dacă aş realiza încă o dată această activitate, aş modifica partea referitoare la crearea de povestiri, deoarece toţi vor să-şi spună povestea. A durat mai mult decât m-am aşteptat. Această parte ar trebui realizată în grupuri sau ar trebui realizată cu o zi înainte, iar în timpul activităţii doar să se facă referire la ea. Reflecţii: Copiii adoră activităţile practice. Le-a plăcut această activitate şi au fost foarte fericiţi să afle cum sunt realizate creioanele şi ce pot face cu aşchiile de creion. Au fost, de asemenea, mulţumiţi de rezultatele muncii lor. Pentru a-i învăţa pe preşcolari să protejeze natura şi pentru o mai bună înţelegere a regulilor de protejare a naturii, este necesară implementarea mai multor activităţi de acest fel. Plănuiesc să realizez această activitate din nou. Le-am dat o temă la care să se gândească: „Ce altceva putem face cu aşchiile de creion” şi „Ştiu cum să protejez natura”. Este ceva ce, cu siguranţă, aş modifica sau chiar aş elimina din această activitate: începutul a durat mai mult cu 10 minute decât mă aşteptam, aşa că aş purta doar o conversaţie scurtă sau aş renunţa la el. Oricum, copiii sunt capabili să vadă lucruri în funcţie de cât de clar le poţi explica şi să arate ceea ce vrei de la ei. Pot înţelege lucruri la care nu te-ai fi gândit niciodată că le pot înţelege. Ceea ce fac şi ceea ce

spun este pentru a mulţumi educatorul şi pentru a-l face mândru de ei. Sunt mândră de preşcolarii mei. A fost o nouă experienţă pentru preşcolari şi pentru mine. Fotografiile de la implementarea lecţiei pot fi găsite la adresa: http://www.sustain-project.eu/main/links.

Titlu Să ne jucăm cu alimentele

Profesor, Instituţia şi Ţara Serafina Turdo, Şcoala “Maggiore Guida”, Partinico, Italia

Grup ţintă Clasele: a II-a şi a III-a, Vârsta: 7 - 8 ani

Obiective - Încurajarea unei abordări critice și analitice a alimentelor- Cunoașterea originii alimentelor pe care le consumă zilnic- Învățarea modului în care pot avea o dietă zilnică echilibrată- Descoperirea ingredientelor din hrana pe care o mâncăm, întoarcerea la originea şi zonele în care aceste ingrediente sunt produse

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia3. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare4. Competenţe sociale şi civice5. Conştiinţa şi expresia culturală

Durata 3 ore

Temele dezvoltării durabile 1. Biodiversitate2. Producţie şi consum3. Viaţă sănătoasă4. Responsabilitate locală şi globală

Materiale şi resurse utilizate Fișe de lucru, chestionare (Anexa 1), Cartonaşe cu alimente (Anexa 2), Foaia 1 – Din ce sunt făcute? (Anexa 3), Foaia 2 – Piramida alimentelor (Anexa 4), O cutie mică pentru cartonaşe, 2 cutii goale de pantofi (câte una pentru fiecare echipă)Coli de hârtie, creioane sau markere

Materii şcolare asociate Limba maternă (analiza terminologică legată de industria alimentară)Ştiinţe (educaţie alimentară, educaţie sanitară)Arte (aptitudini grafice)Educaţie socială (învăţarea lucrului în echipă, exploatarea potenţialului pentru o mai bună dezvoltare a resurselor comune, comunicare)

Metode Învăţarea prin colaborareÎnvăţarea prin joc

Evaluare Evaluarea colectivă a muncii desfăşurate de două echipe, prin citirea şi analiza comună a rezultatului jocului, organizându-se o dezbatere colectivă, Foaia 2 – Piramida Alimentelor (Anexa 4)

7.3. Planuri de lecţie din Italia


În 2015, Milano va găzdui Expoziţia Mondială “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, ce va avea ca teme cheie de discuţie aspecte legate de alimentaţie şi modalitatea de hrănire a viitoarelor generaţii. Va fi la latitudinea profesorului modul de discutare a acestor teme cu elevii săi, pentru a stabili baza pentru o educaţie alimentară corectă.Lecţia Să ne jucăm cu alimentele urmăreşte construirea unei căi de îmbunătăţire a calităţii alimentaţiei, subliniind modul în care alimentele sunt procesate înainte de a ajunge pe mesele noastre. Activitatea va fi o bună oportunitate de a gândi critic despre alimente şi de a conştientiza ceea ce mâncăm.Lectură recomandată: http://www.eufic.org/article/en/expid/food-based-dietary-guidelines-in-europe

INTRODUCERE

Profesorul prezintă activitatea, informând elevii despre ceea ce vor face. Elevii vor construi diferitele etape ale activității, prin contribuția lor activă. În primul rând, fiecare copil va vorbi despre el însuși şi va descrie preferințele sale alimentare unui coleg de școală.Apoi, copiii vor fi invitați să lucreze în grup și, în final, se vor confrunta unii cu alții, evaluându-și reciproc cunoștințele într-un moment de învățare non-formală și colectivă.


1 - Chestionare: copiii sunt împărțiți în perechi și sunt invitați să răspundă la chestionarul propus de profesor (Anexa 1). Fiecare copil solicită unui coleg să răspundă la întrebările scrise și notează răspunsurile acestuia. 2 – Realizarea cartonaşelor cu alimente: fiecare copil trebuie să realizeze niște cartonaşe (Anexa 2) care conțin numele și imaginea unor produse alimentare descrise în chestionarul completat. 3 – Colectarea cartonaşelor: profesorul colectează toate cartonaşele într-o cutie mică.4 – Împărţirea elevilor în două echipe: Vă sugerez să pregătiți atât de multe bucăți de hârtie câți copii sunt, apoi să scrieți în partea de jos, la jumătate, numele unui tip de fruct (de exemplu, măr) și pe cealaltă jumătate, numele unui alt fruct (de ex., portocală). Copiii vor fi rugați să extragă un bilet de hârtie, să-l citească și să ajungă la echipa corespunzătoare tipului de fruct selectat.5 – Desenarea logoului echipei: fiecare echipă va proiecta un logo pentru grupul său și-l va lipi pe o cutie dată de către profesor. 6 – Prima etapă a jocului: Profesorul oferă Fişa 1 - Din ce sunt făcute? (Anexa 3) ambelor echipe, ia cutia mică ce conţine cartonaşele realizate după aplicarea chestionarului, ia câte un cartonaş, arătându-l clasei, și întreabă elevii ce tip de aliment este scris pe el. De exemplu, dacă tipul de aliment este PIZZA, profesorul va întreba cele două echipe: “Care sunt ingredientele de bază pentru a face pizza?”7 - Etapa a II–a a jocului: cele două echipe vor trebui să scrie pe Fişa 1 - Din ce sunt făcute? (Anexa 3), care sunt ingredientele de bază care compun felul de mâncare ales (de exemplu, pizza: făină, drojdie, roşii). Fiecare foaie completată va fi pusă în interiorul casetei echipei respective.

CONCLUZII

Sfârșitul jocului: fiecare echipă va evalua fișele produse de celălalt grup de copii, împreună cu profesorul. Această reflecție și momentul de evaluare colectivă îi vor ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine care sunt ingredientele care compun alimentele pe care le mănâncă în fiecare zi și care sunt pașii de prelucrare a acestora.În încheierea activității, profesorul va prezenta elevilor Piramida Alimentelor, produsele alimentare ce o compun și funcțiile lor în structurarea zi de zi a unei diete echilibrate și a unui regim alimentar sănătos.

EVALUAREA

Are loc o evaluare colectivă a muncii desfăşurate de cele două echipe, prin lecturarea şi analiza comună a rezultatului jocului, organizându-se o dezbatere.Copiii, îndrumați de profesor, vor plasa produsele alimentare identificate în timpul activității pe Foaia 2 – Piramida Alimentelor (Anexa 4). Reflecţii:Pentru a evalua obiectiv activitatea, va fi rezervat un timp adecvat unui moment de discuții cu copiii, cu scopul de a constata dacă au apreciat activităţile derulate.Activitatea va fi propusă profesorilor de la alte clase, pentru a testa potențialul său de a fi reimplementată. Vizitaţi http://sustain-project.eu/main/links pentru a găsi anexele. Lecţia completă poate fi găsită la adresa: http://www.sustain-project.eu/main/dgp?id=38&lang=en – versiunea în engleză şi la adresa http://www.sustain-project.eu/main/dgp?id=83&lang=en – versiunea în limba română.

Titlu Basme muzicale

Profesor, Instituţia şi Ţara Amico Dolci, Centrul pentru Dezvoltare Creativă “Danilo Dolci”, Italia

Grup ţintă Clasa: a IV-a şi a V-a, Vârsta: 8-10

Obiective - Încurajarea apropierii copiilor de muzică şi producţia de muzică- Dezvoltarea abilităţilor de exprimare- Îmbunătăţirea competenţelor artistice, logice, matematice şi muzicale- Îmbunătăţirea abilităţilor de coordonare motorie- Scrierea/desenarea partiturii muzicale ce poate fi asociată unui tablou, imagini, fotografii, unei scene din viaţa de zi cu zi, unui basm.

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia3. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare4. Competenţe sociale şi civice5. Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului6. Conştiinţa şi expresia culturală

Durata 2 oreSe poate împărţi activitatea în mai multe părţi, în special dacă alegeţi să realizaţi muzica pentru un basm inventat de clasă. Momentele pot fi împărţite după cum urmează: scrierea textului, realizarea muzicii, scrierea partiturii, interpretarea.

Temele dezvoltării durabile 1. Cetăţenie globală şi democraţie2. Deşeuri şi reciclare3. Responsabilitate locală şi globală 4. Drepturile omului, pace şi justiţie

Materiale şi resurse utilizate Instrumente muzicale: fluiere, percuţii, instrumente Orff, hârtie, creioane colorate, markere, foarfece, lipici. Dacă doriţi să folosiţi instrumente construite din deşeuri: bucăţi de lemn, containere de plastic sau metal umplute cu diferite seminţe, cutii de iaurt. Dacă alegeţi să puneţi pe muzică o pictură, fotografie sau altă imagine, veţi avea nevoie de un fişier imagine, un videoproiector şi un laptop. Dacă doriţi să înregistraţi interpretarea finală: povestea pusă pe muzică, recorder de muzică

Materii şcolare asociate Muzică, matematică, literatură, educaţie socială şi civică, arte

Metode Abordarea maieutică reciprocă (Reciprocal Maieutic Approach - RMA) (mai multe: http://danilodolci.org/media/English.pdf ; http://danilodolci.org/en/rma)Învăţare prin practică, învăţarea cooperativă

Evaluare Profesorul evaluează: - potrivirea sunetelor găsite de elevi cu efectul dorit- partitura realizată- interpretarea finalăReflecţiile clasei şi autoevaluarea


Aşa cum este importantă învăţarea citirii, scrierii, numărării, desenului, aşa este importantă şi experimentarea ascultării active. Sunetele şi zgomotele pot fi manipulate, produse şi/sau reproduse cu ajutorul corpului nostru, cu instrumente muzicale reale sau cu simple instrumente realizate din deşeuri, construite chiar de elevi înaintea începerii activităţii sau înainte de interpretare.Această activitate oferă elevilor posibilitatea de a învăţa cum să „compună împreună” şi cum să exprime un punct de pornire comun prin limbaje diferite şi neobişnuite. Copiii vor lucra cu instrumente de comunicare care pot fi propriul corp, instrumente muzicale „reciclate”, pentru a obţine o interpretare muzicală bazată pe contribuţia tuturor acestora.Etapele de analiză, interpretarea sunetului, scrierea (abstractă, descriptivă sau realistă) şi editarea partiturii permit elevilor să înveţe despre observare şi definirea elementelor cheie în comunicarea unui mesaj şi dimensiunea sa atemporală. „Basme audio” urmăreşte dezvoltarea competenţelor logice şi matematice.

Sugestii:

Este bine ca profesorul să verifice următoarea referinţă înainte şi după activitate, pentru a analiza în profunzime baza care a inspirat acest demers didactic:Povestea „Petrică şi lupul” pusă pe muzică de Sergeevič Prokof’ev.http://www.youtube.com/watch?v=0PoNvFwrfVUWassily Kandinsky, „Point and Line to Plane”, 1926Se recomandă implementarea activităţii pornindu-se de la o pictură cu forme simple şi câteva elemente. Apoi se poate trece la imagini, scene reale şi/sau basme complexe. Acest lucru este menit să-i ajute pe elevi să înţeleagă activităţile de bază care pot fi explorate mai târziu, prin adăugarea mai multor variabile complexe.

INTRODUCERE

Explorarea:

1) Profesorul vorbeşte pe scurt despre atenţia care trebuie acordată ascultării, despre sunetele pe care le auzim zilnic, despre abilităţile pe care le utilizăm pentru a le recunoaşte.Apoi, elevii explorează posibilităţile corpurilor lor de a produce sunete (degete, mâini, picioare, voce, fluierat), precum şi pe cele ale obiectelor din jur (bănci, pixuri, scaune etc.).Profesorul întreabă elevii ce legături au cu muzica, dacă este cineva care cântă la un instrument muzical, dacă este cineva care ascultă de obicei muzică şi ce gen, dacă ei cred că este posibil să se transmită ceva prin muzică mai bine decât prin cuvinte.2) Profesorul prezintă activitatea, explicând elevilor că vor pregăti un concert împreună.


3) Profesorul le propune să convertească în mesaj transmis prin muzică:- o pictură- o fotografie- o scenă din viaţa cotidiană- o amintire- o poveste, inventată sau reală- altceva4) Clasa evaluează propunerile şi hotărăşte ce anume va fi „pus” pe muzică. Apoi, elevii analizează pictura, imaginea sau basmul ales.5) Clasa analizează data/personajele/locurile/situaţiile/atmosfera, toate informaţiile fundamentale pentru a comunica mesajul prin muzică.Profesorul adoptă rolul de moderator, observă cum elevii îşi împărtăşesc punctele de vedere, ghidând schimbul de idei, dacă este cazul. Tot el înregistrează datele furnizate de elevi.

Partitura:

6) Clasa lucrează la identificarea celor mai potrivite sunete ce pot fi asociate cu elementele selectate. De exemplu, un punct poate fi un sunet scurt, iar o linie poate fi un fluierat lung…În timpul acestei etape se realizează o muncă de cercetare fundamentală şi concentrată pentru a realiza o concordanţă între sunete şi sentimentele generate de acestea. Se aleg sunete pentru fiecare element.7) Clasa, ajutată de profesor, scrie/desenează partitura muzicală şi astfel se traduc grafic sunetele (scriere analogică).

Interpretarea:

8) Profesorul citeşte partitura împreună cu elevii.Profesorul întreabă cine vrea să conducă orchestra. Dirijorul va trebui să echilibreze munca elevilor în interpretarea finală. După prima interpretare, este posibilă repetarea cu un alt dirijor. Se realizează repetiţia înainte de interpretarea finală.

CONCLUZII

Grupul interpretează partitura. Dacă este posibil, interpretarea va fi înregistrată şi ascultată ulterior pentru o mai bună înţelegere a modului în care a lucrat grupul, atât în ceea ce priveşte transmiterea mesajului iniţial, cât şi interpretarea muzicală.Dacă aleg să „pună” pe muzică o poveste, ar putea fi posibilă acompanierea interpretării cu o voce care citeşte povestea.

EVALUARE

Într-o sesiune RMA, elevilor li se cere să explice ce etapă le-a plăcut: analiza elementului ales – povestea, imaginea, pictura, traducerea în scriere analogică, interpretarea partiturii. În urma acestei discuţii, profesorul va putea defini înclinaţiile specifice fiecărui elev.Mai mult decât atât, această discuţie va permite înţelegerea modului în care sarcinile de lucru au fost asumate în cadrul echipei, astfel contribuind la dezvoltarea de viitoare colaborări.

Reflecţii: Basme muzicale este o activitate care aduce copiii mai aproape de muzică, prin studiul contextelor, situaţiilor, basmelor, ce vor fi analizate în mod creativ. Activitatea permite profesorului să identifice înclinaţiile personale ale fiecărui elev şi să consolideze lucrul în echipe în cadrul clasei.

Prin lecturarea, observarea şi ascultarea diferitelor „interpretări” ale picturii, imaginii sau basmului ales, elevii reflectează asupra diferitelor posibilităţi de comunicare prin diverse limbaje, exersând spiritul de observaţie, abilităţile analitice, coordonarea motorie şi lucrul în echipă.

7.4. Planuri de lecţie din Turcia

Titlu Cumpărături

Profesor, Instituţia şi Ţara Özlem Metin Güneş, Şcoala Doga, Turcia

Grup ţintă Grupa: mare, Vârsta: 5 ani

Obiective Elevii vor fi capabili:- să numere obiecte- să se exprime oral- să obţină anumite comportamente necesare pentru coordonarea oculo-motorie - să exerseze bunele maniere la masă

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe matematice şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia3. Competenţe sociale şi civice4. Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului

Durata 3 x 40 min

Temele dezvoltării durabile 1. Deşeuri şi reciclare2. Producţie şi consum3. Viaţă sănătoasă4. Conservarea/gestionarea resurselor naturale şi energie regenerabilă

Materiale şi resurse utilizate Ziare, creioane, hârtie, hârtie milimetrică, pliante de cumpărături Anexa 1, haine pentru realizarea sacului de cumpărături (profesorul îl coase înainte de activitate, iar copiii îl pot decora)

Materii şcolare asociate Matematică

Metode Demonstraţia, încurajarea, interogarea, învăţarea colaborativă, studiul de caz, discuţia, ancheta socratică, excursii şi învăţarea în afara clasei

Cuvinte cheie Cumpărături, bune maniere la masă, bani, piaţă, alimente sănătoase


Pentru cumpărături, se folosesc foarte multe pungi de plastic. Aceste pungi sunt periculoase pentru mediu. Această activitate se realizează în scopul conştientizării de către copii a necesităţii de a proteja mediul înconjurător. În plus, această activitate are un rol important în prevenirea obişnuinţei consumului inutil.

INTRODUCERE

Profesorul intră în clasă cu o cutie şi îi întreabă pe copii: “Ce este în cutie?” (în cutie sunt puse diferite obiecte legate de cumpărături: pungi, monezi etc.). Profesorul oferă fiecărui copil posibilitatea să exprime/prezinte ideile sale cu privire la materialele din cutie. După aceasta, el arată copiilor toate obiectele din cutie.


Pentru început, profesorul prezintă copiilor un film http://www.youtube.com/watch?v=-j3a96_4qNM. După vizionarea filmului, cadrul didactic îi întreabă pe copii ce cred despre ceea ce au văzut. El încurajează fiecare copil să-şi exprime opiniile şi le cere să identifice comportamentele nepotrivite prezentate în film. Apoi întreabă copiii: “Ce sunt cumpărăturile? (Ce este shopping-ul?)” şi discută cu aceştia despre cumpărături. Profesorul adresează întrebări precum: “Ce facem în magazine? Ce cumpărăm din magazine? Vă uitaţi la numerele de pe produse sau de pe rafturi?”. După finalizarea discuţiei iniţiate, cadrul didactic anunţă: „Acum vom participa la o competiţie: Cel mai bun magazin alimentar al viitorului. Ce fel de magazin alimentar aţi realiza? Ce fel de alimente aţi vinde în el?” Întâi se discută subiectul şi fiecare copil are posibilitatea să-şi expună ideile (copiii îşi exprimă ideile prin desen sau prin simboluri verbale). Profesorul utilizează studii de caz, pe baza cărora fiecare copil îşi poate valorifica experienţa cu privire la cumpărături. Apoi, cadrul didactic spune: „Haideţi să pregătim o masă sănătoasă!” şi aduce cutia. El le cere copiilor să împartă alimentele în sănătoase şi nesănătoase. După această împărţire, ei pregătesc o masă sănătoasă. Înainte de a mânca, se discută despre bunele maniere la masă. “Ce trebuie să facem în timpul mesei?” După activitate, profesorul îi anunţă că vor avea invitaţi la cină şi că vor pregăti o cină sănătoasă pentru aceştia, dar au puţini bani la dispoziţie pentru a cumpăra ingredientele necesare. După ce copiii comentează acest aspect, cadrul didactic le înmânează pliante de cumpărături (Anexa 1). Le cere preşcolarilor să taie din pliante „legumele” în bucăţi pentru pregătirea cinei. Copiii taie „legumele” din broşuri, iar profesorul le colectează pe toate. Li se solicită apoi să răspundă la următoarea întrebare: De ce avem nevoie pentru a pregăti cina? Profesorul foloseşte metode de învăţare colaborativă. El adresează o serie de întrebări şi notează răspunsurile. Spre exemplu, după ce întreabă: “De câţi bani avem nevoie pentru a cumpăra pâine?”, notează preţul în dreptul pâinii. Procedează similar şi cu celelalte produse. Cadrul didactic propune fiecărui copil să numere de la 1 la 9 (Anexa 2). El le cere copiilor să decupeze cifrele. Următoarea sarcină de lucru va fi să construiască magazinul alimentar folosind jucăriile. Preşcolarii pun produsele în magazin şi încep activitatea. Profesorul alege un voluntar în rol de casier, iar alţi copii vor fi clienţi. I se reaminteşte fiecărui copil ce trebuie să cumpere din magazin. Apoi sunt întrebaţi: “Ce aţi cumpărat? Câţi bani aţi cheltuit?”. Copiii numără câţi bani cheltuiesc, iar profesorul îi ghidează în selectarea produselor cele mai ieftine. Preţurile sunt cuprinse între 1 şi 9 şi toţi copiii ştiu să numere de la 1 la 9. După această activitate, cadrul didactic ar putea să-i ducă pe preşcolari la cel mai apropiat magazin alimentar pentru a observa modul în care oamenii fac cumpărături. Toate anexele pot fi găsite la adresa: http://www.sustain-project.eu/main/links

CONCLUZII

Profesorul îi întreabă pe copii ce folosesc pentru a transporta produsele cumpărate. Se discută despre efectul negativ asupra mediului al utilizării pungilor de plastic. Se menţionează ce altceva ar putea folosi în loc de pungi de plastic. Profesorul le distribuie copiilor materiale reciclate, iar aceştia confecţionează, în grup, şi decorează sacoşe textile ce pot fi utilizate la cumpărături. Cadrul didactic încurajează copiii să folosească sacoşe textile în loc de pungi de plastic.

EVALUARE

În timpul activităţii, profesorul completează următoarea grilă de observare. Aceasta îl ajută să evalueze abilităţile matematice, lingvistice şi psihomotorii ale copiilor. Cadrul didactic poate face modificări în grilă în funcţie de evoluţia preşcolarilor.

Numele copilului:Vârsta: Copilul poate număra obiecte

Copilul se poate exprima oral

Copilul a dobândit anumite comportamente necesare pentru coordonarea oculo-motorie

Titlu Sănătate şi mediu

Profesor, Instituţia şi Ţara Mine Çalioğlu, Scoala Acarkent Doga, Turcia

Revizuit de Esra Erdemli Özdemir -Beykoz Doğa School

Grup ţintă Clasa: a III-a, Vârsta: 9 ani

Obiective Elevii vor fi capabili:- să stabilească relaţii de tip cauză-efect- să povestească, oferind exemple din propria experienţă şi din viaţa de zi cu zi, în asociere cu ceea ce ascultă- să pregătească un cartonaş de agăţat de mânerul uşii cu mesaje menite să sensibilizeze privind consumul conştient de apă

Competenţe cheie 1. Competenţe de comunicare în limba maternă2. Competenţe digitale3. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare4. Competenţe sociale şi civice

Durata 2 x 40 min

Temele dezvoltării durabile 1. Producţie şi consum2. Viaţă sănătoasă3. Conservarea/gestionarea resurselor naturale şi energie regenerabilă4. Responsabilitate locală şi globală

Materiale şi resurse utilizate Video, 2 periuţe de dinţi, 2 paste de dinţi, 2 găleţi goale, 2 căni umplute cu apă şi una gradată, cartoane colorate, creioane colorate, copii pe hârtie ale tabelului de la sfârşitul planului (o copie pentru fiecare elev), povestea “Dintele cariat al lui Selim”, o perie şi o pastă de dinţi, un coş gol, o cană cu apă şi una gradată.

Materii şcolare asociate Studii sociale, Consiliere şi orientare psihologică, MatematicăStudii sociale:Îngrijire personală cu ajutorul părinţilor.Realizarea de corelaţii între funcţiile organelor şi viaţa sănătoasă.Explicarea relaţiilor dintre o creştere şi dezvoltare sănătoasă şi îngrijirea personală, exerciţii şi adoptarea unei diete echilibrate.Explicarea importanţei unui consum conştient al resurselor din şcoală.Consiliere şi orientare psihologică:Dezvoltarea de aptitudini necesare în viaţa de zi cu ziMatematică:Măsurarea cantităţii de lichide folosind unităţi de măsură care nu sunt standard.

Metode Brainstorming, întrebare şi răspuns, studiu de caz, demonstrare - execuţie – instruire, observarea, luarea de decizii

Evaluare Pregătirea unui cartonaş cu răspunsuri

Cuvinte cheie Consum de apă, sănătate, materiale pentru igienă personală


Acest plan de lecţie urmăreşte să sublinieze importanţa apei, în corelare cu 22 martie - „Ziua mondială a apei”, sărbătorită anual. Vezi: http://www.unwater.org/În timpul implementării lecţiei este necesară urmărirea prezentării powerpoint (Anexa 1), ce poate fi găsită la adresa: http://www.sustain-project.eu/main/links

Filmul numit “Diş Sağlığı – Elif Öğreniyor” (“Sănătatea dinţilor – Elif învaţă”) reprezintă o activitate opţională. În funcţie de timpul disponibil, profesorul va decide dacă să difuzeze filmul sau nu.Cartonaş pentru mânerul uşii (cartonaş pentru sensibilizare): înainte de implementarea acestei activităţi, cartonaşele ar trebui tăiate sub forma unor picături de apă, câte unul pentru fiecare elev. Scopul activităţii este de a facilita asimilarea noilor cunoştinţe prin formularea de slogane şi de a sensibiliza mediul social prin distribuirea unor cartonaşe cu mesaje sugestive vecinilor.

Acvariu: Scopul acestei activităţi este de a asigura asimilarea cunoştinţelor prin întrebări şi discuţii, prin anchetă folozofică, transformând clasa într-o comunitate de dezbatere. Se aşteaptă ca elevii să examineze motivele problemelor, să găsească soluţii şi să achiziţioneze noi cunoştinţe ascultându-i, în acelaşi timp, şi pe ceilalţi (pentru mai multe informaţii vedeţi “Glosarul SUSTAIN”: http://www.sustain-project.eu/docs/Glossary.pdf)

INTRODUCERE

Profesorul pune modelul unui dinte sau pastă de dinţi într-o cutie pentru a atrage atenţia elevilor şi intră în clasă. Proiectează prezentarea din Anexa 1, apoi arată elevilor cutia şi întreabă ce se află în interior. După ce elevii spun ceea ce cred că s-ar afla în cutie, le arată obiectul din cutie. După aflarea opiniei elevilor cu privire la acest obiect, profesorul le adresează următoarele întrebări:- Ce faceţi în fiecare dimineaţă?- Când vă spălaţi pe dinţi în cursul zilei?- De ce ar trebui să ne intereseze curăţenia corpului nostru?Este vizionat filmul “Sănătatea dinţilor – Elif învaţă” (activitate opţională)(http://www.youtube.com/watch?v=jlzGgQyLuOc&feature=related)


Apoi, cadrul didactic prezintă patru imagini edificatoare pentru modul în care îşi petrece ziua Selim, pentru a-i determina pe elevi să se gândească la etapele poveştii. Se derulează activitatea “Ce vezi în imagine”. După această activitate, profesorul precizează titlul şi citeşte prima şi ultima propoziţie din poveste. Ulterior, le cere elevilor să ghicească subiectul poveştii şi să precizeze termenii necunoscuţi. După ce se citeşte povestea, elevii formulează, în grup, trei întrebări pe care să le adreseze prietenilor sau profesorul adresează întrebări (opţional). Cadrul didactic le arată elevilor câteva produse de toaletă pentru a-i determina să se gândească la modalităţile de păstrare a sănătăţii şi să răspundă la întrebările dintelui cariat. Mai târziu, elevii lucrează în grupuri şi aleg o întrebare pe care să o discute împreună, făcând asocieri cu viaţa cotidiană.Are loc activitatea „Cum ar trebui să-mi spăl dinţii”. Elevii sunt solicitaţi să explice cum folosesc apa când se spală pe dinţi. Se discută acest subiect. Profesorul adresează întrebări referitoare la unităţile şi instrumentele de măsurare a apei. În continuare se realizează următoarea activitate:Materiale: 2 periuţe de dinţi, 2 paste de dinţi, 2 găleţi goale, 2 căni umplute cu apă şi o cană gradată pentru măsurare.Sunt selectaţi patru elevi. La doi dintre ei li se dau periuţe şi paste de dinţi. Celorlalţi doi li se dau cănile cu apă. Elevii care au periuţe şi pastă de dinţi încep să se spele pe dinţi. Unul dintre elevii care are cana cu apă, toarnă apă din cană în găleată ca şi cum ar curge apa în chiuvetă. El toarnă apă atât timp cât colegul său se spală pe dinţi. Celălalt elev care are cană cu apă, toarnă apă doar atunci când este nevoi. Ulterior este măsurată apa din găleţi cu ajutorul cănii gradate. Se compară cantităţile de apă folosite. Se discută acest aspect.

Plan de lecţie din Turcia implementat în România

CONCLUZII

Se vizionează filmul „O poveste pentru copii – Economisirea apei!”. Elevilor li se cere să reţină întrebarea de la sfârşitul filmului: „Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?”http://www.youtube.com/watch?v=Avm096whrtIDupă vizionarea filmului, elevii sunt împărţiţi în grupuri mici, de câte 4-6 membri, şi li se cere să creeze un scenariu despre „Economisirea apei!”. Ei trebuie să găsească soluţii, ca răspuns la întrebarea din film. La început, în grupuri, elevii trebuie să ia în considerare, să discute şi să identifice cauzele epuizării resurselor de apă, cum ne afectează vieţile şi cum se poate rezolva această problemă. După ce termină de discutat în grupuri, folosindu-se tehnica acvariului asociată cu metoda anchetei filozofice, câte un membru al fiecărui grup, cu rol de vorbitor, formează cercul din interior (peştii), iar ceilalţi formează cercul exterior (acvariul). Cât timp vorbitorii împărtăşesc scenariile şi soluţiile grupurilor, elevii din cercul exterior observă şi iau notiţe, înregistrând informaţiile importante. Când toţi vorbitorii au terminat de prezentat ideile, observatorii împărtăşesc notiţele şi criticile întregii clase. Activitate opţională: Când profesorul prezintă informaţii despre consumul ponderat de apă şi cantitatea de apă rămasă pe glob („Câtă apă a mai rămas glob”?), elevii trebuie să realizeze cartonaşe de sensibilizare privind consumul conştient de apă, folosind aceste informaţii. Cadrul didactic le prezintă elevilor un exemplu de cartonaş de agăţat de mânerul uşii, în formă de picătură de apă. Apoi, elevii sunt împărţiţi în grupuri mici şi primesc cartonaşele deja tăiate în formă de picătură de apă şi materialele necesare pentru decoraţiuni. Fiecare grup trebuie să găsească un slogan adecvat pentru a-i sensibiliza pe oameni în ceea ce priveşte consumul de apă şi să-l scrie pe cartonaşe.

EVALUARE

Profesorul observă constant munca elevilor în grupuri. Îi întreabă pe elevi ce fel de cartonaş pentru sensibilizare vor să pregătească şi ce slogane au formulat. Le oferă feedback cu privire la activitatea desfăşurată în echipă. Cartonaşele cu slogane pregătite de elevi sunt prezentate întregii clase. Cadrul didactic le cere să agaţe cartonaşele de mânerele uşilor la ei acasă şi să realizeze scurte notificări. Profesorul distribuie elevilor tabelul de mai jos pentru a-l completa acasă, timp de o săptămână, şi le precizează că apoi trebuie să-l aducă la şcoală. Fiecare elev îşi scrie numele pe fişă şi o dă profesorului. Acesta verifică tabelele completate împreună cu elevii.

Grafic de responsabilităţi L M M J V S DMi-am spălat dinţii cel puţin de două ori astăzi?

Am închis apa cât timp m-am spălat pe dinţi?Am băut cel puţin două pahare de lapte sau am con-sumat un bol de iaurt pentru sănătatea dinţilor mei?

Am informat o persoană cu privire la sănătatea dinţilor?I-am reamintit unei persoane să consume moderat apă cât timp se spăla pe dinţi?

REFERINŢE

Armstrong, Thomas. (1998), Awakening Genius in the Classroom. Association for Supervision & Curriculum De-velopment: USA.

Legături web

http://www.unece.org/env/esd.html.“The UNECE Strategy for Education for Sustainable Development”. UNECE, Environmental Policy, Areas of Work, Education for Sustainable Development (ESD), Education for Sustainable Development, Home. “Reciprocal Maieutic Approach in Adult Education”. Edited by Amico Dolci and Fausto Amicohttp://danilodolci.org/media/English.pdf. http://danilodolci.org/en/rma, “Laboratori maieutici”. Home, Laboratori maieutici, SUSTAIN(Sustaining Development in Early School Education 518321-LLP-2011-TR-COMENIUS- CMP) Concept Paper http://www.sustain-project.eu/docs/cp/Concept_paper_ro.pdf

Legături recomandatehttp://www.faber-castell.com.au/50597/Products/Playing-Learning/Products/How-Are%20Pencils-Made/splrn_index1.aspx “How are Pencils Made?”. Home, Products.http://www.pencils.com/pencil-making-today “Pencil Making Today: 10 Steps to the Perfect Pencil”. “Food-Based Dietary Guidelines in Europe”. Home, European Food Information Council 10/2009. http://www.eufic.org/article/en/expid/food-based-dietary-guidelines-in-europe. “Definitions of Sustainability”. C•A•P Home, Global Future, portals, Sustainability.http://www.cap-lmu.de/fgz/portals/sustainability/definitions.php http://astrocalendar.50webs.com/suncordrs.html https://bubbl.us/ http://www.unwater.org/ http://www.youtube.com/watch?v=0PoNvFwrfVU http://www.youtube.com/watch?v=-j3a96_4qNM http://www.youtube.com/watch?v=W47Wa7onrIQ http://www.dailymotion.com/video/xxp3f9_dis-sagligi-elif ogreniyor_schoolhttp://www.youtube.com/watch?v=Avm096whrtIhttp://forecast.io/#/f/42.6833,23.3167 http://www.sustain-project.eu/main/links?lang=en - Legăturile din Broşura proiectului.http://www.sustain-project.eu/main/dgp?lang=en - Baza de date pentru Bune Practice SUSTAIN

Parteneri Coordonator

Volumul proiectului

Documents

Transcript of Volumul proiectului