Vladimir Ilici Lenin

Acest articol se referă la Vladimir Ilici Lenin - re-voluționar rus. Pentru alte sensuri, vedeți Lenin(dezambiguizare).

(rusă Влади́мир Ильи́ч Ле́нин), numele de familie ori-ginar: Ulianov (Улья́нов), (n. 10 aprilie 1870 (S.N. 22aprilie) – d. 21 ianuarie 1924) a fost un revoluționar ruscare a condus partidul bolșevic, primul premier al UniuniiSovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numelede leninism. S-a născut în Simbirsk (Ulyanovsk) avându-ica părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna. A avutdoi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl săuIlia era inspector al școlilor primare din provincia Sim-birsk în momentul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin.„Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se cre-de că l-a creat ca să demonstreze antagonismul față deGheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin,după râul Volga; Lenin a ales râul Lena care este mai lungși care curge în direcția opusă. În orice caz, sunt multe te-orii despre proveniența pseudonimului său, iar Lenin nu aexplicat niciodată alegerea sa. Uneori, în Occident, esteîn mod eronat numit „Nikolai Lenin”, deși niciodată nu apurtat acest nume în Rusia.

1 Tinerețea

Lenin s-a născut în Simbirsk, Rusia. Tatăl său, Ilia Nico-laevici Ulianov (1831 - 1886), a fost funcționar civil su-perior în domeniul educației, care a militat pentru de-mocrație și educație liberă universală în Rusia; mama sa, Maria Alexandrovna Ulianovna (1835 - 1916), avuse-se numele premarital “Blank”. Proveniența etnică și re-ligioasă a lui Lenin era foarte variată: avea ascendențăcalmîcă prin bunicii paterni, germană, prin bunica ma-ternă, care era luterană, precum și evreiască prin buniculmatern (care s-a convertit la creștinism). Vladimir IliciUlianov (Lenin) a fost botezat după ritul bisericii ortodo-xe ruse. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treileanăscut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare dinprovincia Sibirsk în momentul nașterii lui Vladimir IliciLenin.În copilărie, Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) s-a remarcatla studiile de latină și greacă. În mai 1887, fratele său maimare, Alexandr Ulianov, a fost condamnat la moarte prinspânzurare pentru participarea la un complot cu scopulasasinării țarului Alexandru al III-lea. Acest eveniment l-a radicalizat pe Vladimir Ilici și, la sfârșitul aceluiași an, a

Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut mai ales ca Lenin, într-o foto-grafie din 1920.

fost arestat și exmatriculat de la Universitatea din Kazanpentru participarea la un protest studențesc. El a conti-nuat să studieze în particular, iar în 1891 a primit licențapentru practicarea avocaturii.

2 Revoluționarul

În loc să se dedice carierei juridice, Lenin s-a implicat totmai mult în activitatea de propagandă revoluționară și înstudiul marxismului. La 7 decembrie 1895 a fost arestat,pentru un an, de autorități și, ulterior a fost exilat în satulȘușenskoe, din Siberia.În iulie 1898 s-a căsătorit cu Nadejda Krupskaia, activis-tă socialistă. În aprilie 1899 a publicat carteaDezvoltareacapitalismului în Rusia. În 1900 exilul său ia sfârșit. Că-lătorește prin Rusia și prin Europa și publică ziarul Iskra(Scânteia) și diferite articole și cărți legate de mișcarearevoluționară.Lenin a fost un personaj activ în Partidul Social Demo-

1

2 3 SECRETE FINANCIARE

Vladimir Ilici Ulianov circa 1887

Portretul lui Lenin, decembrie 1895

crat al Muncii din Rusia (PSDMR), iar din 1903 a condusfracțiunea bolșevică după ruptura cu menșevicii, rupturăcare a fost inspirată, cel puțin parțial, de pamfletul său Ceeste de făcut?. În 1906 a fost ales în prezidiul PSDMR.În 1907 s-a mutat în Finlanda din motive de siguranță. Acontinuat să călătorească în Europa și să participe la nu-meroase întruniri socialiste, inclusiv la Conferința de laZimmerwald din 1915.

Lenin vorbind poporului

La 3-4 aprilie 1917 s-a reîntors la Petrograd, cu ajutorullui Parvus, urmărind răsturnarea țarului Nicolae al II-lea.În acea perioadă, Lenin a preluat un rol conducător înmișcarea bolșevică, publicând Tezele din aprilie. După orevoltă a muncitorilor eșuată în iulie 1917, Lenin a fugitîn Finlanda. S-a reîntors în octombrie 1917, conducândo revoluție armată, cu sloganul „Toată puterea – sovie-telor!” împotriva Guvernului Provizoriu. Ideile sale deguvernare au fost exprimate în eseul „Statul și Revolu-ția”, care invoca o nouă formă de conducere, bazată peconsiliile muncitorilor numite soviete (sfaturi).O bună parte a exilului, începând din 1909, dar și dupăcucerirea puterii, Lenin și soția lui au avut-o în preajmalor pe Inessa Armand, feministă și revoluționară. Con-form unor istorici, Inessa Armand a fost și amantă a con-ducătorului bolșevic, acceptată de prea-toleranta Krups-kaia.

3 Secrete financiare

Nici în Rusia, nici în străinătate, Lenin nu a cunoscutlipsurile materiale. Pe toată perioada exilului el nu amuncit nici măcar o singură zi; a călătorit mult (Berna,Paris, Bruxelles, Zürich, Londra, Stockholm, Berlin, in-sula Capri, etc), a locuit la hoteluri sau în case închiriateîn stațiuni de odihnă.În ianuarie 1892 tânărul Vladimir Ilici Ulianov a fost an-gajat ca asistent al avocatului pledant A. N. Hardin, înslujba căruia a lucrat numai 18 luni. În momentul în carea izbucnit Revoluția din Octombrie, Lenin era angajat demai puțin de doi ani.

3

Maria Alexandrovna Ulianova era pensionară, văduvaunui consilier de stat deținător alOrdinului Stanislas clasaI. Ea mai moștenise de la soțul ei o treime din moșia Ko-kușkino. Această cotă din moșie a fost vândută, iar baniiau fost depuși în cele din urmă într-o bancă. Numai cămama lui Lenin a călătorit, la rândul ei, mult, de trei oriîn Elveția, Germania și Franța, de două ori fiind însoțităde fiica sa, Maria (Maniașa). Aceasta din urmă a petrecutaproape doi ani în Germania și Franța.Surse serioase de venituri nu puteau fi articolele publi-cate în presa revoluționară rusă (precum Iskra). Sursalui principală de venituri a fost desigur fondul special alPartidului, fond despre care nu se pomenește niciodată înactele oficiale, dar a cărui existență este recunoscută deLenin în bogata lui corespondență.[2]

Acest fond era alimentat din cotizațiile membrilor departid.[3], din donații particulare, (precum cele ale luiMaxim Gorki [4] sau cea cunoscută ca Afacerea Sch-midt[5], dar mai ales din exproprieri revoluționare, înfapt, delapidări sau atacuri banditești asupra birourilorde poștă, a caselor de bilete din gări și asupra băncilor.Cea mai cunoscută expropriere a fost atacul asupra a do-uă camioane cu bani, la 26 iunie 1907 în Piața Erevandin Tiflis, când au fost furate 340.000 de ruble de către oechipă condusă de Stalin.Controlul asupra acestui fond special, la care Lenin n-arenunțat nici în timpul exilului și nici după victoria revo-luției bolșevice, a fost unul dintre merele discordiei care aîmpiedicat încercările timide de reunificare a bolșevicilorși menșevicilor.

4 Șeful statului sovietic

Lenin în biroul său din Kremlin, 1918

La 8 noiembrie 1917 Lenin a fost ales Președinte al Con-siliului Comisarilor Poporului de către Congresul Sovi-etului Rus. În fața amenințării invaziei germane, Le-nin a fost de părere că Rusia trebuie să semneze imediatun tratat de pace. Alți lideri veterani bolșevici, precumBuharin, apărau ideea continuării războiului, cu scopul

Lenin

de a stârni revoluția în Germania. Troțki, care a condusnegocierile, era pentru o poziție de mijloc, fiind de acordcu un tratat de pace care să stipuleze condiția nici unuicâștig teritorial pentru vreo parte din conflict. După cenegocierile au eșuat, Germania a lansat o invazie care aavut ca rezultat pierderea unei importante părți din teri-toriile vestice ale Rusiei. Ca un rezultat al acestei situații,Lenin a câștigat sprijinul majorității liderilor bolșevici șiRusia a semnat, în cele din urmă, în condiții dezavanta-joase Tratatul de la Brest-Litovsk (martie 1918).Acceptând că sovietele sunt singurele forme legitime deguvernare muncitorească, Lenin a întrerupt activitateaAdunării Constituante Ruse. Aici, bolșevicii pierduse-ră la vot, câștigătorul alegerilor fiind Partidul SocialistRevoluționar. Mai târziu, aceștia din urmă s-au divi-zat în două fracțiuni, una de stânga, pro-soviete, și al-ta de dreapta, anti-soviete. Bolșevicii aveau majoritateaîn Congresul Sovietelor și au format o coaliție guverna-mentală cu socialiștii revoluționari de stânga. În cele dinurmă, coaliția lor însă s-a prăbușit, după ce socialiștii-revoluționari s-au opus tratatului de pace de la Brest-Litovsk, ei încercând chiar, prin alianțe cu alte partide,să răstoarne guvernul sovietelor. Situația a degenerat, iarpartidele non-bolșevice (și chiar unele grupuri socialiste)au încercat în mod activ să răstoarne guvernul sovietelor.Lenin a reacționat încercând să le oprească activitățile.La 30 august 1918, Fania Kaplan, membră a Partidului

4 5 MOARTEA PREMATURĂ

Socialist Revoluționar, s-a apropiat de Lenin după ceacesta luase cuvântul la un miting și se îndrepta către ma-șina sa. Ea l-a strigat pe Lenin și, când acesta s-a întorssă-i răspundă, a tras trei focuri de revolver asupra lui, din-tre care două l-au nimerit pe liderul bolșevic în umăr șiîn ureche. Lenin a fost dus în apartamentul său privat dinKremlin, el refuzând să riște sa meargă la spital, deoare-ce credea că și acolo este așteptat de alți asasini. Au fostconvocați doctorii, dar ei au decis că era prea riscant săextragă gloanțele. În cele din urmă Lenin și-a revenit, darsănătatea sa s-a deteriorat în continuu, începând din acelmoment, și se crede că incidentul a contribuit la atacurilecerebrale de mai târziu.În martie 1919, Lenin și veteranii bolșevici s-au întâlnitcu revoluționarii socialiști din întreaga lume și au formatInternaționala Comunistă. Membrii Internaționalei Co-muniste, inclusiv Lenin și bolșevicii, s-au deprins din mailarga mișcare socialistă. Din acel moment ei au fost cu-noscuți cu numele de comuniști. În Rusia, Partidul Bol-șevic a fost redenumit „Partidul Comunist Rus (Bolșevi-cii)”, care a devenit mai apoi Partidul Comunist al UniuniiSovietice.În această perioadă, în toată Rusia se desfășura cu furieun război civil. Un mare număr de forțe politice și spri-jinitorii acestora au luat armele în mâini pentru a spri-jini, respectiv pentru a răsturna guvernul. Deși în războ-iul civil au fost implicate mai multe fracțiuni, cele maiimportante două forțe au fost Armata Roșie (comuniștii)și Armata Albă (monarhiștii). Puterile străine, precumFranța, Marea Britanie, Statele Unite și Japonia au in-tervenit, de asemenea, în război (de partea albilor). Încele din urmă, Armata Roșie a ieșit învingătoare, zdro-bind forțele Albilor și ale aliaților acestora, în 1920, (deșielemente mai puțin importante ale monarhiștilor au mairămas active câțiva ani).În ultimele luni ale anului 1919, succesele din război-ul civil l-au convins pe Lenin că era timpul să exporterevoluția în vestul Europei, dacă era necesar chiar prinforță. Proaspătul stat independent polonez, A doua Re-publică Poloneză, era sub influența puternică a omuluide stat Józef Piłsudski, care visa la o federație („Fede-rația Międzymorze”) care ar fi putut cuprinde Polonia,Lituania, Ucraina de vest (cu centrul la Kiev) și alte țăridin Europa Centrală și din Europa de Răsărit apărutedupă prăbușirea imperiilor la sfârșitul Primului RăzboiMondial. Scopul acestei federații ar fi fost acela de aapăra membrii săi de orice amenințare imperialistă atâtdinspre Rusia, cât și dinspre Germania. Când Polonia aînceput să-și reocupe teritoriile estice anexate de Rusiaîn timpul împărțirilor Poloniei de la sfârșitul secolului alXVIII-lea și au izbucnit luptele cu bolșevicii pentru con-trolul Ucrainei și a provinciilor adiacente, având revoluțiadin Germania în plină desfășurare, Lenin a apreciat că eratimpul și locul perfect „să testeze Europa cu baioneteleArmatei Roșii”. Războiul Polono-Rus a început în 1919.Lenin a văzut Polonia ca pe un pod pe care Armata Roșietrebuia să-l traverseze pentru a face legătura dintre Re-

voluția Rusă și sprijinitorii comuniști din Revoluția Ger-mană, pentru a acorda ajutor altor mișcări comuniste dinEuropa Occidentală. Aceste planuri au fost însă abando-nate după înfrângerea din bătălia de la Varșovia și paceacu Polonia a fost semnată în 18 martie 1921, la Riga.Anii lungi de război și-au pus pecetea pe Rusia și, într-unfinal, cea mai mare parte a țării era în ruine. În martie1921, Lenin a înlocuit politica comunismului de război,(care fusese folosită pe perioada războiului civil), cu ace-ea a Noii Politici Economice (NPE), în încercarea de areconstrui industria și, în mod special, agricultura. Darîn aceeași lună s-a petrecut și înăbușirea răscoalei mari-narilor din Kronstadt.

5 Moartea prematură

Nadejda Krupskaia, Lenin și jurnalistul american Lincoln Eurela Kremlin, februarie 1920

Sănătatea lui Lenin era deja deteriorată în mod serios înurma eforturilor sale făcute în revoluție și în război. Ten-tativa de asasinat a mai adăugat o problemă la multeleprobleme de sănătate pe care le-a avut. În mai 1922, Le-nin a avut primul atac cerebral. A rămas parțial paralizat(pe partea dreaptă) și rolul său în guvern a început să sediminueze. După al doilea atac din decembrie 1922, Le-nin a demisionat din funcțiile politice. În martie 1923, asuferit al treilea atac, a rămas țintuit la pat și incapabil sămai vorbească.Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. La puțin timp dupădeces, au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fisuferit de sifilis. Cauza oficială a morții lui Lenin a fostateroscleroza cerebrală sau al patrulea atac cerebral, dardin cei 27 de medici care l-au tratat numai opt au fost deacord cu concluziile raportului de autopsie. Din acest mo-tiv, s-au făcut mai multe supoziții privind cauzele morțiilui Lenin.Documente declasificate după căderea Uniunii Sovietice,alături de memoriile medicilor lui Lenin, sugerează că li-derul bolșevic a fost tratat de sifilis încă din 1895. Docu-mentele sugerează, de asemenea, că anatomo-patologuluiAlexi Abrikosov, care era însărcinat cu autopsia, i s-a or-

5.1 Studiul creierului lui Lenin 5

donat să demonstreze că Lenin nu a murit de sifilis. Abri-kosov nu a menționat această boală în raportul de autop-sie, dar distrugerile vaselor de sânge, paralizia și alte inca-pacități pe care le-a citat sunt tipice pentru această boală.La un al doilea raport de autopsie nici un organ, arteră im-portantă sau zone ale creierului, afectate în mod obișnuitde sifilis, nu au fost menționate.În 1923, doctorii lui Lenin l-au tratat pe acesta cusalvarsan, singurul medicament care la acea vreme erafolosit în mod special pentru tratarea sifilisului, dar și cuiodură de potasiu care era, de asemenea, folosită, în modobișnuit, la tratarea acestei boli.În 2004 s-au făcut noi afirmații medicale conform căroraLenin a suferit de sifilis și a decedat din această cauză.[6]

Orașul Petrograd a fost redenumit Leningrad în onoareasa și acesta i-a rămas numele până la prăbușirea UniuniiSovietice în 1991, când și-a recăpătat numele original,Sankt Petersburg.După primul său atac cerebral, Lenin a publicat un numarde scrieri prin care da indicații viitoare pentru guvern.Cea mai importantă dintre acestea este Testamentul luiLenin, unde, între altele, critica și lideri ai partidului pre-cum Lev Troțki și Stalin. Despre Stalin, secretar generalal partidului încă din 1922, Lenin spunea că „în mâinilesale este concentrată o putere nelimitată” și sugera ca „to-varășii să se gândească la o cale de a-l îndepărta pe Stalindin funcție”. Aceste critici dure ale vieții interne a parti-dului nu au fost niciodată aduse la cunoștința publiculuilarg.La începutul secolului al XX-lea, mișcarea rusă acosmismului (teoria evoluției cosmice) era foarte popu-lară și a fost făcută o încercare de conservare a trupuluilui Lenin prin crionică pentru a permite reînvierea lui înviitor. S-a procurat echipamentul necesar din import, dardin mai multe motive, acest plan nu a fost dus la bun sfâr-șit. În loc de criogenare, trupul său a fost îmbălsămat șiexpus pentru vizitare în Mausoleul din Moscova.

Berlin 1991: Demontarea unei uriașe statui a lui Lenin

Deși Lenin și-a exprimat cu puțin timp înaintea morții

dorința să nu fie create memoriale pentru el, diferiți po-liticieni au văzut o cale de a-și îmbunătăți propria pozițieîn partid prin legarea numelui de acela al liderului bolșe-vic. Figura primului conducător al statului sovietic a fostridicată la un statut aproape mitic, iar statui, monumenteși memoriale au apărut în onoarea sa de-a lungul și de-alatul țării.

5.1 Studiul creierului lui Lenin

Creierul lui Lenin a fost scos înainte de îmbălsămarea tru-pului său. Guvernul sovietic l-a însărcinat pe cunoscu-tul neurochirurg german Oskar Vogt să studieze creierullui Lenin și să localizeze zona precisă a celulelor creieru-lui care erau responsabile de geniu. Institutul Creierului afost creat în Moscova pentru acest scop. Vogt a publicato lucrare despre creier, în 1929, în care raporta că uniineuroni piramidali din al treilea strat al cortexului cere-bral al lui Lenin erau foarte mari. Totuși, legătura dintreaceștia și genialitate a fost contestată. Munca lui Vogt afost considerată de către sovietici ca fiind nesatisfăcătoa-re. Alte cercetări au fost făcute după aceea de o echipăsovietică, dar rezultatele muncii pe creierul lui Lenin nuau mai fost făcute publice.Anatomia modernă nu mai crede că doar morfologia sin-gură poate determina funcționarea creierului.

6 Tabel cronologic

Până în februarie 1918, evenimentele din Rusia sunt da-tate în conformitate cu calendarul iulian (stil vechi), careîn secolul al XIX-lea rămăsese cu 13 zile în urmă față decel gregorian (stil nou) din Occident. Toate evenimenteledin tabelul de mai jos sunt datate în conformitate cu stilulnou.

7 Vezi și

• Comunism

• Leninism

• Lista locurilor care au primit numele lui Lenin

• Marxism-leninism

• Mausoleul lui Lenin

• Revoluția rusă

• Revoluția din Octombrie

• Tabel cronologic al evenimentelor din perioada viețiilui Lenin

• Tezele din aprilie

6 10 LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

• Testamentul lui Lenin

• Pik Lenin

8 Referințe[1] „Vladimir Ilici Lenin”, Gemeinsame Normdatei, http://

d-nb.info/gnd/118640402, accesat la 25 iunie 2015

[2] După cum afirmă Valentinov, un emigrant menșevic șimai apoi, bolșevic, salariul conducătorilor Partidului fu-sese fixat la 350 de franci elvețieni.

[3] În 1905 existau, după toate probabilitățile, aproximativ10.000 de membri plătitori

[4] Maxim Gorki a donat o parte dintre drepturile de autorpentru piesa Azilul de noapte, care se juca în Germania cucasele închise.

[5] Dmitri Volkagonov, Lenin - O nouă biografie, EdituraOrizonturi, Editura Lider, București 1994, ISBN 973-9154-99-9)

[6] C. J. Chivers, A retrospective diagnosis says Lenin had sy-philis, in: The New York Times, 22 iunie 2004

9 Bibliografie• Robert Gellately: Lenin, Stalin and Hitler - The Age

of Social Catastrophe. Random House Ltd., 2007

• Archie Brown: Rise and Fall of Communism. Har-per Collins books, 2009

• Blackledge, Paul (3 iulie 2006). „What was do-ne”. International Socialism (London: SocialistWorkers Party (Britain)) (111). ISSN 1754-4653. http://www.isj.org.uk/index.php4?id=218&issue=111. Accesat la 25 iunie 2010. A review ofLars T Lih, Lenin Rediscovered: What is to be Do-ne? in Context

• Cliff, Tony (1986). Building the Party: Lenin, 1893–1914. Haymarket Books. ISBN 1-931859-01-9

• Felshtinsky, Yuri (2010). Lenin and His Comrades:The Bolsheviks Take Over Russia 1917–1924. Enig-ma Books. ISBN 1-929631-95-2

• Gellately, Robert (2007). Lenin, Stalin, and Hitler:The Age of Social Catastrophe. Knopf. ISBN 1-4000-4005-1

• Gooding, John (2002). Socialism In Russia: Leninand His Legacy, 1890–1991. Palgrave Macmillan.ISBN 0-333-97235-X

• Hill, Christopher (1971). Lenin and the Russia Re-volution. Pelican Books Ltd.. ISBN 978-0-14-021297-6

• Kolakowski, Leszek and Falla, P. S. (2005). MainCurrents of Marxism. W. W. Norton & Company.ISBN 0-393-06054-3

• Leggett, George (1987). The Cheka: Lenin’s Poli-tical Police. Oxford University Press. ISBN 0-19-822862-7

• Lih, Lars T. (2008) [2006]. Lenin Rediscove-red: What is to be Done? in Context. Chicago:Haymarket Books. ISBN 978-1-931859-58-5

• Lenin, Vladimir (2002). Revolution at the Gates: ASelection of Writings from February to October 1917by V. I. Lenin. Verso Books. ISBN 1-85984-661-0

• Pannekoek, Anton; Richey, Lance Byron (2003).Lenin as Philosopher. Marquette University Press.ISBN 0-87462-654-4. http://books.google.com/books?id=L89oAAAAMAAJ

• Payne, Robert (1967). The Life And Death Of Le-nin. Simon & Schuster. ISBN 0-671-41640-5

• Pipes, Richard (1999). The Unknown Lenin: Fromthe Secret Archive. Yale University Press. ISBN 0-300-07662-2

• Rappaport, Helen (2010). Conspirator: Lenin inExile. Basic Books. ISBN 978-0-465-01395-1

• Shub, David (1965). Lenin: A Biography. PenguinBooks. ISBN 0-14-020809-7

• Toynbee, Arnold (1 iulie 1970). „A Centenary Vi-ew of Lenin”. International Affairs (Blackwell Pu-blishing) 46 (3): 490–500. doi:10.2307/2613225.

• Trotsky, Leon (1971). On Lenin: Notes Towards aBiography. Harrap. ISBN 0-245-50302-1

• Tucker, Robert C. (1975). The Lenin Anthology. W.W. Norton & Company. ISBN 0-393-09236-4

• Volkogonov, Dmitri (2006). Lenin: A New Biogra-phy/O nouă biografie. Free Press/Editura Orizon-turi. ISBN 0-02-933435-7/973-9154-99-9

10 Lectură suplimentară

• Lenin: A Biography, Robert Service, Pan Macmil-lan, 2011

• Lenin’s childhood, Isaac Deutscher, Editura OxfordUniversity Press, 1970

7

11 Selecție de lucrări• Dezvoltarea capitalismului în Rusia

• Ce-i de făcut?

• Un pas înainte, doi pași înapoi

• Două tactici ale social-democrației în revoluția de-mocratică

• Materialism și empirio-criticism

• Dreptul națiunilor la autodeterminare

• Imperialismul, cel mai înalt stadiu de dezvoltare alcapitalismului

• Statul și revoluția

• Revoluția proletară și renegatul Kautsky

• Comunismul de stânga: O boală infantilă

12 Legături externe• Lucrări de sau despre Vladimir Ilici Lenin în bibli-oteci (catalog WorldCat)

• Înregistrare de la un discurs din martie 1919

• Marxists.org Lenin Internet Archive – un site cu-prinzător cu multe scrieri, biografii și multe

• Amintiri despre Lenin de N. K. Krupskaia

• cuvîntări din 1919

• Spunea că va cultiva ciuperci și va crește IEPURI decasă. Azi s-a născut TATĂL COMUNISMULUI,omul care nu mai știa tabla înmulțirii /VIDEO, 22aprilie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei

• Dosarele KGB confirmă originile evreiești ale luiLenin, 16 Iunie 2011, Historia

• Lenin, mumia din vitrină ajunsă la nivel de kitsch,29 Ianuarie 2011, Andreea Dogar, Evenimentul zilei

• Marx2Mao.org – Lenin Internet Library

• Lenin’s speech (video) pe YouTube – Lenin’s speechwith subtitles

• Article on Lenin written by Trotsky for the Encyclo-pædia Britannica

• Reminiscences of Lenin by N. K. Krupskaya

• The Lenin Museum in Tampere, Finland

• Lenin and the First Communist Revolutions

• Lenin Internet Archive Biography includes intervi-ews with Lenin and essays on the leader

• Mirrors of Moscow: Nikolai Lenin by LouiseBryant

• Nicolai Lenin His Life and Work by G. Zinovieff,Indiana State University

• The Personality and Power of Nikolai Lenin FromRaymond Robins’ Own Story by William Hard(1920)

• TIME 100: V.I. Lenin by David Remnick, 13 April1998

• Re: Lenin in color – high quality edition peYouTube

• The Ghosts of Lenin Abound by The Moscow NewsWeekly, 15 January 2009

• Lenin’s Fight to Defend Working-class Power andRevolutionary Internationalism by The Militant

• Lenin’s Funeral Train in its own museum next toPaveletsky Rail Terminal

• Lucrări de Vladimir Ilyich Lenin la Proiectul Gu-tenberg

• Museum of Communists

• Vladmir Lenin

• Marxists.org Lenin Internet Archive – Extensivecompendium of writings, a biography, and manyphotographs

• Noam Chomsky - What Was Leninism?, March 15,1989 pe YouTube

• Lenin’s Popularity Highest in Years on Revolutiona-ry’s 144th Birthday. The Moscow Times, April 22,2014.

Multimedia

• Lenin, de la A la Z în imagini, 20 martie 2012, Co-tidianul

8 13 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

13 Text and image sources, contributors, and licenses

13.1 Text• Vladimir Ilici Lenin Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin?oldid=9431108 Contribuitori: Gutza, Iulianu, Danutz,

Laurap, Vali, Rebel, Wars, YurikBot, MobyDick, Jorunn, AdiJapan, Vlad, Chobot, RobotQuistnix, Emily, Alex:D, FelixBot, RebelRobot,Andrei Stroe, FlaBot, Strainubot, NeaNita, Cornel Grad, GEO, Parvus7, Victor Blacus, Escarbot, Thijs!bot, JAnDbot, Afil, Minisarm, Co-mmonsDelinker, Rei-bot, Mycomp, Turbojet, VolkovBot, TXiKiBoT, Firilacroco, SieBot, Idioma-bot, Loveless, Pedrosito, BotMultichill,Tgeorgescu, AlleborgoBot, RadufanBot, FeodorBezuhov, Feri Goslar, PipepBot, Gikü, DragonBot, Nicolae Coman, Ark25, AlexanderTendler, OKBot, Diego pmc, Alexbot, BodhisattvaBot, Geniu~rowiki, BOTarate, SilvonenBot, SpBot, Numbo3-bot, Solt, Firilacroco-Bot, Luckas-bot, ArkBot, Ptbotgourou, Jotterbot, Nallimbot, ArthurBot, Alex.sladaru, DirlBot, Alone Coder, Xqbot, Sîmbotin, Almabot,GhalyBot, RibotBOT, Ionutzmovie, Corina97, TobeBot, Dinamik-bot, Gabryel32, TjBot, EmausBot, ZéroBot, WikitanvirBot, CocuBot,Anonim feat. bug mafia, Breogan2008, MerlIwBot, AvicBot, GÜT, XXN, Smileforever, Addbot, BreakBot, XXN-bot, Calinmazare șiAnonim: 34

13.2 Images• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain

Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to beslightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,created by Reidab.

• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: DavidVignoni

• Fișier:Krupskaya-Lenin-Eure-Feb-1920.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/Krupskaya-Lenin-Eure-Feb-1920.jpg Licență: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Lenin-1895-mugshot.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a8/Lenin-1895-mugshot.jpg Licență: Pu-blic domain Contribuitori: http://prostointeresno.com/wp-content/uploads/2013/04/Lenin_-_jizn_v_fotografiyah_5.jpg Artist original:Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718' title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590'/></a>

• Fișier:Lenin-circa-1887.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7f/Lenin-circa-1887.jpg Licență: Public do-main Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Lenin-office-1918.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/Lenin-office-1918.jpg Licență: Public do-main Contribuitori: ? Artist original: Ocup, P.A.

• Fișier:Lenin.gif Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Lenin.gif Licență: Public domain Contribui-tori: http://www.archive.org/details/Communis1952 Artist original: Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718'title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590' /></a>

• Fișier:Lenin.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Lenin.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://s123.photobucket.com/albums/o298/RedElephantMSU/?action=view&current=Lenin.jpg Artist original: L. Léonidov

• Fișier:LeninVladimirIlici.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/7/7f/LeninVladimirIlici.jpg Licență: ? Contribuitori:DPAArtist original:

• Fișier:Lenin_1920.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/83/Lenin_1920.jpg Licență: Public domain Contribu-itori: Transferred from en.wikipedia to Commons. Artist original: The original uploader was Stevegiacomelli at engleză Wikipedia

• Fișier:Lenin_CL_Colour.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8d/Lenin_CL_Colour.jpg Licență: Public do-main Contribuitori:

• Lenin_CL.jpg Artist original:

• derivative work: Militaryace (<a href='//commons.wikimedia.org/wiki/User_talk:Militaryace' title='User talk:Militaryace'>talk</a>)• Fișier:Unterschrift_Lenins.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Unterschrift_Lenins.svg Licență: Public

domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: M Vilez• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-

tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

13.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0